Sunteți pe pagina 1din 10

PLURILINGVISM

Fiecare

SI MULTICULTURALITATE

limba noua este asemenea unei ferestre


deschise de Frank Harris
- Nici oamenii care vorbesc aceeasi limba nu
vorbesc intotdeauna aceeasi limba de Willy Heuer
- Limba este un labirint. Vii dintr-o directie si ajungi
intr-un loc familiar, apoi vii din alta directie si ajungi
in acelasi loc, dar acesta nu iti mai este familiar de
Ludwig Wittgenstein

26 septembrie - Ziua
europeana a limbilor
straine
Prima zi europeana a limbilor

straine a fost sarbatorita pe


26 septembrie 2001, fiind
unul din evenimentele
centrale ale anului european
al limbilor straine.

Dupa succesul acestei prime


celebrari, organizate de
Uniunea Europeana si de
Consiliul Europei si implicand
milioane de oameni din 45 de
tari participante, Comitetul
de ministri al Consiliului
Europei a hotarat ca "Ziua
europeana a limbilor straine"
sa fie sarbatorita in fiecare
an, la data de 26 septembrie.

Obiectivele generale ale


acestei sarbatori sunt:
Sublinierea importantei
invatarii limbilor straine, a
sporirii numarului de limbi
straine invatate, pentru a
intari multilingvismul si
intelegerea interculturala.
Promovarea bogatiei
lingvistice si culturale a
Europei, bogatie care trebuie
pastrata si cultivata.
Incurajarea invatarii pe tot
parcursul vietii, atat in scoala,
cat si in afara ei, cu scopul de
a studia, dar si pentru nevoi
profesionale, pentru
mobilitate, pentru simpla
placere de a invata sau pentru
schimburi.

Europa si multilingvismul

Europa este posesoarea unei adevrate bogii


lingvistice: 23 de limbi oficiale i peste 60 de
comuniti autohtone care vorbesc o limb regional
sau minoritar, fr s menionm limbile vorbite de
cetenii provenind din alte ri i de pe alte
continente. Tocmai pentru a atrage atenia asupra
acestei imense bogii lingvistice, Uniunea
European i Consiliul Europei au lansat, n 2001,
iniiativa Anului European al Limbilor.
Limbilor.

Europa este un continent cu o mare diversitate de


limbi. Uniunea European are n prezent 23 de limbi
oficiale i, pe msur ce se extinde, numrul
acestora va continua s creasc.
Mai mult dect att, Uniunea are peste 60 de
comuniti indigene vorbitoare de limbi regionale sau
minoritare: de la vechile limbi celtice din vestul
Europei (de exemplu limbile gaelice i galeza), pn
la limbile minoritare din Europa de est (de exemplu,
limba kaubian din Polonia, sau limba districtului
Latgale din Letonia).

Mozaicul limbilor europene s-a dezvoltat de-a lungul


mileniilor. Valurile de popoare migratoare aduceau
noi familii lingvistice, ndeprtndu-le pe cele
precedente i ameninndu-le uneori chiar cu
dispariia. Principalele limbi europene aparin familiei
indo-europene. Specialitii au concluzionat c ele
deriv dintr-o rdcin cunoscut ca proto-indoeuropean, dei detaliile exacte ale evoluiei acestei
limbi antice sunt nc un subiect de dezbatere.

Orae multilingve

Limbile din Europa continu s


evolueze, odat cu numeroasele
limbi strine aduse pe continent
de comunitile imigrante. n
oraele multiculturale precum
Londra, Paris, Bruxelles sau Berlin
se vorbesc n prezent sute de
limbi.
Uniunea European recunoate
legtura strns dintre limb i
identitate, precum i faptul c
limba reprezint expresia cea mai
direct a culturii. De aceea,
politicile lingvistice au fost
elaborate astfel nct s respecte
diversitatea lingvistic, s
promoveze multilingvismul i,
atunci cnd este necesar, s
protejeze limbile aflate n pericol.

Studiul limbilor straine

nvarea limbilor strine este


o activitate care se adreseaz
tuturor, indiferent de vrst
sau de motivul care a condus
la decizia de a studia. Mai mult
dect att, cunoaterea altor
limbi contribuie la nlturarea
barierelor personale i
naionale, permind
europenilor s comunice, s
lucreze mpreun i s se
deplaseze n alte ri.
nvarea unei limbi strine
poate fi o experien plcut,
plin de satisfacii. Principalul
este s gsim metoda care se
potrivete cel mai bine nevoilor
i timpului pe care l avem la
dispoziie.

Modaliti de nvare

s nvm fr profesor - cursurile de studiu


individual sunt disponibile n numeroase limbi i
formate media, de la DVD-uri i CD-ROM-uri pn
la casete audio i manuale;

s ne uitm la televizor multe societi de


radiodifuziune ofer cursuri de limbi strine prin
intermediul programelor de televiziune sau radio;

s navigm pe internet un numr din ce n


ce mai mare de site-uri ofer cursuri de limbi
strine, de cele mai multe ori cu sunet i imagini;

s nvm cu un profesor - avantajul nvrii


cu un grup de persoane este c avem colegi care
ne ncurajeaz i un profesor care ne ghideaz n
funcie de nevoile noastre specifice;

s urmm cursuri de formare la locul de


munc - din ce n ce mai muli angajatori
recunosc c abilitatea de a vorbi o limb strin
este vital pentru succesul activitii lor i
numeroase societi mai mari ofer cursuri de
limbi strine, suportnd n totalitate sau parial
costurile acestora;

s gsim un partener de studiu - nvarea


n tandem presupune parteneriatul dintre doi
vorbitori ai aceleai limbi materne, cu scopul de a
nva limbi strine prin coresponden
(electronic, telefonic, etc.)

Scoala cu cls.I-VIII nr.1 Sarata,


Bacau
Prof. Lacramioara Bordeianu
2009-2010