Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
G In(
.,
$.::.:;-;:::
P:r?ifrkr
k
'i438Srvetva
CF.
14w-1119!_yr.7
V
.. .. .
4.
Folt 4r7r,0-0,
%,....:......:.:.:;.:
:,_::,....-....::::
IL...i.:113t12-
Zoft. I
......r
4.1 ff'r.
t4cf
::.:.:.:.:......;
**:%::.*..::::
:.
W 4';
y.
rcrk
..:.:!_':;..../.....711(1;
..:.
tivb grfry
ra
rim Er cc_
i:::::"..x:Ft:::kr;P:.741f; ::::::.-...x.
rffrw
Witr;kr-rCE
nVi*1;,'
PORTUL POPULAR
DIN
MOLDOVA DE NORD
{1
www.digibuc.ro
RniTURA DE STAT
PENTRU
TERATURA $1 ARTA
www.digibuc.ro
PORTUL POPULAR
D IN
MOLD OVA D E NORD
411
A.git11'
et
A.
liMAlgil;d1:;A
,...m+JSMAmA
_,
4:4A.U.1,..42.1...A.d,
JeirldlrliflgreiriAlrl40415,114%de 10:
'-'41114:!1"1011!1;1554Niattg;:glii!!ini:;!017011:;4:4till4
stION47A;111710L44:Mli1101!4rIeneW!!!-ArlellitIleMil.-il!WI
www.digibuc.ro
portul popular din Moldova de Nord, regiunea cea mai nordicd a tdrii,
este folosit fi astdzi de femei fi bdrbati, in zilele de muncd oricare
ca li in zile de sdrbdtoare.
ar fi natura ocupatiilor kr
_In zona de fes, dar mai ales de munte, ochiul cdldtorului strdin de
regiune rdmine impresionat de un costum tdrdnesc, care prezintd nu numai o
linie specified in croiul sdu, dar Fi un joc particular de contraste cromatice.
Cimpul alb al cdmdfii bdrbdtesti este impodobit cu broderii discrete, iar uneori
aproape aceleali flori sift presdrate fi pe bonditd; ornamentatia policromd a
cdmeifilor femeielti, care se imbind armonios cu cea a bonditei, contrasteazd
cu fondul inchis al catrintei,brdzdat doar de vristule>> sau gene* (vdrgulite)
colorate, totul formind insd un ansamblu inchegat, de o rard frumusete.
Portul popular din Moldova de Nord reprezintd, in mare, o continuare a
celui moldovenesc. Totufi, el are un specific propriu. Elementele sale componente s-au dezvoltat uneori in afa mdsurd incit li-au dobindit o particularitate
structurald. Morfologia portului popular hutul contemporan este aceeali ea a
celui rominesc; aceasta ridicd importante probleme de influente etnografice
reciproce la contactul dintre romini si ucraineni, grupul hutul.
Pentru a intelege mai bine unele aspecte de morfologie fi evolutie a costumu-
lui din Moldova de Nord, nu vom pierde din vedere raporturile etnografice
care au existat de-a lungul vremii intre aceastd regiune fi zonele limitrofe.
Masivele muntoase din jur, ca acela al Rodnei fi muntii Maramurefului, au
constituit, impreund cu masivul muntilor Cdlimani, puncte de aglomerare
sezonierd pentru pdstori, care adesea treceau cu turmele dintr-o parte intr-alta. Aceasta explicd poate terminologia pdstoreased destul de unitard din
aceste regiuni. Migrafiunile pdstorelti au deternzinat, aldturi de contactul
direct al populafiilor de la liniile de granitd, unele influente reciproce inportul
popular. Asemenea influente sint mai putin insemnate la zona de contact
dintre Maramurel fi Moldova de Nord. Ele apar insd mult mai accentuate
5
www.digibuc.ro
care au existat intre populatia acestor regiuni, de-a lungul vremii. Intregul
teritoriu din nordul tdrii, care cuprinde linuturile muntoase amintite, cu depre-
siunile invecinate, apare ca o zond cu milcdri de populatie in sensuri diferite. Schimbdrile de granite", care au avut loc in trecutul istoric intre Transilvania fi Moldova, trebuiesc puse pe incercarea de a se stabili o linie intre teritoriile cu pdfune moldovenefti fi ardelenefti. Posesiunile de teritorii in Ardeal
www.digibuc.ro
rr,
Pg!
