Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiec Medicina Sociala
Proiec Medicina Sociala
,,N.Testemianu
Proiect
,,Traumatismul rutier
ca problem medico-social
n raionul Cimilia.
Chiinu
2014
Cuprins:
Introducere.
Actualitatea temei.
3
Scopul:
Analiza traumatismul rutier ca problem
medicoxsociala din raionul Cimilia
Sarcini:
Analiza cauzelor traumatismelor rutier in raionul Cimilia;
Studierea traumatismelor rutier din raionul Cimilia n
dinamic i n dependen cu mortalitatea din cauza
traumatismelor;
Sudierea frecvenei traumatismului rutier conform datelor
spitalizrii pacienilor n staionar;
Sudierea frecvenei traumatismului rutier conform datelor
oferite de inspectoratul de poliie;
Studierea gradului de invaliditate i gradului de letalitate
dup un traumatism rutier n raionul Cimilia;
Studierea nivelului de cunoatere i respectare a regullilor de
ciculaie a persoanelor implicate n accidente din trafic;
Studierea nivelului de cunoatere a populaiei n acordaea
primului ajutor medical n caz de accident rutier n Raionul
Cimlia.
Capitolul I
Traumatismul rutier ca problem medicoxsocial
Transportul auto cauzeaza pina la 98,8% din numarul total de
accidente de transport, avind efectul unei epidemii. Anual pe drumurile
lumii isi pierd viata in jur de 1,3 mln de oameni si pina la 50 mln de
oameni sunt traumati cu consecinte grave pentru sanatate. Traumele in
rezultatul accidentelor rutiere sunt principala cauza de deces a tinerilor
cu varsta cuprinsa intre 10-24 de ani.
Traumatismele de trafic sunt acele traumatisme care, din punct de
vedere medicolegal, se obiectiveaz prin leziuni provocate de mijloace
de transport. Leziunile traumatice, prin precipitare i/sau cdere, se
aseamn cu cele din accidentele rutiere. Probarea traumatismului de
trafic permite finalizarea anchetei, stabilirea vinoviei autorului i
aplicarea pedepsei n raport cu gravitatea faptei comise. n geneza
traumatismelor rutiere sunt implicai mai muli factori. Factorul
determinant este OMUL. n cadrul sistemului "omxvehicul", omul are
rol de "mecanism de comand", iar vehiculul are doar rol de execuie.
Modul n care sunt articulate componentele psihologice, implicate n
activitatea de conducere, condiioneaz comportamentul la volan.
Activitatea de conducere a unui autovehicul este incompatibil cu
prezena la ofer a unor tulburri funcionale grave la nivelul
analizatorului vizual zacuitate vizual sczut, discromatiej, hipoacuzie,
parestezii la nivelul membrelor inferioare i superioare, diskinezii
ztremurturi ample, discoordonrij, reactivitate motorie sczut,
9
evnimentului
experientei,
consumul
alcool sau
droguri,
oboseala
Concomitent
evenimentului
Virsta,
patologii
preexistente
Ulterior
evenimentului
Virsta,
patologii
preexistente
cauciucurile
conditii meteo
nefavorabile,
vizibilitatea
scazuta
Viteza, marimea
mainii tipul
centurilor de
siguranta
,numarul
airbagxurilor
Mijloace de
protecie care
separa
sensurile de
mers, copaci
in imediata
vecinatate a
oselei
Defectiuni ale
sistemului de
alimentare
Distanta pina
la spital,
posibilitatea
descarcerarii
sociala
Calitatea
sistemului
de Urgenta
13
17
08 - 10 - 237 (9.2%)
10 - 12 - 210 (8.2%)
22 - 24 - 174 (6.8%)
06 - 08 - 145 (5.7%)
00 06 - 284 (11.1%).
