CURS DE PREGTIRE PROFESIONAL N

DOMENIUL HIDROTEHNIC AL PERSONALULUI DE

EXPLOATARE AL MICILOR ACUMULRI

MODULUL :
Introducere n domeniul construciilor hidrotehnice

Gospodrirea apelor
= ansamblul activitilor de
planificare, alocare, utilizare,
protecie i valorificare a
resurselor de ap subterane
i de suprafa
pentru satisfacerea cerinelor
socio-economice, precum i
activitatea de prevenire i
combatere a aciunii
distructive a apelor.
Hidrograful anual al debitelor

Hidrograful const din reprezentarea grafic a variaiei n timp

a nivelurilor / debitelor unui curs de ap ntr-o seciune dat.

B.H. se caracterizeaz prin :

Perimetrul (cumpna apelor);
Forma suprafetei BH : alungite,
par, circulare;
Panta medie
Coeficientul de mpdurire

Reeaua
hidrografic
i bazinul
hidrografic

Ansamblul de canale, avnd o form ramificat, s pate de ape n decursul timpului se numete reea
hidrografic (RH), iar teritoriul de pe care reeaua hidrografic i colecteaz scurgerea se numeste bazin
hidrografic (BH).

Barajele i clasificarea lor

Barajele pentru acumulri de ap constituie lucrri de
gospodrirea apelor care realizeaz modificarea regimului
natural de curgere a apelor prin reinerea n lac a unor
volume de ap n perioada apelor mari i restituirea
ulterioar a acestor volume n perioadele de ape mici.
Clasificare
Dup folosin : baraje pentru alimentare cu ap, irigaii,
producere de energie electric, atenuarea viiturilor i
aprare mpotriva inundaiilor, piscicultur, agrement,etc.
Dup materialul principal din care se execut barajele se
mpart n urmtoarele tipuri :baraje din beton, baraje din
materiale locale.

Barajele din materiale locale

Reprezint cel mai vechi tip de baraje.
Sunt alctuite din materiale naturale existente n zon : balast, nisip,
materiale argiloase, anrocamente, bolovani.

n funcie de sistemul de etanare se clasific n:

a)Baraje omogene, alctuite dintrun singur tip de material (nisip
argilos, argil nisipoas);
b)Baraje neomogene cu masc sau ecran, la care elementul de
etanare (argil sau beton) este plasat pe paramentul amonte a
profilului;
c)Baraje neomogene cu nucleu (diafragm sau sambure), la care

Elemente constructive
oCoronamentul;
oTaluzurile;
oAmpriza;
oCorpul
barajului.
Seciune transversala
prin corpul unui baraj din
umpluturi

Elemente
constructive
Plan de situaie cu
elementele
componenete ale
unui baraj din
materiale locale

Deversor
liber

Evacuare
golire de
fund

Construcii hidrotehnice
pentru evacuarea apei
din lac EVACUATORI
Funcionarea unei
acumulri impune
necesitatea asigurrii
trecerii apei din lac, spre
zonele de consum,
evacuarea total sau
parial a apei acumulate,
atunci cnd condiiile de
exploatare o cer, ct i
evacuarea surplusului de
ap, care depete
capacitatea de
nmagazinare a lacului de
acumulare.

Dup modul de captare i

evacuare a apei:
evacuatori de suprafa,
care capteaz apa din
straturile de suprafa ale
lacului (deversor, preaplin);
evacuatori de fund, care
capteaz apa din straturile
de fund ale lacului (goliri de
fund).

EVACUATORIi
DE
SUPRAFATA
Descrctor canal cu
admisie frontal:
1 - canal de acces,
2 - deversor,
3 - canal rapid,
4 - disipator de energie,
5 - regularizare albie aval.
Descrctor canal cu
admisie lateral:
1 - deversor lateral,
2 - canal colector,
3 - canal rapid,
4 - trambulin.

Au rolul de a evacua debitele de viitur

atenuate.
Descrctorul canal se amplaseaz la
racordul barajului cu versantul.

EVACUATORIi
DE FUND

Asigur evacuarea total sau

parial a apei din lac.

Conducte de golire prevzute cu turn de manevr amonte

1 - enal de acces;
2 - van batardou;
3 - grtar;

7 - pasarel de acces;
8 - turn de manevr;

4 - van de manevr;

9 - diafragme pentru lungirea

drumului apei;

5 - conduct de golire;

10 - aduciune.

6 - disipator.

Exemplificare
Niveluri i volume
caracteristice
ale unei acumulri

Volumul mort
Volumul
rezervei de fier
Volumul util
Volumul pentru
atenuarea
undei de viitur
Volumul de
gard
Volumul
permanent brut
Volumul
nepermanet

Forele care acioneaz asupra barajelor din

materiale locale
Presiunea apei;

Presiunea gheii;

Subpresiunea;

Presiunea vntului;

Forele seismice;

Presiunea zpezii;
[Temperatura aerului].

Supresiunea

Presiunea hidrostatica
aplicat pe nucleu

Modul de lucru al unui baraj de pamant sub actiunea solicitrilor exterioare

RASPUNSUL STRUCTURII
n zona de saturare materialul din corpul barajului este supus supresiunii
(aciunea orientat de jos n sus a apei din fundaie), precum i presiunii
hidrodinamice (aciunea forelor de infiltraie orientate din amonte spre aval).

Schema infiltraiei i a saturrii barajului cu ap

a) cu nivel n bieful aval,
b) fr nivel n bieful aval

Scheme de drenaj ale barajului

n unele cazuri,
pentru interceptarea infiltraiilor sau a precipitaiilor care cad peste baraj, n
corpul acestuia, spre piciorul aval se execut un dren prevzut cu filtru
invers.
Acesta are rolul de a cobor curba de infiltraie, de a capta i evacua apele
interceptate.

a) prism de drenaj;

b) saltea de drenaj;

c) drenaj tubular

Mecanisme de cedare

Eroziunea externa prin deversare peste baraj

Eroziune interna in corpul barajului
Eroziunea interna in terenul de fundare
Alunecarea paramentului aval
Alunecarea paramentului amonte
Instabilitatea versantilor

Eroziuni produse de deversri

peste coronamentul barajelor
Viitura din iulie 2005

Deversor sub sarcina

Interventie si limitare
consecinte la o
eroziune externa

Canal evacuare g.f.

Barajele din materiale locale nu sunt concepute pentru a rezista la

deversri peste coronament, iar n cazul cnd, prin accident, acest
lucru se produce (de regul la viituri), fie n perioada de execuie
(n special la batardouri sau la barajele care nu au atins cota
final), fie n perioada de exploatare, datorit capacitii
insuficiente a evacuatorilor, rambleele nu rezist eroziunilor
produse de vitezele lamelor deversate i, de regul, se rup
producnd golirea rapid a acumulrilor.

SUFOZIA (EROZIUNEA PROGRESIVA)

Sufozia este fenomenul fizic prin care curentul de infiltratie pune in miscare particulele
fine din masele de umplutura fara a antrena scheletul alcatuit din particule mari.
Caracterul progresiv se explica prin sporirea permeabilitatilor si a vitezelor de infiltratie
ca urmare a spalarii partii fine (cresterea volumului porilor).

grifoane

Zonele din corpul barajelor (digurilor), fundatiilor afectate de sufozie se taseaza

puternic.
Antrenarile hidrodinamice prin terenul de fundare sunt mai frecvente decat cele
prin corpul barajelor (digurilor), controlul acestora realizandu-se prin intermediul
filtrelor si drenurilor la piciorul aval.
Daca fundatiile sunt nisipoase, iar curentii sunt ascendenti in aval de constructie
por sa apara grifoane (vulcani de nisip).

AFUIEREA (EROZIUNEA REGRESIVA)

Afuierea este un fenomen de instabilitate hidrodinamica care incepe cu erodarea
unor portiuni din zona aval a barajelor din pamant (digurilor), acolo unde debuseaza
curentul de infiltratie.
Acest proces poate continua aval-amonte, producand dislocari, pana cand prismul
amonte ramas nu mai poate rezita presiunii apei, rezultand cedarea.

Fenomene sinilare pot aparea in corpul constructiilor, acolo unde in zona

drenajelor lipsesc filtrale inverse, sau acestea sunt prost dimensionate (executate)
Prin masuri constructive se evita iesirea apei pe taluzul aval :
a) etansari amonte
combinate cu
b) filtre si drenaje aval.

ALUNECARE TALUZURILOR BARAJULUI

Profilul (sectiunea) transversal al barajelor din materiale locale (digurilor) este

determinat din conditia de stabilitate la alunecare. Incidentele produse sunt cauzate de

insuficienta cunoaste a caracteristicilor geotehnice ale materialelor din corpul barajului
si fundatie.
Suprafete de alunecare
(cilindrice) admise in calculul
stabilitatii taluzurilor

aval

amonte

ALUNECARE TALUZULUI AVAL

In functie de pozitia suprafetei de alunecare, alunecarile sunt :
adanci (trec si prin fundatie) sau superficiale (se limiteaza la masa barajului).
Alunecarile adanci sunt forte periculoase si apar de obicei cand lacul este plin.
Pentru evitarea alunecarilor la taluzul aval se prevad elemente drenante, care
coboara panza de depresie, micsorand presiunea apei din porii materialului din
fundatie sau din baraj in zona alunecarilor potentiale.
Suprafata de
alunecare
Alunecarea taluzului
amonte se poate produce
la scaderea rapida a
nivelului in lac, materiale
fine din baraj avand un
potential mai mare de
alunecare fata de cele
grosiere.

Masuri de prevenire a
alunecarilor (saltea
drenanta, prism
drenant)