M.

EMINESCU

OPERE
Editie critic& ingrijita
de

PERPESSICIUS

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

OPFR F.
I

POEZII TIPARITE IN'TIMP UL VIETH

INTRODUCERE

NOTE SI VARIANTE

ANEXE

EDITIE CRITICA tNGRIJITA

DE

PERPESSICIUS

BUCURE$T1
FUNDATIA PENTR U LITERATURA *I ARTA REGELE CAROL II"
39, Bulevardul Laseir Catargi, 39

1939

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

POEZII TIPRITE
IN TIMPUL VIETH
I
INTRODUCERE

NOTE $1 VARIANTE

ANEXE

EDITIE CRITICA INGRIJITA

DE

PERPESSICIUS
Cu 50 de reproducen i dup6 manuscrise

BUCURE$T1
FUNDATIA PENTRU LITERATURA $1 ARTA REGELE CAROL II"
39, Bliley ardul Lank Catargi, 39

1939

www.dacoromanica.ro

M EMINESCU, OPERE, I, EDITIE CRITICA

INGRIJITA DE PERPESSICIUS, S'A TRAS
IN TREI MII DOUA SUTE CINCIZECI DE
EXEMPLARE, DIN CABE TREI MU DOD&
SUTE DE EXEMPLARE PE HARTIE VELINA, CU SEMNATURA LUI M EMINESCU IN
FILIGRAN, FABRICATA DE FREIBERGER
PAPIERFABRIK, FREIBERG, PENTRU FUNDATIA PENTRU LITERATURA SI ARTA
e REGELE CAROL II*, NUMEROTATE DELA
51 LA 3250, SI CINCIZECI DE EXEMPLARE
NEPUSE IN COMERT, PE HARTIE VIDALON
VARGATA, FABRICATA DE CASA CANSON

& MONTGOLFIER, VIDALON-LES-ANNONAY, NUMEROTATE DELA x LA 50. COPERTA VOLUMULUI ESTE DIN CARTON
CONFECTIONAT DE CASA H ULLSTEIN,
LEIPZIG

1467

www.dacoromanica.ro

PREFATA
Dela 27 Ianuarie 1902, datd la care Titu Maiorescu ceela Academiei Romdne manuscrisele,
cte delinea dela Mzbai Eminescu, editarea operei aceluia ce nu apucase, in vieald liad, sd-Fi
_publice singur volumul, infra intr'o noud fazd.
Ceea ce se Ftia de cdfiva familzari sau numai se bdnuia, ca privire la o activitate infinit
mai intinsa a poetului, apare de astddatd leimurit. Cum tot mai ldmurit Fi mai insistent se face
sifflhitd nevoia editdrii integrale, a operei lui.

Ecourile se succed, cu regularitate, fi ca cdt mai mult se dd la iveald din ineditul acestor
inepuizabile grdnarii, cm atdt mai mult se intelege cdt de necesard, cdt de imperativd este nevoia
publicdrii laolaltd a tuturor relicvelor sale.
Intdiul din aceste ecouri pentru a ne limita la cloud, trei 11 afldm in prefala Poeziilor
Postume, ti_pdrite de Nerva Hod* Cu data de 8 Aprilie 1902, editorul stria : o edifiune cuprin-

zlind bate scrierile lui Eminescu va apare in cursul anului acestuia, sub ingrijirea d-lor L A.

Reldulescu, Il. Chendi si a subsemnatului. Pe aceastd, evident prematurd, asigurare se intemeia

Anghel Demetriescu in marele aft stadiu dela 1-903, tad/ de bogat In rezerve dar Fi In recunoaFteri,
una din intdiele contributiuni pe mdsura subiectului ce-Fi propunea si in care dupd ce formula
ca fermitate indoita nevoie de a se avea o biografie Fi o edifie completa a scrierilor, addoga : Ni
se anuntei o edifie completa a scrierilor lui Eminescu. E de prisas se% aducem mullumirile noastre
initiatorilor acestei intreprinderi. Am don i insd ca aceastd editie sd fie precedatel de o biografie

nu numai exacta', ci fi pe ceit se va putea de amdnuntitd a poetului fi insolitd de un bun co-

mentar asufra pasagiilor dificile sau asupra aluzzunilor aruncate in deosebitele pelrii ale scrierilor

lui. Datoria unui editor ar fi, dupd pdrerea noastrd, nu numai de a ne da textul autentic, ci
ci de a aduna documentele care ar putea lamina ,pe cititor, de a pune aldturi de text unele fapte
contimporane, de a ardta prin citate cauzele idezlor fi simlimintelor autorului, in scurt in a pane
din nou opera in imprejurdrile ce au produs-o. Dupd ce a dat aceste note, comentatorul trebue
s se retragd, fientru ca sel lase pe cititor etc., etc..
O In/die imaginer, a ceea ce ar fi putut fi aceastd reivnitd editie integrald a operei lui Eminescu o schileazd in 2914, d-1 A. C. Curca. A spune cel impundtoarea tipdriturd, cbiar lipsitd
de conditiile unei prezentdri critice, cum Fi era de fapt, nu reprezintd, tot:0, grosso modo,
nici a zecea parte din totalul operei eminesciene, este nu numaz un adevelr elementar, dar Fi cel
mai puternic stimulent pentru urmdrirea acelei &mere pe care anii in loc sa o apropie, o indepdrtau.

Vorbind despre aceastd In/die realizare a operelor complete, ca fi despre alto/e, intr'o
recapitulativd comunicare academia% din 1929, d-1 N. larga incheia astfel : Dar e o datorie
pentru noi, partreitorii prefioaselor caiete, pentru noi cari am inurilit ateita timp moFtenirea literare% a lui Alecsandri, sd incepem, printr'o comisiune la care Acuros a primi sd Ind alipesc,
edifia integrald d lui Eminescu, care trebue sd fie un monument national Fi pe care n'o poate da
,deceit Academia Romeind. Acelafi geind revine si Its rdndurile ca care glossa in Revista Istoricd
din 1933, pretioase contribulii eminesciene : dar o intrebare se pune : cine oare va avea curerjul

sd ni dea opera inski a lui Eminescu, intreagd?. lar mai deundzi, distingdnd hare feluritele
categorii de editii critico, d-1 N. Iorga Rapa in cdteva cuvinte ins4 norma Fi temelia unei atari
integrale : Orice rdnd din Eminescu meritd sa fie tipdrit.
Cdtre aceastd prezentare totald a operei lui Eminescu purcede, ca acest intdiu volum, Funda/la
,pentru literature! fi artd Regele Carol II. Integrald fl criticd, edilia aceasta nazueite sit duce%
la bun sfeirFit implinirea acelui corpus eminescianum, la care Fi memoria poetului, fi obligafizle culturn contimporane, fi natal:Ale ani de ani ameinate, au deopotrivd dreptul.
II

www.dacoromanica.ro

M. E,MINESCU

In ce spirit s'a lucrat editia de fate!, ce vor cuprinde intiiiul volum fi al doilea, ce ;a-a adausK
incd dela inceput fi cum are de &Ind sd se intregeascd, sunt chestiuni pe care cititorul le va urmdri ,ri verifica singur. De aceea, nezdbovind la lucruri, ce i se par de prisos, editorul se indreaptd
cdtre acele indatoriri elementare, dar 1i pldcute totodatd, nu numai fientru cei-1 apropie, ca un pas,
de finta tadejdilor sale, dar pentrucd-i oferd prilejul sd rdspundd, in chip public, acelor bune-

fdrd de care lucrul sdu n'ar fi fast ca putintd.

Intemeindu-se, ani intregi, de lucru, numai pe tezaurul, de nepreluit valoare al manuscriselor eminesciene, ca fi pe neistovitele depqite ale Bibhotecii
editorul are a mullumi inainte
de toatel conducerii Academiei Roane fi conducerii Bibliotecii, a cdror largd in/alegare i-au autorkat cercetdrile fi le-au dat patinta sd se implineascd in cele mai perfecta condifiuni. Intregului
personal al Bibliotecii, care ne-a inlesnit lucrul fi a cdrui bundvoinid ne va fi si de acum inainte
la fel de prefioasa, Ii aducem emolionate multumiri pentru neprecupetitul sprilin de care ne-am
bucurat fi scaza cd singurd teama de a nu trece ca vederea vreunul din numele nenumdratilor
binevoitori, ne-a oprit sd ddm curs acestui lung registra. D-lui general Radu Rosetti, directoral
Bibliotecii Academiei Romdne, ii exprimdm, in mod particular, gratitudinea noastrel pentru amabilitatea confinad ca cara a facilitat realizarea acestui inceput. Acestor bunevointi, le vom cere
favoarea sd asociem fi numele unuia din inaintafi, pe al bunului nostru dascal Ion Bianu, festal'
director al Bibhotecii, a cdrui largd inimd fi ale cdrui indrumdri sigure, ne-au fast, intotdeauna,
ca prisosintd imprtdfite. La imagina-i de bron, vegbind in sala de lecturd a Bibhotecii, tot mai

naigw, din and in and, ochii ca recunosting.

Once concurs, insd, oriciit de larg fi oriceit de multiplu

fel fi de altul, s'a vdzut

nu fi-ar

fi In ce mdsurcr au fost fi de un

putut da roadele dacd n'ar fi intiilnit acel climat, cet

mai prielnic fi cel mai generos totodatd, dala Funda/ja pentru literature! fi Artd Regele Carol'
importantd istoricd in analele noastre edttoriale n'ar putea fi epuizate in cdteva
rdnduri de prefald.
Numind, insd, Fundalia pentru literaturd fl artd Regele Carol II, numim pe directoral

II, al cdrei rol

ei, pe d-I Alexandra Rosetti, cdruia, pentru intdia datd, in lungul fir de am al raporturilor
noastre hterare, ne ludm hbertatea sd-i aducem multumiri publice. Cd prilajurile n'au lipsit mci
pad acum, o ftie oricine din aceia cari urmdresc, de mai bine de ece ani, realkdrile acestui singular editor, iar de cinci ani impliniti asistd ca reiteratd surprindere la toate cdte se fac, spre
binele literaturii, fi in cele mai desdarfite condiiii estetice, la Funda/ja pentru hteraturd fi artd,
Regele Carol II. Prezentul volum, ca fi intreaga lucrare a ediliei integrale Eminescu, n'au
avut un pa/ron, de mai luminoase initiative fi un colaborator, de mai constantd bundvointd, ea'
d-I Alexandra Rosetti.
Fie ca eforturile noastre conjugate sir' kbuteascel a atinge finta ce fi-au propus fi sd rdspundd, astfel, in limita modestei lor iscusinte, Inaltei solicitudini a Merjesttii Sale Regeluit
Carol II. Editarea integrald a operei eminesciene ilustreazd, odatd mai malt, pnincipiile spiritualitdfii regefti, aldietind prin veacuri destinele culturii noastre contemporane.
Bucuref ti, Iunie,

PERPESSICIUS

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE
TABLOUL EDITIILOR

Introducerea aceasta nu urmareste s adaoge incI o lamentatie la coral tanguirilor,

ce s'a intensificat dela o editie la alta. Cu rare exceptii, fiecare nou editor a gasit cu cale
sal arunce o piatra in gradina antecesorului, pentru ca mai ferit sa-si impuna roadele micei sale

ferme. Stravechea imagina a cursierilor luminii, nicaieri n'a fost mai putin invocata, ca pe
acest stadion vast de peste jumatate de veac al edidilor din poeziile lui Eminescu. Si nu
aplice, in loc de
rare ori, preluand facia din mana alergatorului, urmasul avea grija
multamita o lovitura de grade. Cali de posta ce razbiser. prin gloduri hopuri pana.

la statia din urma, se cuveneau nu numai schimbati, dar si omoriti.

La mult mai putin nazuiesc randurile de fata. Tabloul edidilor din poeziile lui Eminescu, cate s'au succedat, dela cea dintaiu, a lui Maiorescu, pan. in pragul anului acestuia,
urmareste s dea o imagina, cat mai apropiata cu putinta, si sal reconstitue drculatia uneia
din valorile fundamentale ale ultimei jumatati de veac din cultura romaneasca. Oricat ar
folosi lectiile i sugestiile cate au precedat-o, ca once lucrare de acest fel, tabloul de fat

este inainte de toate o incercare, ce-si trage din sine normele si le verifica' experimentandu-le. In condidile actuale ale bibliografiei romanesti ea nu poate fi altceva decat o
schit, a carei intregire ramane pe seama viitorului.
Tabloul editiilor este si rmne, inainte de toate, o lucrare bibliografica. El inregistreaza in ordine cronologica, retiparifile i le insoteste de acel minimum de date, obisnuit
in astfel de operatiuni de bibliotec. Urmand sugestiilor din afara, tabloul Ii adaoga i unele
informaduni complimentare, istorice, in primul rand, cridce dupa aceea. Fiecare editie
va avea numarul ei de online i in masura posibilitatilor, notita, mai mult sau mai putin
desvoltata, mai pudn in raport cu importanta retiparirii, cat cu a datelor ce vom fi posedat,

deocamdata. Tipograficeste, urmam exemplul de acest gen, al tabloului din editia Poeziilor
lui Baudelaire, dela Nouvelle Revue Franaise. Ca si acolo, transcriem titlul i numele autorului, cu capitale, pe al editorului cu italice i restul cu litera dreapta, de rand, indiferent
de caracterele tipografice ale originalului. Liniile, de once dimensiune le-am liniformizat;
ornamentele tipografice sau desenele le-am indicat prin s. (semn), iar emblemele editoriale

prin s. ed. (senmul editorului). Dela ordinea cronologic ne-am abatut intru atata ca am
grupat la fiecare edide retiparirile, cate s'au urmat in decursul anilor. In felul acesta se pot
urmri, mai usor, diferentele i, dupa cazuri, ameliorarile, dela o retiparire la alta. Fiecare
editie isi are mica sa familie, inlauntrul careia e loc i pentru cronologie i pentru istorie.
adaug si pe cel critic. Fara a intra in prea
Caracterului bibliografic, tabloul acesta
multe detalii, se va incerca s se pun in lumin caracterele proprii fiecarei editii. Infatisarea lor, oricat de limitata, va aduce un iriceput de pretuire si de ierarhizare. Once editie
cata sa raspund atat unor cerinte de ordin general, cat i acelor norme pe care si le-a propus. 0 editie care respecta cerintele generale si-si implineste normele propuse, este o edide
izbutita. Nereusita unei editii vine mai putin dela fatalele imperfectiuni ale lucrului ornenesc, cat din faptul c i tradeaza criteriile pe cari s'a intemeiat si in virtutea carora cere
dreptul de cetatenie. Cum e si firesc, cu ak unitate de inasura se judeca o editie populara, una de lux sau una critica. lar celei ce pretinde mult, mult i se va pretinde.
Se atrage at enda c tabloul acesta priveste numai ediuile poeziilor, asa zicand antume,
aparute
timpul viedi autorului. Volumele combinate de proz i poezii sau cele inteII*

www.dacoromanica.ro

XII

M. EMINESCU

grale; se inregistreaz numai pentru partea respectiv, a poeziilor antume. Toate celelalte
prti, privind alte capitole, ca i volumele de poezii postu.me, etc., se rezerv tabloului
bibliografic respectiv, ce va insoti fiecare n.ou volum, al editiei de fat.
Cu aceste cateva preliminarii i rezerve, lsm s urmeze tabloul

POESII II de II MIHAIL EMINESCUIIIIEditu.ra Librriei JJ Socecu & Comp.

Bucuresti

III 8 84.

VIII + 307 pagini. In capul filelor gravuri. Exemplarele, ce am consultat, unul de lux o unul pe hrtie obisnuit
nu au portretul poetului. Notita bibliografical aprut in Convorbiri Literare, pe i Ianuarie 1884, vorbeste de portretul
autorului o o prefat de T. Maiorescu. Un vol. in 80, 307 pag.. G. Ibraileanu confirma 2)

Filele VVI cuprind urmtoarea istoria prefati:

Colectia de fat cuprinde toate poesiile lui Eminescu publicate in Convorbiri Literare de vre-o doisprezece ani incoace, precum si cele aflate pn acum numai in manuscript pe la unele persoane particulare.
Publicarea se face in lipsa poetului din Tara. El a fost totdeauna prea impersonal si prea nepsItor
de soarta luctirilor sale, pentru a fi putut fi induplecat s se ingrijeascl insusi de o asemenea culegere, Cu
toat star. uinta amicilor sli literari.
Poesiile, asa cum se prezint in paginele =m'Atoare, nu sunt dar revIzute de Eminescu si sunt prin
urmare lipsite de indreptrile ce avea de gind s'A le facI, cel putin la cele vechi ( Venere ,ri Madond, Mortua
est, Egipetul, Noaptea, Inger de pazd, Impdrat ti proletar, Rugdciunea unui Dac, Inger ti demon ).
Daca.' totusi am publicat i aceste poezil, impreun cu celelalte, asa cum se gsesc, am facut-o dinteun

simtimnt de datorie literata. Trebuiau si devie mai usor accesibile pentru iubitorii de literatura noastr
toate scrierile poetice, chiar si cele inceptoare, ale unui autor, cate a fost inzestrat cu darul de a intrup
adunca sa simtire si cele naai inalte gandiri inteo frumuset de forme, subt al carei farmec limba romn.

pare a prirni o noul viaja.

Bucuresti, Decmvrie 2883.

T. MAIORESCU

Purtnd data 1884, se stie c volumul era pe piat incI din Decemvrie 1883, cum
las a se b'nui insksi prefata, datat Decemvrie i adugat in frunte, dup ce volumul e
in intregime tiprit. Afar de Convorbiri, aparitia volumului mai e semnalat de Familia,
din i Ianuarie 1884 si Contemporanul pe Ianuarie, cum informeaz G. Ibrileanu, in studiile
sale:
Mai mult1 Se poate preciza i ziva cand a aprut volumul. Aparitia volumului este anuntat in ziarul
Romantdu de J'ad, 22 Decemvrie 1883 la rubrica o Sciri d'ale zilei. (0 A aprut in editura librriei Socec
din Bucuresti, Poesiile lui Mihail Eminescu, inteun splendid volum de 300 pag., care face cea mai mare
onoare artei tipografice-etc.). Aparitia volumului e anuntat in ziarul Romhnia Libera' din 23 Decemvrie
2883, la rubrica Cronica zilei. ( Poezille eminentului nostru poet Eminescu au apa.'rut ... Recomancana cu struint cetitorilor nostri volumul aprut asaz' i in librria d-lui Socec, o perla ara pre; a poeziei
noastre) 2).

Ce a insemnat editia aceasta pentru circulatia intens a poeziilor i faimei lui Eminescu,
abia dac' mai e nevoie s amintim.
In ce grad, iarsi, ediia aceasta era, in acelasi timp, si. o fapt bun se poate vedea
din discrepa cu care Maiorescu intelegea s adoarm neliniti1e poetului:
De vreai sa stii, li seria T. M., la sanatorio! din Ober-Dcibling, unde era instalat, co ce mijloace esti
sustinut deocamdat? Bine, Domnule Eminescu, suntem noi asa strini unii de altii? Nu stii D-ta iubirea
(si dad
dal voie si. Intrebuitez cuvantul exact, desi este mai tare) admiratia adeseori entusiast ce o
am si eu si tot cercul nostra literar pentru D-ta, pentru poestile D-tale, ii pentru toat lucrarea D-tale literar si politiel? Dar a fost o adevrati exploziune de iubire cu care noi toti prietenii D-tale (ti numai ace'tia) am contribuir pentru putinele trebuinte materiale ce le reclama situatia. i n'ai fi ra'cut si D-ta tot asa
din multul-putinul ce 1-ai fi avut cand ar fi fost vorba de once ami; necum de un amic de valoarea. D-tale?
G. Ibraileanu,
poeziilor lui Eminescu, Viata RomAneascl, XIX, r, 1927, pag. 92-93.
G. Ibrileartu, op. cit., pag. 93.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

XIII

Acum trebue sO mai stii, c volumul de poesii [ce] ti 1-a publicat Socec, dupl indemnul meu n Dechem-

vr je anul trecut, a avut cel mai mare succes, asa Inca Socec st mnc uimit. In aceste 7 sOptmni dela
aparitiunea lui, s'au vndut 700 de exemplare; o mie este toat editia o de pe acum trebue s te gndesti
la editia a doua, care va fi reclamat pe la toamn o in care vei putea face toste indreptitrile ce le crezi
de trebuint. Poesiile d-tale sunt astzi cetite de toate cucoanele, dela Palat pra la mahala la Tirchilesti,
si la intoarcere in tara," te vei trezi cel mai popular scriitor al Roman' iei
e Was ich mir dafor Koofe I I
Asa cam este, dar tot nu este ru, cnd te simti primit cu atta iubire de compatriotii tia 1).

Alcituit, inteun spirit din cele mai atente, si subordonati intru totul durerosului eveniment ce venea s curme asa de crud o carieri in plin ascensiune, editia Ma-

iorescu s'a pistrat neschimbat, de-a-lungul tuturor retipiririlor cate au urmat, sporiti
doar cu cateva postume, ce se vor inregistra la locul lor. Mai mult, editia Maiorescu
a rimas i pan astizi modelul celei mai ideale oranduiri a poeziilor lui Eminescu, si dela
sugestiile ei au plecat nenumirati aii editori.
Inteo atare editie, meniti s pledeze nefericirea unuia din cei mai perfecti si mai unitari
poeti romani, nu-si puteau afla loc poeziile de tinereti ale lui Eminescu, de a ciror lipsi
vorbea, cu atata justeti, de alminteri, Hasdeu, la centenarul din 1902, al lui Eliade Riclulescu.

ele n'au fost niciodati adaose, nid in timpul viedi lui Maiorescu, nici dupi aceea, editia
aceasta rimanandinainte de toate, editia poeziilor apirute, sau cari aveau si apari, aproape
In acelasi timp cu iesirea de sub tipar a culegerii, in Convorbiri.
Clasici, prin consacrarea unei jumitlti de veac, oranduirea 2) poeziilor in editia Maiorescu este o operi cu totul personali a cridcului si ea se cuvine inregistrat ca atare. Cu
atat mai mult, cu cat formula edi,tia Maiorescu, de care ne vom folosi, in osebite randuri,

sintetizeazi nu nurnai metoda si data istorici, pe care le-a inscris in fruntea tabloului
editiilor eminesciene, dar si o formuli practici. Ea fixeaz o situatie.
Acest cuprins i aceasti ordine sunt urmitoarele: i. Singuatate ; z. Lasdli lumea ta

uitatd ;
dacd ramuri bat in geam ; 4. Pajul Cupidon ; 5. Ce te legeni, codrule ; 6. Melancolie ;
7. Rugdciunea unui Dac ; 8. Pe aceeasi ulicioard ; 9. De ate ori, iubito ; I. O rdmdi ; II. Despdrtire ; 12. Crdiasa din povesti ; 13. Odd ; 14. La mijloc de codru des; 15. Venere si Madona;
16. Sonet (rabind in tajad); 17. Sonet (Afard-i toamnd) ; 18. Sonet (Sunt ani la mijloc) ; 19.
Sonet (Ciind insusi glasul) ; zo. Sonet (Trecut-au anii) ; zi. Sonet (S'a stins viala, falnicei Venetii) ; 22. Dorinta ; 23. Mortua est ; 24. Noaptea ; 25. Egipetul ; 26. Adio ; 27. Ce e amoral;
28. Lacul ; 29. Inger si demon ; 30. Floare albastrd ;31. Se bate miezul noptii ; 32. Inger de pazd ;
33. Atdt de fragedd ; 34. 0 manid, dulce mamd ; 35. Fdt frumos din Tei ; 36. Cu mdne zilele-ti
adaugi ; 37. Din valurile vremei ; 38. Povestea Codralui ; 39. Impdrat fi Proletar ; 40. Pe king
plopii PM' so/; 41. Glossa ; 42. S'a dus amoral; 43. Departe sunt de tine ; 44. Freamdt de codru ;
45. De-or trece anii ; 46. Te duci ; 47. Peste vdrfuri ; 48. Somnoroase pdsdrele ; 49. Revedere ;

yo. ('dad amintirile ; 51. Doina ; 52. Mai am un singar dor ; Variantd ; Altd variantd ; Alta'
;
variantd ; 53. Epigonii ; 54. Cdlin ; 55. Strigofi ; 56. Satira I; 57. Satira ; 58. Satira
59. Satira IV ; 6o. Luceafdrul ; 61. Criticilar mei.
Un total de 64 poezii, daci adunim si cele 3 variante, nenumerotate, ale poeziei Mai
am un singar dor.
Textul editiei Maiorescu este, pe de o parte, al poeziilor apirute in Convorbiri, pe de
alta, al celor ce aveau si se publice Indat, in grupe masive, i despre cari Maiorescu spuI. E. Toroutiu,

Documente Literare, IV, 1933, pag. 187.

Fiindca ne aflm la acest capitol, iota.' pe tema ornduirn, un curios pasagiu din lucrarea lui Pompiliu Eliade,
Filosofia lui La Fontaine, Socec, 1901, pag. 1-12;
o Poet al Trecutului 0 Poet al Morfii, iat cum se prezint in definitiv Eminescu, in literatura noastr. Si am ajuns
Cu aceasta si la traskura cea mai distinctiv' a personalittii lui: o sbuciumare, o lupta' continui intre simtimntul

trecutului disparut, pe de o parte, si simtimntul mortii apropiate, pe de alt parte. Care din aceste dou simtirainte va subjuga, va dobori pentru totdeauna pe poet? E un moment in care poetul st cu gndirea lui la cumpn: e in poezia Se bate biezul nopfii. Editorul lui Eminescu a av-ut fericita idee de a alea aceast poezie la malocul volumului. In paginile ce preced asistOm mai ales la predommarea simtimntului Trecutului in sufletul lui Eminescu: cu trecutul, amorul i toate amintirile cele dragi; dela mijlocul volumului inainte, asistm mai ales la Triumful

Mortii, etc., etc..

Cetitorul poate verifica singur msura in care, cldind in arbitrar, observatiunea lui Pompiiiu Eliade e sau nu
just. Poate nu stric s mention:an a Se bate miezul nopii dateaz1 de pe la 1868.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

XIV

nea c. le are dela persoane particulare. delta fantazie i verva ar cheltui G. Ibraileanu in studiile sale asupra edidilor din Eminescu, cit. vreme lipsesc informatiile autentice, once discutie poate fi considerata, ca chiar una din expresiile istoricului literar, un lux.
Exista o chestiune a
ca manuscripte i ea apare, fie in corespondeta lui Eminescu,
fie in reportagiile timpului. Dar despre aceasta chestiune nu avem date precise, cum n.0
avem nid despre situatia exacta a transfertului acestor manuscrise, pe cari Maiorescu le
dona Academiei Romane, in 1902. Nimic nu mmpiedec s banuim el, totuvi, Maiorescu
a
aceste manuscrise i acu.m, in 1883, cand pregatea intaia ediie, dup cum le-a
dupa moartea poetului, cand publica Dalila, inteo forma, ca mult simt al retuvelor, pusa la punct i care presupune, neindoios, cercetarea de aproape a manuscriselor.

De altminteri, textul cu care Maiorescu dona in 1902, Academiei, manuscrisele poe tului, text ce se poate ceti in nota incurajeaz once presupunere de felul acesteia. Persoanele particulare dela 1883, se poate sa fi fost o formula conventionala 1).
Marea problema a persoanelor particulare, din care fantezia politist a lui G. Ibraileanu i pan la un punct gustul de analiz al romancierului, au facut o afacere cu adevarat
tenebroasa.' vi pe care vi-a cldit intreaga teorie a postumelor lui Eminescu, se prea poate
s fi fost, in realitate, un lucru ca mult mai inocent. Ibraileanu n'a prea fost unul din familiarii manuscriselor eminesciene. Altminteri ar fi observat c incepand hid. din 1867,
caligrafice, transcrise ca pentru tipar se succed, cu constanta metod. N'ar fi fost deci
exdus ca Maiorescu sa fi gsit aceste ultime poezii ca pe un pachet de epistole, investit
Cu toate formele legale, dar cate clinteun motiv de fort majora n'a apucat A' fie expediat

cu posta. Iat, toata problema postumittii i non postumitatii, redus la propriile ei

limite. Asa dar gru.pul acesta de poezii a trecut din manuscrise, in editia prim i apoi in
Convorbiri, din care pricina au vi fost scutite de erori de tipar, ca exceptia mkerii pentru
miseii din Glossa.

Celelalte, incepand cu Venere si Madond i sfarvind ca Doina (mai pupil Luceafdrul,

care vi el trece prin camera obscura a retuvarilor maioresciene), cate aparusera in Convorbiri Literare, un.de nu fusesera cru.tate de greveli de tipar, paistreaza., in prima editie Maiorescu, aproape toate erorile. Ba chiar i in editiile urmatoare i, precum se va specifica,
la locul sau, pan in zilele noastre. a Maiorescu ingrijea de aceasta editie el insuvi, insuvi o
marturisevte in cateva randuri, dup cum mrturisevte c tot el facuse i corecturile primei
Ceea ce explica cu greu perpetuarea i consfindrea multora din erorile, ava zise clasice 2).
Dintre erorile de tipar ale Convorbirilor, cari au trecut nestanjenite in prima editie Maiorescu vi au impietrit prinse in fildevul versurilor, de-a-lungul tuturor edidilor, mai importante sunt:

Pan' evd clara ca o rosa.', pan' evti dulce ca o floare.

(Noaptea)

Clara', ca o rosd pentru roud croare semnalata, inteun anume fel, chiar de Hasdeu,
putina vreme dupa svarvirea ei (cf. pag. 318, a edidei de fatal).
Cum, firl doar o poate, conventional este o ceastlalt formula' ddruite mie de ddnsul in diferite ocaziuni
didscrisoarea, cu care Maiorescu insotea, In sedinta dela 25 Ianuarie 1902, dania manuscriselor lui Eminescu, a
celor 43 de inanuscrise, aflatoare astzi la Academie si care insumeaz1 un total de peste ry.000 pagini. Dar iat cu
11100 termenii acelei scrisori: Dela Michail Etninescu posed dimite mie de dnsul in diferite ocaziuni multe
manuscripte, parte poezii publicate, parte incerclri, fragmente si variante de poezii nepublicate, parte studii, traducen i
articole in prozi. Toate aceste manuscripte, asa cum se afl: in crti cartonate, in caiete cusute i in foi
volante, vi le trimit alturat si le druiesc la rndul mea AcademieilRomne pentru a servi celor ce se vor ocupa
in viitor cecercetri mai amlnuntite asupra vieii i activittii marelui nostru poet ... >>. (Analele Academiei Ramble,
S. II, T. XXIV, Pa.rtea administrativ i desbaterile, 1902, pag. 95).
In rstimpul acesta seria el surorii sale, la lau, ca epistola din 6/18 Decemvrie 1883 am trimis astzi
corectura ultimei coli (Nr. zo) Tipografiei Socec-Teclu, care tipreste int?o admirabil editie poeziile lui Eminescu,
asa ci peste vreo zece zile apare volumul pe care, natural, 04 voi trimite imechat. Ii mai seria numai o scurt prefata. Poeziile, asa cum sunt ornduite ( sd se refie apozilia ), sunt cele tnai strlucite din cite s'au scris vreodat
In romneste si unele chiar in alte limbi. Unele absolut inedite, mai ales unYoarte &limos sonet despre Venefia si o
Glossd ... In ultimele trei sptmni am corectat zilnic cite 4 coli, dotal din Etninescu, dou din Kotzebue ....
(I. E. Toroutiu, Studii ,ri Documente Literare, V, 5934, pag. 18).

www.dacoromanica.ro

XV

INTRODUCERE

Acolo 'n chi de pIdure

LangI bolta cea seninI
Si sub trestia cea ling.
Vom edea in foi de mure.
(Floare Albastrd)

Cu intervertirea versurilor z i 3. Chesdunea poate fi urmIrita.', in aceast editie la

respectiv.
A statelor greoaie, cari trebue 'mpinse;
Atund yeti muri lesne ark' de-amor i grijI;
Poporul lui Il face tIcut i umilit.
(Impdrat fi Proletar)
,despre cari se va vorbi imediat.
Nu spera c.'nd vezi

La izbindI fleand punte

(Gloria)

cu miterii pentru mifeii.

Suprimarea versului: ,.S.7 cum vin cu drum de fier din Doina semnalad. cum se va
-vedea, i. de Ion Gorun i de Anghel Demetriescu.
In legaturl cu erorile din Impdrat 1i Proletar, se cuvine s. mentionam ca doua din ele, cele mai importante,
fuseserl corectate, inainte de aparitia mntiei editii Maiorescu, i anume in Contemporanul. Un mic istoric selimpu.ne.
Dupa cunoscuta epigrama a lui Macedonski, I. Ndejde publica In Contemporanul (III, 1) din 16 August 1883,
un vehement articol de protest In care reproduce epigrama incriminati, i o taxeaz1 drept fapt salbateca. Ince/And cu numarul urmtor, i ca s dea o mai mare importanta protestului, reproduce Din poeziile lui Eminescu
(e chiar titlul rubricei), insotindu-le de o notit explicativ, iscalit X. Epigrama lui Macedonski, reprodusa i ea in
numrul anterior incepea, se de, Cu: Un X... pretins poet, acum ...D. Notita precizeaza el transcrierea
poeziilor lui Eminescu se face dup.' Convorbiri.
se tiparesc: Scriroarea intdia i Scrisoarea a da (in Contemporanul, DI, 3,z Septemvrie 1883); Scrisoarea a treia,
partea I-a (ibid. 4, 16 Septemvrie); Scriroarea a treia, partea II-a (ibid., 5,r Octomvrie); Scrisoarea a patra (ibid., 6, 16,
-Ocomvrie) ca ultimele doul versuri, in italice; Impdrat fi Proletar (ibid., 7 i Noemvrie 1883), avand indreptate:
v. 23: A statelor greoaie care trebue 'mpinse

v. Izo: Poporul loc Ii face tacut

(Raminea eroarea din y. 106: Atunci vefi muri lesne fdrd de-amor ,ri grijd amor pentru amar).
Dup care urmeaza: Venere fi Madond (ibid., 8, 16 Noemvrie). In Nr. rz din 15 Ianuarie 1884 se tiparesc ecouri
-dela banchetul Junimei i in Nr. 13 din r Februarie 1884 sub titlul Din poeziile lui Eminescu (sfirit), urmatoarea

valoroasa nota: IncepurIm a publica din poeziile lui Eminescu, cnd nu 9tiam ca." in curAnd va iei un volum
.care &I le cuprind, dads' nu pe toate, dar cel putin pe cele mai insemnate. Prin publicarea volu.mului se face de

prisos lucrarea noastr, de vreme ce nu ne Indoim cl toti cetitorii notri se vor grabi s-1' cumpere. Volurnul a ie,5it in Bucureti in editia d-lui Socec i costa patru lei. Alce vom publica citeva poezii popuLsre din volum
-ca s vad: oricine ce efecte frumoase este in stare &I pricinuiascii poezia poporului, dad. tie cineva sa se patrund de ann. Mai publicam i poezia dela saritul volumului Criticilor mei. Dac, cum alizim, poetul s'a In-sanaitopt, ca at:6'1a mai bine. Va vedea cum 11 pretuiau de mult oamenii i ca se Inelase privind prea aspru lumea.
i se reproduc: Ce te legeni codrule, Revedere, Doind i Criticilor mei.

Un capitol spedal al editiei Maiorescu 11 formeail tipIrirea Luceafdrului. Lsand des-volarilor de rigoare fandul i. locul lor in capitolul respectiv, s spunem de pe acum
c versiunea scIzutl cu patru strofe a Luceafdrului din editia Maiorescu este o lucrare
ce-i apartine intru totul. Aplrut in Almanahul Romdniei June, in Aprilie 1883, Luceafdrul
e reprodus aidoma in Convorbiri Literare din August, acelasi an, dupI imbolnIvirea poetului. Incepand sI lucreze prin Noemvrie la editia sa, Maiorescu aplicI textului din Convorbiri o reductie de patru strofe, dictatl, de sigur, de criterii pe cari nu le-a explicat, dar
.cari se pot cu lesniciune formula. Un lucru catI totui s recunoatern: simplificarea imTusI de Maiorescu, arbitrar ca once interventie straddl, s'a acut cu pIstrarea legAturilor

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

XVI

organice. Suprimnd cunoscutele trei strofe, din imbierea Creatorului, Maiorescu aveak

grija i de sigur instinctul logic, s substitue vechei tranzitii, una nou, care era cerua,
de noul contur al poemei. In felul acesta, amputarea a trecut neobservat. Au gresit ins,
aceia dintre editori cari pistrand versiunea Maiorescu, au revenit la tranzitia Convorbirilor.
O operatie de acelasi fel va efectua Maiorescu pentru Dalila, pe care o anexeaz, poate
editiei a V-a, dup ce o tip'rise in Convorbiri.

POESIIII de MIHAIL EMINESCU II Editia a doua Editura LibrrieillSocecu &.

Comp.

Bucuresti 111885.
307 pag.
Vi + 2 (nenumerotate)
Portret miniatural i iscgitud compus caligrafic, din caractere de tipar.
Prefata

Erorile de tipar se mentin.

Editia a 3-a ne e cunoscut, numai din urmtoarea notit a ediiei Gh. Adamescu: Idem. Ed. 3-a 1888. Un exemplar in Biblioteca Clubului Tinerimei din Bucuresti. Aceleasi

poezii. Prefata lui Maiorescu si notita lui Giurescu despre data nasterii autorului.
Intfun articol al lui Comeliu Botez: Unde s'a nscut poetul Eminescu , Mihail Eminescu, I, 6, i Martie 1904, se vorbeste de o editiune de lux a poezlitor lui Eminescu din
anul 1887, aprut sub ingrijirea d-lui T. L. Maiorescu, in editura Librriei Socec . . . .
Ce este, ins, putin probabil, e ca la 1887 sau 1888 O. fi aprut notita lu Giurescu,
tiprit, cum se va vedea, abia in editia a sasea, peste vreo patru ani.

POESII i de MIHAIL EMINESCU i I Editia a patra fi II Cu o notita biografiel de T. Maiorescu. JI Editura Librriei Socecu & Comp. Bucuresti II 1889.
XIV + 315 pag.; portret minia.tural; prefata editiei India i india parte din studiul

Eminescu si

Poeziile lui, apa'rut in Convorbiri Literare, XXIII, 8, i Noemvrie 1889.

In legAtur cu editia a patra se cuvin reproduse cteva rinduri din articolul ce Alexandru 'dodos, (Ion Gorun de mai trziu), publica sub transparent pseudonim in
Blanduziei
Editia a patra, departe de a fi completatk pastreazal chiar o greselile editiei a treia, afarA de una singurk indreptat

aceea nu in textul carpi ci la sfrsit inteo erad 1 Este actiogarea unui vers, Lisat afarl din Satira I, dupi versul:
aci sub frtmte-i viitorul o trecutul s incheag,
Noaptea-ackine a veciniciei, el In ,rirttri o desleagd.

Dar cine n'a observat, In ediiile anterioare o alte lsri afark cura e de pild in celebra Doind, versul:
,S7 cum vin cu drum de fier

Toate cntecele pier.

El bine, si in editia a patta, ca si in celelalte, in zadar cauti chiar si la erad urma primului vers Iasat
Nici att nu-i d'ajuns.
Editia a patra pstreaz. din editia a treia erori cari in editilie anterioare nu eran, cura e de
Din Cojan la Vatra Dornii
In loc de Boian si altele mai mrunte, sumedeniel
Ca lucrare tipografic, de asemenea editia a patra e inferioarl cu ceva celorlalte editii.
In loe s se ingrijeasca, cura cred c-i era datoria mai inainte de toate, ca s curete de greseli, s implineascl
lacune i s caute a completa dui:A putint volumul de poezii al lui Eminescu, d-1 Maiorescu

in adeVar,

in fruntea volumului, studiul ce care ne atnenintase in Convorbiri Literare.

A lisat; ce-i drept, de o parte tidul pretentios al studiului ; 11 numeste acum munai notitd biograficd i-i pAstreaz:

numai parten lucha, parten in care cu contrazicerile o neesactidtile pe care le-am adtat intfun articol din Nr. 7 al
Fntsnii Blanduziei 1), isi face apArarea in contra impudrilor cl d-sa i alii ca d-sa ar fi l'asat pe Eminescu in mizerie, din pricina calreia ar fi nebunit

2).

12-19 Noemvrie 1889.

2) Al. I. Hodos, Un poet ,ri un critic, Fntna Bladuziei, Nr. 7 (seria
Ahh [Al. I. Hodos], EdItia a patra a poezillor lui Emitiesen, Fintana Blanduziei a, Nr. ro (seria II), 3to Decemvrie 1889.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

XVII

Editia a 5-a nu este cunoscut. Socotind, cu oarecare aproximatie, am putea presupune el ea a aprut eltre inceputul lui 1891, de vreme ce editia a 4-a apare cItre sfritul

1 ui 1889 iar a 6-a in Iunie 1892.

Pn ce vom fi consultat un exemplar, nu putem ti ce spor de texte va fi avut fat
de editia a 4-a. Judecnd dup faptul c numrul din i Februarie 1890, al Convorbirilor,

si sub titlul Dou'l poezii postume ale lui Mihail Eminescu, Titu Maiorescu publica sonetul Or cite stele i Dalila, insotindu-le de notita cu care ne vom mai intalni, i a c'rei
concluzie era
aceste dota poezii cuprind versuri de-o unic. frumusete i (CA) nu pot
lipsi din opera lui Eminescu s'ar putea, zic, deduce c'l editia ce urm a 5-a va
fi insumat i. aceste dou. texte. Cu certitudine, ins, nu se poate afirma. Ce este sigur este
e editia a 6-a, ce apare in 1892, insumeaz. 4 poezii noui, pe care Convorbirile se grbesc
s le reproduel. i nimic nu se spune de Dalila i Or dile stele. Pentruc figuraser in editia

a 5-a? Pentrue vor figura abia in a 7-a?

Iat intrebri, pe cari numai prezenta unui exemplar le va deslega1).
Editia a 6-a de asemeni nu ne este cunoscutl. Dar despre ea avem date precise in
notita aprut in Convorbiri Literare, XXVI, 3, din i Iulie 1892.
Sub titlul Patru poesii de Eminescu, redactia seria:
Noua editie (a 6-a) a poesiilor lui Eminescu, apiruti la Soceca & C-nie in luna trecut sub ingrijitea d-lui
T. Maiorescu i cu indreptarea multor greseli de tipar din editia precedend, este sporid cu urrnitoarele poesii

gisite pe ckeva foi serse de mana lui Eminescu. D. Maiorescu le insoteste cu o nod la pag. z94, in care
apune: poesilie, serse pe ca't se vedein prima arunckud a condeiului, au rimas nerevazute de poet si
nepublicate de el; una din ele este numai un fragment de 3 strofe. Rugciunea se afl intercalad inteo poesie
de rz strofe, intitulad Ta twam asi, avand ind in manuscript fiecare strof randuri sterse si nelnlocuite etc.
Dar si asa cum le gAsim astazi, aceste poezii cuprind versuri de o unicA frumusete i nu pot lipsi din opera
lui Eminescu.
De altminteri noua editie se foloseste, intr'un Post-scriptum, pentru fixarea datei nasterii lui Eminescu de scrisoarea d-lui Giurescu, publicad In nutrir' ul Convorbirilor dela a Iunie a. c.

urmeaz: Intre
Pe un album,Rugc1ciune iFragment. De retinut: intai c editia
a 6-a se intregete cu 4 poezii postume i, al doilea, c abia dela aceast a asea editie
apare textul lui N. D. Giurescu, privitor la rectificarea anului nasterii lui Eminescu.
In aceeasi vreme in care se pregtea tiprirea editiei a 6-a, Titu Maiorescu trimite lui
I. V. Socec, o scrisoare in care dup ce amintea el de venitul multelor editii s'a bucurat
poetul, in cei din urm ani ai vietei sale, f'cea propunerea ca pe viitor, librria-editoare s rezerve clte 600 lei pentru fiecare nou'l editie de una mie exemplare, care s fie
destinati la premiarea acelor lucrri literare scrise de studenti romni, care pe lng
valoarea lor s'a' fie in oarecare legAturl cu conceptiunile caracteristice cuprinse in opera
lui Erninescu.
Dar abia dup' dou mici premii, din care unul se d'a' scriitorului N. Basilescu, acordul
e zdrnicit de somatia, ce c'Apitanul Mateiu Eminescu tipreste in Monitorul Oficial din
9 Octomvrie 1894, prin care declara c nimeni nu are dreptul a edita i vinde scrierile
rmase rela decedatul su frate. Fireste el in urma acestei instiintri scria comentatorul,
a primirii unei somatiuni deosebite, Casa Socec a suspendat editarea poesiilor lui Eminescu 2).

Cum editia a VII-a apare in 1895, i tot la Socec, e de presupus el o tranzactie va

fi intervenit, din timp, intre prti.
POESII 11de 11 MIHAIL EMINESCU
II Editia a eaPtea
de exemplare 11 11 Cu o notit biografic de T. Maiorescu 11Bucureti
riel Socecti & Comp. 11 1895.

A seaptea-mie
Editura Librl-

2) 0 verificare de ultim'al oi re inlesneste, cel putin, clatarea exacta' a editiei a 5-a. In amintitul studiu,
din 1903, inchmat lui Eminescu, Anghel Demetriescu (Opere, Fundatia p. literatud i ard Regele Carol U,

1937, pag. 227 nota) vorbea de a cincea mie (2890) pe cate o avea inainte, plin de greseli de tipar. Intre
altele, continua s'a' lipseasa din Doina, versul: i CUM vin cu drum de fier, dcspre care a mai fost vorba.
2) Gh. Teodorescu-Kirileanu, Convorbiri Literare, XL, rz, Dec. 1906.

www.dacoromanica.ro

xvnt

M. EMINESCU

XVI + 318 pag. Pe verso foaei de tidu: Exemplarele No. z pana" la 50 din edita VII, sunt tiprite
pe hrtie olandes1.
Cuprinde: prefata la editia d'intAi; Podul Emineseu, aprut In ed. a IV-a, datat gresit: Bucarest',
Octomvrie 1887; la fine, notita lui N. D. Giurescu. Vignetele, cul-de-lampe-urile si ornamentele dinlauntra s'au suprimat. Sunt 73 poezii (cu cele 3 variante pentru Mai am un singur dor: 76). La pag. 294,
In nota sonetului Or elite stele, nota' ce se va reproduce in toate editille cte vor mai urma, se vorbeste

de cele 6 poezii adaose scrise pe cae se vedeIn prima arunciturl a condeiului, (ce) au t'Amas nerevizute de poet, nepublicate de el si incheie cu: Dar si asa cum le gsim astzi, aceste poezii cuprind
versuri de o unicl frumusete ce nu pot lipsi din opera lui Eminescu.
Por7ii1e adaose sunt: Sonet, Oricdte stele, Pe un album, Intre .pdsdri, Fragment, Rugriune, Dalila.
Greselile de tipar, aceleasi mai putin versal din Doina, de astdat restituit.

POESII II de II MIHAIL EMINESCU j

Editia a opta II * II A opta mie de
* II Cu o notitI biograficl de T. Maiorescu
II Bucuresti j Editara Li.brriei Socecti & Comp. I' 1901.
.exemplare

26o pag. Pe copera: Pretul Lei 1,5o.

Acelasi cuprins, aceleasi erori de tipar, in datarea notitei biografice ca i la poezii.

Edipile a 9-a si a ro-a nu ne sunt cunoscute. Ele au apIrut in rstimpul dintre 1901,
.data celei de a 8-a i 1913, data celei de a ri-a edita.

POEZII

de II MIHAIL EMINESCU j I Editia a unsprezecea j * II A trei-

sprezecea si a patrusprezecea mie de exemplare

* II Cu o notita biograficI de T.'Maio-

.rescu I Bucuresti Editura LibrAriei Socec & Comp., Societate Anonim j1913.
272 pag. + tabla de materii; Pe copert: Pretul Lei 1,5o.
Acelasi continut, aceleasi erori de tipas. Notita biograficA, de astdat: Bucuresti, Octomvrie 1897.

MIHAIL EMINESCU I
POEZII II Cu o notit biograficI de T. Maiorescit
Bucuresti Editura LibrIriei Socec & Comp., Sodetate AnonimI.
271 pag. + tabla de materii [f. a.; c.ca 2920].

MIHAIL EMINESCU
j POEZII j Cu o notitI biograficI de T. Maiorescre 11 11
Editura Librgriei Socec & Comp., Societate Anonim II [2922].

.Bucuresti

Anul pe copera; 271 pag. + tabla de materli; acelasi continut etc.

MIHAIL EMINESCU
II OPERE COMPLETE II
j Seria I POESII j II
Volumul I
f Cu o noti biograficl de T. Maiorescu fi s. ed. (I Bucuresti Editara
Librriei Socec & Co., Soc. AnonimI r922..
Pe coperta": Biblioteca Clasicl.

Volum mic, cartonat, 185 pag.; acelasi continut etc.

Cuprinde 49 poezii dela Singurdtate pn la Revedere. Toate poeziile In vers lung, sunt frinte
TipArituri neglijenti, in duda exteriorului.

MIHAIL EMINESCU
POEZII II Cu o notit biografia de T. Maiorescu Ij
Bucuresti f Editura Librriei Socec & Comp., Sodetate Anonim.
j

II

271 pag. -I- tabla de materii. Acelasi continue etc. [f. a.; c.ca 1924

MIHAIL EMINESCU POEZII II Cu o notitI biograficl de T. Maiorescu 11 s.

cureti Editura Librriei Socec & Co. , S. A.
271 pag. [f. a., c.ca 1927].
Acelasi continut, aceleasi erori.

www.dacoromanica.ro

Bu-

INTRODUCERE

XIX

MIHAIL EMINESCU 11 POEZII11_ Dupl prima editie publicat Cu o nodd bioEditura Libriei Socec & Co., S. A. II Bucuresti.

.grafic. jj de II T. Maioresca 11 s.ed.

265 pag. [f. a. Din post-fatl: 1936].

Acelasi continut, la care se adaogi o Postfat semnat de d-1 V. Demetrius, care si-ar fi dat osteneala

s elimine greselde de tipar, strecurate an de an in editia Maiorescu. Note interioare seranaleazI, in

deosebi, eronle editiei a IV-a. Cateva interventiuni arbitrare, in note, strici tocmai scopului =Mar' it
de editor: restituirea caracterului primei editii.
In schimb se pstreaza toate evidentele i istoriceie erori de tipar ale editiei prime, semnalate o pani
acum si a clror dinuire nitnic nu o indreptteste.

N. EMTNESCU11-11PROZA. I VERSURII1 s.11Editor, V. G. Mor/un II Iasi, 1890.

254 pag. In frunte o scrisoare autograf a lui Eminescu, in cuprinsul:
Botosani, xo Noemvrie 1887.
Mult-stimate arnice,
Boala indelungat de"care am suferit, m'a impiedecat dela tinerea unei corespondente regulate. Acum,
filiad intructva mai restabilit, viu a VI ruga s V'aduceti a minte de mine, de lipsa aproape absolut de

rnijloace de subsistent, In care ma aflu.

Daa VI este ca putint de-a-mi veni in ajutor, V rog a o face cat de curand, cici cea mai neagr
mizerie ini amenint.
In asteptarea unui raspuns &man al D-Voastre,
devotat amic
M. Erninescu.

Volumul cuprinde ca proz.: Fdt-Frumos din lacrimd, Srmanul Dionis i Influenta AustriaceY. Ca poezii: Felt-Frumos din teiu,Foaie veyedeY,Diana, Dalila, Nu mel intelegi, Sara pe

deal, La steaua, De ce nu-mi vii, Kamadeva, cele iz poezii din Familia, dintre 1866-1869,
Din noaptea (Familia, 1884) i. ca poerii postume : Vieala i Stelele 'n cer (din Feinttina Blan-

duziei). Prefata editorului d indicatiuni precise si pretioase, asupra locului unde au aprut
bucItile in proz. i versuri. Observadile insotitoare sunt i astzi de actualitate. La FittFrumos din teja: Aceast poezie poate fi socotit ca o variant a poeziei cu acelasi titlu
publicad in volumul editat de Librria Socec si care in Convorbiri Literare, anul XI, Nr. 12
purta titlul: Povestea Teiului.
Despre poeziile din Familia: Socot c vom aduce un serviciu insemnat celor ce se
indeletnicesc cu cercetarea amainuntit i cu studiul desvoldrii geniului poetic al lui Eminescu, publicand ad si intaiele bucIti ale mar elui nostru poet.
Despre cele dou poezii postume: Apoi ca poezii postume, am gsit dou'l bucti
publicate, fr tiduri, de ctre revista bucuresteanai Fantana Blanduziei i culese din-

tr'un notes al lui Eminescu. Publicndu-le aid am intitulat india poezie: Vieata, iar
pe a doua cu intaiul ei vers.

Postfata se incheie cu urmltoarele randuri: Volumul de fat trebuia s aparl de anul

trecut i editorele, care in aceast publicatie nu urtnrea un gand bnesc, era sli scoad
numai cheltuelile, rmaind ca autorul s beneficieze de tot castigul.
De atuncea incoace Mihaiu Eminescu slvirsindu-se din viead., publicatiunea a fost
intrerupt; dar credincios intelegerii avute, editorele nu voieste s trag niciun folos b'nesc
din acest volum si va depune in Mande societtii intocmite pentru inltarea statuei nepieiritorului poet castigul net al acestei publicatii.
lar la fine, aceste utile si rarissime detalii de tiraj:
Volumul s'a tiprit:
Jo' exemplare numerotate, editie de lux, hartie velin, intovrsite de fotogr
to lei
autorului
5 lei
y I ex. hartie velin
3 lei
toot ex. editie populad
,(Un cetitor a calculat ca creionul si a aflat suma de : 6f oc? lei).

www.dacoromanica.ro

XX

M. E.MINESCU

In legituri Cu editia Mortun, Familia, XXVI, 28, din 15/27 Iunie 1890, reproduce recenzia ce N. A. Bogdan
publicase in Era Noud. De punerile la punct, referitoare la proza lui Eminescu, atit de revelatoare la epoca aceea,.
vom arninti Cu prilejul editirii operei in prozi. Reproducem, aici, eiteva din obiectiile de ordin general si de bun,
simt:
Apoi nu stim ce I-a indrituit pe editorul Prozei i Versurilor lui Eminescu, de a publica scrierile sale, din
acest volum, cu o ortografie
nidejdiani. Oricit ar fi mai triit Eminescu, cred ci n'ar fi avut plcerea de a serie
doul rinduri, de pild, ca acestea:
Ochii neg-ri, cari lerau ai lei, era lei intreg, lei copilul

lea 11 crescu ...

Asta ar insemna a desgropa un craniu de sfint, si a-I espune privirei publice imbricat cu un joben, or cu o
pipl intre dinti I
De asemenea nu stim ce motiv literar a impins pe d-1 Mortzun a publica, in reproductie litografick o scrisoare
a poetului care numai hat= operele lui si mai ales in fruntea unui volum, nu-si avea locul. Cu totii stim c Eminescu a fost redus la mizezie; cu totii stim cA i amicii i cei ce numai au auzit de numele i meritele lui, au contribuir cu mult-putin spre a-i ameliora suferintele, ceca ce poate a ficut-o i d-1 Mortzun, sau persoana cirei li va
fi adresad acea scrisoare (cid nu se spune cui anume e adresati). Ficut-a d-1 Mortzun o biografie a poetului,
care la partea suferintelor sale s'a.' introducl acel act olograf?.

MIHAIL EMINESCU j

II POEZII II (Complecte)

II

s. II Ia.i

Frani Saraga.

Editura Librriei

VUE -F 213 pag. [f. a.].

Patetid prefati de A. D. Xenopol, datad Februar 1893.

Incepe cu Vieata, Stelele 'n cer, poeziile din Familia si sfirseste cu La moartea lui Aron Pumnul. Postumele ediiei Maiorescu. Cronologie gresiti.

MIHAIL EMINESCU
Fratii Saraga.

POEZII

Complecte II s.

Iai

Editura Librriei

240 pag. Pe coperd: A 12-a mile. Colectiunea araga. Pretul z leu.

Nou prefati A. D. Xenopol insotiti de urm,Itoarea notit:
Manuscriptele de mai sus, despre care vorbeste d-nul A. D. Xenopol, ni le-au (limit D-nul George
Butman, fost pe-atunci compozitor de litere, la Convorbiri Literare, care viznd cA textul poeziilor se
publica' Cu oarecare corectie din partea redactiei, i-au plicut a pstra manuscriptul lor in original, spre
a le avea asa complete precum erau ele.

MIHAIL EMINESCU
Fratii Saraga.

POEZII

Complecte II s. I Iai

Editura Librriei

Pe coperd: No. 7. A 13-a mie. Colectiunea amaga. Pretul z leu [f. an].
Scurt prefati. A. D. Xenopol, intecesand pentru sugestilie l obiectiile ce trezeste:
Editiunea aceasta noui a poezhlor lui Mihai Etninescu se deosebeste de acele ale altor editori, mai,

indiu prin intocmirea liru.lui lor cronologic, dupi data publicirii lor in diferitele reviste si scrieri din
care au fost culese. Intrudt data alcituitii lor trebue sA corespundi indeobste ca aceea a publidrei, se
poste vedea din editia de fad modul cum s'a desvoltat gemul lui Eminescu.
Asupra acestei imprejudri, putem observa d spiritul poetic a lui Eminescu, desi inniscut, a ajuns.
la deplina lui inflorire destul de tirziu. In poeziile lui incepitornice, el se and stingaciu in ros tiri, greoiu
In limba adeseori plini de neologisme neindreptitite, cotifuz In idei si sine in rime. Unele din aceste
defecte struesc pini si In timpurile de mai drziu. Asa in Impelrat Proletar, in Strigoii si altele.
Putern zice eA talentul lui Erninescu nu ajunge in deplina lui desvoltare decit in 1877. Cind ne
gndim ci In 1883, minunatul sin spirit fu zdrobit pentru totdeauna, abia atunci putem pretui insemnata pierdere ce a incercat-o literatura romineasci prin innebunirea lui Eminesc-u.
Editia de fati este apoi mai compled decir toste cele precedente, adt prin restituirea adevirad a
textului, dupl manuscriptele originale pe care am fost destul de fericiti a le afla, pentru o parte din poeziile lui, pe cat si prin o reproducere mai exacta'. a poeziilor publicate si care in multe din tipiririle
anterioare erau pline de greseli care le schirnbau Inlesul .

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

XXI

MIHAIL EMINESCU J J POESII

Carte didactic J Aprobat de Onor.
Minister al Instructiunei publice i Cultelor J Pentru uzul scolilor 'I J Editori II S.
Dimitriu & Matei Eminescu
II Bucuresti 11
Lito--TiPografia Codreanu & SIvoiu
Calea Rahovei Nr. 5 1895.
II

11

II

78 pag.; Pretul 50 bani; mica prefat. de N. Petrascu.

MIHAIL EMINESCU J POESII

Carte didactia Aprobat de Onor. Mi-nister al Instructiunei Publice i Cultelor sub No. 2531 din 28 Aprilie 1895 Pentru usul
scoalelor J J Iasi Editura Librriei coalelor, Fratii araga 1 8 9 6.
J

Pe coperta: a 3-a mie, (evident ex. dela Acadernie); Biblioteca

(din Biblioteca Saraga a 25 bani volumul), Pretul 25 bani.
Pe fila 3: portretul dela Neamt.

Pe fila 5-6 (n-rotate si

araga, sub Poesii: r, jos: No. 9

Un twat, datat Martie 1896, isclit: L L Alexandrescu-Dafin.

Latre altele:

<de lucen curios ci in cArtile pentru scoalele primare, aproape de loc nu se citeaza din poieziele
nemuritorului nostru poiet, Mihail Eminescu. Cu adta naai mult, el la Eminescu gasim bogatia o stilul
cel mai curat din tot ce s'a scris in romaneste, cu exceptie bine Inteles de un Creanga, neintrecutul
povestitor popular.

Biblioteca pentru Toti

J 11/11HAIL EMLNESCU II
POES1I II Cu notit bio.graficl de cdpitanul Eminescu, fratele poetului Mihail Eminescu II s. II Bucuresd
J Editura Librriei Leon Alcalay II No. 37. Calea Victoriei. No. 37. II (Sub
Hotel Bulevard).
II

Pe coperti : No. 195-196 [f. a.].

M. EMINESCU J
-3.

POEZII 11 11 Editie ingrijit dup manuscrise de 1011 Scartu

s. J Bucuresti J Minerva, Institut de Arte II Grafice i Editur, B-dul Aca- J demiei,

Edgar Quinet, 4. 'I 1908.
Coperta de Ary Mumu. Pretul: Lei 1,5o.
XXVIII (prefat, datat: Bucuresti, August 1908) -F 352 pag.

Introducerea lui Ion Scurta in atatea privinte excelenta, ca intuitii sigure si de o terminologie
ce se impune oricarui familiar al manuscriselor incepe cu examenul, atent urmrit, al editiilor de pina
la a sa, care va fi dorita edifie crlIicd, autentica in text, completa in cuprins, oranduiti dupl toate
normek obicinuite aiurea, spre multumirea stiintei si a marelui public cititor.
Un Adaos, final, completra7'A' izvoarele insemnate la fiecare pagina o dovedeste ca. Ion Scurtu a fost
intiul cercetator pasionat al manuscriselor, care si-ar fi desivrsit far doar si poate editia, dacl Parcele

i-ar fi ingaduit-o. Poziile sunt imprtite in trei perioade: a tineretii intia, a tineretii a doua o a
maturittii. In Liuntrul cadrului cronologic, o noua grupare psihologica, dupa fondul de scntimente
i de idei al poezillor.

M. EMINESCU 11 II LUMINA I DE LUNA POEZII II J Editie

,clup ma- II nuscrise de Ion Scurtu s. 'I Bucuresti Minerva.
fice si Editur. Bulevardul Academiei 3. Edgar-Quinet, 4

Institut de Arte I Gra191o.

Coperta Ary MLITIIII. Pretul: Lei 2.

391 pag. (id. Prefata. Datat: Iunie 19t0, adauga, in deosebi, justificarea noului titlu: Lumind de
lund, care, inteadevr, apartine lui Eminescu.
Erata, intre alte greseli, indidi i Cdlin, unde in loe de: singurica'n carmdrutd... cere si se
(Sic!).
citeasca : singuridi

www.dacoromanica.ro

XXII

M. EMINESCU

M. EMINESCU
LUMINA j DE LUNA II POEZII
I Editie
dup ma- II nuscrise de Ion Scurtu 11 s. Bucuresti I Minerva, Institut de Arte II Grafice i Editur, Bulevardul Academiei 3.
Edgar Quinet 4 II 1912.
j

391 pag. Aceeasi coperta, datata: 1910.

Prefata datat: Iunie 1910.

s.

MIHAIL EMINESCU II
II POEZII
Editie revizuit II de II Ion Scum' I?
Bucuresti jj Editura Librriei Leon Akalay Calea Victoriei 47.
252 pag.

Pe copert: Editie ilustrat (sic) si revizuit de Ion Scurtu, 1910

Pretul Lei z.

Biblioteca pentru Toti

MIH_AIL EMINESCU
Editie reviPOEZII
zuit de jj Ion Scurtu 11 s. 'I Editura Librriei Universale Leon Alcalay j Alcalay & Co
Bucuresti
37, Calea Victoriei, 37.
j

Pe coperf: No. 195-195 bis, 196-196 bis.

0 mica prefat in terrnenii:
Aceast noul editie a poeziilor lui Eminescu este revizuitea si indreptarea vechei editii din Biblioteca pentru Top.
Volumul cuprinde, in prima linie, poeziile publicate de autorul nsui i de prietenii sAi literari. S'aa
adaos la sarsit, ca o completare, numai acele poezii postume, care par definitiv inchegate o sunt de o.
frumusete deosebit, la inaltimea celorlalte poezii ale lui Eminescu, neavnd lipsurile i imperfectiunile,
cari turburau i nemultumeau pe cititorii amatorh
Astfel credem a fi pus la indemina acestui fel de cititori o editie populara care se poate intrebuinta cu incredere si cu folos.

MIHAIL EMINESCU

Editia II

I POESII 0 notit biografic II de I loan Sdnclulescu

Complectat i admgit II s. ed. II Bucuresti

Leon Alcalay II No. 37.
Calea Victoriei.
No. 37.
II

jj Editura Librriei

F. a. [c.ca 19081 Celebral prin erori de tipar si note fanteziste, editia aceasta si-a atras o indreptatit i sever critica din partea lui Scurtu.

Biblioteca poporal Dacia II j No. 4-5 II M. EMINESCU si I. CREANGA II

icoane j Pretul zo bani j j Cernuti, 191o.

POVESTI I POEZII cu dou.

Editura Soc. Stud.. Dacia

Tipografia Soc. Scoala Romn.' . Suceava.

Brosur, 63 pag.: 2-31 inclusiv rezervate lui Erninesc-u. Portret de Viena.

a Mihail Eminescu, notita biografica s, se incheie cu rndurile:
In Eminescu s'au intrupat durerile si ndejdille unui neam intreg. Mintea lui mare a inteles necazurile poporului nostru i inima lui larga a simtit durerea ingrmdit in cele 22 milioane de suflete
romnesti. Pe dansul 1-au durut durerile noastre, lar durerile noastre sunt aceleasi o in ziva de azi; de
aceea
citim povestirile o poezilie lui i si ne inaltam sufletele o sA ne intrira inimele.
Cuprinde: Doind; Feit-Frurnos din laerina, poveste i La Rovine (fragment din Seriroarea a III-a).

Biblioteca Lumen II Revist periodic No. xoz j M. EMINESCU

LUII Lumen,
Bucuresti II 7, Str.
CEAFARUL
IMPARAT I PROLE TAR
Calonfirescu, 7 r91r/XI.
j

[M. EMINESCU:] SONETE

I POEZII IN FORMA POPULAR& II Chisinaul

1912. Bibl. Basarabiei.

[Informatie din editia a VI-a a d-lui Gh. Adamescu].

www.dacoromanica.ro

XXIII

INTRODUCERE

Poezii.
Nuvele.
RoMIHAIL EMINESCU 11 11 OPERE COMPLECTE
Cugetri Scrieri: Literare, Economice, Politice i. Filosofice. jj Scriman. Teatru.
Critica Ratiunei Pure de Ka.nt II Cu II o prefat. II si II un studiu introductiv 11 de
sori.
.A. C. Cuza II - 11'4. II - j Editat de 11Librria Romneascg II Ioan V. Ionescu si N.
Georgescu 11 [O.] II Institutul de arte grafice N. V. tefniu & Co. 11 Strada stefan
11

cel Mare No. 38

II 1914.
Ix -F 679 pag.; Pretul Lei 65o.
Pe verso copertei:
Coperta in culori cu desen alegotic de cunoccutul pictor Ipolit Strmbulacu. Trei ilustratii

reprezentnd pe Eminescu la diferite vriste.

Motivul copertei: Stefan Voci sumlnd din corn, din versul Doinei.

Intentia noastr, scria d-I A. C. Cuza in prefat, a fost s punem la indemini romnilor de
pretutindcni, in interesul culturi nationale, o editie cuprinzind intr'un singur volum, cu pret eftin,
toate scrierile fireste, cele niai insemnate, in toate direcaile, dad nu chiar toate in intelesul absolut
comorile siniirci i gndului siu, ale genialului nostru, nu numai poet, ci i cugettor,
al cuvntului
In attea domenii: Mibail Eminesen.

E cea dinti intreprindere, credem, de felul acesta la noi, etc. etc..

Populate% dar i orifice', ga cum o anunta d-1 A. C. Cuza In prefat, editia din 1914 marcheaz1 un
moment in tiprirea operelor lui Eminescu. Punnd la contributie lucrdle inaintasilor cu Chendi o Scurtu
In frunte, aducnd unele corectri din confruntarea ca manuscriseie o cu adaose pretioase, prec-um la
postume, suava elegie Stau in fereasita susd, pierdut totusi, din pricina repartizrii materialelor, printre
exercitii juverule editia A. C. Cum a adus, intiia, imagina unui scriitor fecund, de o vastal i variat activitate si a stimulat mai mult ca once pledoarie, citre acea editie integraLi, si criticl, pe cale
de realizare
Iat cum se exprima d-1 N. larga, in ammtita comunicare academic:a 1), despre aceast editie:

Dar economistul iesean n'avea rgazul trebuitor pentru a explora acest intins, dar Incurcat material, nici pregtirea trebuitoare pentru o att de delicat sarcin ca presintarea editiei integrale a unei
mrete opere. A incredintat deci lucrkile premergtoare unui tnr grbit, care abia a reusit s d escifreze scrisul rpede al inserunAtorului de versuri fugare, menite sa fie supuse mai trziu completrii
ciselarii. S'a adunat astfel un bogat fond iterar, care a fost imprtsit acolo, la las, printeo tipografie
cu o liter mrunt, pe dou coloane, ca o traducere a unui roman de Alexandru Dumas. Poezia

intiiu, prosa pe urm, bine inteles fr cea mai mic silint de a fixa datele, adevratele date care,
pentru buctile poetice, nu sunt totdeauna acelea ale publicatiei in reviste, adesea fiind vorba de reunirea unor fragmente, de date si origini foarte deosebite.
Editia de Opere complete pe care o datorim d-lui Cuza i colaboratorului su anonim, care,
dac nu mg. indoiesc, e d-1 A. C. Cusin, care mai trziu a dat articole de ziar si de reviste, are ins
un mare merit. In ea, pe lng o mare parte, nu totdeauna ralu cetit, din lirica pstrat in caretele pe
care le pstrm noi, se dau incerclrile de drame, att de indrz' nete, o nu numai Srmanul Dionis
Flt-Frumos din lacrim, dar o articolele lui, att de remarcabile ca idei, onestele o ptrunzAtoarele
articole de critic teatral o literati' din Curierul dela Iasi. Prefata, fgcluiti, care putea cupr inde
pretioasele amintiri personale ale d-lui Cuza, a lipsit si se pare a fi prsit.

completate de II
de II MIHAIL EMINEE.CU Revgzute, clasificate
- II BuPcezii
de
dragoste
I
it Dr. Constania Marinescu
Mihail Dragonsirescu
Str.
Lipscani
94.
Editura
Li
lriei
H.
Steink
erg
II
curesti

POE2II

127 peg.; [f. a]. pe copeit; Crnititl, Eibliotc 1iterad, stiintifick No. 31-31 bis; Lei 2.

POEZId II de II MIH.AIL EMINESCU J Revzute, clasificate i completate

de if

Mihail Dragonsirescu I i Dr. Constarla Marinescu II Po eme de dragoste LI -Bucu94

resti II - J Editura LibrAriei i Tipografiei H. Steinberg & Fiu II 94 Str. Lipscani
I

11 1916.

87 pag.; pe copert: Cminul, Bibliotecl literajA, stiintific, No. 44; Pretul 30 bani.
1) N. Iorga: Note istorke aserpra editekii opera poetice a lui M. Emir:cute, A. R. Memoriile Sectiuni Litera re

S. III. Tom. W. Mem. 6.

www.dacoromanica.ro

XXIV

M. EMINESCU

MIHAIL EMINESCU POEZIL (I s. II Biblioteca SeminItorul II j Editu.ra

Diecezane, Arad II 1918.
218 p.; pe copera: Nr. 23-25; Pretul 1.70 cor. Cuprincle urmItoarea prefat:
Editiile poeziilor lui Eminescu s'au epuizat chja nainte de risboiu. Cele nout nu mai pot pitrunde
la noi in u.tma Inprejuea'rilor nefaste. Publicul msi ni-le rzclaml intr'una, iar noi reusindu-ne
le adurfam
le punem la dispozitia on. public cetitor.
Fie, ca ideile i concepttile profunde ale nemuritorului Emitiesen st stribati itt sufletele tuturor fiilor
nostri ;i din aceste idei sorbuid energia renasterei, sine nutrim i insufletim si in zilele mari de acum.
Arad, Decemvrie 1917.

M. EMINESCU j POEZII ALESE j SEiste [1919] II La 30 de ani dela moartea

lui fi Bibl. Ardealului Nr. 3.
[Referint luati din ed. a VI-a a d-lui Gh. Adameseu].

Colectia artile pentru Popor..

DOINE SI PLANGERI j POEZLI
MIHAIL EMINESCU Editia R. O. David si M. Saraga II Strada Gabroveni,

de II

pag. [ i920 ]; Pretul Lei To.

Pe verso foaiei de titlu: Colectia apare sub ing-rijirea d-lui Ion alugiru.

Pagini aiese II din If Scriitorii Romani II Publicatiune periodicI II No. 3 II MIHAIL

EMINESCU J POEZTI II Cu o Prefat de Prof. Gh. Adamescu II Cartea RomineascI II

Pretul i leu.

32 rag. [c ca 1921].

Pagini alese II din II Scriitorii Romani J Publicatiune periodica II No. 7 II MIHAIL

EMINESCU j LUCEAFARUL. GALIN J Cu o Introducere de Prof. Gh. Adamescu II
Cartea Romneasel j Pretul i leu.
32 pag. [c.ca 1921].

Pagini alese II din II Scriitorii RomnT Publicatiune periodicI II No. 42 II MIHAIL

EMINESCU II SATIRE II Cartea Romneasc fi Pretul i leu.
32 pag. [c.ca 19211.
Cuprinde cele 4 Serisori i Singoli.

MIHAIL EMINESCU JJ
POEZII II Cu introducere i notite II de II Gh. AdaJ Membru corespondent II al Academiei Romine II s. ed. 'I Editura Cartea Romneasc S. A. Bucuresti JJ Inst. de Arte Grafice Carol Gbl S-sor I. St. Rasidescu J16,
Str. Paris 16.
mescu

187 pag. [c.c.s 1922].

MIHAIL EMLNESCU J
POEZII j Cu introducere i notite II de Gh. AdaMembru corespondent II al Academiei RomAne fi Editiunea II II s. ed. (I Editu.ra
Cartea Romaneasc, S. A. II Bucuresti.
J

mescu

zoo pag. Pe copert: Pretul lei 25 [f. an. c.ca. 1924];

Introducere. Notit despre vieata lu Eiriinescu. Poeziile in ordinea cronologici dela De-af opta.
pani la Kamadeva. Dalila lipseste. La fine: un indice alfabetic al poeziilor.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

XXV

MIHAIL EMINESCU 11 11 POEM 11 Cu introducere, biografie, notite i glosar 11

de Gh. Adamescu 11 Membru corespondent al Acaderaiei Romne 11 Tipritura a 3-a 11 s.
.ed. 11 Editura Cartea Romneascl Bucuresti [I [19281.
XVI + 204 pag.

MIHAIL EMINESCU 11POEZII 11 Cu introducere, biografie, notite si glosar 11 de

Adamescu 11 Membru corespondent al Academiei Romne 11 Tipritura a IV-a 11 s. ed.
11

Editura Cartea RomneascI, Bucuresti.

xx + 220 pag. [1932]. Pretul Lei 48.

MIHAIL EMINESCU 11 POEZII 11 Cu introducere, biografie, notite i glosar 11 de

Tipritura a V-a 11 s. ed.

,Gh. Adamescu 11 Membru corespondent al Academ.iei Romne

Editura Cartea Romneasc., Bucuresti.

11

xx + 220 pag. [1935]. Pretul Lei 48.

MIHAIL EMINESCU 11 POEZTI 11 Cu introducere, biografie, notite i glosar

11 de

Ch. Adamescu j Membru corespondent al. Academiei Romne 11 Tipritura a VI-a 11 s. ed.

11

Editura Cartea Romneasa, Bucuresti.

247 pag. [1938]. Pretul Lei 50.

Cartea Bun
11 POESIILE LUI 11 MIHAIL EMINESCU 11 Editie
If vol. I 11 Bucuresti 11
11 Editura Ligei CulIlingrijit de 11 N. Iorga
11

turale

II

1922.

Izbutit portret miniatural, 120 pag., gravuri de N.G.B[ulighin].

Pe copert: I (anii 1866-1879). Pe coperta
Pretul 5 lei.
Incepe Cu Mortua est, sfirmte Cu O mamd. Se noteazi datele revistei, in care au apirut

Cartea Bata

No. 2. 11-11POESIILE LUI11MIH_AIL EMINESCU11Editie cri-

ticl 11 ingrijit de 11 N. Iorga II II (Atiii. 1_0-1 895

11

Editia a II-a 11 Bucuresti

11 11 Editura Ligei Culturale 11 1932.

136 pag., gravuri: N.G.B., pe coperta finall: 25 lei.
Dela Scrisoarea I-a pani la Apari se" dai
nesigure. Traducen. 'rebind in tajad, Trecut-au onu, Oricdte stele, Ce std
Rag. 123: Adaos
vcintul. La fine: Mrinusa (dupi Schiller).

MIHAIL EMINESCU 11 j POEZII 11 Editie complect j vol. I 11 Elegii si Ode 1

'Poeme epice 11 Bucuresti 11 11 Editura Eminescu S. A., Editur i Librrie 11 Strada
Parlamentului No. 2.
203 pag. Pretul Lei 40 [c.ca 1923].

M. EMINESCU

11 POEZII 11 FILOSOFICE, SOCI 11 ALE I SATIRICE 11 Cu

'so introducere 11 de 11 Lucian Blaga II s. ed. 11 Cultura National.

Pe copert: Cartea cea bun.

Pe v. foil de titlu: No. 5. VI-1923.

Introducere: biografie i caracterizarea poeziilor filosofice.
Culegerea din poeziile de gindire ale lui M. Eminescu din colectia de fati, se bazeazi pe editia

lui Ion Scurtu.

Fotografii: Teiul sfint din gridina Copou, Sanatoriul Dobling.
Cuprinde: Efigonii, Inger ,ri Demon, Se bate miezul noplii, Impdrat ji Proletar, Rugddunea unui Da:,
Satira I, Satira II Satira III, Satira IV, Critidlor mei, La steaua, Rugddune, Dalila, Glossa.

III

www.dacoromanica.ro

XXVI

ed.

M. EMINESCU

POEM LIRICE II Cu o introducere II de

M. EMINESCU
Cultura National.

Ludan Blaga

s..

91 pag.

Pe copert: Cartea cea bun.

Pe v. foil de titlu: Nr. 6. W-1923.

Introducere: biografie i caracterizarea poeziilor lince.

MIHAIL EMINESCU

LUCEAFARUL II de

Ilustrator

Mi,ru Teifanu.

22 planse colorate, 23 pagini.

Pe fila 23: Aceasti lucrare s'a tras pe presele litografice ale atelierelor Soc. Lureqfrul din Bucu-resti, dupi desenele originale pe piatr ale pictorului M. Teisanu, in 250 Exemplare, din cari 2o Exem-

plare pe Japon, numerotate dela No. I la 20 o 230 Exemplare pe carton Englez numerotate dela
No. 21 la 250.
1921-1923.

MIHAIL EMINESCU POEZII II Publicate iII acinotate de II G. Bogdan-Duicci

Cultura National

[1924].

246 pag. Pretul Lei 6o.

Telul editiei lui G. Bogdan-Duici, cu limpezime exprimat, din primele rinduri ale atit de pretioasei
introducen, este acela de a restabili textele in formele in care s'au infildsat intiia ark inlesnind astfel,
si o privire sigurl asupra desvoltidi sale stilistice . Al doilea tel e cel al ornduirii cronologice.
Cu mid abateri, edida G. Bogdan-Duici oferl textul Familiei i al Convorbirilor Literare, mai corect
spus textul eminescian in ortografia revistelor la care a colaborat.
Ample observatii de natuti morfologic, intemeiate pe studiul izvoarelor strine i autohtone, ineursiuni fructuoase in istoriografia literati, intre altele : aproprierea dintre Mortua est i p oezia La o
mamd, publicati de Alecsandri in Foaia Societlii (Certiluti), din x865, asign acestei editii un loc
bine determinat.

Biblioteca pentru To

Editie aleas II s. fi Bucurwi

II No. 195-196 II MIHAIL EMINESCU II j P OEZII

Editura Librriei Universala Alcalay & Co.

27, Calea Victoriei, No. 27.

205 pag. [f. an. c.ca 19261.

Pe copertl: No. 195-196 bis. Pretul 18 lei.
Vechea prefati Scurtu, pentru B. p. toti.
Incepe cu Viaja.

MIHAIL EMINESCU j j POEZII II (1865-1887) II Editie publicat II de II OctavMinar j Bucuresti II Edita Librria Noul Carol P. Segal II 70, Calea Victoriei, 70. [1927].
157 pag.

La pag. It, in chip de prefat: Poetul, 3 strofe, pini la proba contrafi, suspecte i notita: A
aprut in revista Rndunica scoasi de elevii gimnazisd romini din Cerniud la 1865. Poezia e semnat: Mihail Eminovici, elev gimnazist.
Oricine va alege, cu usurint, firul acestei mistificiri. De o revise,. Rndunka, apirut in 1865, la
Cerrauti, n'am dat pani. astzi.
In schimb, in 2893 apare la Iasi o revise Rdrulunica, sub directia D-nei D. O. Sevastos, la care
colaboreazi Virginia Mide-Gruber, Cornelia Emilian etc. si nade se face abuz de terminologie
motive eminesciene.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

MIHAIL EMINESCU j

XXVI/

POEZII j Cu introducere i subt ingrijirea d-lui G.

Murnu, II Profesor universitar, membru al Academiei Romne II Cu rz acuarele-facsimile

si numeroase desene de II A. Murnu j Editura Nationala S. Ciornei II Bucuresti

II 8ro, Strada Decebal, 8ro 11

[1929].

Pe verso: Tiptit in atelierele Ramuri, Craiova.

Prefita datat: Bucuresti, Mai 1928.

Biblioteca Clasicilor Rordni II Ingrijid de E. Lovinescu i - M. EMINESCU

POEZII i Cu o introducere de E. Lovinescu Editura Aurora S. Benvenisti & Co.
Bucuresti
Str. Eraigrantului No. 4-6.
200 pag.; [1929]; Lei 45.

M. EMINESCU POEZII 11 Editie alatuit de II G. Ibrdileanu

Editura Napo-

nala 11 S. Ciornei jj Bucuresti.

320 pag. + IV (tabla de materii); [I930]; Pretul Lei 80.
Bogata in subtile observatiuni referitoare la natura muzical a poeziei eminesciene prefata lui G.
Ibraileanu atinge i cateva chestiuni pur editoriale. Este, intai, cbestiunea unificarii limbii, in directia
formei literare, la care Era' indoiall tindea Eminescu. Ceea ce l echivaleaza Cu o sustinutl denaoldovenizare, dusa poate prea departe de Maiorescu, o rascumplrata din plin de Botez.
In privinta orclinei, ea este cronologid, CL1 o singurCexceptie care ... se intampl sa fie doul
si chiar patru. Volumul incepe co Epigonii in loc de Venere Madona, nu numai pentrucal e oare-

cum o profesie de credint c ar fi o ratiune suficient

dar o pentrUd:

de altfel, avind in

vedere modul cum proceda Eminescu, nu poate fi indoial ca. poezia Epigonii a fost conceput 1 scris
aproape in forma ei definitiva, inainte ca Venere ,ri Madond sa fi aprut. Ceca ce nu se confirma nici
pe departe. Epigonii e o poema ca totului tot de Viena, in timp ce Venere ,ri Madona dateazi cel putin
din 1869. Manuscrisele nu autorid alte certitudini.
A doua excepiie cronologica e asezatea intr'o anexa finala.- a poeziilor de adoiescenta, oda pentru
Pumnul, cele 12 poezii din Familia si oda pentru tirbey, despre care afirma categoric ca Emuiescu
nu le-ar fi tiparit in volumul scos de el insusi. Anexele ce am tiparit la tfinele volumului prezent
sdruncina putin aceasta de a doua eertitudilae.
A treia exceptie priveste pe Fdt-Frumos din teiu, aruncat, pen= motive similar; inteun adaos
final, dimpreuna ca alte texte ci co strofele eliminate din Laceafarul. Caci desi publica poema cu amputarile efectuate de Maiorescu, o vaga remuscare face pe, Ibraileanu s republice strofele sacrificate, in
Adaos.

O altal exceptie, de consecinte intni catva mai grave, este situarea Serii pe deal intre Noaptea iEgipetul, pe motiv c desi publicara in Convorbirile din 1885, a fost conceput i terminata in 1872. De consecinte mai grave, spunearn, pentruca amesteca dou criterii cronologice: pe cel al conceptiei o al publi-

carii, ceca ce, aplicat cu sttictete, ar duce /a o adevarat anarhie. Cele dou planuri cronologice trebuesc folosite separat. Exist o cronologie a aparitiei textelor si una a efectuarii lor. Ele pot fi determinate si catre aceasti opera de clarificare tind toti cercetatorii. Alternarea lor, la voia intimplrii, nu
aduce dealt prejudicii.
Studioasele i interesantele studii, ce Ibrileanu a inchinat editiilor lui Eminescu isi au loc mai curand la introducerea rezervata. Postumelor.

EMINESCU POE7TT 11 Editura Nationala, S. Ciornei.

304 pag. Pretul 15o lei.
Format mic: 6,2 cm. X 9,5 cm.
Legatura in pide, margini aurite, hartie biblie.
Reproduce, in mic si fan nici o schimbare, editia Ibrileanu.

www.dacoromanica.ro

XXVIII

M. EMINESCU

M. EMEENESCU POEZII Editia II II Ale:Attila de II G. Ibrdileanu

tionala Ciornei, S. A. Bucuresti.

Editura Na-

XX (prefata) -F 300 -F IV (tabla de materii) pag.

Pe coperd: Edide nou, revzut de G. Ibrileanu; [c.ca 1936]; Pretul Lei p.
Identicl c-u aceea din 1930.

MIHAI EMINESCU j POESII Editie ingrijit. II de II Constantin Botez ti Cu 4 planse

afarl din text II Bucuresti Editura Cultura National:4 z, Pasajul Macca, z. [1933].
I

558 pag. + XX (Lan' :Lurid, etc.).

Pe verso foil de titlu: S'au tras din aceast carte pe Battenpapier verg alb treizeci de exemplate sub copert special, numerotate dela A la Z i dela r la 4, si o suti douz' eci i sase de exemplate pe hartie velin vrgati, fabricad pentru editura Cultura National, numerotate dela A la Z

o dela I la roo.
Inspirandu-se tot timpul dela putemicele o adesea tiranicele directive ale lui G. Ibrileanu, edida
Botez e india, strduindu-se s. aducl intreg materialul de variante al manuscriselor eminesciene. Dac
nu a izbutit s fie chiar ceca ce ar fi putut, este, pe de o parte, din pricina scurtului timp de lucru (4
ani mirturisid) si In al doilea rand din cauza sistemului de dou ori gresit, odat in transcrierea textului, altdat in aceea a aparatului critic.
Pomind dela convingerea c. ortografia manuscriselor eminesciene se confunda" cu nortnele ortoepiei
sale, Botez fed un text aproape ilizibil, prin prea marele respect al formelor etimologice sau moldovenesti dei, tot el, recunoaste cal la fel ca toti scriitorii roma ni pan in ziva de astzi, Etninescu nu are

consecvent in formele pe care le intrebuinteazI. Or, tocmai aceste dublete o triplete trebuiau s
dea de gandit ca din douI forme, una provincial si alta literar-generalizad, folosite de Etninescu, face
lege si are precdere cea de a doua. Trecem peste faptul c niel aceast normA nu e respectat cu
strictet, niel la text, cu atat mai putin la aparat unde absenta sernnelor diacritice si aralgirile scrisului de atelier lsa loe tututor ipotezelor. Cum trecem si peste usoara inconsequenta ea", dei strict cronologick ordinea poeziilor e inversat i poeziile de adolescent sunt trecute la un!. Pleat, ce -1 trecem
asupra lui Ibraileanu.
Cu privire la aparat, cad s aducem inainte de toate neprecupedtul nostru omagiu aceluia care
irosit vederea (cum insusi ne-a mrt. urisit-o) prin mrcinisul manuscriselor, si poate i sntatea.
Confruntnd textele si urmrind, cu Cate dificulti, aplicatia agravad din capul locului, a sistemului lui
Botez, nu odati am invocat versa! lui Grigore Alexandrescu: Relvna-fi fu neobaria, isulelungel-a ta
.
, Ina vai! n'a iertat scoria etc. etc.
Dar sistema! lui Botez nu putea sa ducal la alte rezultate. Preoc-upat sa inregistreze, in primul rand,
diferentele faa de textul definitiv, aprut in Convorbiri, Botez face, cu toad ravna de a fi complet, un
fatal o stricici os triaj. Versuri la care a renuniat, e formula Cu care inregistreaz, din cnd in cnd, acest
cxcedent de versuri, fAr s ja seama cal in chipul acesta unitatea aceea biologica", care a fost catare
sau catare vari anta autonom a fost ucis o transpus in cifre. Sunt ereziile naturale a ceca ce am numit,
inch" dela inceput, sistemul statisdc, mai pemicios si mai nepractic decat chiar numeroasele lipsuri, lectiuni gresite, indoeli nesemnalate, dificuldti escamotate etc., etc. a citor inventariere ar fi inutil, rolul
nostru nefiind acela al unui agent de urmrire. Adogati la acestea: situarea pe acelasi plan al tuturor
cotelor de manuscrise, fie Ca e vorba de unul principal, fie cal e vorba de unul secundar, sau partial,
cnd singurl gruparea pe tipuri aduce un inceput de limpezire si usureazi urmrirea filiatiilor (altminteri, de atatea ori, atent indicate) si se va intelege pentru ce editia Botez, pornit dintr'o adt de inalt
constiint editorial o urmat ca atata nobil ravni, este atat de greu de folosit si pentru ce aparatul
critic di impresia unui atelier anarhic. Imaginea labirintului, care s'a impus India oar lui Scurtu o care,
neindoios, este aceea ce vine oricui, dintre familiarii manuscriselor, in minte, nu trebue confundat cu
aceea a haosului. Dad. nu ml insel Daedalus trece, si nu din croare, drept unul din cei mai geniali arhitecti.
La aparida editiei Botez, in 1933, imi atnintesc s. fi auzit din gura regretatului mea dascl de universitate i biblioteck Ion Bianu, expresia rutnegur, pentru toad acea parte, mat de trudnic. si de atatea
ori zadarnic a toesiturii de variante, dela sfarsitul volumului, ce abia iesise de sub tipar. Oricat de plastid. expresia mi s'a prut la vremea aceea pejorativ. Abia mai tarziu am inteles ce voia s. spunk' bunul

meu dascl. CAd dad e adevar' at cl din lucrul intens al unui atelier, se alege si o parte de talas sau de
rumegus, rebut sacrificat, ca care nimeni sau mai nimeni nu-si pierde timpul, atunci Constantin Botez

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

)0CIX

i prpdise energia s pun ordine intr'un material, predestinat s fie inform. Lucrurile stteau
mai grav. Caci rumegupd de care vorbea Ion Bianu nu era, in ma mai mare parte din cazuri, un rumegu9 fatal. El era opera editorului insu9i, care hacuise bunatate de madulare, reeditind, pare-se, crunta
rzbunare a Procneei din cunoscuta legenda attica.
pentru a incheia, cu o ultima observatie: folosirea sistemului acestuia, statistic 9i economic, a
mai silit pe Botez s intrebuinteze, foarte adesea, metoda descriptiva. A infati9a in cuvinte, sprijinite
pe cifre, rstumarea ordinei strofelor sau versurilor dinteo poema nu sluje9te la nimic. Chiar daca eroismul unui cercetator s'ar incumeta s urmareasca procesul acesta 9i 112C.i el n'ar putea reconstitui toat

acea noua melodie, pe care o repre,inta de fapt variatia metrica a uneia sau alteia din versiuni. E ca
si cum, in cursul unei simfonii si pe motiv el o parte din note se repet, dinjorul ar suprima un frag
ment 9i 1-ar inlocui cu explicaii. Evidenti peste tot, rastilmacirea aceasta a sensului poeziei eminesciene
nu apare mai dureroas ca In nenumaratele variatiuni pe aceegi tem din Mat am un singar dor, ilustrare suprema a conceptiei muzicale la Eminescu; dar, in amanunte o cu proiectiuni, la capitolul
respectiv.

MIHAIL EMINESCU j POEZII Editie ingrjitII de Constantin Bote

Editura Scrisul Romnesc, S. A. Craiova.

s. ed.

If

264 pag.; f. a. Retiparire, Para aparat critic o insotit de o notita biograficl, a editlei anterioare.
Pe copert: Clasicii Romani Comentati sub ingrijirea d-lui N. Cartojan, prof. univ.

M. EMINESCU
rqti 1933.

11 LUCEARARUL !! s. IlEditat de II H. Fischer-Galati j Bucu-

72 pag. 2,5 CM x 3,7 cm.

Pe foaia de titlu, falsa': De Ziva Cartii, 20.5.1933.
Pe f. 71: Aceast carte, cea mai mica' ce s'a tiplrit vreodata in Tara Romaneasca, este executatil
In Tiparnita lui H. Fischer-Galati, cu litera Diamant, culeas de zetarul M. Lender 9i dat la iveala
In ziva de 20 Mai 1933.

M. EMINESCU j LUCE,.ARARTJL j Ii Editia ITI-a II Fischer-Galafi li Bucurwi 1934.

70. pag.; 2,5 cm x 3,7 cm.
Pe falsa foaie de titlu: de Ziva Cartii , rz Mai 1934.
Pe copert: Biblioteca Marti9or

1.

Pe v. foaiei de tidu: S'au tras 9i 33 exemplare numerotate de la 1-33.

La sfarsit, acela9i text din editia anterioar.
Pretul Lei 25.

II MIHAIL II EMIBiblioteca Asociatiei Culturale j Cartea sub Icoart No. z j

Editie popular, ingrijit. de II Doctor C. Mure,ranu j Laureat
NESCU j POEZII
al Academiei Romne, profesor la Constanta II Institutul de Arte Grafice Albania
Constanta.
j

30 pag. [f. a.; c.ca 1934

Cuvant inainte Cuprinde cateva postume 9 .poezii incepand cu Melancolie i sfar9ind ca partea India
din Scrisoarea

Biblioteca colar. I Publicatiune pentru cultura elevilor II Il M. EMINESCUll

VERSURI I PRozA II I l l Bucure.sti 1934.
roz pag.; Pe coperta

Atelierul Adevarul; Pretul 20 lei.

Biblioteca pentru Toti

II No. 195-196 j MIHAIL EMINESCU j j POEZII
jj Editie aleas s. ed. II Editura Librriei JJ Universala Alcalay & Co. II Bucureti.
j

II

204 pag. [f. an. c.c.a 1936].

Pe copert: Pretul Lei 14.
Vechia prefat Scurtu, redusa, semnat, totu9i, V. D[emetrius].
Incepe ca Vieala
elimin o parte din postume.

www.dacoromanica.ro

XXX

M. EMINESCU

Pagini alese i Serie Noul No. 25 II M. EMLNESCU II POEME fi Luceafg.rul

Epigonii Scrisoarea I Scrisoarea Ill II Editie ingrijit. 11 de II Ion Pillat II s. ed.
Editura Cartea Romneasc, Bucurestill[19371

Cglin

Introducere; Poezia lui Eminescu de Ion Pillat.

Note bio-bibliografice.

D. R. Mazilu J LUCEAFARUL II LUI II EMINESCUII Expresia endirii, text critic

vocabular fi s. ed. II Cartea Romneasc5., Bucuresti II 1937.
181 pag.; Pretul Lei 80.
Pe coperti: Institutul de istorie literari i folklor conduse de D. Caracostea.
[Observadde se amn pentru la timpul i locul lor].

M. EMINESCU

POEZII 11 Cu o prefatI de I. S.

s. ed.

Edit. Papearia

Rornneasc5., Bucuresti 11 Calea Mosilor 31.

63 pag. [f. a.

c.ca 1937].

MIHAIL EMINESCU 11 POEZII Editia Institutului de LiteraturI II de sub directia

d-lui IlMihail Dragomirescull s. ed. 11 Editura Universul II 1937.
341:Pag.; Pretul Lei 120.
Prefata, semnata de d-1 Mihail Dragomirescu, incepe ca declaratia c toate editiile lui Eminescu,
apirute pn acum, sunt defectuoase, din pricina feluritelor criterii, toate gresite sau gresit aplicate.
Urmarind s inlature toate aceste neajunsuri , editia d-lui Mihail Dragomirescu:
publica poeziile de tinerete la sfrsitul edidei, insotite de critica lor negativa; z) stabileste o noul scarl a capodoperelor, in randul cirora alti editori au strecurat o opere de talent sau numai de virtuozitate; 3) fragmentele de poezii se tiparesc la sfarsitul volumului; 4) aboleste definitiv sistemul cronologic (dad consideratiile sunt de astadata juste, hotadrea depaseste cu mult concluziile); 5) face un triaj sever fragmentelor imprumutate din manuscrise; 6) respecta ortoepia poetului, in progresul ei de demoldovenizare,
dar cu respectul acelor forme ce inchid tot attea nuante ale limbii poetice; 7) hotrste o noui ordine a poezidor; 8) intregeste totalul capodoperelor cu poesiile Mitologicale i Sonetul cerdacului descoperite de d-na dr. Constanta Marinescu in Postumele lui Eminescu, teza sa de doctorat.
In ce mod aplica editia d-lai Mihail Dragomirescu aceste principil, a caror justet, in mare parte,
nu poate fi contestat, cedtorul poate urmari la No/ele fi Variantele editiei de fati, capitolul Fdt-Frumos
din teitt. E un caz tipic.
S aducem, totusi, o mica rectificare punctului 8: mai putin din dorinta de a servi adevrului, cat
pentrucl ilustreq71 unul din neajunsurile criticei estedce. Fobia istorismului nu e buni sfatuitoare.
Mitologicale i Sonetul cerdacului n'au putut fi descoperite de d-na dr. Constanta Marinescu, pentru simplul motiv ca teza de doctorat Postumele lui Eminescu dateazi din 1912, in timp ce Mitologicale fusese
descoperita.' ca sapte ani inainte de Ilarie Chendi (Poezii postume, 1905, pag. 45-47) iar Sonetul cerda:tdui
0 mai de timpuriu de Nerva Hodos (Poezii postame, 1902, pag. 54) si dupa aceea de Chendi (op.
pag.
193-194).
Editia d-lui Mihail Dragomirescu imparte poeziile in Capodopere, Opere de talent si Opere de virtuozitate. La finele fiecarui capitol: note entice pentru fiecare poezie.