Statisticile arat c cea mai mare parte din numrul de accidente
sxa produs din vina conductorilor auto, i anume un numr de 2.209
sau 86.2% din toate accidentele nregistrate n ar. Cele mai multe
accidente sxau produs din cauza:
vitezei neadecvate vizibilitii, condiiilor, situaiei rutiere 583
accidente (26,4% din toate accidentele comise din vina
conductorilor auto)
de trecere a pasajelor pentru pietoni 377 (17,1%)
nerespectarea prioritii la trecerea interseciilor 251 (11,4%)
de ncepere a deplasri, schimbare a direciei, manevrare 232
(10,5%)
conducerea transportului sub influena alcoolului - 140 (6,4%)
nerespectarea distanei, intervalului lateral 129 (5,8%)
depirea vitezei stabilite 105 (4,8%)
de deplasare pe benzi 63 (2,9%)
neatenie, sustragere de la conducere 57 (2,6%)
de deplasare napoi 47 (2,1%)
de depire, ocolire 41 (1,9%)
de oprire, staionare 35 (1,6%).
19
20
22
Capitolul II
Metode i metodologii de cercetare.
Metodele de cercetare aplicate in cadrul studiului nu difera cu
mult de cele folosite in alte domenii. Utilizarea acestor metode se face
tinind cont de specificul lor. Fiecare metoda are ca scop nu numai
depistarea fenomenelor, dar si a dinamicii lor, evidentierea tendintelor
acestor fenomene, corelatia lor cu factorii ce le provoaca.
Pentru studierea acestor particularitati, despre evolutia
fenomenelor am utilizat urmatoarele metode:
1. Metoda istoric:
Explicatia, in mod special, face ca reconcilierea dintre istorie si
sociologie sa fie indispensabila. De fapt, se considera ca istoria este
singurul concurent al sociologiei, in studiul fenomenelor sociale fatale in
curs de desfasurare.
Sociologia, pentru ca sxa dezvoltat recent in cadrul cercetarilor limitate,
concrete si actuale, sxa indepartat prea des atat de istorie, cat si de teorie.
Propriile sale progrese, necesitatea acesteia de a ajunge la nivelul
explicarii o readuc astazi catre cele doua.
In realitate, cele doua discipline trebuie sa se completeze, deoarece
sociologia furnizeaza istoriei cadrele conceptuale, tipuri, structuri,
conjuncturi, iar istoria, la randul ei, furnizeaza sociologiei materialele
concrete cele mai indispensabile, fiind izvorate din realitate.
2. Metoda comparativ:
In opinia primilor sociologi organicisti, societatea nu poate fi
supusa studiului metodei experimentale. Ramnea astfel metoda
comparativa. Imposibilitatea experimentarii a facut din comparatie unica
modalitate permitand sociologului sa analizeze concretul, sa evidentieza
elementele constante, abstracte si generale, n abordarea explicatiei
sociologice.
Caracteristicile metodei.
Metoda comparativa tinde a sistematiza o tendinta naturala a spiritului
23
3. Metoda statistic:
24
25
4. Metoda sociologic:
Cercetarea sociologic, n sens larg semnific obinerea i
prelucrarea informaiilor obiectiv verificate, n vederea construirii
explicaiilor tiinifice ale faptelor, fenomenelor, proceselor sociale. n
c.s. se face distincia dintre cercetarea teoretic i cea
empiric: Cercetarea sociologic empiric presupune observarea direct a
realitii, aplicarea unor metode i tehnici specifice de colectare a
informaiilor zancheta, experimentul, chestionarul etc.j, de prelucrare a
lor zcorelaii, teste de semnificaie statistic etc.j. Cnd cercetarea
empiric zconcret sau de terenjare un caracter preliminar, explorator sau
are o amploare sau o profunzime mai reduse se vorbete de investigaie
sociologic. Ancheta sociologic se particularizeaz n urniversul
cercetrii sociologice concrete prin aceea c utilizeaz cu precdere
chestionarul i interviul pentru colectarea informaiilor.Sondajul de opinie
public este un tip de cercetare ce se bazeaz pe modaliti interogative
de colectare a informaiilor, pe tehnici de eantionare i are ca not
diferenial restrngerea ariei de cunoatere la opinia public.
Metodologia include sistemul de metode totalitatea procedeelor,
tehnici, reguli, principia si instrumente angajate in procesul cunoasteri
problemei studiate zstiintificej.
Astfel, metodologia nu este alt ceva decit mijloacele prin care se
realizeaza cunoasterea zcercetareaj CU CE?
Cele mai importante reguli metodologice sunt:
Toate regulile cercetarii trebuie sa fie astfel concepute incit sa
nu impiedice o eventuala falsificare a enunturilor stiintifice
Definitiile sunt dogme, numai consecintele deduse din ele sunt
cunostinte.
Metodologia de cercetare are preponderant caracter normativ i
este constituit din principii teoretice (concepia teoretic a disciplinei),
metode i tehnici de culegere a datelor (suportul informaional faptic),
metode i tehnici de tratare a datelor (dimensiunea prelucrrii
cantitative), procedee logice de analiz i generalizare (construcia i
26
27
Capitolul III
Rezultatele cercetrii
Pe parcursul anului 2013 pe teritoriul republicii au fost
nregistrate 2.603 accidente rutiere, n rezultatul crora au decedat 295
persoane, iar altele 3.221 au fost traumatizate, relateaz UNIMEDIA
cu referire la datele prezentate de Centru Unic Monitorizare i
Coordonare din cadrul Inspectoratului Naional de Patrulare.
In urma cercetarii efectuate pe parcursul ultimelor 2 luni, pe baza
anchetelor, studierea documentelor, articolelor am dedus in lini
generale citeva date despre traumatismele rutiere ca problema
medicoxsociala in raionul Cimilia.
Traumatismul a fost si va ramine considerat ,,ciuma secolelor
XX-XXI. ,,Epidemia traumatismului continua si zilnic se
inregistreaza in lume sute de mii de noi si noi cazuri.
Accidentele rutiere nu cunoate limite de v rst, de zona
geografica, de ocupatie, de sex sau de mediul de trai.
n cadrul accidentelor au fost implicate persoane de diferite
vrste, mai mici de 18 ani i trecind de 5o de ani.
5% 3% 13%
13%
18%
49%
28
virsta
18% 10%
20-40 ani
41-60 ani
61-80 ani
28%
> 80 ani
45%
.
Grupa de vrsta cea mai afectata este virsta de 18-28 de ani (49%),
iar cea mai putin implicate in accidente sint persoanele cu virsta de peste
58 de ani doar (2 %).
Cel mai grav totusi este faptul ca in cadrul accidentelor rutiere tot
mai des sunt implicate si persoanele de sex femenin si in numar foarte
mare, in comparative cu sexul masculin.
60
50
40
30
20
10
0
Femenin
Masculin
29
47.5
Rural
Urban
30
31
Da
Nu
32
36%
24%
40%
Sofer
Pasager
Pieton
Starea de ebrietate
Probleme tehnice a automobilului
Neatentie
Nefunctionarea semafoarelor
Nerespectarea regulilor de circulatie
Cauzele accidentelor
80
70
60
50
40
30
20
in%
10
0
11%
Usoare
Medii
21%
Grave
39%
Foarte grave
29%
3%
19%
Totala Partiala Incapacitate de munca (invaliditate) Tintuire la pat
17%
61%
Concluzie
Accidente de trafic rutier au loc pe toate continentele, n fiecare
ar a lumii. n fiecare an, pe care le iau viaa de mai mult de un milion
de oameni i incapacitatea multe alte milioane. Pietoni, utilizatorii de
36
Recomandarii:
Participantul la trafic reprezinta prima veriga n lantul sigurantei
rutiere. Oricare ar fi masurile tehnice adoptate, eficacitatea politicii n
domeniul sigurantei rutiere depinde n cele din urma de comportamentul
38
BIBLIOGRAFIE:
1. Articolul 1:,,Ziua mondiala de comemorare a victimelor
accidentelor rutiere,elaborate de Guvernul Republici Moldova
zhttp://asvar.ro/Reclama.htmlj
39
40