MONITORUL OFICIAL ROMANIEI PARTEA 1 Anul 181 (XXV) — Nr, $58 bis LEGI, DECRETE, HOTARARI $I ALTE ACTE Marti, 3 septembrie 2013 SUMAR Pagina ‘Anexa la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltari regionale si administrate! publice, nr. 2.465/2013 pentru aprobarea reglementatii tehnice ,Cod de proiectare seismic — Partea | — Prevederi de proiectare pentru cladir”,indicativ P 100-1/2013 3-312 Volumul |2 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr, $58 bis/3,1X.2013 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE $I ADMINISTRATIE! PUBLICE ORDIN pentru aprobarea reglementai ii tehnice ,,Cod de proiectare seismica — Partea | — Prevederi de proiectare pentru cladiri”, indicativ P 100-1/2013*) in conformitate cu prevederile art. 10 si art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructi, cu modificdrile Utterioare, ale art. 2 alin. (3) i (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementari tehnice si de cheltuili aferente activitatit de reglementare in construct, urbanism, amenajarea teritoriului gi habitat, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 203/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, avand in vedere Procesul-verbal de avizare nr. 6/2013 al Comitetului tehnic de specialitate nr. 4 ,Actiuni asupra constructilor’, Procesul-verbal de avizare nr. 7/2013 al Comitetului tehnic de specialitate nr. 5 .Structuri pentru constructi” si Procesul-verbal de avizare nr, 1/2013 al Comitetului tehnic de coordonare general, tn temelul art. 4 pet. 1! lit.) si al art. 12 alin, (7) din Hotarérea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea $i functionarea Ministerului Dezvoltarii Regionale gi Administratiei Publice, cu modificarie ulterioare, viceprim-ministrul, ministrul dezvoltarii regionale $i administrati ‘Art. 1. — Se aproba reglementarea tehnicd ,Cod de proiectare seismic — Partea | — Prevederi de proiectare pentru cladir’, indicativ P 100-1/2013, denumita in continuare Cod P 100-1/2013, elaboraté de Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, prevazuta In anexa care face parle integranta din prezentul ordin ‘Art. 2. — Codul P 100-1/2013 se aplica la proiectarea seismica a ctadirlor not si a constructilor cu structuri similare acestora, care se efectueaza in cazul servicilor de proiectare contractate dupa data intrri in vigoare a prezentului ordin Art. 3. — Reglementarea tehnicd ,Cod de proiectare seismica — Partea | — Prevederi de proiectare pentru cladi’, indicativ P 100-1/2006, aprobata prin Ordinul ministrului transporturilor, constructilor $i turismului nr. 1.711/2006, publicat in Monitorul Oficial al Romanici, Partea |, nr. 803 si 803 bis din 25 septembrie 2006"), cu modificarile si completarie ulterioare, se aplica in continuare la evaluarea seismica a cladirilor existente. At 4. —Contractele pentru servicile de proiectare incheiate pana la data inti n vigoare a prezentulul ordin se finalizeaza i publice, emite prezentul ordin. cu respectarea reglementarilor tehnice In vigoare la data semnari acestora. Art, 5. — Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Roméiniei, Partea |, si intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2014, * Reglementarea tehnica aprobata prin prezentul ordin a fost adoptaté cu respectarea procedurii de notificare nr. RO/679/680/682/683/2012 din 6 noiembrie 2012 prevazuta de Hotararea Guvernului nr. 1.016/2004 privind masurile pentru organizarea si realizarea schimbului de informatii in domeniul standardelor gi reglementarilor tehnice, precum gi al regulilor referitoare la servicille societati informationale intre Romania si statele membre ale Uniunii Europene, precum si Comisia Europeana, cu modificarile ulterioare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea |, nr, 664 din 23 julie 2004, care transpune Directiva 98/34/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilie a unei proceduri pentru furnizarea de informatii in domeniul standardelor si reglementarilor tehnice, publicaté in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene, seria L, nr. 204 din 21 iulie 1998, cu modificarile si completdirie ulterioare. p. Viceprim-ministru, ministrul dezvottarii regionale si administratiei publice, n Matache, secretar de stat Bucuresti, 8 august 2013. Nr. 2.465: ) Ordinul nr. 2.485/2013 a fost publican Monitoral Of “) Ordinul s anexa au fost publeate s\n Bultinul construtilor ne. Corcetare-Dezvoltare in Construct gi Economia Consiucilor INCERC. 3 Romie, Partea | nr. 658 din 3 septembrie 2013 geste reprodus ¢ In acest numa bis. 2-13 din 2006, rr. 1112 91 nr. 1214 gin 2007. edtat de Instlutul Nafonal deMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 COD DE PROIECTARE SEISMICA — PARTEA I-— PREVEDERI DE PROIECTARE PENTRU CLADIRI INDICATIV P 100-1/2013MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr, 558 bis/3.1X.2013 CUPRINS 1. GENERALITATI Ll. Obiect si domeniu de aplicare 12 Definitii generale 13. Unitati de masurd 14 Simboluri 141 Simboluri folosite in capitolul 3 14.2, Simboluri folosite in capitolul 4 143. Simboluri folosite in capitolul 5 14.4. Simboluti folosite in capitotul 6 14.5. Simboluri folosite in capitolul 7 14.6. Simboluri folosite in capitolul 8 1.4.7. Simboluri folosite in capitotul 9 148. Simboluri folosite in capitolul 10 14.9. Simboluri folosite in capitolul 11 15. Documente de referinta 16 Figuti si tabele 2, CERINTE DE PERFORMANTA $I CONDITI DE iNDEPLINIRE 24 Cerinje fundamentale 2.2. Condifii pentru controlul indeplinirii cerintelor 2.21. Generalita 2.2.2. Starea limita ultima 2.2.3. Starea limita de serviciu (de limitare a degradatilor) 2.2.4. Masuri suplimentare 3. ACTIUNEA SEISMICA 3A Reprezentarea acfiunii seismice pentru proiectare Descrieri alternative ale actiunii seismice Accelerograme artificiale Accelerograme inregistrate Variabilitatea in spatiu a a seismice Spectrul de proiectare Combinarea actiunii seismice cu alte tipuri de acfiuniMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 4, PROIECTAREA CLADIRILOR 44 Generalitigi 42. Conditii de planificare a constructiilor 433 Conditii privind amplasarea constructiilor 44. Alc&tuirea de ansamblu a constructiilor 44.1 Aspecte de baz ale conceptiei de proiectare 4.4.2 Elemente structurale principale si secundare in preluarea forfelor seismice 4.43. Conditii pentru evaluarea regularitatii structurale 4.4.4, Condifii pentru aledtuirea plangeclor 445 Clase de important si de expunere la cutremur si factori de importanya 45. Caleulul structurilor 1a acfiunea seismicd 45.1 Generalitagi 4.5.2. Modelarea comportirii structurale 4.5.3. Metode de calcul structural 4.5.4, Caleulul deformatiilor 46. Verificarea sigurantei 4.6.1. Generalitagi 4.6.2. Starea limit& ultima 4.6.3. Starea limita de serviciu 47. Sinteza metodelor de proiectare 8. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTIILOR DE BETON SL. Generalitayi SLL Obiect si domeniu de aplicare 5.1.2. Definifii 52. Principii de proiectare 5.2.1 Capacitatea de disipare de energie. Clase de ductilitate 5.2.2, Tipuri de strueturi si factori de comportare 5.23. Cerinje de proiectare 53. Proiectarea elementelor din clasa de ductilitate inalta 53.1 Conditii referitoare la materiale 53.2. Conditii geometrice 53.3 Eforturi de proiectare 5.3.4. Verificari la starea limita ultima si prevederi de aleatuire5.4, 5.41 5.4.2. 5.4.3, 5.4.4. 55, 5.5.1 5.5.2. 5.5.3. 56, 5.6.1 5.6.2. 57, 5.7.1. 5.7.2. 5.7.3, 58, 5.8.1. 5.8.2. 5.9, 5.10. 6.1. 6.11 6.1.2. 6.13. 6.2, 63. 63.1. 6.3.2. 64, 65, 65.1 6.5.2. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr, 558 bis/3.1X.2013 Proiectarea elementelor din clasa de ductilitate medie Condiii referitoare la materiale Condifii geometrice Eforturi de proiectare Verificiri la starea limita ultima si prevederi de aledtuire Proiectarea elementelor din clasa de ductilitate joasi Eforturi de proiectare Rezistena la incovoiere si la forta tiietoare Alcatuire si armare Elementele structurilor duale Structuri duale cu cadre predominante Structuri duale cu perefi predominanti Ancoraje si innadiri Generalitaqi Ancorarea armaturii innddirea armaturilor Fundaji gi infrastructuri Prevederi generale Masuri de proiectare Efecte locale datorate interactiunii cu perefii de umplutura Proiectarea planseelor de beton PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTIILOR DIN OTEL i Obiect si domeniu de aplicare Generali Principii de proiectare Verificarea siguranjei Conditii privind materialele Tipuri de structuri gi factori de comportare Tipuri de structuri Factori de comportare Calcutul structurii Reguli pentru comportarea disipativa a structurilor i Criterii de proiectare pentru structuri disipative Generali6.5.3, MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 Reguli de proiectare pentru elemente disipative supuse la compresiune si/sau incovoiere 6.5.4, 65.5. 6.5.6. 6.6. 6.6.1. 6.6.2. 6.6.3, 6.6.4. 6.6.5. 67, 67.1. 6.7.2, 6.7.3, 6.74. 68, 68.1 6.8.2. 6.8.3, 6.8.4. 6.9, 6.10. Reguli de proiectare pentru elemente intinse Reguli de proiectare pentru imbindri in zone disipative Reguli de proiectare pentru suruburile de ancoraj Cadre necontravantuite Criterii de proiectare Grinzi Stalpi imbinarile grinda-stalp imbinirile de continuitate ale stilpilor Cadre contravantuite centric Criterii de proiectare Particularitagi de calcul Calculul diagonalelor Caleulul grinzilor si stalpilor Cadre contravantuite excentric Criterii de proiectare Calculul barelor disipative Elementele nedisipative imbinirile barelor disipative Reguli de proiectare pentru structuri de tip pendul inversat Reguli de proiectare pentru structurile din ofel cu nuclee sau perei din beton armat si pentru structuri duale 6.10.1. 6.10.2. 6.1. 6.1L 6.11.2. 6.11.3. 6.114. 6.115. 6.11.6. 6.117. 6.12. Structuri cu nuclee sau perefi din beton armat Structuri duale Cadre cu contravantuiti cu flambaj impiedicat Criterii de proiectare Rezistenfa contravantuirii Particularitai de calcul Caleculul contravantuirilor Grinzile gi stalpii imbinarile contravantuirilor mbinarile grind: lp Controlul executiei1. Wd Tl. 712. 72, 721. 7.22. 1.23; 73. 73.1 732. 14, 15, 15.1 16. 76.1 1.6.2. 1.6.3. compozite 1.6.4. 1.65. 1.6.6. secfiunea din ofel total inglobat MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr, 558 bis/3.1X.2013 PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTIILOR COMPOZITE. Generalitaqi Obiect si domeniu de aplicare Principii de proiectare Materiale Beton, Armatura din ofel Ofelul structural ( rigid) Tipuri de structuri $i factori de comportare Tipuri de structuri Factori de comportare Actiunea de diafragma a plangeelor compozite Proiectarea structurilor disipative compozite Criterii de proiectare a structurilor disipative compozite Proiectarea cadrelor compozite necontravantuite Prevederi generale Calculul structural al eadrelor compozite Suplefea peretilor secfiunilor de ofel care alcatuiesc elementele Transferul de eforturi si deformatii intre ofel si beton Grinzi compozite Stilpi compoziti din beton armat cu armatura rigida (cu beton) 7.6.7, Stalpi compoziti din jeava umpluta cu beton 7.68. Elemente compozite cu sectiunea din ofel partial inglobata in beton armat 7.6.9. Nodurile cadrelor compozite disipative 77. Proiectarea cadrelor compozite cu contravantuiri centrice 78. Proiectarea cadrelor compozite cu contravantuiri excentrice 79. Proiectarea structurilor cu perefi compoziti 7.9.1. Caleulul structurilor cu perefi compoziti 7.10. Proiectarea fundatiilor structurilor compozite 8. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTIILOR DE ZIDARIE 81 Generalitati 8.1.1, Obiect si domeniu de aplicare8.1.2. 8.13. 8.14, 8.2, 8.21. 8.2.2. 8.2.3, 8.2.4, MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 Documente normative de refering Definigii Simboluri Materiale componente Cerinfe speciale pentru elemente pentru zidatie. Cerinfe speciale pentru mortare Teserea zidariei Cerinfe privind rezistenjele caracteristice minime ale zidariei la compresiune, forfecare si incovoiere 8.25. 8.2.6. 8.27. 83 8.3.1. 8.3.2, 8.3.3. 83.4, 8.4, 84.1. 8.4.2. proiectare 8.4.3. structurali 8.5 Betoane Armituri Alte materiale pentru armarea zidariei Construcfii cu pereti structurali din zidarie ‘Tipuri de pereti structurali din zidarie Conditii de utilizare Regularitate gi neregularitate geometrica gi structural Factori de comportare Calculul seismic al cladirilor cu pereti structurali din zidarie Conditii generale Modele si metode de calcul pentru stabilirea forjelor seismice de Determinarea forfelor seismice de proiectare pentru perefii Principii si reguli generale de alcdtuire specifice constructiilor cu perefi structurali din zidarie 8.5.1. 8.5.2. 8.5.3, 8.5.4. Conditii generale Proiectarea suprastructurii Proijectarea infrastructurii Reguli de proiectare specifice pentru construcfii cu perefi structurali din zidarie 86, 8.6.1 8.6.2, 8.6.3. 8.6.4. 8.6.5. Verificarea sigurantei Cerinfa de rezistenfa in raport cu starea limita ultima (ULS) Cerinta de rigiditate Cerinfa de stabilitate Ceringa de ductilitate Ceringe de rezistenfa in raport cu starea limita de serviciu (SLS)10 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr, 558 bis/3.1X.2013 87. Calculul valorilor de proiectare ale rezistentelor peretilor structurali din zidarie 8.7.1 Prevederi generale de calcul. 8.7.2. Prevederi suplimentare pentru calculul perejilor structurali la fort axiala si incovoiere in planul peretelui 8.7.3. Prevederi suplimentare privind rezistenfa de proiectare a peretilor structurali cuplati 88. Caleulul deformatiilor gi deplasarilor laterale in planul peretelui 8.8.1. Conditii generale 8.8.2. Deformatiile laterale ale peretilor structurali din zidarie 89. Proiectarea clidirilor simple din zidarie 8.9.1. Generalitati 8.9.2. Materiale pentru zidarie 8.9.3, Condifii de regularitate geometricd si structural 8.9.4, Numirul de niveluri peste secjiunea de incastrare si densitatea minima a peretilor structurali pentru clidiri simple din zidarie 9. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTIILOR DIN LEMN_ 91. Generalitagi 9.1.1, Obiect si domeniu de aplicare 9.1.2. Definitii 9.13. Conceptia de proiectare 92. Condiii privind comportarea structurald disipativa 93, Tipuri de structuri si factori de comportare 94, Criterii de proiectare pentru structuri disipative 9.4.1, Reguli pentru clementele de imbinare (conectori) 9.4.2. Reguli pentru imbinari 9.4.3. Reguli pentru diafragmele orizontale 95: Verificari de siguranga 10. PREVEDERI SPECIFICE COMPONENTELOR NESTRUCTURALE ALE CONSTRUCTILOR 10.1 Generalitati 10.1.1. Obiect si domeniu de aplicare 10.1.2. Subsistemul componentelor nestructurale (CNS) 10.2. Cerinje generale de performanta seismica specifice CNS 10.3. Bazele calculului seismic al componentelor nestructuraleMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 " 10.3.1, Prineipii si metode de evaluare a fortei seismice de proiectare 10.3.2, Determinarea deplasirilor laterale pentru calculul CNS 10.4. Conditii generale pentru proiectarea seismici a componentelor nestructurale 10.4.1, Legaturile CNS 10.4.2, Interactiunile CNS 10.5 Proiectarea seismic& a componentelor athitecturale nestructurale (A) 10.5.1. Conditii_ generale de proiectare seismic& 10.5.2. Proiectarea seismic’ a elementelor de construcjie atasate anvelopei 10.5.3. Proiectarea seismicd a peretilor nestructurali de inchidere (A2) si de compartimentare (A3) Proiectarea seismicd a tavanelor suspendate (A4) Proiectarea seismicd a pardoselilor inaltate (A5) Proiectarea seismica a gardurilor de incinté (A6) 10.5.7. Conditii de proiectare specifice pentru asigurarea cailor de evacuare din cladire 10.6. Proiectarea seismic a instalatiilor (B) 10.6.1. Gruparea instalatiilor in categorii seismice 10.6.2. Conditii generale de proiectare pentru sistemele de instalatii 10.6.3. Conditii de proiectare specifice pentru diferite categorii de clemente si/sau subansambluri de instalafii 10.7. Proiectarea seismicd a echipamentelor electromecanice (C) 10.7.1. Conditii generale de proiectare seismica 10.8. Masuri specifice pentru protectia seismic’ a mobilierului din cladiri (D) 244 10.8.1, Categorii de cladiri si de mobilier/aparatura care necesita protectia la efectele actiumii seismice 10.8.2. Conditii generale de proiectare seismica 10.8.3. Conditii pentru proiectarea seismicd a rafturilor de depozitare din spafii accesibile publicului 10.9. Verificarea siguranjei CNS la efectele actiunii seismice 109.1. Generalitayi 10.9.2. incareari de proiectare 10.9.3. Deplasaiti de caleul 10.9.4. Rezistenja de proiectare a panourilor din zidarie inrimate in cadre12 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr, 558 bis/3.1X.2013 10.9.5, Reguli generale pentru verificarea sigurantei CNS la actiunea seismica 10.9.6. Modele de caleul 10.9.7. Verificarea conditiilor de stabilitate, de rezistenya si de rigiditate 10.10. Asigurarea calitatii la proiectare si la executie i. IZOLAREA BAZEI ra Obiect si domeniu de aplicare 112. Definitii 113. Cerinje fundamentale 114. Criterii de indeplinire a cerinfelor 1s Prevederi generale de proiectare 11.5.1. Prevederi generale referitoare la dispozitivele de izolare 11.5.2. Controlul miscarilor nedorite 11.5.3. Controlul miscarilor diferentiale ale terenului 11.5.4, Controlul deplasarilor relative fafa de terenul si constructiile inconjuratoare 11.6. Actiunea seismica 117. Factorul de comportare 118. Proprietatile sistemului de izolare 119. Caleulul structural 11.9.1. Generalitayi 11.9.2. Calcutul linear echivalent 11.9.3. Caleulul liniar simplificat 11.9.4. Calculul liniar modal simplificat 11.9.5. Calculul dinamic 11.9.6. Elemente nestrueturale 11.10, Verificdri la starea limits ANEXE ANEXA A. ACJIUNEA SEISMICA: DEFINITIL- $I. PREVEDERI SUPLIMENTARE, Al. Definigiile perioadelor de control (col) ale spectrelor de rispuns A2 Perioada (frecvenfa) predominanta a vibrafiilor terenului AB. Caracterizarea seismic a conditiilor de teren AA. Instrumentarea seismic’ a cladirilorMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 13 AS. Spectrul de rispuns elastic pentru diferite fractiuni din amortizarea critica AS. Acceleratia seismica a terenului in Romania ANEXAB.METODE SIMPLIFICATE DE = DETERMINARE A PERIOADELOR $I FORMELOR PROPRII DE VIBRATIE BL ‘Metoda aproximativa Rayleigh B2 Formule simplificate pentru estimarea perioadei fundamentale BB. Observatii generale ANEXA C.CALCULUL MODAL CU CONSIDERAREA COMPORTARIT SPATIALE A STRUCTURILOR cl Generalitati C2. Determinarea fortelor seismice, eforturilor gi deplasarilor modale c3. Calculul eforturilor si deplasarilor din actiunea seismic ANEXA D.PROCEDEU DE CALCUL STATIC NELINIAR (BIOGRAFIC) AL STRUCTURILOR Dil. Concepfia procedeului D2. Evaluarea proprietafilor de rezistenfa si de deformatie ale elementelor structurale D3. Construirea curbei forfd lateral — deplasarea la varful constructiei D4. Echivalarea structurii MDOF cu un sistem SDOF DS. Evaluarea cerinfelor de deplasare D6. Controlul deplasirilor structurale ANEXA E. VERIFICAREA DEPLASARILOR LATERALE ALE STRUCTURILOR: E.l. Verificarea deplasarilor laterale la starea limita de serviciu E2 Verificarea deformatiilor laterale la starea limita ultima 3. Verificarea ductilititii elementelor de beton armat la starea limita ultima, E4, Verificarea ductilitatii elementelor din ofel la starea limita ultima ANEXA F. ASPECTE SPECIFICE ALE ALCATUIRII ELEMENTELOR DIN OTEL FA Valori_ale suprarezistenfei_sistemului structural pentru caleulul simplificat4 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr, 558 bis/3.1X.2013 F.2, Lungimi de flambaj ale stalpilor structurilor multietajate FB Rigidizarile barelor disipative FA. imbinari grind-stalp cu sectiune redusi ANEXA G.PROIECTAREA PLACI GRINZILOR IN ZONA STALPILOR CADRELOR COMPOZITE GA. Generalitaqi G2. Reguli pentru prevenirea zdrobirii premature a betonului_placii grinzii compozite G21 Grinda compozita transmite un moment negativ stalpului marginal (exterior) G22. Grinda compozité transmite un moment pozitiv stilpului marginal (exterior) G23. Grinzi compozite transmit momente de ambele semne stélpului central (interior) ANEXA H (informativa) - COMENTARII C2. CERINTE DE PERFORMANTA $I CONDITII DE iNDEPLINIRE, C3. ACJIUNEA SEISMICA, C4. PROIECTAREA CLADIRILOR cs. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTILOR DE BETON co. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTULOR DIN OTEL C7. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTIILOR COMPOZITE C8 PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTILOR DE ZIDARIE, Co. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTHLOR DIN LEMN C10. PREVEDERI SPECIFICE COMPONENTELOR NESTRUCTURALE ALE CONSTRUCTILOR cp. PROCEDEU DE CALCUL STATIC NELINIAR (BIOGRAFIC) AL STRUCTURILOR CE. PROCEDEU DE VERIFICARE A DEPLASARII LATERALE A STRUCTURILOR ANEXA I (informativa) - EXEMPLE DE PROIECTARE $I CALCUL BA PROIECTAREA CLADIRILOR, B4l Structurd metalica etajata cu dowd planuri de simetrie E42 Structura duala din beton armat neregulata in plan si in elevatie. BS PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTIILOR DE BETON,ES. B52. B6. E61 6.2. £63. E81 E82 E83 E84. B91. E10. E101 E102 E103 E104 £105 E.10.6 E107 E108 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 18 Structura in cadre de beton armat Structura cu pereti de beton armat PREVEDERI SPECIFICE CONTRUCTIILOR DE OTEL Structura in cadre necontravantuite. Structurd in cadre contravantuite centric in V inversat Structura in cadre contravantuite excentric PREVEDERI SPECIFICE CONTRUCTILOR COMPOZITE Calculul elementelor unei structuri compozite PREVEDERI SPECIFICE PENTRU CONSTRUCTI DE ZIDARIE Cladire de locuit cu perefi structurali din zidarie nearmata (ZNA) cu elemente ceramice Cladire tip « vila » P+2E cu perefi structurali din zidarie nearmata (ZNA) cu elemente de BCA Cladire de locuit P+3E cu perefi structurali din zidarie cu clemente ceramice Cladire tip « vila» P+2E cu pereti structurali din zidarie confinata (ZC) cu elemente BCA PREVEDERI SPECIFIC ‘(ONSTRUCTIILOR DE L Proiectarea unei structuri de tip hala de lemn PREVEDERI SPECIFICE PENTRU COMPONED NESTRUCTURALE ALE CONSTRUCTULOR >MN TELE Verificarea unui perete despiijitor din zidarie cu elemente ceramice Verificarea unui panou de zidarie inramata intr-un cadru de beton armat pentru acfiunea seismic’ in planul peretelui Verificarea unui perete de fafada din zidarie de BCA inrimat in cadru de beton pentru actiunea seismicd perpendicular’ pe planul peretelui Verificarea unui perete de fajadi cu goluri de ferestre realizat din zidarie cu elemente ceramice Determinarea cerinfelor de deplasare pentru un panou publicitar Calculul prinderilor cu buloane pentru un echipament (prinderi fixe) Caleulul prinderilor pentru un echipament montat pe izolatori de vibratii Calculul unei conduete de apa fierbinte ANEXA J. RECOMANDARI DE PROIECTARE16 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 1 GENERALITAJ1 Ll. Obiect si domeniu de aplicare (1) Codul de proiectare seismicd - Partea I - Prevederi de proiectare pentru cladiri, indicativ P. 100-1/2013 (denumit in continuare P 100-1) se aplicd la proiectarea seismicd a cladirilor si constructiilor cu structuri similare acestora (de exemplu, tribune, estacade gi alte asemenea) amplasate pe teritoriul Romaniei. (2) Prevederile codului P 100-1 sunt armonizate cu prevederile standardului national SR EN 1998-1 (3) Proiectarea constructiilor cu functiuni speciale (de exemplu, centrale nucleare, platforme maritime, poduri, baraje, diguri, cosuri de fum, tumuri de ricire si altele asemenea) nu face obiectul codului P 100-1 (4) Codul cuprinde numai acele prevederi care, impreuna cu prevederile codurilor destinate proiectarii la alte tipuri de actiuni a structurilor din diferite materiale (beton armat, ofel, zidarie, lemn), trebuie respectate in vederea asigurarii protectiei seismice a cladirilor si constructiilor cu structuri similare acestora, (5) Prevederile codului au in vedere, in cazul actiunii cutremurului = protectia vietii si imtegritatii fizice a persoanelor, - menjinerea fia intrerupere a desfiisuririi de activitiji si servicii esenfiale pentru viafa sociala si economica, - _evitarea producerii de explozii sau degajari de substanfe periculoase; ~ limitarea pagubelor materiale. (6) Datorité caracterului imprevizibil, promunjat aleator al cutremurelor, eficienta misurilor de protectie seismicd prezinté un anumit grad de incertitudine. Astfel, calitatea proiectelor si performanjelor structurilor trebuie evaluata prin masura in care se respect prevederile codului gi nu prin prisma aparitiei, in cazul unei constructii individuale, a unor urmiri mai deosebite. (7) Conditiile stabilite prin prezentul cod au caracter minimal si nu sunt limitative. (8) Prezenta reglementare tebnicd este supusi actualizarii periodice pe mésura evolutiei progresului tehnic in domeniul proiectarii cladirilor si constructiilor cu structuri similare acestora la actiunea seismica. (9) Prevederile codului reflecta nivelul de cunoastere la data elaborarii acestuia in ceea ce priveste acfiunea seismic, principiile si regulile de calcul si alcatuire ale construcfiilor, precum si performangele si cerin{ele privind constructiile si produsele pentru constructii utilizate. (10) Pe masura ce prin cerectari teoretice si programe experimentale efectuate in laboratoare acreditate / autorizate se vor obfine noi date / informatii suplimentare privind performanfele si ipotezele / modelele / metodele / valorile de calcul utilizate, acestea vor constui baza fundamentarii unor amendamente tehnice la prezentul cod cu respectarea, in conditile legii, a procedurii de actualizare/revizuire a reglementirilor tehnice.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 (11) Prevederile codului se adrescaza investitorilor, proiectantilor, executantilor de lucrari, specialistilor cu activitate in domeniul constructiilor atestati /autorizayi in conditiile legii, precum si organismelor de verificare si control (verificarea si/sau expertizarea proiectelor, verificarea, controlul si/sau expertizarea lucrarilor). (12) Structura codului P 100-1 este urmatoarea: fi 1. General Cerinte de performanta Ac{iunea seismic& . Proiectarea cladirilor Prevederi specifice constructiilor de beton. 2. 3, 4 5. 6. Prevederi specifice construcfiilor din ofel 7. Prevederi specifice construcfiilor compozite 8. Prevederi specifice constructiilor de zidarie 9, Prevederi specifice construetiilor din lemn, 10, Prevederi specifice componentelor nestructurale ale construcfiilor 11. Izolarea bazei Anexa A - Actiunea seismic, Definitii si prevederi suplimentare. Anexa B - Metode simplificate de determinare a perioadelor si formelor proprii de vibratie Anexa C - Calculul modal cu considerarea comportitii spatiale a strueturii Anexa D - Procedeu de calcul static neliniar (biografic) al structurilor Anexa E - Procedeu de verificare a deplasari laterale a structurilor Anexa F - Aspecte specitice alcituirii elementelor din ofel Anexa G - Proiectarea placii grinzilor la rezemarea pe stalpii cadrelor compozite Anexa H - Comentarii Anexa | - Exemple de proiectare si calcul Anexa J - Recomandari de proiectare 1.2. Definitii generale Definijiile nofiunilor de baz utilizate in cuprinsul codului P 100-1 sunt prezentate in continuare. Aceste definifii se completeazi, atunci cind este cazul, cu explicafiile termenilor specifici capitolelor 2— 11. Termenii de utilizare general se definese astfel: Factor de comportare: Factor utilizat pentru a reduce forjele corespunzitoare raspunsului elastic {indnd cont de raspunsul neliniar al structurii. Depinde de natura materialului structural, tipul de sistem structural i conceptia de proiectare.18 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 Metoda ierarhizarii capacitatilor de rezistenti (Metoda de proiectare la capacitate): Metoda de proiectare in care unele componente ale sistemului structural sunt proiectate si detaliate pentru a permite disiparea energiei seismice prin deformatii inelastice, in timp ce toate celelalte clemente structurale sunt proiectate pentru a avea suficienté capacitate de rezistenfi pentru a nu depasi limitele comportarii elastice si a permite dezvoltarea mecanismului de disipare de energie ales. Zona disipativa (zoni critici sau zona potential plastic’): Parte a unei structuri, unde se asteapt sa se dezvolte deformatii inelastice, inzestrat& cu o capacitate ridicata de disipare a energie Structuri cu rispuns inelastic (disipativa): Structura sau parte a unei structuti, la care se asteapta si se dezvolte deformatii inelastice, inzestrata cu o capacitate ridicata de disipare a energiei. Factor de importanfi si de expunere la cutremur: consecinjelor cedarii structurale. Factor evaluat pe baza Structurd cu rispuns elastic (nedisipativa): Structurd proiectata si reziste la actiuni seismice fra considerarea comportérii inelastice (neliniare). Componente nestructurale: Elemente de construcfie, instalatii si echipamente care nu sunt luate in considerare la proiectarea seismic a ansamblului structurii din cauza rezistenfei insuficiente sau a modului de legatura cu structura. Elemente principale pentru preluarea forfei seismice: Elemente componente ale sistemului structural supus la acfiuni seismice care sunt considerate in calculul structural si sunt proiectate si detaliate in concordan{a cu reglementirile tehnice de proiectare seismicd, Elemente secundare: Elemente care nu intr in componenfa sistemului structural de rezistenfa la acfiuni seismice si nu sunt proiectate si detaliate conform reglementarilor tehnice de proiectare seismic’, dar care trebuie astfel alcdtuite incdt si permit transmiterea incdrcirilor gravitationale, atunci cand structura este supusi la deplasarile laterale impuse de cutremur. Combinatia seismicd de proiectare: Combinatie factorizati a efectelor actiunilor care include actiunea seismica cu valoarea de proicctare 1.3. Unititide misura (2) Se utilizeaza unitatile din Sistemu! International. (2) Pentru calcule sunt recomandate urmatoarele unitati = Eforturi si inearcari: KN, KN/m, KN/m? - Masa: kg, t = Masa specifica (densitate): kg/m’, tm* - Greutate specifica: kN/m* - Eforturi unitare gi rezistenje: N/mm” (MPa), kN/m? (kPa) = Momente (incovoietoare, de torsiune, etc.): kNm_ = Acceleragii: m/s? = Acceleratia gravitationala: g (9.81 m/s”)S(T) Spe) PAT) MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 19 Simboluri Simboluri folosite in capitolul 3 accelerafia terenului pentru proiectare (pentru componenta orizontali a migcdrii terenului) accelerafia terenului pentru proiectare (pentru componenta vertical a migedrii terenului) intervalul mediu de recurengé de referin(& al actiunii seismice accelerafia gravitationala Tp perioadele de control (colt) ale spectrului de raspuns elastic pentru componentele orizontale ale acceleratiei terenului spectrul normalizat de raspuns clastic pentru componentele orizontale ale accelerafici terenului factorul de amplificare dinamica maxima a accelerafiei orizontale perioada de vibrajie a unui sistem cu un grad de libertate dinamici si cu raspuns elastic spectrul de rispuns elastic de accelerajii pentru componentele orizontale ale accelerafiei terenului spectrul de rispuns elastic pentru deplasati spectrul normalizat de raspuns elastic pentru componenta verticala a acceleratiei terenului Tro Tc, Tov petioadele de control (colt) ale spectrului de raspuns elastic pentru Bow Sve(T) the EPA EPV EPD SA componenta verticald a accelerafiei terenului factorul de amplificare dinamica maxima a acceleratiei verticale spectrul de raspuns elastic de accelerafii pentru componenta verticalé a accelerafiei terenului perioada predominant de vibrajie a terenului in amplasament magnitudinea Gutenberg-Richter magnitudinea moment spectrul de proiectare pentru accelerafii factorul de comportare valoarea caracteristic’ a actiunii seismice valoarea de proiectare a actiunii seismice factorul de importanja si de expunere la cutremur acceleratia efectiva de varf a miscarii terenului viteza efectiva de varf a migcarii terenului deplasarea efectiva de varf a migearii terenului spectrul de raspuns pentru acceleratii absolute20 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 558 bis/3.1X.2013 SV spectrul de raspuns pentru viteze relative SD spectrul de rispuns pentru deplasari relative Ys _viteza undelor de forfecare Vp _ viteza undelor de compresiune 7 viteza medie a undelor de forfecare ponderata cu grosimea stratelor profilului hy grosimea stratului de teren 7 Ys; viteza undelor de forfecare pentru stratul de teren i T,30 _ petioada de vibratie a pachetului de strate de teren de grosime A=30m de la suprafata terenului hk grosimea total a pachetului de strate de teren din amplasament 1.4.2. Simboluri folosite in capitolul 4 e, :, © distanfa intre centrul de rigiditate si centrul maselor misurata in directiile de calcul selectate ,”» ridicina pitraté a raportului intre rigiditatea la torsiune a structurii. si rigiditatea laterala in directiile de calcul Ne factorul de imporjanta si expunere la cutremur 4, deplasarea loterala ca efect al acceleratiei seismice 4. deplasarea elasticd sub incércdri seismice de proiectare factorul de reducere a valorii deplasarii aplicat la starea limita de servici 7 factorul de comportare factor de amplificare al deplasirii clastice in calculul deplasatilor 1a starea limita ultima valoarea de proiectare a efectului acfiunii seismice (a efortului. sau deformatiei) valoarea de proiectare a efortului capabil @ — coeficientul de sensibilitate al deplasirii relative de nivel ‘% incdrearea verticala totala Ia nivelul considerat si de la cele de deasupra, in ipoteza de calcul seismic forta tdietoare de nivel A indltimea de nivel # — valoarea de calcul a efectului actiunii seismice (efortului, deplasarii) efectul (efortul) incarearilor neseismice asupra fundatieiMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 Yee factorul de suprarezistenta A Lajimea necesara a rostului intre cladiri en _excentricitatea accidentala a masei de la nivelul i fai de pozitia calculata a centrului maselor L; _ dimensiunea plangeului perpendiculard pe directia actiunii seismice S,(T,) ordonata spectrului de raspuns de proiectare corespunzatoare perioadei fundamentale T; T; _ perioada proprie fundamental de vibrajie a cladirii in planul care confine directia orizontala considerata m masa totalé a cladirii calculati ca suma a maselor de nivel m, A factorul de coreetie care fine seama de contribujia modului_ propriu fundamental prin masa modala efectiva asociati acestuia F, _ forta seismica orizontala static echivalenta de la nivelul i Fy forfa tdietoare de baz corespunzitoare modului fundamental s; componenta formei fundamentale pe directia gradului de libertate dinamica de translafie la nivelul i nm numérul de niveluri al cladirii mm; masa de nivel 2% inaljimea nivelului i faf& de baza construcfiei considerata in model FF fortele seismice la nivelul 7 in direetia x, respectiv y, pentru subsistemul plan j FF, fortele seismice la nivelul i in directia x, respectiv y, pentru modelul plan general KJ, Kj, rigiditajile relative de nivel ale elementelor verticale care intra in componenta subsistemului plan j asociate directici x, respectiv y, calculate considerand numai deplasarile de translatie ale planseului indeformabil x,, y, distanfe in directia x, respectiv y, care definese pozifia subsistemului plan in raport cu centrul de rigiditate de la nivelul i €q+ €, distante in directia x, respeetiv y, care definese pozitiile deplasate ale forfelor seismice fafd de centrul de rigiditate ca »€oy distante in directia x, respectiv y, dintre centrele de masa si de rigiditate la nivelul i Cu Gy excentticitifile accidentale in direetia x, respectiv y, la nivelul f m, masa modal efectiva asociati modului propriu de vibratie T, __ perioada proprie in modul propriu de vibratie & 222 E, Ah Meu =Mes EM Ves Eas MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 558 bis/3.1X.2013 componenta vectorului propriu in modul de vibrajie & pe directia gradului de libertate dinamica i efectul actiunii seismice (efort , deplasare) efectul actiunii seismice in modul k de vibratie valoarea de proiectare a efectului aplicarii miscarii seismice pe directia axelor orizontale x gi y, alese pentru structur’, valoarea de proiectare a efectului aplicdrii migcarii seismice pe directia axei verticale z momentul de torsiune aplicat la nivelul al structurii in jurul axei sale verticale Simboluri folosite in capitolul 5 aria sectiunii transversale a unui element de beton armaturile de la partea inferioara a unei grinzi armaturile de la partea superioara a unei grinzi aria totala de etrieri orizontali intr-un nod grinda-stlp aria totala de armatura verticalé int-un nod grind’-stalp aria total a sectiunii orizontale printr-un perete indltimea unui perete valoarea de proiectare a momentului incovoietor suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale grinzilor care intra intr-un nod, in sectiunile invecinate nodurilor, corespunzatoare directiei si sensului considerat al actiunii seismice suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stalpilor care intra intr-un nod, in secfiunile invecinate nodurilor, corespunzatoare directici si sensului considerat al actiunii seismice valoarea momentelor la capetele grinzilor sau stalpilor utilizate pentru calculul forfei tietoare asociate plastificarii valoarea de proiectare a momentului capabil in grinzi la capaitul 7 valoarea de proiectare a momentului capabil in stalpi la capatul i valoarea de proiectare a forjei axiale valoarea de proiectare a fortei taietoare in stalp forfa tietoare rezultati din calculul structurii in combinatia seismici de proiectare valoarea de proiectare a fortei taietoare in perete Vesimasforfa tdietoare maxima asociata plastificarii, ce actioneaza la capatul unei grinzi Vea mn forfa taietoare minima asociata plastificarii ce actioneaza la capiitul unei grinzi Vj ‘yd nod valoarea de proiectare a fortei taictoarebey Yea Va MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 23 1atimea unei grinzi masuraté la partea inferioard 1ijimea de placd a unei grinzi cu sectiunea in forma de ,,1" la fafa stalpului dimensiunea sectiunii transversale a unui stilp latimea de proiectare a nodului itimea miezului de beton confinat intr-un stélp sau in elementele marginale ale unui perete 1ijimea inimii unei grinzi grosimea inimii unui perete inaljimea efectiva (utila) a sectiunii elementului diametrul barelor longitudinale diametrul unui etrier valoarea de proiectare a rezistentei la compresiune a betonului valoarea medie a rezistenfei la compresiune a betonului valoarea medie a rezistentei la intindere a betonului valoarea caracteristicd a limitei de curgere a ofelului valoarea de proiectare a rezistenfei la curgere a ofelului valoarea de proiectare a rezistenfei la curgere a armaturii transversale grosimea placii la grinzi cu sectiune ,T” distanfa dintre planurile extreme de armaturi din stalp intr-un nod grin distanfa dintre armaturile de jos si cele de sus alyimea de etaj inaljimea sectiunii transversale a unei grinzi inaljimea liber a unui stalp Tungimea zonei critice lungimea secjiunii transversale a unui perete factor de comportare distanfa dintre armaturile transversale ‘altimea zonei comprimate i factorul de multiplicare a fortei seismice orizontale corespunzator formarii primei articulatii plastice in sistem factorul de multiplicare a fortei seismice orizontale corespunzator formarii mecanismului cinematic global factor ce tine seama de efectul incertitudinilor legate de model in ceea ce priveste valorile de proiectare ale eforturilor capabile utilizate la estimarea eforturilor de caleul, in acord cu prineipiul proiectaii capacitaqii de rezistent&; tine scama de diferitele surse de suprarezistenta efortul axial mediu normalizat reprezentind raportul dintre valoarea de proiectare a fortei axiale, Nia $i Adfaa24 1.4.4. Mga Mee Meac Moira Nea Neag Neac Noira Re Vea Veae Veas Veas Venta Vora Vos e MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 558 bis/3.1X.2013 procentul de armare cu armatura intins Simboluri folosite in capitolul 6 deschiderea grinzii momentul incovoietor de proiectare din gruparea de incarcari care include actiunea seismica ‘momentul incovoietor din actiunea seismica momentul incovoietor din acjiunile neseismice conjinute in gruparea de incdrcari care include actiunea seismicd rezisten(a plastica de proiectare a secfiunii la moment incovoietor efortul axial de proiectare din gruparea de incdrciri care include actiunea seismica cefortul axial din actiunea seismicd efortul axial din actiunile neseismice continute in gruparea de incdrcari care include actiunea seismica rezistenta plastica de proiectare a sectiunii la efort axial rezistena imbinari, corespunzitoare modului de solicitare la care este supusd rezistenfa plastici a elementului disipativ corespunzitoare modului de solicitare la care acesta este supus forfa taietoare de proiectare rezultati din gruparea de incdrcéri care include actiunea seismica fora tiietoare din actiunea seismicd forfa tietoare din actiu include actiunea seismica neseismice confinute in gruparea de incdreari care valoarea forfei taietoare asociati plasticizarii unei grinzi la ambele capete rezistenfa plastica de proiectare a secfiunii la forfa taietoare forfa tdietoare in panoul de inima al stélpului rezistenfa de proiectare la forfd tietoare a panoului inimii stalpului Jungimea unei bare disipative valoarea nominal a limitei de curgere a ofelului valoarea maxima a limitei de curgere a ofelului valoarea nominali a rezistenfei la rupere a ofelului factorul de comportare grosimea inimii sectiunii grosimea talpii sectiunii valoarea suprarezistenfei sistemului structurala cm me Yow 0 Nor Pras Tmax MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 25 factorul de multiplicare al forfelor seismice de proiectare corespunzitor aparitiei primei articulatii plastice in sistem factorul de multiplicare al forfelor seismice de proiectare corespunzator formarii unui numar de articulatii plastice suficient de mare pentru a aduce structura in situafia de mecanism cinematic factorul parjial de siguranja pentru material raportul dintre limita de curgere real, f,ma $i limita de curgere nominala, f, (suprarezistenta de material) capacitatea de rotire total a nodului grindi-stalp valoarea adimensionala a zveltefei unui element temperatura minima de referinja coeficientul de frecare modulul de elasticitate al otelului efortul critic de flambaj elastic lungimea de flambaj momentul de inerfie al sectiunii solicitarea produsa de incarcarile neseismice din gruparea care include acjiunea seismi solicitarea produsa de incarcatile seismice; capacitatea corectata la compresiune a contravantuirii cu flambaj impiedicat capacitatea corectata la intindere a contravantuirii cu flambaj impiedicat factorul de corectie a capacitatii la compresiune factorul de corectie datorat consolidarii 1.4.5. Simboluri folosite in capitolul 7 Ag Ao, Ae atia de armaturd , beton si respectiv ofel rigid As si Ar armituri_ suplimentare amplasate in placa in zona stdlpului (As armatura longitudinala si Ar armatura transversald) Litimea seefiunii stilpului perpendiculara pe axa grinzii litimea efectiva a placii din beton a grinzii din ofel compoziti cu placa latimea efectiva a placii din beton a grinzii din ofel compoziti cu placa in zona de moment pozitiv latimea efectiva a placii din beton a grinzii din ofel compoziti cu placa in zona de moment negativ bes $i be2lagimile efective partiale ale placii situate deoparte gi de alta a axei grinzii by Lajimea talpii elementului din ofel26 a, ay Eom Ely El, Sea Sa Sar Sratt MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 558 bis/3.1X.2013 dimensiunea minima a miezului din beton masurata intre axele etrierilor agimea aripii talpii elementului din ofel inalsimea sectiunii din ofel, dimensiunea exterioara (maxima) a secfiunii fevii din ofel diametrul barelor longitudinale diametrul etrierilor de confinare modulul de elasticitate ale ofelului modulul de elasticitate al betonului pentru incdrciri de scurti durata rigiditatea la incovoiere a grinzii din ofel compozite cu placa pentru zona de moment pozitiv cu Iuarea in considerare a Lijimii efective de placa rigiditatea la incovoiere a grinzii din ofel compozite cu placa pentru zona de moment negativ cu considerarea armaturii din Latimea efectiva de placd rezistenta de calcul a betonului rezistenfa caracteristica a ofelului rezistenta de proiectare a ofelului rezistenta de proiectare a ofelului talpii rezistenta de proiectare a ofelului armaturilor longitudinale rezistenta de proiectare a ofelului armaturilor transversale ‘lime sectiunii elementului compozit inaltimea sectiunii grinzii compozite jimea sec{iunii stilpului compozit momentul de inerfie al sectiunii de armatura ‘momentul de inerfie al sectiunii brute din beton momentul de inerfie echivalent al grinzii compozite momentul de inerfie al sectiunii brute din ofel deschiderea grinzii {nalyimea liberd a stalpului, Jungimea zonei critice a unui element compozit Tungimea de inglobare a riglei de cuplare din ofel in perete momentul de proiectare momentul capabil forta axiala de proiectare forta axial’ capabil’ la compresiune centric& factorul de comportare distanfa intre etrieri grosimea peretelui fevii,MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 27 ty grosimea talpii clementului din ofel ty _grosimea inimii elementului din ofel Veg forta tlietoare de proiectare Vea — forta taietoare capabila a elementului compozit Vipsa fora t&ietoare de proiectare a nodului Vip.ea forta thietoare capabila a nodului compozit xh inaltimea relativl a zonei comprimate din betonul grinzii compozite cu placa @ —_factorul de multiplicare al incarcarilor seismice de cod (in condijiile pastririi constante a celorlalte incarcari de calcul) corespunzator formérii_primei articulatii plastice in sistemul structural compozit. a, factorul de multiplicare al inearcarilor seismice de cod (in conditiile pastrarii constante a celorlalte incdrcari de calcul) corespunziitor formarii mecanismului complet de disipare in structura compozita. vg forta axial normalizata de proiectare a unui stalp compozit 1.4.6. Simboluri folosite in capitolul 8 Agee aria armaturii din stalpisorul comprimat Ay aria armaturilor din rosturile orizontale pentru preluarea forfei taietoare C*** marca blocului de zidarie D —_lungimea diagonalei panoului de cadru Ey modulul de elasticitate al betonului E; modulul de elasticitate secant de scurta durata al zidariei Ez, modulul de elasticitate longitudinal al zidariei confinate Fedex) forja axiala din diagonala comprimati a panoului. de _umplutura corespunziitoare actiunii seismice de proiectare; Fedex) rezistenja de proiectarea a panoului de umplutura Feaiew tezistenfa de rupere prin lunecare din forfa taictoare in rosturile orizontale apanoului de zidarie de umplutura Fae ex) Vezistenja de rupere la strivire a diagonalei comprimate a panoului de zidarie de umplutura Fas) tezistenfa de rupere prin fisurare in lungul diagonalei comprimate G, _ modulul de elasticitate transversal al zidariei simple G.