Sunteți pe pagina 1din 6

Curs 2 (8.03.

13):
Dreptul finantelor publice reprezentat de toatalit normelor jur care
reglem domeniul finantelor publice. Dr fin publice este format din totalitatea
normelor si regulilor prin care se reglementeaza raporturile sociale privind
constituirea, administrarea si cheltuirea fundurilor banesti publice, cu scopul
acoperiri trebuintelor sociale ale tuturor membrilor societati. De fin publice este
alcatuit din 2 categori de norme, unele cu un grad mai mare de generalitete din
care se stabilesc reguli generale si care impreuna alcatuiesc ceea ce se numeste
legilatia financialra sau dr financiar. Al doilea grup de norme jur caracterizate
printr-un caracter prountat sau ft pronuntata caracter aplicat alcatuieste legislatia
fiscala sau dreptul fiscal. In vreme ce primul grup de norme juridice reglemeteaza
in principiu constituirea veniturilor publice (modul de constituire a veniturilor
publice si de efectuare a cheltuielilor publce), regulile genereale privind
contructia bugetara sunt alcatuite din dr financiar. Dr fiscal reglemeteaza
modalit de constituire a veniturilor publice pe seama contribuabililor, urmarirea
modului in care acestia isi indeplinesc obligatiile si modul in care se incaseaza
sumele de bani care se cuvin in temeiul legislatiei fiscale bugetului. Inre dr fiscal
si financiar exista o interdependenta, dr fiscal vine sa sustina si sa complteze dr
financiar.
Dr fin publice este o ramura distincta in sistemul dr. pt ca indeplineste
cumulativ cele 2 conditii esentiale pretinse pt ca un ansamblu de norme jur: are
izvoare propri si are un obiect propriu de reglementare. Iz dr fin publice sunt
izvoare generale(acte normative care reglemeteaza in mai mult domeni ale vieti
economice, dar care privesc anumite dispoziti care privesc domeniul finantelor
publice): Constitutia Ro(art 56, 138, 139), Legea 215/2001 (incidenta in materia
bugetelor locale), Statutul BNR si izvoare speciale (aduc reglemetari numai in
doemeniul finantelor publice): legea 500/2002, legea 672/2002, legea taxelor
judicare de timbru 146/1997 si altele. De finanatelor publice are si un obiect
propriu de reglemetare- constituirea, administrarea si reaprtizarea finantelor
publice. Acest obiect se prezinta sub diferite forme si anume: raporturi jur fiscale,
vamale, bugetare, de control finainciar etc. De fin publice ca orice ramura de
drept se particularizeaza prin faptul ca elementele sale esentiale (subiectul,
obiectul si continutul rap jur) prezinta o anumita specificitate. Subiectele se
aseama ft mult cu cele din dr administrativ, sunt rap de subordonare, pt ca de
regula unul dintre sub este statul reprez prin Min. Finantelor publice. Stat despre
care putem spune ca este privilegiat si ocrotit prin legislatia financiar-fiscala de
unde vine si superioritatea sa. Se poate ca paritcularul sa fie sub activ si statul
sub pasiv (in cazul in care particularul a platit mai mult decat trebuia, sau in
situatia in care statul trebuie sa aloce sume de bani in beneficiul unor persoane
sau instituti publice indicate expre. In ceea ce priveste obiectul acestui raport se
poate prezenta sub diferite forme. Continutul rap jur drepturile si obligatiile
partilor.
Dr fiscal este alcatuit in mare majoritate din norme imperative. Pt acest
motiv dr fin publice face parte din categoria numite dr public. ANAF in cadrul