Documentele graf ice care ne stau la indemina, datind din a doua juma-
www.digibuc.ro
imbroboada . Aceasta era facutal din catifea neagr cu < cipca (danteluta) pe margine si se punea de asemenea peste cosita.
Zabrenicul i imbroboada au fost inlocuite aproape definitiv, putin
ic
Traian de la Roma.
0 examinare atenta a camasii femeiesti de pe monumentul de la Adamclisi din Dobrogea, astazi refacut la Bucuresti, ne duce la constatarea cd la
git ea era formata prin simpla incretire a latilor din care sint facuti
spatele si minecile. Croiul camasii era deci simplu, de o factura primitiva.
Dar cum arata camasa femeiasca din Moldova de Nord ? In aceast
regiune se cunosc doul feluri de camasi: uncle cu incretitura, avind mineca
prins la git, ci altele lard incretiturd, cu mineca prins de la umar.
Cele mai raspindite si totodata cele mai bogat ornamentate sint camaIsle incretite la git, care se prezinta sub forma mai multor tipuri : camasa cu
increlitura, camasa cu ciupag ci camasi cu lacez.
8
www.digibuc.ro
.4 re
-1:0114'7t.
2.11.4?-t>t
PIM
r7V-
'
.:
5'
rr.
n."
r,
whi
otelt
EN:"
#4,
*E"
7:4
.7.0
Lerr,J4
'
.y.11
www.digibuc.ro
Cmaa cu incretiturl, cunoscua si sub denumirile de: o cAmasl cu altit, o cArna0 cu brezArdu >> i. mai rar 4 cam* cu titur*, se obtine din patru
lati de pinzl: doi pentru stanii cAmsii piepti qi spate i doi pentru
mineci. Gura de la git a cam4ii se formeaz de fapt prin simpla incretire
a acestor patru lati, cu ajutorul unei ate de in sau cinepd, numit spAcml
(Marginea-Radauti) sau o brezAru s (pronuntat in unele zone ci 4 brizrlu 0.
de Nord. Acest tip de camasa se poate obtine nu numai din doi lati
pentru trup, ci i din trei, dintre care unul vine in fat, altul in spate
ci cite o jumatate in 'Atli. Aceste actaugiri in parti poart numele obicnuit
de clini.
10
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
vegetale si zoomorfe. Aceste categorii de ornamente apar fie izolat, fie asoci-
ate in diferite moduri. Inca in anul 1912, Erich Kolbenheyer si-a pus problema originii motivelor ornamentale, in lucrarea Motive ale industriei
casnice de broderie din Bucovina. Metoda comparativ folosit de acest
autor 1-a dus la dou concluzii importante: partea sudicd si vestica a regiunii
a fost pink' in secolul al XIX-lea intr-un strins contact cu Moldova si Transilvania. Ornamentica populara din toate aceste regiuni are o unitate
proprie socotit de tip rominesc. In schimb, ornamentica hutula formeaza
un corp comun cu cea ruteana si galitian O. formele ei sint atribuite ucrainenilor. De fapt, o analiza atenta a detaliilor de croi, ca si a ornamentelor
de la camsi la rominii si hutulii din Moldova de Nord, ne arata o identitate perfecta in ceea ce priveste croiul lucru subliniat de cdtre Erich
Kolbenheyer
cit si un fundament comun in ornamentica. Aceasta
demonstreaza c la o epoca oarecare, si anume inainte de data contactului,
incepind din secolul al XVII-lea, dintre romini si hutuli se produsesera feno-
un element decorativ.
Ornamentul vegetal nu joaca nicaieri un rol atit de important ca la broderiile camasilor femeiesti. Este de subliniat, ins, c ornamentul vegetal
nu apare singur, ci in general asociat cu cel geometric. De asemenea, trebuie
amintit ca ornamentul vegetal, pink* la primul razboi mondial, nu s-a dez-
www.digibuc.ro
4'
Cs'
;
radic.
Motivele zoo fi avimorfe
re74).
r.
F.
t.
3. Portul din satul Floreni-Candreni pc la 1880.
cromia la care se recurge dau compozitiei ornamentale de pe camsi o vioiciune si o desAvirsire uimitoare.
zone nord-vestice.
13
www.digibuc.ro
Identificarea tipului de cam* dacica i determinarea camsilor corespunzatoare de astazi ne dau posibilitatea s cunoastem epoca de geneza
istoricl a camlsilor incretite la git din taxa noastra.