__ modulul de elasticitate transversal al zidariei confinate Jy momentul de inerfie al sectiunii de beton a elementelor de confinare I, valoarea medie a momentelor de inertie ale stalpilor care marginese panoul J, momentul de inerfie al sectiunii de zidarie confinats Hy indltimea peretelui28 M’ Meap(SUS), Mcap(j0s)_valorile rezistenfelor de proiectare la incovoiere a extremi Mea Mexat Mexaa Mea Mpxat Mpxaz Nea Nea Ved Vea Veg Vea Vea MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 558 bis/3.1X.2013 ‘marea mortarului ile grinzii de cuplare, sus gi jos valoarea de proiectare a momentului incovoietor in planul peretelui valoarea de proiectare a momentului incovoietor in plan paralel cu rosturile orizontale valoarea de proiectare a momentului incovoietor in plan perpendicular pe rosturile orizontale rezistenfa de proiectare la incovoiere in planul peretelui rezistenta de proiectare la incovoiere a peretelui in plan paralel cu rosturile orizontale rezistenta de proiectare la incovoiere a peretelui in plan perpendicular pe rosturile orizontale valoarea de proiectare a fortei axiale rezistenja de proiectare la forta axiala valoarea forei tdietoare asociata rezistenfei la incovoiere a secfiunii de zidarie simpli, confinaté sau cu inima armaté, determinata finand seama de suprarezistenta armaturilor valoarea de proicctare a forfei tietoare determinata prin calculul structurii in domeniu! elastic liniar forfa taictoare maxima in grinda de cuplare din inc&rcarile verticale rezistenfa de proiectare la forfa taietoare a grinzilor de cuplare din perefii cu goluri rezistenfa de proiectare la forfa taictoare rezistenfa de proiectare la fori tietoare a armaturilor orizontale din stratul median al peretelui cu inima armata rezistenfa de proiectare la forfa tdietoare a stratului median de beton sau mortar-beton al peretelui cu inima armata rezistenfa de proiectare la forfd tictoare a zidariei peretelui cu inima armati rezistenta de proiectare la forta taietoare a panoului de zidarie confinata rezistenfa de proiectare la forfecare a armaturii din stalpisorul comprimat rezistenfa de proiectare a armaturilor din rosturile orizontale ale zidariei valoarea de proiectare a acceleratiei terenului accelerajia gravitational grosimea totald a celor doua straturi de carimida ale peretelui cu inima armata diametrul barelor din elementele de beton armat rezistenfa caracteristicd la compresiune a corpurilor de zidarie normal pe fafa rostului orizontalSon ta fi Sra Sis Sis MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 29 rezistena caracteristicd la compresiune a corpurilor de zidarie paralel cu fata rostului orizontal, in planul peretelui rezistenfa de proiectare la compresiune a zidariei rezistenta caracteristica la compresiune a zidariei rezistenfa caracteristicd a zidariei la incovoiere paralel cu rosturile orizontale rezistenfa caracteristic’ a zidariei la incovoiere perpendicular pe rosturile orizontale rezistenfa unitard caracteristicd la compresiune a zidariei paralel cu fafa rostului orizontal in planul peretelui rezistenfa medie la compresiune a mortar-betonului din stratul median al perefilor din zidarie cu inima armata rezistenta de proiectare la forfecare a zidariei rezistenta de proiectare la forfecare sub efort de compresiune nul a zidariei rezistenfa caracteristicd la forfecare a zidariei rezistenfa caracteristicd la forfecare sub efort de compresiune nul a zidati rezistenfa de proiectare a zidariei la incovoiere paralel cu rosturile orizontale rezistenfa de proiectare a zidarici la incovoiere perpendicular pe rosturile orizontale rezistenfa de proiectare a armaturii din stalpigorul comprimat inaljimea liberd a peretelui inaltimea efectiva a peretelui inaljimea nivelului cladiri inaljimea golului din zidarie indltimea panoului de zidarie de umplutura deschiderea grinzii lungimea de (cul a grinzii de cuplare (intre fefele montangilor) lungimea peretelui lungimea zonei comprimate a peretelui Litimea minima a spaletului de zidarie la o seciune compusi lungimea panoului de zidarie de umplutura numarul de niveluri al cladirii densitatea perefilor structurali raportatd la aria plangeului factorul de comportare distanta intre armaturile Ay grosimea peretelui de zidarie grosimea efectiva a peretelui30 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 558 bis/3.1X.2013 tm grosimea stratului median al peretelui din zidarie armata f, _ grosimea panoului de zidarie de umpluturd x adaneimea zonei comprimate rezultata din ipoteza sectiunilor plane Xeon» adancimea conventionald a blocului eforturilor de compresiune Xcchiy adincimea echivalent& a zonei comprimate Xme adancimea maxim a zonei comprimate yw coeficientul partial de siguranta pentru material &» deformatia specifica liniar’ maxima € deformatie specified liniara fz deformatia specifica ultima a zidariei 4» deformatia specifica ultima a betonului @ _ efort unitar normal Oa efortul unitar de compresiune determinat considerand incdrcarea verticala uniform distribuitd pe lungimea peretelui 4 —_unghiul cu orizontala al diagonalei panoului de zidarie de umpluturd 1.4.7. Simboluri folosite in capitolul 9 4 diametrul tijelor, dornurilor sau buloanelor, dupa caz q factor de comportare 4y —coeficientul parjial de siguranya pentru material 1.4.8. Simboluri folosite in capitolul 10 Eaye Valoarea de proiectare a eforturilor sectionale din elementele de ancoraj Exacxs valoarea de proiectare a eforturilor s (CNS) fionale in componentele nestructrale Exacns rezistenta de proiectare la eforturile sectionale in CNS Fexs__ forta seismica static echivalenta pentru CNS H — inaljimea medie a acoperisului in raport cu baza constructiei K, coeficientul care reprezint amplificars jnaltimea constructiei aceelerafiei seismice a terenului pe Ly lungimea de ancoraj a elementului de prindere ‘Meacxs momentul incovoietor de proiectare pentru CNS si prinderi Maacys rezistenja de proiectare la incovoiere pentru CNS si prinderi Neaexs forja axial de proiectare pentru CNS si prinderi Neacxs rezistenta de proiectare la forfa axiala pentru CNS si prinderiMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 34 Rune rezistenta de proiectare la eforturile sectionale din elementele de ancoraj Veaens fora taietoare de proiectare pentru CNS si prinderi Veacns. rezistenta de proiectare la forfa taictoare pentru CNS si prinderi X cota punctului superior de prindere al CNS de la nivelul x Y cota punctului inferior de prindere al CNS de la nivelul y dz —_valoarea de proiectare a acceleratiei terenului by T8timea panoului de sticla iter spatiul dintre sticla si cadrul metalic cr spafiul liber intre marginile verticale ale sticlei si cadru ¢2_ spatiul liber intre marginile orizontale ale sticlei si cadru D__ diametrul barei de prindere dat, dep deplasitile relative de nivel admisibile pentru constructiile A si B dy, (sticld) deplasarea relativa de nivel care produce spargerea/cdderea sticlei din peretele cortin’ sau din vitrina d.cxs deplasarea relativa de nivel de proiectare pentru C! deca deplasarea constructiei A, 1a nivelul x yg deplasarea constructiei A, la nivelul y dys deplasarea constructiei B, la nivelul y feay —rezistenja de proiectare a zidarici la incovoiere paralel cu rosturile orizontale fea? vezistenfa de proiectare a zidariei la incovoiere perpendicular pe rosturile orizontale g —_ acceleratia gravitajionala hes heap inaltimile de etaj la constructiile A si B hy — indltimea panoului de sticl mexs masa maximi a CNS in exploatare gexs factor de comportare al CNS S Ps coeficientul de amplificare dinamica al CNS z cota punctului de prindere de structura aC yexs factorul de importanfa si expunere la cutremur al CNS ye factorul de importanga si expunere la cutremur al constructiei. 1.4.9, Simboluri folosite in capitolul 11 Ky rigiditatea efectiva a sistemului izolator in directia principala considerata, la 0 deplasare egala cu deplasarea de proiectare dic Ky tigiditatea totala a sistemului izolator in directie verticals Kz tigiditatea efectiva pentru un element dat in directia x32 Teg Ty M dic iy G % Gay) ot 1.5. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 rigiditatea efectiva pentru un element dat in directia z perioada fundamental’ efectiva a suprastructurii corespunzitoare translajiei orizontale, suprastructura fiind considerat un corp rigid perioada fundamentala a suprastructurii considerata incastrati la baz perioada fundamental a suprastructurii in directie vertical, suprastructura fiind considerata un corp rigid masa suprastrueturii magnitudinea deplasarea de proiectare a centrului rigiditatii efeetive in directia considerata deplasarea totald de proiectare a unei unitii izolatoare excentricitatea totald in directia y fortele orizontale la ficcare nivel j raza de torsiune a sistemului izolator coordonatele unei unit3ti izolatoare in raport cu centrul rigitatii efective valoarea amortizarii efective Documente de referinta Reglementari tehnice: Nr] Acte legislative ‘Act normativ prin care se aprobi ert. reglementarea tehnicd/publicatia Cod de proiectare.Bazele _proiectarii | Ordinul __ministrului _dezvolt&rii constructiilor, indicativ CR 0 2012 regionale gi turismului nr. 1530/2012, publicat in Monitorul Oficial al Rominici, Partea I bis, nr.647/11 septembrie 2012, cu completirile ulterioare 2. [Normativ pentru producerea betonului gi] Ordinul ministrului _dezvoltarii executarea lucrarilor din beton, beton armat si lucrarilor publice i _locuintei beton precomprimat - Partea 1: Producerea | nr.577/2008 din 29 aprilie 2008, betonului, indicativ NE 012/1-2007 publicat in Monitorul Oficial al Rominiei, Partea I nr. 374 din 16 mai 2008 3. |Normativ pentru producerea i executarea | Ordinul ministrului _dezvoltarii lucririlor din beton, beton armat si beton | regionale si turismului nr. 853/2010 precomprimat-Partea 2: Executarea lucrarilor | din 22 noiembrie 2010, publicat in din beton, indicativ NE 012/2-2010 Monitorul Oficial, Partea I nr.853 din 20 decembrie 2010 Specificafie tehnic& privind produse din ofel [Ordinul ministrului _ dezvoltarit utilizate ca armaturi: cerinfe si criterii de | regionale gi turismului nr. 683/2012, performanti, indicativ ST 009-2011 publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 337 din 18 mai 2012MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 658 bis/3.IX.2013, 33 3. [Cod de proiectare seismici. Partea a Ii-a.]Ordinul ministrului _dezvoltirii Prevederi pentru evaluarea seismici a regionale si locuinjei_nr.704/2009 cladirilor existente, indicativ P 100-3/2008 publicat in Monitorul Oficial al Rominiei, Partea I nr.674 si nr.674 bis din 1 octombrie 2009, cu completirile ulterioare 6 |Cod de proiectare @ construcfiilor cu perefi | Ordinul _ministrului _ dezvoltarii structurali de beton armat, indicativ CR 2-1- | regionale si administratiei publice nr. 1.1/2013 2361/2013, publicat_ in Monitorul Oficial al Romaniei 7. | Cod de proiectare pentru structuri din zidarie, | Ordinul ministrului _dezvoltirii indicativ CR 6 — 2013 regionale si administratiei publice nr.2464/2013, publicat in Monitorul Standarde de refering’: Nr Standarde Denumire T [SREN 1992-1-1:2004 Furocod 2: Proiectarea structurilor de beton Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru clidiri 2 | SREN 1992-1-1:2004/AC:2012 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru clidiri 3 | SREN 1992-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru clidiri, Anexa najionala 4 | SREN 1992-1-1:2004/NB/A91:2009 | Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cladiri, Anexa national SR EN 1998-5: Furocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur. Partea 5: Fundafii, structuri de sustinere si aspecte geotehnice 6 ‘SR EN 1998-5:2004/NA:2007 Eurocod & Projectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur. Partea 5: Fundafii, structuri de susfinere si aspecte geotehnice Anexa nafionala: SR EN 1993-1-1:2006 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de ofel. Partea I-I: Reguli generale si reguli pentru cladiri SR EN 1993-1-1:2006/NA:2008 Eurocod 3: Proiectarea structurilor din ofel Partea 1-1: Reguli generale gi reguli pentru clidiri, Anexa najionala34 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 SR EN 1993-1-1:2006/AC:2009 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de ofel Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cladiri ‘SR EN 1993-1-3:2007 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de ofel Partea Reguli generale. Reguli suplimentare pentru elemente structurale gi table formate la rece ‘SR EN 1993-1-3:2007/NB:2008 Furocod 3: Proiectarea structurilor de otel Partea 1-3: Reguli_ generale. Regul suplimentare pentru clemente structurale si table formate la rece. Anexa National 12 ‘SR EN 1993-1-3:2007/AC:2009 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel Partea 1-3: Reguli generale. Reguli suplimentare pentru elemente structurale si table formate la rece ‘SR EN 1993-1-5:2007 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-5: Elemente structurale din placi plane solicitate in planul lor ‘SR EN 1993-1-5:2007/NA:2008 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de ofel Partea 1-5: Elemente structurale din plici plane solicitate in planul lor. Anexa National SR EN 1993-1-5:2007/AC:2009 Burocod 3: Proiectarea structurilor de ofel Partea 1-5: Elemente structurale din placi plane solicitate in planul lor ‘SR EN 1993-1-8:2006 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de ofel. Partea 1-8: Proiectarea imbinarilor ‘SR EN 1993-1-8:2006/NB:2008 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de ofel Partea 1-8: Proiectarea imbinarilor. Anexi Nafionala ‘SR EN 1993-1-8:2006/AC:2010 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de ofel. Partea 1-8: Proiectarea imbinarilor SR EN 1993-1-10:2006 Furocod 3: Proiectarea structurilor de ofel Partea 1-10: Alegerea claselor de calitate a otelului 20 ‘SR EN 1993-1-10:2006/NA:2008 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de ofel Partea 1-10; Alegerea claselor de calitate a ofelului. Anexa national’ 21 ‘SR EN 1993-1-10:2006/AC:2009 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de ofel Partea 1-10: Alegerea claselor de calitate a ofelului 22 ‘SR EN 10025-1:2005 Produse laminate la cald din ofeluri pentru construcfii. Partea 1: Condifii tehnice generale de livrareMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 36 23 | SREN 10025-2:2004 Produse laminate la cald din ojelui de construclii, Parlea 2: Condijii tehnice de livrare pentru ofeluri de constructii nealiate 24 | SR EN 10025-2:2004/AC:2005 Produse laminate la cald din ofeluri de constructii. Partea 2: Conditii tehnice de livrare pentru ofeluri de constructii nealiate 25 | SREN 10210-1:2006 Profile cave finisate la cald pentru constructii, din ofeluri de constructie nealiate si cu granulajie find. Partea 1: Condijii tehnice de livrare 26 | SREN 1090-2=A1-2012 Executarea structurilor de ofel si structurilor de aluminiu, Partea 2: Cerinte tehnice pentru structurile de ofel 27 | SREN 15129:2010 Dispozitive antiseismice 28 | SREN ISO 6892-1:2010 Materiale_metalice. _‘Incerearea__la tractiune.Partea 1: Metoda de incercare la temperatura ambiant& 29 | SREN 1994-1-1:2004 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de ofel si beton, Partea 1-1: Reguli generale gi reguli pentru cladiri 30 | SR EN 1994-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 4; Proiectarea structurilor compozite de ofel si beton, Partea 1-1: Reguli generale gi reguli pentru cladiri, Anexa national 31 | SREN 1994-1-1:2004/AC:2009 Burocod 4: Proiectarea structurilor compozite de ofel si beton. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cladiri 32 | SREN 1995-1-1:2004 Eurocod 5: Proiectarea structurilor de Temn, Partea 1-1: Generalitati - Reguli comune si reguli pentru cladiri 33 | SR EN 1995-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn Partea 1-1: Generalitiji - Reguli comune si reguli pentru cladiri, Anexa nafionala 34 | SR EN 1995-1-1:2004/AC:2006 Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn Partea 1-1: Generalitiji - Reguli comune si reguli pentru cladiri 35 | SR EN 1995-1-1:2004/A1:2008 Furocod 5: Proiectarea structurilor de Tema. Partea 1-1: Generalitati - Reguli comune si reguli pentru cladiri 36 | STAS 256-79 Lemn pentru mina 37 | STAS 3416-75 Lemn rotund pentru pilofi 38 | STAS 4342-85 Lemn rotund de foloase pentru constructit36 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 STAS 1040-85 Lemn rotund de & Manele si prajini inoase pentru construcfii 0 STAS 3363-86 Cherestea de cires, frasin, paltin, par si ulm. Clase de calitate 41 STAS 6709-86 Therestea de arfar, carpen, _jugastru, mesteaciin si saledm. Clase de calitate Q SR EN 844-1:1998 Lemn rotund si cherestea. Terminologie Partea 1: Termeni generali comuni pentru Jemn rotund gi cherestea SR EN 1313-1:2010 Lemn rotund §1 cherestea, Abateri admisibile si dimensiunipreferenjiale. Partea 1 Cherestea de rasinoase 44 SREN 1611-1:2001 Cherestea, Clasificare dupa aspect a lemnulut de rasinoase. Partea 1: Molid, brad, pin si Duglas European 5 SREN 1611-1:2001/A1:2003 Cherestea. Clasificare dupa aspect a lemnulut de risinoase. Partea 1: Molid, brad, pin si Duglas European 6 SREN 338:2010 ‘Lemn pentru constructii. Clase de rezistenfa a SREN 336:2004 Lemn pentru construc{il, Dimensiuni, abateri admisibile a ‘SR EN 335-2:2007 Durabilitatea Temnului gia materialelor derivate din lemn. Definitia claselor de utilizare, Partea 2: Aplicajie la lemnul masiv 49 SREN 1194:2002 Structuri de Temn. Lemn lamelat incleiat. Clase de rezistenti si determinarea valorilor caracteristice 50 ‘SR EN 1380:2009 Structuri de lemn. Metode de incercare. Cuie pentru imbinari de rezisten{’, suruburi, buloane si dormuri SI ‘SR EN 1381:2002 Structuri de lemn, Metode de incercare. imbinari de rezistenta cu scoabe 32 ‘SR EN 26891:2002 Structuri de lem. Imbiniri cu elemente mecanice de fixare. Principii generale pentru determinarea caracteristicilor de rezisten{& gi deformare ‘SR EN 1438:2001 Simboluri pentru lemn si pentru produsele pe baa de lemn 34 ‘SR EN 14279+A1:2009 Lemn stratificat (LVL). Definitii, clasificare si specificatii 35 ‘SR EN 14545:2009 Structuri de lemn. Piese de fixare. CerinfeMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 7 36 ‘SR EN 1996-1-1:2006 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidarie. Partea 1-1: Reguli generale pentru construcfii de zidarie armata si nearmata 37 SR EN 1996-1-1:2006/NB:2008 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidarie. Partea 1-1: Reguli generale pentru constructii de zidarie armata si nearmata, Anexa najionali 38 SR EN 1996-1-1:2006/AC:2010 Enrocod 6: Proiectarea structurilor de zidarie. Partea 1-1: Reguli generale pentru constructii de zidirie armata yi nearmata 39 SREN 771-1:2011 Specificajii ale elementelor pentru zidirie. Partea 1: Elemente pentru zidarie de argila ars 60 SREN 771-4:2011 Specificafii ale elementelor pentru zidarie Partea 4: Elemente pentru zidirie de beton celular autoclavizat 81 | sR EN 1052-12001 Metode de incercare a zidariei. Partea 1 Determinarea rezistenfei la compresiune 62 | SREN 845-14A1-2008 Specificafie a componentelor auxiliare pentru zidarie. Partea 1: Agrafe, bride de fixare, etriere suport si console 63 | SR EN 998-2:2011 Specificafie a mortarelor pentru zidirie, Partea 2: Mortare pentru zidarie 64 | SREN 1998-1:2004 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenja la cutremur, Partea 1: Reguli generale, acfiuni seismice si reguli pentru clidiri 65 | SR EN 1998-1:2004/NA:2008 Eurocod 8 Projectarea structurilor pentru rezistenfa la cutremur. Partea I: Reguli generale, actiuni seismice si reguli pentru clidiri, Anexa najionala 66 | SREN 1998-1:2004/AC:2010 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur. Partea I: Reguli generale, actiuni seismice si reguli pentru clidiri 1.6, Figuri si tabele Figura 3.1, Romania - Zonarea valorilor de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag cu IMR = 225 ani si 20% probabilitate de depasire in 50 de ani Figura 3.2. Te a spectrului de raspuns Zonarea teritoriului Roméniei in termeni de perioada de control (colt),38 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 558 bis/3.1X.2013 Figura 3.3. Spectre normalizate de raspuns clastic ale acceleratiilor absolute pentru componentele orizontale ale migcirii terenului, in zonele caracterizate prin perioada de control (col{) Te=0,78 1,08 si 1,68 Figura 5.1. Diagrama fnfisurdtoare de momente de proiectare pentru pereti structurali Figura 5.2. Diagrama infagurdtoare a fortelor taietoare de proiectare pentru pereti structurali Figura 5.3. Semmificatia Vezma $i Veqmn $i modul de dispunere a armiturii inclinate Figura 5.4. Lungimea minima pe care trebuie s& se prevada masuri de confinare, /., stabilit& prin caleul Figura 5.5. Valori limit inferioare ale lungimii minime pe care trebuie si se prevada masuri de confinare Figura 5.6. Ancorarea armiturilor din zonele critice ale grinzilor si stilpilor (clasa DCH) Figura 5.7. Ancorarea armiturilor de la partea inferioara in situatia in care zona critica se formeaza la fafa nodului sub actiunea momentelor pozitive Figura 5.8. Actiunea de diagonal comprimata exercitati de panoul de zidarie Figura 5.9. Conditii de comportare de tip stilp scurt sau de tip grinda scurta Figura 6.1, Cadru cu contravéntuiri in K Figura 6.2. imbinare grinda - Alp. Panoul de inima a stalpului Figura 6.3. Sageta 8 la mijlocul grinzii luata in considerare pentru calcutul rotirii 0 Figura 6.4, _ Exemple de aplicare a prevederilor de la 6.7.1.