M. EMINESCU J POEZLI J Editie intocrnit II de Ji G. nlinescu

nall-Ciornei S. A. R.

11

Editura Natio-

[1938].

178 pag.; [1938]; Pretul lei 70.

Prefata cu observatii, multe ju3te, cateva contestabtle, de G. Ciline scu.
Fiecare poezie e insotit de prettoase notite informative, in cari eruditia autorului Operei lui Emittescu e la largul sau.

www.dacoromanica.ro

LAMURIRI PENTRU EDITIA DE FATA

Din cele ce s'au cetit pan acum ca si din cele cateva observatii risipite, id si colo,
,de-a-lungul tabloului, s'ar putea alege firul acelor norme, ce ne vor fi ealuzit in alcItuirea
-editiei de fan. Ele nu trebuesc, totusi, mai putin si mai categoric formulate, pentru ca cetitorul s stie chiar din prag ce va gsi inluntru i, mai ales, ce a nzuit editorul s inflptuiasel.
TEXTUL. O editie corect, in acceptia curenn a vocabularului, este aceea care
urmreste, in primul rand, s pun la indemana cetitorilor i totodat si a cerceatorilor,
textele unui autor, prezentate in conditii optime. Pentru a ne limita la obiectul intailor
,4:1o11 volume, in care se va cuprinde poezia can' s'a tiptit in timpul vietii lui Eminescu,
s'a cutat ca textele acestea & fie cat mai aproape de imaginea ce vor fi avut-o in manuscrisele, atent redactate, ce trimitea revistelor. Multiplele sisteme ortografice, prin care i-a
fost dat poetului s rsbeascI i multiplele erori de tipar, in deosebi, ale Convorbirilor,
au alterat in dese randuri aceast imagine, pe care prestigiul ediiei Maiorescu avea s o
transmit, asa alteran, generatii de-a-randul. Care au fost acele erori, si cum incI de timpuriu unele din ele au fost emendate s'a putut vedea in paragrafele respective ale tabloului,
asa cl aflra inutil a le mai recapitula.
Vom da o lmurire-doul despre cateva mici corectiuni sau vom formula, din and
cand, o ipotez., ft a intra in detalii ce se pot urmri in capitolele respective ale Notelor

ji variaatelor. Asa d. p.:

Am indreptat in La Heliade versul io: PleIcutd-i gbirlandi sublime% inse1 este, in loc
-de: Placatet-i o ghirlander, etc., cum a aprut din 1867, dela gresala de tipar din Familia
pani azi si am schitat, la locul su, peripetiile acestei subdlinti morfologice.
Am renuntat la dispozitia, s zicem festonat, a versurilor in poezia Amicului F. L,
cici, dei plcut ochiului, n'ara aflat-o ca fiind a poetului. Nu uitm c' Eminescu este
artistul variilor dispozitii din multiplele forme ale lui Mai am un singar dar, dar atat in
Familia, cat si in manuscrise Amicalui F. I. are un aranjament obidnuit.
Am adoptat in Epigonii, versul 84, forma: Pe-a lor arme luminoase voi asemenea

pentrucl la fel cu verbele din context si acesta e la imperfect. Manuscrisul i variantele,

cum se poate urmari in facsimilul respectiv, dau: mereti, plut4i. E vorba, deci, de o usoara
diftongare a lui e, pe care o va folosi si mai tatziu in De-ar trece anii pldc, tad, pretiozitti dialectale, in nota arhaicului veltum, ce nu plIcuserl, totusi, lui Ibrileanu diftongare, ce urmrea intre altele, asa realizat, s fie cat mai aproape de rima optia
Adoptind aceast.' form, nu ne gndim, evident, s sugerlm cutare sau cutare pronuntie,
cat s atragem atentia asupra unei sari de fapt. i desi, uneori si la Erainescu, si mai cu
seam la Maiorescu accentul ascutit e inlocuit cu cel gray: plda, Met am preferat forma
originat: merge'ti.
(Pentru ce n'am adoptat de-a-dreptul imperfectul mergeali, cred c e inutil &A mai lmuresc).
Versul 72 din Egipetal sun: Sorind via/a lor de basme pe ample risipiti, in timp ce aminceea ce este, de altminteri,
kloul versiunile aflatoare in manuscris dau: . . . peste ceimpii

si mai sugestiv i in nota peisajului. Cum nu se poate ti, cui se datoreail schimbarea,

-am pstrat, negresit, forma Convorbirilor.

La fel si cu versul 31 din Cugeteirile Airman:dui Diane's De-ar fi 'n lame-un stat de
'n el te-ai pane vornic, care in manuscris sun: De-ar fi 'n lume-un sat de mle

www.dacoromanica.ro

XXXII

M. EMINESCU

etc. i despre care, pe buna dreptate, banuia Botez c ar putea fi o gresal de tipar a Con-

vorbirilor. Dar, hotalrit, nimeni nu poate sti adevarul.

In Floare Albastrd am mentinut, i detalii se pot ceti la capitolul respecdv, v. 34: Nime
lame n'a s'o pie, i versal din urma in forma lui enigmatical: Totqi este trist in lume ; am,
corectat, ditnpreun cu alii, v. 22-23:
trestia cea lind sVi sub bolta cea senind in loc
de Lagd bolta cea senind
sub trestia cea lind.
In Impdrat ci Proletar, oricat ne-a ispitit s adoptam in v. 99 . . . Cel lins fl pismdtaret,,

lin fi pisnultaret, ca 'n textul Convorbirilor.

In Cdlin ne-am ingaduit s folosim o formal intru catva indulcita: crivat pentru crevat,,
desi manuscrisele au numai aceasta form din urma.
In Povestea teiului, cu toatal argumentatia (neconcludental) a d-lui Mihail Dragomirescu,
am restituit versul I in forma: Blanca, ftii cd din iubire, In loc de Blanca, ;Wu cd din iubire.
Manuscrisele alterneaza intre afld i ctii, niciodat. stiu.
In Dalila am reintregit, dupa manuscris i pentru tetneiuri ce se vor lmuri la timpul.

am pastrat tot .

su, textul, asa cum a aparut el dealtminteri, in editia Scurtu.. Cum s'a mai spus, Dalila

maiorescianal e un text cu chibzuiala operat, din cele dou versiuni aflatoare in manuscrise.
Pentru Luceafdrul, am lamurit in treacat si se va starui cu detalii, la capitolul respecdv,

de ce am adoptat textul asa cum a aparut el in Almanahul Romniei June i Convorbiri.

Oricat de logic operate, amputrile lui Maiorescu nu-si au nido ratiune (cu atat mai
putin de fort majora: interventia lui nu era ceruta de nimeni)
In Glossa, evident, am adoptat singura forma, si autentical i logica: Nu cdta ceind ve--#
asa cum a corectat Inca din 1908 Scurtu.

mi,reii (nu mkerii)La kba'nzi fdanduli punte

ORDINEA. Inainte de a preciza care este ordinea poeziilor, e necesar s aratam

cal editia aceasta nu tip'reste, in acest volum, decat poeziile aparute in timpul vieii poetului. Dand termenului postum singurul inteles ce poate avea, incheiem seria poeziilor
cu Kamadeva, aparuta ultima, in Convorbiri dela i Iulie 1887. Tot ce vine dupa aceea, seva tipari in volumul de Postume. O singura, usoaral, abatere, priveste poema Dalila, carein forma din Convorbiri e postuma. Cum insa un fragment s'a tiprit incl. din Ianuarie 1886
In Epoca Ilustratd i cum la data aceasta poema era incheiat, in forma in care a fost
tiparit, postum, de Maiorescu, am trecut, se intelege, peste un atat de minim scrupul.
Ordinea poeziilor e cronological. Ne ferim a spune strict cronologica, dei ne silirn,

sa ne abatem cat mai putin dela o norma atat de greu de respectat, cand e vorba de
imprejurarile in care a fost publicata opera lui Eminescu. In once caz, nu intelegem
urmam pe Ibrileanu i ceilaii i sa intervertirn, din nu stiu ce motiv de pudicitie pedagogical, ordinea poezillor de juneta. Inteo editie, ce se inspira dela adevalr, si care vrea

sal reconstitue imaginea istorica a operii, astfel de inutile menajamente nu-si au loc. Ele fac
parte din acea psihologie a mamilicelor, pe care o den.unta cu atata succes, in editia sa din

Caragiale, cu ani in urmal, Paul Zarifopol. Asa dar: incepem cu oda La mormntul
Aron Pumnul (al carui titlu, singurul adevarat, 1-am restituit), trecem la poeziile din Familia,
la oda pentru tirbey i apoi la perioada de Convorbiri, neintrerupta. dela Venere fi Madond,,

pana la Doinacu exceptia Dalilei (Scrisoarea V-a), pe care, dimpreuna cu cei mai multi
editori, am anexat-o grupului celorlalte scrisori cronologia de atelier ingalduind intru
totul aceasta. (Luceafdrul aparuse intai in Almanah, In Aprilie 1883). Urmeazal, dup
aceea, grupul de 6 poezii dela S'a dus amorul, pana la sS'i dacd, aparute intre Aprilie
Noemvrie 1883 in Familia. In Decemvrie 1883 se aseaza editia Maiorescu, din care, asa
cum a aratat in amlnunte Ibraileanu, Convorbirile public un compact grup in numarui
dela i Ianuarie 1884. Cum la data aceasta, poeziile apar toate deodata, ordinea, de aci
inainte, intereseaz mai putin. Am pastrat totusi indiciile retiparirii lor in Convorbiri,
imperceptibile schimbari. La urm yin poeziile tiparite dupa editia Maiorescu, dela Diana,
(Convorbiri, i Fevruarie 1884) pa'n1 la Kamadeva (Convorbiri, I mulle 1887).

ORTOGRAFIA. Intre foloasele ediiei Botez, unul din cele mai de seama a fost
faral indoial, acela pe care 1-am numi denaturarea ortografica. Pastrand toate particularitile ortografice ale scrisului eminescian, editia Botez a adus decisivul discredit al ace-

www.dacoromanica.ro

LAMURIRI PENTRU EDITIA DE FATX

stei metode i a arAtat limpede calea ce nu trebue urmat. Grape acelei imagini alterate,
s'a inteles mai bine si pentru totdeauna, ca textul unui scriitor, si al lui Eminescu cu atat
mai mult, n'a fost creat s ajungI plan s*/ anatomic i cadavru pentru disectii ortografice.
Aceasta nu inseamn', de fel, c. astfel de probleme nu au dreptul la atentia cercettorilor i ea' evolutia sistemelor ortografice la Erninescu n'ar putea duce, si tocmai din pricina multiplicittii lor, la concluzii, ce s'ar putea dovedi interesante. Este ins de fcut
distinctie: intre ortografia textului viu, a textului ce trebue s circule i s hr'neasc5.
cruia se cade s i se creeze cele mai bune conditii i ntre ortografia aparatului critic,
imagine a atelierului, care de asemenea se cuvine cat mai putin alterat (de ce nu de loe
alteratd se va vedea mai departe).
Aceast distinctie a fost, in privinta ortografiei, norma editiei de fa. Textul, asa
dar, s'a tiprit cu ortografia Academiei, fr ca de o rigiditate s poat fi vorba, fie c.
ins'si Academia oscileaz' sau las porti deschise pentru reveniri, fie c aplicatia strict
a unora din regulile ei ar aduce cu sine mai mult pagub decat folos. i ca s lum un
singur exemplu, n'am urmat normei Academiei care recomandI drept corect forma viler,
ceea ce ar fi stricat unuia din cele mai armonioase cupluri sufdr fluid,- din poezia Lacul.
Ceea ce nu inseamn, iari, c. Em.inescu, spiritul poate cel mai inovator in materie de
rim, din poezia ,romarieasc, ar fi un ortodox al ei. In aceeasi msur. cu rima, asa zicand
geometricl asonanta sau rima aproximativ n'au aflat un mai iscusit adept ca insusi
Eminescu. Aceste abaten dela unja rigid fac, de altminteri, i farmecul bogat in surprize
al armoniei eminesciene.

O problem ce se cuvine luat in seam este, de sigur, aceea a moldovenismelor,

a formelor cu pronuntie dialectal. C Eminescu, moldovean fiind, va arlta o predispozitie fireasc pentru formele obarsiei sale, e inutil a mai semnala. Gresesc totusi aceia,
Botez a slujit i intru aceasta, cari sustin c trebuesc respectate, ba mnc generalizate
toate formele moldave. C'd intaiul care a vorbit cu intelegere despre aceste lucruri
si a pledat pentru o pronuntie cat mai generalizatI a fost insusi Eminescu. Observatiile
asupra pronuntiei, in cidul unor prelegeri, ce proiectase s tie in Maramures, trial in 187o,
la Viena fiind (ms. 2257, 53-55 v., tiprite i 'n Scurtu), vdesc o inalt constiint

Variante. De bun seam, ins, c problema de cApetenie

APARATUL CRITIC.
lute editie criticA este aceea a aparatului. Si din nou este locul s se multumeasc lui
Botez pentru catl trud a cheltuit in ridicarea unei constructii atat de subred, dar plin
de atat de multe sugestii si care au artat, in mod neindoios, ca in cu totul alt spirit
se cuvenea lucrat. Am amindt, la locul slu, avantagiile dar si dezavantagille sistemului
statisdc, folosit de Constantin Botez, in editia sa. Chiar dacI ar fi fost aplicat cu
strictet i inc nu si-ar fi atiris scopul, mai putin din pricina defectuozittii sistemului, cat din aceea a cazului la care avea &A se aplice. Pentru un autor la care expresia
variazA in amInunte, sisternul statistic e ideal. Oricate ar fi manuscrisele, in care ar figura
un astfel de autor, si oricat de numeroase ar fi diferentele de amnunt, ele pot fi aditionate i prezentate in impuntoare stive. Un Horatiu dela Guillaume Bud de pildI sau
cronica lui Ureche, in reali7area lui Constantin Giurescu sunt lucrri desivarsite si in
care sisternul stadstic Isi afl maxima si ideala lui aplicatie. Eminescu face parte din alt
familie de spirite, i chiar inteinsa poate fi socotit un caz aparte.
Pentru a ilustra cu numele unuia singur, intreagl aceast familie de galerieni ai stilului,
am spune c Eminescu face parte din familia unor de-al-de Flaubert, ale crui manuscrise
au impus pan acum, in cel mai inalt grad, prin revenirile i retusrile operate dei,

dad nu ne-ar opri teama de suspidune, cred c i inaintea gloriosului Normand, tot

Eminescu ar avea mai mult indrepttire s fie prodamat patron al breslei flurarilor de
expresie. i pentrua intamplarea ne serveste, iat pe aceastI tem, un text intru catva mai
rar. Cu expresia lui Favorinus, i despre Eminescu s'ar putea spune ca despre Virgiliu,
cI-si modela versurile more atque ritu ursino. Dar poate el nu striel s transcriem cele cateva

randuri, fie i 'n cea mai aproximativa tlmcire:

Amicii i familiarii lui Virgiliu, zise Favorinus, ne-au comunicat, in pnvinta geniului i manierelor sale cl
poetul de obiceiu i cultiva versurile dupl deprinderile si ritul ursilor. Cci dup cum animalul acesta da la

www.dacoromanica.ro

XXXIV

M. EMINESCU

veal dint= 'nt o progenituri neciopliti si diform, ea.'reia numai dupl aceea tot netezincla-si si
puii, le d o forml si un contur, la fel si ca creatiunile initiale ale lui Virgiliu. Din neperfecte o fr relief cum
erau la inceput, prin ingrijire i aplicatie, ajungea s le imprime liniile unei fizionornii1).

Mai mult chiarsi metafora lui Favorinus este intru aceasta mai adecuatI deck s'ar
p'rea la prima vedere. Nu numai versuri si nu numai cuvinte sunt acelea la care aceniceste ceasuri, zile i ani de-a-rIndul Eminescu. Rivna mi merge la pozmul intreg, pe
care-1 piplie, il netezeste, il mIngAie
modeleazI, ca pe o apturI vie, pe care o asisti
si o alnzeste dela intaii pasi, nesiguri, ai copilului pang. la exuberanta mIndrI a adolescentului sau la cumpInita armonie a omului vlrstnic. A impune, deci, un sistem statistic, unei lumi, in care fiecare formi i are individualitatea ei, inseamal a ucide insusi
principiul vietii, care le animI. Urind principiul nietii, ador ale lai forme spune, intfunul
repete
din sugesdvele i rIzletele lui versuri de atelier, Eminescu i aceasta trebue sI
necontenit tot cel ce nIzueste sI reconsdtue imaginea veridic i integralI a atelierului
de creatie eminescianI. Ornduind total pe acelasi plan, sistemul statistic suprimI tocmai
lucrul cel mai de pret din creatia eminescianI: vIrstele poeziei.
Dar de aici incep i greutItile. aci nu numai c aceste vArste sunt multiple, dar de tot
atatea ori ele trebuesc reconstituite din mIruntaiele imprstiate, clnd colo clad dincolo,
prin infinitele meandre ale labirintului celor 43 de manuscrise, insumind cu aproximatie
cincisprezece mii de pagini. Imagina apei vii din basme, necesari pentru sudara acestor
membre disjecte sau ceealala imagine a aliantei furnicelor, singure in mIsur sI aleagI
firul de diamant rtIcit jute() movilI de nisip nu odatl vin in mintea cercetItorului,
cu foarte indrepatite temeiuri. Clci, once s'ar zice, ca Eminescu ne aflIm in tIrlmul
miracolelor, unde mijloacele de explorare curentI nu ajung i ande singurI rIbdarea, ca
aliatul ei de nIdejde, timpul, rIzbesc i birue toate dificultItile.
In ce msurI manuscrisele lui Eminescu constitue, asa cum spuneam, un caz aparte,
care cere o altI metodl de lucru si alte instrumente i in ce misura o editie omnium variorum, aa cum isi propune sI fie aceasta, de fatI, inampinI dificulati unice, s'ar putea
deduce, intre altele, i prin comparatia ca uncle exemple din literatura universalI i ne
gAndim la douI din editiile cridce, de justificatI autoritate, aceea a meditatiilor poetice ale
lui Lamartine, ingrijit de Lanson, si aceea dela Nouvelle Revue Franaise, a poeziilor lui
Beaudelaire. SI spunem, pentru a evita detaliile, ca pentru Baudelaire, editorul are de con-

fruntat patru editii tipArite, din care trei in timpul vietii poztului, afar de revistele la
care a colaborat si de un numIr redus de autografe, iar pentru La.m3.rtine sI dim cuvntul lui Lanson insusi:
Firl a fi fcut o colectie complet de variante, despuierea a doulzeci i cinci sau treizeci de editii imi In gduie s afirm el o editie variorum nu poate sluji s. fixeze textul lui Lamartine ci numai sI adune fantasitle
sau erorile corectorilor de imprimerie ... E gresit a incerca s stabilesti textul lui Lamartine, ca si cum autorul
insusi nu ni 1-ar fi oferit si ca i cand textul acesta ne-ar fi parvenit numai prin intermediul cbpiilor, din care
niciuna n'ar putea fi considerad ca o reprezentare autentic a textului original. Pentru a avea textul lui Lamar-

tine, nu e necesad o editie variorum: trebuesc refuzate retipririle care n'au fost revIzute de poet o ale cror
variante n'au, asa dar, nicio autoritate ... Nu cred cl se poate culege, dupi 18zo, o jumtate de duzin de variante despre care s se poat spune cl emana ca certitudine dela el, cl reprezint un scrupul al gustului si un
efort al geniului Ultra perfectionarea detaliului ...2).

... In timp ce la Eminescu total e autentic. lar greutatea vine si dela de.simea acestor
pIduri virgine, in care trebuesc croite, ca once pret, drumuri, i dela natura proteicI a
geniului, ale crui intrupri diverse ingreuiazI captarea dar si, mai ales, din insesi dificulatile de organizare ale rezultatelor explorIrii. Organizarea variantelor, in editia de fatI,
Amici, inquit, familiaresque P. Virgilii, in his quae de ingenio moribusque ejus memoriae tradiderunt,
dicere eum solitum ferunt parere se versus more atque ritu ursino. Namque ut illa bestia fetum ederet ineffigiatum informemque lambendoque id postea, quodiitaledidisset, conformiret et fingeret, proinde ingenii quoque
sui partos recentes rudi esse facie et imperfecta, sed deinceps tractando colendoque reddere ils se oris et vultus
liniamenta.
(Aulas Genius, Noctes Atticae, XVII, ro).
Gustave Lanson, Lamartine, Me'ditations poitiques, I, Notice bibliographique, pag. CLVIII, Hachette, 1922.

www.dacoromanica.ro

LAMURIRI PENTRU EDITIA DE FATA

pornit dela principiul restituirii acelor vrste ale poeziei, de care am amindt, dela respec-

urea etapelor de creatie. De aid a rezultat si ceeace unui ochiu putintel grbit i se va
p'Area a fi un exces de zel, sau poate i o superfluent: repetarea unor texte intregi, pe

'care sistemul statistic, ca metodele lui econonaice, izbuteste s le comprime inteo singurl
lada. E cazul, s'A zicem, cu cele patria straturi In Mortua est, cu cele dona versiuni din
Imprat fi Proletar, Cu cele dou. din Can, din Strigoii, cu versiunile de proportii ale Scrisorilor i Luceafdrului, ce fiecare reprezinta un tip de sine sttator, sau o vOrsta distincel ca
Cu nenumaratele variatiuni din Mai am un singur dor, unde singur alternarea versurilor
ajunge s'A' schimbe timbrul cOntecului, i asa mai departe tot forme, pe care noi le-am
,dat in intregime. Editia critic e inainte de toate un instrument de lucru si un indreptar
pentru cercetator i cercetatorul va fi incntat s aiba, in paginile unei carti, reconsdtuit i organizata, imaginea cOt mai veridica a atelierului de creatie, asa cum se prezina
-el in plina acdvitate. Dupa expunerea acestui criteriu, de fel pregandit, si pe care natura
ducrului 11 impunea, drept cel mai organic, doua-trei completdri de rigoare, se irnpun:
Ortografia aparatului critic, s'a mai spus, nu este aceeasi cu ortografia academia a
textului curent. Inlaturand, aproape intotdeauna, acele particularitati ortografice, care ar
fi ingreuiat pronunpa si care nu sunt, mai la urma urmei, decat cochiliile pieritoare, ce
valurile sistemelor junimiste i etimologice au aruncat la t.rm, aparatul critic n.'a socotit
de cuviin sa inlture tot ceea ce in scrisul lui Eminescu poate sa ilustreze o vOrst. sau
o preferinta de epoc. De aceea, de pild, am pastrat, pentru epoca de dinainte de 187o,
unele urme ale scrisului heliadist, reduplicri de consoane sau exces de y, ca fnd ale
adolescentei si de un neindoios interes psihologic. Cum insa, aparatul critic e fcut s usureze si nu sa sporeasca' dificultadle, resurectia unora din pretiozit'A'tile de epoc s'a f.cut
.cu masura. Transcrierea aparatului s'a fcut, totusi, In spiritul celei mai largi similitudini.
and un cuvnt, dela pagina la pagina, ba chiar dela un rnd la altul, se prezenta in doua
trei aspecte, n'am socotit cu cale sa uniformizam. A fi uniformizat, ar fi insemnat sa
inlocuim un arbitrar, care are cel pupil scuza ca e al poetului, printealtul nou. E tocmai
ceea ce formula si Albert Thibaudet cu privire la ortografia lui Montaigne.
Dela acelasi criteriu ne-am inspirat i in privinta punctuatiei. Manuscrisele, i vorbitn
acelea ca un distinct aer de atelier (c.ci sunt evident, si de celelalte, cu scrisul, ortografia i punctuatia ingrijit), nu se preocup de punctuatie, care lipseste aproape ca
desIvrsire, ingreuind uneori perceperea textului. In astfel de cazuri, se intelege, am intervenit. Dar n'am intervenit ori de cOte ori punctuatia putea fi subinteleasa, prefernd
reeditm i In aceasta, incI unul din aspectele atelierului eminesdan. Cu atat mai mult
n'am intervenit In amenajarea unor texte, de adolescenta, la care nu toate dificultatile
in de ortografie. i pentru a ilustra, cu unul din cele mai tipice exemple: iata, de pilaa,
traducerea Resignafiunii din Schiller (ce figureaza la Anexe), a carei lectura' nu e din cele
mai lesnidoase, dar care trebuia pastrata in integritatea tuturor pardcularitatilor ei, in

-pritaul rOnd, sintactice. Ce luminoase, psihologiceste vorbind, sunt toate acele intunecimi,
ezitari si siluiti ale unei litabi, in care adolescentul se straduia s toarne echivalentul unei
strine si de larg r'Asuflet.
Despre semnele, patine de altminteri, utilizate in redactarea aparatului critic nu vom
spune mai mult decAt se spune in tabela anume alcatuita. O singur l'Amurire cu privire
la folosirea astedscului, *, marcand lectiunile incerte. Experienta ediiei Botez ne-a intarit
in convingerea ca e preferabil s se fac: manifeste toate incertitudinile de lectura, cleat

sa fie trecute cu vederea. Uneori, desi marcate cu semnul indoelii, lectiunile sunt mai
Inuit ca sigur acelea indicate, si totusi am preferat -s. le expunem verificrii. Fatailiarii
grafiilor eminesciene, cad sunt i multe i pline de primejdii, cunosc greutatile acestor
4descifr.ri, in pairijenisul carora intra i variabilele stri de spirit ale scriitorului, dar si
conditiile materialului, hrtia, cemeala, capriciile penitei, absenta, devenit lege, a sugativei,
-sincopele plombaginei, i din cOnd in cOnd uzura insasi a acestui material. Ajutorul lupei,

atat de utila in scrisul microscopic, dar caligrafic, nu ()data se dovedeste iluzoriu. In

tatari cazuri dificile, lupa, cum observa cu justeta Jean Bonnerot, eruditul editor al Corespondentii lui Sainte-Beuve, nu izbuteste cleat sa prezinte o imagine ingrosata a pasajului rebel atat si nimic mai mult. Si ramOi lungi sferturi de or agatat la fereastra

www.dacoromanica.ro

XXXVI

M. ENLINESCU

mut, ca de lentila unui periscop, in raza cruia, de nicieri, nid un semn nu se arat..

Ceea ce nu inseamn c desndejdile acestea nu-si au farmecul lor nebiruit i a nu revii

Cu primul prilej, la vechea tortur.
Dificulttile de ordin tehnic, ale organizIrii unui aparat critic, cu.asa de intinse ramificatii, nu scad de fel, ba dimpotriv, prin aplicarea acestui sistem, s'-i zicem fiziologic(cici respect i favorizeazI functiile biologice), in deosebire de cel statistic. IntAlnirea.

In josul aceleeasi pagini a dou, trei i chiar mai multe grupe de variante, apartinnd
la mai multe manuscrise sau, mai corect, la mai multe etape ale creatiei, impunea msuri
de izolare, necesitatea unor cordoane, care sl le pstreze individualitatea i s evite con-

fuziile. Singurul mijloc a fost s repetlm cotele sau denumirile ce disting textele de bazA,
asa ca cetitorul s poat. urm.ri cu mai mult usurintl raportul dintre cele dela etqj cu
dar
cele dela subsol. (a terminologia aceasta nu ne satisface, am mai spus-o i in alt loc
cl ea are totusi virtutea s. sitnplifice enorm, cred inutil a mai insista). Se poate ca aceast
repetire de cifre, dictat numai de necesitti tehnice i folosite din singur dorinta de a
fi mai clad., s. par. unuia i altuia fastidioas, asa cum mai mult de unul va afla excesiv
urmrirea si inregistrarea chiar a tuturor variantelor. C.ci cu rari excepii, i numai and

era evident di o form e rezultatul simplei inatendi a condeiului (sunt si cazuri cand
repetirile au o semnificatie psichologicI), editia de fat nu si-a ingduit s lase neinregistrat nicio form, indiferent de valoarea sau disproportia ei. In chipul acesta, arhiva aceea

de documente de psihologie experimental, despre care vorbea Lanson, pe care o constitue aceste relieve ale unui mare scriitor disprut si pe care o afla cu mult mai veridici
si mai precis decat toate confidentele smulse scriitorilor in vieat, i afl optimele ei
conditii de realizare. Ele pun in lumin toate acele procedee i moduri inevitabile
functionrii spiritului, despre care vorbea cu atata plasdcitate Paul Valry: Relurile unei
lucrri, ispiriIe, tersturile, i In sfarsit progresele marcate in realizrile succesive, arat
limpede c partea arbitrarului, a neprevAzutului, a emotiei i chiar aceea a intendei
actuale nu e preponderent decat In aparent ... 1).
Dar urn-arirea unui atare aparat nu cere, s'o recunoastem, din partea celui ce se initiaz
caut s 0-1 aproprie, mai putin bun'voint decAt din partea celui ce l-a organizat.
Instrument de studiu, inainte de toate si de delicii severe, aparatal critic invit pe cetitor-

la o participare activ, compensat de tot atatea satisfactii, c'rora ne-am ingIduit s le

anex5m i putinta verificrilor pe viu. Numeroasele facsimile, cu care se mandreste edida

de fat', urmtesc, afar de latura esteticA si pe aceea pedagogic. Ele sunt alese s reprezinte feluritele stadii grafice ale poetului, etapele ortografice si de foarte multe ori diversele cazuri, invocate in argumentatia aparatului nostru critic sau aspecte ale atelierului,
mulagiile succesive ale unda sau alteia din poeme.
pentru a sarsi cu acest paragraf, s spunem, in chip de concluzie, c tidul ce-si
revendicI prezenta editie este, inainte de toate, acela al organizrii aparatului de variante.
Reducerea imensului lor numr la cteva tipuri principale, desvelirea prin procedeul,
asa zicnd, palimpsesdc, a stratelor aplicate i atribuirea lor la o epodi sau alta, subordonarea tipurilor secundare sau fragmentare etc., etc., ne-au favorizat s putem determina_
unele din varstele cltorva creadi eminesciene. Asa e cazul cu cele patru varste din IVIortuaest, cu acea formi de trei strofe din Inger de paV, cu organizarea filiadilor in cele 3 tipuri
din Can, cu determinarea celor 3 tipuri din Strtgoii, etc., etc. Operatiuni ajutate i ajutnd
la fixarea acelei cronologis'ri, frl de care, cum spunea Gh. Bogdan-Duid.', descrierea
exact a unei evolutii ... nu este cu putint. i, intru aceasta, s adogAm ea' am socotit
totdeauna preferabil s sugerm o dat sau alta, s o discut'm, s emitem o ipotez fiesi putin probabil, in ndejdea c prin circumscrierile efectuate folosim mai mult decAt
prin alta, trecerea lor sub tcere.
Note. Despre notele ce insotesc i incadreaz' aparatul critic avem foarte patine de
spus. i, in primul rnd, c dacA lucrul ar fi fost cu putint, am fi preferat s le elirnin'm,
cel putin in forma aceasta sau s le inlocuim cu tabele schematice, cu file de calendar, c-uprinzand evenimentele de seam ale vremii, asa ceva in genul calendarelor sincronice, cu6
1) Paul Valry, Introduction ei la poitique, Gallimard, 1938, pag. ro.

www.dacoromanica.ro

LAMURIRI PENTRU EDITIA DE FATA

XXXVII

care Bonnerot insoteste corespondenta lui Sainte-Beuve. Gandul acesta care nu ne-a pafa:sit, nu putea fi implinit inca, ceea ce ne-a obligat sal recurgem la sistemul de note prezent.

Ni s'a parut, de pilda, pentru epoca, dintre 1866-1869, asa zis. dela Familia, ca.' nu e
lipsit de interes, i poate de pitoresc, s despuiem sumarele acelor numere de revista, in
.care aparea numele lui Eminescu i sa: prezentam pe tovarasii lui de colaborare. (In mare,
,operatia a fost facuta de d-1 N. Iorga, care, intaiul, a acordat Familiei, locul de cinste
pe care cu bun dreptate Il merita in evolutia periodicelor literare dela noi). Concluziile
<and subiective i cand stiintifice, la care ajungi, dinteo atare reconstituire a epocii si a
atmosferii in care s'a desvoltat si la care a participat poetul, sunt intru totul revelatorii
le-am amnat pentru viitoare introducen. Socotind ins, cal dela i87o, anul debutului la
Convorbiri, inainte, faptele se cunosc cu mult mai bine, n'am mai urmat cu despuierea
sumarelor, dei interesul si pitorescul acestor confruntari nu scade de fel. Am imprtasit,
In schimb, pentru epoca aceasta, cat mai multe din ecourile polemice ale instaurarii eminesdene. Uneori ele par de un excesiv anecdotism, dar noi le-am privit inainte de toate
ca documente istorice i biografice, chiar dac astazi importanta aceasta ar aparea, unora,
exagerata. Pentru cel ce gandeste astfel, trimitem intre altele la rndurile patedcei prefete
cu care Xenopol deschidea editia din 1893, a poeziilor lui Eminescu, unde arnindrea celor
ce-si batusera joc de poeziile lui E. era Inca. vie.
ANEXE. Am explicat, la locul sau ce sunt submanuscrisele, pe care le-am denumit,
dupa numele intaielor poezii: Elena i Marta i cum tiparindu-le in integralitatea lor,
a atributelor, cu care sunt invesdte, am urmrit s resdtuim in forma lor originaral, dou'l
din caielele, ce Eminescu insusi a confectionat i oranduit inainte de 1870. Tiparite, cea
cu totul
mai mare parte din ele si pana acum, insa intfun mod nu numai ne-critic, ci
arbitrar poeziile acestea de adolescent pierdeau cel dintai pret al lor, acela de unitate
organica. Impresia pe care cetitorul o capt din urmarirea unei productiuni, atat de sus-pima si de bogat intr'o perioad inca Oita de enigme, e alta nu numai in intensitate, dar
si in spirit. Juvenile, stngace, inchegate sau perfecte, poeziile caetelor acestora au fost
gandite dimpreun, ele alcatuesc o familie i respir aceeasi atmosfera. Prezenta, printre
.ele, a unora din poemele cu care debuteaza la Convorbiri (fie cal le las in prima lor forma,
fie c le amplifica) si care D. irnpun atentiei, solicitudinea ce arat i celor mai firave din
alcatuirile lui de adolescenta, emotiunea cu care se reciteste in 1881, notand, cu cata
-constiinta dar si sobra mandrie, alaturi de 1865, al poeziei De-a, avea cu care debuteaza
la Familia, anul 1881, al plinei maturitati de creatie, atentia cu care completeaza, din me-

morie, date vechi sau Ii rezerva s reja, in chip de gazel sau sonet, unele sau altele din
motivele trecute (chestiuni pe care cedtorul le poate urmari, nestanjenit, in Anexe), toate
aceste detalii biografice i psihologice, reintegrate in unitatea lor organica, determinata
de poet, la o varsta anume dar ratificat in anii barbatiei, se lurnineaz1 altminteri, decat
risipite inteo dulce anarhie, ca aceea in care au aparut o parte din ele pan acum.
Acestor data anexe le-am adaos Poemul Putnei, in nadejdea unei limpeziri, ce s'ar putea

sal vie pana ce va trebui s dam tiparului volumul de Postume.

Personal, transcrierea acestor anexe ne-a dat prilejul unor corectiuni de text si unor
preciziuni cronologice, ce se gasesc in note si din care uncle erau indicate chiar de Eminescu. Asa, de pild, pentru Carlotta Patd, al carei concert din 1869 1-am putut urmari
In detain si care vine sal detroneze pe Eufrosina Popescu, in unul din jilturile ce ocupa,
pe nedrept, acela din cea de a doua La o artiste!. La fel pentru Ion Neamtu, caruia Eminescu,
ii inchina in Viena, la 1870, si cu reflexe din Epi,.6oniik cunoscuta elegie, ultima din caietul
al doilea.

CRONOLOGIA. Schita noastra de cronologie nu urtnreste nici pe departe sa se

substitue biografiilor cate s'au scris, unele din ele intru totul perfecte. Intentia ei e cu
mult mai modesta: si de un limitat caracter pracdc. Adeseori in cursul lecturii uneia din
note sau a urmririi unei circumscrieri cronologice, cetitorul, care am fost tot timpul
noi, simte nevoia unei confruntri, unei certitudini: unde se afla la epoca, despre care
se vorbeste, Eminescu, ce facea, ce scrisese sau ce eveniment il incadra? Atunci, ce plcut e

www.dacoromanica.ro

XXXVIII

M. EMINESCU

&A pop intoarce pagina i ca pe o transparent scar a anilor, s afli preciziunile ce-ti
sunt de lips. De sigur, cronologia putea fi mai complet i nu odat ne-am mustrat
nu o redactam in spiritul i 'n minutiozitatea decisiv, in care i-a redactat Albert Thibaudet cronologia Montaigne-ului su dela Pleiade.
INCHEJERE.
Cu aceste eateva lmuriri pentru o lucrare, ce debutnd cu intAieledou -volume de poezii, de aceste cateva principii se va cluzi, si in spiritul lor se va
utma, sfarirn. Contienti de greutatea lucrului intreprins dar i de ravna cu care ne-am.
dedicat lui, nu ne vom subpretui, din fals modestie, eforturile. Dar nid nu vom incheia
altminteri decat cu credinta pe care gravitatea lucrului ne-a fortificat-o zi de zi i care
s'ar putea sintetiza in curagioas ele i reconfortantele cuvinte, pe cari editorii textului
societtii dantesce, le graveaz in primele rnduri ale prefetii lor: ogni edkione, ancbt
a pitt accurata, sempre suscettibile di miglioramenti.

www.dacoromanica.ro

CRONOLCGIA LIT! EM1NESCU

XXXIX

CRONOLOGIA LUI EMINESCU

1812.

Se naste in Clinetii lui Cuparencu din jud. Suceava (Bucovina) Gheorghe,

1816.

Se nate mama poetului, Raluca, fiica stolnicului Iuracu din Jolded.

1840.

Gheorghe Eminovici ja in cgtorie pe Raluca Iuracu.

fiul lui Vasik Eminovid si tatl poetului.

1841.
Gheorghe Erninovici e acut cminar de Voca Mihail Sturza.
erban, fratele cel mai mare al poetului.

1843.

Se nate Nicolae, fratele de al doilea al poetului.

1844.

Se nate George, cel de al treilea frate.

1845.

Se nate Ruxandra, sora cea mai mare a poetului.

Se naste

Se nate Ilk, al patrulea frate al poetului.

1848-1849. Gheorghe Eminovici cumpr jumAtate din moia rAzAeascl Ipotetii,
aezat la 8 km. deprtare de Botoani.
Se naste Maria, cea de a doua sofa' a poetului.
I85o, Ianuarie x5. Se naste la Botoani, Mihail, fiul cminarului Gheorghe Eminovici i al sotiei sale Ralu, proprietari. La zx Ianuarie e botezat la biserica Ospenia,
nasi fiind stolnicul Vasile Iuracu, tatl mamei poetului.
1852.
Se naste Aglae, a treia sor a poetului.
1854.
Se naste Harieta, cea mai mic din surori.
1856.
Se nate Matei, penultirnul dintre
Datele de natere i moarte,
timpurie, ale lu Vasile, cel mai mic dintre copi, nu se cunosc.
I 858-1859.
Eminescu urmeaz clasa a 3-a primarl in Cernuti.
1859I860. Urmeaz' clasa a 4-a primar in Cernuti. E clasificat al 5-lea din 8z
1846.

colari.

186o, toamna.

Se inscrie la K. K. Ober-Gyrnnazium din Cernuti.

1861-186z. E in clasa a 2-a.

1862-1863. Repet dasa a 2-a.
din Bucureti, moare.

Ilie, care studiase medicina la coala lui Davila

Din Aprilie nu mai figureaz In cataloage.

1863-1864. La Ipoteti.
1864, Martie 21. Face cerere de burs pentru gimnaziul din B otoani i i se refuzl.
1864, Martie.
Reprezentatii de teatru ale trupei Fanny Tardini-Vldicescu la Cernuti.
1864, Octomvrie. Eminescu e numit practicant la Tribunalul din Botoani.
1863.

Noemvrie, acelai an, compania teatrala Tardini-Vldicescu d reprezentatii la Cerrauti.

1865, Martie 15. Eminescu ii d demisia din postul de copist la Comitetul permanent al judetului Botoani.
9/21 Martie acelasi an, trupa Tardini-Vrdicescu prseste Cernutii. Eminescu dispare.
In toamna aceluiai an reapare la Cerranti. Locuete la Aron Pumnul. Ingrijete de
bibliotec. Doneaz trei crti.

www.dacoromanica.ro

XL

M. EMINESCU

1866, Ianuarie 12/24.

Aron Pumnul se stinge din vieat. Sub vechiul nume
Eminovidu, privatist, compune o od funebrk ce se tipreste impreung cu alte sase in brosura LIcrmioarele invtceilor ....
Rmine un timp in CernAutul bntuit de holer.
La 25 Faur/9 Marde, debuteaz1 in Familia din Pesta cu poezia De-a,ri avea, cu care
prilej Iosif Vulcan Ii schimb numele din Eminoviciu in Eminescu. In acelasi an i se mai
public tot acolo: O cdldrire'n zori, Din strditilitate, La Bucovina, Speranta, Misterele
nuvela tradus Lantul de aur. Din Iunie, poate, se afl la Blaj unde rmne trziu in toamn.

Cunoaste pe Filimon lila, cruia II inchin. cunoscuta poezie, tiprit 3 ani mai drziu.

1867.
Tipreste in Familia : Ce-ti doresc eu tie, dulce R.omlnie i. La Heliade. Vieat
de actor si sufleur. In trupa lui Iorgu Caragiale. Ii copiaz 6 poeme inteun caet fAcut anume.
(Cf. Anexe: Submanuscrisul Elena).
1868.
In Bucuresti. Cu trupa Pascaly, din Mai pn. in Septemvrie in Ardeal.
Viziteaz: Brasov, Sibiu, Lugoj, Timisoara, Arad, Oravita, Bazias.
Public in Familia : La o artiste% (fr vre-o legiltur cu Eufrosina Popescu) i Amoral
anei marmure. LucreazI la Geniu Pastiu, Muresanu, Mira, etc.
1869.
Sufleur al Teatrului National, Ina.' din toamna trecut.
Duminid. 16 Martie, asist la reprezentarea Damei ca Camelii, jucat de sodi Pascaly,
Teatrul National, cnd prietenii ski Ionit Bdescu si V. Dimitrescu-Plun, oferl un sonet

omagial.

Asist la concertul dat de cntreata Carlotta Patti, Miercuri 19 Martie i compune

poezia in douk prti La o artistel (II).
La i Aprilie intr in societatea literar. Oriental, a lui Gr. H. Grandea.
La 1/13 Aprilie, fostul domnitor Barbu Dimitrie Stirbey, repauzeaz la Nizza. La 6
Aprilie se slujeste la Mitropolie. Peste I zile corpul neinsufletit e adus in tar. Impreun
Cu Ionit Bdescu i Basiliu Demetrescu-Pun, tipreste o foaie volant, in care fiecare
compune o od1 funebr.
Pomeste in tumeu cu trapa Pascaly, prin Moldova i Bucovina.
Publicl in Familia : Junii corupti i. A.micului F. I.
Incepe s-si transcrie poeziile intfun al doilea caet, anume fcut. (Cf. Anexe, submanuscrisul Marta).
ocazionaa de cstoria Domnitorului Carol cu PrinLucreaz1 la poema
Poveste
cipesa Elisabeta de Wied.
La Botosani i apoi la Viena, trimis de med.]. su. Face cunostinta lui Slavici. Se inscrie auditor la filosofie.
In 2. Octomvrie e primit membm ordinar in Societatea studenteasc Romnia.

In Ianuarie, ia aprarea lui Pumnul, impotriva lui Petrino, in doul foiletoane

1870.
publicate in Albina din Pesta. Usor atac la adresa lui 1\4aiorescu. In 14/22 Aprilie, asist
la inmormntarea lui loan Neamtu, originar din Nisud, student la Politehnica din Viena.
Tipreste in Federatianea din Pesta articole de politic. national'.
La 15 Aprilie, debuteaz la Convorbiri Literare, cu Venere 1i Madond. Intretine corespon-

dent. cu Iacob Negruzzi, cu care se intlneste pe var in Viena. La 15 August i se publia

pe prima pagin a Convorbirilor : Epigonii.
Partidp la lucrIrile pregkitoare pentru serbarea dela Putna, August 15, care avea

s se amne cu un an. Dup aceea la Ipotesti.

1871.
Continu studiile la Viena. Participl cu rivn la pregtirea serbarilor
dela Putna. Lucreaz, poate, la redactarea poemului pentru Stefan cel Mare (cf. Anexe
III) i sigur la prefacerea vechilor forme din Mortua est i. Inger de paI, pe care le tri-mite Convorbirilor. Mai publick tot acolo, Noaptea. Lucreaz la marele poem al Panoramei
DeTertilciunilor. Maiorescu il anexeaz1 Nouei Directii, imediat dup1 Alecsandri.

In August, la Ipotesti, apoi, cu Slavici, Pamfil Dan, Stefanelli, etc. la Cernuti,

la 15 August, la Patna.

www.dacoromanica.ro

CRONOLOGIA LL:I EMINESCU

1872.

XLI

Intre Viena, Ipotqti, Botoani, Iai i. Berlin. La i Septemvrie citwe la Pi-

nitnea, in Iai, nuvela Sdrmanul Dionis i din Panorama Defertdeiunilor : Egipetul, care se
tiparesc in Convorbiri.
In Noemvrie e la Berlin i In Decemvrie se inscrie la Universitate.

1873.
Urmeaza cursuri de filosofie la Universitate. Lucreaza la Impdrat fi Proletar,
Cdlin Nebunul etc.
Tiparete in Convorbiri Literare : Inger fi Demon i Floare Albastrd, lucrate inca (lela

Viena i citite, la Junimea, din toamna anului trecut.

In Septemvrie 29, se stinge din vieata Iorgu Eminovid, in vArsta. de 29 ani.
1874.

Accepta-sugestia lui Maiorescu i. pregatete doctoratul In filosofie. Sturliaza

pe Kant.
La i Septemvrie e numit director al Bibliotecii Centrale din
In Noemvrie, Serban se stinge din vieata la Berlin.

Convorbiri Literare pe Decemvrie li tipresc Impdrat 1i Proletar.

1875.
Contini a traduce din Critica Ratiunii Pure. Colaboreaza. la KonversationsLexicon al lui Brockhaus. Suplinete la Institutul Academic din Iai, pe Xenopol i pe

Samson Bodnrescu.
In Tulle e numit revizor colar pe judetele Iai i Vaslui.
Lucreaz la Strigoii, Can, Diamantul Nordului, Gemenii, etc.
Convorbiri Literare pe Februarie Ii publica' Fdt-Frumos din teiu.
1876.

Tine, in cadrul programului Junimei india si ultima sa conferintl despre

Influenta austriaca' (Martie in 16).

La in Martie incredintase Yero nicai Mide: Dorinta.

La 15 August moare Raluca Eminovid. Intensa perioada de lucru i. de famintaxi
ale
sfirete Cdlin, pe care-I citete inteo sedinta a Junimei, la Bucureti, cind cunonte pe Mite Kremnitz, Strigoii i scrie, dinteo respirare, patetica lamentatie veroniana:
Pierdutd pentru mine,

limbind prin lume treci.

Incepe colaborarea la Curierul de Iafi, unde tiparete: La .Aniversard i Cetara.

Convorbiri Literare ii publica: Melancolie, Crdiasa din poveiti, Lacul, Dorinfa, Cdlin,
1877.

Continua colaborarea la Curierul de Iafi. Se pregatete sal plece la Bucureti,

unde in Octomvrie va intra in redactia

Cu toate insistentele apeluri ale lui Iacob Negruzzi, nu trimite, deocamdat, nimic
la Convorbiri Literare..
1878.

Scrie in Timpul remarcate articole in chestiunea Basarabiei. Citete in Junimea

la una din edinte asista' i. Alecsandri poezii, de asemeni, remarcate. Participa la

o reuniune a fotilor colegi din Viena. In Noemvrie participa cu Maiorescu, Caragiale,

etc., la a XVI-a aniversare a Junimei la

Convorbiri Literare Ii publica: Payes/ea codrului, Povestea teiului, Singurdtate, Departe sunt
de tine.
1879.
Sarete de tradus Vbful cu Dor, poemul dramatic al Carmen Sylvei. Daruete Mitei Kremnitz poezia .Ateit de fragedd, datind din vremea Iaului. In 6 August
moare Stefan Mide. Scrie Veronicgi o prea duioas scrisoare de mfingaiere.

Convorbiri Literare
Pajul Cupidon, O rdmdi, Pe-aceeafi dicioard, De cdte ori
iubito, Rugdciunea unui Dac,Atdt de fragedd, Sonete, Freamat de codru, Revedere, Foaie veftedd,
Despdrfire.
1880.
Redactor ef la Timpul. An de intensa' activitate ziaristica.
Grav desacord cu Veronica Mide. Violent schimb de scrisori. Alte iubiri. Veronica
Ii inapoiaz,', in Iunie 27, poeziile primite.

Desavarete Scrisorile. Tiparete in Convorbiri Literare : O mama.

TV

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

I 88 - Anul Scrisorilor. Se tipIresc in Convorbiri Literare : Scrisoarea I (1 Februarie);

Scrisoarea II-a (I Aprilie); Scrisoarea III-a (i Mai); Scrisoarea IV-a (1 Septemvrie).
TipIreste in Schalk Bibliothek Manu,ra, traducerea din Schiller, pe care o reproduce
Amicul Familiei (din Gherla), dela 1-15 Noemvrie. LucreazI la desIvrsirea Luceafdrului
diverselor forme din Mai am un singur dor.
Gheorghe Eminovici 11 viziteaz, pe varI, in strada Enei

Vede pe CreangI, internat un timp la Spitalul Brncovenesc.

Nu publicI nimic in Convorbiri Literare.
1882.
SfArseste Legenda Luceafdrului, formI aproape definitivI a poemei ce va apIrea peste un an.

In Februarie i d demisia dela Timpul. IncreclinteazI lui Iosif Vulcan pentru

1883.
Familia, poeziile: S'a dus amorul, Clind amintirile, Adio, Ce e amorul, Pe lane plopii lard sot,
daca.

Almanahul Romniei June, cu data de Aprilie, tipIreste Luceafarul.

In Iunie, la Iasi, cu prilejul desveli.rii statuei lui Stefan cel Mare, citeste la Junimea : Doina.

In vremea cIldurilor tropicale, abItute asupra Bucurestilor, Eminescu sufer peal

dedsiv. Intre 28 Iuniei5 August se aft internat la Sanatoriul Sutu.
Convorbiri Literare din Iulie tipreste Doina i in August reproduce Luceafdrul.
La 14 Octomvrie Alecsandri conferentiazI la Ateneu (ora 3 p. m.). Intrarea z lei noi.
Venitul intreg . destinat unui scop de binefacere, va sluji la intretinerea lui Erninescu inteun institut de alienati.
La zo Octomvrie, Chibici insoteste pe Eminescu la sanatoriul din Ober-Debling de
.

lAngl Viena.
In Decemvrie (c.ca zo) apare, la Socec, Intia editie a poesiilor, ingrijit6 de Maiorescu.
1884.
Vizitat de Maiorescu si de nepotul acestuia, C. Popazu. Se insInItoseazI.
Insatit de Chibid, pleacI s. viziteze Italia. Ajunge la Florenta. In Martie pomeste spre
tarI. In Aprilie e la Iasi. Vlahut. il viziteazI in Decemvrie. Suplinitor de geografie i statisticI la o scoalI comercial din Iasi.

Convorbiri Literare tipresc grupe masive din ineditele apirute in prima eclitie Maiorescu.
1885. Pe var. la Liman, lngl Odesa. In toamnI, subbibliotecar la Biblioteca UniversitItii.
Convorbirile tipiresc Sara pe deal ; in Familia apare Din noaptea.

Apare editia a 2-a a Poezillor, tot la Socec.

1886.
Face un drum la Bucuresti. Vara, la Mlle Repedea, de 1Ang'A Iasi. In Noemvrie, 9, intemat in ospidul de alienati dela M-rea Neamt.
I se tipA.'reste un fragment din Dalila in Epoca ilustrata.
Albumul Literar tipIreste: Nu ma
In Convorbiri Literare se publicl La steaua.
1887.
La io Aprilie plrseste M-rea Neamtului. Poposeste un timp mai lung la

Botosani, ingrijit de Harieta. In Tulle 27, orasul ii voteazI un ajutor de izo lei lunar.
PleacI la VAile din Halle. AutorizI pe V. G. Mortun sI-i editeze un volum. Parlamentul
Ii voteazI o pensie de 250 lei lunar.
Convorbirile tipIresc: De ce nu-mi vii i Kamadeva.
1888.

Veronica vine in Botosani. Pornesc amAndoi la Bucuresti. Primeste directia

revistei Fntana Blanduziei i scrie cAteva editoriale.

Apare editia a 3-a a Poeiilor la Socec.

1889.
In Februarie se inbolnIveste din nou. Intemat la Suva. Moare la 15 Iunie.
InmormAntat in ziva de SAmbItA x7 Iunie. Lascar Catargiu, Titu Maiorescu, Koganiceanu urmeazI carul mortuar.
In Iunie, 18, I. L. Caragiale 11 evoc. scriind In Nirvana.
Tot in acest an se sting din viatl: Veronica Miele si Ion CreangI.
In toamra apare editia a 4-a a Poeziilor.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

LA MORMANTUL LUI ARON PUMNUL

Irnbracl-te in doliu, frumoas Bucovink
Cu cipru verde 'ncinge anticA fruntea ta;
Cacunaa din pleiada-ti atiroas si senin
Se stinse un luceafr, se stinse o lumin,
Se stinse-o dalb stea !
Metalica, vibrnda a clopotelor jale
Vuieste in cadena i sun intristat;

aci ah! geniul mare al desteparii. tale

Psi, se duse-acuma pe-a nemuririi cale
'n urm-i ne-a lsat!

Te-ai dus, te-ai dus din lume, o! geniu nalt si mare,

Cole) unde te-asteapt toti ingerii in cor,
Ce 'ntoan tainie, dulce a sferelor cintare
impletesc ghirlande, cununi mirositoare,
Cununi de albe flori!

Te plange Bucovina, te plange 'n voce tare,

Te plange 'n tanguire i locul au natal;
aci umbra ta mrea in falnica-i sburare
O urm 'ncet cu ochiul in trisa lIcrimare
Ce-i simt national!

Urmeze Ina 'n ca1e- i lacrima duioas,

Ce junii to o vars pe trist mormantul au,
Urmeze-ti ea prin sboru-ti in canturi tanguioase,
In cnturi asun'ande, suspine-armonioase,
Cole), in Eliseu

www.dacoromanica.ro

DE-AS AVEA...
De-as avea si eu o floare
Mandl, dulce, fpitoare
Ca si florile din Maiu,
Fiice dulce a unui plaiu,
Plaiu razand cu iarbl verde,
Ce se leag'n,', se pierde,
Undoind incetisor,
optind soapte de amor;

De-as avea o floricia

tineric,
Ca si floarea crinului,
Alb ca neaua sanului,
Amalgam de-o roz-albie
de una purpurie,
Cantand vesel i usor
optind oapte de amor;
Gingas

De-as avea o porumbifl

Cu chip alb de copilitA,
Copilit blandisoar*

Ca o zi de primivark
Catu-ti tine ziulita
I-as canta doina, doinita,
I-as canta-o 'ncetisor,
optind soapte de amor.

www.dacoromanica.ro

O CALRIRE iN ZORI
A noptii gigantic umbr uparI
Purtat de Tint,
Se 'ncovoie tainic, se leagn, sboar
Din aripi btind.

Roz-alb'auror, cu bucle de aur

Sclipinde 'n rubin,
Revars din ochii-i de lacrimi tezaur
Pe-al florilor sAn;
RspAnde suflarea narciselor albe
Balsamu-i divin,

Si Chloris din roze isi pune la salbe

Pe fruntea-i de crin;

lar rAul suspin de blinda4 durere

Poetic murmur,
Pe-oglinda-i de unde rsfrange 'n tIcere
Fantastic purpur;
Si pasrea 61101 suspine-imitnd
Un cantec de-amor,

Ecou-i rspunde cu vocea-i viiiud

La plansu-i de dor.

Pe cmp se vAd dou fiinte upare

Sltnde pe-un cal,

Pe care le 'ncinge de flutur 'n boare

Subtire voal;
1*

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

Ca Eol ce sboarl prin valuri si tip,

Fugarul usor
Nechiaz, s'arune de spinted. 'n prip5.
Al negurei flor,

0 dalba fecioar adoarme pe skill

De-un june frumos,
Astfel cum dormit oftarea, suspinul,
In cantul duios;

lar talla-i nalt, gingas, subtire

Se mldie 'n vant,
Si negtele-i bucle ondoal. 'n zefire,
Sclipesc fluturind.
I-adoarme pe sanu-i, se leagn 'n !prate
In tandre visri;
Pe cand ca profume pe blanda ei faa

Plutesc gruari.
lar aeru 'n munte, in vale vibreazI
De tainid ofari;
CAci junele astfel din pieptu-i ofteaz1
In dalbe cantri:

Ah! ascult. mandrulia,

Dagulia,
Soapta-mi bland de amor,
SI-ti cant dulce, dulce tainic,
Cantul jalnic
Ce-ti cantam adeseori.

De-ai fi, drag, zefir dulce,

Care duce
Cu-al su murmur frunze, flori,
As fi frunzl, as fi floare,
As sburare
Pe-al au sari gemand de dor;

www.dacoromanica.ro

o CALARIRE IN ZORI

De-ai fi noapte

as fi lurninA

BlAndA, linA,

Te-as cuprinde c'un suspin;

In nunta de iubire,
In unire
Naste-am zorii de rubin;
De-as fi, m'AndrA, rausorul
Care dorul
confie cAmpului,
Ti-a splla c'o sAtutare,
Murmurare,
Crinii albi ai sAnului!.

Ca Eol ce sboar prin valuri itipA,

Fugarul usor
NechiazA, s'aruncI de spintecl 'n pripA
Al negurei flor;

Vagina II strnge pe-amantu-i mai tare

La sanu-i de crin,

&tali ascunde l'a lui grutare

In pAr ebenin.

lar eco i fide de blAndele plngeri,

De junii amanti
rAul repetA ca cAntul de Ingeri

In repede dant:
De-as fi, mAndrA, rausorul,
Care dorul
confie campului,
Ti-as spIla c'o s'Arutare,
Murmurare,
Crinii albi ai sanului .

www.dacoromanica.ro

DIN STRAINTATE
Cnd tot se 'nveseleste, cnd toti aci se 'ncnt,
and top isi au plcerea i zile fr non,
Un suflet numai plnge, in dora-i se avnt
L'a patriei dulci plaiuri, la cmpii-i rztori.
Si inima aceea, ce geme de durere,
sufletul acela, ce cana amorpt,
E Mima mea trist, ce n'are mngAiere,
E sufletu-mi, ce arde de dor nemrginit.
As vrea s v'd acuma natala mea vlcioar,
ScIldati in cristalul prului de-argint,
S vld, ce eu atta iubeam odinioar:
A codrului tenebr, poetic*labirint;
SA mai salut odat colibele din vale,

Dorminde cu un aer ie Pace, linistiti,

Ce respirau in tain plceri mai naturale,
Visri misterioase, poetice soptiri.

vrea s am o cas icut, mitudc,

In valea mea natal ce undula in flori,
SI tot privesc la multe, in sus cum se ridiel,
Pierzndu-si a sa' frunte in negur i nori.
SI mai privesc odat cmpia 'nfloritoate,
Ce zilele-mi copile i albe le-a tesut,
Ce auzi odat copila-mi murmurare,
Ce jocurile-mi june, sburdarea mi-a vIzut.

www.dacoromanica.ro

DIN STRAINATATE

UoL,

ca,

m-

QQ

(al)
24.

1-.

olfle

ot:,-

/24,4
17*

got:

ct,, 2
-

Sze-Za-&

=.

,d

44`,-.6-4,,,t-4.
ft.-;

ae..4-i-e.,k,e

a CA

facag.LC2td>.
c7.,,,a

do: 04....r&

SILS's a

1.-teetk -

--8-4;t6

'

Lcc
SC 14 ati

rt.:,

e
'

c...

c.4$

Manuscrisele Academiei Romine

DIN STRAINATATE
sus, sfarsitul din a 0 caDrire in zon.

www.dacoromanica.ro

2259,37

M. EMINESCU

Melodica soptire a fAului, ce geme,

Concertul, ce-1 intoan al plskilor cor,
Cntarea in cadent a frunzelor, ce freme,
Nscufacolo 'n mine soptiri de-un gingas dor.

Da! Da! As fi ferice, de-as fi incl ()data'

In patria-mi iubit, in locul meu natal,
S5, pot a binezice cu mintea
Vis.'rile juniei, vis.ri de-un ideal.

Chiar moartea ce rispande teroare 'n omenire,

Prin vinele vibrande ghetoasele-i fiori,
Acolo m'ar adoarme in dulce linistire,
In visuri fericite m'ar duce Care nori.

www.dacoromanica.ro

LA BUCOVINA
N'oiu uita vreodatI, dulce BucovinI,
Geniu-ti romantic, muntii in luminI,

Vlile In flori,
Rauri resIltnde printre stance nante
Apele lucinde 'n dalbe diamante
Peste campii 'n zori.
Ale sortii mele plangeri si surase,
Inglnate 'n canturi, Inganate 'n vise
Tainic si usor,

Toate-mi trec prin gindu-mi, trec pe dinainte,

mima mi-o furl, si cu dulci cuvinte
Imi soptesc de dor.
Numai langl sanu-ti geniile =le,
Care imi descantI firul vietii mele,
Par'cI dormita;
MI lIsarI 'n pace, ca sI cant in lume,
SI-mi visez o soartI mandrI de-al meu nume
*i de steaua mea.
Cand pe bolta brunI tremurI Selene,
Cu un pas melodic, cu un pas a lene

Lin in calea sa,

Eol pe-a sa arpI bland rIsunItoare
ant' a noptii dulce, misticI cantare,
Cant din Valhala.

www.dacoromanica.ro

TO

M. EMINESCU

Atunci ca si silful, ce n'adoarme 'n pace,

Inima irni bate, bate, si nu tace,
Tremur.' usor,

In fantasii randre ea Isi face cale,

Peste munti cu codri, peste deal si vale
Man. al ei dor.

Mara doru-i tainic colo in spre tine,

Oclaiul imi sclipeste, genele-mi sunt pline,
mima mi-e grea;
AstEel totdeauna, cand gandesc la tine,
Sufletul mi-apasA nouri de suspine,
Bucovina mea!

www.dacoromanica.ro

SPERANTA
Cum mangaie dulce, alina usor
Spetanta pe toti muritorii!
"Tristeta, durere i lacrimi, amor,
Azilul isi afla in sanu-i de dor
Si pier, cum de boare pier norii.
Precum cllatorul, prin munti ratacind,
Prin utnbra pdurii cei dese,
la slaba lumina ce-o vede lucind
Aleare. purtat ca de vant
Din noaptea pldurii de iese:
Asa si speranta c'un licur usor,
Cu slaba-i luirtina palinda,
Anima. 'nc' odatI tremandul picior,

De uita de sarcini, de uitl de non,

unde o vede s'avanta.
La cel ce in carcere plnge amar,
blestema.' cerul i soartea,
La neagra-i durere ii pune hotar,
-FIcand
apara in negru talar
A lumii paranimfa moartea.
maicii, ce strange pruncutu-i la san,
Privirea de lacrime plina,
Vazand cum geniile mortii se 'nclin'
Pe fruntea-i copila cu spasmuri si chin,
Speranta durerea

www.dacoromanica.ro

12

M. EMINESCU

eaci vede surasu-i de gratie plin

Si uitI pericolul mare,
L-aplead mai dulce la sinu-i de crin
Si fata-i umbreste cu pAr ebenin
La pieptu-i 11 stringe mai tare.
Asa marinarii pe mare imbland,
Izbiti de talazuri, furtune,
Izbiti de orcanul ghetos si urland,
Speranta ii face de uit5. de vant,
Si sperl la timpuri mai bune.

Asa virtuosii murind nu desper,

Speranta-a lor frunte 'nseniffai,
Speranta cea dulce de plat in cer,
Si face de uit de-a mortii duren,
Pleoapele 'n pace le 'nchinI.
Cum mngAie dulce, Oink' usor
Speranta pe toti muritorii 1

TristetI, durere si lacrimi, amor,

Azilul isi afra. In sanu-i de dor
Si pier, cum de boare pier norii.

www.dacoromanica.ro

MISTERELE NOPTII
Cand din stele autoase
Noaptea vine 'ncetisor
Cu-a ei umbre suspinande,
Cu-a ei silfe sopotinde,
Cu-a ei vise de amor;
Cate inimi in pricere
Ii resaltg usurel!
Dar' pe cate dureroase
Cantu-i mistic le apasg,
Cantu-i blind, Incetinel.
Doug umbre albicioase
Ca si fulgii de ninsori,
Razele din alba lung
Mi le torc, mi le 'mpreung
Pentru 'ntregul viitor;

lar doi ingeri cand 'n plangeri,

Plang in noapte dureros,
Si se sting ca doug stele,
Care 'n nuna, usurele
Se cunun' clzande jos.
Inteun cuib de turturele
Ca si fluturii de-usor,
Sala' Eros nebuneste,
11 desmiardg, 1-IncIlzeste

Cu un vis de tainic dor;

www.dacoromanica.ro

14

M. EMINESCU

lar in norul de profume,

Dou5. suflete de flori
Le desparte-al noptii mire
Cu fantasdca-i soptire,
Le resfir, panI mor.

Cand pe stele aurie

Noaptea doarme usurel,

ate mime razande,

Dar pe cte suspinnde
Le delasl 'ncetinel!

Dar' asa ne e destinul,

Vitreg prea adeseori,
Tin& lumea i-acordeaz,

Iar pe altul il boteaz1

Cu-a lui roul de pansori.

www.dacoromanica.ro

CE-TI DORESC EU TIE, DULCE ROMANIE

Ce-ti doresc eu pe, dulce Romnie,
Tara mea de glorii, tara mea de dor?
Bratele nervoase, arma de arie,
La trecutu-ti mare, mare viitor 1
Fiarb1 vinu 'n cupe, spumege pocalul,
mndri aste le nutresc;
Dar'
Clci rmne st.nca, desi moare valul,
Dulce Romnie, asta ti-o doresc.

Vis de rzbunare negra ca mormintul,

Spada ta de snge dusman fumegnd,
de-asupra idrei fluture cu vintul
Visul tAu de glorii falnic triumfnd,
Spun lumii large steaguri tricoloare,
Spun ce-i poporul mare, romnesc,
Cnd s'aprinde sacru candida-i vlvoare,
Dulce Romnie, asta ti-o doresc.
Ingerul iubirii, ingerul de pace,
Pe altarul Vestei tainic surznd,
Ce pe Marte 'n glorii s orbeasc1-1 face,
Cnd cu lampa-i sboar lumea luminnd,
El pe sAnu-ti vergin Inc s coboare,
Guste fericirea taiului ceresc,
Tu 11 strnge 'n brate, tu li f aliare,
Dulce Romnie, asta ti-o doresc.

www.dacoromanica.ro

16

CE-TI DORESC EU TM, DULCE ROMANIE

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romnie,

Tnr mireas, mam cu amor 1
Fiii ti triascI numai In frtie
Ca a noptii stele, ca a zilei zori,
Vieata In vecie, glorii, bucurie,
Arme cu trie, suflet romnesc,
Vis de vitejie, fa1 i mndrie,
Dulce Romnie, asta ti-o doresc 1

www.dacoromanica.ro

LA HELIADE
De mi-ar permite-Apolon s'aleg dintre cunune,
Ghirlanda n'as alege-o de flori plIpande, june,
Ci falnica cununI a bardului bItran;
Eu n'as alege lira vibran& de iubire,
Ci ceea care falnic imi cana de mrire,
Cu focul albei Veste aprinde al meu san.
Ghirlanda, ce se 'nsoar cu silfele usoare,
Pe fruntea inspirad:, pe fruntea 'nspirtoare
De bucle 'ncungiurat., blondine, undoind,
PlIcutI-i ghirlandI sublim. insI este
Cununa cea de laur, ce santI se 'mpleteste
Pe fruntea cea umbritI de bucle de argint.

Ca visul e cantarea ce-o 'ntoanI Eol dulce,

Cand silfele vin jalnic prin lilii s se culce,
S doarmI somn de ingeri pe sanul alb de flori;
Sublim insI e cantul cand tipl j ja 'n goanI
Talazurile negre ce turbI, se rstoarnI,
spumegI ca furii i utlI 'ngrozitor.
Astfel iti e cantarea, bItrine Heliade,
Cum curge profetia u.nei Ieremiade,
Cum se rIzbun' un vifor sburand din nor in nor.
Ruga-m'as la Erato, sI cant ca Tine, barde,
De nu in vieata-mi toat, dar cntecu-mi de moarte
SI fie ca Blestemu-Ti
sI-I. cant, apoi sl mor.

www.dacoromanica.ro

LA O ARTISTA
Ca a noptii poezie,
Cu 'ntunericul talar,
Calad se 'mbin, se 'mldie
C'un glas tainic, lin, amar,
Tu cantare intrupat
De-al aplauzelor flor,
Aprand divini zafa',

Rpii sufletu-mi In dor.

Ca zefirii ce acije

Canturi dulci ca un fior,

Cand prin flori de iasomie
Isi sting sufletele lor,
Astfel notele murinde
Blande, palide,
Sbor sub mana-ti tremurande,

Ca dulci ganduri de poet.

Sau ca lira sframat
Ce rsgeme 'ngrozitor,

and o man inghetat

Rumpe coardele 'n fior,
Astfel mana-ti tremurandl
Bate-un cantec mort si viu,
Ca furtuna descrescand
Care muge a pustiu.

www.dacoromanica.ro

LA O ARTISTA

19

Esti tu nota fiaca

Din cantarea sferelor,
Ce etern, nefinit.',

Ingerii o cantI 'n cor?

Esti fiinta-artnonioas

Ce-o gandi un serafm,

Cand pe lita-i tanguioas1
Mana cantecul divin?

Ah, ca visul ce se 'mbiti

Palid, lin, incetisor,
Cu o raz de lumin.'
Ce-arde geana ochilor;
Tu cantare intrupat.!
De-al aplauzelor flot
DispArand divinizat,
RIpisi sufletu-mi in dor.

2*

www.dacoromanica.ro

AMORUL UNEI MARMURE

Ostitile-i alung in spaim itighetat,
Cu sufletu 'n ruin un rege-asitian,
Cum stncelot aruncl durerea-i inspumat
Gemandul uragan.

De ce nu sunt un rege s sfarm cu-a mea durere,

De ce nu sunt Satana, de ce nu-s Dumnezeu,
fac s rump' o lume ce sfasie 'n acere
Sdrobit sufletul meu.

Un leu pustiei rage turbarea lui fugind,

Un ocean se 'mbat pe-al vanturilot joc,
Si norii-si spun in tunet duterea lor mugind,
Gindirile de foc.
Eu singut n'am cui spune cumplita mea durere,
Eu singut n'am cui spune nebunul meu amor,
C.ci mie mi-a dat soarta amara mangaiere

O piata s ador.
Murindului spetanta, turbrii a'zbunarea,
Profetului blestemul, credintei Dumnezeu,
La sinucid o umba ce-i sperie desperarea,
Nimic, nimica eu.

Nimica, doar icoana-ti care m invenink

Nimic, doar suvenirea surAsului au lin
Nimic decat o razA din fata ta senin,
Din ochiul au senin.

www.dacoromanica.ro

AMORUL UNEI MARMURE

21

.2.

'
4

) ),. .

,,,

...

mi

..... ...,,,,, Al..

......-,

.................4.1.

ill

' : -. ' ,
',-;
(...ette.,i..4.4 w..41.,....re.1c; Z...
..,
0
Lor..rt44...-et.N.A: A.,....,s..i.,..itm.a.y..27. et di21:4 :,...:

ealer',

'.

,4(4;drr,i,..-.o.,/ ,,,... 4 1:s.;:,,,,,, =/:.:-,i4.1.:,:"-,o2:0;:

,
.

tr.' k

5, '

AJ

'

..

T:I4Cafe

'

r;

,'

ei,

it .

,,..-

At.'

.4

,ene.4...

.,..

.5:;;)4;rc.C: .

A
`),

,1

r....

... j...,

i,.,,,, ..,
( ' ria.., a--

'

rr ..,;',..:. At

,.... ....-

'4

'

...-

'

e- !../....-!., d,../;...,./...

-..... '',.

--41...,......- " .," ,,,,t.- ,..;

,,,,,

,..4,-, co, xe a, .i.....4'. -

(4,11/..v0342. LA.. fY "2,...t.,.... -2... 1.,.......%

4.

"'

:,

,,

,.

'

'

t;:, 6:414,..' ..s...:iple..".0., _Z.,. y,:t f..o. ,riev.....:4,

4 cut, de ..,,,a.a.,- r ,... .pie, f......0=,

Q.he r

..... -,....:ii,..,-,.F.,4,. si<4

,.4:
'

pl_ !, 4 .;
...f. :co de. %. ,i.i...re,-10.' le: 11:-.4:,, fi'e. lit'.4 ....,i,S. ,' tiy.,;:;..' .

a, ie.:...,:.: . *ap c ..Israa.-steD .4,1' r:e.)-7,44:i `

,
,...,:i

...

$.,....i: ,,,,,,,,, ...",,,.....y.iet:

.1

el" pe

.1c-e.edi..?

ce2.

r
..
' ,,
r .;,' ;
. la ,...er,,T4A.,... ...K. ,..... ..,14.Zo."..g.i. [1st,. .71 ,(1.1r7...,. c,,,,ijcos,

,difyArryi

./

.-

...44;41

'..''; -1 o 4.4 (ILI,

''',...1:g_

'o.4.

'

_'.....:.

',I...m.6..

''''

'

'

'n. t

,,,.

4.- ..----,

..

-,tde.; .4,:.

, ..

p *.

N. : .

....
;. .',-::

JA.

..,tan

,- .

a -, 4/......

---_,._

'n#

w:.......1.)...- .y,........*

47
, II&

, -,

1.4'

'-. '

z.-.4.,...e. : W...4.,...........e.Z

,A.

,'.-

..,

tt
.

..4',.
-

.5-

'-. .",
,It. -,,

-.

..

'

,
"

'

'

411,44.Z7)' .1kVe.ill

,,. ......,.._

...

,,,e
Rt-.441.4%,e,--......?...:...14,1,
%...-....,..T.,

Manuscrisele Academiei Romine

*
'..... :-

,:ii."../,
.i..fea:-,,I..;
A, -,.,...,-:'.!
.
.
- -..
.

F.i.t,M011W,i.7.L.A....ijr, ' ,FfirS:

.....

re....

...

k ,9''''''''Z i',. r,a+ca., ..-,../.!....., ,,di.y......1.0

y,a:ses,,,i,0100;

44-1.t/-4: :t.

''S

...-

cV,44

p i

.tiz..; ..:,4i,

....4

T.'

0,..i.:.

.f...; fe i...r.;,,m -- .4.Z.

'

-..

..,

.
41

, .' ....1. . ' . .,

..

,,,,,,,,-.1.

AMORUL UNEI MARMURE

Si te iubesc, copia, cum repedea junie

Iubeste 'n ochi de flacAri al zilelor noroc,
Iubesc precum iubeste pe-o alb vijelie
Un ocean de foc.

Din ochi de-ar soarbe geniu sabita mea privire,

De-ar tremura la sAnu-mi gingasul tau mijloc,
Ai pune pe-a mea frunte in vise de mArire
Un diadem de foc.

www.dacoromanica.ro

,,

,.
2262, 1

M. EMINESCU

22

pune soarta lumii pe buza-ti purpurie,

pune lege lumii rizAndul tau delir,
As face al tau zimbet un secol de orgie,
lacrimile-ti mir.

Cad te iubesc, copil, ca zeul nemurirea,

Ca preotul altarul, ca spaima un azil;
Ca sceptrul mina blnd, ca vulturul mrirea,
Ca visul pe-un copil.

pasu 'n urma-ti sboarl c'o tainic manic,

Ca un smintit ce cat Cu ochiu 'ng5lbenit,
Cu fiuntea 'nvinetit, cu fata cenusie
Icoana ce-a iubit.

(i. -i 4<:..

..e..
G;s4

j,i'....

"le."

. P -. .... '-'.

!,
''''

'

s;

e."

fa

ena.a.A.

Lit,

.;

Cr'1)
,4.1-

1M 7/-1"'"
e
A

v
pt., 7"

77*

7,7447,40.,,

/-7

Welz a 7 ei

tai 14.-r4;
L 7. VC C.711-1)

,./.e

L1f;

4,-;-.4.1.;
-

11,74.4)

it-C;easrt-G:

Manuscrisele Academiei Romine

a.

AMORUL UNEI MARMURE

www.dacoromanica.ro

zz6z, r

JUNII CORUPTI
La voi cobor acuma, voi suflete-amagite,
ca sa v ard fierea, o spirite-ametite,
Blestemul il invoc;
Blestemul mizantropic cu vanata lui ghiara,
Ca sa va sctiu pe fi-unte, ca vita ce se 'nfiara
Cu fierul ars in foc.

Desi stiu c'a mea lira d'a surda o sa. bata:

In preajma Militii voastre de patimi imbatata,
De-al patimilor dor;
In pteajma minii voastre ucis de orgie
putreda de spasmuri, i arsa de betie,
seaca de amor.
O, fiarba-va mania in vinele stocite,
In ochii Sta* de moarte, pe frunti invinetite
De sange putrezit;
CA' 'n veci nu se va teme ProfetuI vre o data
De bratele slabite, putetea lesinat

A junelui canit.
Ce am de-alege oare in seaca-va fiinta?
Ce foc fax' a se stinge, ce drept fara sa-mi
O, oameni morti de vil!
SI v admir curajul in vinure varsate,
In sticle sframate, hurii nerusinate

Ce chiue 'n orgii?

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

24

vd lungiti pe patul junetii ce-ati spurcat-o,

Sufland din gut boala vieii ce-ati urmat-o,
Si arsi pan' in rrunchi;
Sau bestiilor care pe azi Il tin in fiarl,
Cum lingusiti privirea cea stearp i amara,
Cum cAdeti in genunchi I

anii trecutului se 'nsir,

Sculati-v!
In siruti triumfale stindardul Il resfir,
Calci Roma a 'nviat;
Din nou pr_in glorii calc cu fata inzeit,
Cu faclele nestinse, puterea-i impietrit,
Poporal impefrat.

tromba de moatte putttoare

Cu glasul ei lugubru rcneste la popoare
Ca leul speriat;
Tot ce respir-i liber, a tuturor e lumea,
Dreptatea, libertatea nu sunt numai- un nume,
Ci-aievea s'a setbat.
Sculati-val

Incingeti-v spada la dantul cel de moarte,

Aci v poarte vantul, cum stie s v poarte
A topi in joc!
Aci v duceti valuri in mii batalioane,
Cum in pduri aprinse, manat in uragane,
Diluviul de foc.
Vedeti cum urna crap, cenusa reinvie,
Cum murmur trecutul cu glas de blellie
Poporului toman;
Cum umbrele se 'mbrac in zale ferecate,
fruntile crunte le nalt de departe
Un Cesar, un Traian.

Cad putredele tronuri in marea de urgie,

Se sfarm de odat cu lantul de sclavie
sceptrele de fier;

www.dacoromanica.ro

JLJNII CORIJPTI

In doua parti infernul portalele-si deschide,

Spre-a Incapea cu mia rasufletele hade
Tiranilor ce pier!

In darn rasuna' vocea-mi de eco repetita,

V sgudue arama urechea amortita
simtul lesinat;
Virtutea despletit i patria-ne zeie
Nu pot ca sa' aprinza o singura. scanteie
In sufletu 'nghetat.
Si singur stau i caut ca uliul care cal
In mima junimii de vieata-i desbracata
Un starv spre-a-1 sfasia;
Ca pasarea de sboru-i din ceruri dismetita,
Ca muntele ce 'n frunte-i de nouri incretit
Un trasnet ar purta.

Dar cel putin nu spuneti ca aveti simtiminte,

Ca 'n veci nu se imbraca in vestede vestrainte
Misteriul cel sant;
Caci vorba voastra suna ca plans la cununie,
Ca cobea ce ingana un cant de veselie,
Ca rasul la mormant.

www.dacoromanica.ro

AMICULUI F. L
Visuri ttecute, uscate flori
Ce-ati fost vieata vietii mele,

and vl urmam eu, cande stele,

Cum ochiul urml un meteor,

V'ati dus cu anii, ducu-v. dorul,

Precura cu toamna frunzele tree;
Buza mi-e rece, sufletul sec,
Vieata mea curge uitnd isvorul.
Candela stersei d'argint icoane
A lui Apolon, crezului rneu,
MI topesc tainic, InsI mereu
De ale patimilor orcane.

Sau ca un nour gonit de vnt,

Alerg pe calea vietii mele,

0 buhl care, tipand a jele,

Btitue urma unui mormInt.
Vieata-mi se scurge ca si murmura
Ce-o suf1I-un crivIt printre pustii,

MI usc ca crucea pusI 'n cImpii

Si de blesteme mi-e neagrl gura.
Imi trAsc soarta ca un vultur
Ce isi tArIste aripa frantI,
Viscolul iernii moarte ii cntI,
Moarte, ii rAde tot de 'mprejur.

www.dacoromanica.ro

AlVfLCULUI F. I.

Am uitat mamI, am uitat tad.,

Am uitat lege, am uitat tot;
Mintea. mi-e seaCA, gandul netot,

Pustiul arde 'n inima-mi beat.

Numai prin chaos tu imi apari,

Cum printre valuri a navei vea',
Cura printre nouri galbena stel'A,

Prin neagra noapte cum un fanar.

Te vd adesea frunte senin.
Ca si gandirea lui Dumnezeu,
Sufletu-ti arde 'n sufletul meu
C'o flama dulce, tainicI, link'.

Gandind la tine nu voiu sA mor,

Imi blasam insusi eu mantuirea,
Orb, nebun, care blastm firea,
Ce-ar vrea din frunte-i sl sting' un nor.
Dar dac gandul zilelor mele
Se sdnse 'n mintea lui Duranezeu,
Si dad.' pentru sufletul meu
Nu-i loc aicea, ci numa 'n stele :
Voiu, cnd mi-or duce ingerii s'Ai
Palida-mi umbr in albul munte,
S'A-mi pui cununa pe a mea frunte,
Si sl-mi pui lira de cApItAiu.

www.dacoromanica.ro

27

LA MOARTEA PRINCIPELUI $TIRBEY

Turnurile micI 'n doliu a lor inimi de aram
i un inger cu-aripi negre, cu diademI de spini,
Cu cintarea-i planOtoare lumea misa, lumea chiara,
Precum miF'A vntu 'n cantec fata mrii de senin.
*i Cu ochiul plin de lacrimi natiunea cea romkiA,
Care are 'n mii de inimi sufletul ei tremurnd,
Vede cum prin nori se stinge stea cu flacIrl divin'l

*i aude 'n cer un tunet i un gemet pe pImInt ...

A 'ntrisarii neagr.-aripI peste lume se Intinde,
Totul tace, did durerea este muf ca un gAnd,
Lumea azi nimic nu vede, ochiu-i nimic nu cuprinde,
Deat cursu-acelui astru ce se sparge p'un mormnt.
Cine-i acvila ce cade? Cine-i stanca ce se sfarm?
Cine-i leul ce inchide cu durere ochii s'al?
Cine-i tunetul ce moare umplnd lumea de alarm? ...
Este Domnul Ronulniei : Barbs/ Dimitrie Stirbey! . . .

www.dacoromanica.ro

VENERE $1 MADONA
Ideal pierdut In noaptea unei lumi ce nu mai este,
Lume ce gandea In basme si vorbea in poezii,
01 te v.d, te-aud, te cuget, tanr si dulce veste
Dintfun cer cu alte stele, cu-alte raiuri, cu alti zei.
Venere, marmur cald, ochiu de piatfl ce scanteie,
Brat molatic ca gandirea unui impArat poet,
Tu ai fost divinizarea frumusetii de femeie,
A femeei, ce si astzi tot frumoas o rev-Ad.

Rafael, pierdut in visuri ca 'ntr'o noapte instelat,

Suflet imbtat de raze si d'eterne primiveri,
Te-a vAzut si-a visat raiul cu grdini imblsmate,
Te-a vzut plutind reginI printre ingerii din cer
Si-a creat pe panza goal pe Madona Dumnezeie,
Cu diadem de stele, cu surasul bland, vergin,
Fata pall 'n raze blonde, chip de inger, dar femeie,
,CAci femeia-i prototipul ingerilor din senin.

_Astfel eu, pierdut in noaptea unei vieti de poezie,

Te-am vAzut, femeie stearp, Rr suflet, fr, foc,
.Si-am flcut din tine-un Inger, bland ca ziva de magie,
-Gaud In vieata pustiit rade-o raz de noroc.

Am vzut fata ta pall de o bolnav. betie,

Buza ta invinetit de-al coruptiei muscat,
i-am svarlit asupr-ti, crudo, vlul alb de poezie
,5i paloarei tale raza inocentei eu i-am dat.

www.dacoromanica.ro

30

M. EMINE S CU

Ti-am dat palidele raze ce 'nconjoara cu magie

Fruntea Ingerului-geniu, ingerului-ideal,
Din demon fcui o santa, dintfun chicot, simfonie,
Din ochirile-ti murdare ochiu-aurorei matinal.

Dar azi vlul cade, crudo! dismetit din visuri sece,

Fruntea mea este trezita de al buzei tale 'nghet
privesc la tine, demon, si amoru-mi stins si rece
M'a invata cum asupra-ti eu s'A caut cu dispret!

Tu imi pari ca o bacanta, ce-a luat cu 'nselaciune

De pe-o frunte de fecioar mirtul verde de martir,
O fecioafa carei suflet era sant ca rugaciunea,
Pe cand mima bacantei e spasmodc, lung delir.
O, cum Rafael creat-a pe Madona Dumnezeie,
Cu diadema-i de stele, cu surasul bland, vergin,
Eu fcut-am zeitate dinteo palia femeie,
Cu mima stearpa, rece si cu suflet de venin!
Plangi copit?
C'o privire umeda i rugatoare
Po ti din nou sdrobi i frange apostat' inima mea?

La picioare-ti cad si-ti caut in ochl negri-adanci ca marea,

satut a tale mane, si-i Intreb de poti ierta.
Sterge-ti ochii, nu mai plange I ... A fost cruda 'nvinuirea,
A fost cruda i nedreapta, ara razem, fr fond.
Suflete! de-al fi chiar demon, tu esti santa prin iubire,
ador pe acest demon cu ochi mari, cu parul blond.

www.dacoromanica.ro

EPIGONII
Cnd privesc zilele de-aur a scripturelor romne,
cufund ca inteo mare de visri dulci si senine
Si in jut parc-mi colind dulci si mndre primveri,
Sau vd nopti ce 'ntind deasupri-mi oceanele de stele,
Zile cu trei son i in frunte, verzi dumbrvi Cu filomele,
Cu izvoate-ale gAndirii si cu rauti de cintri.

Vd poeti ce-au scris o limb, ca un fagure de miere:

Cichindeal gur de aur, Mumulean glas ca durere,
Prale firea cea intoarsk Daniil cel trist i mic,
Vriceirescu cntnd dulce a iubirii primvark
Cantemir croind la planuri din cutite si paharl,
Beldiman vestind In stihuri pe rzboiul inimic.

Lir de argint, Sihleanu, Donici cuib de 'ntelepciune,

Care, cum rar se intmpll ca s mediteze pune
Urechile ce-s prea lunge ori coarnele dela cerb;
Unde-i boul lui cuminte, unde-i vulpea diplomatl?
S'au dus toti, s'au dus ca toate pe o cale ne 'nturnat.
S'a dus Pan, finul Pepelei, cel istet ca un proverb.
Eliad zidea din visuri si din basme seculare
Delta biblicelor snte, profetiilor amare,
Adevr scldat in mite, sfinx pkruns.' de 'nteles;
Munte cu capul de piatr de furtune detunatk
St.' si azi in fata lumii o enigmA n'esplicat
Si veghiaz' o stnc ars dintre nouri de eres.

www.dacoromanica.ro

3Z

M. EMINESCU

Bolliac canta iobagul s'a lui lanturi de araml;

L'ale trii flamuri negre Cdrlova ostirea chiam,
In prezent vrjeste umbre dinteal secolilor plan;
Si ca Byron, treaz de vantul cel sabatic al durerii,
Palid stinge-Alecsandrescu santa candel' a sperrii,
Descifrand eternitatea din ruina unui an.

Pe-un pat alb ca un lintoliu zace lebda murind,

Zace palida vergin cu lungi gene, voce bland
Vieata-i fu o primvar, moartea-o prere de ru;
lar poetul ei cel tank o privea cu Irnbtare,
Si din lir curgeau note si din ochi lacrimi amare
astfel Bolintineanu incepu cantecul

Muresan scutur lantul cu-a lui voce ruginit,

Rurape coarde de aramI cu o man. amortit,
Chiam piatra s invie ca i midcul poet,
Smulge muntilor durerea, brazilor destinul spune
bogat In srcia-i ca un astru el apune,
Preot desteparii noastre, semnelor vremii profet.
Iar N egruzzi sterge colbul de pe cronice btrane,
aci pe mucedele pagini stau domniile romane,
Scrise de mana cea veche a 'nvtatilor mireni;
Moaie pana in coloarea unor vremi de mult trecute,
Zugaveste din nou iarsi panzele posomorite,
Ce-artau faptele crunte unor domni tirani, vicleni.

S' acel rege-al poeziei, vecinic tank i ferice,

Ce din frunze i doineste, ce cu fluerul ii zice,
Ce cu basmul povesteste veselul Alecsandri,
Ce 'nsirand mrgritare pe a stelei blond raz,
Acum secolii sub:bate, o minune luminoas,
Acum rade printre lacrimi cand o cant pe Dridri.
Sau visand o umbr dulce cu de-argint aripe albe,
Cu doi ochi ca doul basme mistice, adance, dalbe,
Cu zambirea de vergin, cu glas bland, duios, incet,
El ti pune pe-a ei frunte mandru diadem de stele,
O aseaz 'n tron de aun s." domneasc lumi rebele
Si iubind-o fr margini, scrie: visul de poet.

www.dacoromanica.ro

EPIGONII

Pt.

4..

AP<

01.

31.

33

A rm., lor
1.

'``"''C`-

.1,...

.42f:---) ......C.

e....

4 4',..,,.....2r,,,..,C..,-,7,7it -0,

./../

Ith
r

e.
.

r/fi--...:.

...)....h..

0,....,,,4

12,,

$14.,

A-

.4.5,,,I,:

,:,...."

tWate

1-1...t.'..

.........rie.,...

Irezt.

,.;

......46.-&?.

' .4.ttaL

;"..:.......;

,f^
4' ,

......

..;,....07.,,z.
.

441 :7,

..

/9

f,.......,

t.......
7 -,,,,-

.....-.0.

/,,

4..i..4 -

..f

1.4. 4.

a :a

..P.,-,

1........-4-.1.....

PP4K"..`

A.

44.-: 4

7.,42

.(..

, -,4.1

r..

4.;......at a},--.

4..

.- e,...

,', rvi.t1-.

.,,...r,.

it
...*;, ....

t,....-

I, -,P1

.....,--.7.,

...---, .

Manuscrisele Acadezniei Romine

,..;

L\ r

\
_

a. . r 11

4---...-r--C

..-,-,

it... ,-..2.

,....

44-.4
-..--

.,ar... q, ti.....-- ,.-- -..

aA Pft. ';,-,',.4.....4
p-s

,',../ ai-i,
\
.% A.,.....t., /7-. ..,

1.......;,%;

ef....'....:

of -sr-

.,,, . .;

4-,

.61

e,...,..,

C i Se, , 71......4...

L o......;

I4.44'. , Itri.e.;

ITY---6- ,AA/i-1-F;;......,

'''').04ti,:atk-

.44.1.34-.......
. ,

ii...-1 A..; 0.:.--",-3.

, At, \\A....,.
i,,,,t;

A...

4 - 4.

#A35.(5'''...d.
Sr.ss e ,-

e.

,,

%.461140..., 14,;,--,

'' .

4. ...........)
P.
. 1.1/1,..s, Igion
,,,,,
',--,-;
................t.4.....,,..............,01,..."..............

;,.t,

,...,

.. ,

3.1,,,,,, ....,:-.

,
,,....?..4,,,...:,....,A

,...,...,

, 11,-,

, ...
.

.. i,......?
.4.1..; jp..- 4...-.

,,

i 2,..,,,
,

....,wS
.

le.^.44.: 4. ,.....,..4...

_
-,

,,,,,,...........01/4z.

....--,.

1/..-1

tAa

,..... : , 'i'll4n, ' ' ,. A v4:47

14.1. - ......,.....9:ve /
' ,'

:c.b.,2.,.'''';;72,...

I.SielP:

...

..

-iv-

'....,

;.,,,,,,,,:,,,,f'."- ttp...

.. f..s.

'

4.

trir.-4,,,,,

..

t.,.."

.
-

\ .i.......-:

"Fr-

41.1::.

\:,,..

6 ',... ..

........a
...A.: ,CA--d-

:-..: :

-1.--1. ;
-

EPIGONII

.42.....:-......

N.

iiV
2257,7.
3

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCIJ

34

I0.174 '

"10-;
90.1

altravw--

.0

4.7

g.

ke:-.1

r-4:

1 OC. ;74.4,

-. 0.6.03t

14.;

to,

.c.

__

,e,,

ee..

Id..., 3.

0140&

Oh.

.
aftd
,

a .4 a4

.,

..,

!fr.e.., re

44
44.;

4
,.-

xt,
,

OW;
.

4..14
xi?

'

,i7,-,

,-;:-.-..--;:,,',..,..,-. ..
...,

,.,.;

4;

f.

;L.

eg.:.

(1,

(4- 4771-

_,,...

df/C.-

r-

4
44.

'''''

c,

-.

IA**

'1/44.,

+4:

-7f

\oco.:_,;,,,,,-.J,

rte.
pop.

dri

(-4..r. - 7 . i

.,:....f.

14' I

ar2

(t4.4":

\".1-..

t.,5, ,S,,,j.

.'
,tO
.. ,/,:,,
!

Manuscrisele Academici Romine

EPIGONII

www.dacoromanica.ro

2157,72 V,

EPIGONII

35

Sau visnd ca doina trist a voinicului de munte,

Visul apelor adnce si a stncelor arunte,
Visul selbelor b."trne de pe umerii de deal,
El desteapt 'n snul nostru dorul trii cei strbune,
El revoac 'n dulci icoane a istoriei minune,
Vremea lui Stefan cel mare, zimbrul sombru si regal.

Iar noi? noi, epigonii?

Simiri reci, harfe sdrobite,
Mici de zile, mari de patirni, inimi btrne, urite,
Msti rznde, puse bine pe-un caracter inimic;
Dumnezeul nostru: umbr, patria noastr: o fra.zI;
In noi totul e spoial, totu-i lustru fr baz;
Voi credeati in scrisul vostru, noi ni credem in nimic!
Si de-aceea spusa voastr era snt i frumoas,
Cci de minti era gndit, cici din inimi era scoas,
Inimi mari, tinere inc, desi voi sunteti bltrni.
S'a intors maina lumii, cu voi viitorul trece;
Noi suntem iarsi trecutul, fr inimi, trist si rece;

Noi in noi n'avem nimica, totu-i calp, totu-i strlinl

Voi, pierduti in gnduri snte, convorbeati cu idealuti;
Noi crpim cerul cu stele, noi mnjim marea ca valuri,
Cki al nostru-i sur si rece marea noastr-i de Inghet.
Voi urmati cu rpejune cugetrile regine,
Cnd plutind pe aripi snte printre stelele senine,
Pe-a lor urme luminoase voi asemenea mergti.
Cu-a ei candel de aur palida intelepciune,
Cu zmbirea ei regara', ca o stea ce nu apune,
Lumina a vietii voastre drum de roze semInat.
Sufletul vostru: un Inger, mima voastr: o lir,
Ce la vntul cald ce-o misc, cntri molcome respitI;
Ochiul vostru vedea 'n lume de icoane un palat.
Noi? Privirea scruttoare ce nimica nu viseaz,
Ce tablourile minte, ce simtirea simuleaz,
Privirn reci la lumea asta Va' numim vizionari.
3*

www.dacoromanica.ro

36

M. EMINESCU

O conventie e totul; ce-i azi drept, mane-i minciun;

Ati luptat lupt desart, ati vanat tina' nebun,
Ati visat zile de aur pe-ast lume de amar.
Moartea succede vietii, vieata succede la moarte,
Alt sens n'are lumea asta, n'are alt scop, alt. soarte;
Oamenii din toate cele fac icoara si simbol;
Numesc sant, frumos si bine ce nimic nu insemneazI,
Imprtesc a lor gandire pe sisteme numeroase
Si pun haine de imagini pe cadavrul trist si gol.

Ce e cugetarea saca'? Combinare miestrit

Unor lucruri n'existente; carte trist i 'ncalcit.,
Ce mai mult o incifreaz cel ce vrea a descifra.
Ce e poezia? Inger palid Cu priviri curate,
Voluptos joc cu icoane si cu glasuri tremurate,
Straiu de purpur i aur peste t'Arana cea grea.
RAmaneti dar cu bine, sante fin i vtzionare,
Ce fceati valul s cante, ce puneati steaua s. sboare,
Ce creati o alt lume pe-ast." lume de noroiu;

Noi reducem tot la pravul azi in noi, mani in ruiri,

Prosti si genii, mic si mare, sunet, sufletul, lumin
Toate-s praf... Lumea-i C11/11

www.dacoromanica.ro

ca dansa suntem noi.

NIORTUA EST!
niche de veghe pe umezi morminte,
Un sunet de clopot in orele sfinte,
Un vis ce i moaie aripa 'n amar,
Astfel ai trecut de al lumii otar.
Trecut-ai cand ceru-i cmpie senin,
Cu ruri de lapte i flori de lumin,

and norii cei negri par sombre palate

De luna regin pe rnd vizitate.
Te vld ca o umbr de-argint stalucid,
Cu-aripi ridicate la ceruri pornid,
Suind, palid suflet, a norilor schele,
Prin ploaie de raze, ninsoare de stele.

O raz5. te 'nald, un cantec te duce

Cu bratele albe pe piept puse cruce,
and torsul s'aude l'al vrjilor caier
Argint e pe ape si aur in aer.
Vcl sufletu-t,i candid prin spa0.0 cum trece;
Privesc apoi lutul rmas . alb si rece,
Cu haina lui lung1 culcat In sicriu,
Privesc la sursu-ti rtnas Inc viu

Si 'ntreb al meu suflet rnit de 'ndoial,

De ce-ai murit Inger cu fata cea pal?
Au nu ai fost jun, n'ai fost tu frumoas?
Te-ai dus spre a stinge o stea radioas?

www.dacoromanica.ro

38

M. EMINESCU

Dar poate acolo sI fie castele

Cu arcuri de aur zidite din stele,
Cu rauri de foc si cu poduri de-argint,
Cu tIrmuri de smirnI, cu flori care cant;

SI treci tu prin ele, o sfantal reginI,

Cu Or lung de raze, cu ochi de luminl,
In hainI albastrI stropia cu aur,
Pe fruntea ta pall cununal de laur.

0, moartea e-un chaos, o mare de stele,

Cand vieata-i o baltal de vise rebele;
0, moartea-i un secol cu son inflorit,
Cand vieata-i un basmu pusdu si urit.
Dar poate ... o! cape-mi pusdu cu furtune,
G-andirile-mi rele sugrum' cele bune ...
Cand sorii se sting si cand stelele picI,
Imi vine a crede cI toate-s nimicd.

Se poate ca bolta de sus sa.' se spargl,

Sai cael nimicul cu noaptea lui largl,

SI fld cerul negru a lumile-si cerne

Ca pflzi treceitoare a mortii eterne .

. .

S'atunci de-a fi astfel ... atunci in vecie

Suflarea ta caldl ea n'o sl invie,
Atunci graiu-ti dulce in veci este mut ...
Atunci acest inger n'a fost decat lut.
Si totusi, tairanI frumoasI si moarfl,
De racla ta razim eu baila mea spartal
Si moartea ta n'o plang, ci mai fericesc
O razI fugitI din chaos lumesc.
S'apoi ... cine sde de este mai bine
A fi sau a nu fi ... dar stie oricine

CI ceea ce nu e, nu simte duren

*i. multe dureri-s, patine piked.

www.dacoromanica.ro

MORTUA EST I

.'

1'7'
6,-ifp....4.'

/.3

alt.:rt. .

i,... ..

..... !,,,-"f

..,

,
,re+j*.:C
.ttj
. ,.
....--)

)' `.

, ,4,..,..,,
' -;4; ,4-44
S'''''''
',..4,..v.

.7..

ri...t

liZ-7,-,,,
''
.1.444 a 4

,
cu, 4.,,,/ x

,g. (,-,

C".
......,

4 I
413 t . ...

....

12,4.

4.-

',/,-i' .,, Lb .A4

VP'

..ta,..J.,), n..e..- 4,-,,--, .....

,Lf.e:ii.., o., .4...

14',,

.^-6'":"

'

4,,-; m--#4)

..

10,_..,
1.

_,.....

2.1.

4
.
e 4"'"' 1"'.
4-- . ...... e...:. ,-- 147' 41mo,e,i
- ''''' --4-__._!-^1^..:1-1

1
feg...errieZ)
ali'D ,'''.

,),

c ,....,.- -, " ' '4"

6iik--(Z0.1.4.4-.
e -J ded - vicie.:.1....
,
t.L, A*,,,e?
-g ! .0/.A.
&.

la:. ' AL '144: '

144

.1.a-,

.t.,

I,

-,1-Lfc...ati,;.c -i
1J2

-ic----12 .

44,

cf:g 4/4,,,,,e,,,7:7

Fri:- t---( 21'1

acivi.Ct-". ,.

i.,,,,....7:

I- +...1:_t_. tt\f' 1' r-""" .......,, ,164.

1"...t i.,..
...

:t s,... -

'CA .1,-

feisf

4 .44;4

" s /..,04; ti.,-. ...,..

e..;,.

J , el

(6-ruft.: f74..-

it44.14....qt,..,re,c0 ".

f-

Aise
7

,_...(2--,.,..,6n4---.-,--4..

..

1.74 ...la

,./
n

,F.,

,...../....r.L.,_4_,

'S

/4

,i,

.,_.... , ....:!.;

___.

. .,

t..... .,2,-4.1.!:

4eletA, ,,C

en%::,15,41

'I

L___:..... ,...,-*-...,,

-171.:;,,.;

te-if. ,..,...6* a- -it!

!
14#41.6-re CC( 4.VA.;
1,.e...4'
x is a 04i 1,-...,,t

''

x,...., -'
---- .

f.
.,A

tl'i ',"1".

0.

.,

:.

.....4.itnge ' stn.4.7*.c.fc' .

,, . ,

4.....,...,..., . ....,,

,,,,,.....4:4

rt
/
, IA..,,,,,>_)".:. ....

iN.1,4

2 o.

,,,,( 4 .4,7 C4,;

-,,,,,,,i.

....:

ct.

(:-.,,,,,....,

'

...

......:,,k.

4i.:

O(4,
i
LI,

p.k...4.,..;,...

c?irft..t)

,-,

2 0.

",..4,,. /:,...:,,-

o,a.

'.um

.. ,..tz...
.......

al A '.'t.t.:'
,42,Tiet.

'i,,,4.-,e,.

*tir.'

-67;

.-",,,,:.,,,t,;,',.. .a .4..,.4...

/g

''

39

, '

;.f.:,,-11'

....,..-,

.2..i.,.

Vt'cl.,,,

4Pc.:.te ' 14 tf././.pre

?C-t.t 1 - 4-

.4
,iCZ

A 3,0

Cc.t.i

.ilvt

it.d..)- 60-'

fu ../z 4....

.11,1,114.4.11

;.
A

IL:A:.

..61
r i.-4/,
(Fqis
dui, a' eese .
ab C aA, Cr."? car ch..... /

4,5)

. : tA.s04

ea-4 ,./..,....;* ":

4...
,

Id

4.., , CA

p:-.1- ;

..f.-...-..,7

..,' .

1.441.V., ,...,. ic:- .."

--"--5--d-7S1?

ASS-A.

,..t.....jr,..,....,,,,i

taiLfi.): ". .4. :

-,

Zt

PrIerCet.),'
' .:',-

--

.Manusctisele Academiei RomAnt

MORTUA EST I

www.dacoromanica.ro

2259,23

40

M. EMINESCU

A fi? Nebunie si trist si goal;

Urechea te minte si ochiul te 'nsal;
Ce-un secol ne zice, ceilalti o deszic.
Declit un vis sarbdcl, mai bine nimic.

Vd vise 'ntrupate gonind dup vise,

Pti' dau in morminte ce-asteapfl deschise,
Si nu stiu gndirea-mi in ce sI o stang:
S t'Ad ca nebunii? 91-i blestem? SA-i plang?

La ce? ... Oare totul nu e nebunie?

Au moartea ta, inger, de ce fu s1 fie?
Au e sens In lume? Tu chip zmbitor,
Trit-ai anume ca astfel s` mori?

De e sens inteasta, e 'ntors si ateu,

Pe palida-ti frunte nu-i scris Dumnezeu.

www.dacoromanica.ro

INGER DE PAZA
Cnd sufletu-mi noaptea veghia in estaze,
Vedeam ca In vis pe-al meu inger de paz,
Incins cu o hain de umbre si raze,
C'asupr-mi c'un zmbet aripele-a 'ntins;
Dar cum te v'zui inteo palid hain,
Copil cuprins de dor si de tain,
Fugi acel inger de ochiu-ti invins.

Esti demon copil, el numai c'o zare

Din genele-ti lunge, din ochiul tu mare
FAcusi pe-al meu inger cu spaim s sboare,
El, veghea mea sfntl, amicul fidel?
Ori poate 1 . . . 0 'nchide lungi genele tale,
SI pot recunoaste trsurile-ti pale
Clci tu tu egi el.

www.dacoromanica.ro

NOAPTEA...
Noaptea potolit si vant arde focul in cmin;

Dinteun colt pe-o sof rog eu in ata lui privesc,

Pan' ce mintea imi adoarme, pan' ce genele-mi clipesc;
Lumanarea-i sting 'n cas" ... somnu-i cald, molatic, lin.

Atunci tu prin intuneric te apropii surazand,

Alb ca zpada iernei, dulce ca o zi de var;
Pe genunchi imi sezi, iubito, bratele-ti 1mi inconjoar
Gatul ... iar tu cu iubire privesti fata mea plind.
Cu-ale tale brate albe, moi, rotunde, parfumate,
Tu grumazul mi-1 inlntui, pe-al meu piept capul ti-1 culci;
'apoi ca din vis trezit, cu manute albe, dulci
De pe fruntea mea cea trisa' tu dai vitele 'ntr'o parte.
Netezesti incet si lenes fruntea mea cea linistit
gandind c dorm, ireato, apesi gura ta de foc
Pe-ai mei ochi inchisi ca somnul si pe frunte-mi in mijloc,
i surazi, cum rade visul intr'o inimI 'ndrgit.
O! desmiard, pan' ce fruntea-mi este neteds si link
O! desmiard, pan' esti jun ca lumina cea din soare,

Pan' esti dar ca o roul, pan' esti dulce ca o floare,

Pan' nu-i ata mea sbarcit, pan' nu-i Mima btran.

www.dacoromanica.ro

EGIPETUL
Nilul misa valuri blonde pe campli cuprinsi de Maur,
Peste el caul d'Egipet desfacut in foc si aut;
Pe-a lui maluri gllbii, sese, stuful creste din adanc,
Flori, juvaeruri in aer, sclipesc tainice 'in soare,
Unele-albe, nalte, fragezi, ca argintul de ninsoare,
Alte rosii ca jeratec, alte-albastre, ochi ce plang.

i prin tufele de maturi, ce cresc verzi, adance, dese,

Pasari imblanzite 'n cuiburi distind pende alese,
Ciripind cu ciocu 'n soare, gugiulindu-se cu-amor.
Innecat de vecinici visuri, rasarit din sfinte-izvoara,
Nilul misc' a lui legenda si oglinda-i galben-clara
Catre marea linistita ce Inn.eaca al lui dor.
De-a lui maluri sunt unite campii verzi si ta'ri ferice;
Memfis colo 'n departate, cu zidirile-i antice,
Mur pe mur, stand.' pe stanca, o cetate de giganti
Sunt gandiri arhitectonici de-o grozava ma'retie I
Au zidit munte pe munte in antica lor trufie,
I-a 'mbracat cu-argint ca 'n soare sa luceasca intr'un lant
Si s'a' para' rasarit.' din visarile pustiei,
Din nisipuri argintoase In miscarea vijeliei,

Ca un gand al madi sfinte, reflectat de cerul cald

' aruncat in departare ... Colo se ridic' trufase
i eterne ca si moartea piramidele-uriase,
Racle ce Incap in ele epopeea uAui scald.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

44

Se 'nsereazI

Nilul doarme i ies stelele din strungA,

Luna 'n mare isi arunel chipul si prin non le-alungl.

Cine-a deschis piramida i 'nAuntru a intrat?
Este regele: In hain de-aur ro i pietre scumpe
El intrl s'A vad' acolo tot trecutul. I se rumpe
Al lui suflet cand priveste peste-al vremurilor vad.
In zadar guvernA regii lumea cu intelepciune,
Se 'nmultesc semnele tele, se 'mputm faptele bune;
In zadar caut' al vietii inteles nedeslegat.
s'a lui umbrA lung`A 'ntins se desasoar
Iese 'n noapte
Pe-ale Nilului lungi valuri. Astfel pe-unde de popoarA
Umbra gandurilor regii se aruncl 'ntunecat.

Ale piramidei visuri, ale Nilului reci unde,

Ale tresthlor sunet ce sub luna ce pAtrunde
Par a fi snopuri gigantici de lungi suhte de-argint,
Toat'a apei, a pusdei si a noptii mAretie
Se unesc sA' 'mbrace mandru veche-acea impArAtie,

SA' invie in deserturi sir de visuri ce te mint.

Raul sfant ne povesteste cu-ale undelor lui gure

De-a izvorului su tainA, despre vremi apuse, sure,
Sufletul se 'mbatA 'n visuri care-alunecA in sbor.
Palmii risipiti in cranguri auriti de-a lunei razA,
NaltA sveltele lor trunchiuri. Noaptea-i dark luminoas,
Undele viseazI spume, cerurile 'nsirA nod.
Si in templele m'Arete, colonade 'n marmuri albe,
Noaptea zeii se preimbll in vestmintele lor dalbe,
Si al preotilor cantec sunA 'n harfe de argint;
Si la vantul din pustie, la rAcoarea noptii brunA,
Piramidele din crestet aiurind i jalnic sunA
Si s'Albatec se plang regii in giganticul mormant.

In zidirea cea anticA, sus in frunte-i turnul maur.

Magul priivea pe ganduri in oglinda lui de aur,
Unde-a cerului mii stele ca 'ntr'un centru se adun.
El in mic priveste-acolo cAile lor tAinuite
Si cu varga zugrAve,ste drumurile lor glsite:
Au aflat simburul lumii, tot ce-i drept, frumos si bun.

www.dacoromanica.ro

EGIPETUL

Si se poate ca spre rul unei ginti efeminate,

Regilor ptati de crime, preotimei desfranate,
Magul, paza rzbunrii, a cetit semnul intors;
S'atunci vantul ridicat-a tot nisipul din pustiuri,
Astupand cu el orase, ca gigantice sicnuri
Unei ginti ce fr' vieat 'ngreuia pmantul stors.
Uraganu-acum aleargd pan' ce can lui Ii crap
Si in Nil numai desertul nisipiul si-1 adap,
Asternandu-1 peste campn cei odat
Memfis, Teba, tara 'ntreag coperit-i de ruine,
Prin desert strbat slbatec man familii beduine,
Sorind vieata lot de basme pe campie risipiti.

Dar s'acum turbutand stele pe-ale Nilului lungi unde,

Noaptea flamingo cel rosu apa 'ncet, incet ptrunde,
S'acum luna arginteste tot Egipetul antic;
S'atunci sufletul viseazI toae istoria strveche,
Glasun din trecut strbate l'a prezentului ureche,
Din a valurilor sfacl prorociri se aridic.
S'atunci Memfis se inalt, argintos gand al pustiei,
Inchegare mdiestrit din suflarea vijeliei
Beduini ce stau in lun, o minune o privesc,
Povestindu-si basme mandre imbrcate 'n flori si stele,
De orasul care iese din pustiile de jele;
Din pmant si de sub mare s'aud sunete ce cresc.

Marea 'n fund clopote are care sun 'n once noapte;
Nilu 'n fund grdine are, pomi cu mere de-aur coapte;
Sub nisipul din pustie cufundat e un popor,
Ce cu-orasele-i deodat se trezeste si se duce
Sus in curtile din Memfis, unde 'n sli lumin luce;
Ei petrec In vin i 'n chiot once noapte pan' in zon.

www.dacoromanica.ro

45

CUGETARILE SARMANULUI DIONIS

Ah! garafa pAntecoas doar de sfesnic mai e bunk' !
Si mucoasa lumnare sfiraind sul si-1 arde
'n aceast' slfcie, te inspir", canf barde
Bani n'ara mai vzut de-un secol, vin n'am mai b'Aut de-o lun.

norii de zpad
Un regat penteo tigark
Cu himere ! . . . Dar de unde? Scartie de vant fereasta,
In pod miaura motanii la curcani vitat-i creasta
cu pasuri melancolici medit'And imbl 'n ograd.

i aciula cea de oaie

Uh I ce frig . . . mi vAd suflarea
Pe urechi am tras-o sdravn iar de coate nici c-mi pas
Ca tiganul, care bagA degetul prin rara cas
cu-a mele coate eu cerc vremea de se 'nmoaie.
De nivod
Cum nu sunt un soarec, Doamne, flaw totusi are blank
Mi-as mnca artile mele nici c mi-ar pisa de ger . . .
Mi-ar p'rea superbk dulce, o bucat. din Homer,
Un palat, borta 'n prete i nevasta o icoan..
Pe preti cu colb, pe podul cu lungi pAnze de painjen
drag s te-uiti la ele !
Roiesc plosnitele rosii, de
Greu li-i de mindir de paie i apoi din biata-mi piele
Nici c au ce O.' mai sug.. Intfun roiu mai de un stnjen
Au iesit la promenad ce petrecere gentil !
Plosnita ceea-i lAtrti, cuvios In mers pseste;
Cela-i cavaler . . . e iute . . . oate stie frantuzeste?
Cea ce 'ncunjuri multimea i-o romantia copil.

www.dacoromanica.ro

47

CUGETARILE SARMANULUI DION'S

-;

rte.

.,.

'

m-*--.?"

.t

141.

if

/7

I44.

"v
(.1.,:i

et

A tIr

-.5.......
G.......,,,,," ..,...,

ra... 44.4..,,;

4:11K;

,cgrt.
-,

,.....,

t ,,...,.....
i+r,

fr......, 4. ...---

1: it , I

%;
....

a, d.,.

ri-

,,,,,

{....

...-

..e.,,

g L.

p-, o-L4.--/ /4-

..."'---

..--

4 -,

ia....e

1: e."-

Gr.-

.f.,.

, a.,1 4 sr.,:

........;,..-

-..

1,..

,......t..,,.....

t -..---.. .1w...

";'

.
-1 rs-se , s

d:7

4 erls. c',..

4-'f

0.-- i

4.7

4' I '-

oat-

j-

vvf-

r-7

if.--

14-

49,-

-...

f 1 .......)

a'

1-w,,

i4.-4-;_--

...., ... /..g..., CC_

1...... ...r....
d,-,-.' ....-8---

'.^h

la:

a4 Lnert: /14 i

';f:,1. 11'04

.1,44, --

G.*

es.-

dc.,4

_ ob--.

I.----, , ,,,

Al

...,

..
..,,

4. .41
.

,...... a...A

0
0.- al.....

1 ...."..

e,

-4......,...,....-..

......

V
.

r,

,,...._

.e........g.(....11..........,.d....

A a..

14*

,
!

,Aaft-i

.6

amt-

tj.
f."

Gfii-s";,-*

---

Ir

sn.s z

-"1 ?oft?
Manuscrisele Academiei RomAne

CUGETARILE SARMANULUI DIONIS

www.dacoromanica.ro

2 2 8 4,17 V

48

M. EMINESCU

Bruh! mi-i frig. Iat." pe mara cum codeste-un negru purec;

S-mi moiu degetul in gur am s-1 prind ha las sracul!
Pripsit la vreo femeie, stiu c ar vedea pe dracul,
Darl eu ce-mi pas. mie bietul las! la ce s-1 purec?

Si motanul toarce 'n sobl de blazat ce-i. Mi motane,

Vino 'ncoa s stIm de vorbli, unice amic i ornic.
De-ar fi 'n lume-un stat de mate, zu! c 'n el te-as pune vornic,
Ca s'A stii si tu odat, boieria ce-i, srmane!
Oare ce gandeste hatrul de st ghem si toarce 'ntr'una?
Ce idei se 'nsirl dulce in mateasca-i fantazie?
Vreo cucoara cu-albi Hala cu amoru-i 1.1 imbie,
Rendez-vous i-a dat in sur, ori in pod, in gv.un?

De-ar fi 'n lume numai mate tot poet as fi? Tot una:
Mieunand in ode nalte, tragic miorlind un Garrick,
Ziva tologit in soare, pandind cozile de soaric,
Noaptea 'n pod, cerdac i stresini heinizand duios la lunl.
Filosof de-as fi simtirea-mi ar fi vecinic la aman!
In prelegeri populare idealele le apr
Si junimei generoase, domnisoarelor ce scapr,
Le art c lumea vis e un vis sarbd de motan.

Sau ca pop colo 'n templul, inchinat fiintei, care

Dup chip s'asemnare a creat matescul neam,
Haram
As striga: o motnimet motnime! Vai
De-al tu suflet, motnime, nepostind postul cel mare.

Ah! Sunt printre vol de-aceia, care nu cred tabla legii,

Firea mai presus de fire, mintea mai presus de minte,
Ce destinul motnimei il desfsur 'nainte!
Ah! atei, nu tem ei iadul s'a lui Duhuri liliecii?
scuipe oricare motan de treab,
Anathema sit!
Nu vedeti ce 'ntelepciune e 'n fptura voastr chiar5.?
O motani fr de suflet! La sgariet el v'a dat ghiar
cu laba?
Si la tors v'a dat mustete vreti

www.dacoromanica.ro

CUGETARILE SARMANULUI DIONIS

49

Ii I a' in clondir se stinge cpetelul de lumin!

Mosule, mergi de te culcI, nu vezi c s'a 'ntunecat?
S vism favori si aur, tu 'n cotlon si eu in pat.
De-as putea s dorm incalea.

Somn, a gandului odin,

0, acopere fiinta-mi cu-a ta mut armonie,

Vino somn ori vino moarte. Pentru mine e tot una:
De-oiu petrece 'nc cu mate si Cu pureci si cu luna,
Ori de nu cui ce-i aduce? Poezie srkiel

www.dacoromanica.ro

INGER $1 DEMON
Noaptea 'n Doma intristata, prin lumini ingalbenite
A facliilor de ceara care ard langa altare
Pe cand bolta 'n fundul Domei sta intu_necoasa, mare,
Nepatrunsa de-ochii rosii de pe mucuri ostenite,
In biserica pustie, langa arcul in parete,
Genunchiata st pe trepte o copila ca un inger;
Pe-a altarului icoana in de raze rosii frangeri,
Palid si mohorita maica Domnului se vede.

f'Iclie e infipta inteun stalp de piatra sura;

Lucii picIturi de smoala la pmant cad sfaraind
Si cununi de flori uscate fasaesc amirosind
S'a copilei rugaciune tainic sopotit murmura.
Cufundat in intuneric, lang' o cruce marmurita,
Inteo umbra neagra, deasa, ca un demon El veghiazI,
Coatele pe bratul crucii le destinde si le-asaza,
Ochii cufundati in capu-i, fruntea trista si 'ncretita.

Si barbia lui s'apasa de al pietrei urnar rece,

Parul sau negru ca noaptea peste-al marmurei brat alb;
Abia candela cea trista cu reflectul ei roz-alb
Bland o raza mai arunca ce peste-a lui fata" trece.

Ea un inger ce se roaga

E/ un demon ce viseaza;

Ea o inima de aur El un suflet apostat;

El in umbra lui fatala, sta 'ndaratnic rezemat
La picioarele Madonei, trista, sfanta Ea veghiaza.

www.dacoromanica.ro

5'

INGER g DEMON

Pe un mur Inalt si rece de o marmurI curat,

Alb ca zpada iernei, lucie ca apa lin,
Se rsfrnge ca 'n oglind a copilei umbr plin.
Umbra ei, ce ca si dnsa st'l in rug 'ngenunchiat.
Ce-ti lipseste oare tie, blond copil cu-a ta mrire,
Cu de marmur' alb fatI si cu mande de ceark
dar
Vl o negur diafan mestecat 'n stele;
E privirea-ti inocent sub a genelor umbrire;
Ce-ti lipseste s fii Inger aripi lungi si constelate.
Dar ce vd: Pe-a umbrei tale umeri vii ce se intinde?
DouI umbre de aripe ce se miscl tremurnde,
Dou aripe de umbr atre ceruri ridicate.

O, nu-i umbra ei aceea este ingeru-i de pazI;

Ling marmura cea albI vAd fiinta-i aerian.
Peste vieata-i inocentI, vieata lui cea sana plan,
Ungl dansa el se roag, lngI ea ingenunchiaz.
Dar de-i umbra ei aceea atunci Ea un inger este,
Ins aripele-i albe lumea-a le vedea nu poate;
Muri sfintiti de-a omenirii rugciuni indelungate
VIcl aripele-i diafane si de dansele dau veste.
Te iubescl era sI strige demonul In a lui noapte,
Dar./ umbra 'naripat a lui buze le inmoaie;
Nu spre-amor spre 'nchinciune el genunchi-si Incovoaie
Si ascult dus din lume a ei dulci si timizi soapte.

Ea? O fiicI e de rege, blonda.' 'n diadem de stele

Trece 'n lume fericit, inger, rege si femeie;
El rscoalI In popoare a distrugerii scanteie
Si In inimi pustiite samnI gndiri rebele.

Desprtip de-a vietii valuri, intre el si Intre dansa

Veacuri sunt de cugetare, o istorie, - un popor,
Cateodat' desi arare se 'ntainesc, si ochii lor
Se privesc, par a se soarbe In dorinta lor aprinsI.
4*

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

52

Ochii ei cei mari, albastri, de blandee dulci si moi,

Ce adanc pAtrund in ochii lui cei negri furtunosi
Si pe fata lui cea slabA" trece-usor un nour ros
Se mbesc

Si ce departe sunt deolaltA amandoi!

A venit un rege palid si coroana sa

Grea de glorii si putere, l'a ei poale-ar fi depus,
Pe-ale tronului covoare ea piciorul de-ar fi pus
Si in mana-i insceptrafA, mana ei ingust, rala.
DatA nu mute rAmas-au buzele-i abia deschise,
Mut inima in pieptu-i, mana ei trasA 'ndArAt.

In a sufletului taink ea mbea. Ciar si incet

Se ivea ata de demon feciorestilor ei vise.
Ea-1 vedea miscand poporul cu idei reci, indrAznete;
Ce puternic e gandi ea, cu-amoroas'A dulce spaimA;
El prezentul Il rA'scoalA cu-a gandirilor lui fairri
Contra tot ce gfAmAdirA veacuri lungi i frunti m'Arete.

El ades suit pe-o piatt1 cu turbare se 'nfA'soar

In stindardul ros si fruntea-i aspfl-adanck incretitA,
T'Airea ca o noapte neagr de furtune-acoperitA,

chn fulgerau si vorba-i trezea furia vulgarA.

Pe un pat s'Arac asudA inteo lungd agonie
Tanrul. O lamp 'ntinde limb' avarA i subtire,
Sfaraind in aer bolnav. Nimeni nu-i stie de stire,
Nimeni soarta-i n'o 'mblnzeste, nimeni fruntea nu-i mangaie.

Ah! acele ganduri toate indreptate contra lumei,

Contra legilor ce-s scrise, contra ordinii 'mbrkate
Cu-a lui Dumnezeu numire asazi toate-s indreptate
Contra inimii murinde, sufletul vor
sugrume!
A muri fArAi sperantA ! Cine stie-amArkiunea

Ce-i ascunsA 'n aste vorbe? S te simti neliber, mic,

S'A vezi marile-aspiratii cA-s reduse la nimic,

a domnesc in lume rele, cAror nu te poti opune,

www.dacoromanica.ro

INGER SI DEMON

C'opunndu-te la ele, tu vieata-ti risipesti

Si cnd mori s. vezi c 'n lume vietuit-ai In adar:
O astfel de moarte-i iadul. Alte lacrimi, alt amar
Mai crud nici e cu putint. Simti cd nimica nu e,rti.

Si acele ganduri negre mai nici a muri nu-1 lag.

Cum a intrat el In vieat? at amor de drept si bine,

CAt sincer frtie adusese el cu sine?
Si rAsplata? Arrarirea, care sufletu-i apas.

Dar prin negurile negre, care ochii Ii acopr,

Se apropie-argintoas umbra flak' a unui inger,
Se asaz lin pe patu-i; ochit lui orbiti de pl'Angeri
Ea-i srut. De pe dansii negurile se descopr.
Este Ea. C'o multumire adana, ne mai simtit,
El In ochii ei se uit. Mandfl-i de induiosere;
Ceasul ultim Ii impacl toat vieata-i de durere;
Ah! sopteste el pe moarte cine esti ghicesc, iubit.
Am urmat pmntul ista, vremea mea, vieata, poporul,
Cu gandirile-mi rebele contra cerului deschis;

El n'a vrut ca s condamne pe demon, ci a trimis

Pre un inger s" m 'mpace, si 'mplcarea-i . e amorul.

www.dacoromanica.ro

53

FLOARE ALBASTRA
lar te-ai cufundat in stele
Si in nori si 'n ceruti nalte?
De nu m'ai uita incalte,
Sufletul vietii mele.

In zadar rauri in soare

Grmdesti 'n a ta gandire
Si Campine Asire
Si intunecata mare;

Piramidele 'nvechite

Ura 'n cer varful lor mare

Nu ata in deprtare
Fericirea ta, iubite!
Astfel zise mititica,
Dulce netezindu-mi prul,
Ah! ea spuse adevrul;

Eu am ras, n'am zis nimica.

Hai in codrul cu verdeat,
Und' izvoare plang in vale,
Stanca st s se prvale
In prpastia mreat.
Acolo 'n ochiu de pdure,
Lang trestia cea lin
Si sub bolta cea senin
Vom sedea in foi de mute.

www.dacoromanica.ro

FLOARE ALBASTRK

55

Si mi-i spune-atunci povesti

Si minciuni cu-a ta guritl,

Eu pe-un fir de romInitI

Voiu cerca de ml iubesti.
Si de-a soarelui cIldurI
Voiu fi rosie ca mIrul,
Mi-oiu desface de-aur pIrul
SI-ti astup cu dansul gura.

De mi-i da o sIrutare,
Nime 'n lume n'a s'o stie,

aci va fi sub pIlIrie

S'apoi cine treabl are!

and prin crengi s'a fi ivit

Luna 'n noaptea cea de varl,
Mi-i tinea de subsuoark
Te-oi tinea de dupl gat.

Pe dram 'n bolti de frunze,

Apucand spre sat In vale,

Ne-om da grutIri pe cale,

Duld ca florile ascunse.
Si sosind l'al portii prag,
Vom vorbi 'n intunecime;
Grija noastrI n'aib'o nime,
Cui ce-i pasI el-mi esti drag?

Inc'o gurl si dispare. ..

Ca un stalp eu stam in lunI!
Ce frumoasI, ce nebunI
E albastra-mi, dulce floare!
Si te-al dus, dulce minune,
S'a murit iubirea noastrI"
Floare-albastrI 1 floare-albastrI 1

Totusi este trist in lume!

www.dacoromanica.ro

...

IMPARAT $1 PROLETAR
Pe bnci de lemn, in scunda tavern mohorIt,
Unde ptrunde ziva printre feresti murdare,
Pe ling mese lunge, satea posomorit,
Cu fete 'ntunecoase, o ceat pribegit,
Copii sraci i sceptici ai plebei proletare.
zise unul spuneti a:4 omul o lumin
Pe lumea asta Ora' de-amaruri si de chin?
Nici o scinteie 'ntrinsul nu-i candia i plink
Murdar este raza-i ca globul cel de tink
Asupra crui dinsul domneste pe deplin.
Ah!

Cei tari se ingfdir

Cu-averea i mrirea in cercul lor de legi;
Prin bunuri ce furark in veci vezi cum conspir
Contra celor ce dinsii la lucru-i osindir
Si le subjugl munca vietii lor intregi.
Spuneti-mi ce-i dreptatea?

Unii plini de prcere petrec a lor vieatk

Trec zilele voioase si oree surid.
In cupe vin de ambr iarna grdini, verdeatk
Vara petreceri, Alpii cu fruntile de ghiat
Ei fac dm noapte ziu s'a zilei ochi inchid.
Virtutea pentru dinsii ea nu exist. Ins
V'o predick cAci trebui s fie brate tari,
A statelor greoaie car trebue 'mpinse
trebuesc luptate rzboaiele aprinse,
Cth voi murind in singe, ei pot s fie mari.

www.dacoromanica.ro

1 PROLETAR

IMPARAT

tot'

,,,is,_.) g.;

4 ,;,

L-/z04 .7; ...,

,-741 a-rnA) t z

+ t ( 74-i 4.
.944

Pe,a,14. /-ns.',. f
1
. .-.14,-, A 4..

,....4;

1a

es, p

4 ar,,---r-

114.; MA r

9Par.1

xi.; 1 cii, a ia

9, ,,,\,..

rrfa\-

C.A

1444

.....,-

f'4 4.41.OA ii IL,' eli3)3.fi

i

Vs';

Ash." 4,-;97,;;

11.,

- h:, .1' of...L.' .-",

I'M

1,..( 4za,j 3 it ,,,....

47.;

,e.4A..4. i Ai& -

. .,
.{444

...t..

'"---fror-61"'---'.

1:-';7

47,4

144re
tf.;;;

4, e

'/

11, ,se......-e.

.;
G.) et-, 444r,
.

..

-.444,.........

:A

Zliti-

Prostst,'

ft.I

.1

de &W.*

/,4..v4 1.-re17 )1ID

toZ.

4
g,s0..

f r* ,
.

4.,..... Li , .10,.

L.

..,

I/ 4

.Air;

Am.,. ....., s:

4.4

57

4,

Wag; .e;f-,-r.,rxaY.x.-

fi

r0-.44.
141/

(144'

r4.;

, d,169.

err-K.

P.;

AO

2:J' 44

46-Tosix ay.";
I

144.i 6011.44/yA

4'&1444

Manuscrisele Academic.' Ro-nine

fre.4"
?e.

IMPARAT

PROLETAR

sus, sfirptul din Christ

www.dacoromanica.ro

:285, too

M. EMINESCU

$8

prre,

1,34:

ja-

01 asrOrea

'

,,/,'

Ire

4,

(...7.'aeil
/,,_

ear
dr...
1

L.P.,

4,,i; C": eel wk.; e ot.)

nir

.e, 1-4"...- ;

4,,-.4.44:.

11.-

o A,

6,1.1,4'

,e4,

4
e,

y,

,Ce:

...,

1.4.; 14.
tr,c

1:"

ati.;

..44.4, At

,,,,?;
V

;4,4 .

eli'r,

rt,ve

1 e 4444

rrt.);

34.

t.t-miri

in:),

ad.- di I/4;41'
j

k,;e-e4-;:egr

J.0
.

f.42

q.

4'

41' 04 .1

.1

-a

iii,,i

4.2*e.

ed .4).1-f c t ' 'err 4,44

t4

77.-f

, /e'

f,,,i,.
t

(,t2,

4..

la

(D-,

t'.,
ii

f7(4.;'

f.

L. A.%
'..

i; .:: 1

ri-C-11

,ett:

06 44

/i., ,f--,,,,, ,*14-

'A-.1.

44

V?

at,.;,

-1 , 0

z ,,i,,,,,,, e-44-.,

4.ri,,I,
-

D.,

,,.

/1 ".;1 '-'

ManuscriseleiAcadennei Romine

IMPARAT

law;1/i0-14
0,1;

at'

2ti`-'

;6-1I.

r-

I PROLETAR

www.dacoromanica.ro

2285,100 V.

IMR&RAT I PROLETAR

flotele puternice s'armatele fIloase,

Coroanele ce regii le pun pe fruntea lor,
S'acele milioane, ce In grI'mezi luxoase
Sunt stranse la bogatul, pe cel sIrac apasI,
Si-s supte din sudoarea prosdtului popor.
Religia

o fraz5, de dansii inventatI

Ca cu a ei putere slv aplece 'n jug,

Cci de-ar lipsi din inimi speranta de rIsplat,
Dup.1 ce-amar muncifti mizeri vieata toat,

Ati mai purta osanda ca vita dela plug?

Cu umbre, care nu sunt, v'a 'ntunecat vederea
v'a flcut s credetic veti fi rsprtiti
Nu! moartea cu vieata a stins toatI plIcerea
Cel ce in ast. lume a dus numai durerea
Nimic n'are dincolo, c'ci morti sunt cei
Minciuni i fraze-i totul ce statele sustine,

Nu-i ordinea fireascI ce ei a fi sustin;

Averea s le aperi, mIrirea s'a lot bine,
Ei bratul tiu inarna ca s lovesti in tine,
Si pe voi contra voastfl la lupt ei v m'An'.
De ce sl fii voi sclavii milioanelor nefaste,
Voi, ce din munca voastr abia puteti trIi?
De ce boala i moartea sl fie partea voastrk
Cand ei In bog'Itia cea splendid1 i vastI
Petrec ca si In ceruri, n'au dmp nici de-a muri?

De ce uitati c 'n voi e si numk i putere?

Cand vreti, puteti prea lesne pImantul sl
Nu le mai faceti ziduri unde s 'nchid' avere,
Pe voi unde s 'nchidI, cand impinsi de durere
Veti crede c'aveti dreptul si voi ca
Ei ingrAditi de lege, plkerilor se 'ask',
sug;
Si sucul cel mai dulce pmantului
Ei chiara. 'n voluptatea orgiei sgomotoase
De instrumente oarbe a voastre fiici frumoase:
Frumsetile-ne tineri bkranii lor distrug.

www.dacoromanica.ro

59

M. EMINESCU

6o

de 'ntrebati atuncea, voila ce val ramne?

Munca, din care dnsii se 'mbata in placeri,
Robia vieata toata, lacrimi pe-o neagra pane,
Copilelor patate mizeria 'n rusine . .
Ei tot si voi nimica; ei cerul, voi duren !
.

De lege n'au nevoie virtutea e usoara

Cand ai ce-ti trebueste
Tar legi sunt pentru 1101,
Voua v pune lege, pedepse v mdsoara
Cnd mana v'o intindeti la bunuri zmbitoare,
Caci nu-i iertat nici bra.tul teribilei nevoi.
Sdrobiti ornduiala cea cruda i nedreaptd,
Ce lumea o imparte in mizen i bogati!
Atunci cand dupai moarte rasplat nu v'asteapt,
Faceti ca 'n asta lume sal aiba parte dreapt,
Egall fiecare, si s traim ca frati!
Sfarmati statuea goal a Venerei antice,
Ardeti acele panze cu corpuri de ninsori;
Ele starnesc in suflet ideea nefence
A perfectiei umane si ele fac sa pice
In ghiarele uzurei copile din popor !

Sfarmati tot ce *fa' inima lor bolnava,

Sfarmati palate, temple, ce cnmele ascund,
Svarliti statui de drani in foc, sal curga lava,
Sal spele de pe pietre pana si urma sclava
Celor ce le urmeazal pan la al lumn fund!

Sfarmati tot ce ma' mandne si avere,

desbracati vieata de haina-i de granit,
De purpura, de aun, de lacrimi, de urit
SI fie un vis numai, sa fie o parere,
Ce far' de patimi trece in timpul nesfarsit.
!

Ziditi din &Armature gigantici piramide

Ca un memento mod pe al istoriei plan;
Aceasta este arta ce sufletu-ti deschide

Naintea veciniciei, nu corpul gol ce rade

Cu mutra de vanduta, cu ochiu vil si viclean.

www.dacoromanica.ro

IMPARAT I PROLETAR

O! aduceti potopul, destul voi asteptaati

Ca s'a' vedeti ce bine prin bine o s'd ias';
Locul hienei 11 lu cel vorbaret,
Locul cruzimii vechie, cel lin si pismkaret,
Formele se schimbard, dar rdul a t'Amas.

Nimic

Atunci v'd yeti Intoarce la vremile-aurite,

Ce mitele albastre ni le soptesc ades,
Plkerile egale egal vor fi 'mpArtite,
Chiar moartea cnd va stinge lampa vietii
Vi s'a Oxea un Inger cu pilrul blond si des.

Atunci veti muri lesne Eird de-amar si grij,

Feciorii-or tedi 'n lume cum voi ati vietuit,
Chiar clopotul n'a plinge cu limba lui de spij
Pentru acel de care norocul avu grij;
Nimeni de-a plinge n'are, el traiul si-a trAit.
Si boale ce mizeria s'averea nefireascl
Le nasc In oameni, toate cu 'ncetul s'or topi;

Va creste tot ce 'n lume este menit s'A creased,

Va bea pin' In fund cupa, pin va vrea s'o sdrobease,
aci va muri cind nu va avea la ce tri.

Pe malurile Seinei, in faeton de gal,

Cesarul trece palid, In ginduri adncit;
Al undelor greu vuiet, vuirea In grarut
A sute d'echipajuri, gindirea-i n'o Insal;
Poporul loc it face tdcut i umilit.

Zimbirea lui desteapfd, adind. i acued,

Privirea-i ce citeste In suflete-omenesti,
Si mina-i care poart destinele lumesti,
Cea grupI sdrentuit In cale-i o salut.
Mdrzrea-i e in taznd leg,atd de acefti.

www.dacoromanica.ro

61

6z

M. EMINESCU

Convins ca voi el este 'n naltimea-i solitara

Lipsita de iubire, cum ca principiul rail,
Nedreptul si minciuna al lumii duce frau;
Istoria =lana' in veci se desfasoarsa,
Povestea-i a ciocanului ce cade pe ilau.

i el el varful mandru al celor ce apasa

Saluta 'n a lui cale pe-aparatorul mut.
De ati lipsi din lume, voi cauza 'ntunecoasa
De rastumari m'Arete, marirea-i radioasa,
Cesarul, chiar Cesarul de mult ar fi cazut.

Cu ale voastre umbre nimica crezatoare,

Cu zambetu-va rece, de mira prasit,
Cu mintea de dreptate si bine razatoare,
Cu umbra voastra numai, puteri ingrozitoare,
La jugu-i el sileste pe cei ce 1-au urit.

Parisul arde 'n valuri, furtuna 'n el se scaldl,

Turnuri ca facle negre trasnesc arzand in vant
Prin limbile de flacari, ce 'n valuri se framant',
Racnete, vuiet de-arme ptrund marea cea calda,
Evul e un cadavru,, Paris al lui mormant.
Pe stradele 'ncrusite de flacari orbitoare,
Suiti pe baricade de bulgari de granit,
Se misc' batalioane a plebei proletare,
Cu cusme frigiene si arme lucitoare,
Si clopote de-alarma rasura ragusit.
Ca marmura de albe, ca ea nepasatoare,
Prin aerul cel rosu, femei trec cu-arme 'n brat,
Cu par bogat si negru ce pe-umeri se coboara
Si sanii lor acopar e ura si turbare
In ochii lot cei negri, adanci si desperati.

www.dacoromanica.ro

IMPARAT g PROLETAR

0! lupt-te 'nvlit in pletele-ti bogate,

Eroic este astazi copilul cel pierdut!
Caci flamura cea rosa cu umbra-i de dreptate
Sfinteste-a ta vieata de fink' si pcate;

Nu! nu esti tu de vina, ci cei ce te-au vandut!

Scanteie marea lina si placele ei sure

Se misc' una pe alta ca paturi de cristal
Prin lume pravalite; din tainica pldure
Apare luna mate campiilor azure,
Implandu-le cu ochiul ei rnandru, triumfal.
Pe undele in.cete isi miscl leganate
Corabii invechite scheletele de lemn;
in panzele umflate
Trecand incet ca umbre
In fata lunei care prin ele atunci strabate,

Si 'n roat de foc galben st fata-i ca un.semn.

_
Pe maluri sdrumicate de aiurirea marii
Cesaru' nca veghiail la trunchiul cel plecat
Al salciei pletoase si 'ntinse-a apei arii.
In cercuri fulgerande se plead lin suflrii
A zefirului noptii si suna cadentat.

Ii pare ca prin aer in noaptea instelata,

Calcand pe varf de codri, pe-a apelor mariri,
Trecea cu barba alba pe fruntea 'ntunecat
Cununa cea de paie ii atarna uscata
Mosneagul rege Lear.
Uimit privea Cesarul la umbra cea din nouri,
Prin creti ai carei stele lin tremurand transpar,
I se deschide 'n minte tot sensul din tablouri
A vietii sclipitoare ... A popoarelor ecouri
Par glasuri ce imbrad o lume de amar:

www.dacoromanica.ro

63

64

M EMINESCU

In once om o lume isi face incercarea,

Bdtrnul Demiurgos se opinteste 'n van;
In once mime lumea isi pune intrebarea
Din nou: de unde vine si unde mercrbe floarea
Dorintelor obscure sddite in noian?
Al lumii 'ntregul smbur, dorinta-i si mrirea,
In inima oncrui i-ascuns si trditor,
Svarlire hazardatd, cum pomu 'n inflonre
In once floare 'ncearc intreagd a sa fire,
Ci 'n calea de-a da roade cele mal multe mor.
Astfel umana roa& in calea el inghiatd,
Se petrilicd unul in sclav, altu 'mpdrat,
Acopennd cu noime sArmana lui vieatd
Si ardtand la soare-a mizeriei lui fatd
cd.ci intelesul i-acelasi la toti dat.
Fata
In veci aceleasi doruri mascate cu-altd baind,
Si 'n toatd. omenirea In veci acelasi om
In multe forme-apare a vietii crudd taind,
Pe toti ea ii insald, la nime se distaind,
Donnti nemArginite plintand intfun atom.

and stii cd visu-acesta cu moarte se sfrseste

a 'n urm-ti rmn toate astfel cum sunt, de dregi
Oridt ai drege 'n lume atunci te oboseste
Eterna alergare ... s'un gand te-ademeneste:
Cd vis al morti-eterne e 17eata lumi 'ntregi.

www.dacoromanica.ro

FAT-FRUMOS DIN TETU

Blanca, afla ca. din leagan
Domnul este al tau mire,
Caci nascuta esd, copila,
Din nevrednica iubire.

Mani in schit la sfanta Ana

Vei gasi la cel din stele
Mangaierea viefii tale,
Mantuirea fefei mele.

Nu voiu, tata, sl usuce

Al meu suflet tanar, vesel:
Eu iubesc vanatul, jocul;
Traiul lumii alfii lese-1.

Nu voiu parul sa mi-1 taie

Ce-mi ajunge la calcaie,

SI orbesc cetind pe carte

In fum yank de tamaie.
tiu mai bine ce-fi prieste,
Las' de-a lumii once gand,
Mani in zori de zi pleca-vom
Catre schitul vechiu si sfant.

Ea aude plange. Para'

Ii venea sa plece 'n lume,
Dusa de pusde ganduri
Si de-un dor f`a'rl de nume.
5

www.dacoromanica.ro

66

M. EMINESCU

plngand Infrkil calul,

Calul ei cel alb ca neaua,
Ii neteaz. mandra coam5.
plngand II pune seaua.

S'avnt pe el si plead.
Pru' n vanturi, capu 'n piept,
Nu se uitA Inainte-i,
Nu priveste Indkipt.

Pe ckAri pierdute 'n vale

Merge 'n codri f`a? de capk,

and a semi raze rosii

Asfintin.d din ceruri scapit'.

Umbra 'n codri ici si colo

Fulgereaz1 de lumine .. .

Ea trecea prin frunza 'n freamk

prin murmur de albine;
In mijloc de codru-ajunse
Ling1 teiul nalt si vechiu,
Unde-izvorul cel In vraj.
Sunk' dulce in urechi.

De murmur duios de ape

Ea trezit-atunci tresare,

Vede-un tank, ce alkuri

Pe-un cal negra stI cgare.
Cu ochi mari la ea se uit.
Plini de vis, duiosi plutind,
Flori de teiu in pIru-i negr
la sold un corn de-argint.
'ncepu incet s." sune
Fermecat si dureros

mima-i crestea de dorul

Al strlinului frumos.

www.dacoromanica.ro

FAT-FRUMOS DIN TEIU

67

Prul lui i-atinge prul

atunci e' obrazul ros
Ea apleac gene lunge
Peste ochii cuviosi.

Iar pe buze-i trece un zambet

Innecat, fermector,
Cate gufabia-i deschide
Cea uscaf de amor.

Cand cu totului rpit

Se 'ndoi spre el din sele,
El inceat din cantare
Si-i gri cu graiu de jele,
S'o cuprinde de clare
Ea se apr c'o man,
totusi lui se las,
Simte inima c-i

Si pe umrul lui cade

Al ei cap cu fata 'n sus;

Pe cand caii pasc alturi,
Ea-1 privea cu suflet dus.
Numai murmurul cel dulce
Din izvorul fermecat
Asurzeste melancolic

A lor suflet imbItat.

Lun' atunci din codri iese,
Noaptea toat st s'o vad,
Zugelveste umbre negre
Pe camp alb ca de zpad.
mereu ea le lungeste,
urcand pe cer le mut,

Dar ei tree, se pietd In codri

Cu vieata lor pierclut.
5*

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

La castel in poartl calul

St a doua zi in spume,
Dar frumoasa lui st'panl
A rdmas pierdutI 'n lume.

www.dacoromanica.ro

IVIELANCOLIE
Prea c printre nouri s'a fost deschis o poart,
Prin care trece alb. =Om noptii moart.

O dormi, o dormi in pace printre fclii o mie

*i in mormant albastru i 'n panze argintie,
In mausoleu-ti mandru, al cerurilor arc,
Tu adorat si dulce al noptilor monarc!
Bogat In intinderi st lumea 'n promoroac,
Ce sate si campie c'un luciu vl Imbrac;
Vzduhul scanteiaz1 si ca unse cu var
Lucesc zidiri, mine pe campul solitar.
tintirimul singur cu strambe cruci veghiaza.,
O cucuvaie sur pe una se aseazI,
Clopotnita ttosneste, in stalpi izbeste toaca,
strveziul demon prin aer cand sl tread.,
Atinge 'ncet arama cu zimti-aripei sale

De-auzi din ea un vaier, un aiurit de jale.

Biserica 'n ruin'
St cuvioas, trist, pustie i btran,
prin ferestre sparte, prin usi tiuie vantul
auzi cuvantul
Se pare a vrjeste
Nluntrul ei pe stalpi-i, preti, iconostas,
Abia conture triste i umbre au rmas;
Drept preot toarce-un greer un gand fin si obscur.,
Drept dasel toac cariul sub Invechitul mur.
Creclinta zugrIveste icoanele 'n biserici
'n sufletu-mi pusese povestile-i feerici,
Dar de-ale vietii valuri, de al furtunii pas
Abia conture triste si umbre-au mai rmas.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

70

r
'

F;.-:

...../.%

c.f. 1.441e...:.

.. E,, -t,.....-i --A

"-,..f..

,....:

.,,..!

.`

Y2,

,..,..,:,-6_ 6.4 L

,,,,,...,.

7,-,x,,,A.

a,9.

0.4;4_ 44

-.-

Nil- a....,-r-i

)
(---;,,,...
./ *
1

.'

/4-.Z....iLt'..--,-4.

,...,./6-

el

Ca

i',4,--:.+1/

..:Z4,1.22/

.......
,

4.

,...,..-e

-,1';..

...-. ),........j

..,i6.

,L,

'Sy

3...,_.:

Le--?,......:

J."' . --.......,

'

P., '''.

',...0.

,....

0, 4,0-, . _.

......-:

,-

e_L

- ..-

4.,

2.,6--,..:......:1

t.-..,.....,

*%... Xi C.,

,h, t.....,

-.

4.:._' -

,........

.../R.,41,..........

(2,4.-.:...,,, ,,27.... ii.........

, 4,
..
c

.X-P-,,,, /46`1.-- '

6-..' ,'''

! -''.'' c.....:1__.,...L..,.../
-/
E

--___ - G-;-.

,...e.,

(A -

-,....,

,----,

tf-!

itr:-,...-.

du":4-

.......'

"../........04 0.

, ,,,,....e r a

its. '

4/, a

4..

.6,

--

-'

---.

-'7),a.-

4 ....4_....../

.0674 ..t.

.1

0-4 /1-,.

,--,

"le

,...---,-...., ./

A,

',..6.7i-g-.'

s.P 7
,7

g.:a

; 6 au-f

4,... -,:......

,447,,,,6,4,..,

fr,

tr..,

L.-

,..

0 . ( e.q.

,,,l'

>1/

4. .-"r-

AZ, ..,,,

4,a,

0, .,.,.

64

...v....,..,.

'Dt1-

'1'... !
,

9g ;A.

01%.

- ....,.,;.

c-k-,.. ..,

(1 , /f

...----

7,..

:,....

W. ,-.:..-4,-..,

4i,

v-s'oGa.:
C/7.

......,

AL:

,:i, c.,...,4;

"4-.'''. da '4.

7,4
'

e..,..;(,,- ..,

Gl/. re.,

'

''.

6::

..

...

.' L.,. V.;,./.-.'

,/.49

,.

...........--

5 , er,

;,,,,

...........'

li.,..,..a

.,

,,,

as...,

444 i',(,...,:.

,,,,,-(,,,,.

,,....;

.6

-...41,

OJCi..

,-,ia,,..;

*-,

,G

,e,t.' a. ..-,;-:,;--Rt

1-.

,i..,,,,r-i

en-.44(

;.<2,....;

i,

4,...,21,

.--,,--

,,Z.:.

E.' ;

VV.,:

4' 1 '

.......-.14., W

.." f . : '

<0.*

o
e..,

Le r...<

ta 4. - .ti 4,...,1',

'I-%

--','-'

oc."...

7-,-.1,-;

c.,..

.....-e.:

,,,:;,--,-.2.....,

C 4 . 'r . . .

i,....$:../ 4.

1",..;....

e, ,-,--7-^ 't---e

,.44-6,

4......,

A.4J. _ ..,....;:-

iii. ,...,::

"3 ; f......., f...e.

,.;...2.1',:e...

,-,

.)/4 __/.cc., (,f

e...4.4 AI.Lfed is :

ti,..........

,,-..-1, - ,

.,...:,.;.....

0V.< .1.4.

i--,:wri.-

Ca/'1 et7r1-4-4.

I, ....12;--,-;

414'-`74-1'..+.4

41'

- Gad ,,..;,,:;1%. ,.../t e.,,,,,,,,

e,,t,

,....,

tVe.C4;

,,
,...,../ .. 6.-....,L,,..,/
.4.4..,..,
If
L.S.z.z.
.. .7,... ...-..... ..1.

x..(,.......... .,

..4..

--;-,

tit,-..,-1-.."-,

1.*
_

Manuscrisele Academiei Romine

MELANCOUR
in monologul lui tefan din Mira

www.dacoromanica.ro

2254, 66v.

MELANCOLIE

In van mai caut lumea-mi in obositul creer,

toranatec, vajeste trist un greer;
Pe inima-mi pustie zadarnic
Ea bate ca si catiul incet intfun sicriu.
cind gandesc la vieata-mi, 1ml pare d. ea cur
Incet repovestia de o strinA. gurk
Ca si cnd n'ar fi vieata-mi, ca i cnd n'as fi fost.
Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de rost
De-mi tin la el urechea si rAd de cate-ascult
Parc'am murit de mult.
Ca de duren i strIne?

www.dacoromanica.ro

71

CRAIASA DIN POVE$TI

Neguri albe, strlucite
Naste luna argintie,
Ea le scoate peste ape,
Le intinde pe crapie;

S'adun' flori in seztoare

De painjen tort s rump,
Si anin 'n haina noptii
Boabe rnari de piatr scump.
Lang5, lac, pe care norii
Au urzit o umbra' fink',
Rupt de misclri de valuri
Ca de bulgri de lumin,

Dandu-si trestia 'nteo parte,

St copila lin plecat,
Trandafiri aruncI rosii
Peste unda fermecatl.

Ca s vad' un chip, se uit

Cum alearg apa 'n cercuri,
CAci vrjit de rnult e lacul
De-un cuvnt al sfintei Miercuri;

Ca s ias chipu' n fall,

Trandafiri aruncI tineri,
CIci vrijiti sunt trandafirii
De-un cuvant al sfintei Vineri.

www.dacoromanica.ro

CRAIASA DIN POVESTI

Ea se uit'l . . . Piru-i galben,

Fata ei lucesc in lunI,
Tar In ochii ei albastri
Toate basmele s'adunI.

www.dacoromanica.ro

73

LACUL
Lacul codrilor albastru

Nuferi galbeni il incara;

Tregrind in cercuri albe
El cutremurl o bard..
Si eu trec de-alung de maluri,
Parc'-ascult si parc'-astept
Ea din trestii sl fOsar
Si s.-mi caca lin pe piept;

SI sIrim in luntrea midi,

Inganati de glas de ape,
sl scap din mOnA cOrma

Si lopetile sl-mi scape;

SI plutim cuptinsi de farmec

Sub lumina blandei lune
VOntu 'n trestii lin fosneasc,
Undoioasa ap sune!

Dar nu vine ... Singuratic

In zadar suspin si suar
LOngI lacul cel albastru
IncArcat cu flori de nuar.

www.dacoromanica.ro

DORINTA
Vino 'n codru la izvorul
Care tremuri pe prund,
Uncle prispa cea de brazde
Crengi plecate o ascund.
Si In bratele-mi Intinse
SI alergi, pe piept sl-mi cazi,
Si-ti desprind din crestet vilul,
S51-1 ridic de pe obraz.
Pe genunchii mei sedea-vei,
Vom fi singuri-singurei,
lar In p'r infiorate
Or si-ti cad'A flori de teiu.

Fruntea albi 'n pirul galben

Pe-al meu brat 'Meet s'o culci,
Lisind pradi gurii mele
Ale tale buze dulci ...

Vom visa un vis ferice,

Ingina-ne-vor c'un cant
Singuratece izvoare,

Blinda batere de vint;

Adormind de armonia

Codrului bitut de ginduri,

Flori de teiu de-asupra noastri
Or si cadi rinduri-rinduri.

www.dacoromanica.ro

CALI N
(FILE DIN POVESTE)
GAZEL.
Toamna frunzele

Sureun gner sub o grind,

Vintul Jaime bate 'n geamuri
Cu o mna" tremurnd,

Iar tu la gura sobei

Stat ca somnul s te princl.
Ce tresan din vis deodat?
Tu auzi plind in tina
E iubitul care vine
De muloc s te cuprindi
Si in fata ta frumoas
O s'A pe o oglincl,

S te ve= pe tine ins0

Vistoare, surzand.

Pe un deal t'Asare luna, ca o vatr. de jkatic,

Rumenind strivechii codri si castelul singuratic
raurilor ape, ce sclipesc fugind in ropot
De departe 'n vi coboarI tnguiosul glas de clopot;
Pe de-asupra de pfpAstii sunt zidiri de ceatuie,
Actat de pietre sute un voinic cu greu le suie;
Asezand genunchiu i mara cAnd pe-un colt cand pe alt colt
Au ajuns s. rupI gratii ruginite-a unei bolti
pe-a degetelor varfuri In etacul t'inuit
unde zidul negru inteun arc a 'ncremenit.
Ci prin flori intretesute, printre gratii luna moale
SfiicioasI i smerit si-au vIrsat razele sale;
Unde-ajung par v'ruite zid, podele, ca de cricl,
Pe-unde nu pirea cI umbra cu cArbune-i zugrvit.
lar de sus pan' In podele un painjIn prins de vraj,
A tesut subtire panzI strIvezie ca o mreaj;
Tremurand ea licureste si se pare a se rumpe,
Inercata de o burk de un colb de pietre scumpe.

www.dacoromanica.ro

77

ars.,

.-

...JO.,

447,,
I

4
z...

tit-'
..,,,..:*44.:4.-

.-',......., se", ''''''''

40.
_
,.-4--46,4;.-.

..i..--

vi.I. .:....

"./v r.. 1...

.

AL'

4....4

..

P''''-s

'i

- ' s'........

.; ,,,,,. '0.4.

..'..4

ii,,,,z_ r4

;,.14.-/

14,"

f4-,

;"-* r

r
r

.a

,c

ft

*-1:777-

of._,s.

.4*

14 hi*:

fi

i,cre.4

t,r-lass .)
\dzatii.tv

4y:-.

-3

ri'ff

\ ez

_
"
,

..
2.4

z.

:r

i4

-,
.

-a..

-s,r;

Manuscrisele Academic' Romine

CALIN
in coloana a 2-a: si ultmele 3 strofe din Crliasa din povesti

www.dacoromanica.ro

2262, 105

M EMINESCU

78

'

pr--1/4

,--14

eth

167; A-44,

&CZ..

-*J-

.--

e4 r-

514

411,.'

16---X

bi

-;;

1 J.e
k'T-

rt-'

,,: , 1' I-,

to "-) (a
f-4-

47;

e... f.
-

'

r,

A
-

,
4474

31".

-ft

vv

g.. i

1.,

,.-...r
, .. , '7

07:

..ir.....,

,..-v)

.,,.

, ' ....

Manuscrisele Academiel Romine

..

.....4.%.,

,1

r."-

.F... .4.... 2.; , . 1.:,..- ,,, f.,7,4 s-a.

i'

,,,t......-

'
.4.
,,,,,g .4 .e
,,,..A.1.-

/-'

i-,'

.....

rz-- "---p-

?,

frc.

,r

/...A.4 .i.
I.e." d AZ,11,-t. fr,"
,. A4 ,.......:.

'

.-6,;

)4,

,,,,ri

d'

..,, ,

(-/C

p.-/....1 , 4., . ....0

A-4 .0,04 II I7Z. - _A- _ : , .

1,,. ...&.,,i1,1)

'

GALIN

www.dacoromanica.ro

f ,,iri. RH A...7,e ;
',,,.... A.,,,..r..._:=
.

', '
.

.1

2262, 105 V.

79

Dup. panza de painjn doarme fata de 'mpArat;

Innecaa de lumin e intins In crivat.
Al ei chip se zugr'veste plin si alb: cu ochiu-1 ra'suri
Prin. usoara 'nvinetire a subtirilor mtsuri;
Ici si colo a ei hainli s'a desprins din sponci s'aratl
Trupul alb 'in goliciunea-i, curtia ei de fat.
Rsfiratul pr de aur peste perini se 'mprstie,
Tampla bate linistia ca o umbr viorie,
sprancenele arcate fruntea alb i-o Incheie,
Ce o singur trlsurl Mliestrit le incondeie;
Sub pleoapele Inchise globii ochilor se bat,
Bratul ei atarla lenes peste marginea de pat;
De a varstii ei aldurl fragii sanului se coc,
A ei gurl-i desclestat de-a suflrii sale foc,
Ea zambind i misc dulce a ei buze rnid, subtiri;
Iar pe patu-i si la capu-i presurati-s trandafiri.
Iar voinicul s'apropie si Cu mana sa el rumpe
Panza cea acoperit de un colb de pietre scumpe;
A frumsetii haruri goale ce simtirile-i adap,
Inclperile gandirii mai nu pot s le incapl.
El In brate prinde fata, peste fat i se 'nclink
Pune gura lui fierbinte pe-a ei buze ce suspink
scoate de pe degetul cel mic
inelul scump
S'apoi pleaa iar In lume nzdrvanul cel voinic.

Ea a doua zi se mirk cum de firele sunt rupte,

'n oglind' ale ei buze vede vinete i supte
Ea zmbind i trist se uitk sopoteste bland din gur:
SburItor cu negre plete, vin la noapte de m furl.
III
Fiecine cum i-e vrerea, despre fete sam deie-si
Dar ea seamn cebra indrgiti de singuri ei-si.
Narcis vzandu-si fata in oglinda sa, izvorul,
Singur fuse indrgitul, singur el indrgitorul.

www.dacoromanica.ro

So

M. EMINESCU

Si de s'ar putea pe dansa cineva ca sa o prinda,

Cand cu ochii mari, salbateci, se priveste in oglindai,
Subtiindu-si gura mica i chemandu-se pe nume
fiindu-si sie draga cum nu-i este nime 'n lume,
Atunci el cu o privire nalucirea i-ar discoasa
Cum ca ea frumoasa Eta a ghicit c e frumoas.
Idol tu! tapire raintii! cu ochi mari i parul des,
Penteo inima fecioara mandru idol ti-ai ales!
Ce sopteste ea in tain, cand priveste cu mirare
Al ei chip ginga i tank, dela cap pan' la picioare?
Vis frumos avut-am noaptea. A venir un sburator
Si strangandu-1 tare 'n brate, era mai ca sai-1 omor
de-aceea cand m caut in paretele
Singurica 'n camaruta brate albe eu
Si ma' 'mbrac in parul galben, ca in straiu usor tesut,
Si zarind rotundu-mi umar mai ca-mi vine sa-1 sarut.
Si atunci de sfiiciune mi-iese sangele 'n obraz
Cum nu vine sburtorul, ca la pieptul lui O.' caz?
daca ochii mei imi plac,
Daca boiul
E temeiul c acestea fericit pe el 11 fac.
mi-s draga mie nsmi, pentruca-i sunt dragai lui
Gur tu 1 invata minte, nu ma.' spune nimarui,
Nici chiar lui, cand vine noaptea l'anga patul meu tiptil,
Doritor ca o femeie i viclean ca un copil I
IV

Astfel vine 'n toat noaptea sbutator la al ei pat.

Se trezi din somn deodata de s'a'rutu-i fermecat;
atuncea cand spre usai el se 'ntoarce ca s fuga,
Ea-1 opteste 'n loc cu ochii i c'o mult smeria ruga:
O rmai, famli la mine, tu cu viers duios de foc,
SburItor cu plete negre, umbra fail de noroc
Si nu crede di In lume, singutel i tatacit,
Nu-i gasi un suflet tanar ce de tine-i indragit.
0 tu umbra pieritoare, cu adancii, tritii ochi,
Dulci-s ochii umbrei tale nu le fie de diochi !
El s'aseaza langai dansa si o prinde de mijloc,
Ea sopteste v orbe arse de al buzelor ei foc:

www.dacoromanica.ro

8r

C.ALIN

r".

'

..

...

ia 4 cf.,4 ,te * '171:4:, , kt :it?" .?"41:714

,..,

I
pp,

'r41s...4..

VC,4

,-

Okisr,-',..

P(r...1,-

ifi-,#.0

*3 ;

r.1httopie; -11;c,.5.-Ii.

,..iA

'

4.

'tr t44:
la' ';1.t
di, p..),,,,...Pdr
INA. rctfi,j, ,\eli, 4.11.:
.:Y4{..
'at
.

- .,..,,4r 4 4:

..4-' fr,.....-76-.

4.

p.);

.0 :krzy. pi op,...i

,V444-

-I k(m.7._1-7:, sktc

-4,41"

..

te .4( 4; e:, ..../ .,.:4-

g.7

, i.if ),;'idmfe....-, c.i

' r'44*."-

is:

..;.ye,,;;;:
'D

flArgitlei.

.7

C4

ftv.
- .
:.,,.. :: ' e ,r, cra, i e-A h A--> iflorti ' il"

Z4
.4- ..

46.2,,,, ad d'1,k,
441; C.41.4

"ta Avi , i ot ,4 1. '. ,:n(4.5..i- 4'44

.

LI

14
Li,/

d ok,. re iir". 52r

04;46,144

4 7'411
gr

)4

an,'It

/j1 /

f e,-eZ.I.

etir a' fop Aioso.sz

4 ire'

t -.. A9si-Iii--e
-.' 40.'7
"..;
L ;- ctt. i
.

/1b:.1.;;;..1...4Z2i,

T4/
hi ;44(4 et,
v
4.),',-;
f;t74

,.

-gYrqr. 04; 16.1

P4.7.

pirz

P .14:f

4,1a.a

burptiL And

:044.

7.

it

1244 it.; (a/.0.(

t14:144

,tik.

..

fdr '

40Nii

A.srA

A;

o
..;

S'

I.

rrt:

grv isr

_ -1,

4 1,4:0
'er.

c_,

4,/

px4,,

ty,;;

e-

& 1;44.1711.

fire

.Manuscrisele Academiei R mine

CALIN

2283,25

www.dacoromanica.ro

82

M. EMINESCU

O sopteste-mi zice dansul tu cu ochii plini d'eres

Dulci cuvinte ne 'ntelese, Ins pline de 'nteles.

Al vietii vis de aur ca un fulger, ca o clip-i,

Si-1 visez, cand cu-a mea man al tu brat rotund 11 pipiu,
Gaud pui capul tu pe pieptu-mi si btile ii numeri,
Cand srut cu 'mptimire ai ti albi si netezi umeri
Si c:nd sorb al tu fsuflet in suflarea vietii mele
Si cand inima ne creste de un dor, de-o dulce jele;
Cand pierdut razimi fruntea de-arztorul meu obraz,
Prul tu blaiu si moale de mi-1 legi dup grumaz,
Ochii ti pe jumtate de-i inchizi, mi 'ntinzi o gura,
Fericit m simt atuncea cu asupra de msur.
Tu! ! ... nu vezi ... nu-ti aflu nume ... Limba 'n gur mi se leag
Si nu pot s-ti spun odat, cat ah! cat Imi esd de draga!
Ei soptesc, multe si-ar spune si nu stiu de-unde s 'nceap,

aci pe rand si-astup gura, cand cu gura se adap;

Unu 'n bratele altuia, tremurand ei se srut,
Numai ochiul e vorbaret, iar limba lor e mut,
Ea-si acopere cu mana fata ros de sfial,
Ochi 'n lacrimi si-i ascunde Intfun pr ca de peteal.
V

S'au facut cu ceara alb fata ros ca un mt

Si a-tam de subtire, s o tai c'un fir de Or.
Si cosita ta blaie o aduni la ochi plangand,
Inlaid.' far' de ndejde, suflete btut de gand.
Toat ziva la fereastr suspinand nu spui nimicI,
Ridicand a tale gene, al tau suflet se ridic;
Urmrind pe ceruri limpezi cum pluteste-o ciocarlie,
Tu ai vrea s spui s duck' cAtre dansul o solie,
Dar ea sboar ... tu cu ochiul pludtor si 'ntunecos
Stai cu buze disclestate de un tremur dureros.
Nu-si mai scurge ochii tined, dulcii cerului fiastri,
Nu uita cA 'n lacrimi este taina ochilor albastri.
Stele rare din trie cad ca picad de argint
Si seninul cer albastru mandru lacrimile-1 prind;
Dar clack' ar cdea toate, el rmane trist si gol,
N'ai putea s faci cu ochii inltimilor ocol
Noaptea stelelor, a lunei, a oglinzilor de rau
Nu-i ca noaptea cea mocnit si pusde din sicriu;

www.dacoromanica.ro

cluN
Si din cand in cand varsate, mandru lacrimile-ti sed,
Dar de seci intreg izvorul, atunci cum o sa,te.vad?
Prin ei curge rumenirea, mandra ca de trandafiri,
zapada viorie din obrajii tai subtiri
Apoi noaptea lor albastra, a lor dulce vecinicie,
Ce usor se rnistueste prin plansorile pustie
Cine e nerod s'A ard in carbuni smarandul rar
S'a lui vecinica lucire s'o striveasca in zadar?
Tu-ti arzi ochii i frumseta ... Dulce noaptea lor se stange,
nici stii ce pierde lumea. Nu mai plange, nu mai plange I
VI

O, tu craiu cu barba 'n noduri ca si caltii cand nu-i perii,

Tu in cap nu ai graunte, numai pleava i puzderii.
Bine-ti pare sa fii singur, craiu b'Atran ara de minti,
Sa oftezi dup'a ta ata, cu ciubucul intre dinti?
Sa te primbli si s numeri scanduri albe In cerdac?
Mult bogat ai fost odata, mult rmas-ai tu sarac I
Alungat-o ai pe dansa, ca departe de parinti
In coliba impistrita ea sa liase un puiu de print.
In zadar ca s'o mai cate, tu trimiti in lume crainic,
Nimeni n'a afla locasul, unde ea s'ascunde tainic.
VII

Sura-i sara cea de toamna; de pe lacuri apa sur

Infunda miscarea-i creata intre stuf la iezatura;
lar padurea lin suspina i prin frunzele uscate
Randuri, randuri trece-un freamt, ce le scutura pe toate.
De cand codrul, dragul codru, troieninolu-si frunza toata,
Isi deschide-a lui adancuri, fata lunei s'A le bata,
Trista-i firea, iara vantul sperios v'o creanga fama'
Singuratece izvoare fac cu valurile
Pe potica dinspre codri, cine oare se coboar?
Un voinic cu ochi de vultur lunga vale o masona.
Sapte ani de cand plecat-ai, sburator cu negre plete,
uitat de soarta mandrei, iubitoarei tale fete
Si pe campul gol el vede un copil umbland descult
cerand ca sa adune intfun card bobocii
6*

www.dacoromanica.ro

84

M. EMINESCU

MultImim, voinic strlin I

Cum te chiamI, mi copile? Ca pe tatl-meu alin;
Mama-mi spune cate-odatI, de-o Intreb: a cui-s, marnI?
SburItoru.-ti este tat'l si pe el alin 11 chiarnI.
Cand 1-aude numai dansul isi stia mima lui,
Bun vreme, Ing bAliete I

aci copilul cu bobocii era chiar copilul lui.

Atund intrI in colibl si pe capItu-unei laiti,
Lumina cu mucul negru inteun harb un ros opait;
Se coceau pe vatra surI dou'l turte in cenusI,
Un papuc e sub o grindl, iar altul dupl uss1;
Harait, noduroas stI in colb rasnita veche,
In cotlon torcea motanul pieptInandu-si o ureche;
Sub icoana afumatI unui sfant cu comlnac
Arde 'n cader o lumin cat un sambure de mac;
Pe-a icoanei policioar, busuioc si mint' uscatI
Implu casa 'ntunecoasI de-o mireasmI piprat'A;

Pe cuptiorul uns cu huml si pe coscovii plreti

ZugrIvit-au c'un clrbune copilasul cel istet
Purcelusi cu coada sfredel si cu bete 'n loc de labA,
Cum mai bine i se sede unui purcelus de treabl.

0 besia 'n loc de sticlI e IntinsI 'n feastruie

Printre care trece-o dungAi mohorit si gAlbuie.
Pe un pat de scanduri goale doarme tan'Ara nevast

In mocnitul intuneric si cu fata spre fereastl.

El s'aseazI langI dansa, fruntea ei o netezeste,
0 desmiardI cu durere, suspinand o drIgosteste,
Plead.' gura la ureche-i, bland pe nume el o chiana,
Ea ridia somnotoas lunga genelor maramI,

SpIriet la el se uit'l ... i se pare a viseazI,

Ar zambi si nu se 'ncrede, ar acni si nu cuteazA.
El din patu-i o ridicI si pe pieptul lui vi-o pune,
Inima-i svacneste tare, vieata-i para se rApune.
Ea se uit, se tot uit'l, un cuvant mAcar nu spune,
Rade doar' cu ochr n lacrimi, spIriet de-o minune,
'a.poi ii suceste pl.rul pe-al ei deget alb, subtire,
Isi ascunde fata rosI l'a lui piept duios de mire.
El stergarul i-1 desprinde si-1 impinge lin la vale,
Drept in crestet o s'Arut pe-al ei plr de aur moale

i bIrbia i-o ridicI, s'uit 'n ochi-i plini de apI,

pe rand si-astupI gura, and cu gura se adapl.

www.dacoromanica.ro

cALIN

VIII
De treci codri de aram, de departe vezi albind
S'auzi mndra glsuire a pIdurii de argint.
Acolo, lng5. izvoar, iarba pare de omt,
Flori albastre tremur' ude in vlzduhul amaiet;
Pare-c si trunchii vecinici poart suflete sub coaj,
Ce suspin printre ramuri cu a glasului lor vraj.
lar prin mandrul Intuneric al pIdurii de argint
Vezi izvoare sdrumicate peste pietre licurind;
Ele trec cu harnici unde si suspin 'n flori molatic,
Cand coboarl 'n ropot dulce din tpsanul prvlatic,
Ele sar In bulOri fluizi peste prundul din rstoace,
In cuibar rotind de ape, peste care luna zace.
Mii de fluturi mici albastri, mii de roiuri de albine
Curg In fiuri sclipitoare peste flori de miere pline,
Implu aerul vratic de rnireasm si rcoare
A popoarelor de mute srbtori murmuitoare.
Lang lacul care 'n tremur somnoros si lin se bate,
Vezi o man% mare 'ntins cu fclii prea luminate,

aci din patru prti a lumii Imprati si 'mprtese

Au venir ca s serbeze nunta gingasei mirese;
Feti-frumosi cu pr de aur, smei cu solzii de otele,
Cititorii cei de zodii si sgalnicul Pepele.
Iat craiul, socru mare, rezemat In jilt cu spat,
El pe capu-i poarel mitr vi-i cu barba pieptInat;

Tapn, drept, cu schiptru 'n mn, sede 'n perine de puf

Si cu crengi 11 apr pagii de muscute si zduf ...
Acum iat cl din codru si Galin rnirele iese,
Care tine 'n a lui mn mna gingasei mirese.
Ii fosnea uscat pe frunze poala lung' a albei rochii,
Fata-i rosie ca mrul, de notoc i-s umezi ochii;
La pmant mai di ajunge al ei pr de aur moale,
Care-i cade peste brate, peste umerele goale.
Astfel vine mlIdioasi, trupul ei frumos 11 poart,
Flori albastre ate 'n pru-i si o stea In frunte poart.
Socrul roag. 'n capul mesei s pofteascI s se pun
Nunul mare, mndrul soare si pe nunk mndra lun.
s'aseazI to la mas, cum li-s anii, cum li-i rangul,
Lin vioarele rsun, iar cobza tine hangul.

www.dacoromanica.ro

86

M. EMINESCU

-4,

t 4 ./Ce-Anit

Z' if,r-c-;

. pt.? c lir-,---rest.,

.:.'' 4.4-.

:.,i

'

161,

it ,...
. tl,e rte....-tre,t a., ,t42,;,,e

z62,

,...1

f,e,it

,
,I 1

d4,-,4

(4

Pil

144.-

gaol',

:;,-fr,");srL..,:.:-..,-

i ;

prer",-_,

ti'J . l'"
'% G4/4

,/

QC." ,
*

(//

I.

11047...

41/0 p..I.C74;
43214-7

ea f- t ,' 'Lev (a pe
1
i

,,' 7:, ,.:

-10,

PK
'-

'I

nj

i f . e . 4;

d4.411

Virr-f;

C-,

A./7,

1777.1-;

-4,i7xe-4f

,- /0.

6-. A.

,r;

e-

d;

11t4_,Z.,, 446;,)

',Ind 7,
1

4ap460./....ir
44a

Ale40ekez-

414

cla,;ovr.-

"Az.* f

a,

#4''

Z4

r0

14 MA1dac
e-rzUL-f

/1

A;
1; t
7

Manuscrisele Academiei Romne

0(

da

CALIN

www.dacoromanica.ro

(el

"
2283,32

CA.LIN

Dar ce sgomot se aude? BAzit ca de albine?

Toti se uit cu mirare i nu stiu de unde vine,
Pin vld pinjenisul intre tufe ca un pod,
Peste care trece 'n sgomot o multime de norod.
Trec furnici ducand In gur de fin5, matii saci,
Ca s coacI pentru nunt pacinte si colaci;
albinele-aduc miere, aduc colb mrunt de aur,
Ca cercei din el s Eck' cariul, care-i meter faur.
Iat vine nunta 'ntreag vornicel e-un grierel,
li sar purici inainte cu potcoave de otel;
In vesmnt de catifele, un bondar rotund in pntec
Somnoros pe nas ca popii glsueste 'ncet un cntec;
O cojit de alun trag locuste, podu-1 scutur,
Cu musteata rsucit sede 'n ea un mire flutur;
Fluturi multi, de multe neamuri, vin In urma lui un lant,
Toti cu inime usoare, toti sgalnici i berbanti.
Vin tntarii lutarii, gndlceii,
lar mireasa voric i-astepta 'ndrtul usii.
Si pe masa 'mprteascA sare-un greer, crainic sprinten,
Ridicat In dou labe, s'a 'ncbinat btand din pinten;
El tuseste, Isi Incheie haina plink' de siretu.ri:
S iertati, boieri, ca nunta s'o pornim i nat

www.dacoromanica.ro

S7

STRIGOII
I
... a trece

aceasta

ca fumul

de pre pmint Ca floarea aunflorit, ca iarba s'au ala% cu pana

se Infisurl, cu pktnAnt se acopere.

Sub bolta cea Inalt a unei vechi bis erici,

Intre fclii de cear, arzand in sfesnici mari,

E 'ntins 'n haine albe cu fata spre altar

Logodnica lui Arald, stpan peste Avari;
Incet, adanc fsun cantrile de clerici.

Pe pieptul moartei luce de pietxe scumpe salbl

Si pru-i de-aur curge din tacli la pmant,
Czuti in cap swat ochii. Cun zambet ttist si sfant
Pe buzele-i lipite, ce vinete ii sunt,
lar &la ei frumoas ca varul este alb.

Si langI ea 'n genunche e Arald, mandrul rege,

Scanteie desperarea in ochi-i crunti de sange,
Si Incalcit e prul lui negru ... gura-si stringe;
El ar rcni ca leii dar vai 1 nu poate plange.
De zile trei isi spune povestea vieti 'ntrege:
Eram un copilandru. Din codri vechi de brad
Flmanzii ochi rotindu-i, eu mistuiam p'mantul,
Eu rsvrteam imperii, popoarele cu gandul ...
Visand cl toat lumea imi asculta cuvantul,
In valurile Vol& cercam cu spada vad.

www.dacoromanica.ro

STRIGOII

89

164
.
. ..

7.--

';

16ii-1 Z4',*
.

4,1644

",

fly.,

..,:" .,

1,,

4 ,',..,f.. e .t."--,.- .1.

, .

..fr,K,c;,L MN:
,
,

... .- p.
,

-"''-'

.t..5.a.:-4.....- :

1:4'47-1-1-1"):11-4711"1:::.

.--

'

.1'11

.
.
'.
J., .4._r... .,,- "-:42 ,) .10":".-:),,...".7:
4: I; 4'
' s ;..i ,1/414.4 ,...,,, p:,"......i."
.4
0
711
I)
,... AMP... ':"
ee4
ti,,,,c tee)...f.. .s. 1.1

A ../

reeec..,' e. el ides' athc

44.,.- .... e; t '44; L.

4 ,.

71.

/1 '6. 4;41 i2,..a.4., 3 es,.....T rtiy.a. e I r....-3 ..

.

/7....-- 4

r r Ar.. 4 :-et-: /la"'

A:44 3.,. ,. .,./.....-41:-:.

,,,,,

Mr...,.i
.)......../ ..... e

--.
,. ...,

'.
. ...We.
er : ,,?
fl
, e' it. ../...,

7."1.. iraw. ..se-,.. -

Alr ,..,.t,.1749.,-., /....1--4

1i

:^
,

.... '

J.:.....4.;..._...4;

.4,, 7'y

'........t,

,,,,

yir i ... .. ; 4., ,..

11"

,... 1 r Of 6-. '.

i oi...4

.0

p-vjc.:-.. ?o,..

- -:

ol,;......

jb,,,,. r-,..;.tior:-.6.......G.::-/.."

-,....,.

--,

.,

(... /,..:....! .
; li e.r.*

m:-: (.44

.:-/....4 ".
'pottr-r, s.1,-- 11,74 f;
s
',e. ,f,'. ' ; fr"..4
:, , .,, .,* 5.,-,e,..
.

'

(/.,..

.;;. .,,,...- ,,....;,,,, ;,,f.,.,-_

oS.;:l..a., 4
.)::-L' ,4
....., e 4.1 i- eafi '...r: -.4.

.,.

r
,

''

s; 4:-.)

e Ia."( e

It'
era,

...

fru.,,,,,ri

el ,..

74, / op

.4

...,

7 4 ,1-.:.

'i1,

,' .
'IL : i,..,A

oss,427

s..

,,,,,:as,_.,...........:,

....

....: I.'
,
..;''

pe,&.:,

me -!.. 4 -

0.1,11. 1.

.,

-,....,
t

a. pra, :

rniv,

....

; PP:,
.

144:-

oitY.--..,,.

-re ...t

'

r'-7-

,
ge..4% AZ..,

---.,-;

6,11 .

;--4. , Cs,...J

47,0 Ars.

P,...., , .,

li

lee

Pee'

i eke;

fr.... e

........O.:

'': ...

....,...

.,/

.0441,"--1 --

Ne, a t--

,iZ. c . f '

'i

5:: .- vrci.,.
.

o',,.

;:;,,' ntsz fr't).

.ror,

..

'

C/Ini.:(2.,),;/

Manuscrisele Acadennei Romine

7,,

leg,14---1Z--;:

STRIGOII

www.dacoromanica.ro

2262, 164

M. EMINESCU

90

--"Af

a
2 I...,

1,/

e.,;',

Ir.:,

/..f

At...,

C.;

;Pei

.r.:P I I,

sL_I"

!--re

drt.'

11ta

'J

0.M.,

; ..

ota.1.4. 4 I... Z,
(1=',..11.,

,ia
fa:

/
h

er

r2

d jer-,

41;:rt,;

.(7.-

.of

iv

rt...

4, oat- r

ir"*"

4".."'

,":3

c).;.

14":
4'.

5-

c!-.;

r-

orn,14*

,,.,::_t

;,,

,,,f/. ?sr r4,4

15,. a

n e."
I

,(141,4:7

.20 a ,tAr

4r.;

1%.t

6/1 dft

,.7,1.%at

IL,
a

11*;ei

4-;

er- 0.4-

c.

)4 c.
t-7-

l.

P770

e,

4""".'

Manuscrisele Academiel Romine

STRIGOII

www.dacoromanica.ro

2262, 164 V

STRIG011

Domnind semes i t'amar pe roinicele stoluri,

Caror a mea fiinsa. un Semizeu parea,
Simseam ea' universul la pasu-mi tresarea,
en-atoare, Impinse de a mea,
Implut-au sperioase pustiul pn' la poluri.

Caci Odin parasise de ghias nalta-i doma,

'Pe zodii sangeroase porneau a lui popoara;
Cu crestetele albe preosi cu pleata rara,
Trezeau din codri vecinici, din pace secular,
Mii roiuri vorbitoare, curgand spre vechea Roma.

Pe Nistru tabarisem poporul t'u sa. 'mpil;

Cu sfetnici vechi de zile ma 'ntampinasi in. cale,
Ca marmura de alba, cu par de aur moale;
In jos plecat-am ochii 'naintea fesei tale,
Statand un indratnic un sfiicios copil.

La blanda ta mustrare simt glasul cum imi seaca

Eu caut a raspunde, nu stiu ce s'A raspund;
Mi-ar fi parut mai bine 'n pamant s'A m cufund,
Cu manile-amandoul eu fasa imi ascund
'mala data 'n vieasa un plans amar m'a 'nneaca.
Zambira intre dansii b'tranii tal prieteni
singuri ne asara ... Te 'ntreb inteun tarziu,
Uitandu-m la tine, privind fara sa stiu:
La ce-ai venit, regina, aicea In pustiu?
Ce causi la barbarul sub stresina-i de cetini?

Cu glasul plin de lacrinai, de 'nduiosare cald,

Privindu-ma cu ochii, in care-aveai un cer,
Mi-ai zis: Astept din parte-si, o rege cavaler,
Ca-mi vei da prins pe-acela, ce umilit si-1 cer
Eu vreau sa-mi dai copilul sburdalnic pe Arald.
intorcandu-mi fasa, eu spada si-am
Pe plaiuri dunarene poporu-si opri mersul,
Arald, copilul rege, uitat-a Universul,
Urechea-i fu menita ca sa-si asculte viersul,
De-atunci, invingatoareo, iubit-ai pe invins.

www.dacoromanica.ro

91

92

M. EMINESCU

De-atunci, fecioarA blondI ca spicul cel de grAu,

Veneai la mine noaptea ca nimeni s te vad'A
'nlAntuindu-mi gAtul cu brate de zpadA,
Imi intindeai o gurA deschisI pentru sfad:
Eu vin la tine, rege, s'A cer pe-Arald al meu.

De-ai fi cera pAmintul cu Roma lui antick

Coroanele ce regii pe frunte le aseazk
stelele ce vecinic pe ceruri colindeaz'A,

Cu toate la picioare-ti eu le puneam in vazA,

Dar nu-1 mai vrei.pe Arald, cAci nu mai vrei nimia

Ah! unde-i vremea ceea, cAnd eu cercam un vad

SA' les la lumea largA ... i fost-ar fi mai bine
Ca niciodatA 'n vieat s'A nu te vAd pe tine
SI fumege nainte-mi orasele 'n ruine,
SA. se 'mplineascA visu-mi din codrii cei de brad!
FAcliile ridia se rnise in line pasuri,
Ducind la groapA trupul reginei dunArene,
Monahi, cunoscAtorii vietii pAmAntene,
Cu barbele lor albe, cu ochii stinsi sub gene,
Preoti bAtrAni ca lama, cu gAngavele glasuri.

O duc cAntAnd prin tainiti si pe sub negre bolti,

A misticei religa intunecoase cete,
Pe funii lungi coboarA sicriul sub 'D'Arete,

Pe piatra prIvIlitA pun crucea drept pecete

Sub candela ce arde in umbra unui colt.

II
In numele sfantului
Taci, s'auzi cum latr
atelul pArnintului
Sub crucea de piatri.

Arald pe un cal negra sbura, i dealuri, vale

In juru-i fug ca visuri prin nouri joac lunA
La pieptu-i manta neagrA in falduti vi-o adun'A,

Movili de frunze 'n drumu-i le spulbeel de sunk

Iar steaua cea polarl i-aratI a lui cale.

www.dacoromanica.ro

STRIG011

Ajuns-a el la poala de codru 'n muntii vechi,

lzvoaral vii murmura.' si salta de sub piatr,
Colo cenusa sura in palrasfta vatr,
In codri-adanci caltelul pmantului tot latral,

Ltrat cu glas de zimbru rasutil in urechi.

Pe-ul jilt taliat in stanca sta.' tapan, palid, drept,
Cu carja lui In mana, preotul cel pagan;
De-un veac el sede astfel de moarte-uitat, batran,
In plete-i creste muschiul si muschiu pe al lui san,
Barba 'n pamant i-ajunge si genele la piept ...

Asa fel zi si noapte de veacuri el st orb,

Picioarele lui vechie cu piatra 'mpreunate,
El numarl in gandu-i zile nenumarate,
Si Rae deasupra-i, gonindu-se in roate
Cu-aripele-ostenite un alb s'un negru corb.
Arald atunci coboara de pe-al lui cal. C'o mana
El scutura' din visu-i mosneagu 'ncremenit:
O mag, de zile vecinic, la tine am venit,
Da-mi inapoi pe-aceea ce moartea mi-a rapit,
Si de-astazi a mea vieata la zeii tai se 'nchina.
Bltranul cu-a lui carj sus genele-si ridical,
Se uitl lung la dansul, dar gura 'nchisal-i tace;

Cu greu a lui picioare din piatra le desface,

Din tronu-i se coboarl, cu mana semn ii face
Ca 'n sus sa il urmeze pe-a codrilor potica.

In poarta prabusit ce duce 'n fund de munte,

Cu carja lui cea vechie el bate de trei ori,
Cu sgomot sare poarta din vechii ei usori,
Batranul se inchina ... pe rege-1 prind fiori,
Un stol de ganduri aspre trecu peste-a lui frunte.

In dom de marmur negru ei intra linistiti

Si portile in urma In vechi tatani s'arunca.
O candela batranul aprinde para lungal
Se 'nalta 'n sus albastra, de flacare o dunga,
Lucesc in juru-i ziduri ca tuciul lustruiti.

www.dacoromanica.ro

93

94

M. EMINESCU

Si in tcere crudI ei nu stiu ce astept'

Cu mana 'ntinsI magul Ii face semn sI saca,
Arald cu moartea 'n suflet, a gandurilor prad,
Pe jet tIcut se lasI, cu dreapta pe-a lu spadk
In zid de marmur negru se uit crunt i drept.
Fantastic pare-a creste bItranul alb si bland;
In aer isi ridicl a farmecelor vargl
Si o suflare rece prin dom atunci aleargI
mii de glasuri slabe incep sub bolta larga
Un cant frumos si dulce adormitor sunand.
Din ce In ce cantarea in -valuri ea tot creste,
Se pare cI furtuna ridicI al ei glas,
Ca vantul trece 'n spaimI pe-al mIfilor talaz,
C 'n sufletu-i pImantul se sbate cu necaz
CI once-i viu in lume acum incremeneste.

Se sgudue tot domul de pare-a fi de scanduri,

stanci In temelie catindu-se vedem,
Plansori sfasietoare impinse de blestem
Se urmIresc prin boite, se chiamk fulgef, gem
Si cresc tumultuoase In valuri, randuri, randuri

Din inim-i pImantal la morti sI deje vieatI,

In ochi-i A.' se scurgI scantei din steaua
A prului lucire s'o deie luna
lar duh dl-i tu, Zamolxe, sImantI de lumin,
Din duhul gurii tale ce arde si inghiat.
Stihii a lumei patru, supuse lui Arald,
StrIbateti voi pImantul si a lui mruntaie,
Faceti din piatrI aur si din inghet vIpaie,
SI 'nchege apa 'n sange, din pietre foc sI saie,
Dar mima-i fecioarI hrniti cu sange cald.
Atuncea dinaintea lui Arald zidul piere;
El vede toatI firea amestecat' afarI

Ninsoare, fulger, ghiatk vant arztor de varIDeparte vede-orasul pe sub un arc de para,
lumea nebunise gemand din rIsputere;

www.dacoromanica.ro

STRIGOII

Biserica crestin, a ei catapeteasm

De-un fulger drept in dou e rupt i tresar;

Din tainit mormantul atuncea ti apare,
piatra de pe groap capand in dou sare;
Incet plutind se 'nalt mireasa-i, o fantasm
O dulce intrupare de-om't. Pe pieptu-i salh
prul i-ajunge la alcaie,
De pietre scumpe
Ochii czuti in capu-i i buze viorie;
Cu manile-i de cear ea tampla si-o mangle
Dar fata ei frumoas ca varul este alai.

Prin vant, prin neguri vine i nouni s'astern,

Fug fulgerele 'n rturi, lsand -o ca s treac
Si luna innegreste i ceru 'ncet se pleac
Si apele cu spaim fug In pmnt i seac
Prea c 'n somn un inger ar trece prin infern.

Privelistea se stinge. In negrul zid s'arat

Venind ca 'n somn lunatec, in pasuri line ea;
Arald nebun se uit Cu ochii o 'nghitea,
Puternicele brate spre dansa intindea
'n nesimtire cade pe-a jiltului su spat.

Ii simte gatu-atuncea cuprins de brate reci,

Pe pieptul gol el simte un lung srut de ghiat,
P'rea un junghiu c-i curm suflare i vieat
Din ce in ce mai vie o simte 'n a lui brate
Si stie c de-acuma a lui rmine 'n veci.
sufletul ei dulce ain ce in ce-i mai cald
Pe ea o tine-acuma, ce fu a mortii prad?
Ea 'nlntueste gatu-i cu brate de zpad,
Intinde a ei gut, deschis pentru sfad:
Rege-a ' venit Maria si-ti cere pe Arald !

Arald nu -vrei tu fruntea pe sanul meu s'o culci?

Tu zeu cu ochii negri ... o, ce frumosi ochi ai!
Las' s-ti inlntui gatul cu prul meu
Vieata, tineretea mi-ai preacut-o 'n raiu,
Las' s m uit In ochi-ti uciztor de dulci.

www.dacoromanica.ro

96

M. EMINESCU

blande, triste glasuri din vuiet se desfac,

Acusa la urerile-i un cantee vechiu strabate
Ca murmur de izvoare prin frunzele uscate,
Acus o armonie de-amor si voluptate
Ca molcoma cadenta a undelor pe lac.

III
... cum de multe ori cnd mor
oamend, multi deintr'acei morti zic

se scoali de se fac Stngoi ...

Indereptarea legii, 102.

In salele pustie lumine rosi de tortii

Itanesc intunecimea ca pete de jeratic;
Arald se primbl singur, razand, vorbind salbadc
Arald, tanarul rege, e-un rege singuratic
Palatu-i parc' asteapta in veci sa-i vie mortii.
Pe-oglinzi de marmuri negre un negru nirnitez,
A faclelor lucire razbind prin panza fina
Rasfrang o dureroas lumina din lumina";
Zidirea cea pustie de jale pare plin
chipul mortii pare ca 'n once colt Il vezi.
De_ cand cazu un trasnet in dom . . . de-atunci in somn
Ca plumbul surd si rece el doarme ziva toata,
Pe initna-i de-atuncea s'a pus o neagr. pata
Dar noaptea se trezeste i tine judecata
'n negru 'mbraca toate al noptii palid domn.
Un obrazar de ceaja parea ca poarta" el,
Atat de alba fata-i s'atat de nemiscata,
Dar ochi-i ard In friguri i buza-i sangerat,
Pe mima sa poarta de-atunci o neagr pata",
lata pe frunte poart coroana de otel.

De-atunci in haina morpi el si-a 'mbracat vieata,

Ii plac adance canturi, ca glasuri de furtuna;
Ades calare pleaca in mandre nopti cu luna,
cand se 'ntoarce, ochii lucesc de voie buna,
Pan' ce-un fior de moarte Il prinde dimineata.

www.dacoromanica.ro

STRIG011

97

Atald, ce insemneazI pe tine negrul port

fata ta cea alla ca ceara, neschimbat?

Ce ai, de and pe sinu-ti tu porti o neagr pat,

De-ti plac fIclii de moarte, cntare 'ntunecat?
Ataldl de nu m 'nsal privirea, tu esd mort1

azi el se avana pe calul su arab

drumul, ca sgetii, ii d peste pustie,
Care sub luna plin luceste argintie
El vede de departe pe naindra lui Marie
i vntu 'n codri sun cu glas duios si slab.

In p'rul ei de aur rubine 'nfldtate

'ii ochii ei s'adun lumina sfintei mri
S'ajung curAnd in cale, s'al'Itufl
unul inspre altul se plead. 'n desnaierdri
Dar buvle ei rafii preau cel-s angerate.

Ei trec ca vijelia cu aripi fr numr,

Cxci caii lot alearg allturea 'nspumati,
Vorbind de-a lor iubire, iubire fr sat
Ea se lsase dulce si greu pe al lui brat
rzimase capul blaiu de al lui umAr.
Arald, nu vrei pe snu-mi tu fruntea ta s'o culci?
Tu zeu cu ochii negri ... 01 ce frumosi ochi ai
Las' s.-ti inlntui gtul cu prul meu blaiu
Vieata, tinereta mi-ai preflcut-o 'n raiu
,Las' s m. uit in ochi-ti ucizItor de dulci 1
Miroase-adormitoare vzduhul il ingrun'
Cci vantul adunat-a de flori de teiu troiene
le asterne 'n calea reginei dunrene.
Prin frunze aiureaz soptirile-i a lene,

Cind gurile 'nsetate in srutri se 'mpreun'.

Cum ei mergind alIturi se ceart si se 'ntreab,

Nu lad In fundul noptii o umbf de roseat,
Dar simt c 'n al lor suflet trecu fior de ghiat,
De-a naortii glbeneal pieriti ei sunt la fat
Ei sinat c'a lor vorbire-i mai slabI, tot mai slabA.
7

www.dacoromanica.ro

98

M. EMINESCU

Amid! strig craiasa

fata sa-mi ascund,
N'auzi tu de departe cucosul ragusit?
O zare de lumina s'arata
rasarit,
Vieata trecatoare din pieptu-mi a ranit
A zilei raze rosii in inima-mi patrund.

Arald incremenise pe calu-i un stejar,

Painjenit e ochiu-i de-al mortii glas etern,
Fug caii dusi de spaima si vantului s'astern,
Ca umbre strvezie iesite din infern
Vantul geme prin codri cu amar.
Ei sboar

Ei sboar' o vijelie, trec ape far' de vad,

Naintea lor se 'nalta puternic vechii munti,
Ei trec in rapejune de rauri fr punti,
Coroanele in fuga le fulgera pe frunti,
Naintea lor se mica padurile de brad.
Din tronul lui de piatra batranul preot vede
'n vanturi el ridica adancul glas de-arama,
Pe soare sa-1 opreasca el noaptea o rechiama,
Furtunelor d sborul, pamantul de-1 distrama
Tarziu! caci faptul zilei in slava se repede I
Porneste vijelia adancu-i cant de jale,
Cand ei soseau alaturi pe cai incremeniti,
Cu genele lasate pe ochi painjeniti
Frumosi erau i astfel de moarte logoditi
'n dou laturi templul deschise-a lui portale.

Calari ei intra 'nuntru i portile recad;

Pe veci pierira 'n noaptea maretului mormant.
In sunete din urma patrunde 'n fire cant,
Jelind-o pe ctaiasa cu chip frumos i sfant,
Pe-Arald, copilul rege al codrilor de brad.
Batranu-si pleaca geana si iar ram.ne orb,
Picioarele lui vechie cu piatra se 'mpreunk
El numara In gandu-i i anii ii aduna,
Ca o poveste-uitata Arald in minte-i sung.,
Si peste capu-i sboara un alb s'un negru corb.

www.dacoromanica.ro

STRIGOTI

99

Pe jiltul lui de piatrI Intepeneste drept

Cu cirja lui cea veche preotul cel pigin,
veacuri inainte el sede-uitat, bkrin,
In plete-i creste muschiul si. tnuschiu pe al lui sin,
Barba 'n pitnint i-ajunge si genele in piept.

7.

www.dacoromanica.ro

POVESTEA CODRULUI
Imprat slIvit e codrul,
Neamuri mii ii cresc sub poale,
Toate inflorind din mila
Codrului, M`riei Sale.

Lunk Soare si Luceferi

El le poartI 'n a lui herb,

Imprejuru-i are dame
Si curteni din neamul Cerb.
Craisici, iepurii cei repezi
PurtAtori ii sunt de vesti,
Filomele-i tin orchestrul
Si izvoare spun povesti.

Peste flori, ce cresc in umbrl,

LArtgA ape, pe potici,
Vezi bernii de albine,

Armii grele de furnici

...

Hai si noi la craiul, drag.",

Si sl fim din nou copii,

Ca norocul si iubirea
SI ne parA. jucrii.

Mi-a plrea cum di natura

ToatI mintea ei si-a pus,
Decat orisice pIpusl

SI te fac mai pre sus;

www.dacoromanica.ro

POVESTEA CODRULUI

Amandoi vom merge 'n lume

Rat'citi si singurei,
Ne-om culca lang izvorul

Ce rsare sub un teiu;

Adorrni-vom, troieni-va
Teiul floarea-i peste noi,
Si prin somn atizi-vom bucium

De la stnele de oi.
Mai aproape, mai aproape
Noi ne-om strange piept la piept ...
0 auzi cum chiam' acuma
Craiul sfatu-i Intelept 1

Peste albele izvoare

Luna bate printre ramuri,
Imprejuru-ne s'adun`
Ale Curtii mandre neamuri:

Caii Mrii, albi ca spuma,

Bouri nalti cu steme 'n frunte,

Cerbi cu coame rimuroase,
Ciute sprintene de munte

Si pe teiul nostru 'ntreabl:

Cine suntern, stau la sfaturi,
'ark' gazda noastr zice,
Dandu-si =muffle 'n laturi:

0, priviti-i cum viseazI

Visul codrului de fagi!
Amandoi ca 'nteo poveste
Ei isi sunt asa de dragi!

www.dacoromanica.ro

101

POVESTEA TEIULUI
Blanca,

til a din iubire

FA? de lege te-ai nAscut;

Am jurat dela 'nceput
Pe Hristos si-1 iei de mire!

ImbrIcindu-te 'n vqmintu-i,

LepAdAnd vieata luraii,

Vei spi grepla mumii

Si de-o crimI tu mA. mntui.
Traiul lumii, dragl tatA,
Cine vor, aceia lese-1,
Darl sufletul mi-e vesel,
Tineretea luminatI;
Dantul, muzica, pAdurea,
Pe acestea le 'ndrAgii,

Nu chille pustii
Unde plingi, gAndind aiurea!
Stiu mai bine ce-ti priete,
Cum ara spus aa rImAne;

Pentru drumul cel de rake

De cu azi te pregAteste 1

MAna Ea la ochi 0.-o tine,

Toate minileji adunI,
SA' ja lumea 'n cap, nebunA,
Parc' atta-i mai rAmAne.

www.dacoromanica.ro

POVESTEA TEIULUI

Calu-i alb, un bun tovarls,

Inseuat asteape
Ea picioru-1 pune 'n scarl
la codru plead. iarIsi.

Sara vine din arinisti,

Cu miroase o 1mbatI,
Cerul stelele-si aratl,
Solii dulci ai lungii

Dar prin codri ea pltrunde

Lng teiul vechiu i sfnt,

Ce cu flori pan' in plmnt

Un izvor vrIjit ascunde.
Inglnat de glas de ape
ane un corn cu 'nduiosare
Tot mai tare si mai tare,
'Mai aproape, mai aproape;

lar izvorul prins de vraj.,

RIs:rea, sunand din valuri
Sus In codri de pe dealuri
Luna blandl sine straj:.

Ca din farmec Ea tresare

privind uirnit 'n
Vede-un tanIr chiar
Pe-un cal negtu e cgare

Oare ochii ei o mint,

Sau aievea-i, adevAru-i?

Flori de teiu el are 'n pAru-i

la sold un corn. de-argint.
Ea privi atunci in jos,
Trece mi.= pe la tlmple,
Iat inima-i se imple
De un farmec dureros.

www.dacoromanica.ro

I03

104

M. EMINESCU

El se da tot mai aproape

cersea copillreste;

Al ei suflet se rIpeste
De inchide-a ei pleoape.
Cu o man'AIl respinge,
Dar se simte prinsA 'n brate,
De-o durere, de-o dulceatA
Pieptul, inima4 se strAnge.

nu se 'ndurA,
Ar striga
Capu-i cade pe-a lui umAr,
SArutIri fArA de numAr

El Ii soarbe de pe gur;
O desmiard s'o intreabA,

lar ea fata si-o ascunde

asa de 'ncet rAspunde
Cu o voce dulce, slabA.
Tot allturi cAlAresc,
Nu au grija nimAnuia,

Si de dragi unul altuia

Ei din ochi se prApIdesc;

Se tot duc, se duc mereu,

Tree in umbrA, pier in vale,
larA cornul plin de jale
Sunl dulce, sunA greu.
BlAndu-i sunet se imparte
Peste vAi imprstiet,
Mai incet, tot mai incet,
Mai departe ... mai departe.

Sus in brazil de pe dealuri

Luna 'n urml tine strajl,

lar izvorul, prins de vrajA,
RAsArea sunAnd din valuri.

www.dacoromanica.ro

SINGURATATE
Cu perdelele lsate
Sed la masa mea de brad,
Focul pftlpe in sob,
Iar eu pe gnduri cad.

Stoluri, sto1uii trec prin minte

Dulci iluzii. Amintiri
Trasesc incet ca greeri
Printre negre, vechi
Sau cad grele, mngaioase

Si se sfarm 'n suflet trist,

Cum In picuri cade ceara
La picioarele lui Crist.
In odaie prin unghere
S'a tesut pinjenis
prin artile In vravuri
Imbl soarecii furis.

In aceast dulce pace

Imi ridic privirea 'n pod

ascult cum invelisul

De la crti ei mi le rod.
Ah! de cate ori voit-am
Ca s spnzur lira 'n cuiu
Si un capt poeziei
pustiului s puiu;

www.dacoromanica.ro

1o6

M. EMINESCU

Dar atuncea greeri, soareci,

Cu uor-mIruntul mers,
Readuc melancolia-mi,
Iar. ea se face vers.

ate-odad . .. prea arare ...

A farziu and arde lampa,
mima din loc imi sate,
Cand aud a sura cleampa ...
Este Ea. Dearta casI
Dintr' odatI-mi pare plin,
In privazul negtu-al vieti-mi
E-o icoan1 de luminI.
mi-i ciud cum de vremea
SI mai treaa se Indur,

and eu stau optind cu draga

MLA. 'n min, gur.' 'n. gur.

www.dacoromanica.ro

DEPARTE SUNT DE TINE...

Departe sunt de tine si singur lingl foc,
Petrec in minte vieata-mi lipsiti de noroc,
Optzeci de ani imi pare in lume c'am
sunt bitrin ca iarna, a tu vei fi murit.
Aducerile-aminte pe suflet cad in picuri,
Redesteptnd im
trecutele nimicuri;
Cu degetele-i vintul loveste In feresti,
Se toarce 'n gindu-mi firul duioaselor povesti,
'atuncea dinainte-mi prin ceatI para treci
Cu ochii marl In lacrimi, cu mini subtisi i reci;
Cu bratele-amindoui de gitul meu te-anini
parc'ai vrea a-mi spune ceva
apoi suspini
Eu string la piept averea-mi de-amor si frumuseti,
In sirusisi unim noi sismanele vieti
01 glasul atnintirii rImiie pururi mut,
S uit pe veci norocul ce-o clipl 1-am avut,
S uit, cum dup'o clipi din bratele-mi te-ai smult
Voiu fi bItrin si singur, vei fi murit de mult 1

www.dacoromanica.ro

PAJUL CUPIDON...
Pajul Cupidon, vicleanul,
IVIult e ru si. alintat,

Cu copii se hrjonqte,
lar la dame doarme 'n pat.
De lumin ca talharii
Se ferete binipr,
Pe ferwi se suie noaptea
Dibuind incetipr;
Cordelute i nimicuri

Iat toate-a lui averi ...

Darnic cnd nu vrei nici una
i sgrcit dad,' le ceri.

In volumul ros de molii

Cauti noaptea adefr
Si 'ntlneti lipit 'n file
Vita-i galben de pr.

El dl ganduri ne 'ntelese
Vrastei crude i necoapte,
Cu icoane luminoase

0 ingan 'ntreaga noapte.

Cand de-o sete sufleteasa
E cupring fata mid.
A dormit cu ea alkuri

Ca doi pui de turturia.

www.dacoromanica.ro

PAJUL CUPIDON

E sfios ca
Dar zambirea-i e viclean;
Dar galesi Ii sunt ochii
Ca si ochii de vdan.
Gat si umere frumoase,
Sanuri albe i rotunde,
El le tine 'mbrtisate
Si cu rn.i1e le-ascunde.

De te rogi frumos de dansul,

Indestul e de hain
Vlul alb de peste toate

SA4 talk= putin.

www.dacoromanica.ro

109

O RAMAT
O Ilmai, rAmai la mine,
Te iubesc atat de mult!
Ale tale doruri toate
Numai eu stiu s.' le-ascult;

In al umbrei intuneric
Te asamAn unui print,
Ce se uit' adanc in ape
Cu ochi negri .si cuminti;

prin vuietul de valuri,

Prin miscarea naltei ierbi,
Eu te fac s'auzi In tainI
Mersul cardului de cerbi;

Eu te vId rIpit de farmec

Cum ingni cu glas domol,
In a apei strIlucire
Intinzand piciorul gol
privind in luna plinA
La vlpaia de pe lacuri,

Anii fli se par ca clipe

Clipe dulci se par ca veacuri.

www.dacoromanica.ro

O RAmAi

Astfel zise lin p'durea,

Bo10 asuprA-mi crAtinnd;

*uieram l'a ei chemare

*'am iesit in amp rizand.

Astlzi chiar de m'as intoarce

A 'Inelege n'o mai pot ...

-Uncle esti, copilArie,

Cu pAdurea ta cu tot?

www.dacoromanica.ro

III

PE ACEEASI ULICIOARA...
Pe aceeasi ulicioara
Bate luna in feresti,

Numai tu de dupa gratii

Vecinic nu te mai ivesti!
aceiasi porni In floare
Crengi Intind peste zaplaz,
Numai zilele trecute

Nu le fac sa fie azi.

Altul este al tau suflet,
Altii ochii ti acum,
Numai eu, ramas acelasi,
Bat mereu acelasi drum.
Ah, subtire i gingasa
Tu paseai Incet, beet,
Dulce Imi veneai in umbra
Tainuitului boschet
lasandu-te la pieptu-mi,
Nu stiam ce-i pe pamant,
Ne spuneam atat de multe
Fair' a zice un cuvant.
Sarutari erau raspunsul
La 'ntrebari indeosebi,

de alte cele 'n lume

N'aveai vreme s intrebi.

www.dacoromanica.ro

PE ACEEAI ULICIOARA

II3

Si in farmecul vieti-mi
Nu tiam cl-i tot aceea

De te razirni de o umbr
Sau de crezi ce-a zis fenaeia.

Vntul trerautI 'n perdele

Asfzi ca alte dti,
Numai tu de dupI ele
Vecinic nu te mai arkti !

www.dacoromanica.ro

DE CATE ORI IUBITO...

De cte ori, iubito, de noi mi-aduc aminte,
Oceanul cel de ghiat mi-apare inainte:
Pe bolta alburie o stea nu se arat',
Departe doar'l luna cea galben o pat;
lar peste mii de sloiuri de valuri repezite
O pasre pluteste cu aripi ostenite,
Pe cnd a ei pereche nainte tot s'a dus
C'un plc intreg de pasri, pierzndu-se 'n apus.
Arundi pe-a ei urm priviri suferitoare,
Nici ru nu-i pare-acuma, nici bine nu .. ea moare,
VisAndu-se 'ntr'o clip cu anii
Suntem tot mai departe deolalt amndoi,

Din ce in ce mai singur m 'ntunec i inghet,

and tu te pierzi in zarea eternei diminep.

www.dacoromanica.ro

RUGACIUNEA UNUI DAC

Pe cand nu era moarte, nimic nemuritor,
Nici samburul lumina de vie* dttor,
Nu era azi, nid mane, nici ieri, nici totdeauna,
Cci unul erau toate si totul era una;
Pe cand p'mantul, cerul, flzduhul, lumea toat
Erau din randul celor ce n'au fost niciodat,
Pe-atunci eral Tu singur, Incat MI 'ntreb In sine-mi:

Au cine-i zeul crui *din a noastte inetni?

El singur zeu sttut-a nainte de-a fi zeii
Si din noian de ape puteri au dat scanteii,
El zeilor &A suflet si lumii fericire,
El este-al omenirii izvor de mantuire:
Sus inimile voastre 1 Cantare aduceti-i,
El este moartea mortii si invierea vietii 1

Si el imi dete ochii -s vd lumina zilei,

Si inima-mi implut-au cu farmecele mild,
In vuietul de vanturi atizit-am al lui mers
Si 'n glas purtat de cantec simtii duiosu-i viers,
Si tot pe lang' acestea cersesc inc'un. adaos:
SI 'ngAduie intrarea-mi in vecinicul repaos !
SI blesteme pe-oricine de mine-o avea milk',
SI binecuvinteze pe cel ce m impil,
S'asculte once gur ce-ar vrea ca s m tad,
Puteri s. pue 'n bratul ce-ar sta O. m ucid,
S'acela intre oameni devin cel intaiu
Ce mi-a A:pi chiar piatra ce-oiu pune-o cAptaiu.
8*

www.dacoromanica.ro

1'6

M. EMINESCU

Gonit de toat. lumea prin a nil mei s trec,

Pan' ce-oiu sirati di ochiu-mi de lactime e sec,
CA 'n orice om din lume un dusman mi se nwe,
C'ajung pe mine insumi a nu m mai cunoaste,
Q chinul 0 durerea simtirea-mi a 'mpietrit-o,
Q pot s-mi blestem mama, pe care am iubit-o

and uta cea mai crud mi s'a prea amor ...

Poate-oiu uita durerea-mi 0 voiu putea s mor.
Strin Si fIt' de lege de voiu muri

atunce
Nevrednicu-mi cadavru in ulit 1-arunce,

S'aceluia, Printe, s'l-i dai coroan scump,

Ce-o O.' amute dnii, ca inima-mi s'o rump,
Iar celui ce cu pietre m'a' va izbi In fat,
Indufl-te, stpane, 0 d-i pe veci vieat 1

Astfel numai, Pkinte, eu pot s-ti multumesc

CI tu mi-ai dat in lume norocul s triesc.
SI cet a tale daruri, genunchi 0 frunte nu plec,
Spre ut 0 blestemuri as vrea s te induplec,
SI simt a de suflarea-ti suflarea mea se curnil
Si 'n stingerea etern dispar fr de utm 1

www.dacoromanica.ro

ATAT DE FRAGEDA...
Atat de fragedI, te-asameni
Cu floarea albI de cires,
i ca un inger dintre oameni
In calea vietii mele iesi.
Abia atingi covorul moale,
MItasa sunk sub picior,
dela crestet pan' in poale
Plutesti ca visul de usor.
Din Incretirea lungii rochii
Illsai ca marmura in loc
S'atarn sufletu-mi de ochii
Cei plini de lacrimi si noroc.

0 vis ferice de iubire,

Mireas1 bland din povesti,

Nu mai zambi! A ta zambire

Mi-aratI cat de dulce esti,
Cat poti cu-a farmecului noapte
SI 'ntuneci ochii mei pe veci,
Cu-a gurii tale calde soapte,
Cu 'mbrAtisri de brate reci.
De-odatI trece-o cugetare,
Un vAl pe ochii tIi fierbinti:
'ntunecoasa renuntare,
umbra dulcilor dorinti.

www.dacoromanica.ro

11 8

M. EMINESCU

Te duci, s'am hateles prea bine

SI nu m tin de pasul tu,

Pierdut vecinic pentru. mine,
Mireasa sufletului meu!

Q te-am zrit e a mea viri

vecinic n'o s mi-o mai iert,
Splsi-voiu visul de lumin
Tinzandu-mi dreapta in desert.

F o s-mi rsai. ca o icoan

A pururi verginei Mari,
Pe fruntea ta purtnd coroan

Unde te duci? and o s vii?

www.dacoromanica.ro

SONETE
I
Afad-i toamnI, frunzI 'mprIstiatI,
lar vntul svArle 'n geatuuri grele picuri;
tu citesti sctisori din roase plicuri
Si intr'un ceas gndesti la vieata toad'.
Pierzandu-ti timpul tu ca dulci nimicuri,

N'ai vrea ca nime 'n usa ta sI bad;

Dar si mai bine-i, cnd afarI-i sload,
SI stai visand la foc, de somn sI picuri.
Si eu astfel mg. uit din jet pe ganduri,
Visez la basmul vechiu al znei Dochii;
In juru-mi ceata creste rnduri-randuri;
De-odat' aud fosnirea unei rochii,
Un moale pas abia atins de scanduri ...
Iar naani subtiri si reci mi-acopr ochii.

www.dacoromanica.ro

320

M. EMINESCU

II
Sunt alai la mijloc si 'ne multi vor trece
Din ceasul sfant in care ne 'ntalnirm,
Dar tot mereu gandesc cum ne iubirm,
Minune cu ochi mari si man rece.

0 vino iar! Cuvinte dulci inspir-mi,

Privirea ta asupra mea se plece,
Sub raza ei m las a petrece
*i canturi nou smulge tu din lir-mi.

Tu nici nu stii a ta apropiere

Cum inima-mi de-adanc o linisteste,
Ca rsrirea stelei in t'Acere;

lar cand te vld zambind copilreste,

Se stinge-atunci o vieat de durere,
Privirea-mi arde, sufletul imi creste.

III

and insusi glasul gandurilor tace,

MI 'ngan'l cintul unei duld evlavii
Atunci te chem; chemarea-mi asculta-vei?
Din neguri reci plutind te vei desface?

Puterea noptii bland insenina-vei

Cu ochii maxi si purttori de pace?
Rsai din umbra vremilor incoace,
Ca s'A te vd venind ca 'n vis, asa vii!
Cobori Incet . .. aproape, mai aproape,
Te pleac lar zambind peste-a mea fat,

A ta iubire c'un suspin arat-o,

Cu geana ta ra'atinge pe pleoape,
SI simt fiorii strangerii In brate
Pe veci pierduto, vecinic adorato 1

www.dacoromanica.ro

FREAMAT DE CODRU
Treskind scanteie lacul
Si se leagn1 sub soare;
Eu, privindu-1 din p'dure,
Las aleanul sl m." fure
ascult de la rIcoare
Pitpalacul.

Din izvoare i din garle

Apa sunk' somnoroasI;
Unde soarele pAtrunde

Printre ramuri a ei
Ea In valuri sperioase
Se asvarle.

Cucul cnt, mierle, presuri

Cine tie sI le-asculte?
Ale pasIrilor neamuri
Ciripesc pidte 'n ramuri
vorbesc cu-atIt de multe
Intelesuri.

Cucu 'ntreabA: Unde-i sora

Viselor noastre de var?
Cu privirea ostenitI,
Ca o zInl s rsarI
Tuturora.

www.dacoromanica.ro

I22

M. EMINESCU

Teiul vechiu un ram intins-a,

Ea s." poat s5.-1 Indoaie,

Ramul tnIr Vint sl-si deje

de brate 'n sus s'o lee,

Iarl florile s.' ploaie
Peste dansa.

Se IntreabI trist izvorul:

Unde mi-i crEasa oare?
PArul moale despletindu-si,

Fata 'n apa mea ptivindu-si,

SI m'atingI visItoare
Cu piciorul?.

Am rIspuns: adure drag1,

Ea nu vine, nu mai vine!
Singuri voi, stejari, rImneti
De visati la ochii vineti,
Ce lucit pentru mine
Vara 'ntreag5..

Ce frumos era in cringuri,

Cand cu ea ra'arn prins tovarls I
0 poveste incntaa
Care azi e 'ntunecat ...
De-unde esti revino iarIsi,
SI firn singuri 1

www.dacoromanica.ro

REVEDERE
Codrule, codrutule,
Ce mai faci, drgutule,

Q de cand nu ne-am vlzut

Mula vreme au trecut
Si de cnd m'am depIttat,
Muhl lume am imblat.

Ia eu fac ce fac de mult,

lama vis colu-I ascult,
Crengile-mi rupandu-le,
Apele-astupIndu-le,

Troienind arIrile
Si gonind cant-rile;

Si mai fac ce fac de mult,

Vara doina mi-o ascult
Pe ckarea spre izvor
Ce le-am dat-o tuturor,
Implandu-si cofeile

Mi-o anti femeile.

Codrule Cu rfturi line,
Vreme trece, vreme vine,

Tu din tnIr precum qti

Tot mereu intinereti.

Ce mi-i vremea, cand de veacuri

Stele-mi santeie pe lacuri,

Q de-i vremea rea sau bura,

Vntu-mi bate, frunza-mi sura;

www.dacoromanica.ro

1Z4

M. EMINESCU

Si de-i vremea bun, rea,

Mie-mi curge Dunrea.
Numai omu-i schimbtor,
Pe ptnatir rtcitor,
lar noi locului ne tinem,
Cum am fost asa rmanem:
Marea si cu raurile,
Lumea cu pustiurile,
Luna si cu soarele,
Codrul cu izvoarele.

www.dacoromanica.ro

FOAIA VESTE DA
(dupl N. LENAU)

Vntu-o foaie vestejit

Mi-au adus miscind fereasta
Este moartea ce-mi trimite
Fr plic scrisoarea-aceasta.

Voiu pstra-o, voiu intinde-o

intre foile acele,
Ce le am din alte timpuri
Dela mina dragei mele.
Cum copacu-si uit foaia
Ce pe vint mi-a fost trimis,
Astfel ea uitat-au poate
Aste foi de clansa scrise.
Vorbele iubirii moarte
Vinovate-mi stau de fat,
Dovedite de minciun
Cer s sting a lor vieata.
Dulcea lor zdrnicie

Nu m 'ndur so pun pe foc,

De si-mi stau atit de triste
0, nu pot muri pe loc.

www.dacoromanica.ro

126

M. EMINESCU

Voiu pIstra intreg amarul

norocul 'Astor foi, i
In durerea vechii pierden

Recitindu-m. 'napoi;
Numai vestea bland'a mortii,
Foaia trist le-am adaos:
Moartea vindec' once ran"
Mud la patime repaos.

www.dacoromanica.ro

DESPARTIRE
SI cer un semn, iubito, spre-a nu te mai uita?
Te-as cere doar' pe tine, dar nu mai esti a ta;
Nu floarea vestejitI din pIrul tIu
aci singura mea rugl-i uitIrii sl mI dai.
La ce simtirea crud a stinsului noroc
SI nu se sting' asemeni, ci 'n veci sI stea pe loc?
Tot alte unde-i sunI aceluiasi parIu:
La ce statornicia pIrerilor de rAu,
and prin aceastI lume s trecem ne e scris
Ca visul unei umbre si umbra unui vis?
La ce de-acu 'nainte tu grija mea s'o porti?
La ce sl mIsuri anii ce sboarI peste morti?

Tot una-i dad astIzi sau mne o sI mor,

and voiu
piarI urma in mintea tuturor,
and voiu sI uiti norocul visat de amandoi.
Trezindu-te, iubito, cu anii Inapoi,
SI fie neagrI umbra in care-oiu fi pierit,
Ca si cnd niciodatI noi nu ne-am fi gIsit,

Ca si cnd anii mandri de dor at fi deserti

CI te-am iubit atata putea-vei tu sI ierti?
Cu fata spre pIrete ml lasI prin str'ini,
SI 'nghete sub pleoape a ochilor lumini,
cnd se va Intoarce pImantul in pImant,
Au cine o sI stie de unde-s, cine sunt?
antIri tinguitoare prin zidurile reci
Cersi-vor pentru mine repaosul de veci;
Ci eu a vrea ca unul, venind de mine-aproape,
spuie 21 tIu nume pe 'nchisele-mi pleoape,

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

128

de vor nfarun.ce in margine de drum ...

Tot imi va fi mai bine ca 'n ceasul de acum.
Din zare departata rasar' un stol de corbi,
SI 'ntunece tot cerul pe ochii mei cei orbi,
Rasar' o vijelie din margini de pamant,
Dand pulberea-mi taranii si inima-mi la vant
Apoi

Ci tu ramai in floare ca luna lui April,

Cu ochii maxi si umezi, cu zambet de copil,
Din cat esti de copila sa 'ntineresti mereu,
i nu mai sti de mine, ca nu m'oiu sti nici eu.

www.dacoromanica.ro

O, MAMA...
O, mam, dulce manda', din negur de vremi
Pe freamAtul de frunze la tine tu m chemi;
Deasupra criptei negre a sfantului mormant
Se scutur salcamii de toamn si de vant,
Se bat incet din ramuri, Ingan glasul tu ...
Mereu se vor tot bate, tu vei dormi mereu.

Cand voiu muri, jubito, la crestet s'al nu-mi plangi;

Din teiul sfant si dulce o ramur s frangi,
La capul meu cu grij tu ramura s'o 'ngropi,
Asupra ei sal cad a ochilor t'ad stropi;
Simti-o-voiu odat umbrind mormantul meu ...
Mereu va creste umbra-i, eu voiu dormi mereu.

Iar daal impreun va fi ca s murim,

SI nu ne dua 'n triste zidiri de tintirim,
Mormantul s'a' ni-1 sape la margine de rau,

Ne pun 'n inaperea aceluiasi sicriu;

De-apururea aproape vei fi de sanul meu ...
Mereu va plange apa, noi vom dormi mereu.

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA I
Cnd cu gene ostenite sara suflu 'n lumnare,
Doar ceasornicul urmeaz1 lung' a timpului cIrare,
Cxci perdelele 'nteo parte cand le dai, i In odaie
Luna vars. peste toate voluptoasa ei vpaie,
Ea din noaptea amintirii o vecie 'ntreag. scoate
De duren, pe care ins le simtim ca 'n vis pe toate.

LunI tu, stApan' a mrii, pe a lumii bola luneci

Si gndirilor dnd vieat, suferintele intuneci;
Mii pustiuri scnteiazA sub lumina ta fecioar,
Si cap codri-ascund in umbr strlucire de izvoar!
Peste cte mii de valuri stpanirea ta strbate,
Cnd plutesti pe misctoarea Mrilor singurtate I
Cate trmuri inflorite, ce palate si cetti,
StrAbItute de-al tAu farmec tie singufl-ti arti!
Si in cte mii de case lin ptruns-ai prin feresti,
Cate frunti pline de gnduri, gnditoare le privesti!
Vezi pe-un rege ce 'mpnzeste globu 'n planuri pe un veac,

and la ziva cea de mane abia cuget' un sArac

Dei trepte osebite le-au esit din urna sortii
Deopotrivl-i stIpneste raza ta si geniul mortii;
La acelas sir de patimi deopotriv fund robi,
Fie slabi, fie puternici, fie genii ori neghiobi!
Unul caut 'n oglind de-si bucleaz al sn.
Altul cautI in lume si in vreme adevr,
De pe galbenele file el adun mii de coji,
A lor nume trectoare le insamnA pe rboj;
lar altu 'mparte lumea de pe scndura
Socotind ct aur marea poartI 'n negrele-i

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA I

13

9
4.:27:1.,, ea

1C/attemam

..,

Cci",pof

-,

fir.< 144 ' t 41.4,w-e--

e44.4

lavig

-,...

"

444'11, ,

Ciii.,

y..414

cveifflo a,..4

A to 4

tio0404

dl "'II&

fi

441:+4;14.1'

11101:4,2

41

ii.:,

''-oeft44-LO

-6; pla.;

ea-4;411.-,

V'C't " )

* )144 4

'''jr(7.1
*,

-I,

go.tvrt

of

v...4/.., .

"

ratio.. .1

1444,

a141,7

eL(

'tat,44--ite,;

00

4.0; !Vt.-,

fr i ''''''4

i = eGn..1,(.4,r0

CAZ.I

1-406hri

ca,
_/4

/144AZ ki,v.
-

zie

t...4..444:-,

e44,,sT"ri,
k'

te4,1,44,4

iftr;t4,;)144

1414401,4-;).

f hi 1,44-T144
o

,,

'

1,,,,k&

t4PP4

---t; 6'4'

Manuscznele Academiei Romine

SCRISOAREA I
(numerotat, IntAiu, a III-a)

zz8z,59
9.

www.dacoromanica.ro

132

M. EMINESCU

lar colo batranul dascal cu-a lui haina roasa 'n coate,
Inteun calcul faifa capt tot socoate i socoate
Si de frig la piept i 'ncheie tremurand halatul vechiu,
Ii infunda gatu 'n guler i bumbacul in urechi;
Uscativ asa cui-n este, garbovit si de nimic,
Universul faral margini e in degetul lui mic,
aci sub frunte-i viitorul i trecutul se inchiaga,
Noaptea-adanc' a veciniciei el in siruri o desleaga;
Precum Atlas in vechime sprijinea cerul pe umar
Asa el sprijin lumea i vecia inteun numar.
Pe cand luna strluceste peste-a tomurilor bracuri,
Intr'o clip-1 poart gandul indarat cu mii de veacuri,
La 'nceput, pe cand flinta nu era, nici nefiinta,
Pe cand totul era lipsa de vieata i vointa,
Cand nu s'ascundea nimica, dei tot era ascuns
and patruns de sine insusi odihnea cel nepatruns.
Fu prapastie? genune? Fu noian intins de opa?
N'a fost lume priceputa si nici minte s'o priceapa,

aci era un intuneric ca o mare f'r' o raza,

Dar nici de valzut nu fuse si nici ochiu care s'o vaza.
Umbra celor nefcute nu 'ncepuse-a se desface,
Si in sine impacata stpanea eterna pace! ...
Dar deodat' un punct se misca
cel intaiu i singur.
Cum din chaos face mutila', iara el devine Mal ...
Punctu-acela de miscare, mult mai slab ca boaba
E stapanul fara margini peste marginile lumii
De-atunci negura eterna, se desface in fasii,
De atunci rasare lumea, luna, soare si stihii
De atunci si pana astzi colonii de lumi pierdute
Vin din sure vai de chaos pe carari necunoscute
Si in roiuri luminoase izvorind din infinit,
Sunt atrase in vieata de un dor nemarginit.
lar in lumea asta mare, noi copii ai lumii mici,
Facem pe pmantul nostru musunoaie de furnici;
Microscopice popoare, regi, osteni i invatati
Ne succedem generatii i ne credem minunati;
Musti de-o zi pe-o lume mica de se m'asura cu cotul,
In acea nemarginire ne 'nvartim uitand cu totul

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA I

Cum ca lumea asta 'ntreag e o clipa suspendata,

'ndratu-i si 'nainte-i intuneric se aratl.
Precum pulberea se joaca in imperiul unei raze,
Mll de fire viorie ce cu raza inceteaza,
Astfel, intea veciniciei noapte pururea adanca,
Avem clipa, avem raza, care tot mai tine Inca...
Cum s'o stinge, totul piere, ca o umbra 'n intuneric,
Caci e vis al nefiintii universul cel himeric

In prezent cugetatorul nu-si opreste a sa minte,

Ci 'nteo clip a gandu-1 duce mii de veacuri inainte;
Soarele, ce azi e mandru, el Il vede trist i ros
Cum se 'nchide ca o rana printre nori intunecosi,
Cum planetii toti nghia i s'asvarl rebeli in spat'
Ei, din franele luminii si ai soarelui scapati;
llar catapeteasma lum.ti in adanc s'au innegrit,
Ca si frunzele de toamna toate stelele-au pierit;
Timpul mort i 'ntinde trupul si devine vecinicie,
Caci nimic nu se intampla in intinderea pustie,
Si. in noaptea nefiintii totul cade, totul tace,
Cad in sine impacata reincep' eterna pace ...
Incepand la talpa insasi a multimii omenesti
suind in susul scrii pan' la fruntile craiesti,
De a vietii lor enigma Ii vedem pe top munciti,
Flea sti s spunem care ar fi mai nenorociti
Unul e in toti, tot astfel precum una e In toate,
De asupra tuturora se ridica cine poate,
Pe cand altii stand in umbra: si cu mima smerita'
Nestiuti se pierd in tain ca i spuma nezarita
Ce-o sa-i pese soartei oarbe ce vor ei sau ce gandesc?
Ca si vantu 'n valuri trece peste traiul omenesc.
Fericeasca-1 scriitorii, toata lumea recunoasca-1

Ce-o sa aiba din acestea pentru el, batranul dascal?

Nemurire, se va zice. Este drept c vieata 'ntreagai,
Ca si iedera de-un arbor, de-o idee i se leaga.
De-oiu muri isi .zice 'n sine al meu nume o sa-1 poarte
Secolii din gural 'n gur si 1-or duce mai departe,

www.dacoromanica.ro

133

T-34

M. EMINESCU

De a pururi, pretutindeni, In ungherul unor crieri

ga'si, cu al meu nume, adapost a mele scrieri!
O sarmane! tii tu minte cte 'n lume-ai auzit,
Ce-ti trecu pe dinainte, Cate singur ai vorbit?
Prea putin. De ici, de colo de imagine-o fsie,
Vre o umbra de gandire, ori un petec de hartie;
cand propria ta vieata' singur n'o stii pe de tost,
O sa-si bat alii capul s'o patrunzA cum a fost?
Poate vr'un pedant cu ochii cei verzui, peste un veac,
Printre tomuri brIcuite asezat si el, un brac,
Aticismul limbii tale o sa-1 puri la cntari,
Colbul ridicat din carte-ti 1-o sufla dm ochelari
te-o strange 'n dou siruri, asezandu-te la coad,
In veo not prizarita sub o pagina neroada.
ori ce-ai spune,
Pop zidi o lume 'ntreaga, pop s'o sfara'rni
Peste toate o lopata de tarn se depune.
Mana care-au dorit sceptrul universului si gnduri
Ce-au cuprins tot universul, incap bine 'n patru scnduri .
Or sa' vie pe-a ta urma in convoiu de 'nmormantare,
Splendid ca o ironie cu priviri nepstoare
lar deasupra tuturora va vorbi veun mititel,
Nu slavindu-te pe tine ... lustruindu-se pe el
Sub a numelui tu umbea. IatI tot ce te asteapta.
Ba s'a vezi
posteritatea este Inca si mai dreapa.

Neputand sa te ajung, crezi c'or vrea sa" te admire?

Ei vor aplauda de sigur biografia subtire
Care s'o 'ncerca s'arate ca n'ai fost veun lucru mare,
C'ai fost om cum sunt i dansii
MIgulit e fiecare
C n'ai fost mai mult ca dansul. i prostatecele rari
Si le umfla orisicine In savante adunAri
Gaud de tine se vorbeste. S'a 'nteles de mai nainte
C'o ironic grimasa sa" te laude 'n cuvinte.
Astfel incaput pe mana a orierui, te va drege,
Rele-or zice ca sunt toate cte nu vor intelege
Dar afata de acestea, vor elta vietii tale
SI-i gaiseascl pete multe, fautati si mici scandale
Astea toate te apropie de dansii .. Nu lumina
Ce In lume-ai reva."rsat-o, ci pacatele i vina,

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA I

an, 1,...,1
1

144a/Vel

f6,,,;)

pf4A-171-e.e...;

1..)0

j3-g

}47)

rd

1174,.

te

,` 4'IA'

*4,

te

144'444
..14

ttl;
-1.4. 74

cfie,p.;Wlf

IAA.

tora.

are

2 :I

ma,

cl;C

'

Q?43,s

vff-a.

4
.41

-.44454'

CA)

lts,c;

4
Fa,,'

.444.,4/1"

cr-;

c& jo--;

t,i;it

.,,.

17.'44

F; fiThir-fCret

7; ern=

4dior

4.3440.6244.""Yrrt'f4
SCRISOAREA I
zz8z,66

Manuscrisele Academiei Romne

www.dacoromanica.ro

136

M EMINESCU

Oboseala, slbiciunea, toate relele ce sunt

Inteun mod fatal legate de o mn de pmnt;

Toate micile mizerii unui suflet chinuit
Mult mai mult ii vor atrage decat tot ce ai gandit.
Intre ziduri, printre arbori ce se scutur de floare,
Cum revars luna plin linistita ei splendoarel
i din noaptea amintirii mii de doruri ea ne scoate;
Amortit li-i duterea, le simtim ca 'n vis pe toate,
aci in propria-ne lume ea deschide poarta 'ntrrii
i ridic mii de umbre dup stinsul lumanrii ...
Mii pustiuri scanteiaz1 sub lumina ta fecioarli,
i cati codri-ascund in umbr strAlucire de izvoar 1
Peste ate mii de valuti stpanirea ta strbate,
Cand plutesti pe misatoarea mrilor singurtate,
pe top ce 'n as-a lume sunt supusi puterii sortii
Deopotriv-i stpaneste raza ta si geniul mona 1

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA II
De ce pana mea tImne In cerneall, m. Intrebi?
De ce ritmul nu m'abate cu ispita-i dela trebi?
De ce dorm, ingrImIdite intre galbenele file,
Iambii suitori, troheii, sIltItetele dactile?
DacI tu stiai problema astei vieti cu care lupt,
Ai vedea cI am cuvinte pana chiar si o fi rupt,
Clci intreb, la ce-am incepe sI 'ncercIm in luptI dreaptI
A turna in formI nouI limba veche si. 'nteleaptI?
Acea tainicI simpre, care doarme 'n a ta hat&
In cuplete de teatru s'o desfaci ca pe o marf,

and cu sete cauti forma ce sI poatI sI le 'ncapI,

SI le scrii cum cere lurnea, veo istorie pe ap5.?
Ins tu imi vei rIspunde cl e bine ca in lume
Prin frumoas stihuite sI pItrunzI al rneu nume,
SI-mi atrag luare-aminte a bIrbatilor din tarI,
SI-mi dedic a mele versuri la cucoane, bunIoarI,
i. desgustul meu din suflet s."4 impac prin a mea minte.
Dragul meu, cIrarea asta s'a bItut de mai nainte;
Noi avem in veacul nostru acel soiu ciudat de barzi,
Care 'ncearcI prin poeme sl devie cumularzi,
Inchinnd ale lor versuri la puternici, la cucoane,
Sunt cantati in cafenele si fac sgomot in saloane;
lar cIfIrile vietii fijad grele si inguste,
Ei incearcl s le treac prin protectie de fuste,
Dedicnd brosuri la dame a aror bIrbati ei sperI
C'ajungnd cndva rninistri le-a deschide cariefl.

De ce nu voiu pentru nume, pentru glorie sl scriu?

Oare glorie sI fie a vorbi Inteun pustiu?

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

13 8

'
4/

7-cii.t6ci

444.

.1:5*

sad

$1..k.,;4

.;

r1.41,7A.

d7d

'rah

A:

ifi

CL'cl,.; tip'

d-r/1,..9-C...1
0

i4
.&

.1,6-4

pa' .A; as

4-:tmiN

144:P...

,,6

,.

,,,,.--tr,

.1.-- r'

j 4 f - r....t

et,

Y76A.;

- ',J.L:4

..

I104, ,t,

Ca

Arr.."

4,4

/1

6.:.

61(

tu.414,d A:rx ;

r-z tft;

itrkt,i;

1149a 41.4

?I
14
-

ire eLsi-tr

Ptil,";

afiig

07,t44,

reo/rAts

/0.4

(:.1

(-PAW/14ft

.
tirsr"4-

tr.

trY14

4.`eiv
/1

rr444;

. .1i."

.t

44-err

4+ PV41";

SCRISOAREA
Manuscrisele Acaderniei RornAne

www.dacoromanica.ro

2260, 169 Ye

SCRISOAREA

II

39

7O

4/
4-

4,7

,A,141P,...'

42.

-\

-"6

I\

,,,V 54

4'
,

IAA

s-,-.4

,,,,

C 441

f!
Arai

'

C..

i,)

JI

i'

A:

CZYtea..=-.."

in":"

-11--;'

4147

_efe:

404,:,.54,40.0\r,
tit

Ale kr 7,144
I

fs
,

,4114-"

Jr v
4-4-11J

47,

41

"1,11..44 (, )140,-9,
SCRISOAREA II
Manuscrisele Academiei Rondne

zz6o, 170

www.dacoromanica.ro

J'40

M. EMINESCU

Azi, cand patimilor proprii muritorii toti sunt robi,

Gloria-i inchipuirea ce o mie de neghiobi
Idolului lot inchina, numind mare pe-un pide
Ce-o besica e de spuma, intfun secol de nimic
Incorda-voiu a mea lira sa cant dragostea? Un lant
Ce se 'triparte cu frtie intre doi si trei amanti.
Ce? sa 'ngani pe coarda dulce, ca de voie te-ai adaos
La cel cor ce 'n opereta e condus de Menelaos?
Azi adeseori femeia, ca si lumea, e o s coa%
Unde 'nveti numai durere, injosire si spoiala;
La aceste academii de stiinti a zanei Vineri
Tot mai des se perindeaza si din tineri in mai tineri,
Tu le vezi primimd elevii cei imberbi in a lor clas,
Pana cand din scoala toat o ruina a ramas.
Vai I tot mai gandesti la anii, cand visam in academii,
Ascultand pe vechii dascali carpocind la haina vremii,
Ale clipelor cadavre din volume stand s'adune
Si 'n a lucrurilor peteci cautand intelepciune?
Cu murmurele lor blande, un izvor de horum-harum
Castigand cu clipoceala nervum rerum gerendarum ;

Cu evlavie adanca ne 'nvarteau al mintii scripet,

Leganand cand o planeta, cand pe-un rege din Egipet.
Parca-1 vad pe astronomul cu al negurii repaos,
Cum usor, ca din cutie, scoate lumile din chaos
Si cum neagra vecinicie ne-o intinde si ne 'nvata
Ca epocele se 'risita ca margelele pe ata.
Atunci lumea 'n capatana se 'nvartea ca o morisca
De simteam, ca Galilei, ca comedia se misa.

Ametiti de limbe moarte, de planeti, de colbul scolii,

Confundam pe bietul &sal cu un craiu mancat de molii
Si privind painjenisul din tavan, de pe pilastri,
Ascultam pe craiul Ramses si visam la ochi albastri
Si pe margini de caiete scriam versuri dulci, de pilca'
Catre vre-o trandafirie si salbateca Clotilda.
Imi plutea pe dinainte cu al timpului amestic
Ba un soare, ba un rege, ba alt animal domestic.

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA II

Scartiirea de condeie ddea farmec astei linisti,

Vedeam valuri verzi de gane, undoiarea unei inisti,
Capul greu cAdea pe banck preau toate 'n infinit;

Cand suna, stiam a Ramses trebuia s fi murit.

Atunci lumea cea gandit pentru noi avea fiint,
, din contra, cea aievea ne prea cu neputint.
Azi abia vedem ce stearp si ce aspr cale este
Cea ce poate s convie unei inime oneste;
lar in lumea cea comun a visa e un pericul,
aci de ai cumva iluzii, esti pierdut si esti ridicul.

i de-aceea de-azi 'nainte poti s nu m mai intrebi

De ce ritmul nu m'abate cu ispia dela trebi,
De ce dorm ingamdite intre galbenele file,
Iambii suitori, troheii, sltretele dactile ...
De-oiu urma s scriu in versuri, team mi-e ca nu cumva
Oamenii din ziva de-astzi s. m 'nceap'a Muda.
DacA port cu usurint si cu zambet a lor urk
Laudele lor de sigur m'ar mahni peste Msur.

www.dacoromanica.ro

141

SCRISOAREA III
Un Sultan dintre aceia ce domnesc peste veo
Ce cu-a turmelor psune, a ei patrie s'o schimbk
La pmnt dormea tinndu-si cptiu mna cea dreapt;
Dark' ochiu 'nchis afark inlkintru se desteapt.
Vede cum din ceruri luna lunec si se coboarl
Si s'apropie de dnsul preschimbat in fecioar.
Inflorea ckarea ca de pasul blndei prinlveri;
Ochii ei sunt plini de umbra ainuitelor duren;
Codni se infioreazI de atta frumusete,
Apele 'ncretesc in tremur strAvezule lor fete,
Pulbere de diamante cade fiti ca o burl,
Scnteind plutea priin aer si pe toate din natur
$i prin m.ndra fermecare sun' o muzicA de soapte,
Iar pe ceruri se inalt curcubeele de noapte . . .
Ea, seznd cu el alkuri, mna fina i-o intinde,
PArul ei cel negru 'n valuri de inkasI se desprinde:
Las' sI leg a mea vieatl de a ta . . . In bratu-mi vino,
Si durerea mea cea dulce cu durerea ta aun-o.
Scris in cartea vietii este si de veacuri si de stele
Eu s fiu a ta stpnk tu stApan vietii mele.

$i cum o privea Sultanul, ea se 'ntunecI . .. dispare;

Iar din mima lui simte un copac cum a rIsare,
Care creste inteo clip ca in veacuri, mereu creste,
Cu-a lui ramuri peste lume, peste mare se rateste;
Umbra lui cea urias orizonul Il cuprinde
$i sub dnsul universul inteo umbr se intinde;
Iar in patru prti a lumii vede siruri muntii mari,
Atlasul, Caucazul, Taurul i Balcanii seculari;

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA ITI

143

kt.lr

11/144

ee

.-'

cra.=L-

r A,

4.3

er,14,t,j:

14,16
A.V

41

.., , ,

/ 4,, ),

6-7(nr'4-:
C

A.,.

,A .*2....rkr.--,-;
.4 .4.
., tt'
c.,,,-44 b

A.,i,

:;,,,,

4 r, fr";
:,,.:

- At
.,.- % --, led"
.

0-

N.stri'

4,.....

-,,,,-.

fM-'0(

...st

1.--r-I

&

'''

..A..17'

4-7,
--)

......4
,-. .4 -

v-.............:"..

.4.!.f,..

., , _,..
" 77:7--;

"-4, --r----4_,_:.

f:".7.:1,
f':7--i-fi..1""..42 .:. : '. :: .:44f
.

.)
.

" ,ir----":"A-7

-3

/ r''''4..

if
.49e

14'

pr.14-1"

C?Aul

(7

/4rte

6
Ac.

rk;

trw,

14.

Imo. :4'6..
<
A

SCRISOAREA III
zz6o,86

Manuscrisele Academiei Romine

www.dacoromanica.ro

144

M. EMINESCU

Vede Eufratul si Tigris, Nilul, Dunrea btrnI

Umbra arborelui falnic peste toate e st.'pri..

Astfel, Asia, Europa, Africa cu-a ei pustiuri

Si corIbiile negre legkandu-se pe rauri,
Valurile verzi de gre legnndu-se pe lanuri,
M'Afile trmuitoare i cetti lng limanuri,
ca pe-un urjas covor,
Toate se intind nainte-i
Vede %as. lngl
i popor lngl popor
Ca prin neguri alburie se strev.'d si se prefac
In inting 'mprtie sub o umbr de copac.

Vulturii porniti la ceruri, pn' la ramuri nu ajung;

Dar un vnt de biruint se porneste indelung
loveste tnduri, rnduri in frunzisul sunItor,
StrigIte de Allah! Allah! se aud pe sus prin nori,
Sgomotul crestea ca marea turbutat i inalt,
Urlete de bltlie s'alungau dup
Ins frunzele-ascutite se indoaie dup.a." v.nt
deasupra Romei nou.' se inclin la pmnt.
Se cutremur Sultanul ... se desteapa ... si pe cer
Vede luna cum pluteste peste plaiul Eschiser.
priveste trist la casa Seihului Edebali;

Dup gratii de fereastr o copia el zri

Ce-i zmbeste, mrdioas ca o creang de alun;
E a Seihului copil.', e frumoasa Malcatun.
trimis dela profet,
Atunci el pricepe visul

C.1 pe-o clip se Vtase chiat in raiu la Mohamet,

Q. din drago stea-i lumeascl un imperiu se va naste,
Ai amas ani si margini numai cerul le cunoaste.
Visul su se 'nfiripeaz si se 'ntinde vultureste,
An cu an imprtia tot mai largl se sporeste,
Iar flamuta cea verde se inalt an cu an,
Neam cu neam urmndu-i sborul si sultan dupl sultan.
Astfel tar dupl tarl drum de glorie-i deschid
Pn' in Dunlre ajunge furtunosul Baiazid

La un semn, un trm de altul, legnd vas de vas, se leagl

Si in sunet de fanfare trece oastea lui intreag;

www.dacoromanica.ro

145

SCRISOAREA

'

ritT'e-1L.

rty
f/2.`

stzs s

' r I

1)4

/.1

lettt,---C.

c,-

Id'''.

cift.-6,c,..4.
747-Jo,

e(-

"

ffr

CAI

4P444!'

"..,*

F 47(2,1-1-4

-."7
"

a.'e4

; 17,eircL,_

fr,

,X

.4:1:;La`

1'12!

i.;2:44*

.1

-.7tAn'erin",--e . -pee,

.1:491 k 4-4

'

-e:

I))

Ae

2g-re

ILA'''.

,e14,0-14,'

.F.;

U-s-re ;

?4-4

131'

'

P-

6)1.
,

41

.4

SCRISOAREA
2276,103

Manuscrisele Academiei Romine

www.dacoromanica.ro

146

M. EMINESCU

Ieniceri, copii de suflet ai lui Allah si Spahii

Vin de 'ntuneca plimantul la Rovine in campii;
Raspandindu-se in roturi intind corturile mari ...
Numa 'n zarea departata suna codrul de stejari.

Iat vine-un sol de pace c'o naframI 'n varf de bt.

Baiazid privind la dinsul, 11 intreab cu dispret:
Ce vrei tu?
Noi? Bun.' pace! Si de n'o fi cu banat,
Domnul nostru-ar vrea sa' vaz pe mritul imprat.

La un semn deschisI-i calea si s'apropie de cort

Un b'tran atat de simplu, dupl vorba, dupa' port.
Tu esti Mircea?
Da 'mplrate 1

Am venit s mi te 'nchini,
SI nu schimb a ta coroara inteo ramur de spini.

Orice gand ai, Impkate, si oricum vei fi sosit,

at suntem inca' pe pace, eu itii zic: Bine-ai venid
Despre partea inchinkii ins, Doamn.e, sa ne ierti;
Dar acu vei vrea cu oaste si razboiu ca sa ne certi,
Ori vei vrea sal faci intoars'a de pe-acuma a ta cale,
SI ne dai un semn si nou'l de mila Mkiei-Tale ...
De-o fi una, de-o fi alta ... Ce e scris si pentru noi,
Bucurosi le-om duce toate, de e pace, de-i fzboiu.
Cum? Cand lurnea mi-e deschisa, a privi gandesti ca pot
Ca intreg Aliotmanul sa se 'mpiedece de-un ciot?
O, tu nici visezi, btrane, cati in cale mi s'au pus!
Toata floarea cea vestit a intregului Apus,
Tot ce st in umbra crucii, imprati si regi s'aduna.
SI dea piept cu uraganul ridicat de Semilun.
S'a 'mbrkat in zale lucii cavalerii dela Malta,
Papa cu-a lui trei coroane, puse una peste alta,
Fulgerele adunat-au contra fulgetului care
In turbarea-i furtunoas a cuprins pamant si mate.
N'au avut decat cu ochiul ori cu mana semn a face,
Si apusul isi impinse toate neamurile 'ncoace;
Pentru-a crucii biruint se miscarl rauri-r'uri
Ori din codri rscolite, ori starnite din pustiuri;

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA

T47

Sguduind din pace-adana ale lumii inceputuri,

Innegrind tot orizontul cu-a lor zeci de mii de scuturi,
Se miscau ingrozitoare ca pIduri de lAnci i s'bii,
Tremura inspAimntatI marea de-ale lor corIbii!
La Nicopole vAzut-ai cate tabere s'au strins
Ca s'A stee inainte-mi ca si zidul neinvins.
Cand vAzui a lot multime, catI frunzA, catA iarbA,
Cu o urA ne 'mpAcatI mi-am soptit atunci in barb.',
Am jurat ca peste dansii s'A trec falnic, fkl pAs,
Din pristolul dela Roma s'A dau calului ovis
Si de crunta-mi vijelie tu te aperi c'un toiag?
purtat de biruintl, s mA 'mpiedec de-un mosneag?
De-un mosneag, da, impkate, cAci mosneagul ce privesti,
Nu e om de rand, el este Domnul Tkii-Romnesti.
Eu nu ti-as dori veodatl sl ajungi sA ne cunosti,
Nici ca Dunkea sA 'nnece spumegand a tale osti.
Dup vremuri multi venirA, incepand cu acel oaspe,
Ce din vechi se pomeneste, cu Dariu a lui Istaspe;
Multi durark dup vremuri, peste Dunke veun pod,
De-au trecut cu spaima lumii si multime de norod;
Impkati pe care lumea nu putea sl-i mai incapA,
Au venit si 'n tara noastrI de-au cerut pimnt i apA
Si nu voiu ca s'A ml laud, nici cA voiu s'A te 'nspAimant,
Cum venirk se fAcurA top o apA s'un pAmant.
Te fllesti c inainte-ti rlsturnat-ai val-vartej
Ostile leite 'n zale de 'mpArati si de viteji?
Tu te lauzi cA Apusul inainte ti s'a pus? ...
Ce-i mana pe ei in luptk ce-au voit acel Apus?
smulgl de pe fruntea ta de fier,
Laurii voiau
A credinpi biruintA cAta once cavaler.
Eu? Imi apk skAcia i nevoile si neamul
Si de-aceea tot ce miscA 'n tara asta, raul, ramul,
Mi-e prieten numai mie, iar tie dusman este,
DusmAnit vei fi de toate, flea prinde chiar de veste;
N'avern osti, darA iubirea de mosie e un zid
Care nu se 'nfioreazI de-a ta spaimk Baiazid!

...

Ce mai freamk, ce mai sbucium!

Codrul clocoti de sgomot si de arme si de bucium,
abia plecA bAtranul

40*

www.dacoromanica.ro

148

M. EMINESCU

lar la poala lui cea verde mii de capete pletoase,

Mii de coifuri lucitoare ies din umbra 'ntunecoasa';
Calaretii implu campul i roiesc dupa un semn
In caii lor salbateci bat cu scarile de lemn,
Pe copite iau in fug fata negrului pamant,
Lanci scanteie lungi in soare, arcuri se intind in vnt,
ca nouri de ararna i ca ropotul de grindeni,
Orizonu 'ntunecandu-1, vin sageti de pretutindeni,
Vajaind ca vijelia i ca plesnetul de ploaie
Urla campul i de tropot si de strigat de bataie.
In zadar striga 'mparatul ca i leul in, turbare,
Umbra mortii se intinde tot mai mare si mai mare;
In adar flamura verde o ridica inspre oaste,
Caci cuprinsa-i de pieire si in fata i in coaste,
aci se clatin rarite siruri lungi de batalie;
Cad Arabii ca i palcuri risipite pe campie,
In genunchi cadeau pedestrii, colo caii se rastoarna,
Cad sagetile in valuri care suiera, se toarna,
lovind In Eta 'n spate, ca i crivatul si gerul,
Pe pamant lor li se pare cal se narue tot cerul
Mircea insusi mana 'n lupta vijelia 'ngrozitoare,
Care vine, vine, vine, calca totul in picioare;
Durduind soseau calarli ca un zid 'Malt de suliti,
Printre cetele p'gane trec rupandu-si large uliti;
Risipite se 'mprastie a dusmanilor siraguri,
gonind biruitoare, tot veneau a tarii steaguri,
Ca potop ce prapadeste, ca o mare turburata
Peste-un ceas paganatatea e ca pleava vanturata.
Acea grindin' otelita inspre Dunare o mana,
Iar in urma lor se 'ntinde falnic armia romana.
Pe cand oastea se aseazI, iata soarele apune,
Voind crestetele 'nalte ale tarii s 'ncunune
Cu un nimb de biruinta; fulger lung incremenit
Margineste muntii negri in intregul asfintit,
Pan' ce izvorasc din veacuri stele una cate una
din neguri, dintre codri, tremurand s'arata luna
Doamna marilor s'a noptii vars liniste si somn.
Langa cortu-i, unul dintre fiii falnicului Domn,

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA ILI

Sta zambind de-o amintire, pe genunchi scriind o carte,

S'o trimit dragei sale, dela Arges mai departe:
De din vale de Rovine
Graim, Doamna, cata Tine,
Nu din gura, ci din carte,
Ca ne esti asa departe.
Te-am ruga, niki, ruga
trimiti prin cineva
Ce-i mai mandru 'n valea Ta:
Codrul cu poenele
Ochii cu sprancenele;
Ca si eu trimite-voiu
Ce-i mai mandru pe la noi:
Oastea mea cu flamurile,
Codrul si cu ramurile,
Coiful nalt cu penele,
Ochii cu sprancenele.
Si s'a' tii ca-s
CI, multamind lui Cristos,
Te sarut, Doamna, frumos.

De-asa vremi se 'nvrednicira cronicarii si rapsozii;

Veacul nostru ni-1 umplura saltimbancii. i Irozii
In izvoadele batrane pe eroi mai pot sa caut;
Au cu lira visatoare ori cu sunete de flaut
Poti sa 'ntampini patriotii ce-au venit de-atunci incolo?
Inaintea acestora tu ascunde-te, Apollo!
O eroi! care 'n trecutul de mariri v adumbriseti,
Ati ajuns acum de moda de va* scot din letopiseti,
Si cu voi drapandu-si nula, va citeaza toti nerozii,
Mestecand veacul de aur In noroiul greu al prozii.
Ramaneti in umbra santa, Basarabi i voi Musatini,
Descalec'tori de tara, datatori de legi si datiai,
Ce cu plugul i cu spada ati intins mosia voastr
Dela munte pan' la mare si la Dunarea albastra.

Au prevntul nu ni-i mare? N'o sa-mi dea ce o sa cer?

N'o sa aflu intre-ai nostri vre un falnic juvaer?

www.dacoromanica.ro

149

150

M. EMINESCU

Au la Sybaris nu suntem, langl capistea spoielii,

Nu se nasc glorii pe strad si la usa cafenelii?
N'avem oameni ce se lupt. cu retoricele suliti
In aplauzele grele a canaliei de uliti,
Panglicari in ale trii, care joaa ca pe funii,
Msd cu toate de renume din comedia minciunii?
Au de patrie, virtute nu vorbeste liberalul,
De ai crede c vieata-i e curat." ca cristalul?
Nici visezi a inainte-ti st un stalp de cafenele,
Ce isi fade de-aste vorbe inganandu-le pe ele.
Vezi colo pe uriciunea fr suflet, f`a'r cuget,
Cu privirea 'mprosat si. la flci umflat si buget,
Negru, cocosat si lacom, un izvor de siretlicuri,
La tovarlsii sAi spune veninoasele-i nimicuri;
Toti pe buze-avand virtute, iar in ei moned calf*
Quintesent de mizerii dela crestet pin 'n talp.
Si deasupra tuturora, oastea s si-o recunoascI,
Isi arunc pocitura bulbucatii ochi de broasc ...
Dinteacestia tara noastel isi alege astzi solii!
Oameni vrednici ca s sazI in zidirea sfintei Golii,
In clinesi cu maneci lunge si pe capete scufie,
Ne fac legi si ne pun biruri, ne vorbesc filosofie.
Patriotii! Virtuosii, cdtori de asezminte,
Unde spumegl desfrAul in naiscri si in cuvinte,
Cu evlavie de vulpe, ca in strane, sed pe locuri
Si aplaud frenetic schime, cantece si jocuri ...
Si apoi in Sfatul trii se adun' s se admire
Bulgroi cu ceafa groas, grecotei cu nas subtire;
Toate mutrele acestea sunt pretinse de Roman,
Toat greco-bulgrimea e nepoata lui Traian!
Spuma asta 'nveninat, ast. plebe, Ast gunoiu

SI ajung' a fi stpara si pe tar si pe noi!

Tot ce 'n Odle vecine e smindt si starpitur,
Tot ce-i insemnat cu pata putrejunii de naturk
Tot ce e perfid si lacom, tot Fanarul, top Roth,
Toti se scurser aicea si formeazI patriotii,
'neat fonfii si flecarii, ggutii si gusatii,
l35.113Aiti cu gura strambI sunt stpanii astei natii!

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA III

Voi sunteti urmasii Romei? Niste rai si niste fameni!

I-e ru.sine omenirii s va zica voua oameni!
Si aceasta ciuma 'n lume si aceste creaturi
Nici rusine n'au s'A' iee in smintitele lor guri
Gloria neamului nostru spre-a o face de cara,
Indraznesc ca sa rosteasca pan' si numele tau.. . tara!

La Paris, in lupanare de cinisme si de lene,

Cu femeile-i pierdute si 'n orgiile-i obscene,
Acolo v'ati pus averea, tineretele la stos . . .
Ce a scos din voi Apusul, cand nimic nu e de scos?
Ne-ati venir apoi, drept minte o sticluta de pomada,
Cu monoclu 'n ochiu, drept arma betisor de promenada,
Vestejiti ara de vreme, dar cu creen i de copil,
Drept stiint' avand in minte vre un vals de Bal-Mabil,
Iar in schimb cu-averea toat veun papuc de curtezana...
O, te-admir, progenitura de origine romana!
Si acum priviti cu spaiml fata noastra sceptic-rece,
VI mirati, cum de minciuna astazi nu vi se mai trece?
Cand vedem el top aceia care vorbe mari arunca
Numai banul il vaneaza si castigul ara munca,
Azi, cand fraza lustruita nu ne poate insela,
Astazi altii sunt de vina, domnii mei, nu este-asa?
Prea v'ati aratat arama, sfasiind aceasta tara,
Prea facurati neamul nostru de rusine si ocara,
Prea v'ati batut joc de limba, de strabuni si obicei,

Ca s nu s'arate-odata ce sunteti Niste misei!

Da, castigul ara munca, iata singura pornire;
Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire.

Dar lasati macar stramosii ca s doarma 'n colb de cronici;

Din trecutul de marire v'ar privi cel mult ironici.
Cum nu vii tu, Tepes Doamne, ca punand mana pe ei,
Sa-i imparti in douI cete: in smintiti si in misei,
Si in dou temniti large cu de-a sila sa-i adum,
Sa dai foc la puscarie si la casa de nebuni!

www.dacoromanica.ro

151

SCRISOAREA IV
St castelul singuratic, oglindindu-se in lacuri,
Iar in fundul apei clare doarme umbra lui de veacuri;
Se inalt in t'Acere dintre raristea de brazi,
DAnd atAta intunerec rotitorului talaz.
Prin ferestrele arcate, dup geamuri, tremuf numa
Lungi perdele incretite, care scAnteie ca bruma.
Luna tremurA pe codri, se aprinde, se m'Ateste,
Muchi de stAncA, vArf de arbor, ea pe ceruri zugrIveste,
Iar stejarii par o strajA de giganti ce-o inconjoark
RAsAritul ei pAzindu-1 ca pe-o tainicA comoarA.

Numai lebedele albe, cAnd plutesc incet din trestii,

Domnitoare peste ape, oaspeti linistei acestei,
Cu aripele intinse se mai scuturl vi-o taie
and in cercuri tremurAnde, cAnd in brazde de vApaie.
Papura se miscA 'n fream't de al undelor cutrier,
lar in iarba inflorit, somnoros suspin' un grier ...
E atAta varA 'n aer, e atit de dulce svonul ...
Singur numai cavalerul suspinAnd privea balconul
Ce 'ncArcat era de frunze, de ii spAnzue prin ostrete,

Roze rosie de Siras si liane 'n fel de fete.

Respirarea cea de ape il imbatA, ca si sara;
Peste farmecul naturii dulce-i picurl ghitara:
O aratI-mi-te iar 'n hain lungI de mAtask
Care pare incArcatA de o pulbere-argintoas,

Te-as privi o vieat 'ntreagI in cununa ta de raze,

Pe cAnd m'Ana ta cea albA pArul galben il neteaz.

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA IV

15 5

eletiMbliwrig

Airge.-;

.p2,14,9

11,-5

C4.

,199.

egt'

AtC4 6

tel

Ceii; JCtICr

Ankol

e4i

'rnr'

er;

%to**

V 41.

ett

9,4,44t.

A-4yr. eh,

ALA,f'

Ps'

frk9 e

eg

/1--r?

riff:1w

den

4o-re...1
C-4

n;1.1

0"591,92
14.94IPS;

4wie

Ir',."

rJ

,e-td,t0.%

6,9iir41:

.f?P

01'0

,49

p,

Pa
4.914

("1495:

.9;9

Manuscrisele Academiel Ro mane

'

to.o.e

6?-4 Aft 09,74l

eg -"-11`;
SCRISOAREA IV
(numerotad, Intm, a II-a)

www.dacoromanica.ro

2282, 25

M. EMINESCU

'54

Vino! Joacl-te Cu mine . . . Cu norocul meu

. .

mi-aruncl

Dela sanul tu cel dulce floarea vested de luncl,

Ca pe coardele ghitarei rsunand incet s cad . . .
Ah! E-atat de alba noaptea, parc'ar fi elzut zpad.
Ori, in umbra parfumat a buduarului s vin,
Sal m 'mbete acel miros dela panzele de in;
Cupido, un paj sgaLnic, va ascunde cu-a lui man,
Vioriul glob al lampei, mldioasa mea stpan!
Si uscat fosni mItasa pe podele, intre glastte,
Intre rozele de Siras si lianele albastre;
Dintre flori copila rade si se 'nclin peste gratii
Ca un chip usor de inger e-arkarea adoratei
Din balcon i-arunc-o rozal i cu manile la gur,
Pare cl Il dojeneste cand sopteste cu cldur;
Apoi iar dispare 'n luntru . . . auzi pasuri ce coboar
Si iesind pe us iute, ei s'au prins de subsuoar.
Brat de brat psesc alturi . le st bine la olalt,
Ea frumoas si el tanr, el Inalt si ea inalt.
Iar din umbra dela maluri se desface-acum la larg
Luntrea cu-ale ei vintrele spanzurate de catarg
Si incet inainteaz1 In lovire de lopeti,
Legnand atata farmec i atatea frumuseti

. .

luna iese 'ntreag, se inalt' asa blaie

Si din farm In trm dureazI o cArare de vpaie,
Ce pe-o repede 'nmiire de mid unde o asterne
Ea, copila cea de aur, visul negurii eterne;
Si cu cat lumina-i dulce tot mai mult se lamureste,
Cu-atat valurile apei, cu-atat trmul para.' creste.
Codrul pare tot mai mare, parc' vine mai. aproape
Dimpreun cu al lunei disc, stpanitor de ape.
Iar tei cu umbra lat i cu flori pan 'n pmant
Inspre apa 'ntunecat'l lin se scutur de vant;
Peste capul blond al fetei sboar florile s'o plou . . .
Ea se prinde de grumazu-i cu manutele-amandou.
Si pe spate-si las capul: M uimesti dacI nu mantui
Ah, ce fioros de dulce de pe buza ta cuvantu-i!
Cat de sus ridici acuma In gandirea ta pe-o roab,
Cand durerea ta din suflet este singura-mi podoab.
Luna .

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA IV

si mI cutrernuri,
*i cu focul bland din glasu-ti tu m.
De imi pare o poveste de amor din alte vremuri;
Visurile tale toate, ochiul tIu atat de tristu-i,
Cu-a lui umed' adancime toat.' mintea mea o mistui ...
DI-mi-i mie ochii negri ... nu privi cu ei in laturi,
aci de noaptea lor cea dulce vecinic n'o s'al mI mai saturi,
As orbi privind intrinsii ... O, ascula numa 'ncoace,

Cum la vorb`a mii de valuri stau cu stelele proroace!

Codrii negri aiureazI si izvoarele-i albastre
Povestesc ele 'n de ele numai dragostele noastre
luceferii ce tremuf asa reci prin negre cetini,
Tot pAmantul, lacul, cerul ... toate, toate ni-s ptietini ...
Ai putea sl lepezi carma si lopetile sI lepezi,
DupI propria lor voie s: ne ducl unde repezi,
CIci ori unde numai ele ar dori ca sI ne poarte,
Pretutindeni fericire ... de-i vieatl, de e moarte.

cand suntem numai noi singuri,

Ce ades ml porti pe lacuri si pe mate si prin cranguri!
Unde ai vIzut veodatI aste tIri necunoscute?
Fantazie, fantazie

and se petrecue aceste? La o mie patru sute?

Azi n'ai chip in toatI voia in privirea-i sI te pierzi,
Cum iti vine, cum iti place pe copilI s'o desmierzi,
DupI gat sI-i asezi bratul, gurI 'n gurI, piept la piept,
S'o intrebi numai cu ochii: MI iubesti tu? Spune drept!
Asi! abia ti-ai intins mana, sare ivIrul la usI,
E-un congres de rubedenii, vre un unchiu, vre o mItus"....
Iute capul inteo parte si te uiti in jos smerit .. .
Oare nu-i in lumea asta vt'un ungher pentru iubit?
ca mumii egiptene stau cu totii 'n scaun teperu,
Tu cu maulle 'nclestate, mai cu degetele depeni,
Mai sucesti 'v-re o tigarI, numeri fire de musteti
Si 'n probleme culinare te lucerci a fi istet.

Sunt sItul de-asa vieatI ... nu sorbind a ei paharI,

Dar mizeria aceasta, proza asta e amarI.
SI sfintesti cu mil de lacrimi un instinct atat de van
Ce le-abate si la pasIri de vreo douI ori pe an?

www.dacoromanica.ro

IS5

156

M. EMINESCU

,Ac

ft
,reows;;;/,' 40;4

tf

<icy,

14*".

1,0

/0,'

et,

to;.'

4: 3

4 ff.:a4

17,4

.4 14

.09I4E-fk

64

4-44

da--;

1;4

er2r-z(,4,4;
44,a,

111.

'41 r

4.

14.-0519. op.tircos

t'a

PP

4tr:

5.01

43'Ad;
11.4

fi

1);

0,

teats.'

..(tf

447.3' od..-4,--- '

41,74-4

LL-

r', 4 4.'4

,,,..

1 '

WAse../ftr,

tnis7g-

viceS..q.....- '

"..--.4

Z i ____L.

1.4-4--

ki .ilt........4 44 , -iu. t-1,1-

..10%,
-

,k4

rt..

; "' "-,..

'

..

11.

04) 4-

tr-0

14.

ft:,

tri!/'

''

..,

SCRISOAREA IV
Manuscrisele Academtei Romine

www.dacoromanica.ro

zz6r, 8z v.

SCRISOAREA IV

Nu trIiti voi, ci un altul VI inspirI el trIieste,

El cu gura voastr rade, el se 'ncantI, el sopteste,
CAci a voastre vieti cu toate sunt ca undele ce curg,
Vecinic este numai raul: raul este Demiurg.
Nu simtiti c'amorul vostru e-un amor stflin? Nebuni!
Nu simtiti cI 'n proaste lucrad voi vedeti numai minuni?
Nu vedeti c'acea iubire serv' o cauzI din naturI?

CI e leagIn unor viete ce seminte sunt de url?

Nu vedeti cl rasul vostru e in fiii vostri plans,
CI-i de vinI cum cI neamul Cain Ina.* nu s'a stans?
O teatru de pIpuse .. . svon de vorbe omenesti,
Povestesc ca papagalii mii de glume si povesti

FIel ca sI le priceapl ... DupI ele un actor

&I de vorbl cu el insusi, spune zeci de mii de ori
Ce-a spus veacuri dup' olaltI, ce va spune veacuri hick
Pan' ce soarele s'o stinge in genunea cea adancI.
Ce? Cand luna se strecoarI printre nouri, prin pustii,
Tu cu lumea ta de ganduri dup./ ea s te atii?
SI aluneci pe poleiul de pe ulitele ninse,
SI privesti prin lucii geamuri la luminile aprinse
Si s'o vezi inconjuratl de un roiu de pierde-vark
Cum zambeste tuturora cu gandirea ei usoar?
S'auzi zornetul de pinteni si fosnirile de rochii,
Pe cand ei sucesc musteata, iar ele fac cu ochii?
Cand incheie cu-o privire amoroasele 'ntelegeri,
Cu ridicula-ti simtire tu la poarta ei sl degeri?
PItimas si indArItnic s'o iubesti ca un copil
Cand ea-i rece si cu toane ca si luna lui April?
Inclestand a tale brate toatI minrea sI ti -o pierzi?
Dela crestet la picioare s'o admiri si s'o desmierzi
Ca pe-o marmurI de Paros sau o panzI de Corregio,
Cand ea-i rece si cochetI? Esti riclicul, intelege-o .. .
Da ... visam odinioarI pe acea ce m'ar iubi,
Cand as sta pierdut pe ganduri, peste urdr mi-ar privi,
As simti-o cI-i aproape si ar sti c'o inteleg . ..
Din sIrmana noastrI vieat, am dura roman intreg .. .
N'o mai caut ... Ce s.' caut? E acelasi cantec vechiu,
Setea linistei eterne care-mi sun in urechi;
Dar organele-s sfrmate si 'n strigIri iregulare
Yechiul cantec mai strAbate, cum in nopti izvorul sare.

www.dacoromanica.ro

157

158

M. EMINESCU

P'ici, pe colo mai strbate, cite-o razI mai curatl

Dintr'un Carmen Soculare ce-1 visai si eu odat.
Altfel suier si strip:, scap.fl i rupt asun,
Se lmping tumultuoase i slbatece pe strun,
In gAndu-mi trece vntul, capul arde pustiit,
Aspru, rece sun.' cintul cel etem neisprvit
Unde-s sirurile clare din vieata-mi si le spun?
Ah! organele-s sfrrnate i maestrul e nebun!

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA V
Biblia ne povesteste de Samson, cum 61 muierea
prul, i-a luat toat puterea
Cnd dormea,
De 1-au prins apoi dusmanii, 1-au legat i i-au scos ochii,
Ca dovadA de ce suflet st in pieptii unei rochii
Tinere, ce plin de visuri urmresti vre o femeie,
Pe cnd luna, scut de aur, strluceste prin alee
pteaz1 umbra verde cu misterioase dungi,
Nu uita eft' doamna are minte scura, haine lungi.
Te imbeti de feeria unui mndru vis de varl,
Ia intreab-o bunloar
Care 'n tine se petrece
O s-ti spue de panglice, de volane si de mode,
Pe cnd mima ta bate ritmul sfnt al unei ode .. .

and cochet de-al au umr ti se razimA copila,

Dac' ai inimI i minte, te gndeste la Dalila.
E frumoas, se 'ntelege ... Ca copiii are haz,
cnd rde face ine i gropite in obraz
gropite face 'n unghiul ucigasei sale guri
Si la degetele mnit si la once 'ncbeieturi.
Nu e mie, nu e mare, nu-i subtire, ci
Inct ai ce strange 'n brate numai bunl de iubit.
Tot ce-ar zice, i se cade, tot ce face-i sade bine
Si o prinde once lucru, aci asa se si cuvine.
Dael vorba-i e plcut, si tcerea-i Ind. place;
Vorba zice: fugi incolo, rsul zice: vino 'ncoace!
ImblA parc amintindu-si vre un cntec, alintat,

Pare el i-ar fi tot lene si s'ar cere srutat.

Si se 'naltl din elcie s-ti ajung pan' la gur,
Druind c'o slrutare acea tainted aldur,

www.dacoromanica.ro

z6o

M. EMINESCU

Ce n'o are cleat numai sufletul unei femei

Cata fericire crezi tu c'ai gasi in bratul ei!
Te-ai insenina vazandu-i rumenirea din obraji
Ea cu toane, o craiasa, iar tu tanar ca un paj
Si adnc privind In ochii-i, ti-ar prea cuna ca inveti
pret.
Cum vieata pret sa aiba. si cum moartea
Si, inveninat de-o dulce si fermecatoare jale,
Ai vedea in ea craiasa lumii gandurilor tale,
Asa ca, inchipuindu-ti lacramoasele ei gene,
Ti-at pa'rea mai mandrai decat Venus Anadyomene,

Si, In chaosul utrii, oricum oree alerge,

Ea, din ce In ce mai draga, p-ar cadea pe zi ce merge.

Ce iluzii! Nu 'ntelegi tu, din a ei clutatura,

C deprindere, grimasa este zambetul pe gura,
C intreaga-i frumusete e in lume de prisos,
pierde fra de nici un folos?
Si ea sufletul
In zadar boltita lira, ce din sapte coarde suna,
TOnguirea ta de moarte In cadentele-i aduna;
In zadar in ochi avea-vei umbre mndre din povesti,
Precum iarna se aseaza flori de ghiata pe feresti,
; In zadar o togi: Consacra-mi
Cand In inima' e vara
Crestetul cu-ale lui ganduri, sa-1 sfintesc cu-a mele lacrami 1

Ea nici poate sa 'nteleaga, ca nu tu o vrei

E un demon ce 'nseteaza dupa dulcile-i lumine,

'n tine

C'acel demon plange, rade, neputand s'auza plnsu-si,

spre-a se 'ntelege insfarsit pe sine insusi,
Ca o vrea
Ca' se sbate ca un sculptor fara brate si ca geme
Ca un maistru ce-asurzeste In momentele supreme,
Pan' a nu ajunge 'n culmea dulcii muzice de sfere,
Ce-o aude cum se naste din rodre si cadere.
Ea nu stie c'acel demon vrea sal aiba de model
Marmura-i ca ochii negri i cu glas de porumbel
Si CI nu-i cere drept jertfa pe-un altar inalt s moara,
Precum In vechimea sfanta se junghiau odinioara
Vitginile ce statura sculptorilor de modele,
Cand taiau In marmor chipul unei zane dupa. ele.

S'ar pricepe pe el insusi acel demon ... s'ar renaste,

Mistuit de focul propriu, el atunci s'ar recunoaste

www.dacoromanica.ro

ECRISOAREA V

i61

/e/11-',VaZeet

;
.1/-?,64

,Avt4,4

,,---474,7-e

1741::
.

HO

/;gt

Ji

74444 Ape!. .

ti/ 01;W

1(^f fr;
-k.,...114.41rere

ove-vv-z;e2 :

cs.:is,DErr4
..z

rigr',,s.

4.9iW

474;

20:4

"444.440,4
,

1
...;/re

A' /14~

1r

esi",

.,./: '10;47

t'

ext "

t4e. pr'fi

//100,1g.
k/

P4'

4 A.,.

71444.

dt"

I., lAkVilt0714k6'6'rs.

% 54414-r--4.4

tzzi,
"

141A A4

%,3d

v$6.;r0,4

124s V'1
<4;

1'34/4/

-4

,
ti:el"

b[P,r,44

,,.r%

iikj

Manuscrisele Academia Romine

SCRISOAREA V

2282, 134
11

www.dacoromanica.ro

161

M EMINESCU

ptruns de-ale lui patimi si amoru-i, cu nesatiu

El ar &Auge 'n vers adonic limba lui ca i Horatiu;
Ar atrage 'n visu-i mndru a izvoarelor murmururi,
Umbra umedI din codri, stelele ce ard de-apururi,
ferice,
'n acel moment de tainI, cnd s'ar crede
Poate-ar invia in ochiu-i ochiul lumii cei antice
Si cu patima adnca ar privi-o s'o adore,
Dela ochii ei cei tineri mntuirea s'o implore;

Ar voi in a lui brate sa o tina 'n veci de veci,

Desghetnd cu sarutarea-i raza ochilor ei reci.
Caci de piatra de-ar fi, Inca s'a 'ncalzi de-att amor,
Cnd cazndu-i in genunche, i-ar vorbi tnguitor,
Fericirea innec.ndu-1, el ar sta s'A 'nnebuneasca

Ca 'n furtuna lui de patimi si mai mult s'A o iubeasca.

Stie oare ea ca poate ca sa-ti dea o lume 'ntreag',
C'aruncndu-se in valuri i cercnd sI te 'nteleaga
Ar Implea-a ta adncime cu luceferi luminosi?
Cu zmbiri de curtezana i cu chi bisericosi,
S'ar preface ca pricepe. Magulite toate sunt
De-a fi umbra frumusetii cei eterne pe pamnt.
O femeie intre flori zi-i si o floare 'ntre femei
S'o sa-i placa. Dar o pune sa aleaga intre trei
Ce-o 'nconjoara, top zicnd ca o iubesc ct de naiva,
Vei vedea ca de ()data ea devine pozitiva.
Tu, cu mima i mintea poate esti un paravan
Dupa care ea atrage vre un june curtezan,
Care infra' ca actorii cu pasciorul maruntel,
Lasnd val de mirodenii si de vorbe dupa el,
O chioreste cu lornionul, butonat cu o garofa,
Opera croitoreasca i in spirit si in stofa;
convin tuspatru craii cartilor de joc
Poate
'n camara inimioarei i-aranj caza la un loc . . .
cnd dama cocheteaza cu privirile-i galante,
Impartind ale ei vorbe intre-un craiu batrn si-un fante,
Nu-i minune ca simtirea-i sa se poata
SI confunde-un craiu de pica cu un craiu de mahala
Caci cu dorul tau demonic va vorbi calugareste,
Pe cnd craiul cel de pica de s'anta, pieptu-i creste,

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA V

163

40.44

r,-,4a

tg.

cb
r=d--4.

if-1

ism

/111/

tr/

4/Lt

-4

#6,70

't<A.,4

Ar/po
feo.

ovw.: ;4;

0.

,4

vi

'f1/0t4t17

s.

Or'

pie

f44+

Pr'341:0 7.47*

4014,1.

'

44,447.

erp, as.
'

Manuscrisele Academiei Romine

.kit

SCRISOAREA V

2277,55

II*

www.dacoromanica.ro

164

M. EMINESCU

Ochiul inghetat
umplu ganduri negre de amor
deodat e vioaie, stk. picior peste picior,
'acel sec in judecata-i e cu duh si e frumos

A visa ca adevarul sau alt luau de prisos

E in stare ca s schimbe in natuf un fir de par,
Este piedica eterna ce-o punem la adevr.
Asa dar, cand plin de visuri, urm,'resti vre o femeie,
Pe cand luna, scut de aur, straluceste prin alee
pateaza umbra verde cu fantasticele-i dungi:
Nu uita c doamna are minte scurta, haine lungi.
Te imbeti de feeria unui mandru vis de vara,
Care 'n tine se petrece
Ta intreab -o bunaoara,

sa-ti spue de panglice, de volane si de mode,

Pe cand mima ta bate 'n ritmul sfant al unei ode
and vezi piatra ce nu simte nici durerea i nici mila
De ai inima i minte feri in laturi, e Dalila

www.dacoromanica.ro

MANU SA
(dup FR. SCHILLER)

Ling' a leilor grdin regele Francisc asteapt,

Ca s vad cum s'o 'ncinge intre fiare lupta dreaped.
Imprejur cei mari ai trii si ai sfatului s'adun.
Pe balconul nalt se 'nsir dame 'n vesel cunun.
Regele d semn cu mAna, sare-o poarel din fitane
i un leu iese in fat, cumptat, cu pasuri line,
Mut se uit imprejuru-si, cased' lung si a lui coam
Scuturand-o, isi intinde muschii si s'aseaz. jos.
Regele un semn mai face, se deschide-o alt poatt
dinteinsa se repede
Cun slbatec salt un tigru, care cnd pe leu 11 vede
Muge 'tare,

Coada roat o 'nvarteste,

Scoate limba,

Sperios ins pe leu inteun cerc il ocoleste,

Sfork inversunat,
Apoi mormind se 'ntinde
LangI el.
Regele mai face-un semn,
i pe dou poni deschise
Se asvArl' doi leoparzi,
Ce cu poft inimoas de-a lupta se si aruncI
Peste tigru.

Dar acesta ii apuel in cumplitele lui ghiare

Leul muge,
Se ridic in picioare,

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

66

Fiarele se 'nfioreazA,

Si 'mprejur, arzind de dorul de-a se sfAsia 'ntre ele,

Se aseazA.

O frumoas minA scapl de pe margine de-altan

O mAinusA, drept la mijloc, intre tigru i 'ntre leu;
Iar dama, Cunigunda, zise-atunci, bAtAndu-si joc,
Cavalerului Delorges:
Dac' amorul
fierbinte cum te juri in orice oar,
S'A te vAid,

Mergi, minusa de-mi ridickl

Cavaleru-aleargA, iute se coboarA
In grozava prejmuire, calc sigur, fAr fricA,

Din mijlocu-acestor monstri

Cu-a lui degete 'ndrIsnete el mAnusa de-o ridicA.
Cu miscare i cu groaz'k'
Damele i cavalerii 1-au privit,
Ins foarte linistit
El mAnusa o aduce inapoi.

De-a lui laud e plink' orice gurl,

Cunigunda 11 priveste cu o gingas. cAldurA

Ce-i promite c norocu-i e aproape.

Dar mnusa el in fatA i-o aruncA:
Doamna mea, o multAmire ca aceasta n'o mai voiu
Si-o l'As'A numai decAt.

www.dacoromanica.ro

LUCEAFRUL
A fost odat ca 'n povesti
A fost ca niciodat,
Din rude mari Imprkesti,
O prea frumoas fatl.
era una la p'rinti
mindr 'n toate cele,
Cum e Fecioara Intre sfinti
luna 1ntre stele.
Din umbra falnicelor bolti
Ea pasul si.-1 indreapt

Lngl fereastr, unde 'n colt

Luceafrul asteaptI.

Privea In zare cum pe mri

Rsare i strluce,
Pe raiscstoarele

Corbii negre duce.

11 vede azi, 11 vede mni,
Astfel dorinta-i gata;

El iar privind de sIptmni,

li cade drag fata.
Cum ea pe coate-si rzima
Visand ale ei
De dorul lui si Mima
sufletu-i se Imple.

www.dacoromanica.ro

168

M. EMINESCU

Si cat de viu s'aprinde el

In orisicare sarl,
Spre umbra negrului castel
Cand ea o sl-i aparI.
*
e.c

Si pas cu pas pe urma ei

AlunecI 'n odaie,
Tesand cu recile-i scantei

0 mreajI de vIpaie.
Si cand in pat se 'ntinde drept
Copila sI se culce,
1-atinge manile pe piept,
I'nchide geana dulce;

Si din oglind luminis

Pe trupu-i se revarg,
Pe ochii mari, baand inchisi
Pe fata ei intoars.
Ea il privea cu un suras,
El tremura 'n oglind",

aci o urma adanc in vis

De suflet s se prind.

lar ea vorbind cu el in somn,

Oftand din greu suspira:
0, dulce-al noptii mele Domn,
De ce nu vii tu? Vin1
Cobori in jos, luceatr bland,
Alunecand pe-o raz.",

rtrunde 'n mg si in gand

Si vieata-rni lumineazl!

El asculta tremurItor,
Se aprindea mai tare
Si s'arunca fulgerkor,
Se cufunda in mare;

www.dacoromanica.ro

,.
r.

.,
... 1

...1

-.

,. 1'

-,1

,.

te

i.o,

44

..k:,

.,

.
'

.;

-7.

.4

t..,,..

,...,

.
.

..4 '

:.

1,.. \4 s......s.1,
.."-."..

i--, ,,,t

,, 1 -

'I A
_
,

,..

1..

a
.....

:'4 ....
e-

-1.

, ,?.,

,
.

..

...1. 're

,1
....3

st

4, ----1
...4.__"-'

"

..
.

4.

't

0..'
'- a-i.,

...

)
4.

',,,

,
.

.,...-,

`'

,1.,
3'

,i

.rv'oeir-"

'4a

iI

ti .

4.

4,..

4:'

.. -,

rt.--... ,
-4
...

_t ,

7;

js....%.

'4

/..tt,,,

4.....

4,3

-43

..

AZ

T.

...,,f':
-

..--7,

i
.,4

_-_:.

g.

.4...--..

'

i1
,,

..

vt
Z.
,. ,,,....,.
iN;

.i

LUCEAFARUL

: .4'
':i

st/ '
ii,l, ;tfi

....

1/4k,-.-

...

,t.

i
11.4,

,..a

4- gti'l
.. :(7: :.:
.,'-'1i
,

...,.....

._

%-q,

.t7.4.

,.

'

....i.
..

,..

rr
$.

.: -,

'

,. i

-;

-.

t...1::

- -.I.

;, .
-:
...

se

-!,

r.
.4

.;....,

-.. 1:

'

't,

,..

'

1.,,

-,-...;-.

.-

Ili a V, t
I , T., r

4'

r .,

-.5,

;
1...

' .1

*ii,'

.% 1

.i

.4

169

Is

www.dacoromanica.ro

170

M. EMINESCU

Si apa unde-au fost czut

In cercuri se roteste,
Si din adanc necunoscut
Un mandru tank creste.

Usor el trece ca pe prag

Pe marginea ferestei
Si sine 'n mansi un toiag
Incununat cu trestii.

Prea un tank Voievod

Cu pr de aur moale,
Un yank giulgiu se 'ncheie nod
Pe umerele goale.

lar umbra fetei strvezii

E alb' ca de cear
Un mort frumos cu ochii vii
Ce scanteie 'n afar.
Din sfera mea venii cu greu
Ca s-t,i urmez chemarea,

lar cerul este tag meu

mum-mea e marea.

Ca In clmara ta s vin,
S te privesc de-aproape,
Am coborit cu-al meu senin
m'am nscut din ape.

0 yin! odorul meu nespus,

lumea ta o las;
Eu sunt luceafrul de sus,
lar tu s-mi fii mireas.
Colo 'n palate de mrgean
Te-oiu duce veacuri multe,
toat lumea 'n ocean
De tine o s'asculte.

www.dacoromanica.ro

LUCEAFARUL

0, esd frumos, cum mima 'n vis

Un inger se arat,
Dar pe calea ce-ai deschis
N'oiu merge niciodat;

Stain la vorbg si la port,

Lucesti fr de vieat,

Cci eu sunt vie, tu esti mort,

$i ochiul tu m 'nghiat.
*

Trecu o zi, trecurg trei

Si iari, noaptea, vine
Luceafrul de-asupra ei
Cu razele-i senine.

Ea trebui de l in somn
Arninte sg-si aducg.

Si dor de-al valurilor Domn

De inim' o apucg:
Cobori in jos, luceafgr bland,
Alunecnd pe-o razg,
PAtrunde 'n casg si in gnd
vieata-mi lumineazg!

Cum el din cer o auzi

Se stinse cu durere,

lar ceru 'ncepe a rod

In locul unde piete;
In aer rumene vgpi
Se 'ntind pe lumea 'atteagg,
i din a chaosului vi
Un mndru chip se 'nchiagl;

Fe negre vitele-i de Or
Coroana-i arde pare,
Venea plutind In adev'r
Scgldat in foc de soare.

www.dacoromanica.ro

171

172

M. EMINESCU

Din negru giulgiu se desflsor

Marmoreele brate,

El vine trist i ganditor

palid e la fat;
Dar ochii mari si minunati
Lucesc adnc himeric,

Ca doul patimi fr sat

pline de 'ntuneric.

Din sfera mea venii cu greu

Ca s te-ascult s'acuma,
soarele e tatl meu,
lar noaptea 'mi este muma;

O vin' odorul meu nespus,

lumea.ta o las;
Eu sunt luceafrul de sus,
lar tu s-mi fil mireas..
O vin', in prul t'u blaiu
S'anin cununi de stele,
Pe-a mele ceruri s rsai
Mai mndr deck ele.
0, esti frumos, cum numa 'n vis
Un demon se arat,
Dar pe calea ce-ai deschis
N'oiu merge niciodat!

gl dor de crudul flu amor

A pieptului meu coarde,
ochii mari i grei m dar,
Privirea ta m. arde.

Dar cum ai vrea s m cobor?

Au nu 'ntelegi tu oare,
Cum c eu sunt nemuritor,
Si tu esti muritoare?

www.dacoromanica.ro

LUCEAFARUL

Nu caut vorbe pe ales,

Nici stiu cum as incepe
Dei vorbesd pe inteles,
Eu nu te pot pricepe;

Dar dad. vrei cu crezImant

SI te 'ndrIgesc pe tine,
Tu te coboarI pe pImant,
Fil muritor ca mine.
Tu-mi cei chiar nemurirea mea
In schimb pe-o grutare,
Dar voiu sI stii asemenea
Cat te iubesc de tare;

Da, mI voiu naste din pIcat,

Primind o altI lege
Cu vecinicia sunt legat,
Ci voiu sI mI deslege.

Si se tot duce ... S'a tot dus.

De dragu-unei copile,

S'a rupt dm locul lui de sus,

Pierind mai multe
*

In vremea asta CItIlin,

Videan copil de casI,
Ce imple cupele cu vin
Mesenilor la masI,

Un paj ce poartI pas cu pas

A 'mpIrItesii rochii,
BAiat din flori si de pripas,
Dar indea'snet cu ochii,

Cu obrIjei ca doi bujori

De rumeni, batI-i vina,
Se furiseazI panditor
Privind la CItIlina.

www.dacoromanica.ro

.173

M. EMINESCU

174

Dar ce frumoasA se fcu

Si mandri, arz'o focul;

Ei Ct1in, acu-i acu

Ca sA-ti incerci norocul.

'n treack o cuprin.se lin

Inteun ungher de grabA.
Da ce vrei, mAri CAtAlin?
Ta due de-ti vezi de treabA.

Ce voiu? As vrea sA nu mai stai

Pe ganduri totdeauna,
S tazi mai bine i sA-mi dai
O gutA, numai una.
Dar nici nu stiu mAcar ce-mi ceti,

DA-mi pace, fugi departe

0, de luceafkul din cer

M'a prins un dor de rnoarte.
DacA nu stii, ti-as arka
Din bob in bob amorul,
Ci numai nu te mania,
Ci stai cu binisorul.
Cum vanAtoru 'ntinde 'n crang
La pAsArele

intinde bratul stang

SA m cuptinzi Cu bratul;

Cand

ochii ti nemiscAtori
Sub ochii mei rAmaie

De te Inalt de subsuori
Te 'naltA din cAlcaie;

and fata mea se plead. 'n jos,

In sus rAmai cu fata,
SA ne privim neskios
Si dulce toatl vieata;

www.dacoromanica.ro

LUCEAFARUL

Si ca sA-ti fie pe deplin

Iubirea cunoscutA,

and grutandu-te m'A 'nclin,

Tu iarIsi mA.*

Ea-1 asculta pe copilas

distrasA,
rusinos i drAgAlas,

Mai nu vrea, mai se las,

si-i zise 'ncet: IncI de mic
Te cunosteam pe tine,
guraliv si de nimic,
Te-ai potrivi cu mine ...
Dar un luceafk, rAsArit
Din linistea
D orizon nem'Arginit
SingurAfAtii

tainic genele le plec,

aci mi le Imple plAnsul,

and ale apei valuri trec

alAtorind spre dnsul;
Luceste c'un amor nespus
Duretea s-mi alunge,
Dar se IrialtA tot mai sus,
Ca sA nu-1 pot ajunge.

PItrunde trist cu raze reci

Din lumea ce-1 desparte
In veci 1'1 voiu iubi si 'n veci
Va rAmnea departe

De-aceea zilele imi sunt

Pusdi ca niste stepe,
Dar nopdle-s de-un farmec sfant
Ce nu-1 mai pot pricepe.

www.dacoromanica.ro

'75

t 76

M. EMINESCU

Tu esti copil, asta e ...

Hai 'ora fugi in lume,
Doar ni s'or pierde urmele
i nu ne-or sti de nume,
Oki amandoi vom fi cuminti,
Vora fi voiosi si teferi,
Vei pierde dorul de OHO
i visul de luceferi.
*

Porni luceafrul. Cresteau

In cer a lui aripe,

Si cai de mii de ani treceau
In tot atatea clipe.
Un cer de stele de desupt,
Deasupra-i cer de stele
P'rea un fulger ne 'ntrerupt
IttIcitor prin ele.
Si din a chaosului VA
Jur imprejur de sine,
Vedea, ca 'n ziva cea de'nfai,
Cum izvorau lumine;
Cum izvor1nd 11 Inconjor

Ca niste nari, de-a'notul . ..

El sboarI, gand purtat de dor,
Pan' piere totul, totul;

aci unde-ajunge nu-i hotar,

Nici ochiu spre a cunoaste,
vremea 'nc eara In zadar
Din goluti a se naste.

Nu e nimic si totus e
0 sete care-1 soarbe,
E un adanc asemene
Uitkii celei oarbe.

www.dacoromanica.ro

LUCEAFXRUL

177

De greul negrei vecinicii,

Printe, m desleagI
Si ludat pe veci A.' fii
Pe-a lumii scar 'ntreagl;

0, cere-mi, Doarane, once pret,

Dar cl-mi o alt soarte,
Oki tu izvor esd de vieti
Si dt'tor de moarte;
Reja-mi al nemuririi nimb
focul din privire,
Si pentru toate d-mi In schirnb

0 or de iubire ...
Dm chaos Doarane-am aprut
m'as intoarce 'n chaos ..
*i. din repaos m'ara nscut,
Mi-e sete de repaos.
Hyperion, ce din genuni
Rsai c'o 'ntreagl lume,
Nu cete semne si minuni
Care n'au chip si nume;

Tu vrei un om s te socoti,
Cu ei s te asameni?
Dar piar oamenii ca top,
S'ar naste iarsi oameni.

Ei numai doar' dureazA 'n Vint

Deserte idealuri

and valuri afl un mormnt

Rsar In urna valuri;
Ei doar' au stele cu noroc
prigoniri de soarte,
Noi nu avem nici timp, nici loc,
Si nu cunoastem moarte.
12

www.dacoromanica.ro

178

M. EMINESCU

Din sanul vecinicului ieri

Trieste azi ce moare,

Un soare de s'ar stinge 'n cer

S'aprinde iarsi soare;

Prnd pe veci a rsri

Din urml moartea-1 paste,

aci toti se nasc spre a muri

Si mor spre a se naste.
Iar tu, Hyperion, rmi

Ori unde ai apune ...

Cere-mi cuvntul meu de 'ntaiu,
SA-ti dau intelepciune?

Vrei s dau glas acelei guri,

Ca dup'a ei antare
S se ja muntii cu pduri
Si insulele 'n mare?

Vrei poate 'n fapt 01 arti

Dreptate si trie?
Ti-as da pmntul In bucti
SA-1 faci Imprtie.

Iti dau catarg 1E10 catarg,

Ostiri spre a str'bate
Rmintu 'n lung si marea 'n larg,
Dar moartea nu se poate ..'.
Si pentru cine vrei s. mori?
Intoarce-te, te 'ndreapt
Spre-acel pmnt rtIcitor
Si vezi ce te asteapt .
.,..

In locul lui menit din cer

Hyperion se 'ntoarse
ca si 'n ziva cea de ieri,
Lumina si-o revars.

www.dacoromanica.ro

LUCEAFARUL

179

aci este sara 'n asfintit

Si noaptea o s 'nceap;
Rsare luna linistit
Si tremurind din ap
Si imple cu-ale ei scantei

arrile din crInguri.

Sub sirul lung de mandri tei
Sedeau doi tineri singuri:
0 lasa-mi capul meu pe san,
Iubito, s se culce
Sub raza ochiului senin
Si negrlit de dulce;
Cu farmecul luminii reci
G-andirile strIbate-mi,
Revars uniste de veci
Pe noaptea mea de patimi.

Si de asupra mea rmai

Durerea mea de-o curm,
CAci esti iubirea mea de 'ntai
Si visul meu din urm.
Hyperion vedea de sus
Uimirea 'n a lor fat;

Abia un brat pe gat i-a pus

Si ea 1-a prins in brate ...
Miroase flotile-argintii
Si cad, o dulce ploaie,
Pe ctestetele-a doi copii
Cu plete lungi, blaie.

Ea, inabtat de amor,

RidicA ochii. Vede
Luceafrul. Si 'ncetisor
Dorintele-i Increde:
12"

www.dacoromanica.ro

z 8o

.4

eV;

',7
i"

'

t,11

- ...

Alls'''.
..'4

-7, '

s.:1,

1.

..Z. Y.1

I,

't4.,..
At

\\

-,..,

''1

'

t oit

ki3

tai,

t.,.!

,ir

el,

''.....4,,.

\\

'.,z4..

.:,..

:::-.1%::".

....,,,i

,.

,..

..,.4,

'c

41
'`.'3,

*1

.4
,. ,,

:51'-'11'

..,,,,,...

us

11114
4:9

..4
-

..4.....01

//.

-;
1

...

Nk

44,,

04

''':

q
?

e,c

tt

.41

,00...............--4...--.44,4-..,

M. EMINE,SCLY

..,:,
.

www.dacoromanica.ro

LUCEAFARUL

Cobori in jos, luceaf'ar blnd,

Alunecnd pe-o razI,

PItrunde 'n codru i In gand,

Norocu-mi lumineaz!

El tremurI ca alte d'Ati

In codri si pe dealuri,
Crluzind singurkIti
De misatoare valuri;

Dar nu mai cade ca 'n trecut

In m'ri din tot inaltul:
Ce-ti pasI tie, chip de lut,
Dac'oiu fi eu sau altul?
Taind In cercul vostru strimt
Norocul v petrece,
Ci eu In lumea mea mI simt
Nemuritor si rece.

www.dacoromanica.ro

DOINA
Dela Nistru pan' la Tisa
Tot Romanul plansu-mi-s'a
CA nu mai poate stfbate
De-atata strAiratate.

Din Hotin si pan' la Mare

Vin Muscalii de-a alare,
Dela Mare la Hotin
Mereu calea ne-o atin;
Din Boian la Vatra-Dornii
Au umplut ornida cornil
Si strAinul te tot paste
De nu te mai poti cunoaste;
Sus la munte, jos pe vale,
Si-au fAcut dusmanii cale,
Din Samar pan' in SAcele
Numai vaduri ca acele.
Vai de biet Roman sAracul,

'nark tot d'A ca racul,

Nici ii merge, nici se 'ndeamn1,
Nici ii este toamna toamnk

Nici e varl vara lui

Si-i strAin in tara lui.

Dela Turnu 'n Dorohoi

Curg dusmanii in puhoiu
Si s'aseaz'A pe la noi;

Si cum vin cu drum de fier,

Toate cantecele pier,
SboarA paskile toate
De neagra stfAinAtate;

www.dacoromanica.ro

DOINA

Numai umbra spinului

La usa crestinului.
Isi desbracI tara sanul,
Codrul frate cu Romanul

De sacare se tot plead'

izvoarele ii seack

Sarac in tara grad'

Cine-au indragit
Manca-i-ar imma canii,
Manca-i-ar casa pustia
neamul nemernicia!

Stefane, Maria Ta,

Tu la Putna nu mai sta,

Las' Arhirciandritului
Toata grija schitului,
Lasa grija Sfintilor
In sama parintilor,

Clopotele sa le traga
Ziva 'ntreaga, noaptea 'ntreaga,
Doar s'a 'ndura Dunanezeu
Ca sa-ti mantui neamul tau!
Tu te 'nalta din mormant
Sa te-aud din corn sunand
Si Moldova adunand.
De-i suna din corn data'
Ai s'aduni Moldova toata,
De-i suna de doua ori

Iti vin codri 'n ajutor,

De-i suna a treia oara
Toti dusmanii or sa" piara,
Din hotara In hotar
Indragi-i-ar ciorile
spanzuratorile I

www.dacoromanica.ro

83

S'A DUS AMORUL...

S'a dus amorul, un amic
Supus amandurota,
Deci canturilor mele zic
Adio tuturota.

Uitarea le inchide 'n scrin

Cu mna ei cea rece,
nici pe buze nu-mi mai vin,
nici prin gand mi-or trece.

Atka murmur de izvor,

Atat senin de stele,
Si un atat de trist amor
Am ingropat In ele!
Din ce noian indep'rtat
Au rsrit in mine!
Cu ate lacrimi le-am udat,
Iubito, pentru tine!
Cum str'bteau at/At de greu
Din jalea mea acanc,
c't de mult 1mi pare rlu

Q nu mai suar Ind."!

Q nu mai vrei 0, te arati

LuminA de 'ndeparte,

Cu ochii ti intunecati
RenAsctori din moarte

www.dacoromanica.ro

S'A DUS AMORUL

Si cu acel smerit suras

Cu acea loan& fat'l
SA' faci din vieata mea un vis
Din visul meu o vieat'A.

SA' mi se par cum a cresti

De cum, rA'sare luna,

In umbra dulcilor povesti

Din nopti o mie una.

Era un vis misterios

Si blnd din cale-afar,
Si prea era de tot fruraos
De-au trebuit s'A piar.

Prea mult un inger mi-ai prut

Si prea putin femeie,
Ca fericirea ce-am avut
S fi putut s'A steie.

Prea ne pierdusem tu si eu
In al ei farmec poate,
Prea am uitat pe Dumnezeu,
Precum uitarIm toate.

Si poate cl nici este loc

Pe-o lume de mizerii
Pentfun atAt de slant noroc
Str'AbItAtor dureriil

www.dacoromanica.ro

18 5

CAND AMINTIRILE...
and amintirile 'n trecut
Incearc s." m. cheme,

Pe drumul lung vi cunoscut

Mai trec din vreme 'n vreme.
De-asupra casei tale les
azi aceleavi stele,
Ce-au luminat atAt de des
Induiovrii mele.

peste arbori rsfirati

Rsare blnda lun.,
Ce ne gsea Imbrtivati
Soptindu-ne 'mpreun

A noastre inimi i jurau

Credint pe toti vecii.,

and pe arri se scuturau

De floare liliecii.

Putut-au oare-atata dor

In noapte s se stng,

and valurile de izvor

N'au incetat s plng,

and luna trece prin stejari

UrmAnd mereu in cale-vi,

and ochii al, tot incI mari,

Se uit dulci i galevi?

www.dacoromanica.ro

ADIO
De-acuma nu te-oiu mai vedea,
RAmii, tAmai, cu bine!
M. voiu feri in calea mea
De tine.

De astAzi dar tu a ce vrei,

De astAzi nu-mi mai pasA

a cea mai dulce 'ntre femei

ML lasA.

aci nu mai am de obiceiu

Ca 'n zilele acele,
SA' ml imbIt si de scantei
Din stele,

and degerind atatea dAti,

Eu mi uitam prin tamuri
Si asteptam sl te arAti
La geamuri.

0, cit eram de fericit

SA mergem impreunA,

Sub acel farmec linisdt

De lunI!
Si cnd in tain m'A rugam

Ca noaptea 'n loc sl steie,

In veci allturi O.' te am
Femeie!

www.dacoromanica.ro

188

M. EMINESCU

Din a lor treact s apue

Acele dulci cuvinte,
De care azi abia mi-aduc
Aminte.

aci astzi dacI mai ascult

Nimicurile-aceste,

Imi pare-o veche, de demult

Poveste.

clack' luna bate 'n lunci

trernur pe lacuri,

Totu imi pare el de-atunci

Sunt veacuri.

Cu ochii serei cei de 'ntai

Eu n'o voiu mai privi-o ...

De-aceea 'n urma mea rmi
Adio!

www.dacoromanica.ro

CE E AMORUL ?
Ce e amorul? E un lung
Prilej pentru durere,
Cad mii de lacrimi nu-i ajung
tot mai multe cere.

De-un semn in treacIt dela ea

El sufletul ti-1 leagl,

_luck O. n'o mai pop uita

Vieata ta intreagI.
Dar Ind: de te-asteapta 'n prag
In umbrI de unghere,
De se 'ntalneste drag cu drag
Cum mima ta cere:
Dispar si ceruri si pamant
pieptul au se bate,
totu-atarna de-un cuvant
optit pe jumkate.
-Te urmareste saptamani
Un pas fAcut a lene,

0 dulce strangere de mani,

Un tremurat de gene.

www.dacoromanica.ro

190

M. EMINESCU

Te urmkesc lumink'tori
Ca soatele i luna,
peste zi de-atita ori
noaptea totdeauna.

Cci scris a fost ca vieata ta

De doru-i s nu 'ncapl,
aci te-a cuprins asemenea
Lianelor din ap..

www.dacoromanica.ro

PE LNG PLOPII FARA SOT-Pe langl plopii flrI sot

Adesea am trecut;
MI cunosteau vecinii to
Tu nu m'ai cunoscut.

La geamul flu ce strlucea

Privii atat de des;
lume toaf. 'ntelegea
Tu nu m'ai inteles.

De cate ori am asteptat

soaptI de rIspuns!
zi din vieatI sl-mi fi dat,
zi mi-era de-ajuns;

orI sI fi fost amici,

SI ne iubim cu dor,
S'ascult de glasul gurii mici
orl, si sI mor.

Dandu-mi din ochiul tu senin

raza din adins,
In calea timpilor ce vin
stea s'ar fi aprins;

Ai fi trIit in veci de veci

randuri de vieti,
Cu ale tale brate reci
InmIrmureai mares,

www.dacoromanica.ro

X92

M. EMINESCU

Un chip de-apururi adorat

Cum nu mai au perechi
Acele zane ce strbat
Din timpurile vechi.
Cci te iubeam cu chi psgani
plini de suferinti,
Ce mi-i lAsarg, din btrni
Printii din printi.

Azi nici mgcar inai pare rgu

a trec cu mult mai rar,

CuC tristet capul tAu

Se 'ntoarce in zadar,

aci azi le semeni tuturor

La umblet si la port,
Si te privesc neplskor
Cun rece ochiu de mort.
Tu trebuia s te cuprinzi
De acel farmec sfant,
noaptea candelg s'aprinzi
Iubirii pe pgmant.

www.dacoromanica.ro

*I DACA...
Si dad ramuti bat in geam
Si se cutremur plopit,

E ca in minte sa te am
Si 'ncet sa te apropii.
Si dad. stele bat in lac
Adncu-i luminindu4,
E ca durerea mea s'o 'mpac
Inseninandu-mi gandul.

Si dad.' norii desi se duc

De iese 'n luciu luna,
E ca amirtte sa-mi aduc
De tine 'ntotdeauna.

13

www.dacoromanica.ro

GLOSSA
Vreme trece, vreme vine,

Toate-s vechi si noud bate;

Ce e rdu si ce e bine
Tu te 'ntreabd si socoate ;
Nu spera si nu ai teamd,
Ce e val ca valul trece ;
De te 'ndeamnd, de te chiamd,
Tu rdnuli la toate rece.

Multe trec pe dinainte,

In auz ne sun multe,
Cine tine toate minte
Si ar sta s' le asculte? ...
Tu aseazI-te de-o parte,
Regsindu-te pe tine,
Cand cu sgomote desarte
Vrerne trece, vreme vine.

Nici Incline a ei limbl

Recea cumpAn' a gndirii
Inspre clipa ce se schimb'l
Pentru masca fericirii,
Ce din moartea ei se naste
Si o clipll sine poate;
Pentru cine o cunoaste
Toate-s vechi si noud toate.

www.dacoromanica.ro

GLOSSA

r,

195

IfY"'m VP*.

fl /ea

.sola

0,044

di

AT? I.

' fy 11zi, 4

,,41,-r.

44,

-7

..,

4-4,14.
6 /4., m.,,,V Piet

f 0.; "'Ft.,:

,t4

k.cri.sal...-4

l'Ar1,44:

Lr.hd h.ca

/etj

4gte
p."4.4:-.;

AL vr,(4.

44..g4; gy,...1 ,fAt..3..e

atia4 1/44 di,:a.

AI

or

watt

1,499:

15$1"

'

fiti 4,4

11*.t..; oir-e,ott

oi.;o4

At.

d..

4 4iire
r

Aie

MI

0)C,

071t.44

.1)--;14-1-t'ti::5.2.
ST? 4*-; ",--

,..,:,er

f.

Apa,

fe4

c'(/*;)
4
,:i,.. ,

# 71,

.1,57

Manuscrisele Academiei Romne

Cle-4:14,

\("fiXn.e"*.'

(,

on. ff. 17-

'

GLOSSA

2275 B, 67

13*

www.dacoromanica.ro

I96

M. EMINESCU

Privitor ca la teatru
Tu In lume s5, te 'nchipui:
Joace unul si pe patru
Totus tu ghici-vei chipu-i,
Si de plange, de se ceatt,
Tu In colt petreci In tine
Si 'ntelegi din a lor artl
Ce e rdu si ce e bine.
Viitorul i trecutul
Sunt a filei doul fete,
Vede 'n cap't Inceputul
Cine stie s.' le 'nvete;

Tot ce-a fost ori o s fie

In prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zldArnicie
Te intreabd si socoate.

Cci acelorasi mijloace

Se supun ate exist,

Si de mii de ani incoace
Lumea-i veserl si trist;
Alte mti, aceeasi
Alte guri, aceeasi gams,
Ariagit atAt de-adese
Nu spera fi nu ai teamd.

Nu spera and vezi

La izbAnd fAand punte,
Te-or Intrece

De ai fi cu stea In frunte;
Tearra n'ai, a'ta-vor
Intre dnsii s.' se plece,

Nu te prinde lot tovarIs:

Ce e val, ca valul trece.

Cu un cantec de siren.',
Lumea 'ntinde lucii mreje;
Ca ss schimbe-actori 'n
Te momeste In .virteje;

www.dacoromanica.ro

GLOSSA

=awn,

Item

197

4.1,71A/

,.

44 itO
4

if4,414

40144

(6

C..41

.441....",

t*
t4

gi/
//Pm

t444, 4
I ./
14, Li

I,

.%;

.1/4011.4

re'

Manuscrisele Academic, Romine

GLOSSA

www.dacoromanica.ro

2275B, 67

V.

19 8

M. EMINESCU

Tu pe-aaturi te strecoarl,
Nu blga nici chiar de seamA,

Din cIrarea ta afarI

De te 'ndeamnd, de te chiamd.

De te-ating, s feri in laturi,

De hulesc, s taci din gur;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Dad.' sdi a lor mIsuel;
Zial top ce vor s"
TreacI 'n lume cine-o trece;
Ca s'A nu 'ndrIgesti
Tu rdmdi la toate rece.
Tu rdmii la toate rece,
De te 'ndeamnd, de te chiamd ;
Ce e val, ca valul trece,

Nu spera si nu ai teamd;
Te intreabd si socoate

Ce e rdu si ce e bine;
Toate-s vecbi si noud toate :
Vreme trece, vreme vine.

www.dacoromanica.ro

ODA
(IN MET RU ANTIC)

Nu credeam sI 'nft a muri veodatI;

Pururi tanlr, infIsurat In manta-mi,
Ochii mei 'nOtam visItori la steaua
SingurstItii.

Cind de-odat'l tu rIsIrisi In cale-mi,

Suferinfl tu, dureros de dulce ...
PAn' In fund bIui voluptatea mortii
Ne 'ndurItoate.
Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus,
Ori ca Hercul Inveninat de haina-i;
Focul meu a-1 stinge nu pot cu toate
Apele I-I-aril.

De-al meu propriu vis, mistuit mI vaiet,

Pe-al meu propriu rug, MI topesc In flacIri ...
Pot sI mai re 'nviu luminos din el ca
PasIrea Phoenix?

PiarI-mi ochii turburItori din cale,

Vino lar In sAn, nepisare tristI;
Ca &I pot muri linistit, pe mine
Mie redI-mll

www.dacoromanica.ro

IUBIND IN TAINA...
Iubind in tainA am pAstrat fAcere,
G'Andind &I astfel o sA-ti placA tie,
CAci in priviri citeam o vecinicie

De-ucigkoare visuri de plIcere.

Dar nu mai pot. A dorului tArie

Cuvinte dA duioaselor mistere;
Vreau sA mA 'nnec de dulcea 'nvApAiere

A celui suflet ce pe al meu stie.

Nu vezi cA gura-mi arsA e de sete
'n ochii mei se vede 'n friguri chinu-mi,
Copila mea cu lungi si blonde plete?
Cu o suflare rAcoresti suspinu-mi,
C'un zmbet faci gAndirea-mi s'A se 'mbete.
FA un sfArsit durerii ... vin la sAnu-mi.

www.dacoromanica.ro

TRECUT-AU ANII...
Trecut-au anii ca non i lungi pe sesuri

Si niciodat n'or sl vie iarI,

alci nu m5. 'ncantl azi cum m5. miscar.
Povesti si doine, ghicitori, eresuri,

Ce fruntea-mi de copil o 'nseninafl,

Abia 'ntelese, pline de 'ntelesuri
Cu-a tale umbre azi In van inA 'mpresuri,
0 ceas al tainei, asfintit de sarsi.

SI smulg un sunet din trecutul vietii,

S'I fac, o suflet, ca din nou s.' tremuri
Cu mana mea In van pe lir lunec;
Pierdut e totu 'n zarca tineretii
Si mut`a-i gura dulce-a altor vremuri,
lar timpul creste 'n urma mea ... ni 'ntunec!

www.dacoromanica.ro

VENETIA
S'a stins vieata falnicei Venetii,

N'auzi cantIri, nu vezi lumini de baluri;

Pe sari de marmurk prin vechi portaluri,
PAtrunde luna, inlbind pAretii.

Okeanos se pange pe canaluri ...

El numa 'n ved e 'n floarea tineretii,
Miresei dulci i-ar da sulfarea vietii,
Izbeste 'n ziduri vechi, sunnd din valuri.
Ca 'n tintirim tAcere e 'n cetate.
Preot rmas din a vechimii zile,
San Marc sinistru miezul noptii bate.

Cu glas actin; cu graiul de Sibile,

Rostwe lin in clipe cadentate:
Nu 'nvie mortii e 'n zadar, copile!

www.dacoromanica.ro

SE BATE MIEZUL NOPTII . ..

Se bate miezul noptii In clopotul de-aram,
Si somnul, vames vietii, nu vrea s-mi iee vam.
Pe cli bAtute-adesea vrea moartea sl ml poarte,
S'asamIn intre-olalt1 vieatI si cu moarte;
Ci cumpina gAndiri-mi si azi nu se mai schimbl,
Clci intre amandouI stI neclintita limbl.

www.dacoromanica.ro

CIJ MANE ZILELE-TI ADAOGI . .-1

Cu mne zilele-ti adaogi,
Cu ieri vieata ta o scam

Si ai cu toate astea 'n fat

De-apururi ziva cea de azi.
Cand unul trece, altul vine
In ast lume a-1 urma,
Precum and soarele apune
El si rsare undeva.
Se pare cum 6." alte valuri
Cobor mereu pe-acelasi vad,
Se pare cum cA-i alt toamri,
Ci 'n veci aceleasi frunze cad.

Naintea noppi noastre imbl

Criasa dulcii dimineti;
Chiar moartea inssi e-o prere
Si un visternic de vieti.

Din once clip trectoare

Ast adevr 11 inteleg,
CI sprijin vecia 'ntreag1

Si 'nvarte universu 'ntreg.

De-aceea sboare anu-acesta

Si se cufunde in trecut,
Tu ai s'acum comoara 'ntreagl
Ce 'n suflet pururi ai avut.

www.dacoromanica.ro

CU MANE ZILELE-TI ADAOGI ...

Cu mine zilele-ti adaogi,

Cu ieri vieata ta o scazi,

Avind cu toate astea 'n fat

De-apurure ziva de azi.
Ptivelistile sclipitoare,

Ce 'n repezi siruri se distern,

Repaosi. nestimutate

Sub raza gindului etern.

www.dacoromanica.ro

205

PESTE VARFURI
Peste vArfuri trece luni,

Codru-si bate frunza lin,

Dintre rarnuri de arin
Melancolic cornul sun.
Mai departe, mai departe,
Mai 'Meet, tot mai Incet,
Sufletu-mi nemanglet
Indulcind cu dor de moarte._

De ce taci, cand fermecat

Inima-mi spre tine 'ntorn?
Mai suna-vei dulce corn,
Pentru mine vre odat?

www.dacoromanica.ro

SOMNOROASE PASARELE .. .
Somnoroase p'AsA'rele

Pe la cuiburi se adunk
Se ascund in fAmutele
Noapte bunA!

Doar izvoarele suspinI,

Pe and codrul negru tace;

Dorm si florile 'n grIdin
Dormi in pace!
Trece lebkla pe ape
Intre trestii s'A se culce
Fie-ti ingerii aproape,
Somnul dulce!

Peste-a noptii feerie

Se ridia mndra lunk

Totu-i vis si armonie
Noapte bunA !

www.dacoromanica.ro

DE-OR TRECE ANTI. ..

De-or trece anii cum trecur,
Ea tot mai mult imi va plIc,
PentrucI 'n toat'a ei flptur
E-un nu stiu cum s'un nu stiu ce.
M'a fermecat cu vr'o scanteie
Din clip. 'n care ne vizum?
Desi nu e decit femeie,
E totusi altfel, nu stiu cum.
De-aceea una-mi este mie

De ar vorbi, de ar t'c;
Dac' al ei glas e armonie,
E si 'n tcere-i nu stiu ce.
Astfel robit de-aceeasi jale
Petrec mereu acelasi drum ...
In taina farmecelor sale
E-un nu stiu ce s'un nu stiu cum .

www.dacoromanica.ro

LASA-TI LUMEA...
Las-ti lumea ta uitat,
Mi te &I cu totul mie,
De ti-ai da vieata toat1,
Nime 'n lume nu ne tie.

Vin' cu mine, rItceste

Pe arki cu cotituri,
Uncle noaptea se trezqte
Glasul vecbilor pIduri.

Print= crengi scinteie stele,

Farmec dand c5..rrii strAmte,

afar doar de ele

Nime 'n lume nu ne simte.
Prul t'u ti se desprinde

frumos ti se mai ede,

Nu zi ba de te-oiu cuprinde,
Nime 'n lume nu ne vede.
Tanguiosul bucium sunk
L-ascultIm cu-atata drag,
Pe cnd iese dulcea lunI
Dinteo rarite de fag
li rAspunde codrul verde
Fermecat 9i duretos,
IarI sufletu-mi se pierde

DupI chipul au frumos.

14

www.dacoromanica.ro

210

M. EMINESCU

Te desfaci c'o dulce sil,

Mai nu vrei 0 mai te la0,

Ochii di sunt plini de rail,
Chip de Inger drgln.
Iat. lacul. Luna plins
Poleindu-1, 11 strAbate;

El aprins de-a ei lumin,

Simte-a lui singurtate.

Tremurind cu unde 'n spume,

Intre trestie le farm
Si visind o 'ntreagI lume
Tot nu poate s adoarm.
De-al t.'u chip el se ptrunde,
Ca oglinda 11 alege
Ce privesti zambind in unde?
Eo.i frumoas, se 'ntelege.
Inltimile albastre

Plead: zarea lot pe dealuti,

Artand privirii noastre
Stele 'n ceruri, stele 'n valuri.

E-un rairos de teiu In crnguri,

Dulce-i umbra de rchiti
Si suntem att de singuri
Si atat de fericiti l
Numai luna printre ceat
Vars apelor vpaie,
Si te afl strns. 'n brate
Dulce dragoste blaie.

www.dacoromanica.ro

TE DUCI...
Te duci si. ani de suferinta.

N'or sa te vaza ochi-mi tristi,

Inamorati de-a ta fiinta,
De cum zambesti, de cum te misti.

Si nu e bland ca o poveste
Amorul meu cel dureros,
Un demon sufletul tau este
Cu chip de marmura frumos.
In fat farmecul palorii
Si ochi ce scanteie de vil,
Sunt umezi infioratorii
De lingusiri, de viclenii.
Cand ma atingi, eu ma. cutremur,
Tresar la pasul tau, cand treci,
De-al genei tale gingas tremur
Atarna vieata mea de veci.

Te duci si ra'u n'o sa-mi mai para.

De-acum de ziva cea de ieri,
C nu am fost victima iara
Neinduratelor duren.
C'auzu-mi do sa-1 mai intuneci
Cu-a gurii dulci suflari fierbinti,
Pe frunte-mi mina n'o s'o luneci
Ca sa ma faci sa-mi ies din minti
14*

www.dacoromanica.ro

212

M. EMINESCU

Puteam numiri defimkoare

In gandul meu s-ti iscodesc,
te utam cu 'nversunare,
Te blestemam, czi te iubesc.

De-acum nici asta nu-mi tmane

n'o s. am ce blestema,
Ca azi va fi ziva de mane,
Ca mani toti anii s'or urma
0 toamn. care intarzie
Pe-un istovit si trist izvor;
De-asupra-i frunzele pustie
A mele visuri care mor.
Vieata-mi pare-o nebu.nie
Sfarsit f`a'r' a fi 'nceput,
In toat neagra vecinicie

0 clip 'n brate te-am tinut.

De-atunci pornind a lui aripe
S'a dus pe veci norocul meu
Red-mi comoara unei cupe
Cu ani de prere de ru!

www.dacoromanica.ro

DIN VALURILE VREMII

Din valurile vremii, iubita mea, rsai
Cu bratele de marmur, cu pIrul lung, blaiu
Si fata strvezie ca fata albei ceri
MAMO.' e de umbra duioaselor duren!

Cu zambetul tu dulce tu mangai ochii mei,

Femeie intre stele si stea Intre femei
intorcandu-ti fata spre umrul tu stang,
In ochii fericirii m uit pierdut i plang.
Cum oare din noianul de neguri s'a.' te rump,
S te ridic la pieptu-mi, iubite inger scump,
Si fata mea in lacrimi pe fata ta s'o plec,
'nnec
Cu srutri aprinse suflarea s.
Si mana friguroas s'o Inalzesc la san,
Aproape, mai aproape pe inima-mi s'o tin.

Dar vai, un chip aievea nu esti, astfel de treci

Si umbra ta se pierde in negurile red,
De m gsesc iar singur cu bratele inljos
In trista amintire a visului frumos
Zadarnic dup umbra ta dulce le intind:
Din valurile vremii nu pot s'A' te cuprind.

www.dacoromanica.ro

CE TE LEGENI
Ce te legeni, codrule,
FAYA ploaie, fr. vant,

Cu crengile la pmant?
De ce nu m'as legna,
Dac trece vremea mea!
Ziva scade, noaptea creste
frunzisul mi-1 freste.
Bate vantul frunza 'n dung
CantIretii
alung;
Bate vantul dinteo parte
lama-i ici, vara-i departe.

de ce sI nu m plec,
Dac psrile trec!
Peste vrf de rmurele
Trec in stoluri randurele,
Ducand gandurile mele
norocul meu cu ele.

se duc pe rand, pe rand,

Zarca lumii 'ntunecand,
se duc ca clipele,
Scuturand aripele,
m las pustiit,
Vestejit

i amor*

cu doru-mi singurel,

De MI 'ngan numai cu el!

www.dacoromanica.ro

LA MIJLOC DE CODRU
La mijloc de codru des
Toate psrile ies,
Din huceag de alunis
La voiosul luminis,
Luminis de ang.'
Cate 'n trestia inala
Legnndu-se din unde,
In adancu-i se pAtrunde
de lunl si de soare
de pIsAri cIlltoare,
de lunA si de stele
de sbor de rindurele
de chipul dragei mele.

www.dacoromanica.ro

MAI AM UN SINGUR DOR

Mai am un singur dor:
In linistea senil
S1 ml 1534 SA mor

La marginea narii;
S1-mi fie somnul lin
Si codrul aproape,
Pe 'ntinsele ape
S1 am un cer sean.
Nu-mi trebue flamuri,
Nu voiu sicriu bogat,
Ci-mi impletiti un pat
Din tinere ramuri.

Si nime 'n arma mea

Nu-mi plangI la crestet,
Doar toamna glas sI dea
Frunzisului vested.

Pe cand cu sgomot cad

Izvoarele 'ntfuna,
Alunece luna
Prin vArfuri lungi de brad.
PAtrunzA talanga

Al senil rece vnt,

De-asuprl-mi teiul sfint
SI-si scuture creanga.

Cum n'oiu mai fi pribeag

De-atunci inainte,
M'or troieni Cu drag
Aducen arninte.

www.dacoromanica.ro

'O

'\

...i ,

,,

sil
,.z..
tx

.,

'I'M,

.S

'C.

1.
,...

'4

"t"...

on

....

4"

r-

1
4,"

VII

4'
1'

'''7...6

,......;

;;`-

-Z'

(\-;i' '

.':t
i0 '

P.,''

.,

R.I.

'ON

ti

.4

MAI AM UN SINGUR DOR

-.4

to....::t.

...,t.,..:,1
V

'"a.

rk,

,..4

% C,....

'

).---i'.

..)

,--,

v.,

SI.

217

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

Luceferi, ce ra'sar

Din umbra de cetini,

Fiindu-mi prieteni,
0 sa-mi zambeasca iar.
Va geme de paten3i
Al /Aril asptu cant ...
Ci eu voiu fi plmnt
In singurkate-mi.

www.dacoromanica.ro

DE-OIU ADORMI...
(VA RIANTA)

De-oiu adorm curind

In noaptea

S m duceti acind
La marginea marl
Nu voiu sicriu bogat
flamuri,

Ci-mi impledti un pat

Din tinere ramuri.
SI-mi fie somnul lin
codrul aproape,
Luceasc' un cer senin
Pe-adncile ape,

Care 'n duren i adanci

Se 'naltI la maluri,
S'ar atarna de stnci
Cu brate de valuri,

Se 'naltl, dar recad

murmur 'ntr' una,

and pe pduri de brad

Alunea luna.
nime '21 urma mea

Nu-mi plingl la crestet,

Doar moartea glas s" dea
Frunzisului vested.

www.dacoromanica.ro

220

M. EMINESCU

SI treac lin prin Vint

A tot dutoarea,
De-asuprI-mi teiul sfant
scuture floarea.

Cum n'oiu mai fi pribeag

De-atunci inainte,
M'or troieni cu drag
Aducen i aminte,

Ce n'or ti c privesc
O lume de patemi
Pe cand liane cresc
Pe singurkate-mi.

www.dacoromanica.ro

NU VOIU MORMANT BOGAT

(VARIANTR)

Nu voiu mormant bogat,

Cantare si flamuri,
Ci-mi impletiti un pat
Din tinere ramuri.
Si nime 'n urma mea
Nu-mi plng' la crestet,
Frunzisului vested

Doar vntul glas sl-i dea.

In linistea skii
SI mI 'ngropati, pe cand
Tree stoluri sburAnd
La marginea mrii.

SI-mi fie somnul lin

Si codrul aproape,
Luceascl cer senin.
Eternelor ape,

Care din -di adnci

Se 'nalt la maluri,
Cu brate de valuri
S'ar atarna de stand
Si murmur 'ntr'una
and spuniegand recad,
Iar pe pIduri de brad
Alunece luna.

www.dacoromanica.ro

222

M. P14:11VESCU

Reverse duld scantei

A tot stiutoarea,
De-asuptI-mi crengi de tei
SI-si scuture floarea.
Ne mai fiind pribeag
De-atund Inainte,
Aducen i aminte

M'or copen i cu drag

Si stinsele patemi
Le-or troieni clzand,
Uitarea Intinzand
Pe singurItate-mi.

www.dacoromanica.ro

IAR CAND VOIU FI PAMANT

(VARIANTA)

lar cand voiu fi p'mant,

In linistea serii,
SIpati-mi un mormant
La marginea mIrii.

Nu voiu sicriu bogat,

Podoabe si flamuri,
Ci-mi Impletiti un pat
Din vestede ramuri.
Si-mi fie somnul lin
codrul aproape,
SI am un cer senin
Pe-adancile ape.

S'aud cum blande cad

Izvoarele 'ntfuna,
Pe varfuri lungi de brad
Alunece luna.

S'aud pe valuri vant,

Din munte talanga,
De-asupra-mi teiul sfant
S1-si scuture creanga.

i cum n'oiu suferi

De-atuncea 'nainte,

Cu flori m'or troieni

Aducen aminte.

www.dacoromanica.ro

214

M. EMINESCL1

'

'

t,

1-

.6

z.,
yefti

4.

A'fi

ifpow.
A 4.1.4,4
o4t....J.
-

'

4.9

if4,

,Nrt00.4

a-- ?A44.6

tA

.dve.

l'I/Vavro;',4

q.

iletr4

e--47
/.

4Mresf.;,..3--70)tzt,Q?
ZA4L44;

,z1SS cc'4'
c.,4*

fr7

rrr

"444' p.4.6.;

AS%

4'4(

Y4fe

4/4
44,

tr";
.

44ten fsi 0717

inifrus

vo,;, 14',444.

1,44,44

r".
e

4*.

fr.4.4

4914 0.-174

e.;

4"4"

'isto*

arr-;4-

If *01,4--0640t
p

r.4.
4.4.1 Awe-

.71r,11.0..vict; p./? 'my...,

Afs..;

Manuscriseie Academic' Rotrdne

fr ,P11.4P-MAI AM tTh SINGUR DOR

Spre-a swage adt =iota

www.dacoromanica.ro

2277,61

IAR CAND VOIU FI PAMANT

225

cum va Inceta
Al inimii sbucium,
Ce dulce-mi va sima
Cantarea de bucium 1

Vor arde 'n preajma mea

Luminile 'n dealuri,
lzbind s'or frmanta
Eternele valuri

nirne 'n urma mea

Nu-mi planga la cretet,
Ci codrul vant sa dea
Frunzisului vqted.
Luceferii de foc
Privi-vor din cetini

Mormnt fle de noroc

i fr. prieteni.

15

www.dacoromanica.ro

CRITICILOR MEI
Multe flori sunt, dar putine
Rod In lume o sl poarte,
Toate bat la poarta vietii,
Dar se scutur multe moarte.

E usor a scrie versuri

Cnd nimic nu ai a spune,
Insirnd cuvinte goale
Ce din coadI au O. sune.
Dar dud inima-ti frAmantI
Doruri vii si patimi multe,
'a lor glasuri a ta minte
StA pe toate s6 le-asculte,

Ca si flori In poarta vietii

Bat la portile gAndirii,

Toate cer intrare 'n lume,

Cer vestmintele vorbirii.

Pentru-a tale proprii patimi,

Pentru propria-ti vieat,
Unde ai judeckorii,
Ne'nduratii ochi de ghiat?

www.dacoromanica.ro

CRITICILOR MEI

Ah! atuncea 0 se pare

CA pe cap 10 cade cerul:
linde vei gsi cuvntul
Ce exptird. adevrul?

Critici voi, cu flofi deerte,

Care roade n'a0 adus
E usor a scrie versufi

and nimic nu ai de spus.

www.dacoromanica.ro

227

DIANA
Ce cauti unde bate lung.
Pe-un alb izvor tremurltor

Si unde psrile 'ntr'una

Se 'ntrec cu glas ciripitor?
N'auzi cum frunzele 'n poian
Soptesc cu sgomotul de guri
Ce se sArufl', se hArjoanI

In umbr' adnel de pliduri?

In cea oglindI iniscl.toare
Vrei sI privesti un straniu joc,
O ap vecinic cAl6toare
Sub ochiul flu rImas pe loc?
S'a desprimIvArat pklutea,

E-o nou vieat 'n once svon,

Si numai tu gIndesti aiurea,
Ca tAnlrul Endymion.

De ce doresti singurItate
glasul tainic de izvor?
S'auzi cum codrul frunza-si bate,
S'adormi pe verdele covor?
lar prin lumina cea
Din valuri reci, din umbre moi,
S'apar' o zAril linistia
Cu ochii mati, cu umeri goi?

www.dacoromanica.ro

DIANA

Ah! acum crengile le 'ndoaie

Mnute albe de omk,
O faya' dulce si blaie,
Un trup inalt si raildiet.

Un arc de aur pe-al ei umk,

Ea trece mandr la vAnat
i peste fi-unte fr numr
Abia o urm a lsat.

www.dacoromanica.ro

229

DIN NOAPTEA.
Din noaptea vecinicei uit5.'ri

In care toate curg,

A vietii noastre desmierdlri
raze din amurg,

De unde nu mai strIbku

Nirnic din ce-au apus

As vrea odat 'n vie* tu

SI te inalti In sus.
dacI ochii ce-am iubit
N'or fi de raze plini,
Tu m priveste linistit
Cu stinsele lumini.
clack' glasul adotat

N'o spune un cuvnt,

rot inteleg c5,' m'ai chemat
Dincolo de mormant.

www.dacoromanica.ro

SARA PE DEAL
Sara pe deal buciumul sun cu jale,
Turmele-1 urc', stele le scapArl 'n cale,
Apele plang ciar izvorand In fantane;
Sub un salcam, dragal, m'astepsi tu pe mine
Luna pe cer trece-asa sfanta.

Ochii ti mari caut 'n frunza cea rarI,

Stelele nasc umezi pe bolta
Pieptul de dor, fruntea de ganduri si-e
Nourii curg, raze-a lor siruri despicI,
Stresine vechi casele 'n lun ridicI,
Scarsie 'n Vint cumpana dela fantan,
Valea-i in fum, fluere murmura 'n stinI.
ostenisi oameni cu coasa 'n spina=
Vin dela camp; toaca rasun mai tare,
Clopotul vechiu Imple cu glasul lui sara,
Sufletul meu arde 'n iubire ca para.
Ah! In curand satul In vale-amuseste,
Ah! in curand pasu-mi spre tine grabeste:
LangI salcam sta-vom noi noaptea Intreagl
Ore Intregi spune-si-voiu cat 1mi esd draga'.

Ne-om rIzima capetele-unul de altul

surazand vom adormi sub II:tali-W.,
Vechiul saleara. Astfel de noapte bogatl,

Cine pe ea n'ar da vieasa lui toata?

www.dacoromanica.ro

NU MA INTELEGI
In ochii mei acuma nimic nu are pret
Ca taina ce ascunde a tale frumuseti;
Cci pentru care alt. minune deci't tine
Mi-as risipi o vieatI de cuget"ri senine
Pe basme i nimicuri, cuvinte cumpinind,
Cu pieritorul sunet al lor s te cuprind,
In lanturi de imagini duiosul vis s.-1 ferec,
S 'mpiedec umbra-i dulce de-a merge 'n Intunerec.
azi cnd a mea minte, a farmecului roabI,
Din orisice durere i face o podoabl.,
cnd rIsai 'nainte-mi ca rnarmura de clar,
Cand ochiul flu cel mandru staluce in afar,
Intunecand privirea-mi, de nu pot s vd
Ce-adnc trecut de gAnduri e 'n noaptea lui adncl,
Azi cand a mea iubire e-atlta de curat
Ca farmecul de care tu esti impresuratl,
Ca setea cea etern ce-o au dupl. olalt1
Lumina de 'ntunerec i marmura de dalt,
Cand dorul meu e-atAta de-adlnc si,dtat de sant
Cum nu mai e nimica in cer si pe plmant,

and e o 'namorate de tot ce e al flu,

De-un zmbet, de-un cutremur, de bine si de ru,.
and esti enigma inssi a vietii mele 'ntregi
Azi vld din, a ta vorb cl nt m intelegi!

www.dacoromanica.ro

LA STEAUA

233

r
/7

44,

,,

.1

.6141*
j"144 44'rpti

4;

...257.

Art

(r

f:6
444

role ad-rse*

"

op;
t

drok
g

(figt.:4

tiC

,11

..4

(44464.

tot

.
e,

7;4., Al.--71

a4p..;

4.42."1

olti-ek-, t

Pi" .V..

----, 8 .,,, a

,".;- -rs. :4.

, :z,
1/4., 4,1,, ,,

qt44)

,,...4

SMS .S

,-.4.51.;

4,

se,-,ntii:,05,4 f /4

f')

42tlizt

4 fc....,
4

, ,...444U,
,

,,

4-14

,:

,,,,//

4.
fi

AV:

i.,...-,

kr.i

1V44 4*,ril*_4;

, /
I ,,,,e, yii,
-7 LAI.,1?-

Cee:

.e.

rz._,

...,d

4 r Tiv----4---4..
ar:-

Jo

ir,r

-.4

4:f fit(

"4

rit'
-Ze MA,. e ;t24,:,4
(R.;-.
e1 o
.k1)
t44

10 re
ts

.%/..k,7,6,_

$L 11JL..4c 4
-

LA STEAUA
2275 B, 72

Manuscrisele Academiei Romne

www.dacoromanica.ro

LA STEAUA
La steaua care-a rIslrit
E-o cale-att de lungA,
CI mii de ani i-au trebuit
Luminii ssi ne-ajungl.

Poate de mult s'a stins In drum

In deprari albastre,
lar raza ei abia acum
Luci vederii noastre.

Icoana stelei ce-a murit

Incet pe cer se suie:

Era pe cnd nu s'a zIrit,

Azi o vedem, si nu e.
Tot astfel cnd al nostru dor
Pieri In noapte-adnd,
Lumina stinsului amor

Ne urmIteste Ind.

www.dacoromanica.ro

DE CE NU-MI VII
Vezi, randunelele se duc,
Se scutur frunzele de nuc,
S'aseaza bruma peste vii

De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii?

0, vino lar in al meu brat,

SI te privesc cu mult nesat,
SI razim dulce capul meu,
De sanul tau, de sanul tau!
Ti-aduci aminte cum pe-atunci
Cand ne primblam prin vai si lunci,
Te ridicam de subsuori
De-attea ofi, de-atatea ori?

In lumea asta sunt femei

Cu ()chi ce izvorasc scantei . ..
Dar, oricat ele sunt de sus,
Ca tine nu-s, ca tine nu-s 1
Caci tu inseninezi mereu
Vieata sufletului meu,
Mai mandra decat once s tea,
Iubita mea, iubita mea I

Tarzie toamna e acum,

Se scutur frunzele pe drum,
Si lanurile sunt pustii .. .

De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii?

www.dacoromanica.ro

KAMADEVA
Cu durerile iubirii
Voind sufletu-mi sA-1 vindec,
L-am chemat in somn pe Kama
Kamadeva, zeul Indic.

El veni, copilul mndru,

alrind pe-un papagal,
Avand zmbetul ftarnic
Pe-a lui buze de coral.

Aripi are, iar in tolb5.4

El pstreaz.A, ca sAgeti,

Numai flori Inveninate

Dela Gangele mret.

Puse-o floare-atunci 'n arcu-i,

MI lovi cu ea in piept,
Si de-atunci In once n.oapte

Pang pe patul meu destept .. .

Cu sgeata-i otrvit
A sosit ca s'A m'A certe
nil cerului albastru.
'a.1 iluziei deserte.

www.dacoromanica.ro

NOTF, $1 VARIANTE

www.dacoromanica.ro

CATE VA LAMURIRI
necesare la citirea vanantelor

Lamuriri mai desvoltate, despre spititul in care a fost akIttut aparatul critic al acestei editii se pot citi
partea respectiva a introducerii, aceea anume refentoase la edina de fata.
Asezai" Ja aid cateva lamuriri pur teluaice, un soiu de mica taba' a abreviatulor sau altor semne conventtonale..
pentru a ilustra o parte din ele, lasarn s urmeze o strofa de text, dimpreuna cu vanatele ei aspecte. D p.:

li place noaptea cntec, de facle-i sala plin

Oglinzi de metal negra impodobesc
Pe ele-o pnztur ca aburirea cetii
Se las fin' neagr . . . fac . . . tristetii
A faclelor lucire rIsbia prin pinza fini.

205

201. I.p.n. cantee, fachi > I.p.n.c. de fade-i etc.,

203. P.e-o. panzatura subtire > P.e.-o p. ca etc.;
Se las 'n jos> Se subna* > Se lasa fina etc. [vers nefout],
205. rsbind*> rsbia.
zoi-205. io De-atund cu lespezi [negre] de marmur' a 'mbracat
Pareni diniuntru a locuintei sale

204.

Perdelele sunt negre ,

nl

Oglinzi de metal negra piretu 'npodobeste (a)

S'o pAn7.itur neagra pe dansu se l'ateste (b)
Luminele aprmse rsbind pm m panza fina (c)

(a) Oglinzi de metal negra ptetu h imbrac;

IV cu * >Fcinle aprinse etc..> Lummele etc.

(b) O panzitur fina si neagra e tasad;

(c) Pe ele .

Textul reprodus, in forma in care apare si in aparatul ende, reprezinti versurile 201-205 din ?titila versume a Singoilor. Mara' de cazurile prea hmpezi, numun strofele ca nuroar" ul versurilor, insemnate pe stinga,
deci textul, luat de exemplu, se numeste curent. strofa 201-205 si figureaz la eta), in timp ce variantele, ded
formele antenoare, depasite, figureaza in subsol. Oricat de rebarbativ, termmologia aceasta arbitectonid are avantajul c sugereaza i simphfic.
Am numerotat cu I, etajul, in tunp ce subsolul, in cazul de fata, are 3 straturi.
In II figureaza vanantele depasite, din versunle dela etaj, si cele mai apropiate in timp.
In III sunt formele ceva mai vechi. Cum se poate urman, strofa zoi-205 a fost incercat intaiu in 2 forme:10 si 2.

Dar si aceste forme isi au variantele lor, ce figureazi in IV, precedate de litere: (a), (b) etc. ce fac legatura
cu versul respectiv.
Ca si reinvierea u.nei cetati ingropate, reconstituirea etapelor unui vers se face, de sigur, dela temelie, dela
forma ces mai veche din subsol, pana' la ultima in eta), tinand seama de sigur si de schimbarea ordinei versunlor,

cum e de pida v. 202, care in tot timpul lucrului a figurat drept 201. Asa d. p., versul Oghnzi de metal negru.
etc, a trecut, succesiv, prin formele
1 De-atund ca lespezi [negre] de marmur' a 'mbracat > 20 Oglinzi de metal negra pa..tetti ii imbradi > Oglinzi
de metal negra pateta 'npodobeste > etaj Oglinzi de metal negra impodobesc pretu.
Semnul > imprumutat filologiei, designa trecerea une forme in alta.

ce se observa in versul 204 (eta)) sau 203 (III, io) arata ca versal sau strofa au fost lsate in forma.
aceasta neterminata.
* d. p. se subna* sau rasbind* arad c lectiunea e indoelnica.

[ ] inchide o 'acuna' in manuscns, fie cuvnt, fie silabi uneon si vreo explicatie a editorului.
< > inchide ceca ce ar fi trebuit elmunat, d. p. Ideile unui Proletar<ul>, inseamni ca Proletarul,
care a fost precedat de Idelle unas, n'a fost modificat in consecinti.
Expresia: de fapt: pe-a (su-) inseamna a eroarea pe-a am rectificat-o la etaj, de vreme ce versal cerca: .pe a.

alexandrin, in opozine ca strofic, este, se intelege, conventionali si designa versunle lungi in.
opozine cu cele scurte.
a
supra i infra se folosesc cnd e vorba si se designe o vanant asezat deasupra sau dedesuptul versului despre care e vorba.

Mss.-ele se design ca cota si fila, despartite prin virguLa, d. p.: 2259,37 inseanina ms. 2259, fila 39.
V.

pus in capul notelor se foloseste numai cnd, pentru clantate, atragem atentia ca acolo incepe sectainea

Variantelor.

www.dacoromanica.ro

LA MORA/TAN-TUL LUI ARON PUMNUL

Lwcrimioarele invretteceilor guruixsia9ti de'n Cermeuti la mormintul prea iubituluP) lor profesorin Arune
Pumnul raepteusat l'atea 12/24 Ianuarin 1866. Cerrueuti 1866. Cu tipariul lui Rudolf Echardt.

Plecat din Blai, in urma everumentelor dela 1848, primit cu dragoste de intelectuahtatea bucovineana"
un frate la frali au vemt fi ea frap I-am Imbrelitfatspunea, in cuvntarea-i rostit la mormint, Alexandru Hurmuzachi), suplinitor din 1849, iar din 27 Februarie 1850 titular al catedrei de curind infiintad, la liceul real dirb
Cemuti Aron Pumnul ilustreaz invtmntul limbil mateme, msuflnd invtceilor sE, ca 9i la Blaj, in scurtu-i
profesorat de filosofie, puternice senttmente nationale.
Prestigiul personalidtu lui Aron Pumnul, intemeiat pe opera inflptuiti 9i sporit de sufennte fizice, indurate
cu eroism, Il misoarl mai Cu seam manifestatille de gratitucline, ca care Bucovinenii Insotesc svgirea lui
vieat. Aceasta se by:grapa' la 12/24 Ianuarie 1866. Se implinea aproape un an de eind Societatea pentru literatura 9i cultura romin in Bucovina (derivad din vechea Reumune de lectur) 11 alege membru onorar,
india-i adunare general, dela 11/23 Ianuarie 1865. Propunerea o face vicepre9edmtele Reuniunii, George cavaler
de Hurmuzachi, case 11 elogiar meritele, amintind cl abia sculat de pe patul durerii, Pumnul a tinut s
de fati la 9echnta de organizare a Societtii. Printre ceibaii membri onorari, desemnati in aceea9i 9edint, figureazI: Constantin 91 Eudoxm Hurmuzachi (al ami cuvnt de multumire constitue o pagin memoraba), A. Treboniu Launan, A. Papm Ilarian 9i o principu poeziei noastre, Vasile Alecsandri i Dimitrie Bolintineanu, poeti,
iubiti 91 adorati de toat natiunea, ale dror versuri incanttoare vor pieri nurnai ca cel de pe urm cuvnt romr'
din lume.
Inmormntarea lui Pumnul are loc in zma de 15/27 Ianuarie. In catedral' vorbe9te preotul i catihetul gimnaziului M. alinescu (Calmovschi, la epoca aceea), ?me cuvintare, nu numai entusiast, dar 91 de alear mestrie
ritoriceascl, ca att mai evident ca at modestia il ficea s se socoteasei mai preios de evocarea mentelor lui,
Pumnul: in zdar m opintesc eu, cci spre aceasta se cere o voroaval mult mai iscusit; se cere un Gur-deaur. .... Cuvntarea lui Alexandru Hurmuzachi, rostit la mormnt, infli9a in trstun de caracter antic, personalitatea lui Aron Puninul, strumd, in deosebi, asupra lectiei de solidantate national, pe case chiar acest dohu,.
o ilustra cu fermitate:

Asta solidaritate futre noi toti, as.' identitate a cugetnlor, a simtului, a plecnlor 9i aspiratmrulor noastre e, pe lngi onginea, pe lfing limba noastr comuna', pe lingl istona glonei 91 a sufenntelor noastre comune, un bine mare, cel mai snt 91 mat scurnp din bununle noastre, din averea noastrtr
national ci momia, ea prin el se arad, se probear ci se sustme urutatea spintului natiunu.
La aceste marufestn, Eminescu e mai mult decat un martor ocular. Fie c i-a fost profesor, a..7a mm reiese
din amintinle luitefanelli, fie cl nu i-a fost, cum a9a de categoric, 9i in difente prilemn o apune I. G. Sbiera,
afectmnea lui Purnnul pentru Emmescu 91 cultul acestuia pentru invttor nu le contesta' mmem. Este insi prea
adevrat c adt M. Emmescu cat i pnntii lui erau foarte bine cunoscuti 91 forman cu Pumnul o, seria I. G.
Sbiera in 1889 2), i amnuntul vine s, implmease adtea lacune. lar tefanelli poveste9te pe larg cum Eminescu insotea pe Pumnul pn acas, clack inlesnit de boa., se intimpla ca acesta s vin /a lectii, cum19i transcrisese gramatica, al egrei manuscript Il cipltase dela profesor, 91 cum in toamna lui 1865, intors la Cerniuti,
De fapt iubitulul (sic), cf. facsimilul copertet la pag. 241.
I. E. Toroutiu, Studu fi documente /iterare, III, 1932, pag. 117.

www.dacoromanica.ro

NOTE I VARIANTE

240

de unde plecase Inca* din 1863, locueste la Pumnul, ingpind si de bibhoteca studenplor, careia li doneaa

i cteva

cirti 1).

Sfrsitul lui Pumnul indurereaz1 pe Errunescu

smulge intaile acorduri tiprite. (Pentru versurile presu-

puse anomme din Foam Soczetdiri

pe anul 1865, ce d-1 Iorga atribue lui Eminescu, a se vedea la capitolul
Mortua es!). Starea de spirit a invtcelului privatist Eminovicm i geneza intitei sale poeme cunoscute sunt

povestite de fostul su coleg de scoati,

tefanelli, lute pagm complex in sugestu, Cu att mai pretioas cu

clt inteinsa apare, pentru intim oar, imagina poetuliu, cu discretia sufletului si a lucrului salu:
Dohul era mare in toat Bucovina si intre studenp, iar Eminescu era neconsolat, pentruc tinea
mult In acest rar birbat si 11 mbi ca pe un tat and am auzit despre moartea lui Pumnul, am alergat
la locumta sa, ca
vad pe nibitul meu profesor, cea din urnal oar. Am intrat intt in camera lui
Emmescu. El imi povesti despre ultunele momente ale acestui mare apostol al Romitulor din Bucovina
acuma 11 vzui pe Emmescu inttasi dat vrsnd lacrimi de durere. Seara m'ain dus iari In Eminescu si 1-am aflat scrund o poezie. El mai schimba, mai adlogia, mat netezia, dar am observat cl
nu i-a plcut c 1-am surprins. Pe urm Ins imt art poezia
spuse c mai multi studenti vor
scne poezu In moartea lui Pumnul, can se vor tipn. Mi-a cent apoi Intreaga poesie. Este aceeasi care
Impreun ca alte sase poesii a fost tipInta ca ocazia morpi lut Pumnul sub titula: Ldcrdmioarele !nodIdcedor gimnasiasti din Cernduti la moartea prea subdulus lor profesor Arune Pumnul.

Dup cetire hni spuse singur c Inceputul strofei a doua, admit' Metal:ea enbrncid a dopotelor jale,

nu-i place, dar nu mai are timp s prefacl poezia cici trebue sA o predea profesorului Sbiera. Eminescu isealeste aceast poezie: M. Emsnovrcsu, prwatist.
(Teodor V. tefanelh, Amintirs despre Eminescu, i914, pag. 43).

Brosura, ce trebue cA apruse de zma inmormintni lui Pumnul, cuprinde sapte poez, toste fr titlu,
numerotate ca cifr roman, cinci in romineste i dou. In limba german. Titlul brosurii, In ortografia pumnuean, mai putin ortodox cleat aceea din Lepturariu, se poate vedea in facsimilul respectiv.
Ocazionale si lucrate cu graba despre care vorbeste citatul de mai sus, din tefanelli, poeziile ce linsotesc oda
lui Eminescu sunt, evident, lucrare de versificatie. Dou-trei versuri vor reconstitui ambianta brosurei votive.
Dm prima poezie de 4 strofe, semnat ***, prirnele versuri:
si ultima strof:

O stea Incanttoare a invieni tale

Frumoasi Bucovm, din ceru-p a caz. ut I

Deci toti acu ca unul sal-1 plngem ca cadurk

A cairor inimt IncA drepatii n'au rcit
SA pLngem noi pe-un frate, ce nu stia de ur,
lar' tinenmea noastri pe-un tat mult Juba.
Din a treia poezie, de 6 strofe, semnatal de vutonil sau coleg dela Universitatea din Viena, St. Stefureac, din

cl. a VI-a, intila si a doua strofi:

Plingi acum junime plngi ca intristare,
aci ftala moarte fir indurare
rpit de 'n sanu-p, ce era mai rar,
rpit un mndru, scump mrgntar'
rpit, vai I steata, ce ca infocare,

Sus pe onzontal duku tni tale

Frl conterure, fable straluci
In met nalt calea-p arta

Din cele 7 strofe ale poeziei a patra, semnat ***, ca reminiscente din Rsunetul lui Muresanu, ultirnele
dou strofe:
Cupnnsi de 'ntristare i plini de-amiriciune
Ne adunm aicia, ca scop de a-ti afta,
C um a noastri limb i trista ta nciune
Eterbinte ca pre tine, Printe-o vom arna.

Jurim ca pietate la umbra ta cereasci,

CA tot ce tu In lume mai mult al adorat:

Morala, natiunea, relegea crestinneasc

In noi gisi-vor scutun i minai de brbat I

Autografe in tefanelli, op. cit., pag. 39 si Leca Morariu, Doud autograme inedde dela elevul Eminescu,
Buletin Mihai Eminescu, I, 1, 1930, pag 26-27.

www.dacoromanica.ro

LA MORMANTUL LITI ARON PLTMNUL

q
01 tag'

Jaya.,

tr,5r!went.-

weieflor

gikarsias.t1

den Cernantl

ter

Y'

r416:4 ill

prea

VA

241

44,

:.)TP

-\DEMIEi

_roiresorhi.
g

1 12

rn oats at intr'a 12/24 Iaratartd

rk.)

1 866.,

Cernwuti 1866en tiparsfra

Ru.d..c;It Echaidt,

LAECRIMIOARELE...

coperta bropril

16

www.dacoromanica.ro

Z4 2

NOTE SI VARIANTE
A cincea poezie, iscAlit I. Ieremieviciu, din cL a V-a, e de xo strofe i e alciituit in doul ritmun:

Eram in scptare, eram toti In peire,

Tenebra letargiet pre toti ne-a fost cuprins,
Saran n'aveam de scpare, un smri de fericire,
i zelul de culturl mai tot ni s'a fost stins.
Dulce Bucovin I plAngi de-acum, suspink

aci se stuise astzi blinda ta lumini I

Chiar si tu zefire, poart 'o soapte line
La nciunea 'ntreag a noastre suspme I
ToatO Romnimea pLinge ne 'ncetat
Sufletul de inger, care ni-a sburat 1
Ultimele dou poezu sunt In lunba german. Autoni: E. Franzos, din cl. a VII-a si B. Ehrlich din clasa a VI-a._
O nott. explicativk semnati E. F., limurea In josul poeziei a sasea cA Pumnul participase la adunarea nationall
din Ardeal In 1848 o cA Ungurh puseseri un pret pe capul

Poezia lui Eminescu (de fapt: M. Eminoviciu, privatist), figureaz1 a doua In brosur. Manuscriptul de pe
care s'a cules lipseste. Textul adoptat de noi e asa dar cel din brosurk minus ortografia timpului i cteva rectificri: v. 16: voce pentru voace, "V. 20: sun, pentru .cm/, V. 25: Ehreu pentru ehIceu i generalizarea sernnului de excla-

Ina tie la sfrsitul tuturor strofelor, and in brosur lipseste din intile dou strofe.

Ms. Poezia mai apare intr'un singur ms.: 2259, 33 v. i anume in s. ms-ul Marta transcris la i 870, despre care se vorbete mai pe larg In Anexele finale. Numerotatai intaiu a
30-a i, dup aceea, a 27-a, poezia e de bun seam copiat din broura amintital.
Titlul: La mormiintul lui Pumnul reproduce, simplificand, titlul brourii. Singur
strofa ultim cu semn de exclammie. Datat: 1866. Ca i 'n brosur: eliseu. Deosebirile
de textul broprii sunt minime i mai ales de natu.r ortografic' i de pronuntie: voce,
sinit, etc. Afar de acestea:
3. Acutna din pleiada-li auroas i senin. 6. Metalica vibranda a clopotelor jale. 7.
Vuiete, etc. 9: nemuririi.
Fr a gAndi sA tragem o concluzie, ceca ce nici c. ar fi ca putdntk vom nota o coincident, care, si frl de
adancire, poate fi privit sub unghiul profetismulut Imbracd-te in doliu
indemna In primul vers al odei sale,
dela 25/27 Ianuarie, 1866, Eminescu. Ne-am imbrdcat in do/tu, cAci avem sl drn stre de o loviturl crunt a
soartei: Pumnul nu mai este !titre cei vi;!>) rspundea in numOrtil cerrut,. dela x Februarie, Foaia Sodeld/it...,
care aducea si amnuntita relatmne a ceremonulor funebre.

Sentimentele de veneratie si de pretuire a operei lui Pumnul stpinesc sufletul lui Emitaescu, chiar si atunci
(poate mai mult atunci) cnd aceasta ajunge tinta atacunlor la Convorbin hterare sau chiar in Bucovina. Vasile
Alecsandri In Dichonar grotesc (Convorbiri hterare fi, x x, i August x$69) i Titu Maiorescu in Observafiunf
polemice
III, 22, 15 August 1869). aduc, fiecare In planul sAu, rezerve la sistemul ortografic al lui Pumnul
sau la spiritul liberal al Lepturanului s'au. Unneaz atacul destul de inversunat al bucovmeanului Dimitrie Petrino, in brosura Pugine cuvinte despre coruperea hmbci romne. Dimitrie Petrino vorbise la Inceputul ac,elump an, la concertul din 15/27 Ianuarie 1869, dat in CernOuti, pentru sporirea fondurilor Fundatiunii Pumnulene. In prolog-ul, insotit o de versuri, in care fcea entusiastul elogm al lm Pumnul, spunea intre altele: Filolog
distms, ins Romn i mai bun, Pumnul a crescut germinele RomAnismului In snul tinerirad noastre, pre care
a sprijlnit-o in erice pnvint; i aceasta este mentul lui mai marel. Dar pricmi de nemultumue personal (temperamelltul subiectiv al lui Petrino a mai avut astfel de iesiri, impotriva lui Alecsandri si a Junimm), determinate
de raportunle lui cu I. G. Sbiera, conduditorul revistei, 11 duc s. foloseasc vehementa, s renege rnduri ca
cele de mai sus si chiar s-si rad (termenul e al lui Eminescu) de Fundatiunea Pumnulean pentru care conferentiase1). Eminescu se afla, intre acestea, la Viena. El r'spunde brosuni lui D. Petrino, in' Albina din Pesta.
1) Este destul sA jertfeasc cineva zo de crucen i pentru vreo fundcnine ca s fie numit binefctor mOnrumos etc. etc., a micuinu rumne .... (D. Petnno, Pufine cuvinte despre coruperea hmbei romeine in Bucovina, Cernuti, 1869, pag. 23).

www.dacoromanica.ro

LA MORMANTUL LUI ARON PUMNUL

243

unde apruse la 274 Faur 1869 prologul lui Petrino) si anume in numerele 3 si 4 din 7/19 lanuarie 9/zr
lanuarie 1870, cu doug foiletoane, sub titlul generic: O scnere cnucl (reproduse, de Ion Scurtu, sub titlul
Despre curentele filologice rominesti din Bucovina in M. Eminescu, Serien pohtsce fi literare, vol. I 5905).
Remarcabd dm toate punctele de vedere, studiul lui Eminescu defmeste raporturile lui cu Pumnul p Cu
invttura lui, vdind o independent de judecat, cu atat mai prepoas p ce se cuvine in deosebi subliniat la
acela, care se pregkea s debuteze la Convorkm Izterare, unde p apare in curand, cu Venere ft Madona: Multe

sunt pasagule ce s'ar caelea =ate, pentm adeva'rul din ele. C_ateva randuri, scume de comentar, vor adiuga
miele sugestit la capitolul EmmescuPumnul:
Pentruc e vorba de o persoan, m voi adresa si eu de-a-dreptul la persoana d-lui critic. Persoma asupra creia aveti buntatea a face alusium, atit de delicate, Dommil meu, a incetat de mult de
a raai fi numai o persoan sunpl. Nu mai e muntorul slab, muntorul Om de defecte pmntesti,
nelimpezit Inca' de eterul opiruunei pubhce, nu I el e persomficarea unui principm, sufletul nemuntor neaprat care a dat consistenta si constunta national maselor si a fcut din ele o natlune;
mase, care cu toat nobilunea, cu tot clerul, cu toate averile incepur a nu se mai intelege pre sine, a
null pricepe funta si natura ce era comun, si care face ca masele s fie, pe nestmte cluar, prtile unui
singur intreg. Intru realizarea prmcipiului sau, omul ce-1 personifica a intrebuintat muloace, can in
detahu d-tale nu-ti plac, pe cari le gseti ca tot ce e omenesc necomplete, defectuoase, s zicem chiar
tele. Combateti atunci mijloacele, Domnul ineu, conabatep-le in defectuositatea lor, si nu persoana,
principml su cel bun, care toate in sine au a face pupil cu vestmntul defectuos, sau ba, cu care
inabraci Gemul in sdreant sau in vest-mute aurae, tot genni ramne; ideea subluai expres,
chiar bate limbi. defectuoas, tot idee sublual faXnane, p principml cel mare i salutar, acela rmine
aphcat prin mijloace grepte chiar. i daca combatep formele estenoare ale fondului, bgati de seami a
face, din punt de vedere absolut, estettc, rece i judecator rationalist al forme', combateti-o cu
rigoatea p seriositatea convictiunu, nu cu pamfletul ndicol i ark' pret, care detrage intotdeauna mai

mult autorulat su, de cat calor persiflap pnn el. Nu fade% Domndor de lepturarm pentru el secatiunea sa de pe alocurea e oghnda Domruei-Voastre propne; nu radep de mhtlismul su, pentru ci e
i dad e vorba pe masca jos 1, apoi masca jos dela top i dela toate, astfel incat fiecare sa-si
al D-V.
vada in fundul putinta'm sale. Daca' apoi lepturanul a exagerat in laude asupra unor oamern, ce nu
mai sunt, cel pumn aceia, multi din ei, au fost Nonni perseveranp ai nationahttii p ai Romanismului
plonin, soldati gregari, a carora irama' mare pltea poate mat mult de cat rauatea lor, e adevrat I,
care ins de nu erau genu, emu cel pupil oameni de o eruditiune vast, asa precurn nu exist In capetele

jurulor nostri dandy. Acei oameni, acei istonci, cari au inceput istona noastr co o =lama, dup
cum axe D. Maiorescu, de au scris tendenpos si neadevr, scusa cea mare nu o gasesti tocrnai
In tendmta si neadevrul lor? Trebue cineva s fie mai mult de cat clasic, pentru de-a pretuade dela
cel persecutat, de la autorul condemnat la ardere de viu, ca prsit p scepticisat de duren, s fie in
toate drept, in toate neprtinitor, ha poate i filantrop fata cu mamicti si de moarte. Cu toate astea,
rmanem datori co rspunsul la intrebarea, daca incai, ca un adevrat martu, ce-a fost, nu a rimas
chiar daca n'ar fi atat de mare, cum pretuadem noi
drept p nepartuutor pni si co inamicu
ca. este, totup el a fost la nlpmea rasisiunei sale la o naltune cromstice absolut; pentru cl dacl
enticul ce-1 cabf ic de minciunos, ar fi avut bunvointa de-a cerceta istona istonei, atunes ar fi putut
i constii. din
bga de seam; ea' procesul intru scnerea istonei la on-ce natinne, se incepe mai mt-Am
cronografie, cu sau fard tenduati, din culegerea de prui toate p'artile a matenalului.
Fiindca s'a anuntit de Fundapunea Pumnu/ean s aducem cateva precizn. Intarziata" s la funt, din pncina
holerei, lngoarei si foametei, ce bantuie in f866, in Bucovina, si dep aprobat de Guvem abia in 5874, Fundapunea activeazi de timpunu, adunand obol ca obol, in asteptarea realizru celor dad', telun, pentru care fusese
intemeiat.: s acorde stipendu pentru studd mai inalte de speciahtate, stunpale sau artistice si s ridice, lui
Pumnul, un monument, sunplu, dar cuvuncios, la mormantul sau pe una din pietele pubhce din Cernlup.
Un bogat capitol al contribuirtlor 11 forinea subscriptide studenplor gunnaziasti, atat din Bucovina, cat si
din tar. Intre 2867-5869, apar intre subscruton, dintre numele cunoscute: Scurem Stefan, Neamtu Ion I), Andrieviciu Vasile, Dan Pamfiliu, Luta Me, Stefamuc Teodor (Stefanelh, de mai dam), Stefureac Stefan. Se folosea
pentru aceasta once pnlej: un maial, o cumetne, un concert, cum a fost acela, arruntit, la care a cuvantat D.
Petrino si mai ales colectele pe clase, in care decidea Myna profesonlor p, in primal rand, a lui Ion G. Sbiera.
Intre subscrutoru din Viena fig-ureaz: Vasile Bumbac, liana Puscanu, Teodor Nica, Aureltu Mursanu, Drgescul,
Moisil, Oncu, Ion Oltean, etc. Din Iasi, cu o entusiast adres, in care se ammtea cal Romarni au contribuit la
monumentele hu Cavour si Voltaire, o colect a elevilor de heel; ii printre ei, elevul de cl. a VII-a, Conta
In colecta Seminarului Socola: Agora Demetru, cl. a VII-a. (Perseveranja din 1867 colecti pentru Volt-aire).
Situatnle pubhcate In Foam Societtips erau inregistrate ca onorun in toile de peste munp. Familia, In deosebi,
le comenta intotdeauna, ca laude pentru bucovinem, co melancohe p cu mustrn pentru cei din Ardeal, can nu

1) De sigur altul de Cat loan Neamtu, studentul tebruc din Nsud, rposat la Viena in varst de 23 am,
In April 1870, pentru care Emuaescu seria elegia cunoscut. (cf. Anexele finale).
16*

www.dacoromanica.ro

NOTE g VARIANTE

244

izbuteau &I adune fondunle necesare pentru monumentele lui Andrei Murisanu si Simeon Birnutiu. La 29 Iunie
1871, Fundatiunea Purnnulean numra: 6700 fl. in obligatii de Stat i bonuri rurale bucovmene si 432 fl. 35 Cr.
In numerar.
Monumental, previzut in uncul Fundamuui Pumnulene se sfmteste ta cadrul unei frumoase sarbitorin, la
4/16 Iulie x888. Discursul comemorativ al d-rului Ion al lui G. Sbiera constitue, Irani azi, cea mai bun
tez1 a vietii si opera lui Punanul. La vremea acelei apoteoze, Eminescu, invitacelul privatist dela 1866 si
autorul Luceafefrului, ii trim ultimul an al chinunlor sale pimintesti 1).

DE-AS AVEA...

II, 6, 25 Faur/19 Marne 1866

Familia din 25/27 Ianuarie x866, ziva trunomiantkii lui Punmul, ii inchina acestua un vibrant /mint mortuar, in care se putea citi, intre slide: Un stalp al culturu nationale s'a ruinat, o fclie a lummirii noastre s'a
suns, o stea ivit pe onzontul intunecos al rominunei a apus I. Acestei reviste si fund Inca* in Cerniuti, Ii trimite
Eminescu intiile sale poeza ischte, ca si oda pentru Pumnul, cu numelc de farnilie Eminovici.
De-a,r avea ... apare insotit de urmitoarea not de recornandare: Cu bucurie descbstlem toloanele focuei
naos/re acestui june numai de .rd ani, care ca primele sale Incercdri poetice trdmrse noud ne-a suprins pldcut.Red.. lar
la Posta reclactiumi, dup ce multumea Intaiu lui H. Grandea in Belgia, pentru poezide trirnise, se adloga:
Cernduli. M. E. p corespondeng am primi ca bucurie.
ricut, si pe bun dreptate, un tuba de glorie din tiparirea intador innerIosif Vulcan, directorul revistei,

cad poetice ale lui Eminescu. In chferite pnlejuri, la moartea poetului sau zece am dupl aceea, In 1899, dud
trichina ammuru lui Eminescu, unul din cele mai complete omagd, Iosif Vulcan IF amintea ca emotie si mindrie
de cariera lui Emmescu, la Familia. O pagina", bogat in date, ce rezum intreaga problerni a debutului, chmpreuni ca botezul onomastic al poetului, e aceea din 1885. In Familia din 6/18 lanuane 1885, Iosif Vulcan
intreunuse ceutorii despre sntatea lui Emmescu anunta ca, tratat
care-I urmir- ise tot =pill cu =pane,
bine la Spitalul Sf. Spiridon, poetul e In afar% de (price primeldie: rana dela pica:it ii e pe vindecate c cA inteo

siptmn-dou va fi cu total insinkosit. Ca un semi de atentie si de bucurie, n-ml urmitor al revistei e inchinat poetului. Pe prima pagin figureaz excelentul portret ce va aplrea si la 1889 si la 1899, se reproduce poezia

Eptgonti, iar Iosif Vulcan sale un cald arucol din care, pentru partea documentar, se cuvin retinute:
Inamte ca douzeci de am in o duzuneat de februane a anului 1866, redactiunea noastr prinu
o epistol din Bucovina. Epistola contmea poezii, pnmele incercin ale unui tAnr, care se subsemna
Mibad Emmovici. Comitiva poezalor ne mat spunea, cl autorul lor este numai de 16 am.
Farmecul gingas al poezulor, considerand si etatea tnr a autorului, ne indica un talent adevrat,
care avea un vator frumos in literatura romani. De aceea pubhc-arm cu plicere acele inspiratium
din anal acela.
juvenile; prima apart' in nr. 6 al
Redactonil ins ii permise o mica' schimbare. Numele Eminovici nu-i sima bine, cad avea o
terminatmne slava; roman174 data numele, modificAnd ternunauunea c astfel poezide acele aprur in
foaia noastra sub numele Emmercw.
Autorul n'a protestar, ba a adoptat insus acest name si semn apoi asa toate poezule li scrierde
sale in vator. Astfel fu introdus numele Eminescu in literatura noastr; scnitorul acestor sire i-a
fost nasuL

Surnarul acestui numr, al debutului lui Enunescu, cuprinde: un portret redactional, inchinat lui Ernanuil
Gojdu, deputatul roman de &hot 1 mecenatele unerdor din Capitala Ungariei; o Ador, poezie de George Tutu,
Pentru majoritatea informatalor din acest capitol, s'au consultat in deosebi- Foaia Societpi ... den Bucovina

p excelenta monografie: Dr. Ion al Itu G. Sbiera, Aran Pumnul. Vac( astora faqir
Cerniiuti, 1889.

www.dacoromanica.ro

,rt

It:semi:dap lid, etc., etc.,

o CALARIRE 'N ZORI

245

poetul botosinean, colaborator asiduu la Familia, tipint i 'n Lepturariu si ale cirui versuri spuneau futre
altele:

Ador mult o mindruliti

Thica lucsului turbat,

(De si are pe gunti

C,eriul cel mai lumtnat)

Mor sacra poezie,

and prin ea pot si lovesc:

In mascata tirarle
Dar si-aci lumea-mi rspunde
Tot reflesul cunoscut:
Pentru asta, o! da, da 1
Sir-A=4 partea ta.

Dupi aceea: nuvela istorici, premiad cu sase galberu Geniul lui Stefan cal Mate de Vasile Ranta Buticescu; reflectiuni educative despre amor de Alexandru Onaciu; poezia fui Eminescu; traducerea in continuare,
a nuvelei lui Puskin: Fata Cipitanului i Cronica din Pasta a redactorului, in care Iosif Vulcan amintea detronarea lui Cura, asa de exploatati de foile nemtesti; de concertul putin cexcetat de familule romine din Pasta,
al Elisei Circa, o justifica trimiterea foaiei de prenumeratitine pentru colectia, ce pregitea, din Incercitile sale
poetice. Nici vanitatea, niel gandul la cistig material nu sunt acelea ce l-au indemnat la aceasta: ...ci ca un simplu
lucnitor al beletnsticei noastre, am voit numai si concurg i eu cu productele debdului meu talent la inflorirea
acestui ram nefertil al literaturil nationale, filnd convins ca mama comuni natiunea va pnmi tot cu aceeasi
bucurie chnatii siracului, ca i mine avutului. Partes informativa', intotdeauna atent redactati, anunta reaparitia
Romdnulia, viptima liberalitcyli fostului gia,rn i cele doui tomuri voluminoase, cuprinzind toate poezfile laureatului nostru poet d. Dumitru Bolintineanu.

Ms. De-a,s avea . . . se afl intr'un singur manuscris. Copiat de bun' seami, dup
textul din Familia, figureazI a 19-a in 2259, 30 s.ms. Marta (cf. Anexe), transcris ca

de tipar, cam pe la 1870. Ortografia de acum tempereaz1 intru catva pe aceea din 1866.
Deosebiri minime:
5. Plaiu razind de iarbk verde. 13. amalgam de-o ros-albie. zo. primkvarl, datat: Sept.
1865.
La =duma caietului (cf. Anexe), in 1881, bareazi cu creionul rosu strofa a II-a si noteazi alituri de vechea
data' anal acestui triaj. Data se prezinti, In noua el forma-: Sept. r86)*--x8Sz i aliturarea voiti a calor
doui date este emotionanti, in primal rind pentru cel ce o semneazi: ea marcheazi negresit distanta dela
debutul Juvenil la anal Scrisorilor. Cu adaosul cA intre 1865, data compunerii i 1881, data recitini, se interpune ces. 1870, data transcrierii s-ms.-uhu Marta.

O CALARIRE 'N ZORI

Familia, II, 14, 15 127 Mal 1866

Si:notita de recomandare ce insotea tipirirea indio sale poezii in Familia i amintirile dela 1885, ale redactorului, vorbesc de cc prime 1/acercar' trmise, ceca ce, daca e Ingiduit a deduce, Inseamni al o aldrire

Intre datele de aparitie ale ptimelor doui

'n zori va fi fost tnmeasi din Cerniuti, odati cu De-al avea
poezd, in Familia, se scurg doui lum i iurnitate, in care timp Enunescu se afla tot in Cerniuti (cu itdresa, cel

www.dacoromanica.ro

NOTE g VARIANTE

246

putin) si primea aceste dou comunidri la Posta Redactiunei: Cernduti. M. E. Vom primi toate ca busurie,
i noi (Familia II, 8, 15/17 Martie 1866)
numai Te rugdm, ca Inuit se poate, si scrii duper ortografia se o wm
si Cerndu M. E. Ti-am trimis epirtold prima. (Ibid. II, to, 5/17 Maiu 1866).
Peste o luni si ceva dela aceast ultim comunicar; apare 0 edldrire 'n zori (Familia, II, 14, 25/27
Mai i866). Numrul se deschide ca portretul (ilustrape i articol) filo-romanultu G. Vegezzi Ruscalla, insircinat
de guvemul Ronaaniei si tie curs de istona i literatura roman. la Universitatea din Turin si proclamat cettean
roman pentru servicule aduse noul. Urmeaza: poezda hu Enainescu; Orfami (urmare), nuvel istoricl din
timpii abia trecuti de George Mitch* un sonet ca care V. Georgian tispunde poeztei Ador din nr. 6, poetului George Tanta si-1 consoleazi ca tertetul final, ce va face frumoad carier ( tu esti poet, deci canta al
lui Vlahuta nu-i oare o vanantl?):
lar dad' veodat voesti manglere
La grui, la necazun, nevoi i durere,
afl cantand 1 ;
la lira poete,
inceputul unor interesante antiteze despre Rasriteni i apusern de George Barit; Suveniri i impresiuni de calltorie, XXXI de Atone Densusianu; Orb si vzand, o nuvel, in continuare, de Eduard Bulver,
In traducerea lui stefan Galea i inceputul unui studiu Romanische Poeten, pe care Arone Densusianu Il consacrl antologiei de poezie romneasd, tplritit de Ludovic A. Staufe, profesor la gimnaziul romano-catoltc din

Brasov, in hmba germani. Doui fragmente din aceatst inroducere vor marca nivelul studiului

i justetea

observapurulor:

Imi va concede oricme, di nu este usor, ba este chiar un lucru ingrat, a-st da un roman parerea
despre lucruri romne imbricate in vestmmte stein:Le. Dad pe tefa.rx sau pe Mtham 1-am vedea strans

In frac, tumurat ca alindru, la gat cu guler ascupt, pe nas clirii niste ochelari sau o lorneti, tras
in mlnusi suditoase i ca evict de lac: ei nu ar mai fi atunci stefan sau Miham, ci din contra s'ar
din giurul lor iumbul de eroi si oarecum de semizei, ca care i-a invelit tradtpunea si fantasia poporului.
Tot astfel trebue s aparl onsicui operele hteraturu sale nationale, cetmdu-le traduse in
Ori cat de frumoas. este
strin, i aceasta cu atat rnai tare pe cat sunt de mai iubite si mai clasice.
Eneida lui Virgihu in celebra traductiune franceza de Dehlle, sau In cea italiana' de Amball Caro, totusi
ea chiar si numai inamtea unui bun latin de azi, nu mai este divinul original, ce se yard lin, dar ca
putere, ca raul cel skit, ca Nilul, inflat de ploi calde. Dar apoi ce ar fi aceste traductium inamtea unui
latin dm etatea de aur sau de argmt 1
Utmeaz1 o paralell hat= limba romana

ingrata pentru poezie.

de o perpetua armome si una din cele mai apte si germana, limb

i dupl aceea :

Un poet 11 poi traduce exprimand numai fondul ideilor sale; dar pentru d'al face bine amoscut,

pentru d'a da o idee just despre limba i spintul lui, nu este destul a traduce numat idelle lui, dar
trebue traduse i toate celelalte accidente. Dad poetul a folosit o metaforl, nu trebue inlocat ca alta;
dad s'a servit de un cuvant, care in bimba liu este de jos, st in bimba cealalta trebue tradus ca unul
asernenea. Va s zica: un tablou din care trebue copiate exact ordmele, atitucluule, colorile, defectele si
frumusetele. Cad altfel traducitorul di publicului opul su proprm sub pretext sau forma' de traducpune.
Astfel pretinde chiar si Voltaire. (In prefata dela traducerea lui Iuhu Cesare din Shakespeare).

Pils. Suagurul manuscris este cel din 2259, 35 v.-37, s-ms.-ul Marta, transcris c.ca 1870. Transcrierea
urmead textul din Familia, ca deosebiri ce se =tin ca usurinta. Textul e remaniat intr'un timp ce nu se poate
predza. Nicio alta cierna nu lask ca pentru alte texte, a deduce data schimbOnlor. Numerotatia strofelor, ca
pentru intreg s.ms-ul Marta, e a lui Eminescu.

22f9, 3 f V.-37

o CALARIRE 'N ZORI

1.

A noptilor rege cu fata de maur

Ca iadul de hid
El fuge cnd zorile poarta de aur
Razinde deschid.

www.dacoromanica.ro

o CALARIRE 'N ZORI

i muntii ridic a lor frunte strpit

In cer rsriti
O frunte btrn si seacI rosit
De zorii
Pe umeri ei poara pdurea cea verde
De vale drept ben
Molatec si dulce prin cmpad se pierde
Poeticul riu.

10

Rosalba auroa; cu pru-i de aur

DIadern de rubia
Stropeste rznd de rou. tesaur
Pe-a florilor sin.

15

5 . S'amestec sufletul florilor albe

Se sorb si se 'mbin'
Iar Chloris petrece prin buclele-i salbe
Pe fruntea-i de crin

20

6. Si raul suspin de blnda-i durere

Poetic murmur
Pe-oglinda-i de unde rIsfange 'n acere
Fantastic purpur.

7. lar pasrea cina suspine-imitndl

Un cntec de-amor
Ecoul, a muntelui voce vuind.
Rspunde cu dor.

25

Ca vntul de iute prin cmpure sboad

CAlare pe cal

30

Un june. Pe brate-i o dulce fecioaa

Muiat 'n voal.
Ca Eol ce sboar prin valuri i tipi
Fugaru-i usor
Necheai, s'arunc de spintec 'n prip
A negurei flor

-35

to. I-ncongiur gtul, o-atrage la sina-i

Amantu-i frumos
Ea doarme pe brate, cum doarme suspinul
In cntul duios

40

Strofele : a 2-a

9-a barate, cu creion albastru ( c.ca z881 ?

www.dacoromanica.ro

247

2.48

NOTE $1 VARIANTE

Sau dac nu doarme ea ochi-si inchide

Prin gene privind
Ferice ea plinge, pin lacrimi ea fade
La fat rosind.

z. lar talla-i dulce, subtire se lag

45

Se inldie-usor
Molatece bucle de neage mtas
Pe umeri cobor.

Ea pare c doarme, coprins de brate

De bl.'nde visri

50

Iar el pe-a ei frunte, pe palida-i fat

d srutri.

lar aeru 'n munte, in vale vibreaz5.

De cnt si de-amor

ad el i se uit in ochii de raz

55

Si-i cant cu dor:

Ah ascult' a mea iubit.
Inzeit

Al meu cintec de amor

Ce 'ntr'a noptilor lumin
In gridirl

60

Ti-I ant= adese-ori.

De-ai fi dragl vntul dulce
Care duce

Pe-a lui aripi foi de flori

Asi fi foaia de pe-o floare

65

S-as sburare

Dus de tine si-al tu dor

De-ai fi noapte as fi lurnin

Bl'Ond lin.'

70

Te-as cuprinde c'un suspin

Cu-al tu soare de iubire
Cu-al tu mire
Ai visa zori de rubin
48. In vAntnrsi sb or .

www.dacoromanica.ro

DIN STRA1NATATE
75

80

249

18. De-as fi mindri riusorul

Care dorul
Spune florilor din foi
Te-as coprinde 'n unda-mi caldi
Ca 'ntr'o scald
M-as juca Cu
goi.

19. Ca Eol ce sboari prin valuri

Fugarul usor
Necheaz, s'arunci de spirited 'n pripi
A negurei flor.
85

zo. Coptla s'apasi de-amantu-i mai tare

Il strange la sin
fata-si ascunde l'a lui srutare
In pr ebenin.
50

zr. lar eco i ride de blindele plingeri

De junii amanti
raul repet ca cintul de ingeri

In repede dan:

95

22. De-as fi mindr. riusorul

Care dorul
Spune florilor din foi
Te-as coprinde 'n unda-mi cald
Ca 'ntr'o scald
M-as juca cu
goi.

DIN STRINATATE
FaMilla , II, 21, 17/29 Iulm 1866

Dad despre O cldrire in zori se poate spune aproape Cu certitudine, ca a fost trimcasa Famdtei, din
Cemiuti, ()data Cu De-di apeo.. ., e sigur ca Din sirdincitate a fost ulterior trimeas. N-rul 17 al Fannirei,
din 15/27 Iunie 1866, comunica la Posta Redactiumi, urmitoarele: Lanlul de aur afiidere va eft. N'ai primit
OisIola toxin'? De ce tut ni mai trimiti nescari .poesii7.
Lantul de Rut e titlul novelei svedice de Onkel Adam, pe care Eral/leSCU o tradusese si o avca trimeasa

la data aceasta (poate char dupa 15/27 Martie, cum s'a vzut in notita amid), dar care
Draft a zy-a /wad cu cremn albastru ( c.ca 188.0

www.dacoromanica.ro

se tipareste

-250

NOTE SI VARIANTE

alma intre 9/21 Octomvrie i 6/18 Noemvrie 1866. Invitanei de a trimite e nescari poesn, Emineseu Ii raspunde
-destul de repede. In Nr. 21 din 7/19 Iulie 1866 apare Din strdindtate. Dad, e trimeasa ind. din Cernaup,
asa cum presuma d-1 Leca Mora= (Mshai Emsnescu, I, 2, 1930, pag. 39) sau nu, lucrul nu e Inca destul de 11mpede. In corespondenta acehuasi nr. in care informa despre Lantul de aur, redactorul adloga: De) ,ri Blaj.
Novelele promise vor fi bine primite. S. fi fost Eminescu, la data aceasta in Blaj? Peste o luna e sigur a. era, deoarece in Nr. 25, din 14/26 August 1866, in care li apare poezia La Bucovina, i se comunica la aceeasi Posta Redactinnei: Blaj. Trdmite-mi numai novela acesa. Dacd e proa lungd se va putea curia. Ceca ce se confirma cu comu-

rucarea din Nr. 34 din 16/28 Octomvne 1866 (cAnd abia se incepuse tiparirea Lantului de aur) i unde stk.
scns: Blaj. M. E. Nu e freed gata novela despre care mi-ai scris? Dacd e gata, trdmite-mi-o de loc, cdci acuma s'ar putea

publica. Este asa dar un refren al novelei, ce revine msistent, in aceste comunican si care aruncl o lumina si
asupra felului cum Isi disciplina Iosif Vulcan colaboratom. Daca e lpoate fi dus pina la intka comunicare, despre

novela, din n-rul In care it vorbia de Lantul de aur (v. mai sus) iati o intrebare ce amine deschisa.
Dar clad asupra locului de uncle e trimeasa poezia se mai poate discuta, asupra locului uncle i timpului in
care a fost zamishta,indoiar nu poate fi. DI Leca Moranu In Enanescu, note pentru o monografie (Was Eminescu,
z, 1930, pag. 39 si II, 5, 1931, pag. 61) si G. Bogdan-Dtuci in Iubita the Ipoteiti (:bid., I, 3, 1930,

pag. 65-67 91 II, 4, 193x, pag. 20 sqq.), identifica toate amin" untele de peisaj si virsta, dupa care poezia Din
strdindtate este o poema nostalgici, scrisi la Cernauti, in 1865. Ceca ce s'ar putea, 'bate buna zi, confirma prin
certe date biografice, astazi presumate. Data de 1865 e luata din ins. 2259, s-ms. Marta 0 este aici locul sa
precizam: textul din Familia nu e datat; datat e versiunea din s-ms. Marta, unde Din strdindtate e transcrisi
sub cifra 33. Despre aceasta versmne G. Bogdan-D=1 spune ca. e forma cea mai veche a poeziei Din strdindlate. In realitate, asa cum a procedat, ea multe din poezule vechi, cAnd le-a transcris In s-ms-ul Marta (In
deosebi cu acelea ce puteau fi desvoltate i prelucrate), versiunea aceasta e alta cleat aceea din Farmka. Cele
9 strofe ale Familia sunt de astadad it i vor deveni, in rastimpul dmtre c.ca 1870, data transcrieru aces=
caet 91 1877, Cu care Eminescu dateaza una din versiurule intermediare: poema
Un roman, publicad
de Bane Chendi (dar fad confruntarea tuturor vermuculor : oCodru si salon, Potiphar, etc.) Insasi aceast
versmne, din s-ms.-ul Marta, a poem' Din strdindtate, pe care o reproducem mai jos si care reprezind forma
evoluati a poeziei din Familia, e supus unor transformri care pregatese trecerea spre poemul pe care-1 rezervim Postumelor. Intrealtele: trecenle deis persoana I-a la a
transforman ce se vor mennona la lozul lor, ea acel prilej)

Pagina India a numarului acesta din Familia aduce o vedere generall a Galatdor, o ilustrape a strani.
mart in Galan si o nota' explicativ, struinci asupra comertului acestei cetati i contuptiunn la care se dedau
atrium, protejan de consuli, de capitulanuni i tratate. Arone Densusianu publica Vocea unui tank, lunga
poem. datati 1863, apel care tineru pierdun in amagitorul labirint al vietit, si se regaseasca
rani- bratu-i verde si infloritor
Ituma ferbuite, sufletu-arzator,
SI Lasim la tad si la omenize
D'ale noastre nume dulce suvenire
V. Ranta Buticescu continua. nuvela Citera si khan Grozescu sfirseste referatul lucdril Despre femei de
o femed de Dora d'Istria. In incheiere completeaza. galeria femeilor ilustre ce cAteva romine, care au excelat
-sau exceleaza in presinte: mama lui Stefan cel Mare, sopa lui Dochita, sona lui Manta Eroul, Fata dela Coma,
sops. lui Radial sialte multe. Mai aproape de noi: Zina muntilor abrudeni, eroina dela 1848, ale caret fapte aburdseama Clio [le.] a insenanat ...in cartea eternitatei. Dintre cele vietuitoare: Dora d'Istra, Maria Rosetti, d-soara
Ehza Circa, violotusta, Susana Molnar, care a excelat in pictura i d-soara Constanta Dunca literatnce
chrectricea unui mstitut de fete in Bucuresti. lar dupa pozzia lui Emitiesen : sfArsitul novelei italiene Vanum 1),
-tradusal de Mana St. 5u1tipu, o corespondent:3'. din Abrud despre entusiasta primire a deputatului Iosif Hodos,
insopt pina la Rosia, la casa socrului sin protopopul Simeon cav. de Balmt. Salutat In cuvinte entusiaste, Hodos
rIspunde na'arn nscut Roman, am trait Roman, sunt Roman, ca Romin voiu si tdiesc, cauzei romine volu
s-mi sacrez vieata i ca Romin voiu si MOLD. V. R. Buticescu incepe un study.' despre Datmele pop orului roman
Un pasaj din acest intaiu articol, despre Lin Lin marmalm11 folosim la Ondina (cf. Note). Cronica haregistreaza
ca durere, moartea lui Dr. Ambrosie Dinutrovita, redactorul Foaei Societdpi .. din Bucovina, cazut victima holerei
ce domneste in Cernanti, urde vor fi murit 164 cumuli.. Bibliografia anund apantia Etimenidelor lui Bohntineanu, cArora le da si sumarul.
Ms. Am spus ca Din strdindtate se afl Intfun singur ms. 2259, 37-38, ms.-ial Marta, transcris c.ca 1870.

Stendhahenii nostri nu au de ce si se bucure: novela tradusl, nu e Vanilla Vaina!, cunoscuta cronica.

aitalian a d-lui de Beyle, ci povestirea, anonlinA', a until episod amoros din vieata lui Benvenuto

www.dacoromanica.ro

DIN STRAINAZATE

2279) 37-38-

33. DIN STRAI.NATATE

1. and lumea 'nveselitI surrade, bea si cana'

and toti ciocnesc p.'hare cu ochi straludtori
Un suflet plange 'n parte si dorul il frminel
ad patria-si doreste i campi-i rizkori.
z.

i inima aceea ce geme de durere

sutletul acela ce cana' amortit
inima mea trist, ce n'are mangaere
sufletu-mi ce arde de dor nemkginit
SI mai salut odat. colibele de paie

4o

Dormind cuiburi de vultur pe stand ce se prIval

and luna printre nouri, regina cea bke
Se ridica prin codrii din fruntea unui deal
A vrea s am coliba' de trestii, mitutiel

15

In ea un pat de scanduri; pe el un puiu de-odor

S. doarm. Eu la munte s vd cum se ridicI
Cu fruntea lui cea stearpl lovindu-se de non.
Cu ea de brat s." treer campia 'nfloritoare
Unde a mele zile din raze le-am tesut,

-20

Unde 'nvkarn din rauri munnurul de 'ncantare

Unde 'nvitam din codrii naisterul cel ticut
Melodica soptire a raului ce geme
Concertul ce-1 intoan al paserilor cor
Fosnetul trist si timid a frunzei care freme
Ele m' umpleau de cantec, cum m'a' umpleam de dor.

-25

zo

Adesea fruntea-mi de-o stancA rzimat

7. Visara
Priviam uimit in raul ce spumega amar
asvarliam vr-o piatr in apa 'nvolburat
Radeam, cantam de geaba plangeam chiar in zdar.

O zi de prim-vara
8. Apoi mi-aduc a minte
Si m'ara trezit in lunel c'un puiu cu ochi de foc
Cu prul negra 'n coade, cu fata zambitoare
eu am stat pe loc
Ea-si plec ochii tirnizi

www.dacoromanica.ro

251

252

NOTE g VARIANTE

1.

Vt.

di.

CZ,'

It al,.
.?ne.14.

a-,=.

k,

\.

?if

A 1,Lesi

;1142.

dat

Au-tn.;

a.(411

.L

I C.)

d'4;

'414- IL 0,41

'":"H

Ck71:

----

14,

V.1...4

,7

a\

c.c.

i54

,'

L.
2'c(a2

r-fr.n

,e,

(2/4-vi
':?;1;

IY

:1=1 -ve 7-4 Cver.

t...Z

1.;',

tpz:44,

al,-./ h .1"re4114/2-as:'
e
i .-

____

1T-C

0'71

G\

eh--.).,,,,- r;. -... ,

E. ,L-..

._,

F.

+.
.,d:'

,.t
a.'
/

/...)

L.

,..

,
444, , C4_..._e_.,:z, _ a
Et , ' y
LI
..f.

-r -

el/1j ""7"- ' "

",-- ' ' ,-

L. -Ek.

ri .a4 e. t., ". f*--,C,,,

L. 4. 4/1,-4.

, L7

0 1:--1.-;

A. ote-It a

41444

e - ,,,,,,,

t,

t...

IL
4

14SL
/1/pvi ete

u..,.9_,

oSe

0,..A.)C.14

,/,f;,..,,,,c,
,----, C4a-.0
i

- ,,,...(,..., a

-- i

11...r 4.

-V-e. au..

V-Y-e 4.

L2,1 C.,.

aa. z

4.2

...

...N,

- ,I1

'co') fe,

4
-.: a/34,4A'

atx
., 1 L.G., (71,..

ps4-tr,e'q-

- ;

.4 .-e'174.*

- 6'
k.1,f-''.-1,,-.,,---ii
i

... ;

,51'..t. .C.:-T-4:7:

1,11,...Sor

Manuscrisele Academiei Romne

.4,.. ...:.

, _,)

7.-

..

Z.,-.,

c-..

4,,,

,,

4.'4, Oe.4:.;

.L.4..

14---C1-:

,.,

,,,L

,,,,,,,:.-tu

ti

Log -i---:

_ , 0;
71; --;),.
r

.,..,........,,

)
ALLS324.

a. c.,....a.

.C..

:-,..4-y Ltya,

,---- ,,.

,,....v

J,_

El

)41..--

'

Ct-,116- \,

e.

..ruzc a

1"

C44-,, c ,'

f,,,

1-1,..e.p; 4...

t-,...-7,

,.....

DIN STRAINATATE

www.dacoromanica.ro

2259, 37 V.

LA BUCOVINA

253

9. Ce s'a 'ntAmplat de-atuncia eu nu-mi aduc a minte

Adesea 111s noaptea cnd mai nebun veghez

Eu vd ca si aevea: bisericI morminte

Ear printre ele unul c'o cruce neagr v5z.
Jo. S'a dus I
40

De-aceea ins as vrea hied' ()data

SI vd lunca cea verde, sI vId valea de flori

Unde ades de bratu-i in noaptea instelat
Sedeam pe stnca stearpl spurandu-i ghicitori.
r. Azi sI ghicesc ce-i moartea?
Iat ce-mi mai rmne.
Stu eu de ce-am mbit-o? stm eu de ce-a murit?
Adesea nu dorm noaptea
Gandesc, resgindesc bine
Si nu ghicesc nimica cu capu-mi ostenit.
6j.

LA BUCOVINA
Familia, II, 25, r4/26 August 1866
O simpla coincidenta, de buna seama, face ca numarul in care Eminescu inchina oda sa, funciar personala,
Bucovinei, sa se deschid ca portretul lui Alexandra Hurmuzachi (ilustratie i articol). Articolul Rem dealtininten,
-o larga apologie a intregu dinasta a Hurmuzachestilor, in a caror casa ( casa lui Avrarri, cum ii spuneau bcnerii
quoldovem refugiap) s'au desbatut manic probleme nationale romanesti si ammtea din canera lui Alexandra Hurmuzachi, *Mae altele, ca.

e Asa desteptl el impreuna ca amicul sau Atune Pumnul in uncut rotram gimnasisti din Cemaup
donnta de all cunoaste istona napurui li mai ales cea din luntru, cea sufleteasca, adeca Atom literatura nationale si de aceea se apucl tmerunea gimnasiala pela anul 1856 deli infunta pun sprumul
d-lui Alexandra Hurmuzachi si pun contribuin, desi mice, numai cu crucerii acute int.= sine, o bibliotea.' curat romna', in care s'au adunat pana acuma un numar considerabil de carple mai insemnate ale

literatuni romne. Aceasta este un isvor impede, din carek ii scot talent gimnasist, ca albuiele
mieiea din flon, o cultura- dulce st curat nationall.

Urmeazi La Bucovina; o btografie Fein= de mulat (mulatra.), ca detailate explicatu in articolul Femei
,colorate; inceputul noveki lui Iosif Vulcan, Cera ce h place fetelor; urmarea unor Notte de calitone de
Petra Banatianu; a traducerii novelei Gaetano Sferra de A. Dumas; Dome si bore poporak, din Bibor, culese
-de George Ember si Imam parte din studiul despre Santa: de I. Heliade R., cu seraruficativul pasagiu despre
inflonrea satirei in epocile de decadent, ale somata;
... faptele societatii ne mai avand sir sau unitate,nici poesia et nu mai are unitatea epopeei si dratnel, poesia se vede in fragmente elegiace sau satirice. Poem devm profeti adecl barbati ce critica, area*

plagele societatii, bi cari aspira la un vutor mai fence, asteapt un rnantuitor. Poem unei asemenea
epoce entice nu trial inventi nuruc, cad nu e descrierea unei creapuni, niel recomandarea unor fapte
landabile; poesia poeplor sit satinstilor pinge sau regret trecutul glonos, critic i blastema" si flagela'
presentul
aspira.' la un vutor mai ferice. Atunci apar Isau i Ieremu; atunci Hipponacu
Archilocha, atunci Horatu si Juvenalu, dupl caracterul popoarclor, dupi credmtele i legile lor, dupai
modal lor de guvern.

www.dacoromanica.ro

254

NOTE I VARIANTE

Cronica noteaza trecerea prin Pesta a contelui Scarlat Rosetti, fundatorul renumitelor premii literate 1). Corespondenta cuprinde comunicarea despre nuvel (ammtit la pag. 25o) si multumeste pentru colaborare, lui G. Tautu..
Numkul urmator, de altminteri, publica la loc de chaste poema A O anti' roaza mult eu jelescl de George Tautu.
I

La Bucovina nu se afl in maim manuscis. Textul aparut in Familia e insotit de urmtoarea glos
*Nant = nalt (provine. mold.).

SPERANTA
Familia, II, 29, 11/23 Septembne 1866

Trimeas din Blaj, unde se afla, Inca din Iume poate, a cmcea poezie a lui Eminescu se bucur de cinstea
intliei pagini, din Familia, pe care o ocup in intregime.
Dupa care: Iosif Vulcan isi continua novela Ceca ce h place fetelor, o buna oath% a moravurilor de
salon, cu tipuri de speta lui Ovid Zefirescu, corespondentul foilor magbiare, ca toasturi in versuri, cu amfitrioane
de genul pretioaselor ridicule, cntnd, pe deasupra fals i obtinand complune.nte conventionale, in timp ce sora
notarului, seznd la forte-pian, intoani romantul: Multe dulce si frumoas, Limba ce vorbim i obtine aplause
puternice, pentru vocea ei fermeckoare.
Urmeaza inceputul raportului lui Iosif Hodos despre Istoria literaturi: 1/aliene, cetit la a VI-a adunare generall
a Asociatiunei nunsilvane, Pima in August, la Alba-Iuha. Lucrat, dupl mrtuna lui Hodos, de pe cand studia
legile la universitatea din Padova, el este Inca' una din dovezile temeuucei pregkin a acestui italienizant transilvan,
din veacul trecut 2)
Ilustratia i notita explicativa infki1eaz1 patruanghiul de fortrete Italian din preajma Veronei. Utmeaz1
novela Undine de Fernando Fenneberg (trad. Lucretia Silvianu) si o oratie de nunt, culeas. din Bihor de M.
Popilm. Cronica anunt vizita filo-romanului A. Ubicuu la Bucuresti precum i ca fostul domnitor Vodi

a vizitat, a doua zi, dup sosirea sa, pe Domnitorul Carol I.

Spero* apartme influentei poeziei germane, in speta a celei schilleriene. In Genera porziei Sperania a lui
Eminescu.), dupl ce aminteste apropnerile de titlu (Hoffnung) i de nun (cel dactilic) dintre cele dou texte, d-I
Const. C. Giurescu statue mai ales asupra deosebinlor. Cele 18 versuri ale lui Schiller sunt 45 la Emmescu, tema
amphficandu-se pun exemple. Nu e o traducere, incheie d-sa, cat una din influentele primite.
De aceeasi pare= este si d-1 N. Iorga, care vorbind de inceputunle lince ale lui Emmescu scrie: Rapede se
trece la precisnmea fa'rl ckri de logica i soviiri de pas din Speranfa, a ckei origine din Schiller insusi, s'a
descopent, desi e strmutat in cu totul alta sentimentalitate i cu vibrri absolut altele4).
Din epoca aceasta sunt Erg indoial, tot din Schiller, traducerea. bungii poeme Resignatiune, transcrisi ia
s. ins-ul Elena la 1867 (cf. Anexa I si Note) si Ector fi Andromache, datat 1868 i transens in s. ms-ul Marta
la 1870 (cf. Anexa II i Note). Speranta ceo dulce de plaid Vn arm din versul 28 nu e strm, de sigur, de
refrenul sperantei care strabate intregul poem al resemnru. Tu eu sperat, rdiplata ti-a fort dar acordatd.
Speranta nu se afl in mama manuscris.

Laformatiu.ni detailate despre caracterul acestor prenaii in Ateneul Rom1n,1, 1866, pag. 115-116.
2) Refermte complete despre o treime de italienizanti ai epocei, in : Alexandru Marcu, Szmion Barnutiu, AI.Paput
hartan p fog Haas la stud:: in Italia, Academia Romln, Memorule Sectiunu Literate, S.ILLT. VII. Mem. 6. 1935.
2) Revista Istoricd Romrind,

1933, pag. 266-268.

4) Istoria literaturu ronulnegi contemporane, I, 1934, pag. 129.

www.dacoromanica.ro

CE-TI DORESC EU TIE, DULCE ROMANIE

25 5.

MISTERELE NOPTII
Familia, II, 34, 16/28 Octombne 1866
Tot dela Blaj trimeasa, Mister& nofifii se bucura p ea de onorunle intalei pagini, in intregime rezervat. Cum s'a,
=al amintit, in nurriar' ul acesta, Iosif Vulcan intreaba pe M. E. din Blaj, tiara a gatat novela despee care i-a scns,
pentrucal acum are loc. Se stie el. Lantul de aur, novela svedic a lui Onkel Adam, trimeasa inca' din Iurue,
incepuse sa se publice abia cu o saptamana inainte in Nr. 33 din 9/21 Octomvrie p va rnai dura patru saptimini
pn la Nr. 37 (6/z8 Noembrie 1866).
Iuhan Grozescu incepe o novel. original Doles Floarea lar C[ipanu] raspunde invitatiei lui George Bant,.
din Gazeta Transilvamei, Nr. 72 5 a. c. E una din excelentele causerii ale filologului dela Bias, in care
se atmg actuale probleme de gramatica, p mai ales nevoia infuntani unei foite anume consacrate filologiei, gazetele avand obiceml sa dea precAdere arttcolelor politice. Cum Barit partmea, pare-se, gazetele transilvanene, in
dauna celor transcarpatiene, Cipanu afla pnlejul sa vorbeasca. de capiicule Bucurestenilor, dar nu-si face iluzia
c ar putea sbiciat atan bacanale p capricu:

o 01 surdis narrare fabulas, nu-mi place. Ei lp au pee Moise 4) p profetu lor, asculte-i, lar de nu
vor vrea sa asculte de acestia, atunci ma de se va scula culeva din Transilvania nu vor crede.
Apoi Transilvania i Ungana pentru dma lor e terra :strata. Brasovul dupa geografia cebe din tara
se afl in tara nemteasca; noi cetz din coace top suntem unsureta, pupil de nu ne zic chiar ungun,
toate cal nu noi, ci ei si-au numit tara in stil diplomatic Ungrovlabra, precum anti toate &aspic batrine
sense i tipante de sute de am.
Dn. B. stie bine ca. Bucuresterui ne aie nou ungurerulor, ca fuel nu stun romaneste, ci nurnai
ungurenefte ; i daca ese vreo carte romdneascd din pana unui ungurean, apoi fie ea cat de bunk totu-i
all ei cusur =and: ca e scris. ungureneste?
In atari imprejuran apoi bate-te cu monle de vant, p sparge-ta capul, ca cavalerul dela Mancha,
da nu io.

Ilustratia si notita prezinta Biserica catedrala din Zagrabia. Laniul de aur continua. At. M. IVIarienescii,
serie despee descantece, in ciclul datmele poporului roman. Cronica anunta, cu nurnrul unnator, unciclu de articole, despee origina Romatulor de George Barit lax Po sta. Redactiei, inamtea raspunsului pentru M. E.
anunta Lige-ul unde se afla Grandea, ca asteapt. cele promise, precum si atare poeme.

CE-TI DORESC EU TIE, DULCE ROMANIE

Familia, III, 14, 2/14 April= 1867
Numarul in care apare aceasta poezie se deschide cu portretul p biografia deputatului de Zarand, Sigismund
Borlea, de fel din Situ. Aradului pi colaborator, prmtre picatun, al Farmllei, cu articole glumete, subascunzandu-se sub mascuta pseudommului Temca The. Vutorul membru al Academiei Romane, At. M.Marienescu inctuna
miresei, versun din cari e preferabil a nu cita. Alexandru Onacm tipreste nuvela onginal, Verona; procesmnea Papei apare in ilustratie si 'n articol explicativ; Emiliu Marcu face istoricul apei de Cologne si I. C. Dragescu relateaza despee viol, floarea favorita a Imptitesei Eugenia. Urmeaza poezia lui Emmescu, dupl care
Iosif Vulcan incepe talmacirea unei novele Piesa cea dint:Ai, de Jules Janin. Se tipareste achesa prin care Romani' din Fagaras multumesc deputatuhu dr. Iosif Hodos, de a fi pledat in Dieta migar pentru autonomia Transilvaruei. Cromca informeaza ca Domnitorul Romanic' s'a abonat la toate folk romfinesti din Pesta si Austria,
exemplu pe care ar putea, sugereaza redactorul, sa-1 urmeze Ii boerimea din tara; o statistica a ziarelor romanesti

1) Ehade? (n. n.)

www.dacoromanica.ro

NOTE 51 VARIANTE

.256

strati ca de toate sunt 48: 22 in Austria si restul in Romania; In Bucuresti, un foc a dtstrus frumosul otel
Budesteanu, proprietate a lui Miron Vlasto; interesanti si de un puterruc accent de epoci ni se pare stirea din
tindurde ce urmeazi
Junimea romini din Turin adresind gener. Garibaldi o fericaare de bun sosire, zise intre alteie:
Generale! Interprep al anima romine ce se afli in Italia spre
completa studide sale, salaam din
=ma' sosirea voastri in cetatea ce fu leagnul nedependuatei italiene. Aceasti zi e santa pentru noi,
fundcii am putut sa adresim aceste putine caviare voui, can al contribuit la reahzarea nedepenchntei
uruttu italiene, i v'au luptat cu un eroism rruraculos pentru tnumful nationaluitu a doui

Generak I Roma= cunosc de ajuns simtemmtele ce le nutnti pentru ei; i prin noua perseverant aritati Cu ocaziunea stabilirei nouei stin de lucrun, stare care erau resoluu a o rninpnea cluar cu prepil
seIngelui, probeazi c sunt dernm de afecuunea voastri si a Itahei. ,Deci i noi ca fu at mama Rome,
dorun ca Roma si devini cit mal curind capitula Itahei. Triasci dar Italia, trilasci sintele aspiratiuni
ale lu Garibaldi 1 Delegatu romiru: Ionescu, Coculescu i Duculescu. La aceste cuvuite Garibaldi rispunse. Multumesc prea malt depirtaulor me: compatriou, Romirulor, can sunt atat de bravi, foarte
bravi, si simt o placere mare stringindu-v mina.
In vremea aceasta, viitorul siu pneten lanai Bidescu, elev in clasa a VIII-a i notar, Ma dela sfirsitul anului
t recut, al corespondentelor Societitu de lecturi din Beius, desfisura o intima: activitate publicistici si de recitator.
Familia din 5/18 Faur 1867 Ii publicase poezia Amalia, datati: Blaj, 4 Faur 1867. Cronica aceltuas Lanni, Il semmaleazi la serbarea din Abrud declaman' cl din Petofi gi din ale sale si declamindu-i-se: Adio care Ardeal. In
aceeasi vreme, tmerunea din Blaj intemeiazi o societate de lecturi, sub prezidenua lui Tunotei Cipariu. In ajunul
serbirli calor trei sfmti, 3o Ianuar, la balul organi7at de doamnele romine din Blaj, teologli i gimnasista rostesc
oratiuni. Srudentul de cl. a
li.lexandru Grama vortm greceste. Comcidenta face ca peste doui luni t ceva
-si apari poezia lui Eminescu, aproape singuta care va bum aprobares crudului inchizitor dela 1892. Girl Alexandra Grama, teologul bajean din informatia de mai sus, e unul i acelas cu auroral celui mai veninos parriflet,
din cite s'au scris in literatura noastri, inclainat poeziei lui Emmescu Opera a until spirit cultivat gi firi doar
poate nu bpsit de resurse intelectuale, stadia' critic al lui Alexandra Grama constitue monumental celei mal
patente lipse de gust, daci nu cumva e la mijloc o nestipiruti riutate si o Inversunare de esent teologici. Firi
-si nizuim a sugera, Cu rindunle unnitoare, nici tonal, niel rdvelul pamfletului, citatul e unul din putinele in
-cad poezia lui Eminescu afli un pic de grape. i inca, poezia hu de juneti:
Emotionat de filosofia aceasta compuse atunes Emmescu poem sa: Epigonli, care oglindeazi

foarte bine starea lui sufleteasci de atunci. Pini nu s'a impiedecat de Schopenhauer, era si el insuflew de idei nationale, ma chiar i umatutare si morale. labia Roraima, Il duma de Bucovina, suma
malt pre birbatu nostri man si ura mai Cu seami coruptiunea tinenmu cum se poate vedes din poezule
pubhcate pre atunci in Familia
doresc eu tie, dulce Romnie; Din strinaltate, La Bucovina, La Heliade i Junu corupi. and a sets Epigonu Iasi, atunci ideile lui de mai nainte
crau deja In lupta Cu pessunismul cosmopoht al lui Schopenhauer.
([Alexandni Grama]: Mrhail Erinnescu. Stadia critic, Blaj, 1891 pag. 192).
Ce-fi doresc en lie, dulce Romeixe nu se afta In ruci un manuscris.

LA HELIADE
Ea, 25, 18/30 I0111C 1867

Deprins cu mashie in versun,

cintau gerualitatea i profeusmul, mai cu seami in cutsul everumenEliade nu va fi fost insensibil la oda ce-s inch= in Familia, cel mai tinir din discipolii

-telor din 1848

1) Cf. D. Popovict: Ideologia Itterard a lui I. Hehade Ridulescu, 1935, pag. 242 sqq., pentru analiza urmtoarelor

-trei imnuri, din numeroasele'versificare In onoarea lui: Salutalte lui loan Ehade, soarele gland romne de Elena
Lupeasca niscuti Micineasca; Odd. La cenileannl I. Ehade. Membru al guveraulur proorzoriu de C. D. Ancescu
L'Arpa dell'esule de Grecca da Roma.

www.dacoromanica.ro

LA HELIADE

257

intru. aid.% Astfel de bucurii Ii pliceau, cici era foarte sirntitor la laude scrie, pentru castil in speta G. BogdanDuica in a sa 'stork a literatura romne moderne.

Relatule lui Eliade cu Familia datau cel putin de un an. In nr. 9 din 7719 August 1866, Iosf Vulcan
inregistra ca vadic satisfactie ci: Parintele literatudi romine, d-1 loan Heliade Radulesca petrecu cateva
In capnala Ungariei i avu frgezimea de a-1 onora ca vizita sa, c i-a promis colaborarea in viitor i ca a plecat
furl la scaldele dela Kissingen (dupi G. Bogdan-Duicl la Pistyan).
cu
La Familia, personahtatea lui Eliade era tinuta in mare chaste. Inca dela 25 Martie/6 Aprilie x866 (in
urmAtor aceluia in care debuteasa Eminescu), galeria de portrete, ce avea s'A devie mai tarziu Pantheonul
Romk. i al lui Iosif Vulcan, insera o foarte elogioas prezentare a lui Eliade, insotitii de reproducerea Sbutitorului. Najamea noastrd poate f: superbd ek acest fiu neobosit al sdu, se spunea Intre altele, amintindu-se dupl aceea
de misiunea chvinai ca care a fost incopciati viata lui Eliade, de excelentul patriot, de pesimismul su de dupi

1848 ca si de mteresul ce-1 poart din nou causelor comune. Acest spirit fira indoiala mare, acusi 11 vedem
luminand pe altarul poesiei magice ca focul vestal, acusi br luminand ca un luceafir, ce apoi se contopeste
soarele

Negresit, apar mai tar= si reserve, unele chiar serioase, ca toat grna de a le indulci asprimea, Nu mult
dupi oda lui Eminescu, un oarecare Spinu Glaunpescu, pseudomm sub care n'ar fi exclus s se ascund Aron Densusianu desbtea problema la ordmea
Cine sa scne istona literaturii noastre?
43, 4/16
Noemvne 1867). Cu destula" diplomatie, i folosind din plin locurile comune, curente, gigantele templului, cura
il numise V. A. Urechi sau Nestoral literaturu noastre, Ehade era, temp, eliminat dm aceast perspectiva. Un
an dupa aceea rezervele deveneau mai categorice in leg'Aturl cu traducerea Cavalerului Toggenburg de Schiller,
pe care Heliade o tipirea in Albina Psndului, revista lu Grandea. Este la noi in literatura', scria Spinu Glaimpeseta (Familia, IV, 27, 2/14 Aug. 1868) o datina servili, de-a jura in numele maiesttilor. De cateori am mai avut
ocaziunea a ced, el ruarele Alecsandri, marele Bohntineanu, marele Ehade, i dupi un criticastru chiar
marele Sion a scns larasi un op care la naafi intamplarea este escelinte, pentruci numele autorului ni garanteazi aceasta. Erori posibile, numai pentruca lipseste o critic serioas, un far conduciltor (pe Maiorescu
11 decretase, putux mai inainte, compilator i plagiator). Si dupa ce formuleaza, ca justet, prmcipiul el pre
poeti numai poetu pot s.-i traduca; cci ei cunosc mai bine bnabajul difentelor sentunente, mrturiseite c dad

n'ar fi fost stima pentru un Eliade, ar fi ras de traducerea aceasta, in care nu numai frutriusetea onginalului se
pierde, dar nici micar nu se poate pricepe Ne doare pentru d-1 Ehade, dar iubim adevinil incheia Spinu
Ghirnpescu, recomandand maestrului s retuseze, in confortnitate cu. Arta poetica a lui Boileau, pe care Eliade
tradusese si din a crui tilmcire h i citeazi doui versuri. (Peste un an Allana Pindului Insli, pun pana
redactorului ei Gr. H. Grandea se va rzvriti, in termeni destul de violenti, impotriva ortografte lu
Eliade).

Oda lui Eminescu este insI un act de spontan cmstire, pe care polemicele nu-I puteau influenta, cum nu
i-au influentat consecventa atitudinii lui fati de meritele batranului, chiar atunci and ici si colo, s'ar putea releva
anume reserve. Textele ce se vor citi, putin mai departe, vor prennta graficul acestei atitudini scotand, cluar
peste contradictu i renegan aparente, i mai bine in relief hnia conducitoare a admiratiei lui Eminescu.
Este /mg In oda dela 1867 un amanunt, neimportant la prima vedere, dar care ni se pare totusi capital si
de o certa i subtla atenue. Versul xo al poeziei, asa cum a aprut in Familia, suna: Pldcutd-i o ghirlandd, sublime:" bird' este i astfel a aparut in toate echtule, de dupl aceea. In aqua, ce reproducem mai jos, din s-ms-ul
Marta versal se prenatal in forma: Pldcutd-i gbirlandd sublinid Inri este. SA se citeasca strofa in lumina acestei
rectificari si se va vedes c numai astfel are inteles. Nu e vorba numai de opozina, de adversitatea cuprinsa
v. xo, ci si de succesrunea logici a celor 5 versuri i jumatate (v. 7-1o). Demonstrativul acesta d era o
subtditate, pe care Familia n'avea cum sa o respecte, Jar Eminescu n'avea si ceara a se rectifica, in urrni, cum
n'a interverut niciodat, Lata ca erori de upar ca mult mai mari. In cpia s-ms-ului Marta, Eminescu a restituir
versiunea originara.
Caci In forma aceasta, originara, versul cuprindea nu rmmai o cert subtilitate morfologica dar si atentia, tot

pe sat de subul, despre care vorbeam mai sus. In folosirea ei, Eliade trebuia sa recunoasca inci un omagiu,
de amnunt de sigur, dar ca atat mai miscator, din panca adrmratorului sau. Intr'adevir. Ateneul Romdn,
I, 6-7, din Noembne-Decembrie 1866, tiprea marele poem Poetul murind ceut in aplauzele publicului de
care Constantm Esarcu, in seduata Aterieului deis xi Decembrie x866 si pe care &lade avea sa-1 msereze intre
Laniartiniene, in al siu Curs intreg de poesie, din care intaml volum apare in 1868. Strofa penultirn spunea:

Sra'rmati i dati la flack', la vanturi si la unde

Ast luth ce n'are sunet la sufflet a rspunde;
17

www.dacoromanica.ro

NOTE I VARIANTE

258

In ceruri m asteapt alt luth de Seraphimi

Peste currind cu dama, tri-vom a 1) viatA
In verva immortal, s'eterna dimmeat
Divinelor concerte, in chor de Cherubimi.
Amatorul de coincidente ar putea s recunoast identitatea de tipar late strofa poemului lui Ehade (amista,
la rndu-i, reproducnd tiparal lamarnnean) i aceea a odei lui Eminescu, ba chiar i acelasi loc, versal al patrulea
din strof, ande e incrustar subtihtatea gramaticall, pe cate t'nrul o intorcea, a sa dir= ale sale, bitrnului.

Eroarea de tipar din Familia va fi indurerat, sincer, pe auroral omagmlui. Rectificnle semnalate au insi
avantajul cA facihrear fixarea datei la care a fost conceputi (in once caz, desvrsit) poezia lui Eminescu. De
dupi cc apare poema lui Eliade, in Decemvne 1866, ceea ce concord o cu a doua dad ce Enunescu
adogat deasupra insemnrilor sale bibhografice, si pe cari le-am pstrat, Cu titlu documentar, in transcrierea de mai jos.

Ms. Transcnerea de mai jos face parte din 2259, 39, s-ms-ul Marta, copiar a 35-a, c.ca 1870. Modificrile ce seobserv, incepnd chiar dela titlu, sunt cele mai multe de duna' 27 Aprihe 1872, data morni lui Ehade, cnd Ermnescu lucreazI, la Viena fiind, oda n'O: Cearta-amulearcd din ms. 2286, 31-33. Confruntnd textul,Famikei,
cel dela 1870 (s. ms-ul Marta) i ca oda funerar Tico! Cearta =ojeara cercegtorul va putea ca usunnt fixa.
cele 3 straturi de modificlri.

2259,39

35. OS MAGNA SONATURL1M

lo

r. De mi-ar pernaitte-Apolon s-aleg chntre cunune,

Ghirlanda n-a alege-o de flori pla-pande, june
Ci falnica cununa.' a bardului baltran;
Eu n'a alege lira vibran& de iubire
Ci arpa care folnic vuiete de mairire,
Cu aspra [ei] cantare turburI-al mIrei sin.

z. Ghirlanda ce nuntete ca aurele upare

Pe fruntea inspiratai a junelui in floare
Pin bucle strecurata', de aur undoind
Plcut-i a ghirland sublim insai este
Cununa cea de laur ce sana vestejeste
Pe fruntea cea uscat de plete de argint.
3. Ca visul e ca'ntarea ce-o 'ntoan5. Eol dulce

15

Ciad fluturi vin in roiuri pin crini ca s se culce

S doarml somn de aur pe sin de-argint de flori
Sublun insa: e cntul cand tipa: i ia 'n goanI
Talazurile negre ce turburi se rIstoarnI
Certandu-se 'ntre danii, se scutur. i mor.
Sublimerea a noastrii. In Ioan Ehade-Rdulescu, Scrien /iterare, echne comentara' de dl George Baiculescu
Rornm Comentan), Craiova, 1939, in care se reproduce adnurabila t5Imicire lamartmeani, strofa cuata' apare de doui
on, data.' in corpul volumului i altdati in mtroducere, ca versul 4 alterat: Peste curand ca dar'
trit-vom o vieat.

Inutil si mai explicim pentru ce socotun aceasti recenti croare de tipar, drept una din cele mai bineveruteDespre frecventa folosire, in trecut, a formei acesteia, d.p. si la Depititeanu: Ea ',tire belle e-a mai be/Id;
Dacd nava, ori a veld Ori a steld e-ala be/Id.
V. Noul lit/u, Os magna sonaturum din r872, apare Fi in venid 39 al odei urmdtoare: [La rnoartea lui Eliade].
El duce la expressa boraftansi (Satire, I, 4, 3) pe care p-o anexase Fi debutantul de zif ani,
Tuba: La Heliade;
6. i cu datare sacra'. turburi al meu sin;
8. Pe fruntea inspirat, pe fruntea
ritoare;
9. Pin bucle strecurat, blondinA undomd;
si. C.c.d.l. ce sinti se 'mpleteste;
I2. Pe fruntea cea,

14. Cand flutuni vui gel= > C.f.v. in romri etc.;

umbnti de plete de arguat;
18. i spumegi din frunte
> Imbripsnd ca spume > Luptind unul > Plesnmd unul in altul, se sbuciuml si mor;
plesnmd ingrozitor

www.dacoromanica.ro

LA HELIADE

259

.Gjr,
-

.2,Af

39

74-P1-0

a
.947.
3,1144,4'.

extzA

ej:do, Javi.

de

t-34..-7.,

..

r..,
.

to,

,17"

eJZ,

4.:
4. '

__/

60`.

4.J43,4'- ;eta_ AZ.

W,.;

..sa,

run:, )

eR.

cA

4 661 dr,.-7;-.A..

.0

;
44-0;n:

.0

4 ii

.7.,...4s6,..

,t..../..

A.

.;

.....,......

"11'.1-:.

t ''''' '''-/ 4".. 16'

.,,,,,, A .t.,....

..,...

44"

x..T

ze.,,,,, ,..."6/
Lo(;-,F . - . ,
Lab.,.9.
IJ.. u y1/4..,,-,..-:,:._
1.-4.--f4;'-" ' - . 1.---.
11_,,,-....7 ;.17 7.--- L , .
.,..- '

ji

441-

.40. :. 1 ri

,I.

e r7

e.....-Z......

sit

..., -*.

..,:: 2i ....,..J.- .'

es RD: f-s,

,.._,

t-t-----4..

r42-.........

',F.' c
, .
.

.'-;1.

ilv."(4..., i.
, .,:
:

...

.,.,

..:,.....4.-;,....:,,

'AV"'

ir

,
...::,...,,.i.4

. ctu.A.-4$! ,

....

,,

-1. :: ', ,_'g

.,

4".

o 0.41. C.-.

-7

..Ce

A,

..,
4,,:-

'

-,

rf-

r?..

nre

FT'

,5f.r7
)70: IM4

:j

1/, 2
,

"

4
"

04-4 2zr (/t9

7Z---53-). 714

s of
,;

Manuscrise.le Acadtmiei Romine

rnii.17,4"

LA H.r...I9DT,

2259,39

17.

www.dacoromanica.ro

NOTE SI VARIANTE

260

4. Ast-fel I e cantarea batrane Eliade

Ca glasul Providentei prin stinsele decade
Ce-arunca 'n marea mortii popor peste popor
Ruga-m'a la Erato, sa cant ca Tine, barde,
De nu in viata-mi toata, dar cantecu-mi de naoarte
SA fie ca Blestemu-Ti sa-1 cant, apoi sa mor.

20

66:
Familia No. 25, Anul M. (67).
*

Portretul din fruntea Familid era inclunat bucovineanului Alesandra baron de Vasilco, senator imperial

dela 24 Faur al anului 1867 si luptator pentru cauza national' i pentru autonomia Transilvaniei

dupa

poezia lui Emmescu: novela originala poporali Pun Petrisor de George Trada si al VI-lea capitol din e Suvalid din Bucuresti de lulian Grozescu, ale cand vioaie impresii din Capita% unde descinsese pela 1862,
vorbesc de grandiosul midi= al Teatrulut National, st ca de o cunozitate urbanisticl de Pasagiul Roman, sediu
al redactidor x editurilor. Pe tema incurajarn literatuni naponale, aceste randurt juste:

e Atat in Romania cat si aci publicul roman zice el sA serie hteratii tot opuri vaxiate i interesante, allot se va abona literato ins zic publicului, ca s partineascal numai intrepnndenle ce le
avem in presinte i apoi abunas- eam' se vor ivt i barbati erudip cu opurile lor celebre, beletristica roman' a inca va inflori ... i aceast disputa i lamentapune reciproca' tot dureazi de un timp indelungat
si cine stie pana cand va mat tot tinea I
Blondinele si brunetele se intituleaza paralela, ce Iosif Vulcan, amator de galanteni i vIdind un nuantat
spirit al iromei, o desvolt pe tema aceasta, atat de pasionant in epoca aceea, arcadiana', claca. o raporam la chisnia capi-

lari a zilelor de azi. Cbestiunei ponderoase, de a sti care sunt mai frumoase, blondinele sau brunetele,
Vulcan Ii r aspunde cu un adevrat curs de fiziologie sexual, din care abunaseasn s'ar putea extrage mai molt
cleat tomatoarele siruri:

Dad arundm o privire In lumea estetica, vedem ca mirare ca artistu i deosebit pictorii au fost
totdeauna favontoru blondinelor. Vmerea fu reprezentatal prin o femee blondin, i pan' acuma tuci
unui pictor nu i-a plesnit prin rninte a ru zugravi o Viner brunet, ca i rand intre cele brunete n'ar

fi destule Vmere.

Dar nu e de ajuns atata. Inca si poetu se incinta mai malt de cele blonduae. Asta nu e mirare
mi va observa o bruneta pentru el la cuvantul blondink mai usor afli I:Mona (rima), cleat la
brunetl i poate cA bruneta respectiv va fi avand tot dreptal.
Urmeaz1 o poezie de M. Popiliu, Rominca si la cronicl o informatie de felul aceleia, care manta ci Alexandra Candianu, genialul poet si redactor al foaiei Perseveraaa a vizitat pe Romardi din Pesta si a avut
parte de banch et, toastun si album. Vremuri I
*

La 27 Aprihe 1872 Eliade murea in unamma." apoteoza. La Viena fiind, Eminescu compune urmatoarea od.
funebr, (al arm tipar metric poate fi identificat In poezia An Goethe de Schiller) ramasa in cartoane, ca toate ca
terminat Iii planurde ei maxi si clreia i-ar mai fi trebuit doar slefuirea din urml

Versatile 20-21 au fart preliterate in 2 nape: e, la 2870 fr 2 dupe! 27 Aprrbe 1872:

21. Cum se fasbun-un vifor impmgand nor
I 20. Ca aspra profepe > Ca aspra profetia unei Ieremiade;
In nor > C.s.r.-u.v. impingand nor de nor > C.s r.-u.v. =dual nor peste nor > Cum se munceste-un vifor clachnd
nor peste nor > Cum sufl greu un vifor cladmd n p n;
zo. Ca glasul Providentei prin mutele decade;
2r. Ce-amad 'n marea monii etc.> Ce la moarte condamn popor dupa popor.
Se pote observa al am adoptat in textul de sus (pentru V. 2s) varranta penultimci, scrisd supra (cum se poate controla in fat:rim:lot aldturat), socohnti-o it ma: perfecta fi finita, cum o arata fi semnul exclama/id. Ceea ce nu
ed afa orelneluati rd fre neapdrat anterroard ce/e: din infra. Precis nu se poate hotari.Facsrmilul :id la dispozrfie
fi invite'. Personal, inclinam a crede cd, totop, orchnea adoptatd e cea bond: dupci ce a dat forma perfecta (Cu semnol
urmd.
exclamaper) a mai schrfat una, ma: pu/in fericha. Infrangenz insci legea fi nu o adoptiim pe aceasta
N.B. 23. de fapt Dar (sic) nu etc.; expbeabd lapsus calamr: anticiparea lui dar, cu care incepe al doilea emishb.
Data cursivd, 66, cum aratd fi facamrlul e afezatc1 la fan& versuho 24.

www.dacoromanica.ro

LA HELLADE

2286, 31-33

261

[LA MOARTEA LUI ELIADE]

TIceti Cearta-amuteasc. E-o or gre si mare
Aripele ei negre in ceruri se intind
Astfel lumea-arnuteste la 'ntunecIri solare
Astfel marea-arnuteste vulcane cnd s'aprind
Cand prin a vigil visuri ostiri de nori apare
A mortii umbr slab cu coasa de argint.
Tceti Cum tace 'n spaim al Nordului popor
and evul asfinteste si Dumnezeii mor.
Aduceti-v" a minte de-acele nalte pose

10

15

20

25

30

De fruntile 'n lumin a vechilor profep

Pe un pustiu de piatr, pe cer d'azur si rose
Trecu un stalp de flacri ce lurnm mret
'n fruntea unui popol pierdut in chin e Mose
sufletul lui mare adanc si indrznet
Prevede el din snul pierdutului popor
ei mntuitor.
E viitorul lumei
El n'a vzut pmntul prornisiei divine
Viata lui se stinse in muntii slabi si suri
Corpul i-1 poart 'ntregul pustiu fr de fine
O ginte 'ntreagA poart a lui invkturi
Ca 'nmormntat 'n secoli cenusa lui rmne
Dar spiritu-i sfram innal%ii, vechii muri
i 'n gnduri i 'n biblia lui scrisI
De Iericho
Viata 'ntreag. mare [-a] unui popor e 'nchis.
Astfel in noaptea noastr pierdut. i amar
Un glas de desteptare adnc a rsunat
stea a supt puternic eclipsa cea solar
Un stAlp pin chinuire un drum ne[-a] ar'tat

arpl de aram cu coarda temerarl

Trezi 'n sufletul nostru simtire de brbat
Ca glasul Provindentei din stinsele Decade
Astfel s'auzi glasu-ti bAtrne Eliade 1
1-2. /nceput pdrant : O maica mea! Durerea iv inveleste glasul
frtuitea u-o tineste cununa ces de spin
8. and ceasul se aprinde i Dumnezeii mor;
7. Tceti 1 tceti cu spaim > T. cum tace 'n spairn etc.;
In ocelot Ins. 22)-9, it v. ( s.m.r.-ul Elena), cu un tens fin, mimatural, prop.= epocu acestem, aceastd fasemnare : nu
; ix. P. u. p. d. p.
ntunai oatnenu simph . . chiar Dumnezeu mor 1 cape poate cd nu e straind de versal de
15-16. Prevede c 'n uimitul nemerrucul popor (a) E mantuirea lumei etc.
sub cer d'azur etc.;
Prevede in uimitul etc.
rgaduintei tar (b)
17-18. El n'a vazut Cu
Dar spititu-i rrnane in vechiul lui popor
El insusi ins tara > El n'a vzut cu ochu etc.
21. Cum nu se stie tinel
19. Cadavrul lui pustia intreag >Pe corpul lui intregul pustiu at& de fine;
30. In sufletu[1] > Trezi 'n sufletul etc.
22. Dar spintul sfram ai Ienchonei mun;
cenusa lui rmne;
3x-32. Ca glasul Providentei din sunsele Decade
Profet a fost Daciei btrnul Ehade

www.dacoromanica.ro

262

NOTE I VARIANTE

0, limba lui! Imi pare c'aud cum ea fsun.

In aspra ei manie ziclind nor peste nor
Din!stearsa, nenteleasa a istoriei runI
Alfdescifrat al gintii puternic viitor
Elftrece peste timpuri, pe valuri cum furtu.na,
Valuri cari in ceart se scuturai si mor.
OsiTmagna sonaturum! Idei c'ale lui Crist
In limba inspiratI[-a] unui Evangelist.

35

40

Jalma lui cea mare mernt fu de soartI

S nasc 'ntr'un timp rece, czut, degenerat
DacI in fundul negru adanc din marea-moart
Cu-ape de plumb, cu valuri greoaie 'n a ei pat
Vulcan puternic care cutremur in el poartI
Cu razele-i de flacri ar fi acufundat
Pan ce deodat mandre, gandinle-i irump
Pin undele greoaie, pin apele de plumb.

45

Chestiunea richaru unei statui pentru Ehade s'a pus de a doua ai nupi moartea acestuia. In Curiertd de Ia,ri
dela II Martie 1877 si:sub titlul Monumente, Etrunescu seria articolul din care se cavil.' retinute rndunle
despre Eliade. Ele reprezinta in graficul admirattei pentru veneratul maestru, de bun'a small punctul cel mat
scoborit

e Du:are carturan s'a inceput cu statua de marmur a lut loan Ehad

ade-Radulescu.

supranumit mai tarziu He-

Ehad se vede a fi fost in nnerete un om foarte intehgent. Prm gramatica sa elumneaza din ortografia roman toate semnele prisositoare, prin crtile sale chclactice a dat ftint limbu stuntifice, din
tipografia sa a esit la lumin intre arui 30 st 5o aproape tot ce s'a tradus mat bine in rotnneste. Cam
de pe la anul 1845 incepe insa in mintea scrutorului bucurestean o sufictenta nepomenit si o decaldere intelectual cu atat Trial primeichoasa cu ct Ehade era privit In vremea lui ca un fel de oracol.
Limba Cunerului de ambe sexe se lantuzea2a si se frantuzeste, el incepe a serie c'o ortografie imponesistematica, un product bastard al hpsei sale de stunt filologica positiva si al une imagmatu uto-

piste. Fr'a a avea el lust* talent poetic da cu toate acestea tonul una dtrectu poetice, a aril merite
consistau inteo limba pocit i in versificarea unor abstractu pe jurnatate teologice, pe mmitate sofistice. Ruina frumoasei limbi vectu, care se seria Inca cu toad vigoarea in veacul trecut, o datorun in
mare parte inraunru stricacioase a hu Eltade.. Intamplanle politice dela 1848 si petrecerea sa in
ntate Ii rapira i restul de bun simt cat it rnai ramsese.
El deveni din ce in ce mai inchipuit Ii mai apocaliptic, incat intors in tara lui si flea fi incetat
de-a esercita o inrauttre si mat mare ca 'n trecut, el a mat trait ca o primeiche vie pentru ori-ce aspi-

33. 0 lunba lull Imi pare c'aud a ei furtuna;

38. Unde ce > Valun can etc.
39-40. I Os magna sonaturum 1 Religia lui Cnst
In limba cum a scns-o loan-Evangelist

30 0.m.s. Ideile lut Crist In limba etc.;

In limba etc. de fapt: Ideile ca. ale lui Cris t (sic).

20 0.m.s. Religia 1. C.
Crist

Vorbit

40 0.m.s. Idei c'ale lui

Se inlelege cd nu toate elementele acestor cloud versan i sunt repetate in ms. Deqatruplarea intehului ematih am folosit-o pentru mat multd claraate.
Dupd aceasta, pe pogo:a dsn sainga (32 v.), o noud formd, incercatd fi prdatd:

Nu a fost om ca altu
Nu astfel e-aratarea a omului profan
Din astfel de funte istoria vorbeste
Dumnezeu i-alege de rnandrul lor organ (a)
Multi credinctosi
vorbit-au crestmeste
Unul a fost dinteinsu Evangelistu-loan.
(a) m. lor (sic) organ
41. mima lui cea mare nscuta 'n a lw vreme > I.l.c.m. n.'n. timpuri > I.l.c m. menita." etc ;
43. Ar semina* asemeni > Astfel as > Astfel > Daca In fwadul etc. acordul lope prevntd un lapsus, In acest punct.
45. Un
mindru Ii putermc vulcan > Vulcan putertuc etc.

www.dacoromanica.ro

LA HELIADE

63

i sermas. Istona Romaiulor semi de el este o tesitura. de inclaipuiri subiective

si de greseli; o a doua edme a gramancei e o adevratii babilonie de fantasii etimologice, lar poerare adevrat

sule sale sint strpmun de cuvinte strame impute dupa o masurl oarecare. Aproape tot ce a facut loan
Eliade, modestul invatator dela SE. Saya, a fost cancat de Heliade-Rldulesc-u. 0n-cine va serie o istorie
a culturn pe malunle Dutilru, va trebui sal vad inteacest singur mdivid doi oatneni cu totul deosebm: unul modest, ingaduitor, plin de bun simt; cel[al]alt sufmient, nividios, trind in fictium si lipsit
de on-ce bun simt.
In cei din urm zece ani ai vietu sale it mai rarnasese un singur instuict adevar' at. Din cugetarea ca total strml a tmeretului el a prevazut fahmentul economic si intelectual al generatiei de fati;

a prev5zut cI. oametui, can se gerau ca unas', nu erau deck tuste comedianti, imbricati frantuzeste.
S'ar putea zice chiar, ca acest om straniu avea in miele momente un som de a doua vedere. Cu toate
acestea constatara Cu durere cl multe din telele, ce le prevedea, s'au avut causa in chtar directia pe
care-o dedese el cultura toman' e 1).

Ultimul ahneat se cuvine cu osebire recint. El puveste epoca debutului lui Eminescu, al fervoarei lui
diste si anuleazi impresia defavorabill ce s'a putut desprmde din ahneatele antenoare. Desvehrea statuei lui Eliade
va fi, dealtmmten, prilejul cel mai potrivit pentru conturarea, ultima si definitiva, a atitudinu poetului.
Desvehrea are loe in zma de Samba:a, 2 X Noemvne 188x. In ajun, Eminescu publica in Timpu/ (antidatat:
Sambatl, zt Noemvrie 1881) urmatorul amo:alas:
o Mane are a se descoperi cu tosta srbItormea cuvetuta statua lui loan Eliad.
Cata sa martunsim ca arareon s'a intamplat crturar sI. treaci prin atatea penpetu intelectuale ca
rposatul printe al literaturu noastre.
Sunt muii, intre cari d. Ion Ghica bunaoara, cari n'au avut taxi calad o mare prere de Eliacl,
sunt altu can Pau ridicat in cerun i l-au urmat orbeste; unora le-a placut ca hterat, ahora i ca ora
politic, lar o opuue dreapt, o dreapta msur a lucran.' lut insemnate n'am intMnit adesea. Ca promotor
al cultura, ca membni activ al intreprmdenlor literare din vremea sa meritul sau nici nu poate fi pus
In discutie, Cg.C1 e ara' indomia nepretuit de mare.
Dar asupra literata/in prenle se deosibesc si se ramifica* si mi se pare ca tocmai In aceast privire
ar trebui s i se faca dreptate i sa se deosibeasca inraunrea hotaritor bulla asupra limbei literate, de o

seama de radian ultenoare.

Nu doar cI. Eliad ar fi creat o luttb noual din rumie. Lunba hieran:, nu ces grlta in societatea
culta, limbs cronicanlor si a legendelor e pe-alocurea de-o rata frumusete. Multe texte si bisencesti
laice au un ntmu atat de sonor in insirarea cuvintelor, incat e peste putinta ca frumusetea stiluhii lor
s'a: se atribue intamplam si nu talentului scrutorului x desvoltiru luaabu. Intr'o povestre din Secolut
trecut cm= d. ex. urnatoarele: 2)

Jata o prozi senil de mai bine de o sut de am pe care de sigur oncine o va intelege.
Cam acesta e tonul limbu prozame si poetice inmute de Ehad. Oricat de lumet ar fi fost cuprinsul
prozei sau versului, stalul avea ceva onctios, ceva oriental, de si lunba e in dealtmintrelea foarte frumoasa. Scrienle lui Petra Maior si ale lui incai au tonul academic sau certret, de predica; cei mai
multi dmtre cei vechi modulau fraza dupa cea latinI. sau greaca.
Cum deschidem Grammatica romaneascl de D. I. Eliad (18z8) daim ca total de alt ton, mai firesc 8).

Din aceast. proba se va vedea care e meritul de capetenie a lui Eliad. El seria cum se vorbeste;
viul gram a fost dascalul lui de stil. Prin el bimba s'au desbrat de formele conventionale de scnere
ale evului medm si ale cartilor eclesiastice, a deveiut o unealta sigarI. pentru manuu-ea oricarii idei modeme. Din acest punct de vedere Eliad a fost cel intm scnitor modern al Romanilor i prmtele acelei
lunbi literam pe care o intrebuintara astazi. Clupul propus de el la 1828, pentru incetatenirea termenilor
tehtuci, termerulor noi pentru idei nou, se urmeaz. si se recoman& si asta= ca cel mai potrivit. Daca
mai tratu el, omul practic al bunului sunt si al espenentei, a inceput a crol sisteme aprieri de

ortografie, mental lui nu scade Literatura s'a tmut de inceputunle sale cele bune (1826-1846) si au
lsat de o parte eronle 4).

hterare, I, [editi Ion Scurtu], 1905, pag. 301-302.

Se eiteazi o scen hure imparatul Amurat i sfetnicu st
8) Urmeaz1 citatul bine cunoscut: EtI dar ce fel de arte, etc., etc.
4) Nu e, socot, milloc mai potrivit pentru o confruntare intre prerile Ion despre hmba literata, decat s.
.punem fat cu gndunle de mai sus, urmtoarele, expnmate de Ehade inca din 1847-1848, in Curterul Romtinesc
Citat, mmus notele, din M. Ettunescu, Scrreri politice

reluate, Cu citeva concesii ortografice, in 1860. Ele figureaza in capitolul despre Critka Dintaxei i valoarea ion
intrinsecii, unja cu farrnecul lacrar, castiga din consonanta lor ca parenle Poetului:
Niste regule din grammatica generale, din syntaxea ce o cerre minina uruversale in toate limbile se vad i in
aceasta grammatica; regule insa de syntaxe rondad sunt foarte putine, ci acelle putine, putin occupata dau fireste
si entice'. De nu facearn nirtuc asi fi fost mai sigur de once critica. Irisa care e causa de e asa de s'alicata partes
.aceasta?
Pentrucl si mai sircut ne era lunba de auton, de carti. Tot typul limbes noastre, toat norma et

www.dacoromanica.ro

NOTE I VARIANTE

264

Numenle urmatoare din Timpul publica cuvantanle rostite ca prilejul solemnitatii. La 24 Noemvrie,
cuvantarea generalui I. E. Florescu, insopta de notita redacponala, desigur a lui Eminescu: Amintim cal d.
general, vechiu amic i contemporan ca Ehad pastreazai pana azt manuscnse de-ale rposatulut, intre cari cateva
strofe, numite Oracol, pe can Ehad i le-a adresat la i Ianuarie 1870 si prin cari-i prezice i eloreste multe si
frumoase lucran. La 26 Noemvne, sub impala R[osca *?] o dare de seama amainuntaa a solemnittti, dupa care se
reproduc: o mediocr oda ocazional, semnat A. V., extrasa din Armenia, precum i discursunle lui G. Dem.
Teodorescu i Nicolae Ionescu. La 27 Noemvne: discursul lui Hasdeu si al lui N. B Locusteanu. In numartil
din 3 Decemvrie, Saya N. Soimescu serie despre Albumul Hehade si se reproduce discursul lui V. A. Ureche,
ministrul Instrucpurui Publice, lar la 4 Decemvne discursul lui V. Maruu, care vorbise In numele Academiei.
desi conventional, imagina se c-uvine retinut
Ca un ah Moise ca toiagul geniului san a despicat intunencul
pentru caracterul ei de f2n-4e.

Cel naai vibrant dmtre discursun a fost, de buril searna, al lui Hasdeu. Cand in sedinta extraordinaria dela
x3 Ianuarie 1902, Academia Romana: sarhtoreste centenarul nasteni lui Ehade, Hasdeu, insAronat sa vorbeasca,

citeazi unul din cele mai expresive pasagn ale dtscursulut sau dela 188x, dar mai ales foloseste pnlejul si
indrepte cateva sgep impottiva lui Matorescu. Pasagiul urmtor intereseazi mai ales pentm ea' invoca...oda:de
tinerete a lui Emmescu si aduce o contributle, autorizata i rail, ce nu va scapa rurnIn' ;
Nu vol mai atinge cele multe penpetu din vieata lui Ehade. Trec cluar peste rolul lui cel covrsitor
in revolupunea dela 48. Imitar evecumentele cele prea bine cunoscute. MA voi opn o clipa numai asupra literatului. In proz ca i in versuri, Ehade se distinge printr'o extrema energie. ,Acea energie
imanta mai ca deosebire pe nenorocitul Enunescu, care a scris o frumoasa poesie La Ehade ... La

inceputul cuvantni mele eu am maitu= cu efusiune d-lui Maiorescu; acum la sfa'rsit am vrut ta-i
rnai fac o nota placer; evocand pe Emmescu. i aim irisa un regret. In colecpunea posturna a versunlor lui Eminescu, d-I Maiorescu, in calitate de editor, a suprimat poesia La Eliade. Rauvoitoru pretnad cal d-sa ar fi dont si distruga pana si memoria lui Ehade. RAuvoitorn n'au dreptate. Pe Ehade
nunema nu va putea, necum si-1 distruga, dar rum macar a-1 tirbi. Prin acea neinteleas suprimare, care
frumoasa nu e, corect nu e si nu e prea cu minte, se sarbeste Eminescu, lar prin stabirea lui Eminescu se stirbeste mat ales natrirkcb insup d-1 Matorescu. Scoala lut Ehade st si ramine
pictoare, alai tare decit on si cand, ca:
falruca cununa a bradului batrn,
chipa cum cana Eminescu In acea poesie La Ehade ...1)
Bradului pentru bardului in versul citat de Hasdeu se poate s'a-J.1e o croare de apar; se poate, totusi,

sa fie

si o sugestie, precum ca asa ar trebui sa sune versul, in cazul ca:nu e o simpl adaptare ocazionall

e in cartile Bisericet prin care limba a luat o educatia hellenic, buta i sanatoasaXeea ce-s'a putut aduna d'acolo.
se vede pe im pe colo si in acea grammatica. Ce s'a mai scris in hmba romana, dela 1828 incoa este tot ce s'a
scris mai M'u de cand au inceput Rornanu a serie in hmba lor. Mosu nostn au tradus ca adevar" at, irisa au tradus,
dupi tuste limbe clasice care se intellege ca le cunostea, i ca sa le cunoasc, se intellege ca i facusserl stud.tul.
Asa dar sena mi temen'. Instructia in timpu trecuti era rara, iris acolo unde era, se faces in lunbele hellena,
latina si italian. Contemporatui lui Cantemir, lui Ienache Vacarescul astfel de hmbe stia; inca tralesc boten ce
astfel s'au cresc-ut in junetea lor. Top si-adduc monte ea' raposatul vorrucul Iordache Draganescul cand a fost
prurnit in audient la generalul Kisselef s'a adressat in hmba latin. Putim au seas cu adevarat in timpu trecup,
irisa* au scns dupl logic, dupal grammatical, dupa toate condipunile cerute scrutorului. Dela 18z8 incoa scnu
top; i cei mai multi nu stm si* serie ruci tres randun, la dictando cel putm din limba francesa, rara sal faca la
wad vorba cel pupa cite un pAccat de ortographia, nu stru dark' rucio hrnh, nu cunosc grammatica limbei ion
pentrucal de o ar cunoaste, o ar respecta, n'au inmute niel un model de maestm man, de acei maestri ce au luminat Europa. Din limba romana' nu cunosc dect gerg-ul (jargonul) din casa, din cancellaru; p fundca natura
produce si nu sta, produce prin urmare i geruun, capacitati ce voiesc a crea. Es acestea, vor sa se arate homo;
Irisa es desbracate, desculte, si daca nu din impertmenta, cel putin din ardoare ultra astfel in sanctuanul Muselor
vor a-si inscrie numele in templul Mnemosynei; isi dau singuri nume de htteraton, de poep., de Hit lui
Apollon. (I. Heliade R., Litteratura. Critica, vol. I (Bibhotheca Portativa), Bucuresti, 186o, pag. 37-38).
1.) B. P. Hasdeu, Centenarul

noz, pag. 8z-88.

Ebacle, cuvAntare aruversara, Analele Academiei Romne, S. II. Tomul XXIV,

www.dacoromanica.ro

LA O ARTISTA

265

LA O ARTISTA
Familia, IV, 29, 18/30 August 1868

Scris in 1866 Octomvrie, copiad in s-ms-ul Elena c.ca in 1867 pubhcata in 1868, in timpul turneului
La o artatei a fost de timpunu pusa pe seama aventunlor sentimentale, ce Eminescu
trupei Pascaly in Ardeal
ar fi av-ut in rastimpul vietu lui de actor. T. V. Stefanellt binuise c poesule La o artistd qi Amoral umi
marmure au fost adresate aceleia.91 femei, in spet artista Eufrosma Popescu, al cara nume il obseda pe poet
chiar la Viena. Dela aceste date pleaca 9i G. Bogdan-Duicl in studiul Eufrosina Popescu 9i Mihai Eminescu
(ipoteza) din buletinul Mibai Ernmeseu, Hl, 9, 1932, pag. 109-116, pentru a aninge la concluzia ca' intr'adevar
artista 91 marmura celor doma poeme nu-s decat Euflosuia Popescu-Marcoluu. Seducatoarea argumentatie a
lui Bogdan-Duica se intemeiazI, in deosebi, pe o a doua poezie La o artista' Stefanelli nu 9tia irisa ea mal,
exista (netipantl) inca' o poesie cu acela91 tulu Lao artistd. In manascris vananta nu ase dat, dar indomia' nu
incape ea* trebue datad din aceea9i ani 1866-1868 (lbsd., pag. 109).
Sa rectificam in treacat, cA aceastil a doua La o artista' era tiparit inca' din 1905 in Postumele lui Chendi

91 sA retmem din atatul de mai sus el inteadevar, pentru G. Bogdan-Duica, aceast a doua La o artistd este
o variant a poeziei cu acela91 tulu, t'Oral in 1868, ca, prin urmare, muza acestor poezu e una 91 aceeaqi: Eufrosma Popescu-Marcoluu1).
Or, a doua La o artistd, copiad'. de Emitiesen, c.ca 1870, in s-ms-ul Marta, sub n-rul 13, dupa o dorna din
1869, nu este o varianta a celei din Familia, a o poezie de sine statatoare. Pentru text 91 amnunte, ca i pentru.
ipoteza di artista este Carlotta Patti, a se vedea, in aceasta echue, la Anexe 91 Note. Eroma celei de a doua poezii este
neindoios o cntareata. Era la fel o. eroma dela 1866? Atat Maria Vasilescu de spre cate presumase, intru intaiu,
G. Bogdan-Duicl cat i Eufrosina Popescu erau cntarete. La captul unui citat din suveninle de Bucure9t 1 ale
28 Mai/9 Iume), in cate acesta ridica in slav neuitatele antece ale Popeascai,
lui Iuhan Grozescu
G. B.-D. conchidea: Descueres lui Grozescu, parca. seamar" fi bine cu La o adiad. Cu deosebffea, adaogam
Frunza verde de cicoare, in timp ce
noi, ca sonurile de filomela. ale Popeascai modulaser aria
artista celei de a doua poeme cantase, precum se poate vedea, Reyerta 91 Ave Marta.
Faptul ca' La o artistd din 1866 apare in 1868, in tunpul tumeului din Ardeal i cal a putut fi privitl7ca opoema- de circumstant se envine, in special, sublimat. Poezia din 1866, tutuma aproape neschimbat. 2) in
1868, Famslies, se pare sa fi fost inspirata de o mstnimentist. Astfel notele marmde Bltinde, palde, ineet Sbor
tremureindel Bate-un antes' mort ji vsu sunt imagitu ce conviul mai
sub nulnali tremarnde sau ..Astfe/
curind exercitalor de piano, de arpa' sau de vioari. Cromca evemmentelor muzicale duitre 1865-1866 vor deslega, de huna seam, enigma.
Dar a. aceast poezie, inspirad i compusa cu cel putm 2 am inamte, Emmescu s'a gandit sa o pubhce, acum, 9i sa,
lase a se banui ca-1 subintelegea o anume dedicatie lata ce ni se pare intru total firesc. A9a va proceda 9i mai
tamal, in cazul poema Atdt de fragedd, poema. de pura mspiratie veroniana, pe care o darue9te 9i o dedica J Mitei
Kremmtz. (Despre intreg procesul acesta in volumul II, al editiei de fata, la capitolul respectiv). mima lui_Etninescu cunoa9te multe coltun stendhaliene.

Poezia ocupa' nala pagina- a reviste', ceca ce-i spona, de bula seama, valoarea de arcumstanta, indiferent daca.
n'avea directa legatura cu evemmentele sentimentale la orchnea zilei. Urmeaza actul Ill din scbita dramatica Dommta,
Rosanda de Hasdeu, sfarptul unei naratium din vieata poporului, Rasbunarea de George Tril; o notita ilustrat,
O escort in Bosma, cu mformatu despre siguranta 91. nesiguranta drumunlor in Balean 91 cu apropien intre

In notele refentoare la turneul Pascaly, tipallite sub titlul

Vara anului 1868. Multe 9i mrunte despre

Emitiesen, Vrala Romiineased, XVI, 12, 1924, pag 383-393), G. Bogdan-Duica semnala prezenta artistei Mana
Vasilescu, i adnota: Din textul poeziei reesa ca. artista era o burla cantareat. Bun cntareata, in trup, era

ginga9a. Mana Vasilescu, cum rees din notele culese mai sus. Nu va fi fost ea artista lsa ? 9i in nota:

Sedu9i de o exclainatie integistrata de tefanellt unn cred ca artista ai fi fost Eufrosina Popescu. O Popescu se
afla in trupa Pascaly in 1867 (unica in piesele nationale-populare, cu studiu extraordinar zice Iuhan Grozescu
In Familia, 1867, p. 26o). Dar lmunn sigure nu a dat mmern, dea loe la comectun este. Eu am apropiat
de poezie o realttate, asupra t'alela nu insist . Dup opt mi pledeaza. ipcteza Eufrosina Popescu-Marcohni.

chiar de-ar fi de-o inspiratie mai veche in preluciarea lor din f868 seria G. B.-D. in
lsand s se intelcaga CA versiumle din Fallaba ar fi fost ni9te forme actualizate ceca ce nu e cazuL

Poezille

V.R.

www.dacoromanica.ro

NOTE SI VARIANTE

4266

-costumul Bulganlor i Romnilor, i unu i altii purtar'

casing de miel neagr i tundti albI; un bun reportaj

despre Adunarea general a Asociatiei Transilvane la Gherla, pentru zilele de 25 i 26 August 1868. Se relevi
.animatia tirgalui, datont si svonului c va veril i trupa de teatru a lui Mitad Pascaly, impiedecad totusi de
obstacolele supravenite (lehuzia d-nei Pascaly). Se cnesc chsertatule previzute, Iustin Popfm entusiasmeazi Cu
.cliscursul despre Andrei Muresianu lar Iosif Vulcan obtine aplauze ca declamapa poemei Geruul napunii (publicati peste 6 numere), compozitie mechocrl dar curagmasi, presrat de sugestu istorice din epocile de mime
ale natituail si ca apel la arare. Luctirile bugetare inserta remunerarea redactorului Transilvamei, George Bant,
cu 400 fl. v. a. la an pentru zelul i neobosmta, ce o jertfwe in redactarea susnumitei fose si se hottesc spese
.pentru ofirialit Asocianei ce participl la adunarile generale. (In nr. urmitor, 3o, acelast corespondent
poate
Iosif Vulcan, poate altcineva relateazi despre ptinzul dat de Il. Sa episcopal loan Vancia i despre seduata dela
27 August in care se aleg ca unanirnitate membri onoran: Hasdeu, propus de Iosif Vulcan si V. A. Urechia, propus de Iustm Popfm. In acest nhlmr, de asetnenea, o conversare cu cettroarele, espechati de Iosif Vulcan,
4 a 26 August 1868, din Gherla, despre rinstra balului, din sala redutului. O ala' corespondenti. (21 August 1868)
din Brasov, a lui Ieromm G. Barit vorbeste ca cildurI de concertul violonistulut Ludo= Vtest, asa de cunoscut in
Romitua si cate pral. atad siu de maestra pare ci alces: Romimlor este =pul ca si incetati a v cultiva musica
voastr numat pral liaran de pgani, ci prin adevirap artisti, cari studind multi ani ca senoznate sl puie musica voastr hateo =terral. Si la urmi: Iesind din sala concertului, cugetam in mine, c oare cind va sosi acel
timp ca si patena da si nos o musici atit de desvoltati lucir s puteas arlta i nol un Paganini, un Ole Bull, sau
un van Bethoven.

Ms. La o artista' se all intr'un singar ms. 2259, 3-3v. (s-ms-ul Elena, transcris c.ca 1867). Desi mimme, diferentele da-Are ms. i textul aplrut In Familia, climpreutia.' ca particularitiple orrografice ale epocei (u final, sl

z,

esti, inghiaiat, precum i semnele de punctuatie, absente ca de obicem, s'au presupus stiute) dIdeau
clreptul la o reproducere integrar.

,esci

LA O ARTISTA

'S

Ca a nopvii poesie
Cu 'ntunericul talar
Cand se 'mbin se 'mmladi.
C'un glas to in Ic, lin amar
Tu cantare intrupatal
D'al aplauselor flor
Aprand divinisat.

Rpii sufletu-mi In dor

Ca zephirii ce adie
40

anturi dulci ca un flor

Cand prin flori de iasomie

Ii sting sufletele lor

45

Ast-fel notele murinde

Blande, pallide, incet
Sbor sub mana-ti tremurande
Ca dulci ganduri de poet

12. creion ulterior

pare-se
de,ri n'ar fi
2. De fapt Cu 'nteniricul (sic) t.;
6. Printre-aplauselor f.;
exclur sti fie :multan co celelalte modificerri, din ajun de a trimite la Familia, la casi a renuniat in cele din urmel Adorm

Unan.* sufletele lor;

www.dacoromanica.ro

LA O ARTISTA

..- ; ,

267

...:,

.. ...........:....

...

.... ,,, ...., ,

t 13.

..

Foja encielopedica Si beletristica en ilustratiuni.

iPEST'At

?III]inem . ;
<
::
...

16/1*

.:aurn9tc.

;.,..

E se tutti a epee dt
;

;
..

peutru Austria
Pectiun
t

pe jul. - dee

Pcnira Horra/ala
po jtil.aee. 111111 colbsaa.
-47

11

.z.-,,,

,I Nr. I

i' 29. !k
i

,..,

Strat'a lui Loop Din l'ir. 4.

undo san: a de adresi aunascripteie t i baii

L
prenumeratinne.

,,,,,

An!"
186F3.

';

AOARTI T

a a noptii patois,.
Cu 'ntunereculu falarur
Cande se 'lubina, se 'mladia
C' una giasu tainicu, linn, aninru.
Tu cantare intrupatal
De.alu aplauselort: floru,
Aparendu clivinisata

Esci ta nota rateen.

Din cantaren sfereloru,,
Co eterna, nefinita
Angerii o canta 'n coru?
Esci flintia-ramonisa
Ce-) gandi tunt serafinu,
Candil pe lira-i tangui,isa
Nana cantecula divinu?,

Rapisi m118E/tu-mi in dore

Ca 2efirii ce odia
Cantnri duici ea unu floru,
Ganda priu flori de iasomia
Si-stingu sufletele loru
Astu-feliu notele muriede
Blande, palide, Mame,
Sborn sub mana-ti tremurande,
Ca dulei .ganduri de poeta.

Ab, ca visulu co se 'robina

Palidu, unu, incetisioru,
Cu o radia de lumina,
e-arde gn'a ochiloru;

Ti cantare intrupata!De-alu aplauseloru'flora

Disparendu divir;iSata
Rapisi sufletti-mi in dora.
Mihaiu Eminescu.

Su ea lir'arsfaramata,
Ce resgetn. 'ogrozitoriu ;
Cande o mana inghiatiata
Rumpo.c6rdele 'n flora:
Asta-feliu man'a-ti tremuranda

.1/OBTKVITA,

aselOia .dramatica in einei

(Uvular.%)

ACTULU'Ill.

O. cansera mobiiata cu leninu tau. La,

Bate- unu.ntecu fuerte si va ;

Ca furtun'a decrescenda
Care muge a pustin.

canceiarra r etiacnnel
a

0..

dr4pt'a o fersta descliisa, din 'can, se vede o

,

o-radina. In fundu si la 'stano.'a

o cate o usia.

LA O ARTISTA
a Familia, IV, 29, 28/30 August 1868

www.dacoromanica.ro

NOTE SI VARIANTE

168

Sau ca lira sfarmat.

Ce resgeme 'ngrozitor

and o mara inghetati

20

Rumpe coardele 'n fior

Astfel mana-ti tremuranda
Bate-un cantec mort si viu
O furtura descrescand
Care muge a pustiu

25

Esti tu nota rt.cita

Din cintarea sferelor
Ce eterna. nefinit

Angelii o canta 'n cor

Esti fiinf armonioasl
Ce-o gandi un Seraphin
and pe lira-i tanguioasa

30

Mana cantecul divin.

Ah! ca visul ce se 'mbira

Pallid, lin incetisor
Cu o raza de lumina
Ce-arde geana ochilor
Tu cantare intrupata I
De-al applauselor flor
Disparind divinisata

35

Rpii sufletu-mi in dor.

40

.1866 Oct.

AMORUL UNEI MARMURE

Familia, IV, 33, 19 Sept./r Oct. 1868
Primit, din m5inile poetului, odat cu precedenta, la Arad, unde Iosif Vulcan asist la reprezentatiile trupei
lui Pascaly, Amoral une: marmure apare, la loc de cinste, pe prima pagin1 a revistei. La data aceasta, Eminescu

se afla in tara. Corespondentul din Oravita al revistei anunta in corespondenta dela 2 Sept. ci alar in acea
zi d-1 Pascaly pleca spre Romlnia.
Sumarul continuA cu inceputul une novele istorice, Nu-i mort ci ar voi s. moar, de V. Grozescu;
inceputul unui curs pentru gospodine, Economia timpului dc G. Tr5.114 si al patrulea articol din o Suvenirile

de ciltorie ale lui Iosif Vulcan. Intors din Ardeal, abia avu =pul s'a" scoat patru coale din Pantheonul
30. Ce-o 'ntrupi u. S;

32. Sufla cintecul clivin;

37. semnul exclamafiei, creion ulterior.

www.dacoromanica.ro

AMORUL UNEI MARMURE

269

Romin si porni din Pesta, cu vaporul, spre Bucuresti. O clipl are impresia el a rtAcit drumul i continua ciilAtoria

din vara trecut, spre nauta: alta frantuzeasceli se vorbea pe vapor. Femeile i domnisoarele fumeazA si redactorul Familiei se amuzA, le gAseste farmec:

M uitana cu plAcere la aceste copile fumtoare; studiam cu de a inAnuntul toate micarile fetei lot
sub decursul fumrn. Era un ce original i piquante in espresiunea fiziononuei lor. M'A uitain cu
cere la ele, cu toate aceste insl nu mi-ar plAcea daca nevasta mea oarecAnd ar vetu inaintea mea cu un
cnibuc in gura.
Incl niel un artist, niel chiar cei dela Nicula
n'a desemnat pre Vmerea ca pip in gurl,
niel nu o vor descarna.

CAlatoria urmeaz pala la SemlIn (de unde a doua zi dimineata se Vd turnurile Belgradului), cu galanterii,
jocuri de ttecut =pul si confidente sentunentale, ce-1 indinose274. Se reproduce artico/ul Literatura de Alb.
d'Otreppe de Bouvette, din Albina Pindului, revista lui Grandea. O ilustratie si o nota vorbesc de Cohalm (Rupea, Reps). Cronica amintes,te de intaia lovituri de sap, ce dommtorul RomAniei a dat pentru terasamentul
ferate Bucuresti-Gala. Toastnd, M'Aria Sa doreste ca Intr'un an s'A se inaugure= unja intreagA in tot parcursul. Strusberg, anteprenorul, asigur. pe I. Sa ca va imphni dorinta M. Sale.

Cum s'a Vzut din nota poeziei anterioare, G. Bogdan-Duic identificase in eroina poemei Amoral unei
murmure pe Eufrosina Popescu. Amuatttul studiu (bulennul Mibm Emmesca, II, 6, 1931, pag. 65-69) lmureste
sensul metaforei din tidu si tema a intregn poezu. Fetele de marmur era tidul unei piese franceze, Les
filies de marbre, jucar ind din 1862, la Iasi, de o trupl francezI i dupA aceea, intre 1863 i 1868 chiar de ardstele noastre: Eufrosina Popescu si Matilda Pascaly, in Bucurest. Tema pese' lu Thodore Barriere i Lambert
Tlaiboust, indreptatA contra lui Dumas din Dama cu camelu voia s'A dovedeascl, in principm, ca Phryneele tuturor
tirnpurilor i tuturor locunlor sunt de marmork- st cA pieptul lor este sec de simtire, gol. Si dupl o expunere
a fabulei, G. Bogdan-Duic. incheie: Cupruisul piesei lui Barriere linapezeste pe dep/ut si refle.xul din poema
Amoral une! marmore Poetul de talent fusese dispietuit; pentru ca ea s'A' fie a lui, el, ar fi trebuit s fie un rege

(asinanl), bogat putred de avutii, ca Gorgias, ca contele francez; despremitul isi izbun durenle gsindu-i
siortistei romane pratot:pul: Marco, Aspasia, Phryne, Lais. Tidul Amoral une! mamare 12C apare, astfel, ca o irome,
ca o criticA a sgetatuliu Eminescu.
Apropien, pentru titlu, se pot face si cu poema lui Deprteanu: A une filie de marbre, c-u epigraf din Ronsard, datat Pans, 1857 i apArut in culegerea de Doran si amarar!, dela 1861.2) Cid dela accentele retome ale
adolescentului, dela 1866-1867, la prestanta inspiratA din Venere fi Madona i pina- la sarcasmul pacificat al gAnditoralui Scrisorii a IV-a si al Da/dei acelast e film:tul, aceeast atitudinea. Sing-ure fonnele evoltuazl.

Ms. Elemente ce au intrat in tiparul din urmA sau chitar forme intermediare se intAlnesc, in ordinea cronologicA, in urmtoarele manuscrise:

2258, 222 y.
2259, 225-255 V.
2262,1

2254, 67 v., 68

2258, 222 V.
Intr'o f.o= stingherl i tipic pentru epoca 1866, cu insemnar. i disparate, dar cele mai multe privind Transilvania si pe Hona (cf. Anexa si Notele finale), aceast strof ai cArei termeru se vor intAlm si 'n manuscrau/
urmAtor, cu toate c timbrul i metnca o apropne, ca si pe strofa urmtoare, mai mult de stantele inchinate
amicuhu Fthmon Eta, care si ele sunt din 1866:

Au n'am o frunte s'o insenine

Dalba cunura mncins 'n laur

Au n'am in lume nume de aur

Au n'am in mine eu nemurire
ScoalA de pictur. In nordul Ardealului.
2) Cf. N. I. Apostolescu, L'Influence des romanhques franfais sur la posie roumasne, Paris, 1909, pag. z65 si
mai ales: Al. Ciornescu, Alexandru Depiirdpanu, Ac,adenua RomAnA, Mero. S. Lit., s. III, T. VII, Mem. 9, 1936,
Pag. 95.

www.dacoromanica.ro

NOTE I VARIANTE

270

urmatl de o alta, exphcativi:

Ce-i nemurirea ? un epitet*

Pe care vremea-1 duce de spate

Pln ce ambele aruncate*

Imi las sic?. iul de amanet
Apoi doui versuri de aceea9i rezonant i de acelasi tip cu versurde manuscriselor urtntoare

and lumea otrvit svarlind cu pietre 'n mine

Va rcle d'un nebun
22 f9, 2 f f-2 J11).
In file, stingbere, purtate in buzunar, din aceeasi epoca de Transilvania, c.ca 1866, aceastil verstune creionatl
de tranzine, in care ultima strof de 6 versuri anunteste strofa at din versmnea necomplet a poenei Homo
(cf. Notele finale, la cap. respectiv):
5i

Au n'am i eu in mine un vis de nemurire

Au n'am i eu o frunte s'o cing5, diadem
Au n'am i eu sub buze a dinttlor scirsnire
'n inim. bastem
Bastem cci lumea are senina ei zambire
lacriml durerea, o rug Dumnezeu
Un clntec primI-vara, Satana o 'ncrucire
Nemic, nemica eu.

aru-i ferice in calda ei suflare

apa e ferice cnd buza-i de rubin
soarbe 'n diamante si prin mrgritare
O strecor senin

10

Urrsc intreaga lume c'o patim. atee

Urrsc a mea fiintI, urrsc inima mea
Asi blstemA pe mama fiincle e femee
Femee ca si ea.

15

Sunt flu f.undc mintea imi seac, de turbare

CA nu am neci un tom din Ensu-i diafan
Neci ensu--i o privire, fie ommoritoare
Neci partea lui Satan

20

5. ultemor, pentru nemunrea: en:14'n' tndesafralnl ; 6. la fel pentru vremea;

8.

d'error pentru sicnul altarul..

2219, 2ff-2ff P.
a. Pared mas eurcind . Au n'am 1 eu un nume, un ros[t] de nemunre; a. Si* n'am i eu etc. > Au n'am etc. 3. Au.
n'am i eu in creer o vast rtcire; 7. Un cantec prim-vara i sornnu-o nlucire > U.c.p.-v. i soarele - o privire.
xr. O
9. 0 attru-i fence ci soarbe-a ei suflare;
Strofa I-a p a III-a barate in vremea transemeris in 2262, r.
x5. Ba brstem
ir. Se strecor senm;
schimbi 'n diamante, cAnd prin mirgritare. de fapt : margar= (sic);
18. and nu am necr o parte din viata-1 > and nu am neci un tom etc..
cluar pe mama pentrue e femee;
19. gndire > privire;

www.dacoromanica.ro

A.MORUL UNEI MARMURE

271

aci eu nu cer iubire fiind c'atita bine

M'ar face dintr'un atom egal cu Dzeu
Eu nu cer de cit
stiu ins. in fine

a-un gind d'al tu e-al meu

Cnd mima imi fierbe, cnd creerii inghiat
Cnd lira mea sdrobit, uirnit de amor
Rsufl disperat un cntec de viat.
De ce sunt muritor?

25

Sunt muritor fiind-cA geloasa vecinicie

Cnd vrand ca s devie durerea-mi dulce chin
Cntarea-mi o va rumpe din cartea de vecie
sufletu-mi din sin

30

Cu fruntea 'nglbenit, privirea fermecat.

P'a vinturilor ginduri, eu gindul meu il duc

Genunchii mei in tremur ating piatra uscat
Ca vraja m usuc

35

40

O vezi imi plec genunchii, plec fata 'nvinetit

Din ochi imi ese singe, cuvintele imi gem
Eu vin s cer nu viat, amor i fericire
ur si blstem
Nu

45

Ast-fel ca in oglinda durenlor pusde

S'o vAd i. mai frumoas, un gind de veselie
Un zimbei fr tel
eu, timpit i vint sub stnca desperrei
S par pe lingI &risa cu spaima rzbunrei
Satan i Gabriel.
2262,7

Precum se poate vedea din facsimilul dela pag. 2.1 si 22 versmnea aceasta, de o caligrafie atenta de pe care a.
fcut cdpia pentru Familia, numr doui sttofe in plus, pe care le-a inlaiturat, ca toate c semnele de eliminare nu sunt just indicate. Istoncul acestor substituiti se poate urmAri in reproducerea de mai jos si 'n aparatur
corespunzAtor. Tot acolo si reluarea strofei fmale. Facsmulul mai aratA diferentele de scris, intre caligrafia pentru
tipar i caligrafia improvizati. (SA' precizim d., din necesititi tebnice, am tliat pagina in doul.. Era singura moda-

htate de a nu =gota prea mult litera).

Caligrafia i motivele originare situiazI Amorul ami marmure in aceeasi epoca cu La o adiad, c.ca 1866, transcnse c.ca 2867, si folosite alma in 1868.
Pentru epoca si pentru inrudin si se compare in strofa 33-36, (ehminati din copia pt. Familia) versul:
cf. notele finale).
Arcbangbel de ommor cu angelul Omor din versranea necomplet a poeziei Horra (2258,222 V.
ca o dovad'A c ele pleaci din aceeasi plasma' onginari. Nu odat temele obiective sunt, odatO cu prelucrarea ion,

24. un: fters ca fi cum versal ar fost scr devre: Ca gAnd[ulj

22. M'at face dintfun verme egal cu Dzeu;
30. Atuncia cAnd durerea mi-a fi un dulce
27.
ROsuflA
ca
rAceali
un
cantee
de
viat;
tu u e-al meu;
37. 0.v.i .p.g. plec fruntea 'nvinetiti [lapsus de rund,
32 Si inima-mi din sin ; Strofa 33-36 baratd.
cbin;
40. Ci ur i brstem; [am adoptar' aceastd sIngurd formd, ca Mate cd predomind blstern].
cf. V. 391;

www.dacoromanica.ro

NOTE SI VARIANTE

27 2

subordonate celor mai subiective atitudird. Asa cum Oda in metra antic a fost la ongin oda pentru Napoleon
-si Amami unei marmure se
amor dela pag. z8r, jos).

poate O. fi fost la Inceput o tinguire amoroasi a lui Horia (cf glosa

nebunul

AMORUL UNEI MARMURE

0tirile-i alungA. in spaitnA inghetat5".

Cu sufletu 'n ruini un Rege-assyrian

Cum stAncelor aruncA durerea-i inspumatI
Gem5,ndul uragan.

De ce nu sunt un Rege sA sfarm cu-a mea durere

De ce nu sunt Satana, de ce nu-s Dumnezeu

S5," fac s. rumpI-o lume, ce sfAsie 'n fAcere

Sdrobit sufletul meu.

Un leu pustiei rage turbarea lui fuginclA

Un ocean se 'mbatI pe-al vAnturilor joc

io

norili spun in tunet durerea lor mugindl

GAndirile de foc.

Eu singur n'arn cui spune cumplita mea durere

Dar eu nu am cui spune nebunul meu amor
SA spui eu unei pietre amara mAngAere

15

moartea-i o ador?

Eu n'am pe sAnu-mi capu-i s picure in stele

Duld lacrimi fericite pe pAru-i incretit
spui strAngAnd-o 'n brate, cI uit zilele mele
SA-i spun c5.-s fericit.

-20

Titlul: El.

2.

Cu mima 'n rumi etc.

baratd (Mamie de publicare? dupd?). In dreptul ei, marginal, o acoladd fi redactatd strofa 13-16 care
lipsea in prima forma" (cf. facsimilul dela pagina 21). SI sntenponat sd inlocuiascd o strofd prin alta? Cum versiunea
din Familia pdstreazd amadoud strofele, s'ar putea crede cd din grefald a barat strofa 9-12 Mad trebiaa baratd
strofa 17-2o, care a fi fast elmunatd climpreund co strofa 33-36, baratd ,rt ea, fi nefigurelnd de asemenea, in versiunea
Famihei. O aplica/te, pe text, a celar presupuse, quid p clarified. Partscularadp ortografice de epoc Dieul, g6ndinle,
stint, bl6stanu1 etc., pe cari f 1U le-am respectat, se pot urmdr: in acelap facsoml.
Strofa

ry. Cci rate mi-a dat soartea amara mingiere;

13. Dar eu nu am cui spune etc.

strofa 13-16 suna:

16. 0 piatr si ador.

Dar eu nu am cui spune cumplita mea durere

Dar eu nu am cut spune nebunul meu amor
Cie' mie mi-a dat soarta amara mingiere
O piatr si ador.
apoi modified parpal, precum se vede In y. T 3 (in V. 14, uncle n'a repetat modificarea, ea pode fi subinfeleasd);

Eu singur n'am curspune cumphta mea durere

Dar eu nu am cui s-Pune nebunul meu amor
S spui eu une pietre amara mingiere
C moartea-i o ador
In cele orm ummi a ales ,ri din formele

p din cele vecbs, cum se poate vedea din verpunea Farniliei.

www.dacoromanica.ro

AMORUL UNEI MARMURE

273

Murindului speranta, turblrei rasbunarea

Profetului blstemul, Credintei Dumnezeu
La Sinucid o umbra ce-i sperie desperarea
Nemic, nemica eu.
Nemica doar icoana-ti, care m'A 'nvenina.
Nemic doar suvenirea surrasului tau lin

Neraic decat o raza din fata ta senin

Din ochiul tau senin.
O te iubesc copia cum repedea junie
Iubete 'n ochi de para a zilelor noroc
Iubesc precum iubete pe-o alba vijelie
Oceanul de foc.
Prin santa ta iubire a fi blastemul mare
Ce vajie 'o abisuri a demonilor chor
Parand suflet de tunet un gand de rasbrinnre
Archangel de ommor

35

Din ochi s'a soarba geniu slbita mea privire

tremurand la sanu-mi gingaul tau raijloc

SI pui pe a mea frunte in vise de mIrire

Diadema' de foc.

40

A pune soarta lumei pe buza-ti purpurie

A pune lege lumei sublimul tau delir
A face al tau zambet un secol de orgie
lacrimele myr.

Cld te iubesc copil, ca Zeul nemurirea

Ca preotul altarul, ca spaima un asyl
Ca sceptrul mana blnd, ca ingerul iubirea
Ca visul pe-un copil.

45

pasu 'n urma-ti sboara c'o tainica manie

Ca un smintit ce cata Cu ochiu 'ngalbenit
Cu buza 'nvinepta, Cu fata cenuie
Icoana ce-a iubit.

50

Strofa 33-36 barata;

59. de fapt : pe-a (sic).

42. nebunul > sublimul.
Urmeazd marginal, cu grafta strofei 13-16, care, precum s'a vd.zut, e ulterioarc7 primal versiunr, urmdtoarea strofd.
ce avea de gdnd, poate, a Inlociaascd ultima strofd si la care a renuniat, In cele din urmd, cdnd timas la Familia,
Etapele sun t:
In/di, :chilate, In cadrul une! strofe :

Viata mea un pat de trente

Mai (sic) adormit p'un tron,

desteptat p'wi pat de trente.

18

www.dacoromanica.ro

NOTE SI VARIANTE

274

2214,67 v., 68.

Ultima versiune, in care apar imagmi din Amoral une: Marmure, e naarele monolog al lui Stefan din piesa de-

teatru Mira. Mai mult, tinguirea de dragoste a Voievodului poate fi pnvit. ca o disimulare a proprillor sentmente. Mira apartine, ca scris, epocii 1868-1869. Cum pasajul ce intereseazi aici e in continuarea aceluia care
prefigureazi Melancolie, am preferat s pistrm unitatea scenei 91 si o dim in& un singur loc. A se urmn scenai
versurile respective, ceva mai departe, la capitolul Melancolie.

JUNII CORUPTI
Familia,

V, 4, 31 Ianuarie/ri Faur 1869

Intaia poezie, ce trimite Familiei, dupi intoarcerea din turneul transylvan este toad desprins, aproapeaidoma, din s-ms.-ul Elena (cf. Anexe), transcns cu aproximatie in 1867. Poezia apartine, lima; anului 1866, asa
cum arad si data dela sfir9itul textului i ambianta politici a anului aceluia, bogat in evenimente rsunitoare. Prima*
satir eminescian a, cum pe buna.' dreptate s'a spus 2), Junii corupli este atit expresia acelor evenimente istorice, care

trezeau ecouri adanci in sufletul adolescentului cat si a contrastului dunre marasmul vietii politice dela noi
rena9terea poporului itahan, spre pild. Poporul impdrat de care vorbete versul 36 al poeziei e mai putin le peuple
souverain al revolutiei franceze, cum presuma' d-1 Tudor Vianu, ct insu9i poporul italian, in perioada luptelorsale pentru mutate, a eliberni de sub dominatia austriaci i isgonini printilor 9i tiranilor.
Ambianta motivului poesiei, de buni seam, el s'ar putea reconstitui in aman" ante. Cite ceva se va IntImi in,
introducerea respectiv, in deosebi din poezia lui Nicoleanu i Deprteanu2). Dar iati doui texte, in prozl, care
completeaz1 aceast ambiant, unul al aceluigi Nicoleanu, cellalt al lui I. C. Drgescu, corespondentul din
Italia, al Famihei, cunoscitor familiar al everumentelor italiene i ganbaldian in spirit. In Satyrul dela 6 Februane
1866, in primal san nrima't deci, N. Nicoleanu, travestit in pseudorumul chinez San-Huang-Ki, referi desprereprezentarea comecliei lui Pantazi Ghica, lade , jucati la Teatrul Bossel, i completeaz, ca transparente aluzii,
In felul urma'tor, portretul eroului:
Ah I Domnule Pantazi I Coconul Lici de Poeticescu, junele Roman' , care 9i-a &cut educatiunea la.
Pans, e altfel.
poi:

aO Astfel pe-un pat de trente calug'irul se 'nchini (a)

Pe frunte-aiasma mortu lucmde picurand (b)
Cu mana lui osoasi attmge i suspmi
Icoana anal stint

z Astfel pe-un biet calugir fiord Il cuprinde

Pe frunte-aiazma mortu In lucia picalturi
La o icoan 9tearsi osoasa man' 'ntmde
Cu buzele 'n murmuri

(a) Astfel la crucea seaci calugirul se 'nchm;

(b) Pe dud aiasma morpi pe fruntea lui curgind [in tim-

pul lucrului o incercare de a inlocui mortu prin vecunciei e .1)&4 ritd].

Tudor Vianu, Poesia lid Enunescu, Cartea Romineasci [1930], pag. 16,
Despre oda lui Depriteanu, La Italia, ca atat de inruchtele ei sagest], ca i despre motivul Italiei in poem
noastri, in Al. Ciornescu, Alexandra Deprdleana, op. ca., passim si Italia in literatura rot/alma:a, in Roma, XIII,.
2)

4, Oct Dec. 1933.

lar despre intreaga perioadi a luptelor pentru unitatea Itahei, si a reflexelor politicei noastre exteme, in epoca
aceasta, ca i a interesulin pubhcisticei noastre pentru Italian si Garibaldi, cf. Alexandra Marcu, Conspirator:
Conspira;:: in epoca renafterli polaice a Romiimei, 1848-1877, Bucure9ti 1930, passim.

www.dacoromanica.ro

JUNII CORUPTI

275

Departe de a fi sceptic, el e vesel i plin de sperante, Lustruit, frisat si politicos, el frecuenteaza

la Pans toate universittile, cunoaste Gradma Plantelor, studiaz galende de pictura, explidi pe Rafael,
admira pe Michel-Ange, reciteaza' pe Byron si cntica.' pe Lamartine. Setos de toate, stie toate. Danteaza
la Mabille 1), se 'mbrac la Dussetois, supeazal la Maison-d'or si se desteapt la Clichy. Intors in Tara,
ad i e adevrat rege I Galant si generos, femede mor dup. dansul. Prodig i liberal, amich 11 aclameazd.
astfel, din serbare in serbare, din triumf in triumf, orgolios i plui de datom, ca un patrician roman,
el inamteaza pana cdnd, obosit de vanultile lumei, se face croricar, alegator, prefect, se 'nsoara ca vr'o
mostenitoare sau se reseinneaza ca un catel la pictoarele vreunei femei batrane.
Textul lui I. C. Drgescu e dinteo corespondenta bucurestean, a acestuia, tipant in Familia. IV. 35. dins/17
Octomvne 1868, putin vreme dup.& intoarcerea lu Enamesc-ti din tu.tneu. El poate fi adaos motivelor, cu mult
mal personale cite au deteminat pe poet s'A' pubhce, acum, o poezie, compus ca doi am inainte, dar ale cdrei
accente nu incetasera &A fie actuale. Textul reprodus, precum se va vedea, include si tema generala a politicei
devastatoare, ce apare de asemeni intre motivele romanului de adolescentk Geniu Parta, al lui Emmescu. Dup.
ce salut cu emotie Romnia, ca pe o tara.' a libertatu si a iubird, se entusiasmeaza de privelistea
inatiseaza in cuvuite vibrante figura Principelui Carol si iromzeaza excesul model la boerese, ce, la fel cu cameleonul, sclurnb si patra toalete pe ai, continua:

Incit pentru literaturk ea are aceeasi soart trista aci, ca i la noi. Politica, blstemata de politica
ocupat local. Putuu se ocupa ca literatura, pre cand top i toate politiseaza. Dela copil pan la
btranul de 8o de am, dela cocoan pana la bucatireasa top i toate fac politick toate i top sunt albi
si roil. De altmuure asa e la toate popoarele in epoca renasterei. Un simptom tnst e decadmta
E true numrul acelor jura romni can tin la vutorul i fencirea Rominiet; pupal se ocupl de studii
glonoase, cci mai multi sunt cosmopoliti. Noi inamte de toate, trebue s'a' fun Romani, l'Asam cosmopo-

littsmul pentru alte tunpun mai bune.

Ms. Junn Corupti se afl in un sing= ms.: 2259, 9v-11v (s-ms.-ul Elena). Cteva vermin, cum se poate
observa in subsol, sunt incercate in 2262, 4v. pe fila in care incearca Artncului F. I., ceea ce precizeaza ca amandoua
poeziile, subdatate x866, apartm aceleeasi epoci a Blajului i el ele trebuesc studiate impreuna. Pentru aceeasi epoca

Horia. (cf. .Anexa II si Note).

2279, 9V --

JUNII CORRUPTI
La voi descind acuma voi suflete-amgite
ca s" v. ard [fierea] o spirite-ametite
Blestemul Il invoc
Blestemul misantropic cu vinta lui ghiar.
Ca s vAl scriu pe frante ca vita ce se 'nfiar.
Cu fierul ars in foc
... De atunci au studiat multi in Paris; mai mult la Bal-Mabille... inseamn in jurnalul sau, ca data de
27/29 Mum 1872, Tim Maiorescu, raportand cuvintele lui Costaforu. Si echtorul, d-1 I. A. Rldulescu-Pogoca vestitul vers din scrineanu, in not: E surpruizatoare comcidenta acestor expreso mi aprecien de aici
soarea III-a a lui Emmescu etc., etc. Poate e ami un ecou dela o Jurumea, uncle T. Maiorescu va fi relatat
ctivintele lui Costaforu; sau poate expresia va fi fost curent pe atunci in cercurde oamerulor politici conservatori
si Enunescu va fi retmut-o din alta parte. (Titu Matorescu, Insemnart zilnice, I, 1937, pag. 189).
Textul de la eta], din 1866 din epoca debuturilor eminesciene vorbeste, asa dar, de un mai vecino
stagiu al celebrei unagun. i capitolul trebue si fie unul din cele mai bogate. In sceneta Un boar non, a lut George
Creteanu (Revista Contsmporand, I, 1873, pag. 44), se vorbeste de Mabille, in prima parte, datata 1865 Sept.
Flecarescu insa propuse cocoanei s calce copm p s mearg s vaz. Mabilul sau Closene des lilas ... se

spune intr'o povestre degalata si nu hpsit de spint, a aventurdor unei coane Chula din Muntenia (I. C. F[undescu], La Paris ca once pre', Calendarul Glumpelui pe anul bisect 1868, Bucuresti, 1867). Ah frtionlor, ce
juvaer de gradina-i Mabilu?! ce adunare elegant intalnesti in ea.! ... se extazia un an mai tarziu Coana Chirita, intoarsa dela Pans, in cantoneta lui Alecsandn (cf. Radu Manohu, lzvoarele monvelor fi procedeelor din poeule
Enunescu, Preocupan literate, I, 4, 1936, pag. 236 i I. M. Rascu, Emtnescu ,r1 Alecsana'rt, 1936, pag. 56
i nota). lar plodu' ce! de Gulit, ajuns si el la varsta cLatoritlor, se tang= abia peste 3 aro hue cantonet
de servild inspiratie - Alecsandn: Ce s faci cu Pansul, farl spectacolele lui, fr supeunle splendide dela Caff
Riche, fira balunle dela Budier, Chateau de Roses, Mabille ... (Guhtel intors din Paris, Calendarul Daracului pe

anul bisect 5872, Bucurestt, 1871). Mabille i cafenelele din Pans mai apare, la Enunescu, p in ciorna unui
], consacrat Romniei si forrspuns ce di unui articol de fond din o Neue Freie Presse, dela z Februane [
matimau intelighentu noastre (ms. 2258,254

).
18*

www.dacoromanica.ro

NOTE I VARIANTE

276

De i tiu c'a mea lira d'a surda o s'A bata

In preajma mintii voastre de patimi imbatata
D'al patimilor dor
In preajma minii voastre ucisa de orgie
putred de spasmuri i arsa de betie
seaca de amor

10

O fiarba-va mania in vinele stodte

In ochii stini de moarte, pe frunti invinetite
De sange putrezit
'n ved nu se va teme Profetul vre-o-data
De bratele, slbite, puterea leinata
Al junelui

15

Ce am d'alege oare in seaca-va fiinta

- Ce foc far' a se stinge, ce drept ara sa-mi mint.
O oameni morti de
S'a v admir curagiul in vinure varsate

20

In sticle sfaramate, hurii rieruinate

Ce chiue 'n orgii?

V vad lungiti pe patul junetii ce-ati spurcat-o
Sufland din gura boala vietei ce-ati urmat-o
ari pan' in rerunchi

25

Sau bestiilor cari pe ai Il ;in in fiara

Cum linguiti privirea cea stearpa i amar
Cum cadeti in genunchi 1 . .

30

Sculati-va 1 ... cad anii trecutului se 'nira

In iruri trim-nfale, stindardul 11 resfira.

Cad Roma a 'nviat

Din nou prin glorii calca cu fata-i inzeit.
Cu faclele-i nestinse, puterea-i impietrita

35

Poporul Imprat.
I. La voi descmd acutna voi suflete-otavite;

3. Sarcas[mul] > Blestemul etc.

23. I. s. s. femei nerusmate.

226 '2, 4 v.,
In fila In care versificd poezia pentru Filman IPaz, szolat, pentru v. 7 p 16, kremnarea:

De si stm c'a mea

In aceeafi

Cintarea-mi profetul
pentru Filimon lila, cu acelap scris p In acelap tonp:

28-29. 10 Ca bestule care pe azi Il tine 'n lanturi

Cum spargeti la phare, cum clucotti In danturi
20

i bestiilor care pe azi 11 tme 'n fiarl

Cum lingusiti privirea cea stearpa i amar:
Cum cadeti In genunclu I .

www.dacoromanica.ro

JUNII CORUPTI

40

277

Sculati-v!
arama de moarte purttoare
Cu7glasul ei cel sumbru rcneste la popoar
Ca zimbrul speriat
Tot ce respir-i libe; a tutulor e lumea
Dreptatea, libertatea nu sfmt numai un nume
Ci-aevea s'a serbat.

Incingeti-v spada la nunta cea de moarte

A5

Ad v dua pasul cum stie s v poarte

A topit in joc
Ad curgeti in valuri de mii batahoane
Cum in pduri aprinse minat in uragane
Diluviul de foc.

50

55

60

Vedeti cum urna creap, cenusa reinvi

Cum murmur trecutul cu glas de Mala"
Pop orului Roman
Cum umbrele se 'mbrac in zale ferecate
fruntile drunte le nalt de departe
Un Cesar, un Traian.

Cad putredele tronuri in marea de urgie

Se sfarm de-o-dat cu lantul de sdavi
sceptrele de fier
In dou prti infernul portalele-si deschide
Spre-a inc'pea cu mia rsufletele
Tiranilor, ce pier 1

In darn rsun voacea-mi de eco repetit

V sgudue arama urechia amortit
simtul lesinat
Virtutea despletit. i Patria-ne zei
65

Nu pot ca s aprinz o singur schintei

In sufletu 'nghetat
singur stau s1 caut ca leul ce cat.
In mima junimei de viata-i disbrcat
Un stsrv spre-a-1 sfsi

70

Ca passerea de sboru-i dm cenuri dismetit

Ca muntele ce 'n frunte-i de nouri incretit
Un trsnet ar purt.

37. S.-v.1 ...C.Act tromba de moarte purtkoare,

38. C. g. e. lugubru r. 1. p;
39. C. leul speriat.
43 I.-v. s. la dantul cel de moarte;
44. Aci v poarte vntal c.s. s. v. p.;
46. Aci/ 'nvgrtiti wad In mii
batalioane;
5o. Cum glasul bta'h[ei] > Cum murmur etc.
In dreapta strofel 49-54: acoladd fi sensul Intrebdru. (In ajan de a /Imite la Familia? La oreo lectura' ulterioard?)
67. uleul >
accentul ir precrzarea lui e, dtrpd ce s'a publscat in
ande a apdrut ulcul ( ceea ce era,
grafic vorInnd, cu putrnid).

www.dacoromanica.ro

278

75

NOTE g VARIANTE

Dar cel putin nu spuneti c aveti simtiminte

C 'n ved nu se imbracA In vestede vestminte
Misteriul cel sant
Cad vorba voastr sunl ca plans la cununie
Ca cobea ce ingan un cant de veselie
Ca rasul la mormant.
66. Decembr.
4

Comentand conferinta Cine au fost Daca?, pe care Hasdeu o pause la Ateneul din Bucuresti si care
se publicase in Familia, nr. 41, 42, 43 si 44 dela sfarsitul anului 1868, Aron Densusianu dspunde cu articolul: Origmea Doinei. In tunp ce Hasdeu sustinea ca doma este cuvant litvan sau clack, deoarece, dup dinso], litvatm de astzi swat identici cu Dacli din vechune sau adec descendentii acelora, Aron Densusianu
afla romanic, denvat din tulpma aceltuas verb dolEre > dorere, in forma impala'. dolu3a > doina. Urmeaza.' poezia
lui Eminescu, dupi care: inceputul novelei Intrig 5i amor de V. R. Buttcescu. Salonul aduce o Conversare
cu centoarele , datat Bucuresti 21/23 Ianuarie 1869 si trimeas de M. Pompilm. Dup5. ce deplinge clderea rninisterului Brtianu-Golescu, se ocupi. de Teatrul National. Senle destitute reprezentatulor romnesti sunt Dumineca, Martea

Joia, celelalte rezervate operei itahene. In repertorm sunt arruntae: Leul inamorat, Caterina Howard si RuyBlas, drarne traduse de eminentul 51 neobositul artist D. Pascaly, vodeviluri nationale de Alecsandn, etc. si
Oda la Elisa, comedia lui Alexandrescu Urechia, care, jucat de o Pascaly i onor. d-lw sope, seced aplauzele
cele mai frenetice. Actorii teatrulun Mullo, Pascaly, Dimanad, artista Matilda Pascaly, apoi Mana Flectenmacher,
Nun Valen si Prosa Sarandy, o can toate trele au jucat i rolun de juni. Ateneul care 5i-a deschis sena conferattelor pe 1868-1869 in 24 Noenavne trecut (cand marele hterat al Romamei d-1 L Hehade ceti un cant din
noua sa epopee: Bibhcele), tine Duminica i Joia sedinte, nu totdeauna frecventate, ceca ce se int'impl
teatrului roman cateodad 1).

AMICULUI F. I.
Familia, V, 13, 30 Martie/ii Aprihe 1869
Cum s'a vazut din nota poezaei anterioare, Ammului F. I. apartine, ca 5i Jan:: Corupli, acelwasi an 1866,
petrecut la Blaj, pai tar= toamna. Inceput chiar la Blab cum se poate vedea din ms. 2262, 4 v., a crui ciornal
cuprinde crampee din ambele poezu, Amieului F. I. incbide nenumr" ate note autobiografice, evident nu toate
si tot s'a
descifrate. Fragmental Tdrnava prinsd 'n galbene maluri, ca strofa bogat in ipoteze: Un an de lacrimi
stins, fragment stets In momentul cand transcna pentru Familia, st la indemn. Datele conceptiei lor, precum se poate vedea, stint allturate. Transcns in s-ms-ul Elena, in c.ca 1867, e data' tiparului ca i Junii Corupp,
cu aproape dos am in urm.
Amicul, canna it inchin Eminescu suhurile acestea, cu putemtc accent de anticipatie, este, cum se poate
vedea din deatcapa intreagl de mai jos, Filimon Ilia. Despre el a dat cateva relatii pretioase G. Bogdan-Dual.
Student gimnazial in Blaj, solicid adon5rii generale a Astrei ce se prim in Hateg, la 1864, un stipendm pent= a se putea desvarsi in arta stenografica, dup ce transcnsese, stenografic, toad Istoria Romdmlor de A. Tr.
Laurian. Discutad in comitet, propunerea e admis 5i Filimon The pruneste 5o fl. 2). i tot despre el 8) intr'un
(< Ell Nu e lucru de mirare Boeni nostri, oamenii nostri cei bogan stint preocupap cu ospete straluctte, ca
aventuri de ale camavaluhu, ca balun splendide i cu alte intreprinden varutoase. Ce le pas lor de teatrul roman,
de Atenee romane I Teatral roman este pentra eu simpla comedie de prin plate, ea au vaz' ut teatrele de prat Pans
ar fi rusine a se degrada para. inteatata, 'kick sa asiste la reprezentatium romane.
2) Bulehnul Msba: En:mesas, V, 13, 1935, Cernup, pag. 48; 8) Ibid., IV, rx, 1933, pag. 30.

www.dacoromanica.ro

AMICULUI F. I.

279

cherna Filemon Ilea ; flea aurae de fanulie.

mumr anterior, preciziuni culese din Blaj, din matricula liceului:
In 186o/61 era orfan; tatll skU fusese economul (taranul) Iacob Ilea din Ciugudel. El insu0 este inscris ca fiind
din Ciclu, din scaunul Aneului. In anul and 1-a cunoscut Eminescu, 1866, Ilea era de 22 de ani i elev in
clasa VII. Din notele ce i le cunontem pe anii 1860/61-1866/67 reiese cii F. Ilea a fost elev excelent.
Relatiuni, la cari vom alltura urmAtoarele precizari. In rubrica Bibliografie romin din Convorbiri
Literare, VI, ro, i Ianuarie 1873, citnn: Filimon Ilie. Curs de drept civil. Bropra I, II, i Ill; a IV-a sub
Toresi. Pretul 4 1. n. fiecare bropri. Bucure.5ti 1872.
lar 3 ani mai tirziu, in secpunea Trei ani din literatura romruii sau Bibhografia romni 1874-1876 din
Nr. 154. Filimon
Curs de drepColumna lui Trojan, VII, noua serie, tom. I, 1876, pag. 568, aceast
tul civil, predat la Facultatea din Bucurefti, volumul I, contmnd aplicatiunea aryl I i II a Codme/ui civil (brcq.
IV), Buc., Imprim. Stat , 1874, in 80 mare, p. 1174. Bro. VI contine cartea III a Cod. civ., Buc., Imp.
Stat., 1875, in 8, p. 233.
Biblioteca Academiei, pe ling. Carral de drept civil... stenografat (vol. I, 2874 i vol. II, 1877) mai
poseca de Filimon lila: Reprezentafiunea In materia succesorald. tez: pentru licentii, Buc., 188o, 214 pag. i Curs
de drept comercial (dup Riviere ci Boerescu), [f. a.], XIV+544 pag,
Ms. Poezia a fost incercat imam in 2262, 4 v., pe contrapagma filei in care e India formi a poeziei Horia
.(2262,

4) i la un loe cu cateva versuri din Junii Corupti. E, la dreptul vorbind, dorna fragmentului

TeIrnava

prima 'n galbene maluri. Ciomele celorlalte strofe hpsesc.

Singurul ms, complet e 2259, 7 v.-9 v., s-ms-ul Elena, transcris c.ca 1867.
Se specifici, in mod expres, cii variantele din 2262, 4 v. sunt numai cele indicate in subsolul versunlor
respective. De aceea am indicar cu: id.
i versunle identice.
Se specificA, deasemeni, cii aranjamentul versunlor in strofl, ap cum s'a generalizat in mai toate editide, nu
-apartine lui Eminescu, nici Familiei. De-aceea nu I-am adoptat.

2279, 7

V.

AlVIICULUI FILIMON

Visuri trecute, uscate flori,

Ce-ati fost viata vietei mele,
C.'nd v urmam [eu] cznde stele
Cum ochiul urm un meteor

V'ati dus cu ani-mi, ducu-v dorul

Precum cu toamna frunzele trec
Buza 'mi-e rece, sufletu-mi sec
Viata mea curge uitnd isvorul
Sant* candel stersei d'argint icoane
Pe care ochi-mi abia o -yid
Ideal palid gnd de poet
Stins de-ale patmelor orcane

10

cel de aid, sunt operate, pare-se, in creeks 'Imp, In ajun de

N.B. Scbimbdrile, ce se observd In/re textul
trimtte la revutd. In ulfimul mtnut, pe unele le-a menfinut pe altele nu. Tot In acel moment a sacrificat strofele:
Trnava
rt. Ideal pand vis de poet.
8. V.m.c. pierznd isvorul.
6. Cum> Precum cu toamna frunzele tree;
9-22. Candela tersei d'argint icoane
A lui Apollon crezulm meu
M: topesc tamm, ris mereu
De ale patimelor orcane
2262, it V.

5-8. V'ati dus ca

ducu-v dorul
Precum cu toamna frunzile tree (a)
Buza mi-e rece, suf/etu-mi sec (b)

De visor blinde nu e isvorul

(a) Prectun cu vara flonle trec;

(b)

r.

crunt*

www.dacoromanica.ro

NOTE I VARIANTE

280

Sau ca un nour gonit de vint

Alerg pe calea vietei mele

0 bull care tipand a gele

15

Bntue urma unui mormnt

Viata-mi se scurge ca murmura
Ce-o sufl' un crivt pintre pustii
M usc ca crucea pus 'n cmpii
Si de blesteme mi-e neagr gura

20

Imi trsc soartea ca un vultur

Ce isi trate aripa frnt
Viscolul iernei foame 1ml cnt

Moarte imi rade tot de 'mpregiur.

Am uitat nnam, am uitat tat,
Am uitat lege, am uitat tot
Mintea mi-e seac, gndul netot
Pustiul arde 'n inima beat

25

Numai prin caos tu 1ml appari

Cum pintre valuri a navel vela
Cum pintre nouri galbena stel
Pin moartea noapte cum un fanar.

30

Te vAz adessea frunte senin

Ca i gndirea lui Dumnezeu
Sufletu-ti arde 'n sufletul mieu
C'o flamm dulce, tainic, linl.

35

Gindind la tine nu voiu s mor

eu mntuirea
Inu blastIm
Orb nebun care blastm firea
Ce-ar vrea din frunte-i s sting' un nor.

40

Tarnava prms 'n galbine maluri

Murmura 'n aburi gndirea sa
Pe cnd primblarea ni rtci
sperante pe frunti de valuri.
24. MI. zice tot de 'mpreguar;
28. Pustm-nu bate imma beat;
32. Prin moartea nomil cum un Lanar
Versursle 4I-60 barate de band seamd, and va trims la Familia.Specefecdm: forma elm ms. e peste tot: Temava
42. optia prm unde gandirea sa; Inlocuirea dupd modelal /impaled, insemetatd deasupra: (: murmura 'n:).
2262, 4 V.

30. C.p.v. a navei vel;

31. Id.;
32. Pun moartea noptu cum e-un fanar.
41-44. 20 Temava prins 'n galbme malun
20 Ternava prima 'n galbine malun
Ducea pe unda-i visan si dor
optia prin unde gnchrea sa,
and noaptea ambil ratalciton (a)
Pe cand primblarea ne rtacia (b)
Comparam apa cu-a lumu valuri
Visan, sperante pe frunti de valun (c)
(a) C.n. pa0i > Cn. ambu r.
(b) pnvirea > pumblarea (c) V.s. p'a apei:valun

www.dacoromanica.ro

AMICULUI F. I.

z8

Tu minte, oare, cnd te 'ntrebaiu

Ce este omul? ce-i omenirea

45

Ce-i adevlrul? Dumnezeirea?

Si tu la nouri imi arAtai.

Dar credeam ambii in adevir
Sorbiam din aer ca din. Dreptate
Priviam in soare ca 'n libertate
A fi credeam c."-i un drept de fier.

50

Un an de lacrimi
i tot s'a stins
Nu trec la oameni ast-fel de glume
Visuri siint visuri, lumea e lume
Si cu ea cati s." te deprinzi.

55

Dar tot, amice, nu voiu uita

Acele doruri tainice, sfinte
Farmecul vietei, Il i tu minte?
Cum optia dulce, de i minti.

60

45 TE minte oare cAnd te 'ntrebam

nouru in nestabihtatea idee-adevr.

47. In dreptul versulm, marginal: Once def initiune ti-as da trece ca.

2262, 4V.

45. te 'ntrebam > te 'ntrebaiu,

46. Ce este omul? Ce-i adevArul > C.e.o.? Ce-i omenirea?;

48. Si tu la luni irai artai > S.t.l. noun i.a.

47. id.

Ca fi 'n cdpia ultime! din 22)-50, si ami, in legelturd Cu intrebrtle V. 47, redacten' in josul pagine!, ates, pasagiu,
intdi in versar!, frd a putea precia, daed strofa e ulterward textului in prozer, dep s'ar pelma:
Minciun afana e adev'Arul
MAne va ride lumea de el
Si ca inteinsul s'A nu m'A 'nsel
VA las pArnAntul. Al meu e cerul (a)
(a) V.1.p. Destul mi-e cerul.
apoi In prozei:

Ce-i adevrul? Stafia (b) mincinosului eri in lumina sburAndului azi. (Ieri a aruncat cu pietre 'n el ca
'ntr'un nebun), eri 1-a rstignit pe cruce ca p'un criminal. mAine vor arunca cu pietre 'n el ca 'ntr'un nebun
Ca s nu m 'nsele si pe mine acest criminal nebun ii dAruesc (c) pAmAntul
Eu
multumesc cu cerul (e).
(b) Icoana
(c) (e) pmintul
Mie
(mi-ajunge) cerul mi-e destul.
In tipAtul copilului fan el strigA: silnt
In gemetul unui inurind el strigi: siint
Ecoul Carpatilor
[acelair motiv /Pu 22).4,18, printre creimpeie di Mortua est, Mira, Ondina: Ce este adevrul? Stafia nebunului, vrjitorului, omoritului en in lumina sburAtorului azi. Ce este Dumnezeu? etc. restul difrd].

49. Noi credeam ambii in viitor > Dar credeam ambii in adevr;
50. Id.;
52. A fi
51. Id.;
credeam cl-i un scut de fier > A.f.c.c-i u. drept d.f.;
53. Dar le-a stins toate ami de tale > Un an de jale ...
le-a stins pe toate > Un an de jale ... si s'a stins toate;
54. Id.;
55. Id.;
56. i cu ea m'am deprins >
Cu ea cat s te deprinzi;
57. Dar tot arnice nu pot s'A un > D.t.a. nu voni uita;
58. Acele gAndun t.s. >
A. visun t. s.;
59. Acele visun le pi tu rainte > A. gAndun 1.t.t.m. > A vietn vraj o tii tu minte > A.v.
farmec Il il tu minte > Farmecul v.i.t.t.m.; 6o. Care din zile ore fAcea > Ce soptia dulce dar ne mintia > Cum

1.d. desi* in. > Ni ... dar ni ... [sub forma anterioard, deei : Ni ;opta dulce dar ni mintia];
64. Nu-i loe aicia ci numa 'n [stelle].

pentru sufletul meu;

N.B. Pe aceeap

acelati ser::, inghesuit filtre strofe

Nebunul de
amor
Sincal

Hona
Ovid

p pe pag.

: elormi pentru Hona (cf. Anexe finaleNote).

www.dacoromanica.ro

63. Si dac.1

NOTE g VARIANTE

182

Dar simt c gndul zilelor melle

Se stinse 'n mintea lui Dumnezeu
tiu c pentru sufletul meu
Nu-i loc aicia, ci numa 'n stelle.
Voiu and mi-or duce angelii
Pallida-mi umbr in albul munte
SI-mi pui cununa pe moarta-mi frunte
s-mi pill lira de cptlu.

65

66. Noemb.

Unele sminte o datine rele ale femedor e titlul articolului cu tendinte educative, pe care-1 incepe At.
Manenescu, o in care vorbeste de gelozia cea mare a femeilor, de aspiratide lor sociale (emanciparea femeilor,
agitata in America si Europa, se gandea sa /e introduca in vieata publica, chiar si pan in Parlament), de
tendinta femeilor de a vorbi prea mult si despre multe etc. Autorul isi arunca ochii i 'n gospodria
femeilor, brodeaza- pe tema cusutului si formuleaza rezerve exprese referitoare la masa de scris si ca carti a
femeilor:

Femeilor prea putin li place sa citeasca cate ceva, si cu at:at mai putin a scrie cand i cind, dei au

timp. Unele numai pentru afectapune cites; din moda, pentru ca au auzit, c pun cetire se cultiveazi
omul; dar h place &I cioteasca numai novele i romanuri cat mat picante, si nu ceva mai senos, p. e.
istone, calltorie, despre tan si popoare, nici articuli de cunostinta, ci varietati, faime, anecdote, s.c.l.
Li place fantasia si invenpunea, jail nu ceva serios, pentrucil pluntii nu le-au crescut in realitate,
In

Apoi unele si dud citesc, se pun cu cartea la fereastr, sau s le vad oamenii, sau s vad ele

oamenu cari tree pe la fereastra i s aiba ocaziune a intalni chi ca ochi.

Pentru de a castiga cultura, trebue inim hrustul, i minte nepreocupat, cad din cetirea la fereasta. nu cred sa. ramin ceva pentru inirri**" si rrunte.

Dupa poezia lui Eminescu: sfarsitul nuvelei Un vis, de loan Sepetianu, un episod din Muntii Apuseni,
dela 1848, de care e bine s ne ammtim ca prilejul lui Geniu Partite; urmarea unui reportaj in Tara Oasului de
loan Busita si la Salon, drept Conversare cu cetitoarele, o carespondent din Paris z Apnlie 1869, semnat M.
Strajanu. Pasajul refentor la Adelina Patti se cuvine reprodus pentru caracterul lui sincronic. In vremea in care Eminescu aves si elogieze pe Carlotta Patti, sora Adelinei, in turneu la Bucuresti (pentru amnunte, in aceast
Anexe o Note), Parisul srbatorea pe creatoarea Traviatei:
Noutti I Ces mai interesant noutate pentru Parisiani in zdele acestea a fost reintoarcerea celebrei
cantatrice Patti. Miercuri seara a jucat in Traviata.
Diva marquis fu chemat da 51) ori pe SC1111 intre aplause dupa finirea primului act. Cnd a jucat

pentru intaia oarl fu chernata pe scena de 30 ori; astfel Francesa urea entusiasmul pentru tot ce e
trumos pan la frenezie. Patti are acum zy de am; si e de o frumuset rara. Cum spun admiratorii sal,
voacea sa nu mai e aceea a unei copile de 16 ant; dar daca. poate e rnai putin cristalina, e mai expresiva, rnai clduroas si mai iniscitoare. Voacea ca si cantatoarea a devemt femee.

Ilustrapa aduce o magnificl vedere a strazii Newsky din St. Petersburg, in timp de iarn, iar cronica vorbeste
in dou rnduri de Andrei Muresanu si de monumentul ce i se proiectase. India oaral, in legatur ca un articol
din Tramilvania, care socoteste ca zelul admiratonlor lui Muresanu ar fi scazut in una criticelor aprute mai
all inteun alar oarecare (e vorba de Convorbiri Literare i de Maiorescu):
Motivul acesta e mult mai naiv, zice pe bun dreptate redactorul, decal sal insistm macar un mo-

ment asupra lui, refrangandu-1 pun cuvinte senoase. Oamenu atat de minor= in estetica, back nu
admit nicio critica, nu sunt la inlpmea poezillor lm Andrei Maresanu. Dad. despre poetiu ce-i mari nu
s'ar fi scris entice, estetica n'ar fi ajuns la acel grad al perfecpunu, la care se afl astzi
cam toat

lumea hterara stie, cumel chiar despre creapunde cele mai gigantice se pot face criucele cele mai
instrucuve. Criticele, fie cat de aspre, revarsa numai lumina si niciodat nu detrag din meritele talentelor

marl. Poetii adevrati vor faminea man.

61. Dar dac gandul zilelor melle;

63. Si daca pentru sufletul meu.

Eroare de upar, pentru. 5o ori. (n. n.)

www.dacoromanica.ro

LA MOARTEA PRINOPELUI 511RBEY

283

A doua oarl Cu prilejul informaiiilor ce se spicuiesc din Foaia Societdiii din Bucovina gi a sumelor ce s'au straw
pentru Fundapunea Pumnuleani. La epoca aceasta: 3096 fl. 16 cr. gi x7o f1. in obhgapuni. act, dupi cum remarcl
redactoml, in vreme ce frapi din patria lui Stefan ce! Mare, nu numai proiecteaz, dar au p patriotismul de a
realiza proectele lor, dincoace, pentru monumentele lui Andrei Muregianu i Bamutm nu s'a adunat mai ramie:
Fratilor, timpul preande dela noi mai malt sacrificiu, cci vaza natiunii nu se inalt numai printoasturi I.

LA MOARTEA PRINCIPELUI STIRBEY

Romdnul, cu data din 6 Aprilie 1869, publica anuntul mortuar pentru Barba Dimitrie Sarbei (o una din
-capacitIple Romniei ) repauzat la vila sa dela Nizza, la i (x3) Aprihe 1869. Pentru aceeagi zi de DiuninicA 6
Aprilie, era hotirit un serviciu de pomenire la Sf. Maropolie.
Poezia lui Emmeseu se situeazA, cronologicegte, in jurel acestei date gi face parte din acele versuri de circumstant, pentru care a araat, pare-se, o deosebit predilectie la epoca aceea. Cu o lam' inainte lucrase oda La o
artistd, netipArit, (dei nu ne-ar mira s apar bate buni zi pe vreo foam volanta) inchinat Carlottei Patti, lar
inspre toarnna aceluiagi an 1869, va versifica pentru caltoria Domnitorului Carol cu Elisabeta de Wied 1).
Dimpreun cu alte doug, una a lui Basthu Demetrescu (vatorul su coleg dela Viena, cunoscut in urm sub
numele V. D. Pun 2), fost profesor al prmcipelui mogtetutor Ferdmand) gi alta a lui Ionit BAdescu, poezule celor
trei membri ai societan literate o Oriental, apar intr'o foaie volant indoliat, neisclite de tipar dar cu numele

autorilor, caligrafiate, mai taziu (poate la Viena, poate dup) de care Emmescu. Pe prima Hi titlul general:
La moartea Principelui prbei i pe aceeagi fil poezia lui Eminescu, marcat I. Pe fila 2 poezia II a lui Basiltu
Demetrescu iar pe Lude 3-4 poezia Ill a lui Ionit Bdeseu. La fmele poeziei lui Bdescu, o vignet reprezen-and un cenotaf, deasupra lui o urn acoperit cu crep p total adumbra de o salcte pang:Atoare. In dreapta cenotafului o mici cruce. Motivul, cu mtci variatiuni, apare de altminteri in majoritatea auunturilor mortuare, de care
se gsese nenumNrate ?titre foile volante, ale epoch, afatoare la Academia Romftn.
Sub vignet: Noua Tmografa. a Laboratorliora (sic) RomAni, strada Modei Nr. 3.
Personalaatea lui Barba Dimitrie Stirbet gi opera lui gospodreasc erau prea vii in memoria contemporanilor,

pentru ca moartea lui s nu migte inimile unor adolescenti, ce vibran de toate evenimentele istorice, indiferent
ca. vor fi fost i recompensati pentru intreitul lor omagiu. Faptele hu, fericite sau gregite, pormte ins totdeauna
dmtr'un gAnd prielnic rii i sivrpte totdeauna cu un brat, harruc 8) it creaser un prestigm, pe care exilul su
afar din taxi, nu-1 scAzuse Ultra rumic. Memorhle sale din 1855 gi 1856, in care pleda pentm unirea principatelor, sub

un singur cap, chiar de-ar fi fost s'A fie acela din farminle princiare strine 4) gi mai ales adezmnea hit pentru
Sub toate raporturile, Poveste e Inca' una din lueranle de circumstant ale lui Enunescu p. nu una de epoc
berlinez, cum noteazA d-1 G. ahneseu, Opera la: Mihas Eminescu, III, x935, pag. 33. Caracterele grafice,
.propru vretrui i mai ales compozma ins*Ap, cu accentul ei de improvizatie cnd Berlinul e epocA de matuntate o ciaseazA i deschtde, interpretru, alte perspective.
Cf. G. Bogdan-Dux:A, Multe ,ri mdrunte despre M. Emsnescu. Un amic al poetuld, in Omagiu lui L Bann,

1927, pag. 45 sqq.

8) N. Iorga, Viola ,ri domnia lui Barbu Dinntrie Arbei, 1849-1856, II, Analele Academiei Romine, Mem. S. Ist.,

XXVIII, 1906, pag. 86.

4) Se cuvm reammtite pentru viziunea, i profeticI gi realist:a, aceite rAnduri din memorial dela 1856, in care
se vorbea gi de neutralizares principatelor, barter:A intre Rup p Tura: Paza gurilor Ditn5rei gi a cursulut ei pe
o intindere de peste 250 de leghe, dela Orgova la Sulam, ar fu astfel increduitat unui Stat, nu numai neutru,
dar gi interesat s mAntie intrarea liber p deschis pentru Europa intreag. Aceste prmcipate unite, cu total ornogene prin origine, limb, legislaie, moravuri, datme i religie, druite apoi cu toste darurile natura gi ocupAnd
o situatiune din cele mal potrivite, cuprind acure, dup toste nenorocirile p sclumbnle lor de soared', o poporape
de aproape 5.000.000 de locuiton, care s'ar indoi de sigur in mmtate de veac, dac o administratie luminati p
ineatrnati at desvolta top germenli de prosperitate ce cuptind ele. (N. Iorga, ibid., ll, An. Ac. Rom. Mem.

S. Ist. XXVIII, pag. 76).

www.dacoromanica.ro

NOTE SI VARIANTE

284

noua domnie a lui Vodl Carol, recornandrile ce facea fmlui su si vizita in tad, la pupal vreme dupl. inscunarea nouei donanii, erau tot adtea fapte menite sl-i sporeasel prestigiul. Bohntineanu insusi, dintre cei ce11114 fuseser favorabili, saluta in accente, ce tot mat pastreaza un tz contemporan (oncat de prozaice i lipsitede fantezie ar fi stihunle), vizita lui Stirbei, in 1866 -

Te-ai intors in tad dup nou ani

S mat vezt nepotu manlor Romani,
S cunostt progresul care ei facurl

In arp, in stiinte, in literatud

Auzu eu ins el alma in tar

Si ill fact pachetul sI pleci tar afai.
Asta dovedeste el ce ai vzut
In aceast tad, prea mult ti-a placut
Si te duct din tad cu mate grabire
Ca s nu te 'nnece multa fencirel
Este desbmarea, fuel de duiele
Ce-a nscut-o 'n tar5. pofta de pu/ere.

Zece mu ministn, cincizect damn: stlirpti

Zece mu de dice, cineizem de partide,
Care mat de care devenind stupicle.

De gospodana lut Stabei, cum era si firesc, Errunescu 1st va aminti in cursul activittu lut ziaristice. Asa,.
de pikl, in al treilea articol din ciclul de Icoane vechi i icoane nou din Timpul dela 1877, aceste
dun de contrast:
SI vedem acuma cum au ajuns hberaln la reteta lor, bun pentru toate boalele i pentru mciuna.
In veacul trecut a fost in tara frantuzeasel tidboin mare, pentrucl Statul incapuse prin nsipa curtii
crest intr'adtea datoni, incat se mtrodusese monopol pard i pentru vn'area graulut. Ajunsese cutitu/
la os prin multimea drilor t. prin tot soml de greutip pe capul oamenilor, 'hack nu mat era chip decat
s dai cu papal i, sau s scapi, sau sI mon, decal s. duet asa
La not, Vocla."-Stirbei plead . din donnue lasand 16 nuhoane in vistena firu si trei nulmane in cutfile-

satelor. Nu se potnveste 8).

Imechat dup foam volant amintid, ce ocupa- flick 247-248 din ms. 2259, urmeaz moma poeziei, la.
fila 249. De un caracter tipic-brouillonar, ea pstreazi urmele lucrulut unprovizat si urgent. Importanta ei, cum,
se poate vedea dm inultunea variantelor ca i simultane, nu va sapa nindnui:

22)-9, 249

LA MOARTEA PRINCIPELUI TIRBEY

Turnurile micI 'n doliu a lor inimi de araml
un inger cu-aripi negre cu diadema de spin
Cu cIntarea-i plngltoare lumea mic, [lumea] chiaml
Precum mic vntu 'n cantec fata m'airei de senin
Trebue deci ca toti oamemi cari i simt ceva valoare s. se alipease de guvernul pnncipelui Carol, ca
de singura scandur de scapare, i s-1 serveasei cu devotament i cu toad crecluata in viitor (id., ibid., pag.
85; textul francez, pag. 554).
Eumetudele sau sattre polmce, jumal in versuri, I, 5, Bucuresti, 1866.
M. Enunescu, Scrieri pobtice, echtie comentad. de D. Murrasu, Scrisul Rominesc, 1931, Pag. 119.

1. Tumunle pl[ang] > T. bat In doliu a lor trumi de ararn > T. prang in dohu cu-a lor mimi de
V.
arama > T. mica 'n dohu etc.
2-3. 5i bisenca cemit surd lin, surd amar (a)

ganchrea-i plingatoare lumea strange, lumea chiaml

(a) Si biserica cemit. plnge > S.b.c. sun etc.
2. Peste lume trece-un genni cu-aripi negre > St un inger cu-aripi negre cu diademl de spini. [In/di spini, apoi
3. Cu cantarea-i plangatoare lumea turbur i chiand > C.c.-i p.L strange >
spina (cu ti) p 'n foam volantd spin*
4. Precum turbur suflare[ar fata mrei de serun > P. turbur raiscarea f.m.d.s. > P. tut,p.l. misca etc.;
bur al cruel cantec marea de senin > P. =sea. va.'ntu 'n etc. [Orthnea acestor oar:ante: nu Memos stgurd];

www.dacoromanica.ro

LA MOARTEA PRINGPELUI TIRBEY

285

Si cu ochiul plin de lacrimi Natiunea cea romana

Care are 'n mii de inimi sufletul ei tremurand
Vede cum pin nori se stinge stea cu flacara divina
aude 'n ceriu un tunet i un gemet pe pamant.

A 'ntrisfrei neagra-aripa peste lume se intinde

Totul tace cad durerea este mut ca un gand
Lumea azi nimic nu vede, ochiul nimic nu cuprinde
De cat cursu-acelui astru, ce se sparge pe-un mormant.

io

Cine-i aquila ce cade? cine-i stanca ce se sfarm?

Cine-i leul ce inchide cu durere ochii si?
Cine-i tunetul ce moare impland lumea de alarma?
Este Domnul Romaniei Barbu-Dimitrie-Stirbey.

015

Pe bun dreptate, cititorul vrea si cunoascal si pe tovailsii de &ale volant ai lui Errunescu. Superfluu, fr doar

poate, examenul n'ar fi mai putin interesant, aplicat la una din piesele improvizate, cum e aceasta de fat.
El ar dovedi nu atat distanta dintre poezii, cat diferenta rimare un poet si doi versificatori. Din cele 6 strofe ale
lui Basiliu Demetrescu aceste stihuri spicuite:

Btran Romarul, coroana fruntii tale

Azi pierde cel mai falnic i cel mai scump rubin
Bitrani, femei, junime, a trei averure
ScIldati cu lacruni caste rmasu-i pe pmint

Din cele so strofe ale totdeauna prolixuliu i bombasticului Ionit Bdescu, aceste esantioane, al cilror efect
/nu va fi fost, de burla searol, superficial:

...0 crud, cruda- moarte de ce rumpi fAr veste

Stejarii i paltum in orbu-ti secens?
Romani din toat lumea, veruti dar tnic si mare
SA 'ncungiurm cadavrul acelui ce jelim

Sau nu e just, nu trebiu, ca tara ast' amad

SI 'nfigl 'n al san suflet
i 'n istona sa
SA 'nsemne suvenirea aceluia ce-odat
purta?I

Al tara dulce nume in

Stihuti, precum se vede, infra total conventionale i chiar mai prejos de cele ce salutau, ca dou zeci de
inainte, insclunarea lui Voda Stirbei, in 1849:
lar poezule le fac al de Gr. Pashal si Toma Sergescu,
.dintre cari unul canta astfel in cinstea stpanului:
6. Care misca. 'n trui de inimi a vietti sale cant >
7. Vede
cum pin cer se stmge stea ca flacr divina%
8. Si aude 'n cenu un cantee si un gemet pe palmant;
9. A
lo. Total tace totul geme cci tcerea e gand > T. tace del
Zurerei neagr manta. peste lume se ?anude,
clurerea etc.;
13. Cine-1 leul care moare, cine-1 stinca ce se sfarm?
5.

i ca ochml phni de lacrimi Natiunea cea btrin;

C.m'n. m.d.i.a.v.s. gand > C.m.'n.m.d.i.a.v.s. cant > Care are > Care mana' 'n > C. are 'n mil de inimi etc.;

www.dacoromanica.ro

NOTE g VARIANTE

286

Bell e ziva Mril Voastre I

La Capitolm top s'au oprit

E marufia asta zi sacrl;

Jurumea toad' p copii nui
Iau p'a lor mume, yin si v faci
Cunum de dafini i uriai
I 1)

VENERE $1 MADONA
Convorbiri Literate, IV, 4, 15 Apnhe 1870
Scrisi cu cel putin un an inainte, poezia, cu care Eminescu irumpe in Erica anului 1870 2), si care-i deschide
e trimeas din Viena, unde poetul se afla din toamna anului 5869. Expediat, dupi
amintuile lui Iacob Negruzzi, pe la sfirptul ltu Februarie sau inceputul lui Marne, poezda formeazi obiectul de
entusiasmul tuturor jummistilor, asa cum se poate vedea din extrasul de mai jos. In nt. de
discupe j rsli
Apnlie 1870, al Convorbinlor se putea cid unnitorul rispuns, la Corespondenti: D-Iui Y. Z. Pre bine. Se va
publica Mt mai curdnd. i in numirul ce urmr.7, dela 15 ApriLte, Venere fi Mariana* apare pe verso filei in care
Alecsandri publica Bardganul. IntAlnirea celor doi poeti, in cuprinsul acelmasi file, da sapat mai Inuit de unuia
dintre comentatori.
Textul ce reproducem din Iacob Negruzzi, scns dupi sivirsirea din vieati a poetului, a dat nastere la clteva nedumeriri. Ovid Densusianu, In deosebi 2), nu intelegea cum de nu se auzise pini la acea data' de Emm escu,.
and el scnsese Ind din 1866 la Familla, din care, adiugini noi, Maiorescu citase in studide sale polenuce.
Dar incliferent de obiectu i nedumeriri, pasajul e cu mult prez expresiv iar caracterul lui documentar, prin bogitia informatulor i prin aldura impresidor triite, mult prea prepos, ca sa nu-1 transcriem.
o Pe la sfirsitul lunei Fevruane sau inceputul lunei Marne 5870, m intorceam intr'o seari acasi deIa
o adunare. Plecasem mai de vreme decit se obisnueste, am scrund pe atuna idila Miron p Florica.
exam toad' vremea preocupat de poema mea. Amnsesem la cintul din urmi, p cugetam pe care din
sfirsitunle ce mi se infitisau In inchiputre era mai bine si aleg. Acasi mi pusei la gura sobei Lisam
colaborarea la Convorbiri,

si-mi treaa dmaintea ochilor, deosebite imaguu din uhla mea petrecere ce are un farrnec nespus

pentru oncare autor. Aruncind ochu din intimplare asupra mesei mele de lucru, vizui o scrisoare nedeschis pe care nu o bigasem in sami. Era adresati Reclactorului Convorbinlor Literate i semi

cu lucre mici si fine ca de o mini de femee. Mi-am zis c trebue si fie dela una din nutneroasele
poete =ere din provmme, care voiau si h se tipreasa versurde in revista noastr. Descluzind plicul
gisu o scnsoare impreuni cu o poem mutulati Venere si Madona, amindoui nalite M. Emma:cu.
Numele Eminescu nu avea aparenta a fi real, ci irni pint impmmutat de vreun autor sfucios ce ni
vrea si se dea pe fat.
Deprins cu pacheturi intregi de versuri i proz ce-mi veneau zdnic, ma pusei si citesc cu indifereap: poem Venere si Madona dar dela a &ma strof care incepea cu versurde:
Rafael perdut in visun ca 'ntr'o noapte instelati,
Saner !tuba-tat de raze si d'eteme primiveri

N. Iorga, op. cit., pag. 9.

Vorbind de poezule ltu D. Petrillo, d-1 N. Iorga scna Ina de acum patru decenii i rnai bine: Toti
imitaseri pe Bohntmeanu; cei ce aveau scant= dumnezeiasa inteinsii 1-au repuchat ins Indat. Erninescu a
rupt lanturde, subit aproape, In 1870, pun Venere p Madam)" Perrino p-a dat misura perzistind pe calea infloriti p usoar a banalului (Adevdrul ilustrat, VIII, 2192, 8 Mam 1895).
Desi lucrunle se petreceau la 1870, and Enainescu semna Emutovici (sic), totusi nu poate si fie o explicatie, pentruci Eminescu publica de patru ani poesu in Familia, acele incerciri din cari vom auta si relevim
ateva si care din date in urmi p In editia pe care a alcinut-o d-1 Ibrilleanu. (Ovid Densupanu: Evolupa esteticd
a limbo ronnine, 1935-1932, curs daculografiat, pag. 44).

www.dacoromanica.ro

VENERE I MADONA

287

interesul mi se detept i merse crescnd pink' la sfrsit. Foarte irnpresionat am cetit poesia de mai
multe ori in sir, tar a doua zi des de dunineata m'am dus la Matorescu cu manuscriptul in mini. In
sat-sit am dat de un poet, i-am stngat intrand in odae i aritandu-i hrtia. o Ai prima ceva bun?
ra-spunse Maiorescu, s vedem I. El lual poesia si o ceti, apoi o ceti p a doua oari i zise: o Ai dreptate,
adt. pare a fi un talent adevrat. Cine este acest Erninescu?

Nu stiu, poesia e trunisi din Viena. o Foarte mteresant, zise luck' data Maiorescu, Iasi manuscriptul la mine. Peste cateva zile, fund adunarea Junumi, p Maiorescu cetindu-ne versunle o Venere
p Madona, ton si rnai ales Pogor au fost incntati de acest poet necunoscut 2).
Imi pare foarte rau ca pintre hr' tule tnele n'am mat putut gsi scnsoarea lui Eminescu care a intovrsit poesia Venere si Madona, caci era tot atat de ongmal p de vateresant ca i poesia inssi.
Eu 1-am raspuns fehatndu-1 de succesul ce avusese versunle sale in Jun.unea, i-am expus prenle societapi, observatule entice ce se ficuse, 1-am indemnat s cultive talentul san p am sfarsit cerandu-i amnunte despre vieata p ocupatule sale din Viena. La toate aceste Enunescu ma mi-a rspuns, dar peste
2).
catva timp imi trirmse o a doua poeste intitulata Epigonu

Ms. Prima versiune din Venere ,ri Madond se afla in ms. 2255, 124 v.-125 v. Sunt jumittile aceleiasi coale,
(pe care au fost serse 9 strafe dela inceput, barate dupa transenerea lor in ms. 2259, 38-38 v.), pe care le foloseste, dimpreun cu diferite specii de hartie si pe verso carora serie lunga nuvell de 74 pagini, .Avatarii faraomdui Tld (cu titlul d-lui G. Cilinescu), al careta unul din episoade este Cezara.
Strofa ro se afi in capul unei coale din acelasi mi. 2255, 56, pe care e copiat Getilts Purtiu i prezenta ei in
corpul romanului, a putut fi interpretata ca o intercalare, voita. Strofa X-a din Venerd fi Madond apare de asemenea in prima form a incercru de roman, cu rostul de a vadi starea sufleteascl a lui Toma Nour. (D. Muramp, Introducere la Scneri Itterare, Scnsul Romnesc, 1939, pag. XLIX) 8). Apropien de acelasi fel si la G. Cali-

nescu, in neta respectiv a edmei poezulor lui Eminescu, Nationala-Oomei, 1939. Comcidenta nu e deajuns
de convmgatoare, omit sistemul intercal5th poezhlor in lucrri de proza sau al schinabului de motive, dmtre
proza si poezie, e frecvent. In realitate: coala in capul careia se afli strofa ro-a din V. 0 M. (barat si ea ca
ap cum cealalti. coati, prefacut
pentru transcnerea romanului Getuu
celelalte 9), a fost
lu jumatati, a folosit-o pentru .Avatarii faronului
De altnunteri, Ion Scurtu v'az' use lucrunle lmunit, cnd in nota respectiv a romanului Geniu Pus/tu,
editat de dnsul in 1904, sena: o Ami se intrerupe brusc manuscrisul si nici una din filele ce se mai gasesc rismite
prm hrtule lui Eminescu, cu pnvire la roman, nu ne lamurese asupra celor ce aveau s' urmeze. Dar actiunea
inssi nu sufera de loe prin intreruperea acestei desfsurari de visuri fantastice. Prezenta strofei acesteia, in acel
loe, servea lui Ion Scurtu s se intareascl in convingerea el datarea romanului se situiazai prin 1871-1872. De
fapt: aceite file, 56, 124 v., 125 V. (din 2255) sunt anterioare datei de 1869. Cu cat anume, mai greu de precizat. lar romanul ne duce, prin scris si material, cel putin la aceast data, dad nu chist in 1868. Intile scrisori
din Viena, catre Iacob Negruzzi, vorbesc de romanul acesta ca de o lucrare inaintata.

I. 2277, 124 V. .127 V.

Ideal pierdut in noaptea unei lumi ce nu mai este

Lume ce gndia in basme i vorbia in poesii
0 te v'd, te-aud, te cuget o 'nvechit, dulce veste
Dintr'un cer cu alte stele, cu-alte raiuri, cu ali ei.
Venere, marmurl cald, ochi de piatr ce schintee
Brat molatec ca gindirea unui imprat poet
Tu n'ai fost in lumea vechi zeitate d femee
Chiar femeea ce si astzi mindr 'n lume o revd
2) Earl il. putem preciza dad ne aflm in fata mcl. unei nedumeriri, iat dinteo scrisoare, din 22 Mai/2
Imam 1870, a lui Iacob Negruzzi catre A. D. Xenopol, cateva rnduri: A propos, cum ti-a placut poesia Venera

si Madona? In Jummea a fost peste masura inltat. Nime din noi tusk nu cunoaste pe d. Emmescu. (I. E.
Toroupu, Studd ,ri documente Ifierare, ifi, pag. 412).
2) Iacob Negruzzi, Amintsri din Juntmea, ed. o Viata Rom'neasca [1921], pag. 260.
8) E de fapt, reluarea unet observatit mat vechi: o Un amnunt de mare insemntate scap d-lui Botez.
strof intreaga, a zecea, fusese inglobat de Eminescu, in corpul romanului Gentu Pus/in (ms. 2255, f. 56) Cu menirea, In prima intentie a autoruhu, de-a caracteriza starea sufleteascl a eroului sau. Intr'o ediie definitiv trebue
stabilit raportul intre diferitele opere ale autorului. (D. Murrasu, O editie definatvd a lui Eminescu in anal r933,
2934).

www.dacoromanica.ro

_288

i0

15

20

NOTE I VARIANTE

Rafael pierdut in visuri, in gandirea-i instelat

Te-a vazut in vieata-i dulce ca i lumea unei seri
Te-a vazut gi-a visat raiul Cu gradini inblsamate
Te-a vzut plutind regina pintre ingerii din cer.
si-a creat pe panza goal a pe Madona Dumnezee
Cu diadema de stele, cu surasul bland, vergin
Fata pala 'n raze blonde, chip de inger ... dar femee
Caci femeea-i prototypul tru-a genesei plan divin.

Ast-fel eu pierdut in noapt ea unei vieti de poesie

Te-am vazut femee stearpa, flea suflet, fra foc
Si-am fa:cut din tine-un Inger bland ca ziva de magi
Cand in vieata pustiita rade-o raza de noroc
Am vazut fata ta pan', de-o venerica betie
Buza ta invinetita de-al coruptiei mucat
Si-am svarlit asupr-ti crudo valul alb de poesil
paloarei tale raza innocentei eu i-am dat

25

Ti-am dat pallidele raze ce 'ncunun cu raagie

Fruntea ingerului-geniu, ingerului-ideal,

Din demon facui un Inge; dinteun cbicot simfonie

Din ochitile-ti murdare ochiu-Aurorei matinal.

10

Dar azi valul cade crudo, sguduit de vieata rece

Fruntea mea este trezit: de a buzei tale 'nghet
Priivesc la tine demon i amoru-mi stins i rece
M invat cum asupra-p eu s caut cu clispret.
16. Cid femeea-i prototypul tru-a genesei plan divin.

Pali a ne gandi si propunem un model, mai ales cand e vorba de un atat de adinc cunoscItor al limb ii,
ba ajar al particularitiplor ei rarissime, cat mai cu seam pentru a /nlesni Intelegerea acestei forme, bizar la
prima vedere, desprmdem doui strofe dmtr'o poetni despre case refera Ovid Densusianu: Ointarea despre Mee_puled Romndor de loan Teoderaniti, Revista criticI-literar, II, 2, 1894, pag. 81-84.
Versurile, vreo 8o, au aprut ?ate brosuri de cateva pagim, tiprit la Buda, 1813. Exemplarul recensat de
Densusianu, din Biblioteca Regal din Berlin, era legat la un loc ca scrisoarea lui incai cltre Lipsky. loan
Teodorovici a fost unul din colaboratorii dictionarului de Buda.
Transcrietn, minus ortografia autorului, strofa I-a:
Rar amu este, tru Europa toat

Vre una ghmt, care si si zic

Cal-i de som mare si strlucit foarte

Cum slut Romanii
una din strofele, ce desvolt tema acelei frecvente A fortuna labilis, pe care am putea-o adloga studiudui d-lut Ramiro Ortiz:
Ma unde-s Grecii, cari era data'
Tris lauda mare mat lu lumea toata'
Neci au in mente, de Troi, Cartago,
Dar de Atena?

www.dacoromanica.ro

VENERE g MADONA.

289

Parca v'd cum o bacant, care chiue 'n betia

De pe fruntea unui inger ja cununa de martyr
Inger mort al ami suflet era raiu de poesie
Cand bacanta chiueste Zn spasmodicu-i delir.

15

22ff, f6:
O cum Rafael creat-a pe Madona Dumnezee
Cu diadema-i de stele cu surasul bland, vergin
Eu fcut-am Zeitate dime() palid femee
Cu inima stearpa, cruda i cu suflet de venin.
A doua versiune, completa.' de astIdatit, in ms. 2259, 88-38 y. (s-ms.-ul Marta, la nr. 34). Amatorul de
studiu va putea unnari In versiunea aceasta, atat de aproape de aceea aprutli In Conrorbiri, cu cat se deosebete,
si ri ortografta, dichisitA, de versiunea antedoarl.

22f9,

34. VENERE I MADONA

i. Ideal pierdut in noaptea unei lumi ce nu mai este,

Lume ce gandia Zn basme 1 vorbia in poesii,
O te vid, te-aud, te cuget, tnr i dulce veste

Dinteun cer cu alte stele, cu-alte raiuri, cu alti zei.

Venere, marmura ca1d, ochiu de piatra ce scantee,
Brat molatec ca gandirea unui imprat poet,
Tu ai fost divinisarea frurnusetei de femee,
A femeei, ce i astzi tot frumoasa o revId.
Rafael pierdut Zn visuri ca 'nteo noapte instelata,
Suflet imbatat de raze i d'eterne primveri,
Te-a vazut
i-a visat raiul cu grdini imbIlsamate,
Te-a vzut plutind regina printre ingerii din ceri.

'15

-20

i-a creat pe panz goal pe Madonna Dumnezee

Cu diadema de stele, cu surasul band, vergin,
Fata pala 'n raze blonde, chip de inger dar femee,
Cad femeea-i prototypul ingerilor din sena.

Astfel eu pierdut in noaptea unei vieti de poesie,

Te-am vazut, femee stearpl, faifa' suflet, fra foc,
i-am fcut din tine-un inger bland ca ziva de magie,
Cand in vieata pustiit rade-o raza de noroc.

Am vazut fata ta pala de o bolnav betie,

Buza ta invinetit de-al coruptiei mucat,
-am svarlit asuprl-ti, crudo, vlul alb de poesie
i palorarei tale raza innocentei eu i-am dat.
lo. In diferite
sufletu 'mbatat, redada eroarea edifiei Maioresca. (Pdstriind pe u final Convorbiri armare
13. Atci, panza; In 22//, 124 v.: panza.
artografiei poetului, care la epoca aceea era fi a revista)
19

www.dacoromanica.ro

NOTE g VARIANTE

290

7. I-am dat pallidele raze ce 'nconjoarl ca magie,

Fruntea ingerului-geniu, ingerului-ideal,
Din demon fAcui o sintA, dinteun chicot simfonie,
Din ochirile-ti murdare ochiu-Aurorei matinal.

25

Dar azi vhil cade, crudo ... dismetit din visuri sece
Fruntea mea este trezitA de a buzei tale 'nghet,
Ptiivesc la tine, demon, i amoru-mi stins i rece
M'A invati cum asupri-ti eu sA caut cu dispret 1

3o

Tu imi pari ca o baccanti, ce-a luat ca 'nelAciune

De pe frunte de fecioari myrtul verde de martyr,
O fedoarA-a cirii suflet era sint, o rugidune,
Pe cind inima baccantei e-un spasmotic, lung delir

35

io. O, cum Rafael creat-a pe Madonna Dumnezee

Cu diadema-i de stele, cu surrisul blind, vergin,
Eu fcut-am Zeitate dintr'o pallidA femee,
Cu inima stearpA, rece i ca suflet de venin.

40

Plingi, copilA?

C'o privire umedA i rug'Atoare

Poti din nou zdrobi i fringe apostat' inima mea.

La picioare-ti cad ci caut in ochi negri-adind ca marea
sirut a tale mine i-i intreb de poti iertil
I2. terge-ti oc.bii 1 nu mai plinge ... A fost crud 'nvitunrea,
A fost crudi i nedreaptA, fr razim, fa'rA fond.
Suflete De-al fi chiar demon, tu eti sintl prin iubire

45

ador pe acel demon ca ochi mari, cu plrul blond.

96
Mai trziu, in epoca ziarismului, la Timpul, pe o dora cu insemnir- i pentru un articol, in care sunt aminMacedonski, si la un loc cu versuri din Mortua est i La macla (poate la inceputul anului
1883, in timpul neintelegerilor cu Bassarabescu, amintit prin apropiere, si din a cui pncind Ii d i demisia), acest
sub i jumitate, dispuse asa ca s inchid o stroa cu rimele imbrtisate:
tii Candiano,

22)73 247

Brat molatec ca gindirea la 1) poetul-imptirat

Secolii tribal
Ca i 'n crimpeiele celorlalte doui poezii amintite, este si aici unul din acele frecvente popasuri ale memoriei
In decursul lucrului gazedresc, daca nu cumva ne afam in fata unul document psihologic de mal adanci semmficatie.

25. I-a.d.p.r. ce 'ncunun cu magie;

35. 0 f.-a c.s. era sdnt ca ruglciunea.

In/di, versal sena memoriei, co 'n re7o B.m.c. gindirea un[ui I. p.] > B.m.c.g. la p-f.

www.dacoromanica.ro

EPIGONII

291

EPIGONII
Convorbiri Literare, IV, 12, 15 August 1870

In legiturl cu cea de a doua poezie, trimeasi tot din Viena, avem doui documente deopottiv de pretioase.
Primul, fragmentul Aminardor din Junimea, din care am atat in precedenta notifi introductiv si pe care 11
relulin de unde 11 intrerupsesem. E un text, cu atat raai pretios Cu cat invit la unele rectificiri de cronologie:
.. .peste ctva timp imi trimise o a doua poesie intitulad Epigonii care iarisi a f'a'cut mare efect
In socktatea noastri din causa frumusetu versunlor i onginalitau cugedni. Negrept c in fond nu
era cu punnti sal ne unan cu pirenle lui Ernmescu 1). 0 soctetate in cate critica plea un rol asa de insemnat nu putea considera ca autori de valoare pe Cichuideal, Mumuleanu, Pral; Bolliac, etc., din care
unii sunt Inuit mai pe Jos chiar de cea mai simpla medmcntate, dar tund seami de talentul poetului,
i-am pubhcat poem cbiar in fruntea Convorbuilor, mide apreau versuri foarte rareori, nurnat
casul cand credeam ca.' ele au o valoare deosebiti. In scnsoarea ce i-am adresat atunct, dei i-am ludat
aritat indoiala ce aveam despre mental mai multora dm autora cantati de clansul, si erarn
poesia,
curios s aflu ce efect i-a ficut critica Jirnirriti. Rspunsul ce 1-am prinut dela Eminescu 1-sin regisit,
i socot cit este interesant de a-1 reproduce am, in intreg-ul siu:
Dupl care urmead scrisoarea lui Emmescu, cel de al doilea document, de care vorbeam, mai valoros ca oncare

alti exeged si pe care o vom reproduce, dupi ce vom fi adaus urmItoarele

scrisoarea, pe care o inseread Iacob Negnizzi in amintittle sale nu este aceea pe care Emmescu i-ar fi trimis-o dup critica Jurumei
o lectura' cat de sumad a epistolei arati el ea insoteste i justifid poezia Epigonii. Postscriptum-u1,1 ca si
pentru India poezie trimeas, akge aceleasi Ittere YZ, sub can cere sA i se rispund la Corespondent. Reconstituirid, dupl mai bine de douiz' ed de axil, Intamplrile, Iacob Negruzzi a putut, negresit, s greseasci. In reaMate, lucrurde au decurs astfel: Scrisoarea lui Eminescu, plecati din Mena la 17/6 st. n. (deci 5/17 Iunie 1870),
ajunge la Iasi paid la aparma numitrului din 15 Iutue, care cuprinde dspunsul cenit, la Corespondendt: Y.Z.
Meritul poetic e incontestabil, cbrar and nu ne-am uni ea total in :dei. Mulidmirt sincere. Dupi cate va fi urmat
vreun schinib de epistole, ce nu se mai pistread, cci Epigond apar in numrul dela x5 August, adici douit luni
dupl. acceptare. In timpul acesta, poate cl se situiazi i cirumul lui Negruzzi, in striinitate, prin Viena, unde face
cunostinta lui Eminescu. Dar O. facem loc scrisoru:
Viena in 27/6 870 st n.
Scumpe Domnule Redactor,

Alles in Deutschland hat sich in Prosa und Versen verschlimmert,

Ach, und hinter uns liegt welt schon die goldene Zeit.
incepe Schiller Ieremiada, numai cal el ficea un compliment trecutului, pe and
Inteadevr
aplicat la noi romrui, mi se pare a fi un adevir. Daca' in Epigonit veti vedes laude pentru poeta
ca Bolliac, Muresan or Eltade, acelea nu stint pentru mental intern a luctirilor lor, ci numat pentruck' inteadevir te =sat acea naivitate smced, neconstuti cu cate lucrau ei 2). Not cesti mai noi cunoastem starea noastri, silntem trezi de suf1area secolului
i de-acera avem aka causi de-a ne descuragia Nimic de cat culmile strluate, minie de cat constunta sigur, cal nu le vom ajunge niciodati.
si nu fim sceptia? Aram lucru, cele mai multe puten sfirmandu-se in van, in lupte sterile, cele
putine descuragiate, ametite de strigitul gunorului ce innoati asupra apei. Imi place si citesc printre
vire. De si Dv. cercati a rade in Copa, totusi adesea yid descuragiarea intend, convinctrunea
amar, ci nu yeti putea apinge la ceva cu ele cam e o generatiune aceea cu care vl luptati.
Poate ca." Epigonii s fie du scris. Ideea fundamentad e comparatamea dintre lucrares ?acrezut i naval a predecesorilor nostn ci lucrarea noastri trezit dar rece. Prin operele hricdor romaru
tinen se manifest:1' acel aer bolnav de si dulce, pe care germanu o numesc Weltschmerz. Asa Nicoleanu,
asa Schelitti, asa Manida Cagier e oarecum constunta adevirtilui trist si sceptic, invins de crud colorile si forrnele frurnoase e ruptura intre lumea bulgrului p lumea ideei. Predecesoni nostri credeau
In ceca ce scnau, cum Shakspeare credea in fantasmele sale; indati ?Iasi ce constimta vine cit imaginele
nu amt decat un joc; atunaa dupl pirerea mea se naste neincrederea sceptid in proprule sale creapuni.

2) Interesante, pentru o epoch' in care cronologia eminesciard nu era constituid, randurile urmtoare, dim Enunescu se arita atc.i ca desivarsire neinfluentat de ce se discuta la Junipreun eu reflectiile la can

mea si nu stiu dad nu desaproba uneon atacurde cate se aduceau impotriva trecutului nostru hterar (Ovid

Jammea, Vieata Nou, I, 2, 25 Februarie 2905).

2) De fapt : lucra ei.
2) Urmeazi un pasa) referitor la Bastin' Dernetrescu (cf. pag. 283+285, In aceast editie) pe care Convorbirile
11 respinsesed, in termeni aspri, la Corespondenta sfarsitulm de an 1869.

Dtpsusianu: Epigonn lid Eminescu

19*

www.dacoromanica.ro

NOTE SI VARIANTE

292

cred cu drept.
Incl una. Mi se pare c strofa a treia nu se prea potnveste ca intreg-ul. Se poate cumc.a numai
mi se pare; se poate cumcl si multe altele mi s-or fi prnd bune si-or fi tele; in fine ceea ce nu
se va potrivi, puten sterge in buna" voe. /n cas de-a sterge strofa a treia, apoi ved fi bun de-a corege
Intr-a patra vorba zidia in veltnd : Eliad ziduid .... Emitrid strofa a treia ar' suni mai bine cores
Comparatiunea din poezia mea cade in defavorul generatiunei noi, i

astfel 1).

VI rog de indulgint pentm tunpul cfit

despre deosibita alma, ce fa' pstrez

fapesc cu cuirea epistolei mele i incredintindu-va

rmn al D-voastr
M. Eminescu

N.B.: In cas de-a 'mi raspunde in correspondinta Redactiunei, veti bine-vol a o face fad loe
nume sub cifra: YZ 2).

Ms. Epigonii apar inteun singur ms., in forma intreag: 2257, 71-73. BogItia vanantelor indreptteste reproducerea acestei versiuni, in intregime.

Din aceeasi vreme, in 2255, 329 v., ca acelasi scris, pe verso unei convocari din 12h 1870, la o sedinti
a societIth Romima, si sub tidul Mato, cinci strofe, arnintind de bardul ca acelasi nume din adolescenta lucrare dramatial Mira. Citeva versuri (in spetl: 14-16) ce se intalriesc i 'n Epigonii, in subsol, insinuiaz
Mato e anterior, intrucatva, formei ultime din Eplgonii. (Compara, tot data' strofa a 3-a din Majo, cu strofa ultim
prsitii din Amorul unei marmore cE pag. 273-274).

Un vers izolat, (v. 4) lute pagina tiple broutllonark cu multe al diverse insemnari, in 2257, 56.
Si in aceeasi epoc, in cate redacta Eptgonit, denv cateva imagini in poezia ce inclina La moartea lui
Neamiu, survenit la 24 Aprilie st. n. 1870, in Viena (cE Anexe ai Note).

22/7,329V.

MATO

Stau pierdut in ganduri triste, conversez cu idealuri

La actrite fac palate La Regine m5'. presint
Inteo haina flenduroasa, dar cu fata de incant.
Imi carpesc cerul cu stele, imi carpesc marea cu valuri
5

10

Pare-mi[-se] c adesea coronat de lumea 'ntreaga

Tronuri nalte i senine ca din aer le ridic
Pe cand altele mai mandre cu suflarea mea le stric
Pare-mi-se-adesea cumc sunt fiirtuna cea pribeagl.

Altadat iar imi pare cuma 'n santa nianastire

In chilla cea negrit stau calugar mult sarac
Sed lungit pe-un pat de trente i drept perina un sac
and pe murul in risipai arde flacara subtire.

2) Pasaj ca osebize important pentru creatia poetici insa5i. SI se coroboreze cu insemnarea i ca variantele
referitoare la aceast strofk mat departe, pag. 294
2) I. E. Toroutiu i Gh. Cardas, Stud:: p documente iterare, I, 1931, pag. 311-313: Comentarii in legltur
cu tema poeziei lui Schiller, :bid., pag. 324-325.
V. 4. PerS, ulterior, cu cresonul.
5-8. Pare-mi des di-s proorocul invilit de haute saute
Pare-mi c cu o suflare mari imperii risipesc
Pare-mi c asupra lumei ca un rege eu domnesc
Pare-mi-se c sunt legea, c sunt dreptul
Stau lungit etc.;
12. Cnd in mural cel > C.p.m.i.r. arde candela > C.p.m.i.r.a. flacra subtire.;

www.dacoromanica.ro

EPIGONII

293

CON VORBIRLL1TEII RE,.

.

Aparo la, 1 ni 15 a floolicoi lunt,

'

'

Abeitamentai fu, pitti a nit .pcitt 1;1 DoznXilito lilterA 1 gal.heatt: matra Aitatria 5 ti; pentiti Germailia de Nordu 1 galbenft;'

pea tra S,fitera. Itelgilt si I falla 15 Iranci : pentitt Fiattcrit ti. Spania 20 franci.
.
.
A Itodatneptelo scIttett'aiiniai pe nao :mil Infregu: in I a ,si la Ti pogrefia SecieiA ti! J enitece O lo libckcia ' Janhnett,.
'
in 'lltictifesci la dilir4cla Soccec'k'C'timp.
.
.

'

..SUMAR.I li:

/,nesie de p . Ot. Botintsco.

Tubutuni. Noveht istoric5 (lo D. L Pop
situ.)

.
,.

(Sur-

v.

al2. .. " "

'

5i ca ll ron, treani do libital colu4elbaticu al durerel:

l'alidu 'stingo
Aleclinvirctot tinta madera speritrei,

Esposniattea artistilor in
Despre opul ,1.a CrCation." do Qniugt, studiu.de'D. A.
D. Xcnapol.
Mucama din Sueeava, pdesie de D. N/Schellai.
Corespondentit.

nit,ioltagiul s'a liti latitud de artualit

lAtle terei,flauturi ueg,re ('Mota ,ostirea ..liiannt.
In Vrescatti vritjeire umbre dititr`nr seculelur plaint;
Deseilr5talu cternitatea ill tu ruina lutui arm.

Pe-uuu pat. abbli ca 111311.1i11tOlill ZaCtt leL:41a taurina!'

Zace patilla virgitdctt laugi gene, voce 'Madi(

Viata-i fit o' prietIvya, amarte plrere de rint;
Ear poetul el cel tilidSru o Priven cu.itablfant
Si din lirX eurgeau note i din orla, lactitai amare
Si qaffel i
inca
iteepit e/tutee Kit:.

EPIGONIX.
flete dtaltru a sciipturelor rotaNne
ide cufmnin ca intr'o mare de visri dulci kti senine
Si in juru par'cA-igi colintld dulci
mIludre primilveri,
Sau vildu`nopti, centindn deasupra-nti oceanele de stele,
pile ea troj sori in frente, verdi dumbrilvi cu filoutele,
isvoare-ale gSnuIircii Cut riuri de cantrtri.

Citad priveseu

11(111'40n sruturit lutti ti eu-a lit i roce ruginitli,

%t'itpe. roardri de .matnit cu o lana amorlitA,

Chinta peatra si invie ra

umiticul portu,

m
Suleo
mu ulilordurerea, bracjilor destioul sju u.ar
bogattt iii sNiiicituica Une astrit eta apune,

.Preottt dctceptIrffinoakt.rn, semucIor vreinei profettV.

%In poi, ce-ait .gcrisu o litaltiti, ca uatt fisgare do uniere:

Cidiadeole guril-de aun', Ntimuleaa &asa cm durcre,
Prarc tiren rea intoarsit, LIcaiR celu tristii;si mica,

Ear 25egraz,i,11!FgeCOiinli de pe C101110.1 h11111C

Citci pe nittredele pagittistau domuiile 'Imane

Scrioe de mbitia cea recite' a 'Ilciltatilor mireni;
1Moac patia.in coloarca [Mor cretni de multtrecute

'17ticaresca citatUndu

Cantina?' emitida la plamiri din cnife si tatuare,

Beldimanvc.tinda in stiituri pe resboial M'anca.
I

Lira de a ittutu, .iIu!e,u ut

Doti ici, nihil do 'atelopcifiur
Caro. ruin lar so inClutplA, ca si ineditese mine
Urccltile ce-sit itre lunge ori ro:tracio de lii ceilm
Untle-i buid lid. cut mimo, unde-i vulpea dipluntatit ?
S'au tiesa tutti, s'au ilusa .cit mate pe u cale ite'uturitatI.
S'a dunit Ara, auul l'epelei,,,celo ist,tu'cA 11113 prOVC11111.

S'arda rego al ,poesi i, vecinicti tuiitio i t'erice

Ce din frutaje ii doinc.ce, co cut nuera] iti dice,
Co cit baomul -pevestasee

residid Alresoviari,
Ce'asirtintlit mitrelltitare pa ii stelei blonda radia
'Actuti scculii strillutto, o 'Dimane llimitioasit,

Arma tide piptre !arriad citad o calatit pe Dr(dri;

Elaal sideit din visuri i diu basme teculare

Delta Itiblicelor sInte, proletiilor amare,.

Adeviirit scilltlatu in mite, sfinsu piltrunsit 11,.'ntelcsti.

Muta ca cdpul de !matra de (adune tIcittnatH,

Sta i adi in fina luntei, oenigmil tte'splicatit.
iui ittgltio' u strincil arta dintre uouri 'le
ercou.

Zug,r1vesce din nou ear10 pittiteele posotnor)to

Ce.arIttan fajado mime ene., aoven i uitauti, vic/eni.

ISao visitada O. autbrit dulce en de.argiutu aripc albo,

I

Cut dui chi ea done bastai mistice, adauce, dalbe

Cit situltirea de virginX, cu glasu landu, doloso, incetu,

'1lu iii vitae pe.ta ei [atole mandril djadeinu de Sielq

EPIGONII
< Corrvorbiri Literare , IV, 12, 15 August 1870

www.dacoromanica.ro

NOTE I VARIANTE

294

Crti. de joc imi pare lumea, oamenii imi par nebuni

O conventie tiinta, legea o ppulrie
Viata o monet calpl cu surfata aurie
Sufletul e o miasm, ochiul e foc de dirbuni

15

Dar de-o dat pe-acea noapte trentuit *, stins, rece

Cade ploaia cea de raze unui cer senin i dalb
lar prin cerul meu cu raze plutqti ingere rosalb
Cum cntarea cea de clopot prin senina noapte trece.

20

22/7,71-73
SKEPSIS !

1. and privesc zilele de-aur a scripturelor romne

M cufund ca late mate de visri dulci i senine
jur par cl colina dulci i. mndre primlveri
Sau vd nopti ce 'ntind de-asupea-mi oceanele de stele,
Zile cu trei son in frunte, verzi dumbrIvi cu filomele
Cu isvoare-ale gindirei i cu ruri de ca'nfari.

1. Vld poeti ce-au scris o limb' ca i fagurul de rniere

qichindealu gur de-aur Mumulean glas cu durere
Prale-tontul fire 'ntoars, Daniil cel trist i mic
Vcrescu cantand dulce a iubirei primivarl
Cantemir croind la planuri din cutite i paharg.
Beldiman vesti in stihuri pe rsboiul inamic.

10

3. Lit de argint, Cretianu Donid cuib de 'ntelepciune

Care, cum rar se intmpl, ca s mediteze pune
Urechile ce-s prea lunge or coarnele dela cerb
Unde-i boul lui cuminte, unde-i vulpea diplomat?
S'a dus toate, se duc toi,:ii pe o cale ne 'nturnat.
S'a dus Pann, tatl Pepelei, cel istet ca un proverb.

15

20. Pert Cu acelas creion

In creek timp cu V. 4.

Epigonii > S. I; Incercat apoi in &reeve ,ri prrit, in 0rd:flea

L'xsnat > Zxfprat >

7. Vid poetu ce-au scris cartel hmbei noastre mult iubite > \rid poetii ce-au scris cartea limbei noastre cei
de =ere;
8. Q.g.d.-a Mumulean cant de durere;
9. Pralea*-tontul etc;
xI. Canter= ficand > C. cm12. Beldunan spunea In stthuri etc.
ind etc.;
dupii strofa a 2-a arma: Eliad' zidia
numerotatd char ca 3. Ulterior pe f. 72 a redactat strofa Uri de
argint
si a no/at-o cu 5. Strofa
Iara not ... era, Mai, a 27-a aims aid implmeste strafa j-a: Lirl de argint si rectified p numerotalia, poezia avnd, actors ry strafe, ca In versrunea ultimd. Cbestrunea se poate urmri, dealtnunteri, in facsimilul dela pag. 33. Problema acestei noui strafe a 3-a I preocupd pe Emrnarcu din nou, In momentul and
trunite porzsa la Convorbiri, cum s'a vzut din scrisoarea de mai Stl.f.

sFi e, demur, local a se mullumeara manilor lui Iacob Negruzzi, care n'a abwzat de Irbertatea ce-i acorda poetul. Metaforele strofei a 3-a san' printre cele mai papa/are.
13. Impal, se pare a voia sd inceapd cu P[ann] In lac de Donici;
14. Care, cum nu se intimpla" etc.;
55.
Urechmsa mgreasc, coarnele mjari] > U.m. or coamele dela cerb;
18. Pann, pca1 > P. pepelea
carte st istet ca un proverb, apoi, crdmpee Taal pepelei p povestea vorbei, cel istet ca un proverb din cari a
alatuit versa, de sur;
22/7,76

In o pagind brouillonard, de Viena, (in preajm, un extras data,: 17 Febr. s870), printre versuri, ea Dati-mi arpl
de arana; Sala-i mare strlucia p crdmpee de art:cole pohtrce de epoca, acest VerS repnut, dep identic ca scris ca Epigorm:

4. Nopti ce 'ntind de-asupri-mi triste oceanele de stelle.

www.dacoromanica.ro

EPIGONTE

295

4. Eliad' zidi din visuri si din basme seculare

Delta biblicelor s'ante, profePor amare
Adevar scaldat in mite, sfix patrunsa. de 'nteles
Munte Cu capul de piatra de furtuna detunati

20

Sta.' 1 azi in fata lumei o enigma.' n'esplicata

veghiaza o stana sur dintre nouri de eres

25

.85

40

45

5. Bolliac canta iobagul -a lui lanturi de arama

L-ale (Ami flamuri negre Carlova ostirea chama
Smulge umbre, puncte* lucii* dintea secolilor plan
Si ca Byron, treaz de vantul cel salbatec al durerei
Palid stinge-Alecsandrescu santa candel-a sperarei
Descifrand eternitate din ruina unui an
6. Pe-un pat alb ca un lintoliu zace lebeda mu.rinda
Zace palida vergina Cu lungi gene, voce blanda.
Viata-i fu o prima-vara, moartea-o parere de fau
Iar poetul ei cel finar o privia cu imbatare
i din lir curgea note si din ochi lacrimi amare
ast-fel Bolintinianu incep cantecul sau.

7. Mureian scutura lantul cu-a lui voce ruginita

Rumpe coarde de aram cu o mana amortita
Claiama piatra sa invie c si miticul poet
Smulge muntilor durerea, braAlor destinul spune
bogat in sracia-i ca un astru el apune
Preot desteptarei noastre, semnelor vremei profet.

8. Iar Negruzzi sterge colbul de pe cronice batrane

Cad pe mucedele pagini stau domniile romne
Scrise de mana cea vechi a 'nvatatilor mireni
Moaia pana-i in coloarea unor vremi de mult trecute
Zugraveste din non iari panze[le] posomorite
Ce-aratau faptele crunte unor domni tirani, vicleni.

27. Din trecut vrijete umbre >In present vrjete umbre dintr-al secoldor plan >
24. pintre nouri;
3o. Esplic[ind] > Descifrind etc.
Smulge umbrele regale dintr'a secolilor plan;

28-30. i ca Byron, suflet rece treaz de vantul disperkei

Cu acea s5.1bdci ce o storci numai durerei
Medneazi-Alecsandrescu pe ruina unm an

42. P.d.n., tristul vremilor prodestinul;

40. S.m.d. spune brazilor trecutul >
46. Cu penelul > Cu penel mmat In colori u.v.d.m.t.;
45. S.d.m.c. vechil a boerdor trecuti;
47.
48. unor domni nrani -astuti;
Z.d.n.i. pAnze terse i unte;

fet;

37. 9i-a> cu-a;

www.dacoromanica.ro

Z96

50

55

60

65

70

NOTE SI VARIANTE

9. S-acel rege-al poesig, vecinic tn'r i ferice

Ce din frunze iti doineste, ce cu fluerul iti zice
Ce cu basmul povesteste veselul Alecsandri,
Ce 'nsirnd mrgntare pe a stelei blond raz
Acu secolii strAbate, o minune luminoas
Acu rde printre lacrimi cnd o cntI pe Dridri

ro. Seau visnd o umbrI dulce cu de-argint aripe albe

Cu doi ()chi ca doul basme, mult adnd, frumoase, dalbe
Cu zmbire de vergin, cu glas blnd, doios, incet
El [pune] pe-a ei frunte mndru diadem de stele
'n tron de aun s domniasc lumi rebele
i iubind fir [de] margini scrie: Visul de poet
Seau visnd ca doina trist a voinicului de munte
Visul apelor adnce si a stncelor arunte
Visul selbelor btrne de pe umerii de deal
El desteape 'n sanul nostru dorul trei cei str'bune,
El revoacI 'n duld icoane, a istoriei minune
Vremea lui Stefan-celmare leul sombru si regal!

IarI noi? noi epigonii simtiri red, lire sdrobite

Mid de zile, mari de patimi, inimi btrne urite
MAsti rznde bune fine pe-un caracter initnic
Dumnezeul nostru umbr, patria noastr [] o frasI
In noi total e spoial, totu-i lustra fr basA
Voi credea0 in scrisul [vostru], noi nu credetn In nimicl
i de-aceea spusa voastr era snt i frumoas

75

80

aci de minti era gndit', did din inimi era scoas

Inimi mari, tinere inc, dei voi stinteti b'trni 1
S'a intors masina lumei; cu voi viitorul trece
Noi slantem iarsi trecutul fr inimi, trist si rece.
Noi in noi n'avem nimica, totu-i calp, totu-i strin.
Voi pierduti in gnduri snte, conversati cu idealuri
Noi crpim cerul [cu] stele si mnjim marea cu valuri
Cerul nostru-i sur si rece, marea noastrg-i] de inghq
Voi urmap cu repej une cuget'rile regine
Cnd plutind pe aripi snte pintre stelele senine
Pe-a lor urme luminoase voi aseminea mergti.

49. Acel rege etc.;

5o. Ce cu doina iti doineste etc.;
53. Acu strIbate vecinicia ca > A. secolii
54. Acusi* plinge pnntre lacrimi cind o scne pe Dndn;
55. Seau iubind* o umbri etc.;
56. C.d.o. ca dou.
visun m.a.f.d.;
57. Cu un diadem de stele c.g. b.d.i. > C.u.d.d. raze c.g.b.d.i.;
58. El aseazi pe-a ei frunte
etc.;
6o. Si iubind ffi sperant s.v.d.p. am un vers rdzIel al cirui loc urma sel fie ales: Ca mireasma tinuit din
boboc de trandafir > C.m.t. in bobocul unet flori;
66. V.I. Stefan cel Mar; domtutorul triumfal I;
67. initial >
simpri;
68. Suflete fr;a" de no.un, vorbe triste amortite;
70. Dutrinezeul nostru o > D.n. umbra etc.;
78. Celui ce nu crede 'n sin; 11 mat trebue stpani.
80. N.c.c.[c.]s. noi cirpim marea cu valun;
84. Pe-a lor
u.l.v.a. plutti; Asa cum se poate deduce din context, unde cele/aire verbe sunt la imperfect fi cum se poate observa fi dine
chpul dela pag. 34: Plutti, mergti, Junt imperfecte p reprezintd doud izbutite cazuri de rime vizuale ;

www.dacoromanica.ro

EPIGONll

15 . Cu-a ei candel de aur pallida intelepciune

Cu zarnbirea ei regal, ca o stea ce nu apune
Lumini a vietei voastre drum de roze semAnat
Sufletul vostru un inger, mima voastr o lied',
Ce la vantul cald ce-o misck cntri molcome respir
Ochiul vostru vedea 'n lume de icoane un palat.

85

90

95

too

297

Noi? Privirea scruatoare, ce nimica nu viseaz51,

Ce tablourile minte, ce simtirea simuleazI,
Privim red la lumea asta v numim visionari
O conventie-i stlinta, ce-i azi drept mne-i minciunA
Ati luptat lupf desart, ati vnat tint nebun.
Ati v'Anat zile de aur pe-asa lume de amar.

FA'r sens e lumea asta, ar scop e, fr5. soarte

Moartea succede vietei, vieata succede la moarte
Oamend din toate celea fac icoan si simbol I
Numesc snt, frumos or bine ce nimica nu 'nsemneazA
Imprtesc a[le] lor gAnduri pe sisteme numeroase
Si pun haine de imagini peste adevlrul gol.
Ce mai e filosofia? Combinare mAestrit.

105

Unor lucruri nesistente, carte tristl i 'ncAkit

Ce mai mult o incifreazA** cel ce vrea a descifr
Ce e poesia inger palid, cu priviri curate
Voluptos joc cu icoane i cu glasuri tremurate
Straiu de purpur i aur peste trana cea rea.
89 Lumea, vntul care misc." coardele

89-90. Lumea un vant cald ce misci, coardele care respiii

Dulci cnari, icoane mat' idre
90. Pentru* ochiul vostru lumea de icoane-era* paLst. Sau poate Pentru* ochiu vostru umea > 0.v. vedea
I ume d.i. un palat,
94. 0 conventie-i ce-i azi d. mine e cruna

94-96. 0 conventie-i stunta, legea-i o pipusrie

Vierta o moned calp ca surfata aune
Sufletul e o miasma chntr'un corp peregrinar.
99-102. NO1 facem din toate celea o icoan, un simbol 1
Numnn snt, frumos or bine ce rumica nu 'nsemneaz5.
Impirtim a noastre gandun pe sisteme numeroase
Dar azi hama de-aur [cade] de pe adeVrul gol (a)
(a) Nu am rupt flul de aur de pe adeviral gol > Dar azi vOul > D a. hama etc.
103. Ce a fost fdosofia? etc.; 104. Unos lucrun ce nu * > Unor lucrun nesistente, deltA > U.l.n., carte etc.;
ro6. Ce e poesia mindr inger pand, stea frumoas; 107. V.j.c.i. i ca snte* (mu: sunete*) > V.J.c.i. i c-u glasun t.;
108. Straw de purpur i aur lutul rece imbrc,
**) Pentru termenul acesta, dar si pentru o precizare de ordin cronologic, amintim de pasagiul traducerii
din Kant (Deci ordmea i regulantatea la fenomene, pe can le nun= natur, noi o fnufrdm in ea si etc. etc.)
si de comentanul ca care-I insoteste d-I I. A. RAdulescu-Pogoneanu: oE de remarcat c' terrnenul a fnufra nu
e de loc suggerat de corespunztorul german, ci fa'sgrit din spontaneitatea gernului lui Emmescu
Pasagml,
acesta e insemnat pe margine ca creion rosu: Errunescu 1-a remarcat in deosebi la o cetire a traducern mai tarziu,
dup51 obiceml su de a lua lar5si in versuri cugetan on cuvinte caracteustice scnse de el mai intiiu in proz,
aseaz51acest cuvnt fencit in .Epigonn etc. (Kant p Emtnescu. Traducerea Cmtice: Rapunu Pure, in Convorlum Luerare,

6-8, Iume-August 1906, pag. 519-549).

Cu precizarea, ziceam, de ordin cronologic, cA versul e ca mult anterior traducern din Kant si cl proceden],
de astdaf, e cel mvers: prora a beneficiat de cucerirde i inovatiile poeziei.
Un text, in prozi, intru catva anterior traducern din Kant, pare s51 fie si cel din ms. 2287,12-12 v.: De
ce cAnd cmeva (oncine ar fi) citeste biografia unui gernu, cearci a g'si, Inufreazd ( subl. n.r.) chiar tfsuri
individualnitu sale in acele trsun man ale until brbat insemnat? etc., etc..

www.dacoromanica.ro

1298

410

NOTE SI VARIANTE

19. RAminep dar1 cu bine sinte fin i visionare

Ce fAceati valul s ante, ce puneati steaua s sboare
Ce creati o altI lume pe-asel lume de noroiu
Noi reducem tot la pravul, azi in noi, mani in ruin.
Mari i raid, prc4ti genii, regii sunet, sufletul, lumina
Toate-s prafLumea-i cum este
i ca dlasa santern noi.

Dintre problemele, de genezi, valoare programatici sau cntici de text, cite s'au vinturat In legituri Cu Epigonli
vom aminti doui-trei, lisind bibliografia sarcina de a intregi capitolul acestei poeme de istonci valoare.
Despre prefacerile, la care Eminesca insusi se gandea, s'a amintit in rndunle dela inceput. Textul integral
al poemei asa calm a fost el transcns mai susAlin singurul manuscris in care se afl, nu sprijin ipoteza d-lui N.
Iorga dupi care prima forma a gpigorti/or e simtitor deosebit de aceea care, poate, i co stersituri de redactie (s'a velvet cd, din fericire, ele n'au extstat), pe care se fcea uneon, la inceput, desi Cu durere In suflet,
a le Ingidui, a aprut In revista dela Iasi 1).
Sub raportul criticei de text se cuvine 81' amintim sugesta d-lui D. Murrasu, dupi care versul 27, In prezent vregeite timbre dintr'al secohlor plan ar trebui.raportat la Alexandrescu si nu la Carlova. In felul acesta s'ar
limuri, adaugi d-sa, si acel ,ri cu care incepe versul 4. Argumente din citmpul isvoarelor via si intireascal sugestia, dei se admite, pentru cazul dud Eminescu ar fi cunoscut pe Cirlora numai din Lepturariu, ci i la
-acesta se poate referi caracterizarea 2). E drept cl lipsa de punctuatie a manuscrisului ingreuiazi alternativa i ci
.argumentele istonco-literare sunt ademenitoare. Ceea ce se opune mai stiruitor insi, este sensul i desenul ora-toric.p ca Byron, treaz de vdntul etc. ktcepe ca un seminal de trImbiti, fi, de aici, implinind indoitul rol: de opozitie,
fati de atributele celui dinainte, si de verigi in lantul celor portretizati.

Din seria opuuilor personale, ar fi de retinut, afari de epistola due Iacob Negruzzi, scrisoarea lui E.
.din Iasi, 1874, Noemvrie 8, citre Veronica Mide: Nu merit laudele aduse pentru poezta Epigonii. E o conceptie pe care o fiurisem Inca la Viena, inteun elan de patriotism. Trecutul m'a fascinar lntotdeauna 3).
Epigonii, ca oricare dintre poemele lui Eminescu, isi are familia de motive deduse, raza de influent. Local pnm
-11 ocupi de sigur Vlahuti, ca Elude ni runt vtatoru? Mai pupil fericit, Olinescu-Ascanio citea in sedinta publica'
,din 7 Maiu 1893, a AcademieilRomne: Satira I, contra actuolei direoum a poeziei romline 4). Epigraful, lard noi,
.nor Epigomi! ... era reluat i In cursul lungii i mediocre'. poeme:

Cintiren ai vremei noastre, Epigoni, a voastri-i vim!

Vol In loc si fin radia ce-si imprstie lumina
etc. etc.
Din obsteasca sufennt, din al dorului avant
Ce simnti si ce 'ntelegeti vol?
asa mai departe, Cu ecouri din ce In ce mai slabe din atat de inspiratul poem al lui Vlahuti.

13. M.s.m.p.
x2. Noi reducem tot la pravul ce-1 clcm noi sub picioare;
109. R.d.c.b. triste f.v.;
sunet, suflet i lumua.
') N. lorga, Istoria literatuni romdnelii contemporane, I, 1934, pag. x40.
D. Murrasu, O edifte defin/sud a lut Enunescu In amd 1933, /934, pag. 4 1 Din isvoarele porziei
4(Eptgonir, 1936, pag. 5-6.
I. E. Toroutiu, Studti si documente Isterare, IV, 1933, pag. 127.
Ana/ele Academiei Rom/Jut, S. II. Tom. XVI, 1894, Anexe, pag. 44-47-

g.r.

www.dacoromanica.ro

MORTUA EST1

299

MORTUA EST !
Convorbiri Lucrare, V, i, z Martie 1871
Mortua estl e trimeasi din Viena, cu scrisoarea din it Februarie (de sigur stil nou, deci sfrsitul lui Ianuarie)
t87I i apare in mai putin de o lun, dela pritnirea ei, in Convorbiri. Apoi vg mai trimit niste versuri de-ale
nicle, scna E., lui Iacob Negrazzi in epistola amintid. Bune simt, a nu s'Ant; poate ins si nu fie cu desivirsire

tele. Stergeti ce vi se va pArea bun de sters 1).

DacA mai drziu, cum se stie, Eminescu nu admitea nici-o colaborare la textul du, la epoca aceasta, scnsonle
lui sunt plum de refrenul acestui apel la intervenire. MA' mir, spunea el in scrisoarea imediat antermark ce trirnitea tot hu Iacob Negruzzi, la 6 Februane st. n., 1871, m. mu de ce mai cereti autonsarea mea intru suprimarea strofelor tele, cAnd eu v'am dat-o de mult cu atAta incredere i, v asigur, cu elm bucurie. Stergeti numm,
pentrucA nu sunt inamorat de loc in ceca ce scnu, stiu numai prea bine, c chiar ce rmine nesters nu-i de v'o
sand. deosebid 2). Si tot de stersturi e vorba r In scrisoarea dela 16/4 Septemvrie 1870, in care, vorbmd de
Fdt-Frumos din lacrtmd, dAdea deslegare, in acesti termem, lui Iacob Negruzzi: V rog, mai centi-1 Dv. si ster-

geti ce veti crede, c nu se potnveste, cici eu nici nu mai stiu ce se potriveste i ce nul 3). Asa cum a autorizat a se sterge in buni voe din Eptgont: i cum de sigur va fi fcut-o i pentru. Venere Madond, a cArei
misivA lipseste din corespondenta lui Iacob Neg ruzzi.
Dacl reamuitim etapele acestui refren, in care, fAil doar si poate, o bunA parte trebueste fcut i conven,tionnlismului epistolar, pe care tinrul debutant, prisms asa de cAlduros la Junimea, il mlnueste cu destulA
gratie, o facem numai pentrucl Mortua est, din cele trei poezu tnmise, este aceea pe care Enunescu o supusese
la man prefaceri. Poate truer sd nu fie ca de:do/inure rele, se spunea in scnsoarea insotitoare (si este, aici, ca toad
i totusi dAdea autonzatia Si se stearga
lezerva abil disimulad, o opinie categoricA despre versunle ce trirrutea)

.ce se va p'Area bun de sters, deoarece, aproape sigur, chiar pAnA in ajunul trimiteni ei la las, Mortua art
fusese obiectul unui continuu proces de eliminare.
Ms. Inteadevir: Mortua est apare, intAi, in s-ms.-ul Elena, 2259, 1-2 v,, inter) versmne, eu adevArat juverud
<are, de ar fi fost cunoscut, as fi spenat de-a-binelea pe toti comentatoni de epocA ai poetului, incepind cu Gellianu (Anghel Demetriescu) i sfAssind cu A. Grama si cu Aron Densusianu, cirora forma din Convorbiri,
<aceea dupl care Maiorescu il trecuse la loc de cmste in Directia NouA ) li se pAruse haoticA. Versmnea aceasta,
intitulati uutial Elena**, pe case o reproducem tale-quale, mat jos, o datat. de Eminescu: 1866 Octomvne, este
o dipie caligraficA (dupg ciorne, din care doar cAteva versuri se flaw gAsesc in ms. 2254, 18) ce apart= caletului
de adolescent, pe care 1-am denumit s.ms-ul Elena si despre care se dau informatii suplumentare, la Anexele
fmale. In versiunea aceasta, poema are zr strofe, de o atent simetrie; strofele 7, 14 si zi au cAte 6 versuri:

1. 22 fy, 1-2 V.