careia functioneaza Garda Financiara si Directia Nationala a Vamilor. Consiliul


fiscal si Comitetul National pentru Stabilitate fiscala acestea sunt organisme
autonome. Trezoreria statului sau trezoreria publica este un organism care tine in
evidenta si opereaza incasari si plati prin modalitati specifice.
Prin intermediul bugetului se asigura o redistribuire a veniturilor nationale.
Prin buget se asigura si o protectie sociala a unor categori de persoane care sunt
in nevoie si care trebuie sa fie ajutate. Este intrumentul cu care statul asigura
acel dirijism economic. Bugetul este instrumentul care asigura echilibrul general
la nivelul societatii.Cuv buget privine din limba franceza unde get insemna un
saculet mic unde se tineau bani sau din engleza unde inemna o mapa unde
regina tinea raporturile finanaciare ale statului. Primele reglementari referitoare
la buget in Ro le putem indentifica in prima jum a sec xVIII-lea. Legea 10/1991- a
introdus ideea de buget public national. In 1996 legea 10 din 91 a fost abrogata
de legea 76/1996 care a introdus o si mai larga reglementara bugetara.
Constitutia revizuita in 2003 a pastrat denumirea de buget public national,
precum legea 500/2002 care foloseste sintagma - sistem bugetar. Bugetul este
alcatuit din venituri si cheltuieli. Veniturile bugetare sunt alcatuite din 2 categori
dinstince:
1. Venituri ordinare sau curente se colecteaza la buget din prima zi pana
in ultima zi a anului bugetar. Sunt la randul lor de 2 tipuri:
1.2Venituri fiscale cele determinate de legislatia fiscala si care se
colecteaza in diferite componente bugetare. Au ponderea cea mai
mare in cadrul veniturilor curente. Sunt reprezentate in principar de
impozite (buget national), taxe(buget local) si contributi(buget
asigurarilor socialale de stat).Impozitele sunt de 2 tipuri Impozite
directe (se aseaza asupra averilor contribuabililor sau veniturile pers
fizice si jur se datoreaza si se suporta de aceeasi pers) si impozite
indirecte (se aseaja asupra produceri si distribuiri bunurilor. Se
datoreaza si se paltesc de catre o persoana, dar se suporta de care
consumatorul final). Impozitele directe au o pundere in buget
undeva la 25%, in vreme ce impozitele indirecte au o ponere de
putin peste 40%. Tendinta pe plan mondial este aceea de trece a
ponderi impozitari de la impozite directe la impozite indirecte. Taxele
sunt sumele de bani datorate si platitie anticipat de catre o
persosna care solicita prestarea unei servici sau eliberarea unui act
de catre o institutie publica sau o persoana jur asimilata acesteia.
Taxele se impart in taxe fiscale (se colecteaza la buget) si taxele
parafiscale (se colecteaza cu titlu de venituri extrabugetare la
dispozitia unor insitutti publice. Cea mai noua taxa parafiscala prin
OUG 9/2013 timbru de mediu care se varsa in Fondul de mediu).
Contributiile sunt sume de bani stabilite ca obligati fiscla ein sarcina
persoanelor care doresc sa beneficieze de o ocrotire sociala.
1.3Venituri neficale pe care statul le incaseaza la buget din diferite
prelevari care i se cuvin ca urmare a exploatari a unor proprietati ale
sale.(sume cu titlu de redevente prin concesionari sau prin

acordarea licentelor, chiri, amezi, bunuri fara stapan). Ponderea


acestor venituri este din ce in ce mai mica.
2. Venituri extraordinare se apleaza numai daca veniturile cureste se
dovedesc insuficiente pt acoperirea cheltuielilor. Veniturile
extraordinare sunt: imprumuturile de stat pentru completarea
veniturilor bugetare care pot fi interne (statul le contracteaza de la
capitalisti autonomi) sau externe (sunt acele imprumuturi pe care
statul le ia de la intituti internationale de imprumut), emisiunea
monetara suplimentara (este periculoasa fiind de natura sa determine
cresterea fenomenului inflationist) si vanzarea de catre stat din
prorietatea privata.
Cheltuilei curente (cheltuieli de personal cheltuieli cu slariile, impozite si
plata de contributi sociale si altele si cheltuieli materiale cele privind
intretinerea gospodariilor, a imobileleor institutiilor de stat si unele de mai mica
insemnatate cum sune cele privind plata incalziri, energiei electrice,
achizitionarea de pixuri etc.) si cheltuielile de capital (cheltuieli destinate
investitiilor se prevad in buget pt initiera sau continuarea unor investiti si
cheltuieli destinate rezervei de stat sunt cele care duc la refacerea rezervei de
stat).
Insemna o prezentare a acestui anasamblu in functie de titplu de
stat(state unitare si state federale). In cele federale avem 2 paliere la nivel local
si la nivel central. La nivel central avem bugetul statului cu componetele sale si
bugetul aigurarilor sociale. La nivel local avem bugetele locale pt ca dpdv admin
eteritoriul tari este impatiti in uam. (bugete judetene, orasenesti, municipale).
Instatele federale avem 3 niveluri la nivel susperior avem bugetul federal, la
nivelul imediat de mai jos adica la nivelul componentelor feratiilor se intocmesc
begete ale acestor componete, iar in cadrul fiecarei componetata ale federatiilor
avem un beget al fiecarei componente.
Identificarea naturii juridice a bugtului de stat este un act adnimistrativ
sau un plan finanficar an statului sau ambele sau o lege? In ultimi ani s-a cazut
de acord ca aceste acre o natura complexa fiind un document politic (pt ca
regimul politic imi spune amprenta asupra bugetului), este un document juridic
(pt ca este adoptat de forul legislativ suprem) si este un document financiar
(avand in vedere caract evolutiv al veniturilor si limitativ al cheltuielilor).
In materie bugetara exista un grup de norme juridice pe care doctirina l-a
numit drept bugetar si din acest ansamblu de norme care vizeaza direct bugetul
se degaja niste principii care trebuie sa fie respectate. Aceste principi se mai
numesc principi bugetare sau principi de aplicare a dr bugetar:
1. Anualitatea bugetara este un principiu inscris expres in legea 500 si in
legea finantelor publice locale potrivit caruia bugetul se intruneste pt o
perioada determinata de timp. Exercitul bugetar incepe la 1 ian si se
termine la 31 dec, exercitul bugetar corespunde anului civil.
2. Unitatea Monetara in buget trebuie sa fie inscrise toate veniturile si
toate cheltuielile care urmeaza sa se efectueze pe seama veniturilor din