(2) Figura 6.5. Notatii pentru bara disi cu sectiune dublu T Figura 6.6. Configuratii de cadre contravantuite excentric cu (a) momente egale la capetele barei disipative sau (b) momente inegale la capetele barei disipative, Figura 6.7. Alcdtuirea de principiu a unei contravantuiri cu flambaj impiedicat. Figura 6.8, Diagrama fort - deformatie pentru contravantuire. Figura 6.9. Schema subansamblului pentru incercarea experimental Figura 7.1. Definifia lafimilor efective b, si buy Figura 7.2, Dispunerea barelor suplimentare 4,, Ar si situafii de calcul ale latimii efective de placd Figura 7.3, Armatura transversal a elementelor compozite partial inglobate in beton Figura 7.4, _Sisteme structurale pentru peretii compoziti Figura 7.5. Detalii pentru zonele de capat ale peretilor compoziti Figura 7.6. Grinzi de cuplare de ofel ale perefilor de beton armat si detalii de inglobare pentru clasa de ductilitate DCH Figura 8.1. Dispunerea in plan a golurilor din peretii de zidarieMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 Figura 8.2. Pozitionarea golurilor de mari dimensiuni in plansee Figura 8.3. Modularea zidariilor in raport cu dimensiunile elementelor pentru zidarie Figura 8.4, Pozijionarea stalpigorilor din beton armat la strueturi din zidarie confinata Figura 8.5. intreruperea centurilor la casa sc&rii Figura 8.6. innadirea barelor din centuri Figura 8.7, Armarea centurilor slabite prin slituri Figura 8.8, Armarea zidariei la intersectii de pereti Figura 10.1, Asigurarea stabilitajii cogurilor din zidarie Figura 10.2. Asigurarea stabilitatii elementelor majore din zidarie de la fatade Figura 10,3. Detalii de realizare a comiselor din zidarie Figura 10.4, Exemple de comise cu deschidere mare Figura 10.5. Zidarie inramata in cadre. Sisteme de diagonale comprimate Figura 10.6, Masuri constructive pentru parapeti din zidarie Figura 10.7. Centuri si stilpigori intermediari la perefi nestructurali Figura 10.8. Asigurarea stabilitatii peretilor nestructurali cu indltimea mai mica decét cea a etajului Figura 10.9, Alcatuirea generala a pardoselilor inalfate Figura 10.10. incarcari pe pardoseli inalyate Figura 10.11, Scheme pentru calculul rezistenfei panourilor de zidarie inramata Figura A.1. Densitatea spectral de putere normalizaté pentru componenta NS a inregistrarilor cutremurelor vrincene din 1977 si 1986 la stajia INCERC (Estul municipiului Bucuresti) Figura C.1. Grade de libertate dinamicd Ia nivelul “7 in ipoteza_plangeului indeformabil in planul sau Figura C.2. _ Reducerea maselor in CM Figura C3. Forfe seismice de nivel static echivalente in modul k de vibratie Figura D.1. Curba fori — deplasare obtinuta prin calcul static neliniar al structurii Figura E.1, Rotir corzii Figura F.1. Raportul /f . dintre lungimea de flambaj si lungimea teoreticd a unui stalp dintr-un cadru cu noduri fixe Figura F.2. Raportul /f L dintre lungimea de flambaj si lungimea teoreticd a unui slalp dintr-un cadru cu noduri deplasabile Figura F.3. Factori de distributie pentru stalpii continu Figura F.4. Amplasarea rigidizarilor la bara disipativa seurta Figura F.5. Amplasarea rigidizarilor la bara disipativa lung 3940 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 558 bis/3.1X.2013 Figura F.6. Amplasarea rigidizarilor la bara disipativa intermediara Figura F.7. imbinarea unei grinzi cu sectiune redusi Tabelul 3.1 Perioadele de control (colt) Tz, Tc, Tp ale spectrului de raspuns pentru componentele orizontale ale miscdrii seismice Tabelul 4.1 Modul de considerare a regularitatii structurale asupra proiectarii seismice Tabelul 4.2 Valorile factorului de importanf’-expunere pentru actiunea seismicd 716 Tabelul 5.1 Valorile maxime ale factorului de comportare q pentru actiuni seismice orizontale Tabelul 6.1 Concepte de proiectare, clase de duectilitate ale structurii gi limita superioara a valorii de referinta a factorilor de comportare Tabelul 6.2 Grosimea maxima a perejilor elementelor (in mm) Tabelul 6.3 Limitele superioare ale valorilor factorilor de comportare q pentru structuri regulate in elevatie Tabelul 6.4 Cerinfele clasei de sectiune a clementelor disipative in functie de clasa de ductilitate a structurii $i valoarea de referin{& a factorului de comportare q. Tabelul 7.1 Clase de ductilitate si valori maxime ale factorilor de comportare corespunzitori Tabelul 7.2 Valori maxime ale factorilor de comportare pentru structuri compozite Tabelul 7.3. Relatia intre factorul de comportare gi limitele supletei peretilor secfiunilor de ofel ale elementelor compozite Tabelul 7.4 Valori maxime ale inaltimii relative a zonei comprimate de beton x/hy pentru asigurarea ductilitifii_grinzilor din ofel compozite cu placa de beton armat, Tabelul 7.5 Latimea efectiva partiala a placii grinzilor compozite in zona nodurilor be Tabelul 8.1 Proprietatile geometrice ale elementelor pentru zidarie Tabelul 8.2 Valori minime necesare ale rezisten{ei caracteristice la compresiune fi (N/mm”) pentru peretii structurali ai cladirilor din clasele de importanta III - IV Tabelul 8.4 Valori _minime ale rezistenjei caracteristice inifiale la forfecare fio (N/mm”) pentru peretii structurali ai cladirilor din clasele de important III - IV. Tabelul 8.5 Valori minime necesare ale rezistentelor caracteristice la incovoiere fy si fiz (in N/mm’) pentru perefii structurali ai cladirilor din clasele de importanga II — Iv Tabelul 8.6 Valorile de proiectare ale proprietafile mecanice ale betoanelor pentru elemente de confinare pentru toate clasele de importanfa Tabelul 8.7 Proprietafile mecanice minime ale ofelurilor pentru armarea elementelor de confinare sia ZIA Tabelul &.8.Numarul de niveluri peste sectiunea de incastrare si densitatea minima a perefilor structurali (p%) pentru clidiri cu perei structurali din ZNA.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 a Tabelul 8.9 Numéarul de niveluri peste sectiunca de incastrare (vi) si densitatea minima a perefilor structurali (p%) pentru cladiri cu pereti structurali din zidarie armata Tabelul 8.10 Factori de comportare "g" pentru clidiri cu pereti structurali din zidarie Tabelul 8.11 Raportul p intre ariile in plan ale golurilor de usi si ferestre si ariile plinurilor de zidarie Tabelul 8.12 Procente de armare minime pentru pereti din ZIA Tabelul 8.13 Coeficienti partiali de siguran{a yy pentru caleulul peretilor structurali din zidarie la starea limita ultima (ULS) pentru gruparea seismic de incarcari Tabelul 8.14 Numarul de niveluri peste seotiunea de ineastrare si densitatea minima a peretilor structurali pentru cladiri simple din zidirie cu elemente din argilé ars din grupele 1 si 2 Tabelul 8.15 Numarul de niveluri peste secjiunea de incastrare si densitatea minima a perefilor structurali pentru cladiri simple din zidirie cu elemente din argild ars din grupa 2S si din BCA Tabelul 9.1. Tipuri de strueturi si valori ale factorului de comportare g in funefie de clasa de ductilitate ceruta Tabelul 9.2. Factori de comportare q pentru structuri de lemn Tabelul 9.3. Factori de comportare modificati q pentru structuri Tabelul 10.1 Valorile factorilor cys si gens pentru parti/elemente de constructie Tabelul 10.3 Valorile factorilor kipan ~ kan Tabelul 10.4. Valorile factorului ks pay Tabelul Al Valorile accelerafiei terenului pentru proiectare, a, si valorile perioadei de control (colt), Tc, pentru localititile urbane din Romania Tabelul E.1 Valori de proiectare ale modulelor de rigiditate pentru structuri de beton Tabelul E.2 Valori admisibile ale deplasarii relative de nivel Tabelul E.3. Valori admisibile ale rotirilor, 64" Tabelul F.1 Valori ale suprarezistenfei sistemului structural Qr Tabelul F.2 _ Rigiditatea grinzilor in cazul cadrelor cu noduri fixe Tabelul F.3Rigiditatea grinzilor in cazul cadrelor cu noduri deplasabile Tabelul F.4 Rigiditatea unei grinzi dintr-o structurd cu plangee de beton armat Tabelul F.5 _ Rigiditatea grinzilor in cazul cadrelor cu noduri fixe Tabelul F.6 Rigiditatea grinzilor in cazul cadrelor cu noduri deplasabile42 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 558 bis/3.1X.2013 2. CERINTE DE PERFORMANTA SI CONDIT II DE INDEPLINIRE 2.1. Cerinfe fundamentale (1) Proiectarea la cutremur urmireste satisfacerea, cu un grad adecvat de siguranta, a urmitoarelor cerinfe fundamentale (niveluri de performanfa): (@ —cerinfa de siguranga a vietii Structura va fi proiectata pentru a raspunde actiunii seismice cu valoarea de proiectare, stabilité conform capitolului 3, cu marja suficienta de siguranfa fata de nivelul de deformare la care intervine pribusirea locald sau generald, astfel incdt vieile oamenilor s& fie protejate. Valoarea de proiectare a actiunii seismice, considerati pentru cerinfa de siguranja vietii si stabilita pe baza prevederilor capitolului 3, corespunde unui interval mediu de recuren{a de 225 ani (probabilitate de depasire de 20% in 50 de ani). Nota: Construcfiile cu aleatuire regulath si corect detaliate care satisfac criterile prezentului cod pot prclua, fri rupere, deplasiri cu cca. 50% mai mari decit cele corespunzitoare accelerate’ de proiectae a terenului pentru cerina de siguranf a vet Gi) cerinta de limitare a degradarilor. Structura va fi proiectati pentru a raspunde acfiunilor seismice cu probabilitate mai mare de aparitie decat actiunea seismica de proiectare, fara degradari sau scoateri din functiune, ale cAror costuri sa fie exagerat de mari in comparatie cu costul structurii Acfiunea seismicd considerati pentru cerinfa de limitare a degradarilor corespunde unui interval mediu de recurenfa de 40 ani (probabilitate de depasire de 20% in 10 de ani). 2.2. Condifii pentru controlul indeplinirii cerinfelor 2.2.1. Generalitati (1) Proiectarea structurilor corespunzitoare nivelului de protecfie seismicd oferit de aplicarea prezentului cod, pentru construcfiile care fac obiectul capitolelor 5 — 8, cu exceptia cazurilor mentionate explicit, are in vedere un raspuns seismic cu incursiuni in domeniul postelastic de deformare, cu degradari specifice. (2) indeplinirea cerintelor fundamentale stabilite la pet. 2.1 se controleazi prin verificirile a dowd categorii de stari limi (i) Starea limita ultima, ULS, asociat cu ruperea elementelor structurale si alte forme de cedare care pot pune in pericol siguranja viejii oamenilor (i) Starea limita de serviciu, SLS, care are in vedere dezvoltarea degradatilor pans la un nivel, dincolo de care cerin{ele specifice de exploatare nu mai sunt indeplinite, (3) _ Pe Langa verificarile explicite ale stirilor limita se vor lua si alte masuri specifice pentru a reduce incertitudinile referitoare la buna comportare la cutremur a construcfiilor (pet. 2.2.4).MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 2.2.2, Starea itd ultima (1) Sistemul structural va fi inzestrat cu capacitatea de rezisten{a specificatd in partile relevante ale codului, Acest nivel de rezisten{a implica respectarea tuturor condifiilor date in cod pentru objinerea capacitafii necesare de disipare de energie (Guctilitate) in zonele proiectate special pentru a disipa energia seismic’, numite zone disipative sau zone critice. (2) in proiectare se pot avea in vedere si masuri de ductilizare structurali mai reduse, cu sporirea corespunzatoare a valorilor de proiectare ale fortelor seismice, in conformitate cu prevederile codului. (3) Structura cladirii va fi verificata la stabilitatea de ansamblu sub actiunea seismicd de proiectare. Se vor avea in vedere att stabilitatea la ristumare, cat gi sabilitatea la lunecare. (4) Calculul structural va lua in considerare, atunci cénd sunt semnificative, efectele de ordinul 2. (8) Se vor limita depla ultime astfel ineat: rile laterale sub acfiunea seismicd asociatd stirii limit (i) si se asigure o marja de siguranfa suficienta a deformajiei laterale a structurii fata de cea corespunzitoare pribusirii; in felul acesta condifia de limitare a deformatiilor structurale exprima o conditie de limitare a cerinfelor de ductilitate (ii) s se evite riscul pe care-l poate prezenta pentru persoane prabusirea componentelor nestructurale; in acest scop prinderile componentelor nestructurale de structurd trebuie si asigure stabilitatea acestora sub ac{iunea seismicd de proiectare, 2.2.3. Starea limiti de serviciu (de limitare a degradirilor) (1) Se va verifica dacd deplasirile relative de nivel sub acfiuni seismice asociate starii limita de serviciu sunt mai mici decat cele care asigura protectia elementelor nestructurale, echipamentelor, obiectelor de valoare, ete. 2.2.4, Masuri suplimentare (1) Se vor alege, pe cat posibil, amplasamente favorabile in mediul natural si in mediul construit, cu riscuri seismice minime. Se vor evita, ca regula generala, amplasamente cu proprietii geologice si geotehnice care pot avea influenfe negative majore asupra cerinfelor si rispunsului seismic structural (2) Proiectarea va urmari realizarea unei conformari generale favorabile pentru comportarea seismica a constructiei. Aceasta implica: - alegerea unor forme favorabile in plan si pe verticala pentru constructie gi pentru structura ei de rezistenfa (vezi 4.4.3) - dispunerea si conformarea corecta a elementelor structurale si a structurii in ansamblul ei, a componentelor de construcjie nestructurale, precum si a echipamentelor gi instalafiilor montate/adapostite in constructic - evitarea interacfiunilor necontrolate, cu eventuale efecte defavorabile, intre cladirile aliturate, intre clementele structurale si nestructurale (de exemplu, 4344 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 fntre elementele structurilor de tip cadru si peretii de umplutura, intre constructie si materialul depozitat etc) (3) Constructia va fi inzestraté cu rigiditate laterala suficient& pentru limitarea cerintelor seismice de deplasare. (4) Proiectarea va avea ca obicctiv esential, impunerea unui mecanism structural favorabil de disipare de energie (mecanism de plastificare) la actiunea cutremurului de proiectare, Acest deziderat presupune urmatoarele: - dirijarea zonelor susceptibile de a fi solicitate in domeniul postelastic (a zonelor “critice” sau “disipative”) cu prioritate in elementele care prin natura comportirii posed’ 0 capacitate de deformare postelastic’ substantial’, elemente a cAror rupere nu pune in pericol stabilitatea generala a constructiei; ~ dirijarea zonelor disipative astfel ineat capacitatea de deformare postelasticd s& fie ct mai mare, iar cerintele de ductilitate si fie ct mai mici; se va urmari evitarea concentririi deformatiilor plastice in pujine zone, situafie care antreneaza cerinje ridicate de ductilitate; - alcituirea zonelor disipative astfel inet si fie inzestrate cu capacitai suficiente de deformare postelasticd si o comportare histereticd edt mai stabild; - evitarea ruperilor premature cu caracter neductil, prin modul de dimensionare si prin aledtuirea constructiva adecvatd a elementelor. (5) Fundatiile si terenul de fundare vor prelua, de regula, eforturile transmise de suprastructurd, fird deformagii permanente substangiale. La evaluarea reactiunilor se vor considera valorile efective ale rezistenjelor dezvoltate in elementele structurale (asociate mecanismului structural de disipare de energie). Rigiditatea fundatiilor va fi suficienté pentru a transmite la teren, cat mai uniform, ceforturile primite la baza suprastructuri (© Calculul structural va fi bazat pe un model adecvat al structurii care, atunci cand este necesar, va lua in considerare interactiunea cu terenul de fundare, cu elementele nestructurale sau cu cladirile invecinate. Metodele de calcul vor fi diferenfiate din punet de vedere al complexitatii_ gi instrumentelor folosite, in functie de importanta constructiei, caracteristicile structurii, regimul de indljime, zona seismicd de calcul si de incertitudinile, mai mari sau mai mici, legate de caracteristicile actiunii si raspunsului seismic. (7) La execufia constructiilor se vor pune in opera materiale cu proprietijile celor prevazute in proiect avand calitate atestatd conform prevederilor legale. Se vor aplica tehnologii de execufie in masuri s& asigure realizarea in siguranfa a parametrilor structurali prevazui prin proiect. (8) La proiectarea construcjiilor care pun probleme tehnice si/sau economice deosebite (constructii de importanfi major’, construeii cu grad mare de repetabilitate, constructii cu dimensiuni si/sau cu caracteristici deosebite etc.) se vor elabora studi teoretice si experimentale vizénd, dupa , aprofundarea unor aspecte cum - influenfa condifiilor locale ale amplasamentului asupra cerinfelor seismice si asupra réispunsului structuraMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 - stabilirea caracteristicilor de rezisten{& si de deformabilitate, in diferite stadii de comportare, ale clementelor structurale si ale structurii in ansamblu prin cercetiri experimentale pe modele de scar redusa sau pe prototipuri in marime natural’; - dezvoltarea si aplicarea unor metode avansate de calcul in misura si reflecte cat mai fidel comportarea structurii, evidenfiind evolutia stirilor de solicitare pe durata cutremurului. Totodata, pentru identificarea conditiilor de teren la acjiunea cutremurelor se vor efectua studii specifice la amplasament iar pentru urmarirea comportatii in timp a constructiilor se vor instrumenta constructiile cu aparaturi de inregistrare a parametrilor actiunii seismice si a raspunsului seismic al acestora (vezi Anexa A). (9) in exploatarea constructiilor se vor adopta masuri de functionare si de intretinere, care si asigure pastrarea nediminuata a capacitaii de rezistenta a structurii Starea constructiei va fi urmarita continuu in timp pentru a detecta prompt eventualele degradari i a elimina cauzele acestora. 4546 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 3. ACTIUNEA SEISMICA 3.1. Reprezentarea actiunii seismice pentru proiectare (1) Pentru proiectarea constructiilor noi la actiunea seismicd, teritoriul Romaniei este imparfit in zone de hazard seismic. Nivelul de hazard seismic in fiecare zona se consider, simplificat, a fi constant. Nivelul de hazard seismic indicat in prezentul cod este un nivel minim pentru proiectare (2) Hazardul seismic pentru proiectare este deseris de valoarea de varf a acceleratiei seismice orizontale a terenului, a determinatd pentru un interval mediu de recurenta (JMR) de referinga, valoare numita in continuare “accelerafia terenului pentru proiectare”. Marimea a, astfel definiti este valoarea caracteristica a acceleratiei seismice orizontale a terenului pentru determinarea valorii caracteristice a actiunii seismice, Ap Conventional, in prezentul cod, valoarea de proiectare a actiunii seismice Agy este egal cu valoarea caracteristic’ a actiunii seismice Am inmultit’ cu factorul de importanjd si expunere a constructiei 7 Aga = Ye Ase GB.) Observatie: Ay, = Fr (vezi 4.5.3.2.2). (3) Valorile acceleratiei terenului pentru proiectare, ay sunt indicate in Figura 3.1 si Tabelul Al. Valorile ay corespund unui interval mediu de recurenti /MR=225 ani (probabilitate de depiigire de 20% in 50 de ani). Marirea nivelului de hazard seismic fata de versiunea anterioar a codului este justificat de urmatoarele considerente: (i) mirirea nivelului de siguranja al utilizatorilor cladirilor si a valorilor adapostite, (ii) reducerea pierderilor seismice asteptate pe durata de viata proiectati a cladirilor ii) procesul de aliniere la nivelul de hazard seismic recomandat de SR EN 1998-1 Nota: fn reprezentarea din Figura 3.1 sin Tabelul A.1 valoarea accelerate’ gravitaionale, g se considera 9,81 m/s” (4) in prezentul cod, miscarea seismica intr-un punct pe suprafata terenului este reprezentati prin spectre de raspuns elastic pentru acceleratii absolute. (8) Acfiunea seismica orizontaki pentru proiectarea clidirilor este descrisi prin dowd componente ortogonale ale misedrii seismice considerate independente intre ele; in proiectare, spectrul de rispuns elastic al acceleratiilor absolute se considera acelasi pentru cele 2 componente. (6) — Spectrul de raspuns clastic al acceleratiilor absolute pentru: componentele orizontale ale miscarii terenului in amplasament, S.(T) (in m/s”), este definit astfel S(T) =a, B(T) (3.2) unde valoarea ag este in m/s’, iar f(T) este spectral normalizat de raspuns clastic al accelerafiilor absoluteuy mw ap 0s uy auréudap ap ayermquqoad 907 ¥8 yue S7z = YIN NO 30 azmyaayosd nuyuad yoynua.oy foywsa|s09" ope JAYA 9p LOTLOTWA vawUOT, - HUYMIOY £102 X/'8/8I4 855 JN ‘I VALYVd “SINYINOY TW WIDI4O INYOLINOW “re manag48 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 (7) Spectrele normalizate de raspuns elastic ale acceleratiilor absolute pentru componentele orizontale ale miscirii terenului, (7), pentru valoarea convenjionali a frac{iunii din amortizarea critic’ £=0,05 si in funcfie de perioadele de control (coll) Ts, Te si To sunt date de urmiatoarele relatii OSTSTs p=1+ 8p G3) Tp TeTs S4(T)= 4, P™ > 02-05 3.18) q unde: q este factorul de comportare al structurii denumit si factorul de modificare a rispunsului elastic in raspuns inelastic. Valorile factorului q se definesc in capitole specifice din cod, in functie de materialul si tipul structurii si de capacitatea acesteia de disipare a energiei induse de miscarea seismica. (2) Spectrul de proiectare pentru componenta vertical a miscatii seismice se obfine in mod aseminitor celui pentru componentele orizontale. Valoarea factorului de comportare in acest caz se consider’ simplificat g=1,5 pentru toate materialele gi sistemele structurale, cu exceptia cazurilor in care valori mai mari pot fi justificate prin analize speciale. 3.3. Combinarea acfiunii seismice cu alte tipuri de acfiuni Pentru proiectarca la starea limita ultima a constructiilor amplasate in zone seismice, valoarea pentru proiectare a efectelor combinate ale actiunilor se determina din gruparile de efecte ale incircarilor conform codului CR 0. 5354 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 558 bis/3.1X.2013 4. PROIECTAREA CLADIRILOR 4.1. Generaliti{i (1) Acest capitol conjine reguli generale pentru alegerea amplasamentelor gi alcatuirea de ansamblu a cladirilor. De asemenea, sunt date indicafii generale pentru alegerea modelelor si metodelor de calcul structural la actiuni seismice, si pentru verificarea indeplinirii cerinjelor seismice pentru structuri si elemente structural Prevederile capitolului 4 sunt corelate cu cele din capitolele 5-10 in care sunt detaliate aspectele de proiectare specifice constructiilor din diferite materiale i componente nestructurale, 4.2. Condifii de planificare a construcfiilor (1) incadrarea noilor constructii in mediul natural si in mediul construit se va face in asa fel incat si se evite sporirea riscurilor implicate de efectele potenfiale, directe sau indirecte, ale unor viitoare cutremure puternice. in acest scop se recomanda sa se limiteze densitatea de construire, precum si numarul de persoane care pot ocupa pe perioade lungi de timp constructile de tip curent, cum sunt clidirile de locuit. Aceasta inseamna, de regula, limitarea inaljimii acestor construcfii, masurd care poate avea si efecte economice favorabile. De asemenea, se vor asigura cai multiple de acces si de comunicare pentru eventuala necesitate a evacuarii de urgen{a in scopul limitarii efectelor unor cutremure puternice, (2) Se va limita durata situajiilor provizorii care pot apirea in timpul executarii construcfiilor, interval de timp in care gradul de protectie structurald este mai redus gi riscul aparifiei unor efecte grave sporeste in eventualitatea unor acfiuni seismice de intensitate ridicata. @) _Activitatea de realizare a constructiilor noi se va corela cu activitatea de inlocuire sau de consolidare in timp util a fondului construit, vulnerabil seismic 4.3. Condifii privind amplasarea constructiilor (1) Amplasamentele constructiilor se vor alege, de regula, in zone in care structura geologicd si alcatuirea straturilor superficiale de teren permite realizarea protectiei seismice in conditii economice, far misuri costisitoare. (2) Se va evita, ca regul generala, amplasarea constructiilor pe maluri, rape sau alte terenuri care prezinti risc de alunecare sau surpare. In cazul in care amplasamentele de acest fel nu se pot evita, se vor lua masurile necesare pentru stabilizarea terenurilor. 3) incazurile in care amplasarea constructiilor pe terenuri cu proprietafi mecanice inferioare (nisipuri cu grad mare de afinare, refulante sau lichefiabile, méluri, umpluturi neconsolidate, etc.) nu poate fi evitatd, se vor lua masurile necesare pentru consolidarea terenurilor, astfel ineat aceastea si poati asigura 0 bund comportare seismica a constructilor. (4) Pentru constructiile a cdror eventual avariere poate avea urmari de o gravitate deosebita, se vor preciza, in functie de specificul constructiilor si al proceselor tehnologice, criterii specifice de excludere a anumitor categorii de amplasamente,MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 4.4, Aleituirea de ansamblu a construcfiilor 4.4.1. Aspecte de bazi ale conceptiei de proiectare (1) Proiectarea seismici urmareste realizarea unei constructii sigure in raport cu hazardul seismic asociat amplasamentului, care si indeplineascd, in conditii acceptabile de cost, cerinfele fundamentale enunfate la 2.1. (2) Aspectele conceptuale de baz se refer la: ~ simplitatea structurii ~ redundanfa structurii - geometria structurii si a clidirii, in intregul ei, cu considerarea modului de distribuire a elementelor structurale, nestructurale si a maselor ~ rezistenfa si rigiditatea laterala, in orice directie = realizarea plangeelor ca diafragme orizontale - realizarea unor fundatii adeevate Realizarea unei structuri simple, compacte, pe cat posibil, simetrice, reprezinta obiectivul cel mai important al proiectirii, deoarece modelarea, calculul, dimensionarea, detalierea si executia structurilor simple sunt supuse la incertitudini mult mai mici si, ca urmare, se poate impune constructiei, cu un grad inalt de incredere, comportarea seismica dorita. 44.1.1, Simplitate structurala (1) Simplitatea structurala presupune existenfa unui sistem structural continuy si suficient de puternic care si asigure un traseu clar, ct mai direct si neintrerupt al fortelor seismice, indiferent de direotia acestora, pana la terenul de fundare. Forfele seismice care iau nastere in toate elementele cladirii sunt preluate de planseele - diatragme orizontale gi transmise structurii verticale, iar de la aceasta sunt transferate la fundatii si teren. Proiectarea trebuie s4 asigure cd nu existd discontinuitati in acest drum de transmitere a forjelor seismice. Not: De exemplu, nu este permisi introducerea unui gol mare in planseu sau absenga in plangeu a ammaturilor de colectare fortelor de inertie, pentru a le transmite la structura vertical 4.4.1.2. Redundanta structural (1) Proiectarea seismicd va urmari si inzestreze structura cladirii cu redundanta |. Prin aceasta se asigura c&: - ruperea unui singur element, sau a unei singure legaturi structurale, nu expune structura la pierderea stabilitafi - se realizeaza un mecanism de plastificare cu suficiente zone plastice, care s permiti exploatarea rezervelor de rezistenfi ale structurii si 0 disipare avantajoasd a energici seismice. Nota: Pentru a fi redundanta, o structuri cu multiple legaturi interioare (multiplu static nedeterminaté) trebuie sf aiba toate legiturile dimensionate adecvat, Astfel, de exemplu, 0 structura etajaté de beton armat nu poate fi consideraté redundant’ dac& lungimile de tnnddite prin suprapunere ale armiturilor din stlpi si grinzi sunt mai mici deeit este nocesar sau dacd nodurile sunt slabe. 5556 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 558 bis/3.1X.2013 44.1.3. Geometria (configurafia) structur (1) _ Proiectarea seismici va urmiri realizarea unei structuri cat mai regulate, distribuite ct mai uniform in plan, permitand o transmitere directa si pe un drum seurt a forjelor de inertie aferente maselor distribuite in cladire (2) Structura trebuie s& prezinte, pe ct posibil, si uniformitate pe verticala constructiei, urmarindu-se si se elimine aparitia unor zone sensibile, in care concentratea unor eforturi sau deformatii plastice excesive ar putea produce ruperi premature (3) Prin alegerea unei forme avantajoase a constructiei, printr-o distributie adecvata a maselor, a rigidititii si a capacitafii de rezistenfa laterale a structurii se va urmiri reducerea in ilor care pot favoriza torsiunea de ansamblu. 4.4.1.4. Rigiditate si rezisten{a la translafie pe doud directii (1) intrucdt actiunea orizontali a cutremurelor se manifesta bidirectional, clementele structurale vor fi dispuse in plan intr-un sistem ortogonal, in masurd si ofere caracteristici de rezistenfa gi de rigiditate suficiente in doua directii. Sistemele structurale pot fi diferite in cele doua directii, 2) Ri astfel in ea lateral va fi suficienta pentru limitarea depla: i efectele de ordinul 2 si degradarile construcfiei si poati fi controlate. (3) La cladirile etajate se recomanda utilizarea solutiilor cu rigiditate lateral sporiti, prin prevederea unor perefi structurali pe toati inaljimea cladirilor, in toate cazurile in care necesitatea functionala a unor spafii libere sau forma constructiei mu impiedic’ introducerea lor. De asemenea, la alegerea sistemului structural pe criterii de rigiditate, se vor avea in vedere si modul de realizare a perejilor de compartimentare gi de inchidere, modul de realizare a legaturii intre componentele nestructurale si elementele structurii de rezistenf4, precum si misura in care primele impiedicd deformatiile libere ale ultimelor. 44.15. Rigiditate gi rezistenfa la torsiune (2) Structura trebuie si fie inzestrati cu suficienta rigiditate gi rezistentd la torsiune pentru a limita manifestarea unor migcdri de risucire in ansamblu a constructiei, care ar putea spori periculos eforturile gi deplasarile orizontale ale cladirilor. Solutia cea mai eficienté pentru aceasta este dispunerea adecvati a unor elemente suficient de rigide gi rezistente pe perimetrul construc{iei (cel pujin doua in fiecare directie ). 4.4.1.6. Acfiunea de diafragma a planseelor (1) intr-o constructie corect alcatuiti pentru preluarea incircdrilor seismice, plangeele joaea un rol esential prin: - colectarea forfelor de inerfie si transmiterea lor la elementele verticale ale structurii ~ acfiunea de diafragma orizontald, care asigura angajarea solidari, coordonat, a elementelor verticale in preluarea forfelor seismice orizontale Alcituirea diafragmelor, indiferent de materialul din care sunt realizate, trebuie asigure intr-un grad inalt indeplinirea rolurilor de mai sus.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 (2) Proiectarea plangeelor cu alcatuiri neregulate (cu forme neregulate si cu goluri relativ mari, etc.) si proiectarea plangeelor in structuri neregulate (cu lipsi de uniformitate in plan si pe vertical) se va baza pe modelele de calcul in masur& evidentieze suficient de fidel comportarea acestor elemente la cutremur. (3) Comportarea plangeelor de la fiecare nivel ca diaftagme practic infinit rigide gi rezistente pentru forte aplicate in planul lor permite adoptarea unor modele de calcul structural simplificate, caracterizate de manifestarea a numai 3 deplasari la fiecare nivel (2 translafii in plan orizontal si o rotafie fafa de axa vertical) 4.4.1.7. Realizarea unei fundafii (infrastructuri) adecvate (1) Aleituirea fimdatiilor construcfiei si a legdturii acesteia cu. suprastructura trebuie s& asigure conditia ca intreaga cladire s8 fie supusd unei excitatii seismice cit mai uniforme (2) in cazul structurilor alc&tuite dintr-un numar de perefi structurali cu rigiditate gi capacitati de rezistenfa diferite, infrastructurile de tip cutie rigida si rezistenta si cele de tip radier cu grosime mare, plin sau casetat, sunt, in general, recomandabile. (3) in cazul adoptarii unor elemente de fundare individuale (fundare direct sau la adincime, prin pilo{i), este tecomandabil’ utilizarea unei plici de fundatie (radier) sau prevederea unor grinzi de legaturd intre aceste elemente, in ambele directii (4) Se recomanda si se evite construcfiile la care, pentru anumite directii de actiune seismicd, pot aparea suprasolicitiri ale unor elemente verticale si solicitarea dezavantajoasa a infrastructurilor (5) La proiectarea fundatiilor, forfele transmise de suprastructurd sunt cele care corespund mecanismului structural de disipare de energie, dacd proiectarea construefiei se bazeaza conceptual pe rispunsul structural in domeniul neliniar. (6) Alte condifii si criterii pentru realizarea sistemului de fundare sunt date in reglementirile tehnice privind proiectarea structurilor de fundare dire 44.1.8. Condifii referitoare la masele construefiilor (1) in vederea reducerii efectelor nefavorabile datorate pozitionarii neregulate a masclor, se va urmari dispunerca cat mai uniform’ a inc&redrilor gravitationale pe plansee, atat in plan, cat si pe vertical’. (2) In vederea reducerii forfelor de inerjie seismice care actioncaz’ asupra constructiilor se va urmari realizarea de constructii cu mase ct mai mici. in acest scop: = la realizarea componentelor nestructurale (Invelitori, termoizolatii, sape, pereti de compartimentare si de inchidere, parapete de balcoane, etc.) se vor utiliza cu prioritate materiale usoare. De asemenea, se va ciuta si se reduci grosimea tencuielilor si a sapelor de egalizare, a straturilor pentru realizarea pantelor si sa se micsoreze greutatea elementelor omamentale la clidirile la care acestea sunt necesare - la constructiile cu regim ridicat de indlfime si/sau cu mase mari se recomanda utilizarea betoanelor de inaltd rezistenfé in elementele structurale, in special in stalpi si in perefii structurali = la acoperisurile halelor parter cu deschideri mari (inclusiv elementele luminatoarelor si ale deflectoarelor) se vor aplica cu prioritate solutii din materiale usoare 8758 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 558 bis/3.1X.2013 cazul cladirilor cu functiuni diferite pe inaltime, se recomanda ca activitagile (funcfiunile) care implicd incarcari utile mari si fie plasate la nivelurile inferioare. 4.4.2. Elemente structurale principale si secundare in preluarea fortelor seismice (1) Unele elemente structurale pot si nu fie considerate ca ficdnd parte din sistemul structural care preia forfele seismice si s8 fie proiectate ca elemente seismice secundare. Rezistenta si rigiditatea acestor elemente la forte laterale va fi neglijata si nu este necesar ca ele s& satisfacd prevederile speciale date in capitolele 5 — 9. in schimb, aceste elemente si legaturile lor cu structura seismic de baz vor fi aledtuite astfel incat si preia incarcarile gravitafionale aferente si in situalia deformarii laterale produsa de actiunea seismica cea mai nefavorabil’, (2) Elementele secundare vor satisface condi structuri realizate din diferite materiale. (3) Rigiditatea lateral a elementelor secundare, a ciror contribufie la preluarea forfelor scismice este neglijata, nu va fi mai mare de 15% din rigiditatea lateral a structui din reglementarile tehnice pentru (4) Elementele care nu sunt considerate secundare se proieeteaz ca elemente seismice principale, ficand parte din sistemul care preia forjele laterale, Modelarea lor pentru calcul trebuie si satisfacd prevederile capitolului 4, iar dimensionarea si detalierea acestora vor respecta prevederile specifice din capitolele 5 — 9. 4.43. Condifii pentru evaluarea regularitafii structurale 4.43.1. Aspecte generale (1) in vederea proiectarii seismice constructiile se clasificd in constructii cu structuri regulate sau neregulate, (2) Condifiile pentru caracterizarea constructiilor ca regulate sunt date in 4.4.3.2 gi 4.43.3. Aceste criterii trebuie considerate drept conditii necesare care trebuie respectate. (3) _ in functie de tipul constructici, regulate sau neregulate, se aleg diferentiat: - modelul structural, care poate fi plan sau spatial - metoda de calcul structural, care poate fi procedeul simplificat al fortei laterale echivalente (evaluate direct pe baza spectrului de raspuns) sau procedeul de calcul modal ~ valoarea factorului de comportare, g, care are valori mai mici in cazul structurilor neregulate, care se alege in conformitate cu indicatiile din tabelul 4.1 si4.43.16). (4) Valorile de referinta ale factorilor de comportare sunt date in capitolele 5-9. (8) Reducerea valorilor factorilor de comportare pentru a lua in considerare incertitudinile privind comportarea seismic a structurilor neregulate se va stabili in functie de tipul acestei neregularitéi, conform tabelului 4.1. in cazul construcfiilor cu neregularitate in elevafie factorul de comportare, g, se reduce cu 20%. Constructiile cu neregularitate in plan, care nu satisfac condifiile de la 4.4.3.2, se incadreazi in categoria sistemelor flexibile la torsiune,MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 Tabelul 4.1 Modul de considerare a regularitatii structurale asupra proiectirii seismice Regulate Sinplfcare dcaleatadniss | facrde compote ington | incase Moat — J HeLa | cut asin Fens inwatt |, 1 | om |p an For tents | aos deren >| | me Pin Modal Valor es 5 [ww [pa Spat vodal | Vaan een [wu | ww | spate Moda Vale eds * Numai dacd constructia are 0 inilfime pin’ la 30 m gi perioadi a oscilajiilor proprii T < 1,50 s Nota: Indicafiile din tabelul 4.1 referitoare la alegerea modelului si a metodei de calcul structural corespund nivelului de calcul minimal admis 4.43.2. Criterii pentru regularitatea structural in plan (1) Constructia trebuie si fie aproximativ simetrica in plan in raport cu 2 directii ortogonale, din punct de vedere al distribufiei rigidititii laterale, al capacitatilor de rezisten{a gi al maselor. (2) Construcfia are forma compacta, cu contururi regulate. Dacd constructia prezinta retrageri in plan la un anumit nivel (margini retrase sau colfuri intrande), cladirea se considera c4 prezint& suficienti regularitate dacd aceste retrageri mu afecteaza rigiditatea in plan a plangcului si dacd pentru fiecare retragere, aria cuprinsa intre conturul planseului si infisurdtoarea poligonala convex (circumscrisi) a plangeului nu depaseste 10% din aria planseului. Daci forma in plan este neregulati, cu discontinuitaji care pot produce eforturi suplimentare semnificative, se recomand’ tronsonarea constructiei_prin rosturi seismice, astfel ca pentru fiecare tronson in parte si se ajunga la o forma regulata cu distribuii avantajoase ale volumelor, maselor si rigiditatilor. (3) La cladirile etajate, la nivelurile unde se realizeazd reduceri de gabarit, acestea se vor realiza pe verticala elementelor portante (stalpi, pereti). Se vor evita, de regula, rezemarile stilpi pe grinzi, acestea find acceptate numai in cazul stalpilor cu inearcari mici de la ultimele I -2 niveluri ale cladirilor etajate (4) Rigiditatea plangeelor in planul lor sa fie suficient de mare in comparatie cu rigiditatea lateral’ a elementelor structurale verticale, astfel incdt deformatia planseelor s& aibi un efect neglijabil asupra distributici fortelor orizontale intre elementele structurale verticale. (5) © constructie poate fi consideraté regulata, cu o sensibilitate moderata la torsiune de ansamblu, daca deplasarea maxima inregistrata pe perimetrul constructiei in combinafia scismicd de proicctare, in directia forfei, nu depageste cu mai mult de 35% media deplasarilor maxime si minime. Se recomanda ca prin aleatuirea structurii de rezistenf& gi prin modul de distribuire a maselor s& se evite cuplarea modurilor de vibratie torsiune cu cele de translatie, prin reducerea sensibila a vibratiilor la torsiune fafa de cele de translatie. 5960 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 4.43.3. Criterii pentru regularitatea pe vertical (1) Sistemul structural se dezvolti monoton pe vertical, fara variajii semnificative de la nivelul fundatiei pana la varful cladirii, Se accepta retrageri graduale pe inaltimea clidirii dac& acestea nu depasesc, la oricare nivel, 20% din dimensiunea de la nivelul imediat inferior. (2) Structura nu prezinté, 1a nici un nivel, reduceri de rigiditate lateral mai mari de 30% din rigiditatea nivelului imediat superior sau imediat inferior (structura nu are niveluri flexibile), (3) Structura nu prezinta, la nici un nivel, o rezistenfa lateral mai micd cu mai mult de 20% decat cea a nivelului situat imediat deasupra sau dedesubt (structura nu are niveluri slabe din punct de vedere al rezistentei laterale). (4) Daca dimensiunile elementelor structurale se redue de la baz catre varful structurii, variafia rigiditagii sia rezistenfei laterale trebuie si fie uniform, fird reduceri bruste de la un nivel inferior la un nivel superior. (5) Masele aplicate pe constructie sunt distribuite uniform. Aceasta inseamna ca la nici un nivel masa aferentd nu este mai mare cu mai mult de 50% decat masele aplicate la nivelurile adiacente. Se excepteaza de la aceasti regula situafia in care ‘masele suplimentare sunt concentrate la baza strueturi (6) _ Structura nu prezinta discontinuitaji pe verticala care si devieze traseul forfelor citre fundajii. Prevederea se referd atat la devierile in acelasi plan al structurii, devierile dintr-un plan in alt plan vertical al constructiei pentru alcdtuirea plangeelor 44.4.1. Generalitati (1) Diafragmele orizontale acjioneazi ca grinzi orizontale, eu proportii de grinzi pereti, rezemate in planurile unde se dezvolt& subsistemele structurale verticale (cadre, pereti). incarcarile lor sunt constituite din forfele de inertie orizontale asociate greutitii tuturor clementelor structurale si componentelor nestructurale, echipamentelor si, respectiy, fractiunii cvasipermanente a actiunilor variabile,, conform prevederilor de la capitolul 3. (2) Diafragmele se modeleaza in calcul ca grinzi pereti sau ca grinzi cu zabrele. (3) __Diafragmele trebuie si fie capabile s& posede suficient& capacitate de rezistenf’, astfel incdt si transmita efectele actiunii seismice la elementele structurii laterale la care sunt conectate, Iucrnd preponderent in domeniul elastic. (4) Aspectele specifice ale proiectarii planseelor se refer la = preluarea eforturilor de intindere din incovoiere - tansmiterea reacjiunilor la reazeme, pereti sau grinzi de cadru, prin legatura dintre aceste elemente si placa planseului - colectarea inc&rcarilor aplicate in masa plangeului, in vederea transmiterii lor la elementele verticale - _ preluarea forjelor aplicate in planul planseelor prin mecanismele specifice grinzilor perefi (prin actiune de are sau grinda cu zabrele), inclusi transversale de suspendare de zona comprimati a inc&rcdrilor seismice distribuite in masa plangeului.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 4.4.4.2. Proiectarea la incovoiere (1) intinderile din incovoiere vor fi preluate de elementele de bordare ale planseului (si ale panourilor de placa). Aceste clemente, constituite de centurile de la nivelul peretilor, grinzile (de beton armat, ofel, lemn, dupa caz) sau armiturile de ofel montate in rostutile zidariei, vor indeplini 2 conditii ~ si fie continue ~ sA fie conectate adeevat la placa (elementele) plangcului. Dacd sunt continue, elementele de ofel din plac& paralele cu marginea plangeului pot indeplini, de asemenea, acest rol. (2) La evaluarea eforturilor din plangeu se va fine seama de efectele flexibilitatii (rigiditaii) relative a elementelor verticale. Astfel, atunci cind planseele nu pot fi considerate practic infinit rigide, in raport cu componentele structurii laterale, precum si atunci cénd rigiditatea plangeelor are valori diferite la diferitele niveluri ale cladirii, se va tine seama de efectul deformabilitaii lor asupra distributiei fortelor laterale pe orizontala si verticala cladirii, (3) La colfurile intrande ale planseelor de beton armat cu forma neregulata se vor prevedea armituri adecvate in vederea limitarii dezvoltarii, ca lungime si deschidere, a fisurilor periculoase care pot aparea in aceste zone. in aceste zone, ca si la reducerea local a dimensiunilor in plan ale plangeului, armatura de bordare trebuie continuatd suficient de departe de colt, pentru a asigura angajarea armiturilor curente ale plangeului Masuri cu rol similar vor fi luate si la plangee realizate din alte materiale. 