Eutanasia si sinuciderea asistata sunt subiecte care au provocat dintotdeauna

discutii inflacarate si reactii din cele mai diverse, atat in mediul academic,
politic, medical, cat si in viata de zi cu zi. Astazi insa, informatia mediatica se
raspandeste cu mare viteza in toata lumea, iar oamenii sunt permanent la
curent cu evenimentele relevante, la care ar fi avut cu greu acces in trecut.

Care este diferenta dintre eutanasie si sinucidere asistata?

Cei doi termeni pot fi deosebiti privind la persoana care indeplineste actul final, actul fara de care
nu ar surveni moartea. Astfel, daca moartea este indusa de alta persoana decat pacientul, avem dea face cu eutanasia. Pe de alta parte, daca persoana care urmeaza sa moara isi administreaza de
exemplu o doza letala de medicamente, prescrise de doctor in acest scop, vorbim despre sinucidere
asistata.
Eutanasia nu este o idee recenta
Istoria eutanasiei se intinde mult inapoi in timp, in antichitate. Grecii si romanii permiteau, in
anumite situatii, eutanasia. Lucrurile s-au schimbat mai tarziu, o data cu aparitia religiilor
monoteiste si sacralizarea vietii. In secolul XX s-au format numeroase organizatii care militeaza pro
sau sau contra eutanasiei. Prima a fost constituita in 1935 de un grup de medici londonezi si se
numea The Voluntary Euthanasia Society. Aceasta a fost urmata, in 1938, de Hemlock Society,
infiintata in Statele Unite.
Hemlock Society numara in prezent 67.000 de membri, care sprijina decizia individului de a muri.
Visam la o vreme cand toti americanii vor putea trai si muri ca oameni liberi, in demnitate si
conform cu propriile valori, spune presedinta asociatiei, Barbara Lee.
Totusi, are omul dreptul sa decida cand sa isi puna capat vietii? Vocile impotriva eutanasiei si
sinuciderii asistate ar putea spune ca persoana care face asta se joaca de-a Dumnezeu. Da, dar
eutanasia ii da dreptul omului sa moara in demnitate si sa evite suferinta dinaintea inevitabilului, ar
spune ceilalti, care militeaza pentru aceste practici.
Argumente in favoarea eutanasiei si sinuciderii asistate:
Este o modalitate de a opri suferinta extrema prin care trec unii bonavi in stadiu terminal si
de a le oferi o moarte linistita. De obicei o moarte buna este descrisa ca trecerea in nefiinta intrun mediu placut, familiar si fara suferinta, ca si cum ai adormi. Cicero spunea ca o moarte buna
este modalitatea ideala de a respecta legea naturii, parasind lumea in liniste si demnitate.
Oamenii ar trebui sa aiba dreptul sa decida momentul propriei morti. In secolul al XVIII-lea,
filozoful scotian David Hume sustinea in eseul sau Despre sinucidere ca, intr-o societate libera,
oamenii ar trebui sa aiba dreptul sa aleaga modul in care vor sa moara. Unele voci sustin si ca acest
drept ar trebui totusi temperat prin obligatia de a nu face rau altei persoane.
Mentinerea in viata a unei persoane, mai mult decat durata naturala de viata (de exemplu
prin conectarea la aparate), nu este morala;
Oamenilor ar trebui sa li se permita sa moara cu demnitate. Exista mari diferente intre
modurile in care fiecare vede conceptul de a trai si a muri in demnitate. Cele mai comune
umilinte care ar justifica eutanasia sunt: persoana devine o povara pentru ceilalti, incapacitatea de
a mai face fata activitatilor cotidiene, petrecerea ultimei perioade a vietii intr-un spital sau camin,
Rudele bolnavului nu ar mai trebui sa indure clipele dificile in care isi vad apropiatii
asteptand o moarte lenta si dureroasa;
S-ar reduce costurile pentru ingrijirea pacientilor incurabili;

utanasia poate fi clasificat ca activ, cnd medicul efectueaz un act care duce la
moartea bolnavului sau pasiv, cnd medicul omite s acioneze intenionat i se
produce decesul pacientului. Fie c este activ sau pasiv, principalul scop al
eutanasiei este s pun capt suferinei unei persoane afectate de

o boal incurabil.

Cnd o persoan are dureri constante i dac aceast situaie nu are probabiliti de
schimbare prin intervenie medical, se poate argumenta c este justificabil
eutanasia uman voluntar. Nimeni nu poate susine c ar vrea s vad pe cineva
drag chinuindu-se, iar eutanasia poate fi o alternativ mai blnd fa de suferina pe
termen lung.
Eutanasia mai poate fi justificat cnd un bolnav nu poate avea grij de el nsui, dei
este contient. n acest caz, eutanasia voluntar este vzut ca un ajutor n pstrarea
demnitii umane i a autonomiei, prin pstrarea dreptului bolnavului de lua propriile
decizii n legtur cu viaa sa.
n privina bolnavilor aflai ntr-o stare vegetativ permanent, partizanii eutanasiei
susin c din cauz c viaa bolnavului depinde de aparate medicale, el nu mai este
n via fiindc nu poate nelege mediul n care se afl sau boala. n asemenea
cazuri, eutanasia este realizat deseori la dorina rudelor apropriate (cunoscut c
eutanasie involuntar).
n anul 2002, Olanda a devenit prima ar din lume care a legalizat eutanasia.
Statisticile olandeze arat c din 2006 numrul cazurilor de eutanasie efectuate pe
an a crescut. Anul trecut a fost nfiinat o echip de medici care s mearg acas la
bolnavi pentru a efectua eutanasia. Se susine c majoritatea persoanelor ce opteaz
pentru eutanasie sunt bolnavii de cancer, dar i cei care sufer de demen i
tulburri psihice.