Sistemul ornamental la carnasa cu ciupag este identic cu cel al camsii
cu brezarau sau cu titura. Aceste doua tipuri de camasi, uniform raspindite
in Moldova de Nord, sint cele mai vechi din familia camasilor incretite
la git.
.
Camasa cu ciupag la rindul ski a evoluat, prin adaugarea la guler a
unei dantelute numite imbreja . i acest fel de cam* este purtat mai ales
de fete.
In sfirsit, al treilea tip de cam* cu incretitura la git, putin raspindit,
este cama cu lacez. Daca tipurile de camasi examinate pina acum au
evoluat in cadrul regiunii Moldova de Nord, carnasa cu lacez reprezinta
un tip de imprumut. Locuitorii Ii dau seama de aceasta i ei spun ea acest
tip de cam* se poarta <da Ardeal , unde i se zice afirm unii dintre
ei
<die .
www.digibuc.ro
1k
www.digibuc.ro
careia se face o gaura pentru gura gitului; minecile se prind direct pe stanii
cArn5ii. Tivitura de la git are zimti *, iar piste umr> prezinta pui o.
I. M. Smeleva, in lucrarea Tzpuri de imbracilminte nalionald femeiascd la
populatille ucrainene din regiunile transcarpatice, publicata in revista Etnografia sovieticd, anul III (1948) nr. 2, p. 136-146, consideri drept rominesc
acest tip de camasi: o denumirea ei de volosca (valaha) vorbeste singura
spate, lag cam de o paling, se cheaml mai des,. o dos * sau o curari *; la
poale i foarte adeseori si la briu exista cite-o banta lat, colorata mai ales
in .rosu, numit o bata*, incadrata totdeauna intre niste dungulite colorate,
nurnite
curcubee *.
in patru ite.
www.digibuc.ro
tura lucrata cu acele, sau ceea ce constituie o moda astzi, desi s-a
folosit si in trecut din blank' de dihor. o Dinaintii si spatele bonditei
sint aproape in intregime cusuti cu link stramatura sau matase.
Cojocul lung fat% mineci, astazi purtat destul de rar, in jurul Radautiu-
lui, reprezenta, pinl in preajma rlzboiului mondial, una dintre cele mai
aratoase piese ale costumului. Bogat si cu gust ornamentat, in motive orna-
www.digibuc.ro
5. Croiul sumanului.
)).
Gulerul
Locul cizmelor galbene i rosii din trecut 1-au luat bocancii, cizmele
negre, pantofii. In zilele de lucru i chiar la sarbatori, cel mai mult se poarta
opincile.
18
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
'
re. oda
OE.
11
if
www.digibuc.ro
-.UM
Mr.,10111
'FP.'
7=W-9iiir`
75k
17741:,-
.;0:642
al
manul si mintaua.
Cusma, totdeauna inalta, este purtata cam in toate anotimpurile. Inainte
de primul razb oi mondial, i mai rar dup aceea, se purta o palarie zisa
o rumineasca
un fel de sul sau colac in jurul calotei. Acest tip de palarie, in secolul trecut,
a fost cunoscut i in alte 01.0: sudul Poloniei si Rusia subcarpatick unde
era purtata de populatiile cunoscute sub numele de gorali i hutuli.
www.digibuc.ro
7. Croiul itaritor.
la inaltimea genunchilor. Dar trebuie mentionat ca ceva deosebit de important cultivarea creturilor ca element decorativ: la Bosanci i alte sate, creturile
sint apretate !
Care este originea itarilor lungi i incretiti ca o armonica ? Pentru a
intelege acest lucru, trebuie s ne raportam din nou la monumentul de la
Adamclisi. Intr-adevar, la figurile dace de pe acest monument se disting
ai itari lungi cu creturi transversale, care apar incretiti ca o armonicl. Itarii
lungi i incretiti din Moldova de Nord sint de origine dada i ei s-au pas-
www.digibuc.ro
si in alte regiuni, prin unele piese este deosebit de interesant. Daca intr-adevar bocancii i cizmele nu prezinta nimic deosebit, opincile apar cu
totul caracteristice. Ele se poarta deopotrivd de barbati i femei.
Se cunosc mai multe forme de opinci. In primul rind trebuiesc amintite cele cunoscute sub numele de o opinci ruminesti #. El e se caracteri-
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
'"--
Et
'
.,
,
, -1-
.:r,
lig z
vrfiti,91
`,. ti,i,
f.
--1
C%''
i.,. /.0)2..
...
IN-,
..0
-a,
;
,\,
I
I
1 t'''Z'<, ..'..
