Cursul

Prof. univ. GC Curca

Discipl. Medicina legala si Bioe9ca,
UMFCD Bucures9

1.Deni(e si obiectul specialita(i/disciplinei

Ac9vitatea de medicina legala poate denita din 3 perspec9ve care se
impletesc: procedural, expertal si prin prisma u9lita9i judiciare.

Deni'a procedurala: Exper9za medico-legala este procedural necesara in
orice speta juridica in care exista implica9i medicale (vatamare corporala
sau deces) precum si in orice caz medical cu implica9i juridice (valoare
probatorie)

Deni'e expertala: S9inta medicala care urmareste in interesul jus99ei sa
obiec9veze si s evalueze cu caracter probatoriu aspectele medicale
con9nute in spetele juridice cu privire la omul in viata sau cel decedat
(contradictorialitate, obiec9vitatea s9in9ca)

Deni'a e'mologica Aplicarea cunos9intelor s9intei medicale la
necesita9le implinirii actului de jus99e (u9litatea judiciara). Medicina
dux, auxiliumqvae jus99ae Medicina conduce, un auxiliar al
jus99e (M. Minovici)

2. Scurt istoric al med. leg. romanes(

Pravila lui Vasile Lupu (Carte romneasc
de nvtur de la Pravilele

mprte9, 9prit la Iai, n 1646)

Pravila lui Matei Basarab (ndreptarea legii, 9prit la Trgovite, n 1652)

Exper(zele se fceau pentru luminarea judectorilor, n urmtoarele cazuri:

1. n cazuri de rnire, exper9zele puteau fcute de vraci, brbieri, descnttori i
fermectori. Vracii vor crezui i fr jurmnt.
2. n cazuri de otrvire i de nebunie, de vraci.
3. n cazuri de deorare, de moae sau de femei nvate bine la acest meteug.
4. n cazuri de sodomie, de vraci i moae.
5. n cazuri de surzenie i muenie, de judector n persoan.
Pedeapsa se da considerndu-se 9mpul cnd s-a fptuit greeala, nu din momentul
cnd se judeca. Se inea seama de recidive, chiar dac fptaul nu era de vrst. n
materie de pruncucidere, se deosebesc dou modaliti: nbuirea
<<ntmpltoare>> a copilului i nbuirea <<ndeadins>>, cu nelciune. Se mai
vorbete despre cstorie, divor, sarcin, avort, despre sinucidere, rniri, otrviri,
asxii i nebunie.

In 1685 cronicarul Nicolae Cos9n descrie autopsia lui Duca Vod, Domn al
Moldovei.
Primul cer9cat, n form de act medico-legal a fost ntocmit n anul 1812

n 1856, la cererea lui Carol

Davila, Domnitorul Barbu tirbei a
aprobat nfiinarea colii de
Chirurgie de la Mihai Vod care in
1857, devine coala Naional de
Medicin i Farmacie cu o durata
de 8 ani.
In curicula anului VI este
prevazuta medicina legala care ii
este incredintata lui Gheorghe
Athanasovici 1861-1867 care
devine profesor de medicina legala
i toxicologie in 1861 si medic
legist al Capitalei in 1862-1865.
In 1867 succede lui Gh.
Atanasovici dr. Nicolae Negura.
In 1879 este numit profesor de
medicina legala si psihiatrie
Alexandru Sutzu.

In 1892 se inaugureaza Morga

orasului Bucuresti cu sustinuta
contributie a lui Mina Minovici,
medic legist la capitalei in acea
vreme si numit director al
Morgii.
n 1897, catedra de medicin
legal i clinica boalelor mintale
(psihiatrie), deinut de
profesorul Al. uu, se scindeaz.
Doctorul Mina Minovici, care
funciona ca medic legist al
Capitalei, a fost numit profesor
de medicin legal si a preluat in
1897 catedra de medicina legala.
Intre 1938-1956 IML Mina Minovici a fost condus de
Theodor Vasiliu, cu un scurt interimat asigurat de
profesorul Mihail Kernbach de la Cluj in 1940, apoi de
prof. Emil Craciun 1957, academician Ion Moraru
1958-1973, prof. Moise Terbancea 1973-1989, prof. V.
Belis 1989-2001, prof. D. Dermengiu din 2001.
Dupa 1945 sistemul medico-legal national se
centralizeaza in jurul IML Mina Minovici Bucuresti.