3.

4.

5.

6.

7.

acel buget. Fiecare componeta de buget trebuie sa inscrie toate


veniturile si toate chltuilile. In ro toate paltine si incasarile de la buget
se fac in moneda natioanla. Cu toate acestea chiar in buget se prevat
anumite venituri a caror valore este exprima in buget in euro, dar platile
efective se fac in lei la pretul de schimb determinat de BNR. Pt plata
anumitor servici plata se face in lei avandu-se in vedere un curs de
referinta stabilit la o anumita data de BNR. Exceptie o reprezinta salariul
personalului diplomatic din strainatate
Realitatea bugetara - principiu care impune factori de executie si de
decizie care colaboreaza la intrunirea proiectului de buget sa faca
estimari corecte cat mai apropiate de ralitatile vieti sociale pentru ca
ceea ce se inscrie sa se valideze pe perioada exercitiului bugetar.
Specializarea bugetara este cel care a determinat si detine obligatia
de a face bugete distincte pe domeni sau pe baza impartiri in teritoriu a
statului.
Publicitatea bugetara se publica in Monitorul Oficial sau alte ziare
contrale si pe siteul Miniterul Finantelor Publice. Dupa adoptarea legi
bugetare se publica in Monitorul Oficial. Ministrul de finante sau promul
ministru fac informari bugetare pe percursul exercitari bugetare. In
acest fel se ofera posibilitatea altor persoana de a fi informate.
Universalitatea bugetara in buget sa fie inscrise in extenso toate
veniturile si cheltuielile. Veniturile trebuie inscrise pe capotile,
subcapitole, paragrafe si la cheltuieli si mai detailat parti, capotole,
subcapotile, paragrafe, articole etc.
Principiul echilibrari financiare expres in legea 500/2002 el reprezinta
un deziderat legiferat. Avem varianta unui buget excedentar veniturile
sunt mai mari ca si cheltuielile. Nu avem nicio sanctiune pt
neasigurarea echilibrului financiar.

Procedura bugetara:
Reprezinta un ansamblu de acte cu caracter preponderent tehnic care
intocmite prin plaicarea legislatiei financiare si fiscale sustin etapele constructiei
bugetare. Etapele sunt:
1. Elaborarea proiectului de buget Guvernul are obligatia sa definitiveze
conditiile si indici macroeconomici care trebuie sa fie avuti in vedere la
intocmirea proictului de buget care se comunica tuturor ordonatorilor
principali de credite bugetare (= persoane care in virtututea functiei pe
care o indeplinesc sunt indreptatiti sa dispuna asupra sumelor de bani care
le-au fost repartizate din buget sub forma alocatiilor bugetare).
2. Aprobarea bugetului - eatapa care se deruleaza la Parlament. Apropbarea
parlamentului presupune urmatoarele etape: odata ajuns la Parlamanet
proiectul de buget insotit de cele 2 anexe este analizat a Comisiile de
specialiate a fiecarei camere.Dupa care proiectul este supus dezbateri in
Camerele reunite. De regula aprobarea bugetului trebuie sa se deruleze tot
in anul premergetor exercitari bugetului. In legea finanteleo publice se
prevede modul de solutionare a neajunsurilor provenite din faptul
neadoptari la timp a bugetului (Guvernul conduce activitatiile economice

financiare ghidandu-se dupa a 12 parte din indicatori bugetari anterior). In


cazul in care prevederile din proiectul neaprobat al proiectului neaprobat
sunt mi mici decat a 12 partea din bugetul anterior se vor aplica acele
prevederi.
3. Executia bugetara
4. Inchierea exercitiului bugetar se concretizeaza in culegea datelor
necesare de catre Min fin publice de la ordonatori principali de credite, dar
si de catre curtea de conturi pentru ca ins emaa lor sa se intocmeasca un
document de bilant numint, in care trebuie sa se inscrie alturi de
prevederile bugeatre din legea anuala realizarile efective.
5. Controlul asupra executiei bugetare Se face de catre 3 organe distincte :
Ministerul Finantelor Publice (controleaza de la un capat la altul constructia
bugetara si are un carater admnistrativ, specializat), Curtea de conturi
(verifica modul in care s-au cheltuit de catre ordonatori de credite alocatiile
bugetare care le erau destinate si la sfarsitul anului intocmeste un raport
pe care il inainteaza Parlamentului- control financiar) si Parlamentul
(controlul are un caracter politic verficica modul in care executarea
bugetului reflecatat in planul executiei bugetare a respectat proictul de
buget din legea bugetara anuala si pe de alta parte se indica pt perioada
care urmeaza noul buget si in fuctie de analizele pe care le efectueaza o sa
poata sa se pronunte mai in cunostinta de cauza asupra noului buget)
1 si 2 se intocmeste in anul premergator acelui de executare a bugetului. 3
coincide cu anul bugetar. Ultimele 2 etape se deruleaza in anul rumator
aceluia in care s-a executat bugetul. 1 incepe in 31 martie si se termina in
anul urmator aceluia in care s-a executat undeva prin august septembrie
printr-un act al Parlamentului.
La etapa a 3-a :
1. Deschiderea creditelor bugetare aceste creditari nu se deschis automat,
ci doar la cererea ordonatorilor principali de credite.
2. Constatarea lichiditati sumei ordonatorul principal de credite verifica
daca i-au intrat in cont sumele repartizate.
3. Ordonantarea creditelor impartirea creditelor.
4. Utilizarea creditelor - cheltuilea banilor care se face de catre fiecare
ordonator de credite in limita care i se cuvine. Creditul oferit unui
ordonator principal de credite nu ate fi utilizat de alt ordonator de credite.
Creditele care trebuie comsumate intr-un anumit interval de timp nu pot fi
utilizate in alt interval decat cel stabilit. Creditele oferite pentru un anumit
domeniu nu pot fi utilizate in alt domeniu bugetar. Excepti : un ordonator
principal de credite primeste permisiune de la Ministrul Finantelor de la un
capitol de cheltuieli la altul daca justifica aceasta nevoie; transferarea unor
credite bugetare de la un ordonator de credite la altul cu aprobarea
Guvernului si se intampla atunci cand unele instituti trec din subordinea
unui ordonator de credite in subrdinea unui alt ordonator de credite;
suplimentarea creditelor principale daca un ordonator de credite resimte
direct sau vine aceasta cerinta de la un ordonator din subordine

formuleaza o cerere de suplimentare a creditelor bugetare si Guvernul


poate sa ii acorde acasta suma daca apreciaza ca este oportuna suma fie
din Fomdul de rezerva aflat la dispozitia Guvernului sau constatand ca un
alt ordonator de credite anunata imposibilitatea utilizari alocatiei acrodate
Guvernul dispune tarnsferarea acelei sume de la acesta la cel care su cerut
suplimetarea creditului. Exceptie : blocarea creditelor bugetare daca un
ordonator principal de credite sau unul din subordine constata ca nu poate
sa utilizeze o suma ddin creditul acordat trebuie sa anunte Guvernul si sa ii
transmita acestuia suma. In fine, blocarea creditelor bugetare opereaza de
drep potrivit legi 500 daca se incheie anul bugetar faca a folosi tot creditul
bugetar.