44.43. Conectarea plangeelor la elementele structurii laterale (1) Conectarea planseelor cu elementele structurii laterale se va dimensiona si alcdtui astfel incat si fie in masura sd transmit reactiunile (forjele de forfecare) rezultate din actiunea de diafragma orizontald. Atunci cdnd aceste forfe sunt excesive, se poate recurge la ingrosarea local a planseului, (2) Aceasta legitura se realizeazi functie de modul concret de aledtuire al plangeului, in corelare cu sistemele de cofrare si tehnologia de execufie, prin: - _armaturi perpendiculare pe interfafa placd-perete (grind), adecvat ancorate, la plangeele de beton armat ~ _legaturi sudate, buloane, la plangeele metalice - scoabe, solidarizare prin cuie, buloane, la plangeele din lemn (3) Elementele de conectare pot servi gi pentru ancorarea (rezemarea) unor perefi de zidarie sau beton, la forte normale pe planul acestora, 4.44.4. Colectarea fortelor orizontale (1) Comportarea planseelor ca grinzi pere{i impune prevederea unor armaturi de suspendare necesare pentru preluarea eforturilor de intindere din planul placii, rezultate din aplicarea distribuitd a forjelor seismice orizontale in planseu. (2) in vederea elementele structur educerii eforturilor tangenfiale la interfafa dintre plangeu si laterale, se recomanda prevederea unor “colectori”, elemente 6162 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 558 bis/3.1X.2013 situate in grosimea planseului care transmit prin suspendare direct incdrcarile masice. Asemenea elemente de colectare/ suspendare sunt de regula necesare in situatiile in care contactul intre plac& si structura verticala este intrerupt pe zone extinse, la ‘marginea cladirii sau in vecinatatea unor goluri mari 44.45. Misuri specifice in plangee eu goluri mari (1) Se va evita prevederea golurilor de circulajie pe vertical, a golurilor mari pentru instalatii, in zonele in care dimensiunile (latimea) diafragmei sunt reduse semnificativ, pentru a evita fracturarea plangeelor astfel slabite. (2) in jurul golurilor de dimensiuni mari se vor prevedea elemente de bordare similare cu cele dispuse la marginea plangeului. in asemenea cazuri, armarea planscului pentru forte din planul acestuia trebuie determinati pe scheme de calcul care sa ia in considerare slabirile produse de goluri (3) La dispunerea golurilor in plangeu (functionale, de instalatii ete) se vor analiza eventualele efecte ale discontinuititilor astfel create asupra modului in care sunt transmise fortele orizontale de la planseu la elementele structurii laterale si, implicit, asupra modelului de calcul structural Prezenta golurilor suprapuse pe mai multe niveluri poate expune clementele verticale riscului de pierdere a stabilitatii sau la ruperi sub forfe normale pe planu! lor. 4.4.5. Clase de important si de expunere la cutremur si factori de important (1) Nivelul de asigurare al constructiilor se diferentiazi functie de clasa de importanfa si de expunere la cutremur din care acestea fac parte. Importanta constructiilor depinde de consecinjele prabusirii asupra viejii oamenilor, de importanta lor pentru siguran{a publica si protectia civilé in perioada imediat& de dup cutremur gi de consecintele sociale si economice ale prabusirii sau avarierii grave. (2) Clasa de importan(& si de expunere la cutremur este caracterizati de valoarea factorului de importanfa gi de expunere, ye, conform 2.1(2), denumit in continuare factor de importan(a”, (3) in conformitate cu prevederile din codul CR 0, Anexa Al, Tabelul Al.I, constructiile sunt impirtite in clase de importanf’-expunere in functie de consecinfele umane gi consecinfele economice ce pot fi provocate de un hazard natural sau/si antropic major, precum si de rolul acestora in activitajile de rispuns post-hazard ale societitii. (4) Valorile factorului de importanga pentru actiunea seismicd 7, asociat fiecdrei clase de importanf’-expunere, sunt indicate in Tabelul 4.2. (5) Factorul de importan{a 7.=1,0 este asociat cu evenimente seismice avand interval de recurenta de referinta conform 2.1MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 Tabelul 4.2, Valorile factorului de importanga — expunere pentru actiunea seismic’ 7 Clasa de importanti- expunere Tipuri de clidiri Ne Clasa 1 Cladiri avand functiuni esentiale, pentru care pastrarea integritatii lpe durata cutremurelor este vital pentru protectia civild, cum sunt: (a) Spitale si alte cladiri din sistemul de sndtate, care sunt dotate cu servicii de urgent’/ambulanfa si sectii de chirurgie (b) Stati de pompieri, sedii ale politiei si jandarmeriei, pareaje supraterane multietajate si garaje pentru vehicule ale serviciilor de urgent de diferite tipuri (©) _ Stafii de producere si distributie a energiei si/sau care asigura servicii esentiale pentru celelalte categorii de cladiri mentionate aici (d)__ Claditi care confin gaze toxice, explozivi si/sau alte substanje periculoase () Centre de comunicafii si/sau de coordonare a situatiilor de urgent’ (© Adaposturi pentru situapii de urgen (g) Cladiri cu functiuni esentiale pentru administratia publica (h) Cladii_ cu functiuni esenfiale pentru ordinea publica, gestionarea situafiilor de urgent, apararea si securitatea national (i) Claditi care adapostese rezervoare de apa si/sau stafii de pompare esentiale pentru situatii de urgent (j)_ Cldiri avand inalyimea totala supraterand mai mare de 45m si alte cladiri de aceeasi natura 14 Clasa IT Cladiri care prezinté un pericol major pentru siguranta publica in cazul prabusirit sau avarierti grave, cum sunt: (a) Spitale gi alte cladiri din sistemul de sandtate, altele decdt cele din clasa I, cu o capacitate de peste 100 persoane in aria totala expus& (b) Scoli, lice, universitaji sau alte cladiri din educatie, cu o capacitate de peste 250 persoane in aria total (©) _ Aziluri de batrani, crese, gradinije sau alte spafii similare de ingrijire a persoanclor (@ —Cladiri multietajate de locuit, de birouri si/sau cu funefiuni comerciale, cu o capacitate de peste 300 de persoane in aria totald expusi (e) Sali de conferinfe, spectacole sau expozifii, cu 0 capacitate de peste 200 de persoane in aria total expusi, tribune de stadioane sau sili de sport 12 6364 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 (©) Cladiri din patrimoniul cultural national, muzee 5.2. (g) Clidiri parter, inclusiv de tip mall, cu mai mult de 1000 de [persoane in aria total expusa (h) Parcaje supraterane multietajate cu o capacitate mai mare de 500 autovehicule, altele decat cele din clasa I @ — Penitenciare () _ Cladiri a caror intrerupere a functiunii poate avea un impact major asupra populatiei, cum sunt: clidiri care deservese direct centrale electrice, stafii de tratare, epurare, pompare a apei, stafii de producere si distribufie a energiei, centre de telecomunicatii, altele decat cele din clasa I (&) Cladiri avand inaltimea totala supraterand cuprins& intre 28 si 45m, sialte cladiri de si natur’ Clasa IIT | Cladivi de tip curent, care nu apartin celorlalte clase 1,0 , Cladiri de mica importanta pentru siguranta publica, cu grad redus Clasa IV | de ocupare si/sau de mica importan{a economicd, constructii 0,8 agricole, constructii temporare etc. Nota 1: Tn cazul elidirilor de locuit side birouri, gradul de ocupare al ariel totale expuse se refera la un singur tronson in ansamblurile de cladiri similare, Nota 2: Numirul de persoane din aria totala expusd se refera la capacitatea proiectaté a cladiri Nota 3: Prevederi privind factorii de importan{a utiliza la proiectarea componentelor nestructurale se dau in capitolului 10, (6) Corecfia aplicata prin intermediul factorilor de importanta este echivalenta cu considerarea, pentru construcfiile de importanfa deosebiti, a unui hazard seismic superior celui definit la capitolul 2. 4.5. Calculul structurilor la actiunea seismica 4.5.1. Generaliti (1) Sectiunea cuprinde prevederi pentru evaluarea forfelor seismice si pentru calculul efectelor structurale (eforturi si deplasiri) generate de aceste forte. in caleulele ingineresti, se vor considera, in funetie de modul de manifestare a acfiunii seismice: = forte seismice de inerjie generate de migcarea structurii produsd de acceleratiile seismice de la interfafa teren-constructie; = forte seismice transmise de sistemele de rezemare si de conectare cu structura suport a componentelor nestructurale, echipamentelor $i instalafiilor.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 4.5.2, Modelarea comportarii structurale (1) Pentru determinarea efectelor structurale se utilizeazi modele de calcul care descriu comportarea structurii la actiunea seismica. Modelul structural trebuie sa reprezinte adecvat configurafia generali (geomettie, legdturi, material), distribusia caracteristicilor inerfiale (mase de nivel, momentele de inerfie ale maselor de nivel raportate la centrul maselor de nivel), a caracteristicilor de rigiditate si de amortizare, conducand la determinarea corecti a modurilor proprii de vibrafie semnificative, a for{elor seismice gi a caracteristicilor de raspuns seismic. in cazul metodelor de calcul neliniar, modelele trebuie s4 reprezinte corect capacitatile de rezistenfa si de deformare ale elementelor in domeniul postelastic. (2) Structura se schematizeazai prin sisteme rezistente la actiuni verticale gi laterale, conectate, sau nu, prin plangee (diafragme orizontale), (3) Pentru constructiile care satisfac criterii de regularitate in plan si de uniformitate pe vertical, calculul seismic liniar se poate realiza considerand do\ modele plane, definite de elementele verticale si de legaturile dintre acestea, orientate dupa directiile principale ortogonale ale ansamblului structural, (4) _ In modelarea deformabilitajii structurilor trebuie considerata si comportarea conexiunilor dintre grinzi, stalpi si/sau pereti structurali Se vor include in model gi elementele fara rol structural dar care interactioneaza cu structura influenjand raspunsul seismic al ansamblului structural, Nota: In acest caz se afld, de exemplu, peretii de compartimentare eare sporese semnificativ rigiditatea laterala si rezistenfa structurilor in cadre. (3) Pentru reducerea dimensiunii_modelului, masa distribuit’ continuu este stice, modelul dinamic obfinut avand un numar init de ii structurii sunt actiuni concentrata fn puncte caracte grade de libertate dinamica. Forjele seismice asociate mig concentrate aplicate in punctele de concentrare a maselor. (6) La constructiile etajate, cu plansee din beton armat indeformabile in planul lor, masele si momentele de inertie ale maselor de la fiecare etaj se concentreaza la nivelul plangeului, in centrul masclor. Rezulta trei grade de libertate dinamica (doua translafii orizontale si o rotire in jurul axei verticale) pentru fiecare nivel. in cazul planseelor flexibile in planul lor (de exemplu, plansee din beton armat cu dimensiuni mari gi goluri importante), acestea vor fi incluse in modelul structural, cu. valori corespunzatoare ale rigiditaii si grade suplimentare de libertate dinamica. in cazul in care intre elementele de rezistenfa nu sunt realizate legaturi care se pot considera indeformabile, masele se vor aplica in nodurile de intersecjie ale elementelor de rezisten{a ale structurii. (7) Masele se calculeaza din incircarile gravitafionale ce rezulta din combinatiile ri specifice actiunii seismice conform secfiunii 3.3 (8) Pentru structurile complexe cu modele de dimensiuni mari se admite utilizarea unor modele dinamice condensate cu dimensiuni reduse. Caracteristicile dinamice gi de rezistenfa echivalente se determina prin tehnici standard de condensare dinamica sau staticd. (9) Pentru structurile cladirilor aledtuite din beton armat, din beton cu armaturd rigid’ sau din zidarie, la evaluarea rigiditijilor elementelor de rezistenfi se vor considera efectele fisurarii betonului, respectiv mortarului. fn lipsa datelor care s& permit’ o evaluare mai precisd, rigiditatea la incovoiere a elementelor structurale de 6566 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 558 bis/3.1X.2013 beton armat se poate considera egal cu jumatate din valoarea corespunzitoare sectiunilor nefisurate. (10) Deformabilitatea fundatici si/sau deformabilitatea terenului trebuie considerate, dacd acestea au o influenfa semnificativa asupra raspunsului structural, 45.2.1. Efecte de torsiune accidental (1) incazul constructiilor cu plansee indeformabile in planul lor, efectele generate de incertitudinile asociate distributiei maselor de nivel si/sau a variatiei spatiale a migearii scismice a terenului se consideri prin introducerea unei excentricitati accidentale aditionale. Aceasta se consider pentru fiecare directie de calcul si pentru fiecare nivel si se raporteazi la centrul maselor. Excentricitatea accidentali. se caleuleazi cu expresia: e,, = 40,051, ap unde ea excentricitatea accidental. a masei_ de la nivelul i faji de pozitia calculati a centrului maselor, aplicati pe aceeasi direcjie la toate nivelurile 1; dimensiunea planseului perpendiculara pe directia actiunii seismice, 4.5.3. Metode de calcul structural 453.1. Generalitati (1) in functie de caracteristicile structurale si de importan{a constructiei se poate utiliza una din urmatoarele metode de calcul pentru proiectarea curenti: ~ metoda forfelor laterale asociate modului de vibrajie fundamental, pentru clidirile care satisfac conditiile specificate in paragraful 4.4.3, ~ metoda calculului modal cu spectre de raspuns, aplicabil in general tuturor tipurilor de cladiri, in metoda de calcul cu forte laterale, caracterul dinamic al actiunii seismice este reprezentat in mod simplificat prin distribujii de forte statice. Pe aceasta baz metoda se mai numeste si metoda staticd echivalentd. (2) {nafara acestor metode de calcul se pot aplica: - metoda de calcul dinamie liniar ~ metoda de calcul static neliniar - metoda de calcul dinamic neliniar (3) Metoda de referinja pentru determinarea efectelor seismice este calculul modal cu spectre de rispuns. Comportarea structurii este reprezentata printr-un model liniar- elastic, iar actiunea seismicd este descrisi prin spectre de rispuns de proiectare. (4) in metodele de calcul dinamic liniar si neliniar, actiunea seismicd este reprezentati prin accelerograme inregistrate in diferite conditii de amplasament si/sau prin accelerograme artificiale, compatibile cu spectrul de rispuns elastic al acceleratiilor absolute. Precizari referitoare la selectarea, calibrarea si utilizarea accelerogramelor sunt date in capitolul 3.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 (5) Metodele de calcul neliniar se pot utiliza dacd se asigura calibrarea corespunzitoare a actiunii seismice de proiectare, selectarea unui model constitutiv adecvat pentru comportarea neliniara si interpretarea corect a rezultatelor objinute gi verificarea cerintelor ce trebuie satisfacute. (6 Pentru constructiile care satisfac criterii de regularitate in plan si de uniformitate pe verticald, calculul seismic liniar se poate realiza considerand doud modele plane orientate dup’ directiile principale ortogonale ale ansamblului structural. (7) La constructiile din clasele de importanga IIT si IV, calculul seismic liniar elastic poate fi realizat pe modele plane, chiar daca criteriile de regularitate in plan nu sunt satisfcute, dar sunt indeplinite urmatoarele conditii: (a) constructia are compartimentiri si inchideri distribuite relativ uniform; (b) inaitimea constructiei nu depaseste 10 m; (©) raportul inalyime/lungime nu depaseste 0,4; (d) planseele orizontale au o rigiditate suficient de mare in raport cu rigiditatea laterald a clementelor verticale de rezistenfd, pentru a fi considerate diafragme indeformabile in planul lor. (8) Construcfiile care nu satisfac criteriile de mai sus trebuie calculate cu modele structurale spatiale. in cazul modelelor spatiale, actiunea seismic de proiectare trebuie aplicata in lungul tuturor directiilor relevante. Caracterul spafial al acfiunii seismice este definit intr-un sistem de referinf& reprezentat prin trei axe ortogonale, una verticala si doud orizontale selectate astfel: - la constructiile cu elemente de rezistenf& verticale orientate pe doua directii ortogonale se considera directiile orizontale respective; - la celelalte construcfii se aleg direcfiile principale orizontale ale ansamblului structurii de rezistenfa (vezi Anexa C) 45.3.2. Metoda forfelor seismice statice echivalente 4,5.3.2.1.Generalititi (1) Aceasti metoda se poate aplica la construcfiile care pot fi calculate prin considerarea a dou modele plane pe directii ortogonale gi al cAror raspuns seismic total nu este influenjat semnificativ de modurile proprii superioare de vibratie. in acest caz, modul propriu fundamental de translajie are contribufia predominant’ in raspunsul seismic total. (2) Cerintele de la paragraful (1) sunt considerate satisfaicute pentru clidirile la care: a) _Perioadele fundamentale corespunzatoare directiilor orizontale principale sunt mai mici decat valoarea T<1,58 (42) b) Sunt satisfiicute criteriile de regularitate pe verticald definite 1a paragraful 4.43.3. 6768 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 558 bis/3.1X.2013 4.5.3.2.2.Forta thietoare de baz (1) Fora thietoare de bazi corespunzitoare modului propriu fundamental, pentru fiecare directie orizontala principala considerata in calculul cladirii, se determina dupa cum urmeazii F=710SalT, mA (43) unde S,(,) ordonata spectrului de raspuns de proiectare corespunzatoare perioadei fundamentale 7 T; perioada proprie fundamentala de vibrajic a clidirii in planul care confine direcfia orizontala considerata m masa totala a cladirii calculata ca suma a maselor de nivel m, conform notafiilor din Anexa C Ne factorul de importanga al constructiei din sectiunea 4.4.5 A factor de corectie care fine seama de contributia_modului_propriu fundamental prin masa modal efectiva asociata acestuia, ale cirui valori sunt A=085 —— dack T,< Te si cladirea are mai mult de doud niveluri gi a=10 in celelalte situaii (2) Perioada proprie fundament: dinamic structural. T; se determina pe baza unor metode de calcul (3) _ Perioada fundamental’ poate fi estimat aproximativ cu formulele simplificate specificate pentru diferite categorii de structuri din anexa B. 4.5.3.2.3.Distributia forfelor seismice orizontale (1) Efectele actiunii seismice se determin’ prin aplicarea forjelor_seismice orizontale asociate nivelurilor cu masele m, pentru fiecare din cele doud modele plane de calcul, Forfa seismicd care actioneazi la nivelul i se calculeaza cu relatia Ek — - ms, (44) unde F; _forta seismicd orizontala static echivalenta de la nivelul f F, — forfatfietoare de baz corespunzitoare— modului__ fundamental, determinata cu relajia (4.3) —reprezenténd —rezultanta—_ forfelor seismice orizontale de nivel. si,8) componenta formei fundamentale pe directiagradului de _libertate dinamic& de translafie la nivelul / sau j mn numérul de niveluri al cladirii ‘m;, m; masa la nivelul i sau j, determinati conform Anexei CMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 (2) Forma proprie fundamentala poate fi aproximata printr-o variatie liniar’ crescatoare pe indltime. in acest caz forjele orizontale de nivel sunt date de relatia F=f, i= F, Ema (45) unde z;si z; reprezint& indlfimea pani la nivelul i si, respectiv, j misurati fafa de baza construcfiei considerata in model, jar n este numarul total de niveluri. (3) Forfele seismice orizontale se aplicd sistemelor structurale ca forte laterale la nivelul fiecdrui plangcu considerat indeformabil in planul su. 4.5.3.2.4.Efecte de torsiune (1) Modelele plane considera aceeasi pozijie pentru centrele de rigiditate si centrele maselor la fiecare nivel. Pentru a considera efectele de torsiune produse de pozitiile diferite ale acestora, precum si efectul unor excentricitati accidentale, calculul pe modelul plan trebuie corectat prin determinarea fortelor seismice de nivel suplimentare care revin subsistemelor plane care alcatuiese modelul. (2) _ Forfele seismice de nivel obfinute pentru modelele plane asociate la dou’ directii principale ortogonale se distribuie subsistemelor plane componente din fiecare directie conform relatiei = pentru direcfia x de actiune seismica (4.6) = pentru direotia y de actiune seismica Ki Kix Fi Fj 47 DK Ylklop iy “ in care, Fi, FZ, ~ fortele seismice la nivelul i in directia x, respectiv y, pentru subsistemul plan j F,,, F, ~ forfele seismice la nivelul i in directia x, respectiv y, pentru modelul plan general Kj, Kj- rigiditijile relative de nivel ale celor p elemente verticale care intr’ in componenfa subsistemului plan j asociate directiei x, respectiv y, calculate considerand numai deplasarile de translatie ale plangeului indeformabil, x,, ¥, ~distanfe in direotia x, respectiv y, care definese pozifia subsistemului plan in raport cu centrul de rigiditate de la nivelul i ~ distanje in direcjia x, respectiv y, care definese pozitiile excentrice ale Fins Gy forjelor seismice fafi de centrul de rigiditate: 6970 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 558 bis/3.1X.2013 unde, eux &y.~ distanfe in direotia x, respectiv y, dintre centrele de masé gi de rigiditate la nivelul i Cues Ey ~ excentricititile accidentale in directia x, respectiv y, la nivelul i, calculate conform paragrafului 4.5.2.1 in relafiile de mai sus s-au neglijat rigiditafile axiale gi de torsiune ale elementelor de rezistenta verticale. 4, 3.3. Metoda de calcul modal cu spectre de raspuns 4.5.3.3.1,Generalitifi (1) in metoda de calcul modal, actiunea seismicd se evalueaz’ pe baza spectrelor de rispuns corespunzatoare migcarilor de translatie unidirectionale ale terenului descrise prin accelerograme. (2) Actiunea seismica orizontala este des prin doud componente orizontale evaluate pe baza aceluiasi spectru de rispuns de proiectare. Componenta vertical a actiunii seismice este caracterizata prin spectrul de raspuns vertical (3) _ Aceasté metoda de calcul se aplici clidirilor care nu indeplinese condifiile specificate pentru utilizarea metodei simplificate cu forfe laterale static echivalente, Pentru construcfiile care satisfac criteriile de regularitate in plan gi criteriile de uniformitate verticala, calculul se poate realiza utilizénd dou modele structurale plane corespunziitoare directiilor principale orizontale ortogonale. (4 Clidirile care nu satisfac eriteriile de mai sus se vor calcula cu modele spatiale. (8) La utilizarea unui mode! spatial, acjiunea seismic se va aplica pe directiile orizontale relevante si pe direcfiile principale ortogonale. Pentru clidirile cu elemente de rezisten{a amplasate pe doud directii perpendiculare, acestea pot fi considerate ca direcfii relevante. in general, direcfiile principale corespund directiei forfei taietoare de baz asociaté modului fundamental de vibratie de translatie si normalei pe accasti directic. (6) Structurile cu comportare liniara sunt caracterizate de modurile proprii de vibratie (perioade proprii, forme proprii de vibratie, mase modale efective, factori de participare a maselor modale efective). Acestea se determin’ prin metode de calcul dinamic, utilizind caracteristicile dinamice inerjiale si de deformabilitate ale sistemelor structurale rezistente la actiunea seismic’. (7) in caleul se vor considera modurile proprii cu o contribufie semnificativa la raspunsul seismic total. (8) Conditia din paragraful (7) de mai sus este indeplinita daca: - suma maselor modale efective pentru modurile proprii considerate reprezinti cel pujin 90% din masa total a structurii,MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 n - au fost considerate in calcul toate modurile proprii cu masa modala efectiva mai mare de 5% din masa totala. (9) _ Forfa taietoare de baz Fy, aplicata pe directia de actiune a miscarii seismice in modul propiu de vibratie k este Fo = FeSalT) my (48) unde m, — masa modali efectiva asociat modului propriu de vibratie k si se determina cu relajia m, 49) unde m, — masa de nivel T, _ perioada proprie in modul propriu de vibratie k 5, Componenta vectorului propriu in modul de vibratie & pe directia gradului de libertate dinamic& de translatie la nivelul i Suma tuturor maselor modale efective (pentru fiecare directiie principal si toate modurile de vibrafie) este egal cu masa structuri. (10) _ in cazul modelelor spatiale, conditia (8) de mai sus se va verifica pentru fiecare directie de calcul. fn anexa C se prezint& detalii privind calculul modal cu considerarea comportirii spatiale (11) in cazul in care conditiile paragrafului (8) nu pot fi satisfacute (spre exemplu, la cladirile cu o contributie semnificativ’ a modurilor de torsiune), numirul minim r de moduri proprii ce trebuie incluse intr-un calcul spafial trebuie si satisfact urmiatoarele conditii: r23vn . (4.10) T, $0,057. unde r numérul minim de moduri proprii care trebuie considerate n — numirul de niveluri deasupra sectiunii de incastrare considerati pentru suprastructura 7, perioada proprie de vibratie a ultimului mod de vibratie considerat r 4.5.3,3.2.Combinarea raspunsurilor modale (1) Raspunsurile modale pentru dou’ moduri proprii de vibratie consecutive, k gi +] sunt considerate independente daca perioadele proprii de vibratie 7, si Tess (in care Ty; <7; ) satisfac urmatoarea conditie72 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 558 bis/3.1X.2013 Thu, $09, aan) Pentru raspunsurile modale maxime, independente obsine cu relatia de compunere modala =VX ntre ele, efectul total maxim se (4.12) in care Ex efectul aciunii seismice (efort in sectiune, deplasare) Egy efectul actiunii seismice in modul & de vibratie (2) in cazul in care conditia de la paragraful (1) nu este satisficuti, se vor considera alte reguli de suprapunere a maximelor modale (spre exemplu, combinar patratica completa, sumarea algebrica a raspunsurilor modale succesive etc.), 4.5.3.3.3.Efectele torsiunii accidentale (J) in cazul in care pentru obfinerea raspunsului seismic se utilizeaz’ un model spatial, efectul de torsiune produs de o excentricitate accidentala se poate considera prin introducerea la fiecare nivel a unui moment de torsiune My = Fey, (4.13) in care M,, moment de torsiune aplicat la nivelul / in jurul axei sale verticale e, excentricitate accidentala a masei de la nivelul i conform relatiei (4.1) Momentul de torsiune se va calcula pentru toate directiile si sensurile considerate in calcul. 453.4, Metoda de caleul dinamic liniar (1) Raspunsul seismic liniar in timp se objine prin integrarea directa a ecuatiilor diferentiale de migcare care exprimi echilibrul dinamic instantaneu pe directiile gradelor de libertate dinamic3 considerate in model. (2) Miscarea seismicd a terenului este caracterizati prin accelerograme discretizate in timp, reprezentative pentru acfiunea seismica de proiectare si condifiile locale de amplasament. (3) in calculul dinamic liniar se va considera un numér suficient de accelerograme pentru fiecare directie. Dacd nu se dispune de accelerograme inregistrate in amplasament sau acestea sunt insuficiente, se pot utiliza accelerograme artificiale conform prevederilor din paragraful 3.1.2. (4 Valorile de proiectare se objin din raspunsul structural prin considerarea tuturor situafillor la diferite momente de timp, corectate cu factorul de comportare q, in care cel putin un efect (efort, deplasare) este maxim.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 4.5.35. Metode de calcul neliniar 4.5.3.5.1.Generalitafi (1) Modelul folosit pentru calculul liniar elastic va fi completat prin introducerea parametrilor de comportare postelastica (eforturi capabile plastice, curbe sau suprafete de interaciune, deformatii ultime etc.). 2) O conditie minima este folosirea curbelor biliniare efort-deformatie la nivel de element. Pentru elementele ductile, care pot avea incursiuni in domeniul postelastic, rigiditatea elastic’ va fi rigiditatea secanté in punctul de curgere. Se pot considera modele ideal elasto-plastice. Se pot utiliza si relatii triliniare, care iau in considerare gi rigiditatile in stadiile de dinainte si dup’ fisurare ale elementelor de beton sau zidarie. Se pot realiza modele de calcul in care comportarea neliniard a materialului este descrisd prin legi constitutive si criterii de curgere sau de cedare mai apropiate de comportarea reali. (3) La alegerea modelului de comportare se va tine seama de posibilitatea degradarii rezistenjei si mai ales a rigiditafii, situafie intélnita, de exemplu, in cazul elementelor de beton gi al perefilor de zidarie, (4) Daca nu se fae alte precizai, proprietijile elementelor se vor determina pe baza valorilor medii ale rezistenfelor materialelor utilizate. (5) Modelul de calcul va include actiunea incdrcdrilor permanente, constante in timp si actiunea seismicd, variabila in timp, Nu se accept formarea de articulatii plastice din actiunea independenta a incarcarilor permanente. (6) La determinarea relatiilor efort-deformatie pentru elementele structurale se va fine seama de forfele axiale provenite din incArcarile permanente, Pentru elementele verticale se pot neglija momentele incovoietoare provenite din incdrcérile permanente, dacd acestea nu influenteaz semnificativ comportarea de ansamblu a structurii, (7) in vederea objinerii celor mai defavorabile efe« aplica in sens pozitiv si negativ. \chiunea seismici se va 4.5.3.5.2. Caleulul static neliniar (biografie) 4.5.3.5.2.1. Generalitati (1) Calculul biografic este un calcul static neliniar in care incdrcarile permanente sunt constante, in timp ce inedrcarile orizontale erese monoton. Se poate aplica la cladirile noi si la cele existente, in urmatoarele scopuri a) pentru stabilirea sau corectarea valorilor raportului dintre fora taietoare de baz asociati mecanismului de cedare si forta tdietoare de bazi asociata formatii primei articulatii plastice (raportul a, / a, estimat in sectiunea 5.2.2.2) ) pentru evaluarea rspunsului seismic al structurilor complexe/importante. ©) pentru stabilirea mecanismelor plastice posibile si a distribujiei degradarilor d) pentru evaluarea sigurantei fata de prabusire a structurii ©) ca alternativa de proiectare fafa de un calcul clastic-liniar cu forte seismice care foloseste factorul de comportare g. in acest caz, calculul se va raporta la deplasarea ultima admisa 7374 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 558 bis/3.1X.2013 (2) Pentru cladirile care nu indeplinese conditiile de regularitate de la paragrafele 4.43.2 si 4.4.3.3 se va utiliza un model de calcul spatial (3) __ Pentru cladirile care indeplinese conditiile de regularitate de la paragrafele 4.43.2 si 4.4.3.3 se poate face un calcul plan folosind dowi modele, céte unul pentru fiecare directie orizontala principal (4) Pentru claidirile de zidarie de inaljime mic, la care comportarea structural este dominata de forfecare, fiecare nivel poate fi calculat independent. (5) Cerinjele de la punctul (4) se considera indeplinite daci numarul etajelor este mai mic sau egal cu 3 si daca, la fiecare nivel pere(ii structurali au raportul indltime/latime mai mic decat | 4.5.3.5.2.2. inciredri laterale (1) Se vor aplica cel putin doua tipuri de distributie pe vertical a incarcarilor laterale: - 0 distribute uniforma, cu forfe laterale proporfionale cu masa indiferent de inljimea cladirii (acceleratie de raspuns uniforma), in scopul evaluarii fortelor taietoare maxime - © distribujie “modala”, in care forfele seismice laterale conventionale sunt determinate prin calcul elastic (conform 4.5.3.2. sau 4.5.3.3), in scopul determinarii momentelor incovoietoare maxime (2) incarcarile laterale se vor aplica in punctele in care se concentreaz masele in model. Se va considera excentricitatea accidentala conform relatici (4.1) 4.5.3.5.2.3 Curba de raspuns (1) Relafia dintre forta tdietoare de baz si deplasarea de refering (curba de raspuns) se determina prin calcul biografic pentru valori ale deplasarii de refering pana la 1,5 din deplasarea ultima, definita conform 4.5.3.5.2.6. (2) —_Deplasarea de referinfa poate fi luati in centrul maselor situat la nivelul acoperigului cladirii, 4,5.3.5.2.4 Factorul de suprarezistenti a, /a, (1) Raportul (a, /ar,) se determina prin calcul biografic pentru cele dowd tipuri de distribujie a incdredrii laterale prezentate in paragraful (1) de la sectiumea 4.5.3.5.2.2. La evaluarea forfei seismice de baz se va alege valoarea minima a raportului. 4,5.3.5.2.5 Mecanismul de plastificare (1) Mecanismul de cedare prin articulatii plastice se va determina pentru ambele distributii ale forjelor laterale. Mecanismele de cedare trebuie si fie in acord cu mecanismele pe care se bazeazi factorul de comportare q folosit in proiectare. Not; Procedeul de determinare al curbei de rfypuns prin calcul static neliniar este prezentat in ‘Anexa D. 4.5.3.5.2.6. Deplasarea ultima (1) Deplasarea ultima este cerinfa seismica de deplasare derivata din spectrele de rspuns inelastic in funcfie de deplasarea sistemului cu un grad de libertate echivalent.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 in absenfa unor spectre inelastice de deplasare, se pot aplica metode aproximative bazate pe spectrul de réspuns elastic conform cu Anexa E. 4.5.3.5.2.7 Evaluarea efectelor torsiunii (1) Calculul biografic efectuat pe structuri plane, poate subestima semnificativ deformatiile pe latura rigida/puternicd a unei structuri flexibile la torsiune (structura la care primul mod de vibratie este predominant de torsiune). Acest lucru este valabil gi pentru structurile in care modul al doilea de vibrafie este predominant de torsiune. In aceste cazuri, deplasarile pe latura rigida/puternica trebuie majorate in comparatie cu cele objinute printr-un calcul plan in care nu se considera efectele torsiunii. Noti: Latura rigida/puternicd in plan este aceee fn cate se dezvoltt deplasiriorizontale mai mici decat Tatura opusa sub actiunea fortelorlaterale paraele cu ea, (2) Cerinja de mai sus, in mod simplificat, se considera satisficut atunci cind factorul de amplificare aplicat deplasarilor de pe latura rigid’/puternica se bazeazd pe rezultatele din calculul elastic modal al modelului spatial. (3) Daca pentru calculul structurilor regulate in plan se folosese dod modele plane, efectele din torsiune se estimeaz4 conform 4.5,3.2.4 sau 4.5.3.3.3. 4.5.3.5.3.Caleulul dinamic neliniar (1) Raspunsul in timp al structurii poate fi objinut prin integrarea directa a ecuatiilor diferenfiale de miscare, folosind acelerogramele definite in capitolul 3 pentru reprezentarea migcdrii terenului (2) Modelele de element conform 4.5.3.5.1 (2)-(4)trebuie si fie suplimentate cu reguli care si descrie comportarea elementului sub cicluri de incdrcare-descircare postelastic’. Aceste reguli trebuie si reproducd realist disiparea de energie in clement in limita amplitudinilor deplasarilor asteptate la seismul de proiectare considerat. (3) Daca raspunsul este obfinut din calculul dinamic neliniar, la cel putin 7 migcari ale terenului compatibile cu spectrul de raspuns elastic pentru accelerafii conform capitolului 3, in verificari (deplasari, deformajii) se va folosi media valorilor de raspuns din toate aceste calcule ca efect al actiunii Ey. Daca nu se realizeaza 7 calcule dinamice neliniare, pentru E, se va alege cea mai defavorabila valoare de raspuns din caleule uate. 45.3.6. Combinarea efectelor componentelor acfiunii seismice 4.5.3.6.1.Componentele orizontale ale acfiunii seismice (1) in calcul, se va considera actiunea simultand a componentelor orizontale ale actiunii seismi (2) Combinaia efectelor componentelor orizontale ale actiunii seismice poate fi realizata astfel: a) Se evalucaza separat rispunsul structural pentru fiecare direcfie de actiune seismic’, folosind regulile de combinare pentru rispunsurile modale date in 4.5,3.3.2, b) Valoarea maxima a efectului actiunii seismice reprezentatd prin actiunea simultana a doud componente orizontale ortogonale, se obtine cu regula de combinare probalistici exprimata prin radical din suma pitratelor valorilor 7576 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 558 bis/3.1X.2013 efectului asupra structurii, obtinut conform punctului (a) de mai sus, a fiecarei componente orizontale ©) Regula (b) de mai sus estimeaza in spiritul sigurantei valorile probabile ale efectelor altor directii de actiune seismic’. (3) Cao alternativa 1a punctele b) si c) din paragrafuul (2) de mai sus, efectele actiunii datorate combinatiei componentelor orizontale ale actiunii seismice se pot calcula folosind combinajiile de mai jos: Egg.4°0,30 Egy, (4.14) 0,30 Epa” Enay (4.15) unde “#— inseamni “a se combina cu”, Ena, reprezinta eft orizontale X alese pentru structurd, \cliunii datorate aplicarii migedrii seismice pe directia axei Eng, teprezinta efectele actiunii datorate aplicarii migcarii seismice pe directia axei orizontale y , perpendiculara pe axa X a structurii, (4) Semnul fiecarei componente in combinatiile de mai sus se va lua astfel incat efectul actiunii considerate si fie defavorabil. (8) Cand se realizeaz un calcul dinamic liniar sau neliniar pe un model spatial al structurii, acesta va fi acjionat simultan de accelerograme distincte pe ambele directii orizontale. (6) Pentru cladiri care satisfac criteriile de regularitate in plan si la care peretii sau sistemele independent de contravantuire verticala in plane asociate celor doua directii orizontale principale sunt singurele elemente care preiau efectele migcarii seismice, se poate considera acjiunea separati a cutremurului in cele dou’ directii orizontale principale fara a se face combinatiile din paragrafele (2) si (3) de mai sus. (7) in cazul in care sistemul structural al cladirii difera in planele verticale care contin cele doua directii orizontale principale, se pot considera factori de comportare g diferit. 4.5.3.6.2.Componenta vertical a acfiunii seismice (1) Se va fine cont de componenta verticala a acfiunii seismice, asa cum a fost definité in capitolul 3, in situafiile de rezemare indirect (stilpi pe grinzi) si la console cu deschidere mare gi la alte elemente structurale cu sensibilitate la oscilafii verticale, (2) _ Efectele componentei verticale a acfiunii seismice se pot determina prin calculul unui model partial al structurii, care s4 confind acele elemente pe care se considera c& acfioneazi componenta vertical (cum ar fi cele enunfate la paragraful anterior) si in care si se find seama de rigiditatea elementelor adiacente. (3) Efectele componentei verticale trebuie luate elementele pe care a constituie reazemele lor. considerare numai_pentru 1a acfioneazi si pentru clementele sau substructurile care (4) Daca pentru aceste elemente sunt importante si componentele orizontale ale ac{iunii seismice, atunci se pot aplica regulile (2) de la paragraful 4.5.3.6.1, extinse laMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 7 cele trei componente ale actiunii seismice. Alternativ, pentru calculul efectelor actiunii seismice se pot folosi toate combinatiile de mai jos: 0,30 Bg,” +” 0,30 By,” Beas (4.16) Egac#” 0,30 Epi)” 0,30 Epa, (4.17) 0,30 Ba,” Epa,” +” 030 Bea (4.18) unde “+” inseamna “a se combina cu”, Egg $i Eyy, vezi 4.5.3.6.1 3) -z Yeprezint& efectele actiunii datorate aplicarii componentei verticale a acfiunii seismice de proiectare asa cum a fost definité in capitolul 3. 4.5.4, Calculul deformatiilor (1) Calculut deformatiilor (deplasarilor laterale) este necesar pentru verificari la ambele stiri limita (vezi 2.2.1 (2)), (2) Calculul deplasarilor laterale pentru SLS se face cu relatia d,=vqd, (4.19) unde, d, deplasarea unui punct din sistemul structural ca efect al actiunii seismice corespunzitoare SLS d. _ deplasarea aceluiasi punct din sistemul structural, determinata prin calcul static elastic sub acfiunea seismic’ de proiectare, conform spectrelor de proiectare din capitolul 3, findnd seama si de efectul torsiunii aceidentale q _ factorul de comportare specific tipului de structura (vezi capitolele 5-9) utilizat la calculul valorii de proiectare a fortei seismice v factor de reducere care fine sama de intervalul de recuren{a al acfiunii seismice asociat verificarilor pentru SLS (vezi 2.1 si 2.2); valorile v sunt date in Anexa E, rior laterale pentru ULS se face cu relagia d,=cqd, (4.20) unde, d, —deplasarea unui punet din sistemul structural ca efect al actiunii seismice corespunzitoare ULS ¢ factor supraunitar care fine seama de faptul ci in rispunsul seismic inelastic deplasarile sunt superioare celor din rispunsul elastic in cazul structurilor cu perioada de oscilafie mai mic decét T-; valoarea factorului ¢ este data in Anexa E de semnificatie similara cu cea de la (4.19)78 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 558 bis/3.1X.2013 (4) Valorile de proiectare ale rigiditatii elementelor de beton armat se determina pe baza prevederilor de la 4.5.2(9) si din Anexa E; (5) Valorile deplasarilor d, pentru SLS si ULS se pot obtine si din calculul dinamic liniar, respectiv, neliniar al structuri 4.6. Verificarea sigurantei 4.6.1. Generali (1) Objinerea sigurantei se realizeaz4 prin verificarea conditiilor specifice starilor limita relevante si prin respectarea misurilor specifice mentionate la 2.2.4 4.6.2. Starea limita ultima 4.6.2.1, Aspeete generale me se considera realizate dacd ind rezistenfa, ductilitatea si (1) Cerinfele structurale asociate starii limite ul sunt indeplinite condifiile locale si de ansamblu. pri stabilitatea. 4.6.2.2. Condifia de rezistena (1) Pentru toate elementele structurale si nestructurale se va respecta relafia: Eas Ry (4.21) exprimati in termeni de rezistenta, unde: Eq valoarea de proiectare a efortului secfional (vezi 3.3) in combinaia seismi de proiectare, tindnd seama si de efectele de ordinul 2, atunci cdnd acestea sunt semnificative Rg _ valoarea corespunzitoare a efortului capabil, calculata cu valorile de proiectare ale rezistenfelor materialelor, pe baza modelelor mecanice specifice tipului de element structural, conform capitolelor 5 - 9 si codurilor specifice diferitelor materiale (2) Efectele de ordinul doi pot fi considerate nesemmificative daci la toate nivelurile este indeplinita condigia: Prot 4, == <9,10 (4.22) Vor unde: 0 coeficientul de sensibilitate al deplasdrii relative de nivel Py: inedrcarea vertical total la nivelul considerat si de la cele de deasupra, in ipoteza de caleul seismic 4, deplasarea relativa de nivel, determinata ca diferenfa intre deplasitile laterale medii de la partea superioar& si cele de la cea inferioara a nivelului considerat, calculate conform 4.5.4(3) Vn forja taietoare totala de etaj h indljimea etajuluiMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 (3) Daca 0,1 < @ < 0.2, efectele de ordinul 2 pot fi luate in considerare in mod aproximativ, multiplicand valorile de calcul ale eforturilor cu factorul 1/(1- 0). (4) Daca 0,2 < 6< 0,3, determinarea valorilor eforturilor sectionale se face pe baza ‘unui calcul structural cu considerarea echilibrului pe pozitia deformata a structurii (printr-un calcul neliniar, conform 4.5.3.5, care si tind cont si de efectele ordinul 2) (5) Nuse admit valori > 0,3 (© Daca eforturile de calcul Ey sunt objinute prin metode de calcul neliniar (utilizand valori medii ale rezistenfclor), verificarea de la paragraful (1) se exprima numai in termeni de forjd pentru elementele cu comportare fragila, utiliznd factori parjiali de siguran(a adecvaji materialului din care este realizata structura, Eforturile la care se verificd aceste elemente sunt cele asociate mecanismului structural de disipare de energie pe o schema cu momentele capabile aplicate in articulatiile plastice. in zonele disipative, proiectate ca zone ductile si pentru ansamblul structurii, relafia (4.21) se exprima suplimentar gi in termeni de deformatii (deplasari) reprezentand o conditie de ductilitate 4.6.2.3. Conditii de ductilitate de ansamblu si local (1) Structura in ansamblu si elementele structurale implicate in-mecanismul structural de disipare al energiei seismice, asociat tipului de structura si factorului de comportare specific, trebuie si prezinte ductilitate adeevata. (2) in acest scop se vor respecta conditiile date in capitolele 5-9, specifice diferitelor materiale structurale, privind impunerea unor mecanisme favorabile de disipare a energiei si inzestrarea zonelor disipative cu suficienti capacitate de deformatic in domeniul postelastic (3) Prin dimensionarea adecvata a rezistenfei elementelor structurale la cladirile multietajate se va evita manifestarea unor mecanisme de disipare de energie de tip nivel slab, la care si se concentreze ceringe excesive de ductilitate (4) Impunerea_ mecanismului de plastificare dorit se realizeazi practic prin dimensionarea capacitijilor de rezisten{a in zonele selectate pentru a avea un rispuns seismic elastic la valori de momente suficient de mari, Modul in care se stabilesc valorile de proiectare ale momentelor incovoietoare se prezinti la capitolele 5-9, funcjie de tipul de structurd si natura materialului din care este aledtuita structura cladirii (5) Verificarea capacitajii de deformare (ductilitatii) elementelor structurale si a structurii in ansamblu se efectueazi in termeni de deplasari pe baza unei relatii similare cu relajia (4.21), comparind cerinjele de deformare cu capacitatea, Verificarea se poate face conform prevederilor Anexei B. (6) Legaturile intre elementele structurale, de exemplu nodurile structurilor tip cadru, conectorii dintre elementele realizate din materiale diferite sau din betoane cu varste diferite, si planscele vor fi proiectate la eforturi de calcul suficient de mari, astfel incat sa se asigure & rispunsul seismic al acestor elemente nu depiseste limitele stadiului elastic. (7) Pentru a satisface condiiile de la (5), plangeele vor fi proiectate la forfele le revin in condifiile instalarii mecanismului global de plastificare. 7980 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 558 bis/3.1X.2013 4.6.2.4, Condifii de stabilitate (1) Structura in ansamblu, diferitele piryi de structuri sau elementele structurale trebuie sa fie stabile geometric. in acest scop se adopt forme si dimensiuni potrivite si se efectueaz verificarea prin metode de calcul pertinente a comportarii structurale in combinatia seismica de proiectare, conform CRO. (2) Structura de ansamblu trebuie s prezinte stabilitate la risturnare gi la lunecare, prin adoptarea unui sistem de fundare adecvat caracteristicilor structurale ale terenului. 4.6.2.5. Rezistenfa fundatiilor (1) Sistemul fundatiilor va fi verificat in acord cu prevederile reglementarilor tehnice aplicabile, in vigoare, privind proiectarea fundatiilor de suprafata. (2) La dimensionarea fundatiilor, efectele actiunii suprastructurii in combinatia de incdrcdri care include actiunea seismicd trebuie s& corespunda mecanismului de plastificare asociat tipului de structur’. Se vor considera si efectele suprarezistentei clementelor structurale, (3) in cazul in care suprastructura este proiectat pentru clasa de ductilitate joasa, efectele actiunii asupra sistemului de fundare sunt forfele de legatur’ cu suprastructura in situatia de proiectare seismica. (4) in cazul fundatiilor clementelor verticale individuale (stalpi, pereti), conditia de la paragraful (2) se poate considera satisfaicuta dac& efectele actiunilor Eps asupra fundajiei se determina dup’ cum urmeazi: Eva = Ero + yea QEre (4.23) in care: Exe efortul sectional din incarearile neseismice incluse in combinatia de actiuni considerate in calculul la cutremur Exp efortul sectional din incarcatile seismice de proiectare yea factorul de suprarezistenta, egal cu 1,0, pentru g <3, si 1,15 in celelalte cazuri 2 valoarea (Ra /Eq) < q in zona disipativa a elementului j al structurii care are influenta cea mai mare asupra efortului Ey considerat Ra rezistenfa (efortul capabil) elementului i Ea valoarea de proiectare a efortului in clementul i corespunzatoare acfiunii seismice de proiectare (5) Raportul 2 se calculeaza astfel - in cazul fundatiilor de stilpi si perefi, £2 se determina ca valoare a raportului momentelor Mgz/Mga in sectiunea transversala de la baza, unde se poate forma articulatia plastica = in cazul fundajiilor stalpilor cadrelor cu contravantuiri centrice, 2 este valoarea minima a raportului forfelor axiale Ney /Ney determinate pentru toate diagonalele intinseMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 - in cazul fundajiilor stalpilor cu contravantuiri excentrice, valoarea Q se ia cea mai mic dintre valoarea minima a rapoartelor Vag / Vea calculate pentru toate linkurile scurte si valoarea minima a rapoartelor Mea /Mra stabilite pentru toate zonele disipative prin eforturi de incovoiere. (6) in cazul in care sistemul fundafiilor este comun mai multor elemente verticale (grinzi de fundare, radieri, infrastructuri) la care suprarezistenfa sectiunilor din calculul structural la situatia de proiectare seismica este relativ uniforma si moderata (orientativ Q¢ 1,5), se poate aplica relat Epa Ero 1,5 Ere (4.24) 4.6.2.6. Condifii de deplasare lateral (1) Verificarea structurii 1a starea limit ultima trebuie si aiba in vedere si limitarea deplasarilor laterale pentru: ~ limitarea degradarilor structurale, in vederea asigurarii unei marje de sigurana suficiente fafa de deplasarea laterald care produce pribusirea -_ evitarea prabusirii unor elemente nestructurale care ar putea pune in pericol vieile oamenilor ~ limitarea efectelor de ordinul 2, care dac& sunt excesive pot duce la pierderea stabilititii structurilor ~ evitarea sau limitarea efectelor coliziunii intre cladirile vecine, in situatiile in care dimensiunile rosturilor seismice nu pot fi oricat de mari (2) Verificdrile deplasarilor laterale prevazute la (1) nu sunt necesare pentru construcfiile amplasate in zonele seismice caracterizate de valori a, < 0,10g. (3) Verificarea deplasirilor laterale se efectueaz conform procedeului dat in Anexa E, unde sunt precizate modul de evaluare al cerinfelor de deplasare (deformatie) si valorile admise ale deplasarilor de nivel (deformatiilor). 4.6.2.1. Rosturi seismice (1) Rosturile seismice se previd cu scopul de a separa intre ele corpuri de constructie cu caracteristici dinamice diferite pentru a le permite sa oscileze independent sub actiunea miscarilor seismice, sau pentru a limita efectele eventualelor coliziuni, la un nivel situat sub capacitatea de rezisteng a acestor clidiri, (2) in cazul in care rosturile separa tronsoane cu caracteristici dinamice si constructive similare, acestea pot avea dimensiuni stabilite din condifia de rost de dilatatie — contractie. (3) incazul in care corpurile de cladire invecinate: ~ au caracteristici dinamice (mase, naltimi, rigiditaji) foarte diferite; - au rezistenge laterale foarte diferite (de exemplu, cdnd o constructie noua este plasat in vecinatatea unei constructii vechi cu vulnerabilitate seismic inalta); = au unul fafa de celilalt pozitii excentrice (planurile principale verticale ale structurilor perpendiculare pe rost sunt relativ distanfate); - au planseele decalate pe verticala 8182 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 latimea rostului se dimensioneazi punand conditia ca in timpul cutremurului tronsoanele separate prin rost s& nu se afecteze prin coliziune atunci cénd acestea ar oscila defazat; (4) Latimea necesari, 4, a rostului seismic, in conditiile precizate la (3), se determin’ cu relatia: A> Yenc + Fos (4.25) (5) CAFE dh yes Sunt deplasdrile maxime ale celor dou’ unitafi structurale independente sub actiunea incdrcarilor seismice de proiectare, corespunzitoare stitii limita ultime, determinate la cota varfului constructiei cu inaltimea mai mica: Valorile deplasirilor se calculeaz in conformitate cu Anexa E. (6) Se admite s se adopte rosturi de dimensiuni inferioare valorilor obfinute prin aplicarea relatiei (4.25)dacé: (a) forfele de impact rezultate dintr-un calcul dinamic sunt tuate in considerare la dimensionarea celor dou tronsoane; (b) in rosturi se pozitioneaza dispozitive de amortizare (tampoane, resorturi, etc.) cu caracteristici si pozitii determinate printr-um calcul dinamic adecvat. (7)__ La alegerea pozitici rosturilor se va urmari ca tronsoanele de la extremititile clidirii, care suport socul maxim si aibi, in raport cu tronsoanele intermediare, 0 ‘masa sporita (inelusiv prin prevederea unui numar suplimentar de travei) si/sau 0 capacitate de rezistenfa superioara pentru a limita efectele negative suplimentare in te corpuri de cladire. Dimensiunile rosturilor stabilite conform alineatelor (4) si (5) sunt valabile si mentele de finisaj. (9) in cazurile in care se adopti elemente de mascare a rostului, acestea vor fi e Incat s4 nu aid o influenfi semnificativa asupra oseilafiilor corpurilor de cladire invecinata, iar in cazul degradarii elementelor de mascare s& nu existe riscul de desprindere si cddere a unor piese care si pericliteze vietile oamenilor sau unele componente importante ale constructiilor. 4.6.3. Starea limith de serviciu 4.6.3.1. Generalit (1) Ceringa de limitare a degradirilor asociate starii limita de serviciu se considera satisfticuti dac& sub actiuni seismice avand o probabilitate mai mare de manifestare decat actiunea seismicd folosita in cazul verificdrii la starea limit ultima (conform 2.1) deplasirile relative de nivel se incadreaza in limitele date la 4.6.3.2 (2) in cazul cladirilor cu importangi pentru protectia civil sau continand echipamente sensibile pot fi necesare verificari suplimentare pentru starea limita de serviciu, aceste cerinfe find prevazute in reglementiti speciale. 4.6.3.2. Limitarea deplasirii relative de nivel (1) Daca in sectiunile 5-9 nu se dau prevederi specifice diferite, verificarea lor laterale se efectueazi conform procedeului dat in Anexa E, unde suntMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 precizate modul de evaluare al cerinfelor de deplasare si valorile admise ale deplasirilor de nivel 4.7. Sinteza metodelor de proiectare (1) in functie de importanta constructiei si, mai general, in functie de exigentele impuse in ceea ce priveste performanga seismicd a acesteia, procesul de proiectare poate fi organizat in doua variante de metode de proiectare, metoda de proiectare curenti si metoda de proiectare de nivel superior (2) Cele doua metode diferd in esenta prin modul indirect, implicit, in cazul metodei curente, si direct, explicit, in cazul metodei de nivel superior, in care este considerat in calcul caracterul neliniar al raspunsului seismic. Functie de caracteristicile structurii si de precizia necesara a rezultatelor calcului structural, se pot folosi, dup’ caz, procedee de calcul structural statice sau dinamice, pe modele plane sau spatiale. (3) Metoda curenti cu caracter minimal este metoda obligatorie. Aceasta se bazeaza pe metode de calcul structural in domeniul elastic, (4) _ Impunerea prin proiectare a mecanismului de plastificare (de disipare de energie) dorit se face printr-o ierarhizare adecvati a capacitajii de rezisten{& a elementelor structurale (metoda ,,proiectirii capacitatii de rezistenti”). in acest scop, valorile efectelor acjiunilor rezultate din calculul structural in situafia de proiectare seismic& sunt modificate dupa anumite reguli precizate in Cod pentru structuri executate din diferite materiale (capitolele 5-9) (5) Pentru a satisface conditiile de ductilitate, de ansamblu sau locale, trebuie respectate unele reguli de dimensionare (de exemplu, prin limitarea zonelor comprimate la elementele structurilor de beton armat) si/sau de alc&tuire constructiva (de exemplu, prin prevederea unei armaturi transversale minime). (6) _La determinarea forfelor sesimice de proiectare, se pot adopta si valori_ mai mari ale factorului de comportare decat cele prevazute in capitolele 5-9 pentru fiecare tip de sistem structural, daca prin metoda de calcul de nivel superior se poate dovedi c& structura poate prelua cerinfele de deplasare de proiectare, in conditiile respectirii exigentelor de performanf& asociate starii limita ultime. (7) Conditiile de control al deplasatilor laterale la starca limiti ulima implica evaluarea cerinfelor de deplasare pe baza valorilor deplasarilor furnizate de calculul structural elastic sub incdrcarile de proiectare. Acestea se amplifica prin coeficienti supraunitari, functic de rezistenfa cu care este inzestrata structura gi de caracteristicile de oscilajie (perioada vibratiilor proprii) ale acesteia, pentru a evalua, intr-o manierd aproximativa, valorile efective ale deplasitilor seismice neliniare. Cerinfele urmea: si fie inferioare valorilor admisibile ale deplasarilor. Deplasirile (deformatele) asociate stiri limiti de serviciu se limiteazi la valorile admise pentru aceasta stare limita, (8) Metoda de nivel superior se bazeaza pe utilizarea metodelor de calcul neliniar, static sau dinamie. Ca urmare, metoda se aplic’, ca metodi de verificare, unor structuri complet dimensionate prin aplicarea metodei curente. Caracteristicile de rezistenja si de 8384 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 558 bis/3.1X.2013 deformafie ale elementelor se determina pe baza valorilor medii ale rezisten{elor materialelor. (9) Mecanismul de plastificare la actiuni seismice este pus in evident explicit, in mod aproximativ, in cazul aplicdrii metodei de caleul static neliniar (de tip biografic), sau riguros, in cazul aplicarii metodei de calcul dinamie neliniar. (10) Metoda de calcul dinamic neliniar furnizeaz cerinjele de deplasare si de ductilitate corespunzatoare accelerogramelor utilizate. Capacitatea de deformare se stabileste separat, individual pentru fiecare element esenfial pentru stabilitatea cladirii (11) Metoda de calcul static neliniar permite evaluarea capacitajilor de deformare. Cerinjele de deplasare lateral sau de ductilitate se stabilese separat din spectrele rspunsului seismic inelastic, sau cu metodele aproximative date in CodMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 5. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTIULOR DE BETON Generalitati 5.1.1. Obiect si domeniu de aplicare (1) Acest capitol se referd la proiectarea in zone seismice a clidirilor si a altor construefii cu structuri similare acestora, definite la 1.1, cu struetura din beton armat, numite in continuare construetii de beton. (2) Documentele normative de referinja pentru proiectarea construcjiilor de beton la alte actiuni decat cele seismice sunt standardele din seria SR EN 1992-1-1 Prevederile date in continuare completeaza prevederile acestor documente normative de referiné pentru cazul proiectarii la actiuni seismice. (3) Documentele normative complementare prezentului capitol sunt indicate in capitolul 1.5. 5.1.2. Defi (1) Termeni specifici prezentului capitol, pentru zone, elemente si sisteme structurale, se definese dupa cum urmeazi: = Zon critica (zona disipativa); zona a unui element structural principal unde apar cele mai nefavorabile combinajii de eforturi (M, N, V, 1) si unde pot si apara deformatii plastice. Lungimea zonelor critive este precizatd in articolele relevante ale prezentului capitol - Grinda: Element structural solicitat preponderent de incdrcari transversale, la care la care efortul axial mediu normalizat este mai mic decat 0,1 v, $01 6.1) Eforturile de compresiune sunt considerate pozitive. = Stilp: clement structural care susfine inearcdri gravitationale preponderent prin compresiune axial, la care efortul axial mediu de compresiune normalizat, va, este mai mare decat 0,1. - Perete (perete structural): element structural vertical care susfine alte elemente, la care raportul dimensiunilor laturilor sectiunii transversale 1, /b, 2 4. - Perete duetil; perete cu rotirea impiedicati la baz, dimensionat si alcdtuit pentru a disipa energie prin deformayii de incovoiere in zona critica de la baza lui - Perete scurt: perete la care deschiderea de forfa taietoare normalizati este mai mica decat 2 si influenja forfei tAietoare asupra comportarii este preponderentd, ineadrarea in aceasta categorie a peretilor se poate face simplificat si cu relatiile de la 5.2.2.2(4). - Perete cuplat: element structural aleatuit din doi sau mai multi pereti (montanti), conectafi intr-un mod regulat prin grinzi ductile (grinzi de cuplare) capabile s& preia prin efect indirect cel pujin 30% din momentul de rasturnare la bazai oti: Atitstilpi, edt gi perefii, pot fi supusi la efortur axiale de intindere in anumitesituait de incdreare a structuri 8586 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 558 bis/3.1X.2013 Sistem structural tip perefi: sistem structural in care peretii verticali, cuplati sau nu, preiau majoritatea incarcarilor verticale si orizontale, contributia acestora la preluarea forfelor tdietoare la baza cladirii depasind 65% din forfa tietoare de bazi - Sistem structural tip cadru: sistem structural in care incdrcarile verticale cat si cele orizontale sunt preluate in principal de cadre spatiale a cBror contributie a preluarea fortei taietoare la baza cladirii depaseste 65% din forta tdietoare de baz Not: Structurle aledtuite din stip gi plangee Ard grinzi nu sunt considerate cadre spayale gi nu se ineadreaza in aceasta categorie. - Sistem structural dual: sistem structural in care inedrcarile verticale sunt preluate in principal de cadre spajiale, in timp ce inearcarile laterale sunt preluate partial de sistemul in cadre si partial de pere{i structurali, individuali sau cuplafi. Sistemul poate avea dou variante de realizare: = Sistem dual cu perefi predominanti: sistem dual in care contributia perefilor la preluarea forjei tietoare, la baza cladirii, depageste 50% din forfa t&ietoare de baza ~ Sistem dual cu cadre predominante: sistem dual in care contribujia cadrelor la preluarea forfei tdietoare, la baza cladirii, depageste 50% din forta tietoare de baza - Sistem flexibil la torsiune: sistemele fara rigiditate suficienté la torsiune de ansamblu conform (4.4.1.5), de exemplu, sisteme structurale constind din cadre flexibile combinate cu pereti concentraji in zona din centrul clidirii (sistem cu nucleu central dezvoltat pe o suprafata relativ mica), - Sistem tip pendul inversat: Sistem in care peste 50% din masa este concentratii in treimea superioard a structurii sau la care disiparea de energie se realizeazi in principal la baza unui singur element al clidirii, Not: Un exemplu de sistem tip pendul inversat este cel al halelor parter, cu plangeul de la acoperg flexibil la acjiuni in planul sBu, la care stip fn consola rispund independent unul fa de cellalt la acfiunea seismicd. Structurile parter cu stlpi in consol, la care efortul axial mediu de compresiune normalizat este mai mic decit 0,25, cu extremitijile superioare conectate prin intermediul unui plangeu eu comportare de diafragma orizontali, se tncadreazA intro categorie separa - Nod: Zona de legatura dintre stalpii i grinzile structurilor tip cadru, inclus& intre sectiunile transversale de la limita acestor elemente: - Nod interior: nodul in care intra doua grinzi in directia de calcul si dou’ grinzi in directie transversal - Nod de capt: nodul in care intr o singura grinda in directia de calcul = Nod exterior: nodul in care intra cel mult o grind transversala directiei de calcul 5.2. Principii de proiectare 5.2.1. Capacitatea de disipare de energie. Clase de ductilitate Proiectarea seismica a constructiilor de beton armat va asigura o capacitate de disipare de energie in regim de solicitare ciclic © reducere semnificativa a rezistentei la forte orizontale gi verticale. in acest scop se vor respecta cerinfele si condifiile date in capitolul 2.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 (2) Aplicarea prevederilor din prezentul cod pentru constructii de beton asigura acestora, cu un grad inalt de incredere, 0 capacitate substanfiala de deformare in domeniul postelastic, distribuits in numeroase zone ale structurii, si evitarea cedarilor de tip fragil (3) Structurile pentru cladiri proiectate in conformitate cu (2) se impart in dou clase de ductilitate, clasa ductilitate inalta (DCH) gi clasa de ductilitate medie (DCM), in functie de capacitatea de disipare a energiei si de rezistenta la forte laterale. Structurile proiectate pentru DCH au ductilitate de ansamblu gi locala superioara celor proiectate pentru DCM. Pentru a reduce cerinfele de ductilitate, structurile din clasa de ductilitate medie vor fi dotate cu o capacitate de rezistenfA superioara structurilor din prima clas. in general, structurile din zonele cu seismicitate inalté (a, > 0,3g) se vor proiecta pentru clasa de ductilitate inalt& si pot suporta, in principiu, fara pericol de colaps, cutremure mai puternice decét cutremurele de proiectare in amplasament. (4) in anumite situatii, structurile de cladiri se pot proiecta pentru o capacitate minimala de disipare a energiei seismice prin deformatii plastice ( de ductilitate), cu 0 crestere corespunzitoare a capacititii de rezisten{& la forte laterale, Aceste structuri vor respecta, in principal, regulile de proiectare generale pentru constructii de beton armat din SR EN 1992-1-1, impreund cu prevederile suplimentare specifice acestei clase date in prezentul capitol. Cladirile astfel proiectate fac parte din clasa de ductilitate joasa (DCL). Se poate opta pentru o asemenea conceptic de proiectare numai la construcfiile amplasate in zone cu valori ale accelerafiei de proiectare a, <0,10g. (5) Pentru cele trei clase de du diferiti, conform tabelului 5.1 ilitate se adopt coeficienti de comportare q 5.2.2. Tipuri de structuri si factori de comportare 5.2.2.1. Tipuri de structuri (1) Cladirile din beton pot fi clasifieate intr-unul din urmatoarele tipuri, corespunztor comportarii estimate sub incarcari seismice orizontale (vezi 5.1.2): (a) Sistem structural tip cadru; (b) Sistem structural dual (cu pereti predominanti sau cu cadre predominante); (c) Sistem structural tip pereti; (@) Sistem structural tip pendul inversat; (©) Sistem structural flexibil la torsiune; (2) Cu excepfia sistemelor structurale flexibile la torsiune, constructiile de beton pot fi ineadrate in sisteme structurale diferite in cele dou’ direcfii principale, (3) Sistemele (a), (b) si (c) trebuie si fie inzestrate cu o rigiditate minima la torsiune astfel ineat s4 indeplineasca condifia de la 4.4.3.2 (5). in caz contrar, aceste sisteme se incadreaza in categoria constructiilor flexibile la torsiune. 8788 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 5.2.2.2. Factori de comportare pentru acfiuni seismice orizontale (1) Valorile maxime ale factorului de comportare g, care intri in expresia spectrului de proiectare sunt date in Tabelul 5.1, in functie de capacitatea de disipare specifica tipului de structura. 2) a, /a introduce influenfa unora dintre factorii cArora li se datoreaza suprarezistenta structurii, in special a redundantei constructiei. a, /1,se poate determina din calculul static neliniar ca valoare a raportului intre forfa laterala capabila a structurii (atinsd cénd s-a format un numér suficient de articulasii plastice pentru a aduce structura in pragul situatiei de mecanism cinematic) si forta lateral corespunzitoare atingerii capacitifii de rezistenfi in primul element al structurii (aparitiei primei articulafii plastice). Valoarea raportului or, /, se limiteazi superior la 1,6. Tabelul 5.1 Valorile maxime ale factorului de comportare g pentru actiuni seismice orizontale Tipul de structurd ‘ DCH DCM DCL Structuré tip cadra, structur’ cu pereti [ 5 ay /a 35 aula; |2,0* zvelti cuplafi sau structurd duala Structura cu perefi (necuplagiy Few ule, | Bkw euler | 2,0 Structura Hlexibila la torsiune 3.0 2.0 15 Structur’ tip pendul inversat 25 20 15 Structuri parter cu stilpii in consol, conectati_ Ja _partea superioara prin |, « 30 20 plansee cu comportare de diafragma orizontala , avand v,<0,25 * daca v,= 0,75 in toti stilpii. In caz contrar g=1,5. (3) Pentru cazurile obisnuite, se pot adopta urmitoarele valori aproximative ale raportului ay a (a) Pentru cadre sau pentru structuri duale cu cadre preponderente: - clidiri cu un nivel: a, fez, = 115; - cldiri cu mai multe niveluri si cu o singurd deschidere: a, /ar, - cladiri cu mai multe niveluri gi mai multe deschideri: &, fay, (b) Pentru sisteme cu pereti structurali si sisteme duale cu pereti preponderenti ,00 5 - _ structuri cu numai doi pereji in fiecare directie: a, /ay = structuri cu mai multi pereti: a, /a, = 1,15;MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.1X.2013 89 = structuri cu pereti cuplati si structuri duale cu pereti_preponderenti a, for, =1,25 (4) in cazul structurilor cu pereti la care raportul laturilor hyi/l; nu diferd semnificativ de la un perete la altul, efectul proportilor perefilor asupra capacitatii de deformare a acestora poate fi descris prin intermediul factorului k,,. k=l dact a, 22 (pereti zvelti) . (5.2) k,=(1+a%,)/3 dacd a <2 (pereti seurfi: 0,50 15§u), in elatia (5.7) Myuy 3 Fnlocueyte cu Mray = Mzy Semanal Situafe in care valrilecelor doul momente au acelasi sem. Peru dterminareavalorilor de proiectare ale momentelor, conform relaei (6.6), produsul Mz, s€ adund cu momeatl din incircarile gravitagionale, My Noté: Prevederi suplimentare pentru determinarea valorilor de proiectare ale momentelor Incovoietoare, Meg in pereti,inelusiv in peretii cuplati, sunt date in CR 2-1-1.1 (6) in cazul structurilor cu pereti, eforturile rezultate din calculul structural sub forfa seismic de proiectare (momentele incovoietoare si, in consecinfi, forfele dietoare) se pot redistribui intre elementele verticale ale structurii in limita a 30%, iar intre elementele orizontale in limita a 20%, pe baza capacititii inalte de deformare plastica realizata prin aplicarea masurilor previzute in Cod, in urma redistributiei, valorile insumate ale eforturilor nu trebuie si fie inferioare celor objinute din calculul structural sub forfele seismice de proiectar 5.2.3.3.4.Evitarea ruperilor cu caracter neductil a Prin modul de dimensionare si de alcatuire a elementelor structurale de beton armat se vor evita ruperile premature, cu caracter neductil, care pot impiedica mobilizarea mecanismului proiectat de disipare a energici. Asigurarea fay de aceste tipuri de rupere va fi superioara in raport cu cea fata de cedarea la moment incovoietor, cu sau fara forta axiala. In acest scop trebuic impiedicate: - _ ruperile in sectiuni inclinate datorate actiunii forfei taietoare; dislocarile produse de forja de lunecare in lungul unor planuri prefisurate, ca, de exemplu, rosturile de lucru la elemente monolite sau rosturile dintre elementele prefabricate si suprabetonare; - pierderea ancorajului armaturilor sau ruperea innadirilor armaturilor de otel = _ruperile zonelor intinse, armate sub nivelul corespunzitor eforturilor de fisurare ale sectiunilor. (2) Valorile de proiectare ale fortelor taietoare gi forfelor de lunecare vor fi cele asociate mecanismului de plastificare structural incluzind eventualele efecte de 93