In 1860 la Iasi se infiinteaza catedra de medicina In 1919 se ininteaza UMF Cluj, catedra de medicina
legala revenindu-i lui N. Minovici (1868-1941)
legala condusa de LA. Ciurea.

3. Organizarea sistemului de medicina legala,

prezentarea principalelor ins(tute si a INML
a) Ins'tutul Naional de Medicin Legal Mina Minovici" " - unitate cu
personalitate juridic, aat n subordinea Ministerului Sntii
(www.legmed.ro)
b) 5 Ins'tutele regionale de medicin legal (fostele laboratoare
exterioare de medicin-legal) din centrele medicale universitare:
Timioara, Trgu-Mure, Cluj-Napoca, Iai i Craiova care au in subordine
Serviciile medico-legale judetene. n cadrul ins9tutelor de medicin legal
funcioneaz cte o comisie de control i avizare a documentelor medico-
legale.
c) 36 Servicii de medicin legal judeene cu sediul n oraul reedin de
jude; nu au personalitate juridic i se a n subordirea direciilor
judeele de sntate public; sunt conduse de ctre un medic legist ef
numit de directorul direciei judeene de sntate public i sunt
coordonate de ins9tutele de medicin legal n a crui competen
teritorial se a
d) 11 Cabinetele de medicin legal, aate n structura
organizatoric a serviciilor de medicin legal judeene i ninate n
judeele mari, i au sediul n alte localiti dect cele reedin de judet:
Lugoj, Cimpulung-Arges, Comanes9, Fagaras, Petrosani, Sighetul Marma9ei,
Medias, Cimpulung Moldovenesc, Radau9, Barlad, Ones9.

Ac9vitatea ins9tu9ilor de medicina legala este coordonata, din punct de vedere administra9v de Ministerul
Sanata9i (medicii legis9 sunt medici).
Ac9vitatea de medicina legala este coordonata la nivel na9onal s9in9c si metodologic de catre Ministerul
Sanata(i si de Consiliul Superior de Medicina Legala, cu sediul in Ins9tutul de Medicina legala "Prof. Dr. Mina
Minovici" Bucures9. Ministerul Sanata9i si Ministerul Jus99ei asigura controlul si evaluarea ac9vita9i de
medicina legala.
Consiliul superior de medicina legala are in componenta: directorii ins9tutelor, profesorii de medicina legala,
seful comisiei de specialitate al Colegiului Medicilor din Romania, presedintele comisiei de specilitate a MS,
reprezentan9 ai MS, M. Just., Min. Public, Min. Interne numi9 prin ordine de ministrii.
Vericarea documentelor medico-legale se face la nivelul local al ins9tutelor de medicina legala de catre
Comisiile de Avizare si Control de pe langa acea ins9tu9e. Comisiile sunt formate din directorul ins9tu9ei si
2-4 medici primari legis9 cu experienta. Aceste Comisii fata de documentele medico-legale ale caror concluzii
pot avizate le avizeaza (aproba) cu/fara precizari ori completari iar fata de documentele medico-legale ce
nu pot avizate recomand a e refacerea par9ala sau totala a acestora, e efectuarea unei noi
exper9ze.
Vericarea documentelor medico-legale se face la nivelul na9onal prin Comisia superioara medico-legala.
Comisia se intruneste in INML Mina Minovici si este compusa din directorii ins9tutelor de medicina legala,
sei disciplinelor de prol din faculta9le acreditate din cadrul centrelor medicale universitare; seful disciplinei
de morfopatologie a Universita9i de Medicina Carol Davila Bucures9; 4 medici primari legis9, cu experienta
n specialitate. Comisia superioara medico-legala verica si avizeaza, din punct de vedere s9in9c, la cererea
organelor n drept, concluziile diverselor acte medico-legale si se pronunta asupra eventualelor concluzii
contradictorii ale exper9zei cu cele ale noii exper9ze medico-legale sau ale altor acte medico-legale. . n cazul
n care concluziile actelor medico-legale nu pot avizate, Comisia superioara medico- legala recomanda
refacerea totala sau par9ala a lucrarilor la care se refera actele primite pentru vericare si avizare, formulnd
propuneri n acest sens sau concluzii proprii.

INML Mina Minovici

Bucuresti
IML Iasi
IML Craiova
IML Timisoara
IML Cluj Napoca

4.Nevoia de implementare si de armonizare a

managementul calita(i si standardelor ISO

Termenul de management al calita9i surprinzator
nu se refera la cer9carea unei bune

calita9 a unui produs sau a ac9vita9i unei organiza9i ci la cer(carea bunei

func(onalita( a sistemului care sta la baza ac9vita9i organiza9ei ori a calita9i produselor
in ideea in care o data ce sistemul este pornit si bine func9onal el va produce mereu
aceeasi calitate a ac9vita9i ori produselor sale. produse.

Un sistem este compus din procese de a caror buna func9onare depinde ac9vitatea
organiza9ei ori calitatea produselor sale.

Managementul calita9i unui sistem presupune planicarea calita9i, controlul calita9i,

asigurarea calita9i si imbunata(rea calita9i proceselor ce il compun. Se porneste de la
iden9carea unor standarde de calitate pe care acea organiza9e le poate realiza si apoi se
organizeaza procesele pentru a a9nge acele standarde. Ceea ce apare a cel mai
important este men9nerea acestor standard e asnel incat in ac9vitatea sa sistemul sa
produca mereu acelasi standard al calita9i produselor sale. In acest fel managementul
calita9i este indreptat cu prioritate bunei func9onalita9 a sistemului. Pastrarea
parametrilor si standardelor sistemului ofera garan9i asupra calita9i produselor.

In medicina legala managementul calita9i asigura repetabilitatea calita9i serviciilor,

documentelor, exper9zelor. El devine o necesitate pentru ecare ins9tu9e ori serviciu de
medicina legala cat si pentru sistemul in ansamblul sau. In egala masura permite o
func9onalitate unitara, predic9bila, armonizata in teritoriu avand un standard de calitate
profesionala si s9in9ca ce este folositor actului de jus99e.

 W. Edward Deming este cel care a adus o noua lozoe a calita9i diferita de
abordarea individuala de breasla (care depindea atat de mult de abilita9le si
insusirile lucratorului care executa ac9unea) inlocuind-o cu abordarea integrata
in echipa: produsul asnel nu mai este reusita doar a lucrului unei persoane ci o
reusita a echipei. Pentru a schimba modul in care este privita reusita execu9ei si
calitatea produsului pe care un sistem il poate produce prin procesele sale W.
Edward Deming a imaginat 5 principii:
1. Desintarea barierelor dintre departamente/laboratoare (nevoia de
colaborare, comunicare si socializare de pe pozi9ile solidarita9i si colegialita9i,
atenuand exprimarea personalita9i accentuate ori a orgoliilor care separa
echipe largite-)
2. Responsabilizare si leadership (responsabilizarea la locul de munca si in
raport cu echipamentul ori mijlocul de munca, auto-asumarea sarcinilor,
asumarea conducerii proceselor a posturilor de control si conducere a diferitelor
procese)
3. Supravegherea oamenilor si a mijloacelor cu care aces9a lucreaza pentru
ecien9zarea ac9vita9i lor (supravegherea departamentului / laboratorului pe
nivelul de raspundere corespunzator)
4. Imbunata9rea constanta a sistemului, a service-ului si a comunicarii personalului
(dezvoltarea in spirala ascendenta a sistemului)
5. Educa9e si auto-perfec9onare sus9nuta a membrilor sistemului (auto-dezvoltare,
auto-asumare a sarcinilor)
Problema9ca implementarii managementului calita9i este importanta in
ac9vitatea medicinii legale intrucat asigura norme si reguli si stabileste standarde
ce trebuie a respectate.

5.Legisla(e aferenta
Ordonanta nr. 1 (republicata) din 20/01/2000 privind organizarea
ac(vita(i si func(onarea ins(tu(ilor de medicina legala

Lege nr. 459 din 18.07.2001 aprobarea O.G. 1/2000 privind organizarea ac(vita(i si func(onarea ins(tu(ilor de medicina legala

Ordonanta nr. 57 din 08/30/2001 modicarea si completarea O.G. 1/2000 privind organizarea ac(vita(i si func(onarea ins(tu(ilor de
medicina legala
Lege nr. 271 din 16.06.2004 aprobarea O.G. 57/2001 pentru modicarea si completarea O.G. 1/2000 privind organizarea ac(vita(i si
func(onarea ins(tu(ilor de medicina legala
Hotarare nr. 774 din 07/09/2000 - pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozi(ilor Ordonantei Guvernului nr. 1/2000
privind organizarea ac(vita(i si func(onarea ins(tu(ilor de medicina legala
Ordin nr. 1134 din 25/05/2000 - pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea exper(zelor, a constatarilor si a altor lucrari
medico-legale
Ordin nr. 1539 din 11/12/2006 - privind aprobarea Reglementarilor specice referitoare la expunerea medicala a persoanelor la radia9i
ionizante in cazul exper9zelor medico-legale
Ordin nr. 1976 din 07/11/2003 - stabilirea unor masuri privind efectuarea cu celeritate a exper9zei pentru stabilirea discernamantului
minorului intre 14 si 16 ani care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala
Ordin nr. 938 din 07/09/2005 - aprobarea criteriilor de atestare a calita9i de expert medico-legal si stabilirea condi9ilor de suspendare sau
de retragere a calita9i de expert medico-legal
Ordin nr. 376 din 10/04/2006 - pentru aprobarea Normelor metodologice privind prelevarea probelor biologice in vederea stabilirii
intoxica9ei e9lice si a starii de inuenta a produselor ori substantelor stupeante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora asupra
comportamentului conducatorilor de autovehicule si tramvaie
Normele metodologice privind par9ciparea expertului parte in cadrul lucrarilor medico-legale (PDF)
Ordin nr. 1163 din 28/05/2007 privind inintarea, componenta si atribu9ile Comisiei comune a Ministerului Jus99ei si a Ministerului
Sanata9i Publice de analiza a deceselor persoanelor private de libertate, survenite in sistemul penitenciar
Ordin nr. 1539 din 11/12/2006 privind aprobarea Reglementarilor specice referitoare la expunerea medicala a persoanelor la radia9i
ionizante in cazul exper9zelor medico-legale
Ordin nr. 1539 din 11/12/2006 privind aprobarea Reglementarilor specice referitoare la expunerea medicala a persoanelor la radia9i
ionizante in cazul exper9zelor medico-legale
Hotarare nr. 1609 din 08/11/2006 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea exper9zelor, a constatarilor si a altor lucrari medico-legale
Lege nr. 104 din 27.03.2003 manipularea cadavrelor umane si prelevarea organelor si tesuturilor de la cadavre in vederea transplantului
Ordin nr. 1143 din 10.12.2003 modicarea si completarea anexei la Ordinul ministrului sanata9i si familiei nr. 246/2003 privind aprobarea
tarifelor pentru efectuarea exper9zelor, a constatarilor si a altor lucrari medico-legale
Ordin nr. 154 din 26.02.2003 aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 296/2002 privind acordarea asistentei medicale in
Romania cetatenilor straini
Decizie nr. 248 din 01.07.2004 protec9a demnita9i umane si a dreptului la propria imagine
Noul cod penal si cod de procedura penala

6. Caracterul expertal al specialita(i, medicina legala

in contextul probatoriului laturii obiec(ve si a laturii
subiec(ve a infrac(unii

Sistemul juridic face apel la medicii legis9 ca exper9 medico-legali, care sunt
chema9 spre a pune la dispozi9e cunos9intele si abilita9le specialita9i lor
(medicina), pentru a aduce lamuri jus99ei permitand cunoasterea acelor factori,
cauze, fapte ori elemente necesare aarii adevarului. Pe de alta parte sistemul
juridic face apel la ins9tu9ile medico-legale (sistemul medico-legal: ins9tute,
servicii, cabinete) in care func9oneaza in ac9vitatea lor exper9i medici legis9.

Exper9i medico-legali 1) Constatarile medico-legale se efectueaza de medici legis9, iar

exper9zele se efectueaza de medici legis9 care au calitatea de expert ocial desemna9
de conducerea ins9tutelor de medicina legala si a serviciilor de medicina legala judetene. 2)
La efectuarea exper9zelor medico-legale realizate de exper9i ociali pot par9cipa
exper9 numi9 de organele judiciare, la cererea par9lor, dintre cei nscrisi pe listele
ntocmite de Ministerul Sanata9i si Ministerul Jus99ei, cu avizul Consiliului superior de
medicina legala. (art 41, legea 459/2001 norme procedurale).

Sistemul medico-legal este chemat (ordonantat) pentru a oferi deopotriva

cunoasterea exper9lor sai cat si spre a furniza elementele de contradictorialitate
ale exper9zei acestora; sistemul se auto-verica din interiorul sau (comisii medico-
legale) dar poate vericat si din exteriorul sau (analiza cri9ca a concluziilor de
catre sistemul juridic prin etape procedurale de control, vericare, completare si
refacere a actelor medico-legale, exper9 medico-legali numi9 de organele
judiciare).

 Medicina legala contribuie prin concluziile sale la

toate cele 3 componente ale laturii obiec9ve:
obiec9varea elementului material prin punerea in
evidenta a agentului trauma9c cu posibilele lui
caracteris9ci si mecanismul de ac9une; asnel se vor putea
aprecia 9pul de ac9une (lovire, cadere, comprimare, etc.),
mijloacele de realizare (locul, 9mpul, natura si
par9cularita9 ale realizarii) care individualizeaza ac9unea
obiec9varea urmarii imediate: punerea in evidenta a
leziunii trauma9ce (vatamarea) in infrac9unile de rezultat
ori a starii de pericol in infrac9unile formale sau de pericol.
obiec9varea legaturii de cauzalitate ca element cons9tu9v
al ecarei infrac9uni: eviden9erea cauzei determinante si
a condi9ei/condi9ilor.

 Latura subiec9va a infrac9unii se refera la vinova9e, mobilul si

scopul infrac9unii ca elemente juridice. Ele au insa la baza
discernamantul faptuitorului care se deneste in intelesul legii
asnel:
k) prin discernamant se intelege componenta capacita9i
psihice, care se refera la o fapta anume si din care decurge
posibilitatea persoanei respec9ve de a aprecia con9nutul si
consecintele acestei fapte (art. 5, Legea 487/2002 republicata
2012, legea sanata9i mintale si a protec9ei persoanelor cu
tulburari psihice).

7. Principiile ac(vita(i medico-legale

1.
2.
3.
4.

Principiul metodologiei unitare

Principiul competentei teritoriale
Principiul ierarhizarii competentei profesionale si s9in9ce
Principiul nerestric9onarii accesului expertului la informa9a
medicala
5. Principiul contradictorialita9i
6. Mecanisme de vericare si contradictorialitate din interiorul
sistemului medico-legal

8. Domenii de ac(vitate si (puri de solicitari adresate

ins(tu(ilor medico-legale
1.

2.

Examinarea medico-legala a persoanelor decedate:

1)
2)

Examinarea medico-legala a persoanei vii:

1)
2)
3)
4)

3.
4.
5.
6.
7.

autopsia medico-legala, antropologie medico-legala si odontostomatologie

medico-legala
exhumarea
Examinarea medico-legala a leziunilor trauma9ce (vatamarii corporale),
aprecierea capacita9i de munca sau a starii de sanatate avnd ca scop stabilirea
ap9tudinilor unei persoane de a exercita o anumit ac9vitate sau profesie
Exper9za medico-legala in sfera genitala: viol, probarea virginita9i, stabilirea
sexului si a virstei biologice
Exper9za medico-legala psihiatrica
Exper9za medico-legala serologica si gene9ca: serologia medico-legala (lia9e) si
gene9ca medico-legala (prolul ADN: lia9e si iden9care).

Examinari de laborator medico-legal : toxicologie, anatomie-patologica,

tanatochimie, imunologie, bacteriologie
Examinari ale produselor biologice umane : sperma, r de par, sange,
impuscare
Vericarea auten9cita9i si a corec9tudinii intocmirii actelor medicale
Invatamint medical
Cercetare s9in9ca

9. Tipuri de acte medico-legale

Actele medico-legale sunt raportul de e xper9za, cer9catul medico-legal,

bule9nul de analiza si avizul.

a) prin raport de exper9za medico-legala se ntelege actul ntocmit de
un expert la solicitarea organului de urmarire penala sau a instantei
de judecata si care cuprinde datele privind exper9za efectuata.
b) prin cer9cat medico-legal se ntelege actul de constatare ntocmit
de medicul legist la cererea persoanelor interesate si care cuprinde date
privind examinarea medico-legala;
c) prin bule9n de analiza se ntelege actul ntocmit de specialis9i
ins9tu9ilor de medicina legala sau de persoanele competente din cadrul
ins9tu9ilor de medicina legala, la cererea persoanelor interesate, si care
cuprinde date privind examenul complementar;
d) prin aviz medico-legal se ntelege actul ntocmit de Comisia superioara
medico-legala, precum si de comisiile de avizare si control al actelor
medico-legale, la solicitarea organelor judiciare, prin care se aproba
con9nutul si concluziile actelor medico-legale si se recomanda efectuarea
unor noi exper9ze sau se formuleaza concluzii proprii.

10. Obiec(vitatea exper(zei

Medicina legala este chemata sa iden9ce i s separe pe
domeniul sau medical, elementele de proba9une
(biologice) directe, materiale, de elementele de
proba9une (biologice) indirecte; de asemenea aspectele
medical-biologice cu valoare certa de cele incerte/
posibile/probabile si sa le prezinte organelor judiciare
pentru a administrate corect in interesul jus99ei.
Informa(a nu poate eronata, doar
interpretarea ei (Paul L. Kirk, criminalist de renume).

Medicul legist trebuie sa-si formuleze concluziile

exper9zei cu obiec(vitate si in deplina impar(alitate
fata de par9le implicate. Pentru aceasta, ca orice expert,
el trebuie sa vegheze sa isi pastreze independenta.

 Standardul Frye, 1923 intr-un proces cu privire la admisibilitatea

testului poligraf: se concluzioneaza ca ceea ce determina
admisibilitatea marturiei/probei s9in9ce trebuie sa e principiul
acceptului general al comunita9i s9in9ce (in speta, testul
poligraf nu primeste admisibilitate pentru ca in 1923 nu exista o
parere unanima s9in9ca cu privire la specicitatea lui -
capacitatea de discriminare- si deci cu privire la u9litatea ca
proba juridica).
Daca o cunoastere s9in9ca, tehnica sau specializata este
necesara pentru a intelege o cauza atunci un martor calicat
drept expert prin cunoastere, abilita9, experienta, prega9re,
educa9e va putea depune marturie

Calitatea exper9lor (corecta alegerea a exper9lor) este o
problema care se rasfrange asupra admisibilita9i probei.

 In other words, the theory seems to be that truth is spontaneous,

and comes without conscious eort, while the uxerance of a falsehood
requires a conscious eort, which is reected in the blood pressure.
'The rule is that the opinions of experts or skilled witnesses are
admissible in evidence in those cases in which the maxer of inquiry is
such that inexperienced persons are unlikely to prove capable of
forming a correct judgment upon it, for the reason that the subject
maxer so far partakes of a science, art, or trade as to require a previous
habit or experience or study in it, in order to acquire a knowledge of it.
When the ques9on involved does not lie within the range of common
experience or common knowledge, but requires special experience or
special knowledge, then the opinions of witnesses skilled in that
par9cular science, art or trade to which the ques9on relates are ad
missible in evidence.'
Just when a scien9c principle or discovery crosses the line between
the experimental and demonstrable stages is dicult to dene.
Somewhere in this twilight zone the eviden9al force of the principle
must be recognized, and while the courts will go a long way in
admi{ng experimental tes9mony deduced from a well-recognized
scien9c principle or discovery, the thing from which the deduc9on is
made must be suciently established to have gained general
acceptance in the par9cular eld in which it belongs.
hxp://www.law.u.edu/_pdf/faculty/lixle/topic8.pdf

 Daubert v. Merrell Dow, 1993: Jason Daubert si Eric Schuller au unele defecte din
nastere.
Impreuna cu parin9i lor au dat in judecata Merrell Dow Pharmaceu9cals Inc., o
subsidiara a Dow Chemical Company pt. ca medicamentul Bendec9n pe care rma
il comercializa si ei l-au luat le-a provocat aceste efecte.
Exper9i lor au aratat ca Bendec9n poate produce anomalii si au considerat ca
probeaza aceasta cu studii in vitro (in laborator) si in vivo (pe animale) cat si pe
studii farmacologice (analiza chimica) si reanalizei unor studii publicate..
Al9 exper9 insa au adus marturii dupa care nu s-a probat o legatura s9in9ca intre
acele defecte precum cele din cauzrile in speta si Bendec9n ca si faptul ca o asnel
de legatura nu a cas9gat aceptanta comunita9i s9in9ce.
S-a stabilit obliga9a judecatorului de a pastratorul (gatekeeper) admisibilita9i
s9in9ce si in general a admisibilita9i cunoasterii specializate (de natura tehnica).
Pentru a usura cunoasterea si alegerea judecatorului cu privire la a admite/a nu
admite proba s9in9ca au fost stabilite 5 criterii istorice (cu privire la
admisibilitatea probelor s9in9ce):
1.Daca teoria a fost testata
2.Daca teoria a fost subiect al contradictorialita9i s9ince prin publica9i, dezbateri
3.Daca tehnica are poten9al de eroare si cat este
4.Daca exista standarde si acestea au fost respectate asnel incat sistemul func9onal
iar rezultatele sa e predic9bile si de calitate
hxp://www.law.u.edu/_pdf/
5.Acceptanta generala a comunita9i s9in9ce relevante faculty/lixle/topic8.pdf

Cazul Jascalevich, 1976

A fost unul dintre cele mai complicate cazuri din jus99a americana.
A durat 34 saptamani judecata si a con9nuat mul9 ani dupa
sen9nta.
Cazul a recunoscut un caz similar din 1967 al dr. Copollino acuzat si
condamanat de uciderea so9ei cu clorura de succinilcolina.
Cu ocazia acestui caz s-au ridicat intrebarile care au ramas valabile
si pentru cazul Jascalevich si chiar si dupa aceea:
1.
2.
3.
4.

Care este soarta ramasitelor umane dupa inhumare la peste 10 ani?

Admi9nad ca substanta in doza letala a fost prezenta in cadavru, care
este soarta ei dupa 10 ani?
Admitand ca substanta a fost injectata, cum poate ea eviden9ata
imediat dupa injectare dar dupa 10 ani?
Lichidele de imbalsamare ori bacteriile pot interac9ona chimic cu
substanta in disputa asnel incat sa produca un rezultat fals pozi9vin
cadrul procedurilor chimice de detec9e?

Criminalis(cs, an introduc(on to forensic science, 7th

ed. R. Saferstein, Pren(ce Hall, 2001, p.25-30

 Jascalevitch un medic argen9nian in prac9ca in SUA a fost suspectat de

uciderea unui numar de pacien9 cu curara (D-tubocurarina) intrucat s-
au gasit 18 ole goale in dulapul sau iar in spital au decedat pe rand, in
serie, 5 pacien9 in care s-a iden9cat toxicologic prezenta curarei.

Curare: substante vegetale si animale f. toxice ce pot bloca placa neuromotorie care leaga
muschiul de nerv, asnel incat produc paralizie: paralizia este lent reversibila daca intre 9mp in
lipsa respira9ei persoana nu decedeaza.

In apararea sa Jascalevitch sus9ne ca olele provin de la experimente

pe animale pe care s-a probat sange si par de animal .
S-a ordonat exhumarea corpurilor a 5 pacien9 care au murit suspect
aparent alnel decat era precizat in cer9catul medical constatator al
decesului, adica prin insucienta respirtaroie (curara ind reputata
pentru insucienta respiratorie datorata paraliziei muschilor
respiratori).
In anii urmatori au fost dezvoltate tehnici noi precum RIA
(radioimunanaliza) si HPLC (cromatograe lichida sub presiune inalta)
care permit iden9carea unor can9ta9 foarte mici diin orice substanta.
Curara a fost iden9cata in toate cadavrele.
Procurorul sus9ne:noutatea unui test sau lipsa cer9tudinii unui test
nu face testul inadmisibil. Faptul ca un test este nou nu presupune ca
este si gresit. Societatea nu trebuie sa tolereze omuciderea in
asteptarea necesarei cunoasteri a corpului medical.

 Cat 9mp echipamentul si metodologia au un grad ridicat de valabilitate s9in9ca si

testul sau examinarea efectuata de catre persoane calicate, rezultatele sunt
admisibile (procurorul).
In cauza este prezenta D-tubocurarinei in cadavre. Pana acum nu au fost efectuate
testari pe cadavre ci doar determinari sporadice la persoanele vii si asnel testele
nou folosite cu aceasta ocazie (RIA, HPLC, spectrofotometria in ultraviolet si
cromatograa in strat sub9re, TLC) nu pot avea admisibilitate in acest caz
(apararea).
Sensibilitatea este can9tatea minima a unei substante necunoscute sub care un
test (aparat) da o valoare nega9va.
Specicitatea este abilitatea unui test (aparat) de a iden9ca o substanta
diferen9ind-o de altele. Testele folosite nu ofera specicitate sucienta pentru a
sus9ne in afara oricarei indoieli ca D-tubocurarina iden9cata in cadavrele
descompuse si imbalsamate aate in pamant de 10 ani este D-tubocurarina si
provine din 9mpul vie9i persoanei/persoanelor (unii exper9).
Cu toate acestea unii exper9 au spus ca aceste tehnici sunt f. noi si nu au inca
recunoastere s9in9ca si accept al comunita9i s9in9ce iar metoda de lucru este
nestandardizata si fara a proba reproduc9bilitatea rezultatelor si calitatea lor
(problema9ca managementului calita9i).
In con9nuare s-au succedat exper9 care au sus9nut posibilitatea detec9ei de
cer9tudine, al9i din contra lipsa acestei posibilita9, unii care au iden9cat
substanta in toate organele celor deceda9, al9i doar in unele, etc.

 Faptul acesta este important s-a spus dat ind ca daca substanta se aa intr-un
tesut trebuie sa se ae in toate tesuturile. Mai mult dupa 10 ani uctua9ile
temepraturii corpului si bacteriile altereaza structura substantei asnl incat ea nu
mai poate eviden9ata cu cer9tudine.
Finalmente cazul este solu9onat prin retragerea acuza9ilor si lipsa vinova9ei, dupa
7 luni si jumatate de proces si 2 ani si jumatate de re9nere iar medicul eliberat
ceea ce apare ca o victorie pentru aparare. Dar,
In ciuda acestei solu9i, in 1980 (la 4 ani) Colegiul medicilor din SUA ii ridica dreptul
de libera prac9ca pentru rele tratamente adresate unuia dintre pacien9i deceda9
(dg. gresit) iar el nu contesta.
Spitalul in care lucra si-a redus internarile la 1/3 dupa ce acest caz a 9nut audienta
generala 9mp de peste 6 luni si a creat condi9ile pentru ca numele spitalului sa se
cunoasca public. In incercarea disperata de rentabilizare I se schimba denumirea
spitalului in 1979, la 3 ani dupa proces. Cei mai mul9 medici pleaca iar al9i noi nu
se angajeaza. Cum strategia de rentabilizare nu da rezultat spitalul se inchide in
1981 (la 5 ani de la proces). Renumele cladirii con9nua sa e lugubru si asnel in
1984 (la 8 ani de la proces) comunitatea locala il demoleaza.
Nici astazi nu se s9e exact daca Jascalevitch a ucis acei pacien9 sau nu dar cei mai
mul9 medici considera mai ales prin prisma examinarii rezultatelor din perspec9va
cunoasterii actuale ca rezultatele erau valabile inca de atunci intrucat metodele
folosite atunci sunt si astazi in uz (ind descoperite pentru a proba in acest caz) iar
asnel medicul apare a in opinia unora ca vinovat.
Jascalevitch decedeaza prin hemoragie cerebrala in 1984 la 4 ani de la ridicarea
licentei si la 8 ani de la proces, avand 57 de ani si fara a se bucurat de
recunoasterea nevinova9ei.

[hxp://en.wikipedia.org/wiki/Dr._X_killings]