2;
If
.11.
- -..--,
0.
.
.4
''r:o
"
www.digibuc.ro
: .-=,,,-u*1;
,-1;_kirk.
3. Broboadd
1.
Ghiordane.
et
..
-10
04
4 .;
\ vf II
>"
4
C.' 4 `..s
"N
"N
k;.W.S-11.5.6-a
...14AkT.442t2.11,2_cit-Y.rs_x_
s
c
bid
www.digibuc.ro
z
;
1 ''..
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
Fe.
:AP
7,
"OsZ
-7
vs(2'4=t1r
'N'ATI!*7
"
[1,0,
eT
T.1
e"
21c-P.'
f.,-,14geo
kl,ir
--
';%,-
..
/00.,..
www.digibuc.ro
Inf
tea cusuta de pe umar. Trebuie mentionat insi ca in alte parti ale Orli,
zona Sibiului, sau in uncle puncte din zona Romanati, termenul de altita
se intrebuinteaza 0 pentru clinul de la subsuoara.
r.? 1
`,
.?.
,h
fee
.1.,
.
IA....
i :.
,: ,c.
lc
J
,,
P PZ::,..311 7..
'it t
v.
- La
.?' :.....
,-..-
..
lei',
--14*0-
'k r..
....,.
414,..'4..q,
a.
eV'. '..13
,..
4-41r..c... .
'
,A,,.
'
.
.
mai mare inflorire intre 1870-1880, au inceput s fie parasite pe la inceputul secolului al XX-lea. 0 particularitate a acestor camasi const in faptul
el cele trei cimpuri ornamentale ale minecii (altita, incretala si rindurile
de pe mineca) formeaza un bloc unitar.
Camsile hutule cu ornamente florale apar Inca in a doua jumatate
a secolului al XIX-lea si ele se mentin si astazi. In prezent se lucreaza
camasi femeiesti cu ornamente geometrice, denumite, ca si la romini, natio-
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
muntos si valea superioarg a Muresului este de tip bucovinean. Caracterul de tinut etnic bine conturat al Moldovei de Nord s-a pastrat si fatg"
www.digibuc.ro
Yit e
IV
+9(
'
'Ld
-.
www.digibuc.ro
tja
/04
Nr4
esi,"
-sVe NOW
near
-414. lage'
I ''
41110,
",,1
40.
www.digibuc.ro
it 4 ---...--440-,Nr....,...
i
,#),..""--.47.
antr"7.;N.
.1414,
vi
I.
,..- ""IPP "OP ''`..
.t
.'+' t",
-so' ...*
t'
7
--.0" ,or 10 =DA- *so.- +sr
...Nr- Al. 44'. ''.--P-dis4 .-4041181.-.'". .4.' if-..<44010* 7
d.
slIFP
:,-,.
10P
."P'
,rrin
r.
717-T:
,.-,
." 4
.).4 -
1di
f
- ,b
.. % ..'
lot"IerLert-elittl".Ki...ft
,-. ;,..;:a
. :1111.4a a a ::sr
.,,
, 411
4' '
44
`. H .. ,
" 7 6
7-4
. ) 4 1 :0
-set r.
'
- . ..
,-,
)i
..)
A7t4
44
., tr.(
,-
1,,,,',-4 ?
.',.:40,4
ki4,1,4_,;S .41
4:1
'1, .1,-
9. VZ`,-.6"ti..-ti'4".
A.
T.+
Pr-
4,
syclit
-4:
"GP ;me
.
.--r1
cl
_v._
A.'
vo -
fr
br
t. I
www.digibuc.ro
p,
vi 4
i4,t
C. -
- ',W
r
-.:
..,....4 ,
gi
4d
.,%,
:_.;,mai2."--
.T,LI,..:.!...._4..
a....._ __
a N ,;,c*;',---2---44.6.t..--_____ril
'44P* ...i..,,...* _ . ..-K-1-------e.0--t---v`%,
-: 7,4-.., ..1,,.A , -....*...1.a.
n
_.
.:
&
,..7 ...1.7,1.1.-
# tT4.7.... ...."''..
Itrz..:* ''tl'''''L.Z.:....v.r-_-..s.:.:...4...4.3..
.v..4.,.,
,.
....
4'..1.?:4_,7,,,
vr.,.......,r........lr,..r .;,-.:,_
.?-4
.-
...
4:
.09:'
_,N
...
11
-
..;=..74.*
"-.."1""':.=:".-tz :Z.-.--:-.1::::-..
-
Er
16. Detalii de broderie la un cojoc feineiesc.
17. Bonditti femeiasca
n2,
www.digibuc.ro
r---
a .-
it
41010
?.-**
'
1,4
.
le-44e
ttg
t'rt ..trt
"
*.
,,
eM '.**
-*
www.digibuc.ro
.ts
ritcl
-
,'
ri
www.digibuc.ro
0.1
a.
'
t.
74-.
.
7
a'.
1311i:
t4/
'
,.
.
:0
,gi
www.digibuc.ro
."
.
intoarse pe dos.
ea.'s.
bondifele sin:
t.
;r4S,''
1101:
Zer;,1
xe;tor
'
4
A..
www.digibuc.ro
'"r"
P.'
=
-
ta--
www.digibuc.ro
k4Ilitrit.
":h
:
Tr2ir
(It
_
y1,41.
www.digibuc.ro
r
l'411"4.
.)
41 T214
7J
r
4'
aat
10
'a.
I
elk
db$1*
,;
l'ES. :
26. Tarancd
din sand Floreni cosind.
www.digibuc.ro
At.
li
AL.... - AID
11..
Al
4111
Svl:
.1P
411(
';,.. 3
61'
'
.;
www.digibuc.ro
alt ti
Ban
^c
.4
rot
(.,
., `-'il.
Lee,:
3.1
gl.
:
.;"....`
\
6
it
1
'
.
"",
*4.
se;.1
www.digibuc.ro
r.
F.
111
4
,j
7- ;
gf
S.
't
0
.
.1-........--
*.
'- %la
www.digibuc.ro
rn.
31. Corn de
prof de pzqcd
traistd de
vindtoare.
www.digibuc.ro
c.
...
.1
in comuna Bosanci
sint obtinute prin
apretare.
.-1A-
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
Moldova de Nord.
,:/'- '\
rn
www.digibuc.ro
,
.1
www.digibuc.ro
.71k
I.
. .!
www.digibuc.ro
AP
'
I
rk
1E7
.. el
www.digibuc.ro
C.111.0,1-
..-
7.!
"
',
"7"1111':
4.
,
4.
41,
1
V.
,'
--A
www.digibuc.ro
,
v
NviMTP.
41. Custiturd pe o
mimed de amnia-
Q;
hutuld (detaliu).
a_
&
www.digibuc.ro
If
z's
IWO
:
s'"-:-As.-*".-7;%.
..
A.
410
.c
..1
0 4i
41
--
4.'g
t7 .
704N11.}A.,
i 1li '
lk
' .'
.1
:
14
4.
4111.47.,
..
I
..,.
'
..-,
-.,
V0
,..
-:.
..
r .1:,
,'
,!-,.
....;
....
_,,
k,
A,
vi.
--.....h.: ta
ii.,64 4
...
-0.
,,e
- **40P*011W
...
.
.-
--40.
4
.,44
-
I1
'1:.c
:VA:,
"
.
AA 4
41111L.
.1,
t-,-
-.;,4;
,4:
0,44
....41,LA
.5, %
43. Costumul de hutuld privit
din spate.
4.
www.digibuc.ro
S'4'
www.digibuc.ro
.,211,74.1
s
7c
P
't
70
#
a
v
., ....1:1
,./.
,.
'.
..%
.,
..
t 7/4 \I
r a:
...
-4
...--- 0
,fb
'L
IF_Iis
,,,
[..42.5.
....
k
,
c I, '
i;
..141%.i.
e...
rli'
tia74 ,,:
1.451.
rtelF.I.
gifhtt
'41
www.digibuc.ro
vo.
s,4
rreir
www.digibuc.ro
'4
LISTA ILUSTRATIILOR
llustratii in text
1. Femei dace de pe metopa 49-a a monumentului de la Adamclisi
(Tropaeum Traiani). Camasa e incretiti la git, iar gura gitului
este realizath din foile trupului eam5sii si ale minecilor,
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
Plano in cutwi
1. Costum femeiesc din corn. Fundul Moldovei.
2. Camasa romineasca cu motive ornamentale geometrice.
3. Broboad de comert folosit In mod obisnuit de hutule.
4. Ghiordane.
5. Costum femeiesc hutul.
www.digibuc.ro
T. 1.607
Responsabil de carte: Angela Vrancea
Tehnoredactor: Ida Marcus
Corector: I. Arsenie
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro