Sunteți pe pagina 1din 65

0414v-It

G In(
.,

$.::.:;-;:::

P:r?ifrkr
k

'i438Srvetva

CF.

14w-1119!_yr.7
V
.. .. .

4.
Folt 4r7r,0-0,

%,....:......:.:.:;.:

:,_::,....-....::::

IL...i.:113t12-

Zoft. I

......r

4.1 ff'r.

t4cf
::.:.:.:.:......;

**:%::.*..::::

:.

W 4';

y.

rcrk

..:.:!_':;..../.....711(1;

..:.

tivb grfry

ra

rim Er cc_

i:::::"..x:Ft:::kr;P:.741f; ::::::.-...x.

rffrw

Witr;kr-rCE

nVi*1;,'

CAIETE DE ARTA POPULARP

PORTUL POPULAR
DIN
MOLDOVA DE NORD

{1

www.digibuc.ro
RniTURA DE STAT
PENTRU
TERATURA $1 ARTA

CoperLa de Sergiu Sandulovici

www.digibuc.ro

CAIETE DE ARTA POPULARA

FLOREA BOBU FLORESCU

PORTUL POPULAR
D IN
MOLD OVA D E NORD

EDITURA DE STAT PENTRU LITERATURA SI ARTA


Ali;

411

A.git11'

et

A.

liMAlgil;d1:;A

,...m+JSMAmA

_,

4:4A.U.1,..42.1...A.d,

JeirldlrliflgreiriAlrl40415,114%de 10:

'-'41114:!1"1011!1;1554Niattg;:glii!!ini:;!017011:;4:4till4
stION47A;111710L44:Mli1101!4rIeneW!!!-ArlellitIleMil.-il!WI

www.digibuc.ro

portul popular din Moldova de Nord, regiunea cea mai nordicd a tdrii,
este folosit fi astdzi de femei fi bdrbati, in zilele de muncd oricare
ca li in zile de sdrbdtoare.
ar fi natura ocupatiilor kr

_In zona de fes, dar mai ales de munte, ochiul cdldtorului strdin de
regiune rdmine impresionat de un costum tdrdnesc, care prezintd nu numai o
linie specified in croiul sdu, dar Fi un joc particular de contraste cromatice.
Cimpul alb al cdmdfii bdrbdtesti este impodobit cu broderii discrete, iar uneori
aproape aceleali flori sift presdrate fi pe bonditd; ornamentatia policromd a
cdmeifilor femeielti, care se imbind armonios cu cea a bonditei, contrasteazd
cu fondul inchis al catrintei,brdzdat doar de vristule>> sau gene* (vdrgulite)
colorate, totul formind insd un ansamblu inchegat, de o rard frumusete.
Portul popular din Moldova de Nord reprezintd, in mare, o continuare a
celui moldovenesc. Totufi, el are un specific propriu. Elementele sale componente s-au dezvoltat uneori in afa mdsurd incit li-au dobindit o particularitate
structurald. Morfologia portului popular hutul contemporan este aceeali ea a
celui rominesc; aceasta ridicd importante probleme de influente etnografice
reciproce la contactul dintre romini si ucraineni, grupul hutul.
Pentru a intelege mai bine unele aspecte de morfologie fi evolutie a costumu-

lui din Moldova de Nord, nu vom pierde din vedere raporturile etnografice
care au existat de-a lungul vremii intre aceastd regiune fi zonele limitrofe.
Masivele muntoase din jur, ca acela al Rodnei fi muntii Maramurefului, au
constituit, impreund cu masivul muntilor Cdlimani, puncte de aglomerare
sezonierd pentru pdstori, care adesea treceau cu turmele dintr-o parte intr-alta. Aceasta explicd poate terminologia pdstoreased destul de unitard din
aceste regiuni. Migrafiunile pdstorelti au deternzinat, aldturi de contactul
direct al populafiilor de la liniile de granitd, unele influente reciproce inportul
popular. Asemenea influente sint mai putin insemnate la zona de contact
dintre Maramurel fi Moldova de Nord. Ele apar insd mult mai accentuate
5

www.digibuc.ro

la limita dintre Moldova de Nord fi Transilvania. Pdtrunderea unui element


de port femeiesc caracteristic costumului din Moldova de Nord fi anume catrinta,

nu numai in satele din Tara Dornelor, care apartinuserd de linutul Rodnei,


dar F i in unele sate de pe Valea superioard a Murefului, constitue o mdrturie
puternicd in aceastei privintd. Se pare cd in satele de pe V alea Murefului a.
pdtruns populatie atit din Moldova de Nord cit fi din Valea Bistritei. Influentele ardelenefti in costumul din Moldova de Nord se resimt si ele, dinspre
Rodna ca fi dinspre zona Murefului superior. Existeuta sumanului in Moldova
de Nord, Moldova fi partile Rodnei, este o mdrturie despre legdturile strinse

care au existat intre populatia acestor regiuni, de-a lungul vremii. Intregul
teritoriu din nordul tdrii, care cuprinde linuturile muntoase amintite, cu depre-

siunile invecinate, apare ca o zond cu milcdri de populatie in sensuri diferite. Schimbdrile de granite", care au avut loc in trecutul istoric intre Transilvania fi Moldova, trebuiesc puse pe incercarea de a se stabili o linie intre teritoriile cu pdfune moldovenefti fi ardelenefti. Posesiunile de teritorii in Ardeal

ale unor domnitori romini au favorizat i ele mifcdrile de populatie intre


Moldov4ci Transilvania fi au ufurat astfel circulatia unor elemente de port

dintr-o jarte intr-alta.

www.digibuc.ro

PORTUL FEMEIESC LA ROM INI

ow: ortul femeiesc la rominii din Moldova de Nord prezint


insusiri artistice remarcabile. Nu numai linia sa sobra, ci
msusi elementul decorativ al fiecarui articol care-I compune

a si interesul iubitorului de arta.


Pentru cunoasterea acestui port vom incerca sl urmarim elementele
sale constitutive in evolutia lor, dar numai in masura in care cunostintele
actuale permit acest lucru.

rr,

Pg!

Documentele graf ice care ne stau la indemina, datind din a doua juma-

tate a secolului trecut, si mai ales piesele de costum Insei, pastrate in


muzee i la particulari, ilustreaza convingator unele etape din evolutia
costumului din aceasta regiune. Dar modificarile care au avut loc in structura

costumului cam de pe la inceputul secolului al XIX-lea i pina astazi sint


aproape neinsemnate.

0 piesa de port, care a avut un rol decorativ deosebit in ansamblul


costumului femeiesc inainte, ca i in tot cursul secolului al XIX-lea, a fost
stergarul de cap, cunoscut si sub numele de zabrenic sau zabrelnic. El a
inceput sa fie parasit spre sfirsitul primului rzboi mondial, pentru ca astazi
s5. fie purtat extrem de rar si numai de batrine.
Stergarul sau zabrenicul era flcut din pinza final de bumbac, tesuta
in 5,7 ite. Ornamentatia consta exclusiv din motive geometrice dispuse in
fisii. Uneori zabrenicul era decorat i cu ajutorul margeluselor. Desi corespunzator maramei, el nu se aplica pe cap ca aceasta. Femeile aveau obiceiul
01-0, lege parul in dreptul urechilor, sub forma unor noduri numite < coarne *
peste care, aplicindu-se zabrenicul, se realizau doua gurguie, care dadeau o
infatisare curioask dar placuta, acestei imbrobodiri. Mai tirziu, locul coarnelor 1-a luat un schelet de sirma arcuit, infasurat cu pinza, numit 4 COSO *
care spre capete prezenta umflaturi, numite tot 4 coarne *. Prin a doua

jurnatate a secolului al XIX-lea, alaturi de zabrenic, s-a purtat asa-zisa


7

www.digibuc.ro

imbroboada . Aceasta era facutal din catifea neagr cu < cipca (danteluta) pe margine si se punea de asemenea peste cosita.
Zabrenicul i imbroboada au fost inlocuite aproape definitiv, putin
ic

dupa primul razboi mondial, de catre tulpanul negru procurat din


comert.

tergarul sau zabrenicul ridica o problema importanta in legatura cu


evolutia broboadelor albe de cap. Desigur, inflaal broboadele se confundau
cu stergarele obisnuite, fiind facute din acelasi material. Dar in mod treptat,
in unele zone din tara, tesatura de voal a inceput s le ia locul. Astfel, in
tinutul Padurenilor, ca i in Moldova de Nord, nici nu s-a ajuns la faza folosirii concomitente a stergarului cu a voalului, denumit in general marama.

lucrul acesta este explicabl Nici in Hunedoara si nici in Moldova de


Nord borangicul nu se producea, iar comercializarea lui a fost totdeauna
destul de limitata in cuprinsul Ord.
Ceea ce contribuie in mod esential la determinarea caracterului specific
al portului popular din Moldova de Nord este insa camasa femeiascl. Ea a
avut i o evolutie destul de interesant. Cum se prezinta acest element de
port ? Ca s dam raspuns acestei intrebri, trebuie sa facem o mica incursiune
in istorie. Contactul singeros intre poporul dac si cel roman a fost consem-

nat in numeroase izvoare scrise. Despre felul cum aratau oamenii si


costumul lor, doui monumente columna lui Traian c1 monumentul de
la Adamclisi ne adauga unele arnanunte. Descifrarea acestora este
menita sa aduca o lumina din cele mai interesante cu privire la originea
camasii femeiesti, nu numai din Moldova de Nord, ci si din restul Orli
noastre. Intr-adevar, clack' examinam unele reliefuri de pe monumentul
de la Adamclisi, constatam el pe ele sint reprezentate citeva femei dace,
toate purtind un acelasi fel de camasa, caracterizat printr-o multime de creturi la git. Carnasi similare poarta si citeva femei infatisate pe columna lui

Traian de la Roma.
0 examinare atenta a camasii femeiesti de pe monumentul de la Adamclisi din Dobrogea, astazi refacut la Bucuresti, ne duce la constatarea cd la
git ea era formata prin simpla incretire a latilor din care sint facuti
spatele si minecile. Croiul camasii era deci simplu, de o factura primitiva.
Dar cum arata camasa femeiasca din Moldova de Nord ? In aceast
regiune se cunosc doul feluri de camasi: uncle cu incretitura, avind mineca
prins la git, ci altele lard incretiturd, cu mineca prins de la umar.
Cele mai raspindite si totodata cele mai bogat ornamentate sint camaIsle incretite la git, care se prezinta sub forma mai multor tipuri : camasa cu
increlitura, camasa cu ciupag ci camasi cu lacez.
8

www.digibuc.ro

.4 re

-1:0114'7t.

2.11.4?-t>t

PIM

r7V-

'

.:

5'

rr.

n."
r,

whi

otelt

EN:"

#4,

*E"

7:4

.7.0

Lerr,J4

'
.y.11

1. Femei dace de pe metopa 49-a a monumentului de la Adamclisi (Tropaeum Traiani).


Carnet, e incretitei la git, iar gura gitului este realizatd din foile trupului cdmdii ii ale
minecilor, intocmai ca la cdmiga moldoveneascd.

www.digibuc.ro

Cmaa cu incretiturl, cunoscua si sub denumirile de: o cAmasl cu altit, o cArna0 cu brezArdu >> i. mai rar 4 cam* cu titur*, se obtine din patru

lati de pinzl: doi pentru stanii cAmsii piepti qi spate i doi pentru
mineci. Gura de la git a cam4ii se formeaz de fapt prin simpla incretire
a acestor patru lati, cu ajutorul unei ate de in sau cinepd, numit spAcml
(Marginea-Radauti) sau o brezAru s (pronuntat in unele zone ci 4 brizrlu 0.

2. Croiul ciint4ii femeiegi dare. (Reconstituire.) Croiul cdindlii


femeieiti cu brezeirdu sau liturd.

Aceast camaca are o structur identicl cu cea purtat de femeile dace


de pe monumentul de la Adamclisi. Tipul de cama0 dacied reprezint
astfel insusi tipul actual de camaca cu brezrblu sau titur din Moldova

de Nord. Acest tip de camasa se poate obtine nu numai din doi lati
pentru trup, ci i din trei, dintre care unul vine in fat, altul in spate
ci cite o jumatate in 'Atli. Aceste actaugiri in parti poart numele obicnuit
de clini.
10

www.digibuc.ro

Mineca cgmgsii se realizeazg de obicei dintr-o singurg foaie. Ea 'pate


fi nergscroitg. In acest caz, ea participg cu o portiune mare la formarea
incretiturilor de la git. Deseori insg este sgbiatg * la altit si, in acest caz,
largimea camasii la git se micsoreazg. Ca o particularitate de croi, trebuie
mentionat c mai ales ping la sfirsitul secolului al XIX-lea partea minecii
pe care se cosea altita se croia separat. Aceasta se datora faptului cg lucrul
la altitg dura mult si pentru cusgtura aceasta femeile evitau sg poarte cu
ele intreaga minecg. Unele cgingsi aveau croit separat si. partea de la
altitg in sus, fapt care a atras probabil si denumirea de bucatg sparta .
La subsuoarg cgmgsile au deseori un mic din, numit pavg . Mineca
se terming de obicei prin incretiturg, similarg cu cea de la gura gitului.
Se pare insl ca, de la o da destul de veche, exista si mineca terminatg cu
brgtare, iar mai de curind, in zonele vestice, si. cea cu volgnas mic, denumit
fodor .

Incretirea la git a acestui tip de 0=0' se obtine cu ajutorul unei ate.


Inainte de incretire, marginile sint cgpgstrate ca s nu se destrame.
Incretirea propriu-zisg se obtine mai ales cAlcind muchia cu ajutorul atei
(brezgrgu, spacma), in felul acesta realizindu-se si. o serpuire a muchiei,
de un plgcut aspect decorativ. Incretiturile de la git poartg denumiri variate:

incretiturg, titurg, brezrgu, incretitura batucitg etc.


Cgmasa cu incretitura intereseazg nu numai prin structura sa specificg,
ci si prin elementele decorative de o mare calitate artisticg. Muzeele si. colectiile de art popularg particulare detin un mare numgr de asa-zise ii de Bucovina , care de fapt sint mai ales chngsi cu titurg sau brezgrgu. Cgmgsile
incretite la git au avut o mare inflorire in secolul al XIX-lea. Ele se obtin
din pinzg de cinepg si mai ales de in, care in zonele muntoase se topea la
mug . Materialele din care se executau ornamentele constau din ling, fir,
iar de prin a doua jumAtate a secolului trecut si din strgingturg (linicg).

Pe la inceputul secolului al XIX-lea, in intreaga zong, intre culorile


preferate la broderia camIsilor, isi Ikea adesea loc cea portocalie. Cu
timpul ea a fost cgutat mai ales de hutuli, care de asemenea incep s-o
pargseascg dupg primul rgzboi mondial. Inca pe la anii 1870-1890, gama
cromaticg la iile rominesti era reprezentatg prin negru, rosu carmin, portocaliu, galben, albastru, verde. Fondul cromatic era uneori transant, de
nuantg inchisg, alteori nedefinit, intreaga compozitie ornamentalg ffind
policromg, caracteristica esentialg a cmsilor femeiesti din Moldova de
Nord.
0 deosebitg atentie merit gama ornamental, bogat si pling de originalitate. Motivele ornamentale se impart in trei categorii: geometrice,
11

www.digibuc.ro

vegetale si zoomorfe. Aceste categorii de ornamente apar fie izolat, fie asoci-

ate in diferite moduri. Inca in anul 1912, Erich Kolbenheyer si-a pus problema originii motivelor ornamentale, in lucrarea Motive ale industriei
casnice de broderie din Bucovina. Metoda comparativ folosit de acest
autor 1-a dus la dou concluzii importante: partea sudicd si vestica a regiunii
a fost pink' in secolul al XIX-lea intr-un strins contact cu Moldova si Transilvania. Ornamentica populara din toate aceste regiuni are o unitate
proprie socotit de tip rominesc. In schimb, ornamentica hutula formeaza
un corp comun cu cea ruteana si galitian O. formele ei sint atribuite ucrainenilor. De fapt, o analiza atenta a detaliilor de croi, ca si a ornamentelor
de la camsi la rominii si hutulii din Moldova de Nord, ne arata o identitate perfecta in ceea ce priveste croiul lucru subliniat de cdtre Erich
Kolbenheyer
cit si un fundament comun in ornamentica. Aceasta
demonstreaza c la o epoca oarecare, si anume inainte de data contactului,
incepind din secolul al XVII-lea, dintre romini si hutuli se produsesera feno-

mene de influence intre romini si ucraineni. Contactelor mai vechi cu


populatia ucraineana se datoresc acele elemente comune de structura in
arta populara romineasca si ucraineana, care sint cele mai importante,
transmise ulterior si in arta populara hutull. De fapt, asupra grupului
hucul, dupa asezarea lui in Moldova de Nord, s-au exercitat influence
etnografice concomitente de fond, atit rominesti cit si ucrainene.
Motivele ornamentale' geometrice mai frecvente se limiteaza la ptrat,
romb, romboid, triunghi, hexagon etc. Datorit unui simt dezvoltat al
imbinrii armonice a diferitelor figuri sau a elementelor lor componente,

artistul popular realizeaza o gama impresionanta de forme ornamentale


cu caracter geometric.
Motivele au in compozitia ornamentald roluri diferite, dupa forma lor :
linia dreapta marcheaza contururile cimpurilor ornamentale sau brazdeaz
orizontal aceste zone ornamentale, devenind astfel inchisori * ale unui

fragment din compozitie; punctul sau cercul, in general, sint elemente


centrale ale unui ornament ; patratul si rombul, de cele mai multe ori, constitue baza ornamentala; un rol deosebit il are si linia spiralata, care brzdeaza cimpurile ornamentale luind locul liniei drepte, sau fiind ea insasi

un element decorativ.
Ornamentul vegetal nu joaca nicaieri un rol atit de important ca la broderiile camasilor femeiesti. Este de subliniat, ins, c ornamentul vegetal
nu apare singur, ci in general asociat cu cel geometric. De asemenea, trebuie
amintit ca ornamentul vegetal, pink* la primul razboi mondial, nu s-a dez-

voltat pe o linie naturalista. El este in mod constant stilizat. Tulpinile,


12

www.digibuc.ro

ramurile, sepalele sau petalele

sint infltisate sub form de


increngaturi de linii drepte,
puncte, cercuri etc. Cercet-

torul niciodat nu va putea


preciza care element vegetal
va fi servit cindva drept model pentru un ornament. Motivele naturaliste apar astzi

in multe zone cu totul spo-

4'
Cs'
;

radic.
Motivele zoo fi avimorfe

re74).

intervin mai rar in ornamentica cgrngsilor femeiesti. Intre

r.

cele avimorfe, mai frecvent


este cel al gainusei, realizat
intr-o manierl de stilizare

F.

pe-care o intilnim in ornamentica textil din sudul


regiunii Craiova, ucrainean
9i bulgar. Intre ornamen-

t.
3. Portul din satul Floreni-Candreni pc la 1880.

dupci o fotografie veche.


tele care reflect obiecte in
legtura cu viata religioasl
sint de amintit crucea i biserica. Biserica apare ca element decorativ
la ceramica de Kuty i la ceramica din Valea Izei.
Asocierea i jocurile la care sint supuse motivele ornamentale i poli-

cromia la care se recurge dau compozitiei ornamentale de pe camsi o vioiciune si o desAvirsire uimitoare.

Tendinta de infrumusetare a gurii de la git a catngsii a dus la


prinderea incretiturilor intr-o dantel cu iglita, numita e rAticA a. Clmasa
este purtat mai ales de fetele tinere. Ea apare ca o variantl a tipului intii.
Al doilea tip de cAmas femeiased cu incretiturg la git, care are o largg
raspindire, este amasa cu ciupag. DacI peste creturile de la gura gitului
ale cgmAsii cu titur sau brezIrlu se prinde o bentitl-guleras, avem ceea
ce se cheam6 o amasa cu ciupag >>. Este vorba de varianta imediat urmtoare
a tipului intii de camasa. De fapt, clmasa cu guleras se observl i pe monumentul de la Adamclisi. Dar camasA cu guleras intilnim in mai toate regiunile
Orli : Banat, Oltenia, Muntenia, Moldova si Transilvania, in afar de unele

zone nord-vestice.
13

www.digibuc.ro

Identificarea tipului de cam* dacica i determinarea camsilor corespunzatoare de astazi ne dau posibilitatea s cunoastem epoca de geneza
istoricl a camlsilor incretite la git din taxa noastra.
Sistemul ornamental la carnasa cu ciupag este identic cu cel al camsii
cu brezarau sau cu titura. Aceste doua tipuri de camasi, uniform raspindite

in Moldova de Nord, sint cele mai vechi din familia camasilor incretite
la git.
.
Camasa cu ciupag la rindul ski a evoluat, prin adaugarea la guler a
unei dantelute numite imbreja . i acest fel de cam* este purtat mai ales

de fete.
In sfirsit, al treilea tip de cam* cu incretitura la git, putin raspindit,
este cama cu lacez. Daca tipurile de camasi examinate pina acum au
evoluat in cadrul regiunii Moldova de Nord, carnasa cu lacez reprezinta
un tip de imprumut. Locuitorii Ii dau seama de aceasta i ei spun ea acest
tip de cam* se poarta <da Ardeal , unde i se zice afirm unii dintre
ei

<die .

Structura acestei camasi se caracterizeaza prin creturi la gura gitului


cu adaugarea unui element, nou, lacezul. Ce este lacezul ? In fata, imediat
sub guler, creturile sint strinse 0 fixate laolalt, iar pe muchia lor este aplicata o broderie: toate impreun4 creturi i broderie poarta denumirea
de lacez. Aceeasi asociatie creturi i cusatura
se observa si la bretarea
de la fodori, purtind de asemenea denumirea de lacez. Ornamentarea camasii
cu lacez merita o atentie deosebita. Necesitatea de a face pe muchiile creturilor

numai ornamente geometrice reclamate de insasi dispozitia acestor creturi

a dus la executarea de motive in acelasi spirit geometric si pe celelalte


cimpuri ornamentale. Astfel, motivele ornamentale de pe lacez, reduse
numai la romburi, au ramas mereu geometrice.
Cum se explicI prezenta carnasii cu lacez in regiunea Dornelor ? 0
parte din satele de aici au tinut de Moldova si ele au fost in legatura cu satele
de pe Valea Bistritei, in care, prin pasul Prislcani, a patruns camasa cunoscuta
.cu numele de camasa cu lacez . Camasa cu lacez din zona Dornelor nu

provine din Ardeal numai prin mijlocirea populatiei moldovenesti. Intre


Transilvania si tara Dornelor a existat i un contact direct. Asa se explica
de ce o serie de sate de pe valea superioara a Muresului, incepind de la

Lunca Bradului, cuprind o populatie care poarta in mod exclusiv fote,


cunoscute sub denumirea bucovineana de prijitoare .
Intre camsile femeiesti fara incretitura, merita atentie asa-zisul camesoi . Aceasta cam* nu are altit. Ea se obtine dintr-o singura bucat
de pima intocmai ca Si catnasa barbateasca batrineasca la mijlocul
14

www.digibuc.ro

1k

4. Port femeiesc din Cimpulung Moldovenesc inainte de primul reizboi mondial


dupci o fotografie veche.

www.digibuc.ro

careia se face o gaura pentru gura gitului; minecile se prind direct pe stanii
cArn5ii. Tivitura de la git are zimti *, iar piste umr> prezinta pui o.
I. M. Smeleva, in lucrarea Tzpuri de imbracilminte nalionald femeiascd la
populatille ucrainene din regiunile transcarpatice, publicata in revista Etnografia sovieticd, anul III (1948) nr. 2, p. 136-146, consideri drept rominesc
acest tip de camasi: o denumirea ei de volosca (valaha) vorbeste singura

despre influenta exercitat de populatia vecina romineasea .


0 piesa valoroasi a costumului popular din Moldova de Nord este
pristoarea. Ea nu este un element de port specific pentru aceasta regiune,
caci sub numiti diferite, de fot (Muntenia) sau catrint (Moldova), pritoare (Moldova de Nord), are o mare raspindire: se intinde din Arge
zona dintre Olt i Topolog acoperind toat regiunea nordicl din
Muntenia, cea mai mare parte din Moldova i toat Moldova de Nord,
fiind cunoscuti ci de hutuli, sub termenul de o openca a.
Pristoarea in sine famine o pies'a de port valoroas, care contribuie
la definirea specificului costumului femeiesc prin amnuntele de compozitie: ornarea ei se face cu ajutorul unor simple vArgulite numite o vristute a
sau o gene *, grupate mai multe la un loc in vriste sau virste *; spatiul
neornamentat dintre vriste se numestescaun o; portiunea flea virste de la

spate, lag cam de o paling, se cheaml mai des,. o dos * sau o curari *; la
poale i foarte adeseori si la briu exista cite-o banta lat, colorata mai ales
in .rosu, numit o bata*, incadrata totdeauna intre niste dungulite colorate,
nurnite

curcubee *.

In cadrul regiunii, terminologia referitoare la catrinta c i diferitele ei


elemente este destul de variata. Remarcarn, de pilda, ca la Neagra Sarului
pentru dungulitele care formeaza virstele se foloseste expresia genat *
sau vristat *. Pristoarea insasi poarta denumirea de catrinta sau pristoare
vristata sau genata. /n comunele Pojorita c i Fundul Moldovei, dungulita
de la bati se cheama * toiag o; daca dungulitele de la Intl sint mai multe
si de culori diferite, poarta denumirea de * curpan In izvoade *. In comuna
Manastirea Sucevei, pristoarea se cheama exclusiv catrinta, iar dungulitele
de la bath' se numesc virste de la bail *. In comuna Putna, aceleasi dungulite se numesc siraturi 5.
De obicei pristoarele au fond negru sau albastru-inchis c i sint tesute

in patru ite.

Dupa primul razboi mondial, au aparut ins 9i pristoare zise o catrinte


in doul ite, la care nu se mai observ bata, ci doar niste dungulite la poale
asezate pe dosul acestei piese de port. In ultimul timp catrinta in doua
ite si aleas bogat in razboi a inlocuit aproape definitiv pristoarea din patru
16

www.digibuc.ro

ite si ornat prin vargulite care-i dadeau o nal de sobrietate in zona


Dornelor. Pristoarea in patru ite continua sa OA insa in Moldova de
Nord cea mai larga raspindire, fiind un element de port rezistent si
totodata de o textura deosebit de plcuta, datorit firului de par folosit,
tors cu o dexteritate desavirsit, ca sl nu mai vorbim de impresia pe care
o dau virstele sau genele care brazdeaza in fisii viu colorate cimpul negru
al pristoarei.
In ultimii treizeci de ani, in zona Dornelor a aparut si fota , adica

o pristoare bogat lucrat in fir. Ea reprezinta o influenta musceleank


sub actiunea unei invatatoare din Cindreni, care nu intelesese nimic din
frumusetea si originalitatea pristoarelor locale, de o valoare artistica
de neegalat.
Pristoarele se aplica peste briie si sint legate cu bete. Intrucit o parte din
briu este expus vederii, briele au ajuns sa fie lucrate cu mare arta, culorile
lor fiind armonizate cu acelea ale vristelor de la pristoare. Nu mai vorbim

de bete, care s-au dezvoltat spre forme bogat ornamentate. Varietatea


nesfirsita a tipurilor ornamentale la aceste piese de incins tradeaza mult
simt artistic si o deplina stapinire a efectelor cromatice.
Intre piesele de port femeiesc cu deosebit rol decorativ in ansamblul
costumului, amintim o bondita (pieptarul), cojocul lung fara mineci,
sumanul, mintaua si chiar opincile.
Bondita este un pieptar cu deschizatura la mineci neobisnuit de
larga, spre a se pune in valoare bogatia cusaturilor de la altita carnasii.
Ea are marginile garnisite cu prim din pielicele de miel, dintr-o impleti-

tura lucrata cu acele, sau ceea ce constituie o moda astzi, desi s-a
folosit si in trecut din blank' de dihor. o Dinaintii si spatele bonditei
sint aproape in intregime cusuti cu link stramatura sau matase.
Cojocul lung fat% mineci, astazi purtat destul de rar, in jurul Radautiu-

lui, reprezenta, pinl in preajma rlzboiului mondial, una dintre cele mai
aratoase piese ale costumului. Bogat si cu gust ornamentat, in motive orna-

mentale geometrice asociate cu cele florale in culori diferite, el &dm o


minunata nota de intregire costumului femeiesc cu fot.
Sumanul, la rindul ski, cu un croi, care-i asigura o structuri tipick
este si el printre piesele valoroase de port. El se impodobeste cu ajutorul
o saradului , adica un fel de glitan de casa lucrat din cinci fire de par de
oaie. In general motivele ornamentale la surnan capata forme dupa pozitia
pe care o au. Pe marginea clinilor din fata, numiti o straji , se fac un fel de
linii serpuite cu doua arcuri mici si unul mare, numite 4 tacuri ; linia de
incheiere a strajilor de stan este acoperit de o cheutoarele * simple; pe cimpul
17

www.digibuc.ro

5. Croiul sumanului.

strajilor se fac floricele e, iar in jurul buzunarelor gaurele

)).

Gulerul

de asemenea este impodobit cu sarad.


Mintaua, purtata mai ales in jurul Radauliului, este un fel de suman
cu gluga. Decorarea ei se face cu sarad i postav colorat. inainte vreme,
adeseori mintaiele se faceau din postav alb. Ele erau raspindite i pe valea
Moldovei.

Locul cizmelor galbene i rosii din trecut 1-au luat bocancii, cizmele
negre, pantofii. In zilele de lucru i chiar la sarbatori, cel mai mult se poarta
opincile.
18

www.digibuc.ro

Podoabele fologltt de fete 0 femei pina la razboiul mondial constau


din ghiordane lucrate din margele. In vecinatatea Ardealului s-au folosit.
0 salbele de monede de argint, care fusesera in circulatie prin secolul al
XVIII-lea. Ca un obiect de podoaba trebuiesc considerate 0 naframele
brodate.
Podoabele din margele nu se cunosc in Moldova. In schimb, ele sint
frecvente 0 astazi in Maramure, intr-o parte din zona Nsaudului 0 Rusia

subcarpatica; ele trebuiesc privite ca o influenta din zonele nord-vestice


limitrofe cu Moldova de Nord.
Traistele purtate de obicei in mina, in cele mai diverse ocazii, ornamentate prin simple vrgi sau alesaturi, completeaza oarecum costumul
femeiesc original 0 frumos.

www.digibuc.ro

'

re. oda

OE.

11

if

6. Fragment din monumentul de la Adamclisi (Tropaeum Traiani) reprezentind un dac


legat de un arbore. Poartd, pe lingd un suman strimt i lard guler, itari increfiti ca o
armonicd, (4a cum se mai intilnesc i astdzi prin Moldova i Moldova de Nord.

www.digibuc.ro

PORTUL BARBA TESC LA ROMINI

-.UM

Mr.,10111

'FP.'

7=W-9iiir`

75k

17741:,-

,.. ostumul barbatesc

.;0:642

al

rominilor din Moldova de Nord

este i el simplu. Piesele principale ale acestui costum sint:


cusma sau palaria, camasa, bondita (pieptarul), cioarecii,
itarii i opincile. Dintre hainele care imbraca tot trupul, amintim su-

manul si mintaua.
Cusma, totdeauna inalta, este purtata cam in toate anotimpurile. Inainte
de primul razb oi mondial, i mai rar dup aceea, se purta o palarie zisa
o rumineasca

caracterizata prin borurile sale intoarse brusc, formind

un fel de sul sau colac in jurul calotei. Acest tip de palarie, in secolul trecut,
a fost cunoscut i in alte 01.0: sudul Poloniei si Rusia subcarpatick unde
era purtata de populatiile cunoscute sub numele de gorali i hutuli.

In ceea ce privete dump barbateasca, deosebim tipul de cam*"


bltrineasca, al carei trup este format dintr-o singura bucall de pinza, adeseori
brodata pe la guler, piepti i mineci ; acest tip se intilneste de fapt in toate

regiunile tarii. Al doilea tip de cam*" este reprezentat de o camaa cu


fust a. Aceasta cam** trebuie considerata drept o fustanell romineasca
de origin ilirica .
0 piesa destul de importanta pentru costumul barbatesc este si
bondita, dar nici prin croi i nici prin sistemul ornamental nu difera de
cea femeiasca.
Cioarecii i itarii au un croi identic, asemanator cu acela al izmenelor de
pinza. Ei sint ca i cei moldovenesti. Uneori se observa o rlscroire in lungul

pinzei sau postavului. La itari constatam o lungime intre 1,40-1,80 m,


care determina incretirea lor, ca o armonica. Lungimea este data de inaltimea omului. La Flaminzi-Frumuica (Botosani) exista i asa-zisii itari
de 101, adica cu 101 creturi, a caror lungime atinge 4 m.
Cum se explica lungimea excesiv a acestor itari ? Creturile la itari
se datorau necesitatii unui vesmint calduros din material subtire, care sa
21

www.digibuc.ro

fie totodata comod la miscari. Itarii lungi i incretiti erau preferati


de populatia pastoreasca. Dup cercetarile acute, in trecut ei s-au purtat
nu numai in Moldova 0 Moldova de Nord, ci 0 in satele vecine din Transilvania, ca 1i pe valea superioarl a .Murqului.
Itarii lungi i incretiti, spre deosebire de cum apareau pina la inceputul
secolului nostru, astazi au devenit mai scurti ; creturile sint limitate pinl
.

7. Croiul itaritor.

la inaltimea genunchilor. Dar trebuie mentionat ca ceva deosebit de important cultivarea creturilor ca element decorativ: la Bosanci i alte sate, creturile
sint apretate !
Care este originea itarilor lungi i incretiti ca o armonica ? Pentru a
intelege acest lucru, trebuie s ne raportam din nou la monumentul de la
Adamclisi. Intr-adevar, la figurile dace de pe acest monument se disting
ai itari lungi cu creturi transversale, care apar incretiti ca o armonicl. Itarii
lungi i incretiti din Moldova de Nord sint de origine dada i ei s-au pas-

trat de o populatie de munte, care se ocupa cu pastoritul.


22

www.digibuc.ro

In caltamintea b5rbateascd, desi constd din elemente pe care le intilnim

si in alte regiuni, prin unele piese este deosebit de interesant. Daca intr-adevar bocancii i cizmele nu prezinta nimic deosebit, opincile apar cu
totul caracteristice. Ele se poarta deopotrivd de barbati i femei.
Se cunosc mai multe forme de opinci. In primul rind trebuiesc amintite cele cunoscute sub numele de o opinci ruminesti #. El e se caracteri-

8. Croiul opincii 4 rumingti

zeaza prin aceea ca in treimea anterioara prezinta ingurzire numai pe latura


externa. Opinca, din acest motiv, are o infatisarc asimetrica. Acest tip de

opinca, care se mai intilneste sporadic si in alte regiuni, ca de pild in


comuna Marginea-Banat, are o deosebit insemnatate pentru cunoasterea
evolutiei tipurilor de opinci din tara noastra, cci.e1 reprezinta faza premergatoare opincii de tip carpatic, care are o structura simetricl.
In Moldova de Nord se poarta Si opinci o cordunesti , care nu sint
altceva decit opincile de tip carpatic. Este de mentionat ca prin cordunasi
se intelegeau regatenii s, i anume moldovenii. Opincile cordunesti se
23

www.digibuc.ro

intilnesc in satele din apropierea fostei granite cu Moldova. De asemenea


sint de mentionat opincile cu muchiile petrecute, care au gurguiul format
din simpla suprapunere a muchiilor. In restul structurii lor ele nu difera
de opincile ruminesti sau cele cordunesti. Dup cit se pare, acest tip de
opinca reprezintl o contaminare intre o opinek de tip dac i o veche opinca
nordica (Gniezno), care la rindul ei se sprijin pe un tip de opinca germania Aceasta contaminare indica vechi raporturi etnografice romino-slave.
In sfirsit, in Moldova de Nord se poarta i opinci de tip pastoresc
care au gurguiul intr-o parte. Ele au patruns din zonele limitrofe ardelenesti.
Au o raspindire neinsemnat.
Intre elementele care completeaza fericit costumul barbatesc, sint
de amintit traistele de vinitoare, coarnele de praf de puscl i toporasele,
care sint pe cale de a fi cu totul parasite.
Intre piesele de port care au deosebit rol decorativ trebuiesc amintite
de asemenea briiele si chimirele.
Briiele au o ornamentatie din navaditura, de obicei simpla. In ultimul
timp au aparut briiele brodate, din catifea, viu colorate.

Chimirele sint de doul feluri: chimire cu ornamente imprimate cu


ajutorul unor anumite prese sau instrumente de mina si chimire cu ornamente brodate. Chimirele sint semnalate de calatorii straini, care indica
cum ele joaca i un rol practic foarte important, in diferitele lui compartimente punindu-se bani, tutun, chei, iasca i amnar etc. In ultimii treizeci
de ani au capatat o mare dezvoltare chimirele brodate. Broderiile se fac
pe o fisie de pinza, care apoi se al:Aka pe un cadru de mucava. Custurile
sint executate de catre femeile din casa, rolul chimirarului fiind cu totul
sters in selectionarea motivelor ornamentale, de unde si varietatea nesfirsita a motivelor. Desi chimirele brodate au forme ornamentale destul
de realizate, cele cu ornamente presate i uneori cusute cu fisii de piele
ca cele din Ardeal, dezvoltate sub influenta acestora, au efecte artistice
mult mai puternice.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

'"--

Et

'
.,
,

, -1-

.:r,
lig z

vrfiti,91
`,. ti,i,

f.
--1

C%''

i.,. /.0)2..

...

IN-,
..0

-a,
;

,\,
I
I

1 t'''Z'<, ..'..

2;

If

.11.

- -..--,

0.

.
.4

''r:o

"

2. almald romineaseti ea motive ornamentale geometria.

www.digibuc.ro

: .-=,,,-u*1;

,-1;_kirk.

din comer/ folosita in mod obimuit de /lulu le.

3. Broboadd

1.

Ghiordane.

et

..

-10

04

4 .;

\ vf II

>"
4

C.' 4 `..s
"N

"N

k;.W.S-11.5.6-a

...14AkT.442t2.11,2_cit-Y.rs_x_

s
c

bid

www.digibuc.ro
z
;

1 ''..

www.digibuc.ro

PORTUL POPULAR LA HUTULI

in secolul al XVII-lea, epoca asezarii hutulilor in Moldova


de Nord, au existat puternice raporturi etnografice rominohutule. Aceasta a avut ca urmare o influenta asupra artei
populare hutule, mai ales asupra costumului. Din costumul vechi hutul,

astlzi nu se cunoaste nici un element care sa ne dea o imagine


cit de cit de felul cum se imbrcau femeile la venirea bor. In ceea
ce priveste portul barbatesc, se mai pot descoperi prin lazile unor
batrini haine de postav rosu, care insa nu difereau prin croiul lor
de cele similare purtate de care romini. Erich Kolbenheyer a aritat
ca structura portului popular rominesc, hutul i rutean, este aceeasi. El
nu observase ca aceasta se datora unor raporturi mai vechi intre arta:
populara romineascl si ruteana sudica, iar apoi intre arta populara
romineasca i huul pe de o parte, ca i intre cea ruteani si hutull
pe de alta. In raporturile etnografice romino-rutene si romino-hutule,
rutenii si hutulii s-au aratat receptivi. Totusi, dacl facem abstractie de
structura elementelor de port, constatam unele aspecte specifice pentru
ruteni si hutuli.
Elementele principale ale portului femeiesc hutul sint aceleasi ca si
pentru cel rominesc: camasa (soroCka), bondita (kiptar), pristoare (openka),

beteIe (pojas), sumanul (sardak), opincile (postole). Parti le componente


ale camasii femeiesti hutule fiind ca si la cea romineascl, avem un indiciu
et sintem in fata unui element de port de o aceeasi origine. Incretiturile
de la git se obtin si la aceasta camasa prin incretirea foilor din care sint

facuti stanii si minecile. 0 parte din terminologia camasii insisi este de


origine romineasca: altetea, de la altit (clinul de la subsuoari), spatuiala
(pinza care captuseste pe dinauntru camasa, pentru a-i spori rezistenta).
Spatuiala, cu acelasi inteles, are corespondent in graiul rominesc de p e
valea Moldovei, in timp ce altetea are o alt semnificatie si anume par25

www.digibuc.ro

Fe.

:AP
7,

"OsZ

-7

vs(2'4=t1r
'N'ATI!*7

"

[1,0,

eT

T.1

e"

21c-P.'
f.,-,14geo

kl,ir

--

';%,-

..

/00.,..

9. Hum Id din Moldova Sulita-Cimpulung.

www.digibuc.ro

Inf

tea cusuta de pe umar. Trebuie mentionat insi ca in alte parti ale Orli,
zona Sibiului, sau in uncle puncte din zona Romanati, termenul de altita
se intrebuinteaza 0 pentru clinul de la subsuoara.

CAmasile femeiesti hutule sint decorate cu motive geometrice sau


florale. Cele cusute cu motive geometrice au de obicei drept culoare dominant portocaliul sau rosin carmin. Ornamentul in sine la camasa hutula
consta din romburi sau patrate. Camasile de acest tip, care au ajuns la cea

r.? 1
`,

.?.

,h

fee

.1.,
.
IA....

i :.

,: ,c.

lc
J

,,

P PZ::,..311 7..

'it t

...:. ,.'1,. 5. 4 :.'. -t.?;e. VE:


' , 4:1. .t. " 7417f .
..1.:S

v.

- La
.?' :.....
,-..-

..

lei',

--14*0-

'k r..

....,.
414,..'4..q,
a.

eV'. '..13

,..

4-41r..c... .

'
,A,,.

'

.
.

10. Detaliu de cusdturif pe mimed la un suman hutul.

mai mare inflorire intre 1870-1880, au inceput s fie parasite pe la inceputul secolului al XX-lea. 0 particularitate a acestor camasi const in faptul
el cele trei cimpuri ornamentale ale minecii (altita, incretala si rindurile
de pe mineca) formeaza un bloc unitar.
Camsile hutule cu ornamente florale apar Inca in a doua jumatate
a secolului al XIX-lea si ele se mentin si astazi. In prezent se lucreaza
camasi femeiesti cu ornamente geometrice, denumite, ca si la romini, natio-

nate . 0 piesa importanta de port femeiesc hutul este si pristoarea. Spre


27

www.digibuc.ro

deosebire de cea romineascl, ea are vristele (batke, de la romin. a bata a)


mai dese. In ornamentica pristoarelor, mai inainte domina de asemenea
culoarea portocalie sau rosu carmin.
Bata (prisniuka) de la poala pristoarei este lucrat cu fir, capatind
adesea o realizare artistica exceptional.
Pieptarul femeiesc hutul, denumit a kiptar , care s-a purtat ping
prin anul 1930, avea clini. Intre timp el a fost aproape cu desgvirsire inlocuit de cel rominesc. Vechiul pieptar era brodat cu motive geometrice i florale, indeobste de culoare portocalie. In ceea ce priveste prezenta terme-

nului de kiptar la hutuli si lipsa lui la romini, putem face o ipoteza:


tinind seama el se intilneste si la ruteni, n-ar fi exclus ca el de fapt sl fi
fost imprumutat mai intii rutenilor, iar hutulii s1-1 fi luat de la acestia,
si nu de la romini, care intre timp 11 inlocuisera cu cel de o bondita 0.
Sumanul la hutuli este asemanator cu cel rominesc, doar el este ceva
mai scurt. El este impodobit cu ornamente vegetale, realizate cu a snur

de cask' (sarad). Intre motive apare frecvent frunza de stejar.


Podoabele sint foarte cautate de femeile hutule. Inainte de 1900 se
aduceau margele de Karlsbad, iar mesterii locali produceau podoabe metalice, mai ales de forma unor cruci, care se atirnau ca o salbg. Pentru imbrobodire se folosesc cirpe din comert, cu ornamente florale, mai ales
in rosu. Stergarul de cap n-a fost niciodata imprumutat de .1a romince.
Nici portul barbatesc hutul nu se deosebeste astlzi de cel rominesc.
Inainte vreme, piesele de port, prin culoarea rosie, dadeau o notg aparte

costumului barbatesc hutul. Astazi, camp (sorona), bondita (kiptar),


chimirul (pojas), cioarecii (had), itarii (itari), opincile (postole) etc., sint ca
si la romini. Nici caciula cu doua urechi nu se mai poartg si tot asa i pllariile
cu borurile intoarse, care la romini se mai gsesc in satele din jurul Radautiului. Opincile mai raspindite sint, ca i la romini, cele < ruminesti *,

lipsite de ingurzire in treimea anterioarg interna. Opincile cu ingurzire


la gurgui redusa la suprapunerea muchiilor sint foarte rar intrebuintate.
Ping in preajma primului razboi mondial, hutulii purtau in ming,
mai ales la nunti, un toporas de alarna sau plumb, bogat ornamentat, iar
pe umeri o geant cu garnitura metalica, frumos ornamentata.
Modificarile in costumul hutul au flcut ca el s se apropie atit de cel
rominesc, incit astazi hutulii se mai deosebesc de romini doar prin scurtimea sumanului bor. Portul popular hutul nu mai prezintg, deci, nici
un caracter propriu de distinctie etnicg, spre deosebire de limba hutulg,
care, desi influentat de cea romineasca, Isi pastreaza Inca in satele mai
nordice individualitatea sa proprie morfologica i sintactica.

www.digibuc.ro

portul popular din Moldova de Nord, pe cit este de frumos, apare


si unitar. Elementele lui de baza sint insl comune pentru portul
rominesc in general. Dup structura sa, el face corp comun cu cel moldovenesc si muntenesc nordic, cu toate diferentierile care se observl
la unele piese de port.
Raporturile populatiei bucovinene cu cea transilvaneana au avut
ca urmare unele influente in costumul transilvanean, care au rners ping
la dominare totala; tinutul Dornelor a reprezentat astfel o unitate etnografica dinamica, din moment ce portul in satele transilvgnene din masivul

muntos si valea superioarg a Muresului este de tip bucovinean. Caracterul de tinut etnic bine conturat al Moldovei de Nord s-a pastrat si fatg"

de Maramures. In elementele componente ale portului popular din


Moldova de Nord nu se gasesc influente de port maramuresean.
Apropierea care exista intre portul popular rominesc, rutean si hutul
se datoreste unor raporturi etnograf ice mai vechi intre romini si ruteni,
iar relativ noi, dar cu inriuriri puternice rominesti, intre romini si hutuli.
Existenta in Moldova de Nord a camasii femeiesti cu incretitura la git
de tip dacic, cunoscut sub numele de cam* cu titura, cu altitg, brezarau
etc., sau a camasii cu ciupag de aceeasi origine, dar cu larga rgspindire
si in alte regiuni, ca si a itarilor lungi si incretiti ca o armonicg, tot de
origine dacica, se explica in chipul urrnator: camasa cu incretitura, ca si
cea cu ciupag, sint vesminte clduroase; de asemenea si itarii .lungi si
incretiti, purtati de o populatie pgstoreasca, care avea nevoie de un gen
de pantaloni usori si totodata caldurosi. Mentinerea acestor piese de port
se datoreste in parte si inriuririi factorului traditional.
Prin cunoasterea portului popular din Moldova de Nord patrundem
nu numai unele forme artistice specifice care-i dau frumusetea, ci descifram si uncle aspecte istorice si de etnogeneza a poporului nostru.
29

www.digibuc.ro

Yit e
IV

+9(

'
'Ld

-.

11. Zdbrenic, tip specific de broboadd

www.digibuc.ro

tja

/04

Nr4

esi,"

-sVe NOW

near

Wa'' 4br;atZ7e811,10:41. !`04n4:..1qT',.,.."<gt:6,c,

-414. lage'

I ''

41110,

",,1

40.

12. Cusliturli la o Malaga din Fundul Moldovei (detaliu).

13. Costum fenzeiesc (detaliu).

www.digibuc.ro

it 4 ---...--440-,Nr....,...
i
,#),..""--.47.

antr"7.;N.

.1414,

vi
I.
,..- ""IPP "OP ''`..

..4... Air 4111. ."4

.t

.'+' t",

-so' ...*

t'

7
--.0" ,or 10 =DA- *so.- +sr
...Nr- Al. 44'. ''.--P-dis4 .-4041181.-.'". .4.' if-..<44010* 7

d.

slIFP

:,-,.

10P

."P'

,rrin

r.

717-T:

,.-,
." 4

.).4 -

1di
f

- ,b

.. % ..'

lot"IerLert-elittl".Ki...ft
,-. ;,..;:a

. :1111.4a a a ::sr

.,,

, 411

4' '

44

`. H .. ,
" 7 6
7-4
. ) 4 1 :0

-set r.

'

- . ..

...f_ _.;), ' ,,:t1r..:/:r 46.


'2. .) 7

,-,

)i

..)

A7t4

44

., tr.(

,-

1,,,,',-4 ?

.',.:40,4

ki4,1,4_,;S .41

4:1

'1, .1,-

9. VZ`,-.6"ti..-ti'4".

A.

T.+

Pr-

4,

syclit
-4:

"GP ;me
.

.--r1

cl

_v._

A.'

vo -

fr

br

t. I

www.digibuc.ro

femeiesc nou, din satul Floreni-Candseni (detaliu).

p,

vi 4

la o cdmayd din Fundul Moldovei (detaliu).

i4,t

C. -

- ',W
r

-.:

..,....4 ,

gi

4d

.,%,

:_.;,mai2."--

.T,LI,..:.!...._4..
a....._ __
a N ,;,c*;',---2---44.6.t..--_____ril
'44P* ...i..,,...* _ . ..-K-1-------e.0--t---v`%,
-: 7,4-.., ..1,,.A , -....*...1.a.
n
_.

.:

&

,..7 ...1.7,1.1.-

# tT4.7.... ...."''..
Itrz..:* ''tl'''''L.Z.:....v.r-_-..s.:.:...4...4.3..

.v..4.,.,

,.

....

4'..1.?:4_,7,,,

vr.,.......,r........lr,..r .;,-.:,_
.?-4

.-

...

4:

.09:'

_,N

...

11
-

..;=..74.*

"-.."1""':.=:".-tz :Z.-.--:-.1::::-..
-

Er
16. Detalii de broderie la un cojoc feineiesc.
17. Bonditti femeiasca

n2,

www.digibuc.ro

r---

a .-

it

41010

?.-**

'

1,4
.

le-44e

ttg

t'rt ..trt

"

*.

,,

eM '.**

-*

18. Rata din Regiunea Suceava

www.digibuc.ro

.ts

ritcl
-

,'
ri

19. Femeie din Cimpulung (1954).

www.digibuc.ro

0.1

a.

'

t.

74-.

.
7

a'.

1311i:

t4/

'

,.
.

:0

,gi

20. Bdtrind din Regiunea Suceava.

www.digibuc.ro

."
.

intoarse pe dos.

ea.'s.

21. Pe timp ploios,

bondifele sin:

t.

;r4S,''

1101:

Zer;,1
xe;tor
'
4

A..

22. Tipul de opined romineascd cel


mai frecvent in
Moldova de Nord.

www.digibuc.ro

23-24. La tisgul din &UMW (1955 ).

'"r"

P.'

=
-

ta--

www.digibuc.ro

k4Ilitrit.

":h

:
Tr2ir

(It

_
y1,41.

25. Ccimafez Jemeiascci.

www.digibuc.ro

r
l'411"4.
.)

41 T214

7J

r
4'

aat
10

'a.
I

elk
db$1*

,;
l'ES. :

26. Tarancd
din sand Floreni cosind.

www.digibuc.ro

At.

li
AL.... - AID

11..

Al

4111

Svl:

.1P

411(

';,.. 3

61'

'
.;

27. Grup de femei din Horodnicul de ;**-Rdduti.

www.digibuc.ro

alt ti

Ban

^c

.4

rot

(.,

., `-'il.

Lee,:

3.1

gl.
:

.;"....`

\
6

it
1

'
.

"",

*4.

28. Grup de femei la

tirgul din Rddduti.

se;.1

www.digibuc.ro

r.

F.

111

4
,j

7- ;

gf
S.

29. Pieptar femeiesc din Regiunea Suceava.


30. Chimir bogat inflorat.

't

0
.

.1-........--

*.

'- %la

www.digibuc.ro

rn.

31. Corn de
prof de pzqcd

traistd de
vindtoare.

www.digibuc.ro

c.

32. Creturile itarilor

...

.1

in comuna Bosanci
sint obtinute prin
apretare.

.-1A-

www.digibuc.ro

33. Costum barbeltest cu minta.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

35. Tip de bdtrin din

Moldova de Nord.

,:/'- '\
rn

www.digibuc.ro

36. Copil din Fundul Moldovei.

,
.1

37. Costum de copil.

www.digibuc.ro

.71k

I.

. .!

38. Bidat din Neagra


$arului.

www.digibuc.ro

39 fiord in Regiunea Suceava.

AP

'
I

rk

1E7

.. el

www.digibuc.ro

C.111.0,1-

..-

7.!

"

',

"7"1111':

4.

,
4.

41,
1

V.

,'

--A

40. Mira cer iertdciunea. La o nuntd


din Neagra $arului (1954).

www.digibuc.ro

,
v

NviMTP.
41. Custiturd pe o
mimed de amnia-

Q;

hutuld (detaliu).

a_

&

www.digibuc.ro

42. Detaliu de ornamente la cojoc


i ciimaid.

If

z's

IWO
:

s'"-:-As.-*".-7;%.

..

A.

410

.c

..1

0 4i

41

--

4.'g

t7 .

704N11.}A.,

i 1li '

lk

' .'

.1

:
14

4.

4111.47.,

..
I

..,.

'

..-,

-.,

V0

,..

-:.

..

r .1:,

,'

,!-,.

....;

....

_,,

k,

A,
vi.

--.....h.: ta

ii.,64 4

...

-0.
,,e

- **40P*011W
...
.

.-

--40.

4
.,44
-

I1

'1:.c

:VA:,

"
.

AA 4

41111L.

.1,

t-,-

-.;,4;

,4:

0,44

....41,LA

.5, %
43. Costumul de hutuld privit
din spate.

4.

www.digibuc.ro

S'4'

www.digibuc.ro

.,211,74.1
s

7c
P

't

70
#
a

v
., ....1:1

,./.

,.

'.

..%

.,

..

t 7/4 \I

r a:

...

-4

...--- 0

,fb
'L

IF_Iis

,,,

[..42.5.

....

k
,

c I, '

i;
..141%.i.

e...

rli'

tia74 ,,:

1.451.

rtelF.I.

gifhtt

'41

46. Tdrance in port hutul.

www.digibuc.ro

vo.

s,4

rreir

47. Hutu ld &Wind.

www.digibuc.ro

'4

LISTA ILUSTRATIILOR
llustratii in text
1. Femei dace de pe metopa 49-a a monumentului de la Adamclisi
(Tropaeum Traiani). Camasa e incretiti la git, iar gura gitului
este realizath din foile trupului eam5sii si ale minecilor,

intocmai ca la ea/nap moldoveneasa.

2. Croiul cAmrisii femeiesti dace. (Reconstituire.) Croiul cmii


femeiesti cu brezrAu sau titur.
3. Portul din satul Floreni-Candreni pe la 1880, dupd o fotografie
veche.

4. Port femeiesc din Cimpulung Moldovenesc inainte de primul


fazboi mondial dupd o fotografie veche.
5. Croiul sumanului.
6. Fragment din monumentul de la Adamclisi (Tropaeum Traiani) reprezentind un dac legat de un arbore. Poart pe lingi
un suman strimt i far guler, itari Incretiti ca o armonicl
asa cum se mai intilnesc i astAzi prin Moldova si Moldova
de Nord.
7. Croiul itarilor.
8. Croiul opincii s ruminesti a.
9. Hutul din Moldova, Sulita-Cimpulung.

10. Detaliu de cuskull pe minec la un suman hutul.

www.digibuc.ro

Ilustraiii in afara textului

11. abrenic, tip specific de broboadA.


12. CusAturA la o camasa din Fundul Moldovei (detaliu).
13. Costum femeiesc (detaliu).
14. Cuskur la o cathasa din Fundul Moldovei (detaliu).

15. Costum femeiesc nou, din satul Floreni-Candreni (detaliu),


16. Detalii de broderie la un cojoc femeiesc.
17. Bondit femeiascA.

18. FatA din Regiunea Suceava.


19. Femeie din Cimpulung (1954).
20. BAtrinA din Regiunea Suceava.
21. Pe timp ploios, bonditele sint intoarse pe dos.
22. Tipul de opinca ei rumineascl* cel mai frecvent in Moldova
de Nord.

23 si 24. La tirgul din Rdluti (1955).


25. CAmasa femeiasa.
26. Mama din satul Floreni cosind.
27. Grup de femei din Horodnicul de jrao-Radauti.
28. Grup de femei la tirgul din RAdAuti.
29. Pieptar femeiesc din Regiunea Suceava.
30. Chimir bogat inflorat.
31. Corn de praf de puscA si traistA de vinAtoare.
32. Creturile itarilor in comuna Bosanci sint obtinute prin apretare.

33. Costum bArbatesc cu minta.


34. BAtrin purtind palarie zisa rumineasa.

35. Tip de bdtrin din Moldova de Nord.


36. Copil din Fundul Moldovei;
37. Costum de copil.
38. BAiat din Neagra Sarului.
39. Hoed in Regiunea Suceava.
40. Mirii cer iertAciunea. La o nunt din Neagra Sarului (1954).
41. CusAtur pe o minecA de carnasa hutul (detaliu).
42. Detaliu de ornamente la cojoc si camasa.
43. Costumul de hutulA privit din spate.
44. Hutu Ifi din Moldova - Sulita-Cimpulung.
45. Opinci hutule identice cu cele rominesti.
46. 'Prance in port hutul.
47. Hutul bAtrina.

www.digibuc.ro

Plano in cutwi
1. Costum femeiesc din corn. Fundul Moldovei.
2. Camasa romineasca cu motive ornamentale geometrice.
3. Broboad de comert folosit In mod obisnuit de hutule.
4. Ghiordane.
5. Costum femeiesc hutul.

www.digibuc.ro

T. 1.607
Responsabil de carte: Angela Vrancea
Tehnoredactor: Ida Marcus
Corector: I. Arsenie

Dat la cules 28.03.36. Bun de tipar zo.o8.36. Tiraj 4.loo ex.

Hfrtie kunstdruk de 120 gr. m. p. Pt. 700x1000l16. Coll ed. 3,88.


Coll de tipar 4. Edilia I. Comanda 1991. Platve policromil 4.
A. nr. 6.732. Pentru bibliotecile mid indicele de clasificare 74176.

Tiparul executat sub corn. nr. 623 la Intreprinderea poligrafick


nr. 4, Ca lea Serban VorlI 133, Bucuresti R.P.R.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro