Culoarea roie a sngelui este datorat pigmentului (cu fier) hemoglobin din eritrocite care

ncrcate cu oxigen au o culoare mai deschis.

Sngele prin coninutul su de eritrocite (globule roii) n comparaie cu plasma avnd o vscozitate
mai mare, creterea hematocritului influeneaz pozitiv creterea vscozit ii sngelui, care
determin ncetinirea curentului sanguin, prin proprietatea plastic a eritrocitelor sngele nu se
comport ca o suspensie ci ca emulsie

https://ro.wikipedia.org/wiki/S%C3%A2nge
a) Hemoragiile externe n care sngele se scurge n afara organismului datorit sec ionrii
unor vase de snge. n funcie de vasele care au fost secionate, putem deosebi:

hemoragii arteriale, n care sngele, de o culoare rou-aprins, nete ntr-un jet sacadat, n
acelai ritm cu pulsaiile inimii;

hemoragii venoase, n care sngele, avnd o culoare rou nchis, curge lin, continuu;

hemoragii capilare, n care curgerea sngelui se observ pe toat suprafa a rnii, avnd o
intensitate redus.
b) Hemoragiile interne n care sngele care curge rmne n interiorul organismului (ex.:
n cavitatea abdominal etc.). O categorie deosebit o pot forma hemoragiile interne
exteriorizate, n care sngele ajunge n afara corpului dup ce a trecut printr-o cavitate
natural care face comunicarea organismului cu exteriorul. n cadrul hemoragiilor
exteriorizate putem cuprinde: epistaxisul (curgerea sngelui din nas), otoragia (curgerea
sngelui din urechi), hematemeza (vrsturile cu snge), hemoptizia (tusea urmat de
eliminri de snge din plmni), hematuria (eliminarea de snge prin urin), melena
(eliminarea de snge prin scaun, situaie n care fecalele capt o culoare neagr, lucioase)
i enterohemoragia (hemoragia intestinal).