Sunteți pe pagina 1din 3

Poluarea aerului

In primul rand, cum definim poluarea?


Poluarea reprezinta contaminarea mediului inconjurator cu materiale care interfereaza
cu sanatatea umana, calitatea vietii sau functia naturala a ecosistemelor (organismele vii si mediul
in care traiesc). Chiar daca uneori poluarea mediului inconjurator este un rezultat al cauzelor
naturale cum ar fi eruptiile vulcanice, cea mai mare parte a substantelor poluante provine din
activitatile umane.
Cunosterea conditiilor de viata, in cadrul fiecarui factor de mediu (sol, aer, apa),
conduce la o protectie eficienta a mediului. Pentru aceasta este insa necesar sa se cunoasca sursele
de poluare care ar putea prejudicia dezvoltarea vietii si impactul lor asupra mediului.
Aerul este un element indispensabil vietii, cantitatea consumata de organismul uman
fiind foarte mare: intr-o singura inspiratie patrund in pulmonul nostru 0,5 l de aer, ceea ce
inseamna 8 l pe minut, respectiv 14-15 m in 24 de ore. In lipsa aerului omul nu poate supravietui
mai mult de cateva minute, intre organism si aer exista un permanent schimb de gaze la nivelul
pulmonului, suprafata de contact la nivelul alveolelor pulmonare fiind de aproximativ 70 m.
Aerul atmosferic este unul dintre factorii de mediu greu de controlat, deoarece
poluantii ajunsi odata in atmosfera se disipeaza rapid, si nu mai pot fi captati pentru a putea fi
epurati. Asadar se considera poluanti acele substante prezente in atmosfera care exercita un efect
nociv asupra omului sau a mediului sau de viata.
Studiile arata ca poluarea aerului, cauzata de activitatile industriale si de traficul rutier,
are un impact semnificativ asupra starii de sanatate a populatiei, mai ales pentru persoanele care
locuiesc in zonele urbane, adica pentru aproape 80% dintre europeni. Aerul poluat este cauza unor
numeroase tipuri de alergii si a unor probleme respiratorii grave, precum astmul. In fiecare an, in
Europa, gradul de poluare a aerului contribuie la decesul prematur a circa 370.000 de persoane si
reduce, in medie cu 8 luni, speranta de viata a fiecaruia dintre noi. In cazul locuitorilor zonelor
grav afectate de poluare, speranta de viata se poate reduce cu pana la doi ani.
Sursele de poluare ale atmosferei sunt numeroase si diferentiate. Aprecierea efectelor
rezultate din poluarea atmosferei se face in mod diferentiat in functie de tipul si caracteristicile
sursei de poluare si mecanismul de raspandire a acestor poluanti in atmosfera.
Poluarea aerului este cauzata de industrie, de transport, de sistemele energetice, de
agricultura, dar si de fiecare dintre noi. Uniunea Europeana a facut eforturi mari pentru reducerea
poluarii aerului: acum, masinile emit cu 90% mai putine gaze poluante decat cu 20 de ani in urma.

Cum poluarea aerului continua sa afecteze mediul si sanatatea oamenilor, Comisia Europeana a
propus o noua strategie care va duce la imbunatatirea semnificativa a calitatii aerului, pana in
2020. Printre cei mai periculosi poluanti se numara gazele nocive si aerosolii particulele de praf
sau de funingine, emise de masinile cu motoare diesel, de uleiurile arse sau de solventii folositi la
vopsele. Acestea ne afecteaza plamanii.
Furtunile de praf sunt si ele un important factor in poluarea aerului. Terenurile afanate
din regiunile de stepa, in perioadele lipsite de precipitatii, pierd partea aeriana a vegetatiei si
raman expuse actiunii de eroziune a vantului. Vanturile continue, de durata, ridica de pe sol o
parte din particulele ce formeaza "scheletul mineral" si le transforma in suspensii aeriene, care
sunt retinute in atmosfera perioade lungi de timp. Depunerea acestor suspensii, ca urmare a
procesului de sedimentare sau a efectului de spalare exercitat de ploi, se poate produce la mari
distante fata de locul de unde au fost ridicate. Cercetari recente, din satelit, au aratat ca eroziunea
eoliana numai de pe continentul african ajunge la 100-400 milioane tone/an. In acest context, se
pare ca desertul Sahara inainteaza in fiecare an cu 1.5 pana la 10 km. Furtuni de praf se produc si
in alte zone ale globului. Astfel, in mai 1934, numai intr-o singura zi, un vant de o violenta
neobisnuita a produs un intens proces de eroziune eoliana pe teritoriile statelor Texas, Kansas,
Oklahoma si Colorado. Norii negrii, care cuprindeau circa 300 milioane de tone de praf, dupa ce
au parcurs 2/3 din teritoriul S.U.A., au intunecat Washington-ul si New York-ul si s-au deplasat
mai departe catre Atlantic. In 1928, la 26 si 27 aprilie, o furtuna a produs erodarea unui strat de
sol cu o grosime de 12 - 25 mm pe o suprafata de 400 000 km , situata in zona precaspica.
Evaluarile facute cu acest prilej au aratat ca, numai pe teritoriul tarii noastre s-au depus circa 148
milioane m de praf, din cantitatea totala ridicata.
Prezenta ozonului troposferic rezultat din procesele fotochimice sau smog-ul
este un alt pericol serios. Smogul este in general un amestec de monoxid de carbon si compusi
organici din combustia incompleta a combustibililor fosili cum ar fi carbunii si de dioxid de sulf
de la impuritatile din combustibili. In timp ce smogul reactioneaza cu oxigenul, acizii organici si
sulfurici se condenseaza sub forma de picaturi, intetind ceata. Pana in secolul XX smogul
devenise deja un pericol major pentru sanatate. Creat atunci cand anumiti poluanti reactioneaza
unii cu altii sub efectul razelor solare, el poate cauza dificultati de respiratie si iritatia gatului si a
ochilor. Depasirea anumitor praguri ale ozonului troposferic, in combinatie cu alte substante
poluante, afecteaza, de asemenea, padurile, recoltele si animalele.
De asemenea, influenta asupra plantelor si animalelor este uneori foarte puternica si
constituie un semnal de alarma fata de actiunea nociva a poluantilor atmosferici.
Plantele sunt foarte sensibile, in special coniferele, arborii fructiferi, vita de vie si
florile (mai ales trandafirii); lichenii, datorita sensibilitatii lor deosebite, dau primele semne de
degradare. Lezarea plantelor este dependenta de natura poluantilor si de concentratia lor, dar ele
sufera fenomene de distrugere uneori pana la disparitie. Primele simptoame ale intoxicarii cu

diferite noxe sunt: lezarea bobocilor, varful si marginea frunzelor. Studiile efectuate in jurul
intreprinderilor chimice arata distrugerea plantelor pana la 10-15 km distanta.
Animalele din zonele poluate resimt efectele poluarii atmosferice: cele mai afectate
sunt animalele domestice, cele mai sensibile fiind insectele (in special albinele si viermii de
matase). Erbivorele sunt animalele cele mai grav lezate datorita inhalarii de poluanti din aer, dar
mai ales ingestiei poluantilor o data cu hrana pe care o consuma. Poluantii cei mai agresivi pentru
animale sunt: fluorul, plumbul, arsenul, cadmiul si oxizii de azot si sulf.