ELENA
(:meditatiune:)

Ca lampa ce piere veghind pe mormnturi

Idee din pallide-a noptilor ganduri
Ca visul ce aripa-si ucl 'n amar
Trecusi d'al sperantelor feeric otar.
2) Ibui., pag. 317;
1) I. E. Torousiu si Gh. Cardas, Studii ,ri documente lsterare, I, 1931, pag. 319;
*) Ibid., pag. 314.
** In ciorna poeziei hu Emuiescu (ms. 2259, f. i), intitulat mai Intl= Elena etc., etc., serie d-1 I. M. Rascu
In Enunescu fi Alecsandrr, 1936, pag. 47, notaceca ce e departe de a fi just si nu rspunde notiunii aorta, aa
cum este incetAtenit. Precum se poate vedes, avem aface cu un tipas, de sine, conturat, implinit si transcns in
s-ms-ul Elena, la 1867. Lucnil se cuvme cu atat mai mult distms, cu cAt multe din reflexele Alecsandri, trecute'n
Mortua est, pe care le relevA d-1 I. M. Rascu, sunt din versimule evoluate, ele hpsind din acest tipas (nu aorta) Elena.
Dealtmmteri, d-1 N. Iorga, in Istorta literatura romeinesti contemporane, I, 1934, pag. 133 134, o prezind in acest fel

si 'o insoteste de o excelenfl caracterizare: In fruntea lor (a poezulor din r866z867) stl un mic poem de larg
avant, dar plin incl de rele ammtui de mbA, de nesiguranse ale versului i cu un insemnat atnestec de obisnuintri a unui trecut in care lacnmile sentunentalului se amestecau ca ameruntinle care cer ale revoltatului, cele
doui elemente din care se compune, cum se vie, formula lui Bohntineanu, mult mai sporrucit in imitaton cleat

a lui Alecsandri, aceasta fund mai consistent dar mai putin atrAgItoare. lar dupd un citat,pulin imperfect, al :fro-

felor 2 ,r; 3: A Byron sung, dar si a supremei incordin dela rampi .

www.dacoromanica.ro

300

NOTE SI VARIANTE

.Asa-fel sunt toate aicia sub soare

Nu-i frunte scutit d'a mortli sudoare
To timpii al mortii matmoreul zeu
I'mbinA in vraja-i in sufletul s'Au.

10

Nu tiu dad este dincolo veo lume

Nu tiu dad.' ginii sonorului nume
Isbesc cu aripa v'un singur auz
Sau lacom 1-inghite pustiul havuz

Nu tiu daca secoli luAnd in reviste

Gsite-n v'un nume pe negrele liste
Ce de 'ntru al mortii scheletic convoiu
para.' sA-I mAe in vieatA 'nnapoi

15

20

Dar tiu c'acqti crieri ce-ardeau de gindire

and mima asta s' imfla de sempre
stiu, ca i lutul ce geme a sec
Ei n'or s gAndiasel d'acuma in vec.
cAnd fantasia gAnchrea mi-o fur
mie-mi nAzare c anii trecurl

Ce ard din scheletul cel stors in pAmint

palacenus, un suflet de vint

25

At-Linda cAnd magic pAmAntu-a deschide

SA bAntuiu *Ana scheletelor hide

SA caut icoana-ti, o galbenA sor
S'o-ating cu-a mea buzA uscat de dor
PurtAnd al meu suflet mitos de vieat
30

Prin noaptea ta stearpl cu aer de ghiat

Ce-ar fi mausoleu-p prin albe ossminte

Un cran fr creed in loc de o minte

el dou funduri pustie in loc
SA vAz douA negre diamante de foc.
35

Dar totuli trAnA tAcutA i sAnt

Eu nu rnat' durerea-mi pe lira mea blAndA

Nu plAng a ta moarte ci mai fericesc

raz trecua din caos lumesc.
rz. Sau stinsi seto. Nu sou dad.' tunbrul sonorului nume;
8. Ii soarbe cu vraja-i in sufletul sail;
16. Marginal, in forma aceasia: (:S treacA din gbiat in foc innapoi: ).
arunca 'n pusoul havuz.
28.
18. and pieptul acesta salta de semore;
poate cd la inceput intenfionase pi-1 inlocwasca p apo: a renunfat;
S'o-ating
cu-a
mea
buz
'a
uscat
de
27,
in
forma
:
(S
caut
rcoana-ti,
o
galberf
sor)
(
dispus marginal in dreptul v.
dor: ); Tot aici, cifre puse ulterior, indscd o schimbare a ordpui versurilor, afa cum se fi opereael In Mortua est

www.dacoromanica.ro

MORTUA EST I

40

45

301

and sboar la soare o raza de soare

and sboar pe nouri un angel ce moare
Eu nu plng cl raza c'un zmbet d'amor
O trase la sine eternu-i isvor.
Eu nu plng pe-un angel ce n'avea in lume
Afarl de zile ned aur ned nume
C ast-zi d'un cntec in ceriuri rpit
La nuntile lumii e bine-venit.
Tu eri o martyrA dar nu plIng de tine
ad nu voiu s 'ntunec zmbirele-ti line

40

C'Ad nu voiu s'A 'ntunec a tale 21mbiri

Plingndu-ti cununa acea de martyr.

De e ineo viat, de e ine'o lume

Acolo speranta nu-6 aur de spume
Acolo amorul nu este un vis
N'ascunde otrav dolosu-i surrls.
'55

Acolo copa n'o fi caloranie

Ce frantea pteaz i inimi sfie
Mairnuta de ur nu-ti strImbI ea* grima

40

Pe ludul legei nu hohot crima

Acolo 'nmpregiuru-ti de larve un lant
Nu sala' rnjinde grotescul lor dant.

De e chiar i alt-fel devii

Cind mintea ti-e seac, gndirea finia
and bulgrii negri cznd pe sicriu
Resgem un discntec lugubru pustiu.

aci nu tim de este in lume mai bine

A fi sau a nu fi, dar tie or-cine
a-un ce care nu e nu simte dureni
multe dureri-s, putine placeri.

o lege p marginal: ([:] ad un cantee bun e lege : ); 46. de

45. Deasupra lid d'un cantee insemnat: o re
47-50. Barate In
fapt: L'a (sic) n. L etc. iar marginal: (:Ca amalgamisarea i formarea altor forme In natura : );
47. De* e.5ti o martyr > T.e.o.m. etc.
momentul transcrremi In 2279, 18 11.-20 11.;

22/4, rg
Singure acede 2 verruri p strofa finali, aldturi cu frdnturi din Ondina, Mira etc.
57. Maimuta de ura fiinta-ti nu finge.> M.d.u. nu-ti ride mbire > M.d.u. nu-ta fulger grima;
luciul legei n'aluneci crima > Fe luciul 1. n'aluneca c.

www.dacoromanica.ro

58. Sub

NOTE I VARIANTE

302

A fi sau a nu fi au nu e tot una?

Au nu e tot noapte lumine si luna?
and e ins lun vezi umbre cu mii
and nu e tu umbli si fr s. stu

70

Ce-s zilele vietei ca florile albe

Ce poara mirosul sperantelor dalbe
Ca florile albe, ce dan t si mor
Ca dalbe sperante in ore de dor.

75

Ce fuse junetia? o umbra ce-si plnge

Trecutele-i doruri pustii i ntnge
Ce e frumusetea, surris de poet
Icoana de ast-zi a unui schelet

80

VAd vise 'ntrupate goninde la vise

Cum dau in morminte ce casc deschis
Si nu stiu gndirea-mi in ce s o sting,
S rAd ca nebunii?
blastm?
piing?

La ce? oare totul nu e nebunie?

Au moartea-ti copil as'a fost s fie?
Au e scop in lume? Tu chip raz'tor
Ai fost tu anume ca jun s mori?
De e scop inteasta e pallid s'ateu
Pe vnta-ti fat nu e Dumnezeu.

85

90

z866. Octombre.
Aceasti versmne, cu oatecare modificri, pistrindu-i-se insi aceeasi veche dat i sporiti Cu z strofe, e- copiat sub numirul 7, c.ca 1870, in caletal pe care 1-am denumit s.ms-ul Marta, 2259, 18 V.-20 y., despre care
se dau lmuriri la Anexele finale. Acestei versiuni, mtitulati de astdati Mortua est, i se subordoni.' crimpeieanterioare din ms. 2262, 8 (o strofi) i 2262, 13 (3 strofe), pe care le-am anexat, la locul respectiv, in subsol.
Aceasti versiune are, asa dar, 23 strofe i poate fi datat c.ca 1870. Ea este versiunea a 11-a.
Cind se hotiriste si o truniti Convorbirilor, in ristimpul, s zicern, dmtre 15 August 187o, dupi ce-i,
apar Eprgonii i exclusiv ax Februarie sr. n., 1871, cind o expediazi din Viena, timp asa dar de jumitate de an
(si mai precizim, ch.' tot acest calcul e cit se poate de relativ?) lucreazi la ameliorarea acestei a II-a versiuni.
La inceput are de gind sl pistreze toste cele 23 strofe, dovad nenumratele prefacen ale multora din strofele
ce nu mai aveau si fie repnute in vermin:lea din Convorbiri (care, precum se stie, are r7 strofe, ultima de 6
versuri, sau cu formula verunosului Grama: 17 strofe i jumitate). A fost atunci, ca o repetipe generala, in care
toate strofele erau supuse examenului, cum se poate vedea din facsimilul de la pag. 39 a acestei ediil, si
anume din multiplele prefaceri ale strofei a zo-a, care in cele din urml avea si fie sacrificati, dimpreuni cu alte 5.

71-72. Marginald: (: Au nu e tot fiinti, fie chiar viea, esti viu insi vezi tot impregiurul tiu, esti mort te
mist firi s stu dup legile naturen ).
2274,18.
deoselurde urmdtoare
CuprInde strofa odtirnd, aproape k fe!, mai
semnele de intrebare ce hpsesc cu total la
85. La ce? Oare totul etc.,
87. Au e scop in lume? d'a fost ca > Au e s.3.1.? tu etc.;
finds versurdor:
90. Pe vinta-0 buzi
88. Au fost-ai ficuti ca juni sA mori ;
89. D.e s. inteasta e galbin s'ateu;

yid Dumnezeu > P.v.-t. fat n v.D. > Pe y -t. buzi nu e Dumnezeu.

www.dacoromanica.ro

MORTUA EST 1

CC

30

,,,.....

..,,..

.44

....

;taivife-.

1,.1. .;-,....a.: . 4 ,..

.a;
..

/L.. 4'.

' 1.---

i.%,--e,..,

,.....,...,-

J.::

1...

.;

!('

a..

/-

1I; C:1....:
.

.. '

....

........,

..

.1.../,..:

ri.:- '........_:

........ ).. ,...;,.,"

t.......

.... ,-...

7-`,7

.-,--,. ?.---,

(2. % "&,;--

"

061-e-

ea. Arrx

..-14L , A..:

, .\<",;ki

i:i

ilk

,teic_.

-&-:_.e..

...klo evt,f, _It 6,:,,

-) Ji

'La -.-4

.c..
'

'

1--e,

4,

L , . 4..444. f... fifr c,,,,,,,,,,i,4

.

co,

frc'e.fe;

14,-..t.0-1,,4.4.

li-ert.tt.'

i.A

,P
k's

(ilia,*
,, . L

1.,,t,* Ca , ../..
.

ft.,,,...A.1,..;.-, '':

.4;41-5.,

eta,
tic.94-10,c

<

ala. L

4.1942..

a
'

t-".

a:4 y

tf.te.

a:e a..ec'" ')e-le4+4,Z.,

4+,

44,...) '

'

o'

c..s

"

la ca.
'

o-t-a.....--:

-.06-**

''6.

''..-

Ai

r ifea 'de ,,,,,

`.-

l '

,t.

12,1.

,-,;:

ea . -

":

is;4-.4-

6,1 ' a
' az 4:,,..... .. f; n , eels,e 147.G-. '
.iz

":

17

,..:,

.1,.....,),,.:-.

T.,....,......,-

.4--

c.Lia....

".(.,....c......4-4

" """"es t

e. d

14

,,,Ceft-,;4

ts;

it4

gig-4 ....

('

Manuscrisele Academiei Romine

MORTUA EST
Elena

www.dacoromanica.ro

2259, 2

'V..

NOTE SI VARIANTE
Acestei forme, a repetitiei generale, Ii vom apune
si se afla in versiunea de mal los, specificata in subsolu/
versiunii a II-a. Ea se poate recunoaste dupg. formula; Ulterior, HP, (un timp s'a repetat pentru deprindere

pirdrit ) ca i dupa faptul ca vanantele ei s'au cules cursiv **. Asa dar, forma ce reproducem, imediat, e o
forma combinat.: /I (la etaj) si II+ III' (la subsol):

.1.1-FHP 2279, 18 V-20 V.

7. MORTUA EST
1. O lampa.' de veghia pe triste morminte
Un sunet de clopot din orele sante
Un vis ce '10 moai'a aripa 'n amar
Ast-fel ai trecut de al lumei otar.

z. Trecut-ai cand noaptea e-o abra-cadabra

'n ceruri de stele s'aprind candelabre
Ce sala albastra a lumei
Cu nourii palizi, cu luna regina.
3. Trecui fericita, ast-fel cat imi pare
to

Q vad cum pin nouri tu treci ca o zare

zare de aur, un vis fericit,
umbra prin raze, un inger iubit.

**) Mai rdmdne de precia/: a unele din variantele din II figureazd pe Mortua est I. Cum insd, cronologic, sunt
ale momentului II era firesc sd le transferdm

3. Un vis ce anpa i moai 'n amar;

4. Trecusi d'al sperantei feenc otar > Ast-fel ai trecut etc.;

Ulterior, un- fi prdot : lo. C.v.c.p n. te strecori o vire.

226.2,13

Cu toate cd pusin diferae de strofele dela etaj, am reprodus totusi ~sic :trole, ring urele afldtoare in acest tnanuscris, pentru variantele de cari sunt Insolite:

MORTUA EST
lampa de veghie pe triste rnorminte
Un sunet de clopot din oree sante
Un vis ce i rumia arma 'n amar
Tu treci de al lumei, pustml otar ( a )

Tu treci pe cand [noaptea] e-o abra-cadabra ( b )

'n ceruri de stele s'aprtnd candelabre ( c )
Ce sala albastr a lumei lurrun ( d )

Cu noun palate, cu luna rema (e)

Tu treci fericitl astfel cat imi pare

Ca vid cum prin noun tu crea ca o zare

zare de aur, un vis fencit
umbral de raze, un inger mbit I

(a) T.t. de-al sperantel feeric atar;

(b)(c) Pt oiectate ,ri neterminate :

Tu treci pe cand noaptea e-o vraja ferice (cl)

Pmantul cu dohu i cenul cu stele
(el) serun > ferice
(d) C. sala mareara > Cs. albastra etc.;

cegira.

(e) Cu nourul rege, cu luna-regin > Cu nouru-i rege, Cu luna-i

La dreapta unei acolade p anticifidnd V. 32 din Mortua est II: E-o pulbere ars, e-un straiu pentru vant.
apos:

Muiat inteo Llama de non

Pen acel inger

www.dacoromanica.ro

MORTUA EST1

305

Si fruntea de rege i fruntea robla

Plng vinete-a mortii sudoare-otrIvitI

and parcI li rumpe a zilelor ant

FIcand lut din corpuri, din suflete-gnd.

Nu stiu daa este dincolo v-o lume

De sufletul liber de corp si de nume
ViseazI s-acor-a funtei lui vis,
Sau stins nefitnta Il rumpe 'n abis.

-20

Nu stiu dacI secoli lund in reviste

Gsire-as v-un nume pe negrele liste
Ce dintru al mortii scheledc convoiu
O para 1-a 'mpins in vieatI 'nnapoi
Dar stiu c'acesti creed ce-ardeau de gndire
Cand inima asta bltea de slintire
stiu
ca i totul ce geme a sec
Ei n'or s gndeascl de-acuma in vec.

25

i cand fantasia gndirea mi-o fu:

mie-mi n'Izare cI anii trecurI
Ce ard din scheletul cel stors de pmant
O pulbere stearp.", un straiu pentru vnt

30

Atuncia and magic plmntu-as deschide

S bantum tIrAna scheletelor hide
Purtnd al meu suflet miros de vieatI
Prin noaptea ta stearpI cu ar de ghiat
SI caut icoana-ti o galbenI sor
S'o-ating cu-a mea buzI insuptI de dor
io. Ce-ar fi mausouleu-ti prin reci osminte?
Un cran fr creed in loc de o minte
'n el douI funduri pusde
in loc
SI vld dota.' negre diamante de foc

40

13. Chtar fruntea 'n coroan aicia sub soare > i frunti ces* incmse*;i frun[tea] de rege, etc.;
24. Nu
scapl d'a plnge a morth sudoare > Plng vmete-a mortu etc.;
15. Cand parca etc> i parc h rutnpe etc.
In cele din urmd Cnd parca etc.
t6. F.1.d.c. din suflete
Ulterior,

,ri pirar' :

to E drept cd fi res:: fi or ce fung

20 E drept cd fi regir ca ifl$U1 or-care
Arad a modo alasmcl sfinpti1
Asudd a mortii aiasmd amard
19. Viseaz nainte-a fiintei lui vis;
zo. Sau stms nefunta 11 soarbe 'n abis.
Ulterior, 1111 fi prdrit : 17. ,V; nu ftru de este tbncolo etc. ;

x8. Au sufleful liber etc. > ,s7 sufletul etc.; 19. Vizo. Sau Miss nefilnla il rumpe 'n bu? >Sau stins ruipit el se pierde 'n.a.2
Ulterior, 1111 ,ri pdrdsit : 25. Atuna acep; creer: etc.;
26. C.t.a. bdteind de simpre. ;
27. Aremem cu
lutvl ce geme a.:.;
28. El n'or mal simp de actinia in vec?
30. De fapt
nue-mi n.c. ami ce (sic) trecurl;
32. 0 sur cenus, un suflet de vnt > O s.c., u.s. In

seazd p 'ncolo-a fi v.;

-vant > O Orla* nureas, o volbur 'n vnt;

35. P.a.m.s. un vrit de vieat.

37. S.c.: -I. o pallad sor

Ulterior, III1 prdsrt : 33. ami magic v-odatd p-a d. ;

39. Semnul intrebdru adaos, de fapt, ulterior la 1111;

40. Ulterior, HP: U.c.fc. 11 fcird de minte ;

20

www.dacoromanica.ro

NOTE I VARIANTE

306

II. Dar totusi trin tcut i sina

Eu nu m'in durerea-mi pe lira mea banal
Nu pling a ta moarte, ci mai fericesc

45

O razil trecut din caos lumesc

and sboar la soare o raz de soare

and sboar pe nouri un inger ce moare
Eu nu pling c raza c'un zimbet d'amor
O trase la sine eternu-i esvor

50

Eu nu pang pe-un inger ce n'avea in lume

Afaa de geniu, ned aur neci nume,
C ast'zi de-un cintec in ceruri apit
La nuntile lumii e binevenit.
De e inc-o vieat, de e inc-o lume
Acolo speranta nu-i aur in spume
Acol amorul nu este un vis
N'ascunde otrav dolosu-i suris.

55

Acolo copia n'o fi calumnie

Ce fruntea pteazI i inimi
Maimuta de urg nu strmb-a ta grim
Pe ludul legei nu hohoti,' crima
Acolo 'mprejuru-ti de mas ce un lant
Nu sala rinjinde grotescul lor dan;.

60

16. O moartea e-un caos, o mare de stele

65

and viata-i o bala de vise rebele

O moartea-i un secol cu stele 'nflorit
and vieata-i un basmu pustiu i urit
17. De-ar fi chiar i alt-fel ... tu! esti
ad mintea e seac, gindirea finit
bulgrii negri czind pe sicriu

70

Vor geme al pcei disc'intec pustiu 1

47. Cnd fuge la soase etc.

48. Ulterior, 1111 Cnd cautd la nOlffi

51-52. Ulterior, 1111, (sd se compare 20 cu strofa 4 din 1112):
Eu nu plng pe-un Inger ce n'avea In lume
z0 Eu nu pie:1ns pe-un Inger ce astdzi [se] duce (a),
Afana de vieatd, ned aun neci nume
Cu-arips ruircate, cu braple cruce
58. Ulterior III1 : N'a.o. videanu-s surilr;
(a) E.n.p.p.-u.f.ce 'n emir: [se] duce.
63-64. Ulterior HP:
Acolo ca masce tu nu ve: petrece
Cu ziimbet vichan, cu ockrea lor rece
70. Ulterior III1 : Crici mitaca e dila, geindirea-: finita;
71. Ciind bulgrd etc.
224.2,3.

Reproducem ardoma strofa, singura din acest ms. o ordine jira greu de hoteldt:
C vieata-i un basmtt pusttu i urit
moartea-i o mare, un caos de stele (a)
Cu visun placute, pustu (b)
Cfind vieata-1 o bala de vise rebele
C moartea e-un caos cu stele 'nflorit
Cnd vieata-i [un] basmu pusttu 1. urit.
(a)
o noapte, o mare de.stele;
(b) vers pdrdat 'ter: dupd ce modificd pe anteriorul.

www.dacoromanica.ro

MORTUA EST I

307

S'apoi ... cine stie de este mai bine

A fi sau a n.0 fi. Dar stie or-cine

a. 'un ce care nu e [nu] simte duren.

75

Si multe dureri-s, putine plceri.

A fi sau a nu fi! ... Au nu e tot una,

Au nu e tot noapte, lumine si luna;
and e ins lun vezi umbre cu mii
Cand nu e tu imbh si fr

80

Ce-s zilele vietei?

ca florile albe
Ce poarta mirosul sperantelor dalbe
Ca florile albe ... o zi I
apoi mor

Ca triste sperante in ore de dor

85

zI. Ce fuse juneta?

umbr: ce-si plinge
Trecutele-i doruri pustii si ntinge.
Ce e frumusetea? ... Un vis de poet,
Icoan de astzi a unui schelet.
22. \PM. vise 'ntrupate fugind dup vise

90

PAn'-dau in morminte ce casc." deschise,

nu stiu gndirea-mi in ce sl o sting?

sI-i plng?
SI tad ca nebunii? . s-i blastm?
83. Ca florile albe, o zi 'apoi mor
dela pag. 39 poate oferi un
81-84. Ulterior IIP, dupd repetate Sneered); mmultane at 1112, p pdrdsit
pasionant exerhpu de reconsthutre fi vertficare):
a Ce-s zilele tale?.., sunt 37ort a 'ntristrd
i Ce-s zit& tale? ... Ca florik da/be
Ce hnere poartd mtreasma sperdrer
Speranla* 'mplhutd fp pierde zar fala (a)
Cdci cutbul cel rece al morin e meala

Ce poartd mirosul speranplor albe

apoi mor
Sunt florae dalbe
Sunt inste speranle In ore de dor

Miresme mor lesne > De sunt Imphmte, pe loc se desfald > De e implinad 4i pierde tar "all
30 Ceasormc al morpi sunt
loa/e(b)
Tot ceasul la groapti Meet p le bate (c)
Dar ochti p-s kmpezi, fi rope fala (d)
utp cd al mor/t; trat cud, e vtala (e)

Ce-s vide tale? . ceasornscul mor/ti.

(b)(c) Ce-s Vide [tale] cearornic ce-/i spline
Tot pas:// la groapd el pe p-/ spune
(02 Tot pasul pe care la >Tot pasul la groapd etc.

(d)(e)1

ochti

Nu ph cd al mor/ti

limpezi In fog
cuib e map

(d)(e)2 Cdnd

p-s hmpezt, fi rope fala

Tu tali cd al mor/ti tmst cutb e via/a

rofie fala
(d)(e)3 Cdnd ochn i-s
De ce tali c'al mor/ti :rut club e viala?
vine a pldnge
85-86. Ulterior, IIP : Cdnd trece junepa
De doruri recule, pum: p mitdnge.
20*

www.dacoromanica.ro

NOTE g VAVANTE

308

95

23. La ce? ... Oare totul nu e nebunie?

fost sal fie?
Au moartea-ti copia
Au e scop in lume? Tu chip razltor
Au fost-ai anume ca astzi sal mori?

De e scop in asta, e pand, ateu

Pe varata-ti fat nu-i scris Durnnezeu.
866 Oct.
In ultunul timp ce nu poate fi, din nefencue, precizat, a retinut numai strofele, ce aveau s51 formeze versiunea
Convorbinlor, i din care cele mai multe erau lucrate pe margmea albi a manuscrisului. Acestei versiuni, ultime,
Ii putem spune aa dar 11.12 i, pentruc numr insemnate variante, am transcns-o in intregune. Ea e de fapt,

cu aproximatie, versmnea din Convorbin, cu toate vanantele ei concomitente, netranscris insi pe curat, cum
a fost dopia expechati la Iap p care poate fi socotit drept versiunea a IV-a. Reproducem p aceast versiune, fas:

1112 22)19, 18 V-20 V.

7. MORTUA EST

1. Rae de veghi pe umezi morminte

Un sunet de clopot din orele s'ante
Un vis ce isi moai. aripa 'n amar
Ast-fel trecut de al lumei otar.
5

z. Trecut-ai cand ceru-i campie senin

Cu rauri de lapte i flori de lumin

and norii cei negri par sombre palate

De luna regirla' pe rand visitate
10

15

Te vd ca o umbr de-argint strailucit

Cu-aripi ridicate la ceruri pornit
Suind pand suflet a norilor schele
Prin ploai de raze, runsoare de stele

0 raza'. te 'nalt, un cntec te duce

Cu bratele goale pe piept puse cruce
Si torsul s'aude 1-al vrjilor caer
and pe-ape-i argint i e aur in aer
96. Au fost-al anurne ca ast-zi s mon?
N.B. De fapt, printr'a eroare, strofele 22 p 23 sunt numerotate de Emmercu: 23 p 24.
5. de fapt. Trecuta-i (sic);
6. Cu non de argint i cu flort de lumm;
V.4112 t. F.d.v. pe-umezite m.;

ii. Trecand pallid suflet > Suind etc.

7. C. noru mai negn psp,
13-16 and torsul s'aude l-al vr5plor caer

CAnd aur e pe-ape -argint e in aer

O raz te 'nalt, un cintec te duce

Cu bratele goale pe piept puse cruce

2291, f
Prima redaoe a strafel 13-16, notata Cu creta:tul, peale In bibhotecel san In sala de curs, printre note bibliografice,
intr'unal din carne/ele de Viena :
to S'aude torcndu-se-al vrulor caer (a)

Argint [e] pe ape p aur in aer

2 Tu cu bratele goale pe piept puse cruce (b)

O raza te 'nalt, un cantee te duce

and torsul s'aude l-al vrIplor caer

and aur e pe-ape -argmt e in aer

(a) S'aude cum > S'a.t. etc.

( b ) Lec/:une incertd, poate- Tu... bratele goale etc.; In cazul acesta versal arfi corect.

www.dacoromanica.ro

MORTUA EST I

309

VOA sufletu-ti candid prin stele cum trece

Privesc apoi lutul ramas alb si rece
In haina lui lungO, culcat In sicriu
Privesc la surrasuli rAmas Inca vm

20

Si 'ntreb al meu suflet rrut de 'ndoia15.

De ce-ai murit inger cu fata cea pala?
Au nu ai fost jun? N'ai fost tu frumoas?
Te-ai dus spre a stmge o stea radioas?

Dar poate acolo s fie castele

Cu arcun de aur zidite din stele
Cu rauri de foc i cu poduri de-argint
Cu frmuri de smirn, cu flori cari cant

25

S treci tu prin ele o sfant regira

Cu pr lung de raze, cu ochi de luminA
In hain albastr stropital cu aur
Pe fruntea ta albal cunun de laur

30

0 moartea e-un caos, o mare de stele

and vieata-i o balt de vise rebele
O moartea-i un secol cu son inflont
and vieata-i un basmu pustiu i urit.

35

1o. Dar poate?

O capu-mi pustm cu furtune
Gandirde-mi rele zugrum cele bune

and soru se sting i dud stelele pica:

Imi vine a crede c toate-s nimic.

40

u. Se poate ca bolta de sus sl se sparg.

S cad nimicul cu noaptea lui larg
S vOld cerul negru c lumile-si cerne
Ca prOzi trecdtoare a mortii

eterne

17-20 Cand sufletu-ti sboari prm stele el trece

Pnvesc la cadavrul cel pand 1 rece
In llama lui lungA 1 pus in =nu
Pnvesc la surrAsu-ti ce pare-a fi viu
24. De ce te-ai suns astfel o stea radioas > De ce-ai stins In ceruri o stea radmasA.
25. Se poate s'A fie
29. SA treci tu prin ele o albA reginA;
30. C.p.l. de aur, c.o.d.1.;
31. In h.a.

-acolo sA fie castele (sic);

cusufa c a.;

37. 0 capul meu, capu-i pustm cu furtune >O c.m., capu-i name ['n] furtune (sau poate 'Mans* Cu furtune ?);
44. Treceitoare

nsipite > nruite > Smcdioare.

43-44. SI vAd lumile toate 'n adAnc cum se cern

Cum toate-s mmica ... cum prafu-i etem

www.dacoromanica.ro

NOTE g VARIANTE

12. Atuncea de-i ast-fel in toata* vecie

Suflarea ta calda.' ea nu mai invie

45

Atund acel inger n'a fost decat lut

Atund graiu-ti dulce in veci este mut
[13].
50

i totusi t'Arana frumoasal i moarta

Eu cant la sicriuld pe arfa mea sparta
moartea [ta] nu plang, d mai fericesc

raza: fugit din caos lumesc.

S-apoi ... cine stie de este mai bine

A fi sau a nu fi; Dar stie or-cine

C ceea ce nu e nu simte duren,
Si multe dureri-s, patine placeri.

55

A fi? nebunie i trisa si goala

Urechia te minte si ochiul te 'nsala
Ce-un secol ne zice, ceilalti o deszic.

Deat un vis sarbed, mai bine nimic.

80

Vad vise 'ntrupate gonind dupa vise

Pan' dau in morminte ce casca deschise
Ca nu stiu gandirea-mi in ce s'A o sting?
S'a rad ca nebunii?
blastam?

plang?

[17]. La ce?... Oare totul nu e nebunie?

Au moartea-ti copa' as'a fost sa fie?
Au e sens in lume? Tu chip razator

85

Au fost-al aicia* ca astalzi s mori?

De e sens in asta, e 'ntors i ateu
Pe vanata-ti fati nu-i scris Dumnezeu.

70

866 Oct.
Am atnintit la cap. Venere ji Madona' (cf. pag. 290) de existenta unei ciorne pentru articol de alar, in care
nota, in timpul lucrului, versun, a ciror semnificatte psihologici nu poate fi lesne epuizati. In acelasi ms. 2257,
247, dupi rindurile in care apar numele lui Candiano si Macedonski, si incadrate de jur-imprejur, inteun
drepttmghiu, aceste z stihuri cu obsesiva lor rezonanfi i care reprezint fati de textul cunoscut, sensibile
la versul 2:

O razi te 'nalti, un cintec te duce

Cu ochit la ceruri (a), cu miuule cruce

(a) Cu fata spre cerun

45-46. De-i ast-fel atuncea esti ruoarti 'n vede

In vect al tiu suflet el [nu] mai [M]vie
47. In ved ochu canclizi > I.v. ochnil dulce [e] turbure, mut
57 . A fi nebunie
50. Nu sparg de sicriu-ti chitara-mi pli[pnd'il] > N.s.d.s.-t. chitara mea > Eu ciad etc.;
69. De e sens in asta e
59. Ce-un secol ne spune c.o.d.;
6o. Al un vis sarbdd
&molo nilmc;
tnst [si] ateu.
etc.;

www.dacoromanica.ro

INGER DE PAZA.

311

Recapituland, Mortua est! ar prezmta urmatord grafic al filiatulor.

MI (c.ca. Aug. 1870

I. (c.ca 1867) 2259, 1-2 V. (2.1 strofe).

2254,18

U. (c.ca 1870) 2259,18 v-20 v., (23 strofe)

2262,13
2262,3

2259, 18 v.-20v.

Februar 1871 .1 (strofele parasite).

nu (- =dusty II Febr.
st. n. 1871

1 2259, 18, v.-20v.

(r7 strofe)
2291, 5 V.

Fad s intram In detain, sa amintim o chesuune care s'a pus in legaturl cu Mortua
inruchte. E vorba de poezia La o mamd, de V. Alecsandri, tipint in Foaia

-versuri

art!

cu
din

1865, I, 6, 145, urmat de alte doua poezu, Cu iscahtura la sfarsitul grupului, si astfel dispus, upograficeste, cA poate sa para, la prima vedere, neiscellitd, cum o afl d-1 N. Iorga: ...Dar atribuirea
'clue Eminescu, care nu s'a folosit doar de aceste gangly-id ale unui talent alma Incepator, se hodt' ste prin alte
4101.0. versuri, in care icoana i rima arruntesc Mortua est, care e, cum se sue astzi, din comparatia cu manuscriBucovina, Cernuti,

sele poetulut, una din cele clintli incerdr' i ale lui, fa:dud parte din volumul de tmerete pe care-1 pregatise de tipar.

dup citarea celor dou versuri, cuprindnd imagina ... de-al lunni botar: Eminescu n'a publicat nimic inaintea. acramioarelor pentru marele lui dascal Pumnul, care ant din Ianuarie 1866, urmand indad apoi inseilnle
de romantsm dup ale lut Bolintineanu In Familia. Avem astfel aici prunele pagini iesite la lumina, ale aceluia
.care era sa se ridice indad asa de sus deasupra unor astfel de modeste incercan. (N. Iorga, Literatura romelnd
necunoscutd, Revista Fundatalor Regale, I, 4, pag. 5-7, 1934 1).
Cum s'a spus, poezia este a lui Alecsandri i formead obiectul unor interesante apropieri pentru ilustrarea
influentei ce regele poeziei a exercitat-o asupra lui Enamescu, in studml d-lui I. M. Rascu: Enanescu si Alecsandri,
1936, pag. 46-50 2). Si mar adangam do, modificata. In cateva strofe, si 'n cateva amnunte, poezia a fost publicad de Alecsandn in cidul Varia (cf. Vasile Alecsandri, Opere complete, Poessi ed. IV, 1918, pag. 170-171),
sub titlul schimbat: Pe albumul d-mi Z.

INGER DE PAZA
Convorbin Literare, V, 8, 15 Elute 1872
Inger de pazd e trimeas, dimpreuna az Noaptea (si apar In acelasi numit" ), In scnsoarea deis 16 Mai 2871 st.

n., din Viena. Eu nu v trirmt acuma, seria el, &cat niste nimicuri neinsemnate, cad penult de-a corige
.a da o forma mai omeneascl unor operate mai intinse imi trebue tirnp i dispozitiune (pregdirrea serbdrd dela Puma
era una din parka). Dad cele ce v'altur dela mine (cdci mai &smite; coprate de el, rntroducerea inkliul studiu din
Slavici, asupra Maghrarilor), ar fi tele, nu vi jenati de fel si aruncau-le In foc 3). Si dupl ce informeaz1 despre
poemul Mur4ranu i d pretioasa data a compuneru: 1869, asa cum mai sus, preciza ca' Gernu Pus/su incepuse a-1

serie Ind. din 1868, incheie: at despre versunle ce vi le trinut de se vor primi spre publicare mi-ar placea
dac'ar iesi cate-si trele piesele inteun singur nurnir
A doua pies insotitoare este Noaptea. Cat despre a 3-a, de bun seami ca.' se va fi tisgandit in ultimul trap
si va detras-o, fir sA putem sti care va fi fost acea pied, cu toate cA presupunert se pot emite, tinand In seam
rezervonul ce avea sub ochi, al s-ms-ulut Marta (cf. Anexele finale.). Asa cA, dest Eminescu anuntase tnAceeasi gresita atribuire in: N. Iorga, Istorra hteraturn romchrest: contemporane, I, 1934, Pag. 126; Al. Clodnescu, A doua opera' a lui M. Emmescu, Revista Fundatulor Regale, I, 9, 1934 pag. 632, si G. Calinescu, Opera
lui Mrbai Eminescu, III, 2935, Pag. 314-325.
L M. Rascu, op. cit., In nota dela pag. 46-47, recapitularea intregii chtstiuni a acestei atnbuiri gresite.
I. E. Toroutm i Gh. Cardas, Studu j: documente kterare, I, 1931, pag. 322.

www.dacoromanica.ro

NOTE I VARIANTE

31a

miterea a 3 poesn, in plic se gseau numai dou: Inger de pazd p Noaptea. Amndou au fost pubhcate in ConvLit., vol. V, pag. 535)>, adnota mas trzm Iacob Negruzzi 1).
Am anuntit mas sus de Geniu Pan p de data, mrtunsit de Eminescu, c,nd incepe
serie. De data
aceasta se leagl i intdia forma a poezza de fa/d. Se cunoaste actiunea romanului in prima lat parte. Dup ce loan(
pierde pe Sofia, Toma Nour, eroul dar p autorul povestird, lui increchntat, se indrgosteste de sora Sofiei, de Poesis,
actnta de mna a doua, dela un teatru de mar' la a doua, [ce] juca subrete, dep pasul i antudinea artau pe.
tragediana . O vizit prm acele atehere de duzu a culiselor, ( ce-i erau afa de famthare ), il apropie de Poesis :

...Ea juca pe-un inger, inteo feene fr de inteles, cu dei ex machina, care plcea si era frumoas numas pentrucl persoanele ce jucau in ea plceau p erau frurnoase (observa/te prins pe wu, de
un habitual al lucrurilor de teatru).

Isi prmsese anpele albe, Ip gattse complet toaleta, p pe cnd orchestra incepu uvertura Cu rugaciunea din Norma, Poests clzu pe un scaun inteo atitudine vistoare, Cu capul lsat peste umere p cu
mrule mute, astfel inct nu te-ar fi pm-1s mirarea, daca' rpit de acel cntec ce sma la cer, ea s'ar fi
urcat
incet, nemiscata p trista, ca sufletul unui inger murind, la cerun, purtat ca pe nesimpte de
anpele ei albe-argintu.
Eu stam
contemplan'. Voluptatea acelui san de marmur, vistona aceles fete palide indreptate spre cer, acele mini mies p albe, unite ca pentru mgciune, acele brate rotunde, goal; fragede,
lsate in jos ca p calad ar fi denuntat desperanta, acel corp ce sta s 'ngenunclue, acele anpi ce stau s
se miste si s'o duck toate astea fceau un singur chip, un smg-ur corp frumos, dulce si ideal
Poesis I .

(Ms. 2255, 44-45).

UrmeazA declaratia lui Toma Nour i, dup ce ingend iii debit rolul, eron pomesc acas. la Poesis. Scena
de pasionati i extatici dragoste ia sfarpt cand se aud pasu btrinului tata% violoncelist in orchestra teatrului,
intorcndu-se la sfirsitul spectacolulus. i romanul se urmeaz tocmai cu pasajul in care apare, pentru intaia oar,.
Inger de .pazd, transcns, poate, ceva mas trziu, in intregime, judecnd dup diferenta de hter a pnmului vers-

p a restului:
I. 22 f 1, 48.
Iesu pe din dos si trecnd pnn grdink srind gardul am trecut ca purtat de vint, peste cmpi,
ferien p aprins .. si intrand in chilla mea cea umilnk m slintiam fencit ca un rege asupra acelorcamerazi hornizi. La lumina fumegancll a lampes am scns viersun, ce le-am Oda in urm rtcite:
pnntre bartule mele, si pe care ti le citez intocmai:

io

Cand sufletu-mi noaptea veghia In estase

Vedeam ca in vis pe-al meu inger de pazI
Incins intr'o haing de non si de raze
Miscnd a lui aripi pe capu-mi aprins
Dar cAnd te vzui intr'o palidg hain
Copil coprinsl de dor si de taing
Fugi acel inger de ochi-ti invins.

Cum marea ce doarme profundl

Reflect in sgnu-i de-amar si luming
Pe soare ce trece in calea-i diving
Varsind ziug de-aur in umedu-i
Ast-fel tu copil.' tu vis de iubire
Din negrele-ti stele o dulce zmbire
Din sufletu-mi noaptea schimba In senin.

Cine era fencit ca mine? etc., etc.

Aceasf versmne, ce s'ar putea data c.ca 1868, de dou strofe, difent precum se vede, in deosebi in strofa
doua, de textul cunoscut din Convorbtri, o transe= c.ca 1870, in 2259,27, s-rns-ul .Marta, sub numrul i
cu titlul indiului vers. Diferentele sunt ca i inexistente.

1) I. C. Negruzzt, Scrtfort dela Mibatl Emtnescu, Convorbirs Literare, XXXIII, 1, 15 Ianuane 1899 si la_
Toroutm Si Cardas, op. cit., pag. 328, nota 5x.

www.dacoromanica.ro

INGER DE PAZA

a 4.../4/....;
z,...:4

.:.
c.....

.... e...,

,...

(c-kieg.',.-{

,L .7./.:-..,-

t......2

-,..i..,

r,

0:74 or;

...........

4,,.;..,;.(ct, .4,1, IF; 14 a, ta.i...;

ek.....e-t-...,.: e -Is* 7...:,--4-1 ......./..a.

tr.

..,,

E /.4,4f

'-a'

....1......1

L,

e...,..

0.61v,..,

315

A(

4.1.44' . o ,i4, el-e.d e:

....... e7, ,,:`

'AA

. ' ....2--...,

'

- 4 ..; ..-:

der. 4' ail ftljr.....:

v4.

d...... aciuL :1:

dr....v...

?,

1/41)tif

el..., A.0.)
,0.4

,i

...

...:. 7.a, -0.... e.-.1

. A 44. la. tu,c.

; c..L. o
dig ',..4.4

SP-S 56 cr

ri, ", yi-N 1

''''rk:A ,....t.,./...:..

1.....,;,,,,)
,

,,,(t..,..;.,..;

4.De.4 :"", of

...

, : 4,.....

.-""" ...1..---:

f....7:IA..; ...,,.. .....

...a.- rr,+,; )
t.. ..:a Lor. 1,a,,,s,'
' Da. icit t.. e..rif;
:;, ...'.....- -414- '
--"'s.,
e.,,,..
Pg-,:nd.,:rg
:.
i.
v,
vv., 0 or.....e.
- ot:
44....-..:-.A i

r, , t.,:,
...

Ai

d; ,

,
--

et, at-I4,.... .1,-,/./..+1-,i4;- 11 Z.....

1 't/f,.',...:11

.r...irti....j I4;.

L.-L(4A. :.,..--;-

'e-7'4- '.''''' '-'''.44-.i......*., ....., x..-;-,--. A

s.4....,

k'
z,..-..' ,r,,,-.

C-41.411X
',," 0,..4,-,..)
,
Z

ii

of

c..,a

c's:,

aki.o.:t.e.

Magi'

. ).: --: ,... ,....4.t7:

-6....,

./...,....

..:

0,/,' ""'"171:'

.,:-.170,4-:-6

ea,.-: a.,?i, (4C..-,/

Caata
,,,....

,, i.n.cGa arynt..;

Ara: :rwri,,,,,,,he

1,-. 4,7..4.

1,.._.7, - ---

..

el.",

t.

1,1-...

,,,_,.......... 4.....,-----f,,---x-,,, 4,....1

.
1_4_ .,.....,.... '
cii,.

tfe.ep..4:t
.

ft. (.4.4.

,e4,44..

.....r..

,,,,,,I.a.,.../..,4,,

44 it
.

---

.
.

.1, (2,;;;re .... t .07, 0.

.74 -

j.N.

ta. - ,,,4t

i:// /4-3,:lk, -; er,...,'/

--f4-1.4:7...' .

/1..._

._;,,...

0,,

4,.t..

..c1.4.. (a

4-

..

4,....7

...

3.

'

.....4.

A...,,c... 4....:6.-

6/1.-......4a

c,ligtL,144,14-;
7.3

Na

b ./

.erie...,..L.:

- ''' '

,
1T.C.-Z-

A, 0-,?.......

- -1L:e.--a.F ;

G.A., c+-rsut
*,`.?'?.7.

,et

c...

...,14.4.4.:

,91"..

cr-,,,,,,,,,...,

.a. .

' s.k.r...,.."

hie."4' p-r-....-.
1*--'&. .

ri..7.4.....,./.....,.
.-

t.:, LI
-

iii,.......7., - _ff. " .,--nat...,-, a. ' .1.72.1.4.,-, ....4....,..4.2

, ,n...7,14{)

-'

11.4.1.4....
.

t.,".--

_
.

tt.i, ' -'' : o arly....( .0:1.,,,,t.:)g

.2

694,...,1

0.,....,4-

tri:4-4--;

,,I ...

s C,C..er-4 ...-4

t!,

'4".

t'.

,,,,_.--.2:1...
4-1--et'-;.-"--

e4:. 4,- '

..

0 ....:-.4

.:.

.1.--:.,':

INGER DE PAZA si INGER SI DEMON

2259, 27

Manuscusele Academic' Rom'ne

www.dacoromanica.ro

NOTE g VARIANTE

-5I4

Ar fi versiunea a II-a pe care nu o mai reproducem.

Cand se botar' Iste s publice poezia, incepe a o prelucra, prin adause i desvoltri, operate In margmea manu-scrisului, cum s'a vzut si la Mortua &al Remanierea aceasta prezint. dou etape, pe care le vom numi III' si El2
deoarece sunt concomitente, judecnd dupl grafie i cemeal. Amndoua etapele privesc strofa a 2-a.
Etapa HP- incearcl s desvolte tema strofei a 2-a i s o dedublae. In adevr poezia are In faza aceasta 3
-strofe. E o operatie destul de laborioas, (cum se poate vedea din facsimilul alturat) unnitit cu atentie si care
oferi un bogar material de studiu. SI se retie in deosebi, dela subsol,
versiunea 20: Ast-fel tu coplel
frumoasd artista' i incheierea asa de logica din v. 19: Art-fel al mea sed.
111 1. 22/9, 27.
15.

CAND SUFLETU-MI NOAPTEA

i. and sufletu-mi noaptea veghia in estase

Vedeam ca in vis pe-al meu inger de paz5.
Incins cu o haira de umbre si raze
C'asupr-rmi c'un zmbet aripele-a 'ntins
Dar cum te vlzuiu intr-o palid. 1-mina

Copil coprins de dor si de taita

Fugi acel inger de ochiu-ti invins.
2.

Cum marea ce doarme profund i lin.

Reflect in sinu-i de-amar si lumin
Pe soare ce trece in calca divin'
Scriind umbra lumei in umedu-i sin,
Cu negrele stele, zambirea cereascA,

Fcusi mii de visuri hi suflet s-mi creasc

noaptea din mine f.cut-ai senin.

[3]. Un soare se vede in fundul de mare

fi-ce [und] cu fruntea rcoare
Reflect in sfinu-i icoane din soare
Un soare in fundu-i, pe valuri mii soni
Ast-fel [al] meu suflet s'oglind in tine,
Gndirile toate iar tic se 'nchin'
CAd toate su.nt chipului tu purt.tori.

15

-20

Dar faza
nu-1 satisface si cura pe foata aceasta nu mai are spatiu, trece, ceva mai departe, in acelasi s-ms.
Marta, pe fila 40, unde reia strofa a 2-a si o duce la forma cunoscut din textul defirutiv, mai putin cele cateva
diferente pentru can reproducem strofa eu anexele ei. Strofa s, identic, nu o mal repetiin. Fuzmnea Inger de
pazd denlo; aduce ata.' de tiparele de pni acum, o nou conceptie.

3. Incuis tuteo hain de non si de raze;

4. Miscind> Ce-asuprI-mi c'un zambet etc. > C'asupti-mi etc.;
ir. Vrsnd zm de-aun pe umedu-i sin.
2-13. i Astfel tu copia', tu vis de mbire
20 Ast-fel tu copita, frumoas artistl(a)
Din negrele-ti stele o dulce zambire
Ai scris mu de visuri In mima-mi trisa (b)
(b) Ai pus mit de visun in mima-mi trist > Facusi mu de visuri
(a) Ast-fel tu copilb.', c'o blnda privin;

suflet s creasc.

14 In sufletu-mi noaptea schimbl in senin >I.s.n. schimbasi In senin >De si. ochm-ti dulce e ciar i senin> i
-noaptea-mi pusti schimbasi in senm;
x5. Si marea rsfrnge in fundu-i un soare;
17. Reflect pe gnu- i
>R. in s. etc.;
19. Ast-fel [al] meu suflet pe tme te-oglind,
20. Dar tie-al meu suflet > Gandinle etc.;

Cci chipului > aci fetelor* tale et sunt puratort > Cci chmului > aci toate sunt etc.

www.dacoromanica.ro

NOAPTEA

5,5

m. 22J9,40.
Esti demon copil, c." numai c'o zare
Din genele-li lunge din ochiul tlu mare
nicusi pe-al meu [inger] Cu spaim s sboare

IS

El veghia mea sand, amicul fidel

Or poate
inchide lungi genele tale
Cunosc acum bine trsurile-ti pale

0 tul

tu esti el!

31s. Recapitulnd, Inger de pazei prezint urmitorul grafic al filiatider:

I. 2255,48 (in Gensu Pus/tu, c ca 1868, z strofe).

H. 2259,27 (s-ms. Marta, c ca 1870, 2 strofe).

1111'. 2259,27 (c.ca 1871, 3 strofe).

III2. 2259,27+40 (c.ca 1871, z strofe).

NOAPTEA...
Converbin Literate, V, 8, 15 Iurue 1871
Trimis si pubhcat. dal cu Inger de pazd (cum s'a vizut din notita poeziei anterioare), 1Voaptea intereseazi,
pe ling5: valoarea ei intrinsecl si pentru dou probleme, una de atelier si alta de istorie literati, mai mult sau mai
putin anecdotick Gratia si filosofia ronsardign, ce ni s'a pirut intotdeauna c aflim in stantele acestea potohte
-senme, au fost socotite de unii drept ecou al musei autochtone si, anume, a ltd Alecsandri.
Problema de atelier ar fi urraitoarea: de obiceiu Erninescu lucreazi pe pagina din dreapta a caietului des.chis. and repeti o fermi sau are a-si nota un vers, ce soseste co anticipatie si se cuvine retmut, trece pe pagina

din stnga, imbietoare co albul ei spatiu. Cu atat mai mult trece pe pagina din stnga, and a terminat de corectat textul la care lucreazi i voieste s-I aib carat in Eta ochilor, chit cl 11 aici va revem, cu alte corecturi.
Noaptea prezinti cazul mai putin frecvent, in care ciorna imtiali e la stnga li desIvfirsirea l transcnerea ei In
-dreapta.

O indoial, totusi, se ridici. Ms-ul 2257 e un ms. eterogen, alcituit din multe file disparate. Legitura apartine Academic'. E drept cl filele de casi vorbirn par s fac parte dintfun mic grup autonom, judecnd dupi
&vie si filigranul ei. In lipsa unuia din martoni cari au prezidat la ordonarea manuscrisului cine ar putea
decide co certitudine?
Ms. Primul concept, care si el pare copiat, de pe vreo alt ciorni e, cum se poate vedea, necomplet si figu-

nazi in ms. 2257, 178 v. II transcriem, pistrndu-i toate particularittile. Scrisul pare concomitent cu cd din
Venera ,ri Madona I:

9 Din ochml tau > Din genele-ti etc.;

8. c'o razi > c'o zare;
Inchide etc..> Or poate
stai bine* > Or poate
iz. Or poate
14. Cci tu ... tu esti el.
trsurile tale.> S.p.v.b. trsunle-ti pale,

sI. In lurni fericite > El vegLua etc.;

13. SI pot vedea bine
inchide etc.;

www.dacoromanica.ro

NOTE g VARIANTE

316

I. 2277, 17811.

Noaptea in cAminul mare focul galben plpeste

Fat 'n fat 'n sofa roe inteun colt e stau trntit
Luminarea-i stinsl 'n cas
e ed mai cl adormit
Somnul imi inchide ochii, mintea o

Ab,

Atunci tu apari pin umbr albl i surztoare

C'o zmbire 'ndutosat pe genunchi-mi te asezi
Strecori brate moi goale dup lenesu-mi grumaz

Tu gindesti c dorm ireato i inlturi Cu o m'Ara

Parul care cade 'n vite peste fata mea plt
Netezind cu ce[e]a-lalt fruntea mea cea linistit
Tu lipesti buza ta ros pe-a mea frunte
",

Si in ochii mei cei umezi tu te uiti cu-atita foc

Aproape in acelasi timp, Cu aceeast cerneal p aceleasi caractere ortografice (fr ca de-o uniformitate
poat fi vorba) reia conceptul pe pagina din dreapta
duce pinl la deplma lut conturare. Acelat concept ilz
intalrum, cu foarte putme modificn in ms 2259, 34, s-ms-ul Marta, numerotat intam 31, apoi 28, cu tulul complet p situat intre La snormeintul lar Pumnul
Aceast verstune, ultima, e datat 1870 si dup ea a fcut
dipia ce a trimis la Convorbm.
In consecint transcriem aceast versiune, cu toate atnbutele ei, proprn s-ms-ulut Marta i asezrn in subsol,
ca variante, diferentele antenoare, ale ms.-ului 2257, 179:

HL 22)19, 34.

28. NOAPTEA POTOLIT I VANAT...

1.

Noaptea potolit i vana arde focul in cmin

Intr'un colt pe-o sof ros eu in fata lui pnvesc

Inri' ce mintea imi adoarme, p'n-ce genele-mi clipesc
somnu-i cald, molatec, lin.
Lummarea-i stins 'n cas

z. Atunci tu prin intuneric te apropii surznd,

Alb ca Zpada iernei, dulce ca o zt de varl
Pe genuncht te-asezi iubito, bratele-ti 1ml incongioar
Iar tu cu iubire privesti fata mea pllind.
Gtul
3. Cu-ale tale brate albe, moi, rotunde, parfumate
Tu grumazul mi-1 inlntui, pe-al meu piept capul
ca din vis trezit cu mnute, albe, dulci

lo

culci

De pe fruntea mea cea trisa tu dai vitele 'ntr'o parte.

I.

3. e stau > sed;

4 ar putut fe; Somnul
1. N.i.c.m. focul arde > N.i.c m.f. rosu palpOeste;
12. de-a > pe-a mea &unte.
mintea o [posomorste];

inchide ocbu, =mea [mea] o [moleseste] tau:

111 2217, 179.

pan-ce...;
5. Atunct tu apari pm umbr > A. tin
3. Pn-ce
T. Noaptea in timm.> N. potolit etc.;
6. .A.c z. iernn dulce etc.;
7 P.g.t.-a t. mn[ele] P. g.t -a.i. bratele inn incongioar4
pm intuneric etc.;
ro. de fapt: gramuzul (su.);
11. 'apoi. etc.;
9. Bratele tale.> Cu-ale tale brate etc.;
8. Plind;

www.dacoromanica.ro

NOAPTEA

517

4. Netezesti incet si lenes fruntea mea cea

gndind c dorm ireato, apesi gura ta de foc

Pe-ai mei ochi nchii ca somnul, si pe frunte in mijloc
surzi cum facie visul peste imma 'ndrgit.

15

y. O desmiard pn' ce fruntea-mi este neted si lin

O desmiard pn' esti jun ca lumina cea dm soare
P'n' esti clar ca o roul, p'n' esti dulce ca o floare
Pan' nu-i fruntea mea sbarcit, pan' nu-i mima-mi b'trn.
1870.

Problema de istone hterara, mai mult sau mai putin anecdotic, e urmatoarea: Noaptea e in tata poezie Cu
care Eminescu ultra sub focul de bala) nedrept (mar e nevoie s'o spunem)) 81 de atatea on ignobil (alma daca
mai trebue relevat) al crontcanlor timpulut. Daca este un autor mal brtuit, pas ca pas, pentru fiecare din
scrienle lui, apoi este Emmescu. i era drept s fie astfel. Pentruca suigur Emmescu, la epoca aceasta, rupea Cu
toate canoanele 8i, mai ales, pentruca singur el aducea un accent medit in mtilocul unei poezii academizante. Se
vor amulti 8i in capitolele urmtoare, crampeie din aceasta neobosit hartutaLi, la care participau Hasdeu i Revista
-Contimporata, Ghtmpele 81. Perdaful 81 care, dac pare a se potoh la un ump, isbucneste Cu mai multa fiine, in epoca

matuntaru zianstice, a lui Eminescu, dela 1880 insulte.

De bun seaml c poezia lui Emmescu ar fi fost, in once caz, tinta sgetilor, ataca din ele venmoase, cu
-care 1-a acopent nepriceperea, exphcabd, a contemporandor. Ceca ce a determmat, *lusa 81 a desprins din tatanele

avalan8a atacurilor a fost citatia pe ordm de zi, cu care 1-a invrediucit Maiorescu, abia dup trei poezu pubhcate, ca i tementatea de a fi fost ornduit, indata dupl Alecsandn. (De n'ar fi decat atat 81 de i-ar fi cu mult mat
multe rpcatele, ce evident nu sunt 81. inca Maiorescu ar avea dreptul sa doarm luu8tit in cripta istonei hterare).
Este in epoca aceasta, ca un refren (ce revine pana. 81 sub pana'junelut Caragiale), al debutantului pus altun de
un zeu consacrat, refren ce cunoa8te o bogat existent.
Pentru cazul in speta, s'a spunem ca Noaptea este folosita 8i ea in rzboiul ce Hasdeu ducea Convorknlor,
Jumme: i Nouei Direeln. Cosmopolitismul Convorkmlor fusese relevat inca din Tratan (27 Iunte 1869), unde se
putuser citi 8i laude pentru anurrute productium Columna lus Tratan abunda in epigrame la adresa revistei
ie8ene. A Negruzziadele) indic, singure, natura nomet lui Hasdeu. Nu se ajunsese Inca la cursele, de mar taran!,
In care aveau s cada Convorkrtle, dar articolul Directia Nona puse varf la toate. A8a c, incepand cu Nr.
-din 9 Iume 187r, Columna lui Tratan infunteaza o rubrica de o Varietati, mai corect, subordora acestei
-capitolul: Poesia Maiorescu. Inovatia este anuntat in ace8ti termeru

Convorbirde Ltterare din las' se lauda prmtr'un articol al d-lui Matorescu de a fi creat o nouel
eltreepti poeta:, pe langa care un Bohntmeanu, un Sion, un Mure8earm i altu sunt ni8te
In realitate nici chiar aceasti noud direqui nu este de tot nou.. adevaratu si fundaton nu sunt reformatoni dela Convorbin Literare, a dd. Prodanescu i Cnstonan
Cu toate astea, intru cat celin drept nu revendic ei 1n8181 laurn pnorittil, noi unu nu credem de
cuvunta a contesta 8coalei d-lui Maiorescu mult donta patermtate in sfera galhmatiet i pentru ca toat
lumea s vad, ca ce fel de poesie anume este nona directa a Convorbailor Lucrare, vom reproduce
din ele in fiecare numar al Columnei lui Tratan sub modesta rubrica' a o Varietalilor, cite o mustr
din muza d-lor al-de Bodnarescu, Eminescu, Pogor, Iacob Negruzzi, Matilda Kugler, etc..
data cu aceast inqtuntare, se reproducea din Convorkrt Ltterare, dela :5 Mai 1871, poezioara 4e aren,
de Matilda Kugler. Poema Maiorescu dela 21 Iume (Col. lus Tr, II, Nr. 24), reproduces Cavalerul, de Iacob
Negruzzi, aprut In Convorkri dela t Iurue, iar numarul urmtor, (Iba, 25, 28 Iume 1871), tara ruciun comentar,
altul decat al sublunenlor, poema lui Errunescu. Reproducem doctunentul in forma lui originara:
zo. Pan

TI.

fruntea mea sbarcit 81-a mea mima batrna

2257,179.
g.c il5 ape8i bu[za] >

15. Pe-a mea frunte > Pe-at mei ochi inclu81 ca

d.5. ape8i gura t.d.f.;
2o. Pan
fruntea
x6. i surazi cu vretie > s.c. rde visul etc.,
somnul, pe-a mea frunte la muloc,
capul sur, bltrn.
capul alb, batrin > P. n-i.f m.s. pan
anea sbarcit, pan
14.

www.dacoromanica.ro

318

NOTE g VARIANTE
VARIETATI

POESIA. MAIORESCU

NOAPTEA
Noaptea poto& ,ri ruin& arde focul in camin,

Dintr'un colt pe-o sofd rosa', eu in fata lui privesc,

Pan'ce =tea lint adoarme, pan' ce genele-mi chpesc
Lumfriarea-i stirial 'n casa
somnu-i cald, molattc, hn.
Atunci tu pm n intuneree te apropii surazand
Alb ca zdpada ierna, dulce ca o zi de vara;
Pe genunchi imi sezi iubit'o, bratele-ti Imi inconjoad
Gtul
lar tu Cu iubire privestt fata mea palndl.

Cu-ale tale brate albe, moi, retunde, parfumate

Tu grumazul
inlntui, pe-al meu pept capul ti-1 culci;
S-apoi ca din vis trezid ca manute albe, dula,

De pe fruntea mea cea trisa tu dai vitele 'ateo parte.

Netezesti Incet si lenes fruntea mea cea

gandind cl dorm, sireato, apesi gura ta de foc
Pe-ai mei och Inchii ca somnul si pe frunte-mi In mloc
Si surazi, cum d.de visul intr'o mime! 'ndrotgad.
O I desmiard, pan' ce fruntea-mi este netedd i lui
01 desnuard, pan' esta jund ca lunaria cea din soare,

Pan' est clard ca o rosd.), pan' esti dulce ca o floare,

Pan' nu-i fata mea sbarcul, pan' nu-i muna btrn I
M. EMINESCU
(Cono. Lit. din z Iuniu)

Din numerele urmatoare, spicium acele pasagu in care apare numele 1w Eminescu: Iii Buletinul interior din
II, 26, 5 Iuhu 1871, In paragraful Mtnunile d-lui Titu-Liviu Maiorescu, vorbmd de invectivele parlamentare

la adresa lui Blmupu si a tuturor somittilor lucrare in vieat, adaugl: Pentru dansul, Panteonul se compune din dd. Emmescu, Bodn'at" escu, Pogor, Iacob Negruzzi, Burla', Kugler si d. Titu-Liviu Maiorescu I.
Sub tulul Un ra'msag, (Columna lui Tralan, II, 30, ii August 1871), arttcol cruia i se da- o intmsa pubhcuate, face istoncul cursei Gabhtz-Ellias, administrad Convorbialor, in cari d. Titu-Liviu Maiorescu, bitandu-si
joc de Hrnutm, de Sincam, de Ticbindeal, de Cipanu, de Sion, de Bohntineanu, de toate sorrutIple cugedni
romane i mai ales de poep, celebreazI cu emfazi asa numita Noma Directa, inaugurad nsum teneatis I de
dd. Bodna'rescu, Emmescu, Iacob Negruzzi si tutti quanti!. (SI repnem cl poezia El ,ri Ea, a farsei, e intercalad
In comedia Orio-nerozia, a cal' ei publicare incepe la 15 Noemvne 1871: Jorj: Asculd-mi, Petric, domrusoara
Manta m'a rugat s-i copiez o poezie, un chaman' morceau, publicat in ziatul Noua-directiune ). In Buletinut
interior din II. 31, 23 August explica' pentril ce n'a relatat nimic despre serbarea dela Putna: Dd. Titu-Livm
Maiorescu, Iacob Negrazzi, Pogor, Slavici, Emmescu i Xenopolu, pusi In capul serbrii dela Puma, au redus-o
In toad puterea cuvntului, la tristul rol al Unirii Romane, monumentate de eitra" dd. Halfon i Leiba-Cahane.
Columna I .T. din III, 16, 17 Aprilie 1872 semneaz un inceput de armistitiu. Se vorbeste acum ca laude,.
despre Xenopol l de noul avant francamente romiinesc al revistei trans-milcoviane.

i) cland cc: o roselinteadevr, poezia apInise in

Cu acest gresal de tipar: roa pentru roud..

www.dacoromanica.ro

EGIPETUL

319'

EGIPETUL
Convorbin Literate, VI, 7, i Octomvne 1872
Trecuse mai bine de un an dela tipirirea in Convorluri, a ultimei poezu trimeas din Viena. Relatule chntre
poet si Junimea se statotaiceau Cu fiecare zi, asa cum reiese din mrturule de corespondent, ate se afl. Albumul Societtii Jurumea 11 arat, sub Nr. 49, intrat ultunul pe anul 187t, In tunp ce, dintre cei mai apropiati,
Bodnrescu intrase din 1866, Ionit Badescu dela 1867 iar Miron Pompilm din 1869. (Dei colaborator asiduu
si tot att de asiduu corespondent, Slavici intr la Jutumea in 1874, iar CreangI in 1875) 1).
Revenit in vara lui 1872 in tar, Erninescu isi trece timpul intre Botosaru si Iai. Maiorescu 11 va fi intilnit
la 28 Iunie 1872 in Botosani, dad e s judeas' n dup una din Insernnrile jurnalului su, unde comunic, incredmtat de Eminescu, o anecdot pe seama lui Ionit Bdescu 2). In August, si tot din Botosam, poetul tnmite
lui Maiorescu, o lungl scnsoare de recomandape pentru Toma Micher, violorustul de mare ndejde. E unul din
cele mai sugestive documente ale corespondentu enunesciene. Model al diplomapei epistolare, ea trece peste greutti grape umorului ingenuu, una din coardele lui Emmescu. Repnem chnteinsa, si nu numai pentma vine
dela un familiar al sedmtelor, sugesta : O serat a Junimei de es. ar putea deveni p mai delicioas co concursul au a).
La z Septemvne 1872, Eminescu se afl in Iasi si particip la sedinta Jurumri, ce se tine la Maiorescu, fund
de Eta, afarl de amfunon si poet: Pogor, I. Negruzzi, L. Negruzzi, A. D. Xenopol, N. Ganea p M. Pomplu.
D. Emmescu, st scris in procesul-verbal al acelei sedmte, ceteste fragmente din Diorama p anume Egipetu/
si inceputul Evului de nuiloc. Apoi ceteste novela sa Sermanul Dionisie. Asupra acesteia D. Pogor p Maiorescu.
observ el sarsitul i modul deslegIni nu corespunde cu caracterul intregii scneri. Se pnmeste pentru a se tipn.
Isaleste secretarul sedintelor, A. D. Xenopol 4).
Document de dou ori pretios, prin datele cronologice, ca i prin mformatia a la epoca aceea Es:petal era
prezentat ca un fragment din marele poem al succesnum mnnlor si decderilor, numit in ultima analiz, in procesul-verbal amintit: Diorama. Manuscrisele confirm intru totul aceast filiatie. Diorama este de fapt, poemu/
cunoscut, mai ales, sub numele de Panorama deferaiunilor sau Memento mom, semnalat i studiat, In deosebi, de

C. Botez si de d-nii N. Iorga p G. Cllinescu.

O editie critic a acestui poem, ce se intlneste in afara a dou cpii masive (ms. 2257, 73 v. sqq. 1 2259,
86 sqq.) i In numeroase alte fragmente, dintre care unele, vermin ulterioare, i deci perfecponate, o atare edme

tmine a se executa. Ea e cu atat mai necesar, ca ct odat ca dnsa se vor ilustra attea puncte din cronologia acestor ani 1870-1872, asa de bogati in lucrri de amploare, ca i rumul foarte sustmut in care au fost ele
realizate.

Ms. Unul din primele ms. in care apare schitat tema Egipetului, este ms. 2285, 143. E o pagin din unlit.
din caetele, solid legate si de formatul 13 cm.x 19.5 cm., in care isi nota rezumate i cursuri, pe Rugg nenumrate
morne de poezii. Pagina e prin sine elocvent, de aceea o transcnem pstrndu-i intacte atnbutele. S semnalr" n, doar, c ultimul vers, apartinnd Panoramei arat p mai bine matca comun, in care Egrpetul era unul

elemente. Pentru cronologie probabil trunitem la pag. 321, jos, in subsolul respectiv, unde se dau dou..
variante ale v. 24, din prima pagin a aceluiasi manuscns.

228/, 143
ascuns, acopent de vlul Isisei

Ap din intuneric

T x ax6rov q5dcoeDiodor).
Legenda Nilului in Bennaga Astapo rehot
ein Abfluss der Dunkelheit
Abyssus superior abyssus coeh
des Flusses.

Apa ascuns.

tropische Regengusse

Steigen

Wurzeln dieser Berge.

I. E. Toroutiu, Siudii ,ri documente iterare, IV, 1933, pag. 313-320.

Titu Matorescu, Insemndr: zdtuce, I, pubhcate de I. Rdulescu Pogoneanu, 1937, pag. 221.
I. E. Toroupu, Studri fi documente hterare, V, 1935, pag. ii8.

Id., ibid., pag. 457. Tot acolo (pag. XCLIXCIV 11 466-467) o punere la punct a legendei lui G. Panu,.
pe tema memorabilei sedinte.

www.dacoromanica.ro

NOTE I VARIANTE

-320

urmeazd 3 versum germane, re/imite

vreo lectura' is de o lecpune, lncd nu lntru totul sigurd, apoi.

Nilul de-aur (isvorste) ce t'Asare

Dac' al noptit intuneric 11 topesu in ap ciar

Dac' al nopth intuneric mestecat de luna ciar

L-at topi in ap calda stralucit si amar

E c'al noptu intuneric aurit de luna (ciar) var

Prefcut in ap cald claroscuro." si amar:

As' a Nilului largi unde

Misoarl dup stele
manara dup stele a popoarlor arare
O rsai din umbra noptii lume-a visunlor mele
1

Versiunt complete se &ese in mss. 2257, 90-95 si 2259, 87 v. 88 v., 89 y. prima in vecintatea si a doua
integrat chilar (pe verso-ul pagmilor) in poemul Panoramei desertdcsundor. Amndou versiunile nu se deprteaz:
prea mult de textul definitiv, asa cum a aprut el in Convorbsri hterare. huila versiune, ins, prezinti toate caracterele de atelier, ale unut text ce se elaboreazi si trece prin chmunle faceru. Dovad vanantele nenumrate, ce
se pot urmri in subsolul textulut respecttv. i, aici, cata* s'A laimunm o cestiune de metoca. In mod normal,
cnd dona: versuiru nu se deprteaz, cum e cazul Cu acestea, prea mult intre ele, vanantele toate se subsumeaz
si se raport la textul ultitn Ar ft fost deci fuese s transcnem versiunea mai nou. din 2259 si la ea s'a' raporttn att diferentele din 2259 ct si. pe cele din 2217, prima versiune.
Am experimentat, intru l'uta; acest mod si am ajuns la concluzia a tot caracterul de gestatie din prima versiune, se pulverizase. In fond, din aceste dona.' vermut, mai importand e ces mai veche, ca mal diferentiat,
mai interesant pentru unnrirea procesului de creatie. De acera pr"sind normele obicinuite, am preferat s transcriem aceast versiune cu tot cortegiul ei de prefacen. In felul acesta se clarifica: si problema celor patru strofe
noui, despre care se vorbeste in argumentul analitic al eclitiei Botez 1) Ele sunt, cum se poate observa, incercirde
repetate i dep5ite ale celor dou strofe ce urmeaz dupi versul 6o. Exemplul e unul din cele mat sugesttve.
Ne rmnea, acum, versiunea a doua, din 2259, care e de fapt transcnerea, pus la punct, sub toate raporturile, a verstunu precedente. Toate diferentele acestei de a doua versiuni, le-am asezat in subsol, la locul respectiv.
Ele se citesc, deci, raportate la textul deis eta; si arar c Egipetul era aproape definitiv conturat, nc din c.ca.
1871, anul ntiei vermut. Pentru inlesture, vom nota cotele, insopte de I si II.

I. 22)7, 90-9f
[EGIPETUL]
Nilul misa valuri blonde pe campil cuprinsi de maur
Peste el cerul d'Egipet disfcut in foc i aur
Pe-a lui maluri sese galberu* stufu[1] creste din adnc
Flori bijuterii in aer sclipesc tainice in soare
Unele-albe, nalte, fragezi ca argintul de ninsoare
Alte rosii ca jeratic, alte albastre ochi ce plng
Dupl versul 6o urmeaz un sir de versuri, care trebutau s alctinascl 4 strote a sase versuri, dar numai
dou clin ele sunt inchegate, iar dou au rmas neisprvite; la aceste versun a renuntat, pstrind numai tret, care
au trecut ca v. 67-69 in text. (M. Errunescu, Poesu, echtte ingnut de Constantin Bote; Cultura Naponaa ,
1933, pag. 293).
V.i. Colo 'n Nil sboar u[n]* fulgen> Ca sgeata sasie Nilul galbern valun raul maur >Nilul misa' valuri blonde

pe campu intin[si] > N m.v.b.p c cuprinsi etc.;

z. Peste el cerul d'Egipet nsipit in finan de-aur > P.e.e.d.'E.
nsipit din foc i sur > P.e.c.d.'E. disfacut din foc i aur;
4 Flori buuteni in aer stralucese frumoase > F.b.i.a
sclipesc etc.;
6. de fapt Altele (cm) rosu etc. rdmas thn Altele (su.) rosu ca carbunu, alte albastre ca (sic.
ocht ce pling, vers defect;
.H. 22f9, 87v, 88v, 89v.

t. Maur ;

3. Pe-a lui malun glbui, ese, stuful etc.;

www.dacoromanica.ro

4. Flon giuvaerun in aer etc.;

6. jaatic;

EGIPETUL

lo

321

pin tufele de ragturi ce cresc verzi, adance, dese

Pas'ri. imblnite 'n cuiburi distind penele alese
Ciripind cu ciocu 'n soare, gugiulindu-se cu-amor
Innecat in visuri vecinid, rlsrit din sfinte-isvoarg
Nilul raise a lui legend i oglinda-i galben-clarg

atr marea linistid ce inneac a lui dor

15

20

25

30

35

De-a lui maluri sunt unite carapii verzi i tgri ferice

Memphis colo 'n depgrtare cu zidirile-i andce
Mur pe mur, stnc pe stncg, o cetate de giganti
Sunt gndiri arhitectonici de-o grozavg m'retie
Au zidit munte pe munte in antica-le trufie
Le-au spoit cu-argint ca 'n soare s: luceascg inteun lant
s parl rgsgrit din visgrile pusdei
Din nisipuri argmtoase in miscarea vijeliei
Ca un vis al mrii sfinte, reflectat de cerul cald
'aruncat in depgrtare ... Colo se ridic trufase
eterne ca i moartea piramidele-uriase
Rade-a grImdi in ele fantasia unui Scald
Se 'n.sereazg Nilul doarme i es stelele din strungl
Luna 'n mare [i]si aruncg chipul si pin non le-alungg
Cine-a deschis pirarnida si nuntru a intrat?
Este regele ... In haing de-aur ro i pietre scumpe
El intra s. vadg. 'n visu-i tot trecutul... I se rumpe
A lui suflet cnd priveste peste-al vremurilor vad

Inzgdar guvern regii lumea cu intelepciune

Se 'nmultesc seranele rele, se 'mputin faptele bune
Inzgdar caut' al vietei inteles nedeslegat
Ese 'n noapte
lui umbrg lungg, mare desfsoar.
Pe un mur de piramidg
Astfel pe-unde de popoarg
Umbra gndurilor regii se aruncg 'ntunecat.
17. Munti > Au matt etc.
24. Rade spre-a rn]gropa un secol > Racle-a gramadi etc.;
26. Luna 'n mare-si
scaldi chipul si pm nouri le alungi.
34. Ese 'n noapte
33. Inzadar caut' al vietei inteles adnc secret*;
lui umbra lin* mare desfalsoari;
35. P.u.m.d.p.
Vai* pe unde de popoara;
36. Umbra gandurilor > U.
vis[unlor] > U. glindulm de rege se aruncl 'ntunecat;
II. 22f9, 87v., 88v., 89v.
7. Pm,
8. Pasen;
To. Innecat in vecituci visuri, rsarit etc.;
r2. dor;
13. ferice ;
15. giganti ; 17. antica lor; 18. Le-au spoit cu-argmt etc. > Le-a 'mbracat cu-argint etc. 24. Rade ce incap

in ele fantasia unui Scald. Creion slab sub fantasia: teocliceea de ssgur dupd ce va fi notat in nos. 228f, variantele de
ma: yos.
25. Se 'nsereaza. Nilul doarme etc.; 26. Luna 'n mare ici arunca chipul i pnn nori
27.
i 'nnaluntru; 28. Este regele. In haina' etc.;
29. El intrl s vad' acolo tot trecutul I se rumpe; 30. vad.
31. intelepciune ;
32. bune
;
33. nedeslegat.;
34. E.'n.n. cl-a.1. umbra lung Intl= se desfasoar
35. Pe-ale Nilului mari unde > Pe-ale Minim lucu valun Astfel pe-unde de popoarl: matures depdyrtd;
228y, z.

24. Incapand theogonia din gandirea unui Scald > Incapand teodiceea din gandirea unui Scald.
Pe aceeayi filo, acelayi scris, aceeayi epocd: Insemndri de rufdrie fi data 19 lulia r87x; mai jos flume de cursuri
profesor!, In nemyeae: Pandecte... Prof. Arndt, Logica Prof. Vogt; Istoria filosofiei
Zimermann.
Pe fila urmdtoare Internat.: In kgdturd ca Putna.
21

www.dacoromanica.ro

NOTE 51 VARIANTE

3 22

40

45

50

55

Ale piramidei visuri, ale Nilului red unde

Ale trestiilor sunet, ce sub luna ce ptrunde
Par a fi snopuri giganted de lungi sulite de-argint
Toat-a apei, a pustiei i a noptii mIretie
Se unesc s 'mbrace mndru vechia cea
S invie in de.serturi ir de visuri ce te mint
Rul snt ne povestete cu-ale undelor lui gure
De-a isvorului slu tain, despre vremi apuse sure
Sufletul se 'mbatI 'n visuri, cari-aluned In sbor
Palma risipiti in cringuri auriti de-a lunei rad
Nalt sveltele lor trunchiuri - noaptea-i dar, luminoasI
Undele viseaz spume, cerur[i]le 'nsir non.
Si in templele mIrete, galerii de marmuri albe,
Noaptea zeii se preimbl In vestmintele lor dalbe
S'ale preotilor cntec sunI 'n arfe de argint
Si la vntul din pustie, la rIcoarea noptii brunI
Piramidele din creltet aiurind i jalnic sun
slbatec se plng regii in giganticul mormnt.

In zidirea cea anticI sus in frunte 'n turnul maur

Magul prive.ste in ginduri in oglinda lui de aur
Unde-a cerului mii stele ca 'ntr'un centru se adun
El in mic priveste-acolo dile lor tlinuite
Si cu bltul zugrIveste cArruile gsite

60

65

A aflat smburul lumii, tot ce-i drept, frumos i bun.

Si se poate ca spre rIul unei ginti efeminate
Regilor ptati de crime, preotimei desfrnate
Magul, gard al fzbunIrii, a citit semnul intors
S'atund vntul ridicat-a tot nisipul din pustiuri
Astupnd cu dnsu-orae, ca gigantice sicriuri
Unei ginti ce faifa vieat 'ngreui pmntul stors

37. de fapt- visunlor (su.);

41. Se unesc s scalde* 'n mare vechia cea impritie; 43. Riul sfnt ne povestestedespre zilele btrne> R.s.n.p. despre vrenli apuse sure; 44. Despre enigma > De-a isvorului lux tain etc.;
45Sufletul crede* > S. se 'mbat etc.;
46. Pahruen > Palmix etc.;
48. Undele Inseaz spume, ceruele viseazI non.
49. 51 in t.m. galerule de colona[de] > de fapt:
galenile (sic) de m. a.;
5x. 'ale (sic); firesc: i ah
preoplor etc. Edgla I. Scurtu a intradus aceastel corecliune den 1908;
52. de fapt: i l'a (sic) vintul etc.;.
53. * Piramid jalmc* > Piramidele din crestet aiurind si dulce suni; 55. Colo 'n tumul nalt ce-ardic fruntea
lux in noaptea.
; 56. Str[aja] * > Magul adn= in ginduri etc.; 59. 5.c. b.z. limile > 5.c.b.z. carrusile etc.;
6o. A afiat sAmburul mmii, tot ce-i sfnt, frumos i bun,
61-62. I 51 se poate el 'n revolta de-a poporului prostie
De a regtlor
20 Man' iat poate pe ginta cufundatal-in rutate

Si pe regu pluli -

66. Unui popol > U. ginp etc.;

11. 2219, 87v., 88v., 89v.

40. Toat' a apei 2a pustei i a nopth mretie;

39. de-argint -;
41. vechea-ace;
42. mint;
43m povesteste;
46. raze;
47. - noaptea-i;
48. cerunle;
49. 51 in templele rrarete
de marmuri albe
media ulterior, deasupra huid de pulule, notat: colonade ,ri versal Idrat nefinit;
50. vesmmtele;
5x. argmt-;
52. la vintul;
54. sgbanc;
55. frunte-i;
56. Magul pruvea pe gfinduri etc.;
59. Si C11 btul
zugriveste'crrusile gsite -.> 51 c'un ac el z.c.g.
66. stors.

www.dacoromanica.ro

EGIPETUL

323

Uraganu-acum aleargA pan ce caii lui ii crap

in Nil numai pustiul nisip4u1 i-1 adap
.A.sternandu-1 peste cimpii cei odat
Memphis, Theba, tara 'ntreagl coperit de ruine
Pin pustiu strbat slbateci mari famiLii beduine
Sorind viata lor de basme peste cmpii

70

Dar si-acum culegand stele pe-ale Nilului lungi unde

Noaptea flamingo cel ro.su apa 'ncet, 'ncet ptrunde
acum lun' argintete tot Egipetul antic
Si-atunci sufletul viseazA toat' istoria strveche
Glasuri din trecut strhate l'a presentului ureche
Din a valurilor sfad prorociri se aridic.

75

67. de fapt: Uraganul (sic) acum etc.;

69. cei odat addugat ulterior (cf. mal fos, varianta din 11.22, unde
72. Sorind viata lor bogat > S v.l. de basme etc.
78. Din a valunlor sfad soapte > D.a.v.s. prorocin se anche,
Strofele 6i--66 fl 67-72 s'au cristaliza dupd laborware prelucan, in urmdtoarele doud strofe, conturate de asa
hpseste ) ;

mamerd, cd ar putea
luate drept doud strofe nota. O lectura' atentd araa, totup, cd ne afldm in faps unor :Vare intermediare,. asa dar vanante. In/di se naced, pentru inceput, ceiteva fncerars prtiPte:

Dar aflat-a i blestemul care litintle desface

(a)
De 1-ar spune toatil lumea In cera*" s'ar preface
In pust_tu s'ar face-Egiptul i mune n'ar fi ranas (b)
Vai aflat-a unul* ranl din gnchrea lui ascuns
Semnul tnst pe-o carte-1
(a) Dar aflat-a si a lumii > D.a.-a.s. blestemul etc.;
(b) I.p s 'a f. E.si rumie n'ar rAmne
Dupd aceea, strofele Je contureazd

Semnut sfeint Ilzugaveste argintat* de mndre rune

Intr'o carte ande-: scrisd toat' a lumli 'le/epa:me ...

Tot ce este infloreste numm pe a fin: ai
De-a larat aite-aceste vestezeite p se stingel
Dupd moartea-: alte unul ca prtnrile-i ndange
Tocma 'ntors semnul putermc . pronuntatu-l-a
intors pronunid semnul
atunci ampu se usua
Usaciunea-acele sesun
cdldura le apua
cetdple 'n rusne cad
poporul ei s'a strns

ro Uraganul o aleargd pa'n' ce can luz fi crapd

,s7 pustml tot nisipul l'apa Nilului 1-adapd
Arunandu-1 peste ampu inflar:/: /I zdriibitori
r. Semnul sfint 11 zugra've,de intr'o carte >S.s.i,z.o frumoaa, addna rund ;
y. de fapt: Dup'a moartea-i > Dup'a
[ce] munt-au anal > D. moartea-i ate unul etc.;
6. Semnul sfr1nt >Tocma' ntors semnul puternic
,ri pe-a lui
E.> Tocma 'ntors etc. ; io. Uraganu-aleargd > Uraganul o aleargd etc. ;
11. de fapt: ,S.p.t.n. l'apa Nslulta le-adapd ;
12. Gamddindu-1 peste ampu
Apoi un vers rzolat, ni rima stingberd ; poate intenliona a continue descrierea

Apele isvoru-si urcA, ranin lispezile sure.

22L9, 87 v., 88 v., 89 V.

69. Astemndu-lpeste ampii [cei odati] inflonti ;

70. M.T.t.'n copentl-i de rume ;
71. sabatee;
72. S.v.l.d.b. peste campu rusipiti > S.v.l.d.b. pm cimpie rusipiti;
73. Dar p-acum culegnd stele etc. > Dar
75. Si-acum luna argmteste etc.;
76. 'atunci sufletul visea25
74. incet-incet;
st-acum turburnd stele etc.;
toat' istona strovecbe;
77. urecbe;
79. 5i-atund M.s.r. argintos vis a.p. >
gind al pustiet;

21

www.dacoromanica.ro

NOTE g VARIANTE

324

S'atunci Memphis se ridica.' argintos vis al pustiei

Inchegare maiestria de suflarea vijeliei

/30

Beduini ce stau in lunl, o minune o privesc

Povestindu-si basme mandre mes[te]cate numa 'n stele
Despre-orasul care ese din pustiile de jele
Din pIrnant, si de sub mare s'aud sunete ce cresc.
85

Marea 'n fund clopote are, care sura 'n orce noapte
Nilu 'n fund grAdine [are], potni cu mere de-aur coapte
Sub nisipul din pustie cufundat e un popor
Ce cu-orasele-i deodatI se trezeste si se duce
Sus in curtile din Memphis, unde 'n sli lumina.' luce
Ei petrec in vin i 'n chiot or-ce noapte pan-in zori.

90

Statornic in procedeele sale literare, Eminescu foloseste aceleasi teme si motive dud In versuri, cnd In proz
Ca si pentru Sara pe deal, CdIrn i altele, ecouri din Egipetul, tree in inceputul rnarei nuvele, de 75 pagini, Avataris faraonului Tlei, (2255, 92-162) ca s intrebuintlm denunurea ce i-a dat d-1 G. alinescu.
Preocupri constante despre Egipt, fie in nemteste, fie in romr. ieste, se intilnesc, nurneroase in ms. 2285 si
2287, ecouri de cursun i lectun utuversitare si ele au fost semnalate inch' din 1906 2). Urma-rind reflexele kantiene
in opera lui Eminescu, d-1 I. A. Rdulescu-Pogoneanu supunea unui examen critic povestrea filosofici Archaeus
din ms. 2269, 19-39, uprit cu un an inamte de I. Scurtu i semnala unele redactiuni antermare, aflate in ms.
2287, 70-75. Din ele,se cuvme s retmem in deosebi ra'ndurile urmkoare, ce pot fi privite ca o introducere,
socot, la marea povestire Avatarit faraonalui
...s1 ne amesteclm visurile i gandirde noastre cu ale lor
Poate c povestea este partea cea mai frumoasi a vietn omenesti ... Cu povesti ne leagni lumea, cu povesti
ne adoarme
Ne trezim i murim cu ele ... De ce s n'o auzim si pe aceea a regelm M.? (2287, 75) 8) .
nuvela se deschide cu urmtorul peisagiu egiptean, in care retresc ecoun din vechea poema:

2277, 92
Sara

sara
sfanta i limpedea mare i intinde panzIriile transparente de azur
sub luna, care 'n nIltimea depIrtatI a cerului trece ca un mare mIr de aur netinut de

nimic in eterul albastru

pustiile Nubiei lucesc verziu sur ca campii de ghiatI, pe care
a calzut o ninsoare usoara: si Memphis, divina Memphis i ridicI colosalele ei zidiri
ninse de lunI in depIrtarea tairei ... pare ca.' 'nteo noapte de varI ar fi nins deodatI o
pulbere de diamant peste toata.' lumea si urmele acelei strIluciri ar fi muiat i 'ndulcit
aerul cel dulce al Egipetului, i numai Ntlul i leaganI miscItoarele i lungele lui maluri
84. and din.> S'aud sunete ce parcal de sub prnnt > Din pImnt etc.
Ir. 22.19, 87V., 88 v., 89 v.
80. I.rn. din suflarea

81. privesc ;
82. mestecate;
83. jele.; 86. N.'n.f. grad= are, porni cu mere d'aur coapte ;
89. S.I.c.d. Memphis unde 'n sli lumuul
88. se duce,;
87. popor,;
luce ; 90. pin' in.
Iati cateva din paguule acestea 2286,49-51, 59 v.-6i, 65 v.-68 v. Agyptische Geschichte; 2287,80-81;
2257,173-173 v., 210, 2290, 85 v., 2276 bis, etc., etc. De sigur, trebue distms intre notele egiptene dm Viena si
cele de Berlin, de dupi compunerea poemei.
Si tot acestei epoci, se anexeail i ecounle egiptene infiltrate in nuvela Sdrmanul Thonis.
i) I. A. Rdulescu-Pogoneanu, Kant fi Eminescu. Traducerea criticei raputui pure, Convorbin literare, XL, 68,

IunieAugust, 1906.

3) In .Arcbaeus (2269, 19-39), povesure lunpede orientat, pasajul sunk': ...s ne amestecm visunle si
gndinle noastre cu ale ion... In ele trkeste Archaeus
Poate c povestea este partea [ceal mai frutrioas a
vieii omenest. Cu povesti ne leagan lumea, cu povesu ne adoarme. Ne trezim i munan cu ele
Auzit-ai
tu veodat povestea regelut Tl?.

www.dacoromanica.ro

EGIPETUL

325

de papur, pintre cari curg oglinzile lui mari, cari reflecta lumea cerului i parc apele
lui miscndu-se una peste alta ca linolli de cristal miscltor sun in adnc cntarea-cantrilor. Usor sboar luntrea mic i neagr, asemenea unei cugefri pmtre tablounle
mrete desfsurate de o parte si de alta a rului ... orase vechi ce-si construesc zidirile
lor sure si colonadele lor infinite in lumina noptilor, piramidele morminte de regi, cranguri de palmieri i numai plsri clkoare strbat cu aripele 'ntinse inteun lung triunghiu adncimile fri de margine ... unde merg? unde?
In luntrea neagr e culcat i capul lui mare in perini de mtas, bolnavul rege Tl,
In jurul naltei sale frunti o cunun de flori de mac ... de flori a uitrei si a somnului

Am mulata cu prileml poeziei Noaptea ., de inceputul acelei reactiuru la care da nastere, atat poezia, 'Ultra
total noua, a lui Eminescu, cat mai ales cutezanta cu care Titu Matorescu il asezase alaturi de Alecsandri. Egipetul isi are p el partea in aceasta navala, in care se intalnesc aliare nepriceperea p zeflemeaua, pedantena si opacitatea. Cronica Egipet ulus ocupa ami 1873 i 1875 p prezmta, ca tot ce se atmge de poema lui Emmescu, inmute
de toate un mteres documentar. E interesant, cred, s'A spicium din aceast bogat croma, intfo vreme in care,
pentru cei din Juramea, certitudinea valorilor lincei emmesciene aparca ca fiecare noua producve. Asa se explica,
socot, amanuntul el in sedinta din 6 Octomvrie 1872, dupa aparitia Egipetuint p in lipsa poetului, se cuesc poesiule lui Emmescu, pubhcate pana acuma 1). Erau, precum se stie, de toate, sase.
Camparna e dusa, cum era p. firesc, de Revista Contimporand i de afiliatele ei umoristice, in deosebi de Gbimpele. Patata= Ghica sustmea in coloanele Romeinului. Observatnle i obiectnle nu difera prea mult si nu dau dovad

de prea multa' fantasie, reluate cum sunt dela un articol la altul. Intiul in ordmea calendarultu, e arttcolul lut
Pautan Ghica Cteva cuvinte asupra criticei d-lui Titus Livius Maiorescu in betia d-sale de cuvinte din Convorbiri Lim are. Pentru cele cateva nume proprn invocate, casi pentru aerul lor presumtios, se cuvm retmute randurile:
Daca d. Titus Livius Maiorescu nu poate fi un Ste-Beuve, un Philarte-Chle 2) un Thophile
Gauthier, s fie d. Tifus Livis Matorescu,
trecem ca vederea contraventimule d-sale catre grainatic logic, caci omul nu este tare in ele si nu avem ce sa-i facem.
Am avea insa un consatu amicale sal dam
Titus Livius Matorescu
S'a nu la in crittcele d-sale acel aer doctorale, care nu-i convine, p s'A fil de aci nainte tot atat
de modest, pe cat sunt p cunostintele p puterile d-sale in materu hterane 3.
Restul mtereseaz mai pupa. Jummea
ortaua de adrruratie mutuall; Matorescu farceur literar si
copist dupa Cabams, Darwin etc , etc. sunt locuri comune ale une aceleasi familii de spinte. Cu mult mai caracteristtc, chiar tipic pentru genul p tonul aplicatulor critice, ale adversarilor, e articolul, al doilea in data, al lui
Petru Gradisteanu: Convorbirile Literare si Revista Contimporana 4). El vine dupa articolul lui Maiorescu:
Sepa de cuvinte in Revista Contimporand, studm de patologie literata 5) si va fi urmat de Rspunsurile Revistei
Conturiporane, al doilea studiu de patologie hterar6), ceca ce explica' multe din ostilitatu. Usan' de o parte tot

ceca ce se tine de aceastl polemica i ne oprim numai la paginile in care se vorbeste de Eppetul
Daca sentimentul de mstitie este strm de d-1 Matorescu, ce mobil i-a pus oare condeml in man?
Simpla dorinta de a culege exemple, pentru tesa sa) E vorba de a veril In amtorul stimtei? s-i oferim
p nat un buchet pentru complectarea studiultu su. N'avern decat s luam un numar oarecare din Con-

2) I. E. Toroutm, zbid., IV, pag. 460.

Cf. Rotanul, XVII, 16-17 Iuhe 1873, un necrolog substantial, neiscaht, pentru Philmte Chasles.
Ibid.,3 Iunie 1873. Articolul era insotit de o nota pm m care redactia se desohdariza in acesu terment:

prin aceasta nu intelegem irisa de loc a ne pronunta in favoarea d-sale, in discutiunea literal-A ce are cu
d. Matorescu p mat putm inca a lua cea mai mica parte nat insine la aceasta' discutiune.
pentm a incheia cu Pantazi Ghica s'A retmem p aceste dou randuri, dinteo schita a anului urmator:
Da, toate mor in lume doamna mea, poesnle mele ca p ale Dommlor Bodn'arescu, Emmescu p Prodnescu;
N'asile Alecsandri p Zamfirescu au noroc poezule lor traiesc, sunt cantate pe toate tonurile, admirate p
date, poeznle lor vor trai etc., etc.. ( O arruntire, Revista Contimporand, II, 2, 1874, pag. i5o).
Revista Contimporatid, I, 4, Iunie 1873, pag. 384 sqq.
Convorlim Lao-are, VII, 2, i Mai 1873.
Ibic 1 , 4, i lidie 1873.

www.dacoromanica.ro

NOTE g VARIANTE

326

vorbiti, de exemplu numarul din t Oct. 1872. Gasim ad o poesie de D. Eminescu, de genialul D. Eminescu, pe care direcpa noud 11 pune imedtat allturea cu ... D. V. Alexandri S'o exammlm. Poem se
intituleaz Egrpetul i incepe astfel:
Nilul =sea valuri blonde pe campii cuprinsi de tnaur
Cu primul vers incepe scrinteala: Cum la D. Etrunescu campii? ca pluralul dela cdmpie on dela cdmp,
itnpreuna ca articolul?

Giganfi care rimeaz ca lanfi i asta sa fie hcentl? Noua direcfie a sl apnea: sa rtmeze amor ca

i tuba ca vdzut pentru di se potnvesc consoanele dela fine.

ciur

dupi alte exemple, tot atat de ingenioase, in care se vorbeste de absenta analtzei logice, de abur de epitete,
de gresite acorduri de gramancl, urmeaza:

Las la o parte o multime de alte frumusete ale gemalului D. Emmescu care si-a castigat un loc
atit de 'Malt in noua directiune i mil opresc un moment la strofa opta:
Raul sfint etc.
Mare necaz trebue s fi avand D. Enunescu pe prosoche ca
permita' a rima sbor cu nor: i razd
ca luminoasd. De ce nu si cash' ca land? amar' tdoua. se termin ca aceeast vocall Asemenea ineptii nu
sunt tolerate ma unui scolar din clasa Ill-a gunnasiali, si d. Erninescu este in fruntea nouei &rec.': um I

Totul s'a metamorfosat in named, sub bagheta magica a d-lut Eminescu undele nu maiproduc
spume, ele viseazd spume, si viseazal destepte pentruca in acelasi tamp stau la mull; nu mai se insir nont

sub cer, ci cerul pomeste in inspectie ca sil lustre non I ...

Daca vreodata cuvintele au fost e insirate pentru placerea sonului lor i far nici un respect pentru
inteligen , de sigur ca poesia
Emmescu poate fi premiara In acest gen de elucubratium.
Ce este ins d. Eminescu, cu tot bogatul su asortiment de gresale grosolane, de gramatica, de
prosodie, de logica, ca toate pleoptitele sale chiar din o aid' poem; pe linga' D. Bodnarescu, un alt
poet ludat al noue: chrectium?.

In numrul urmator al revistei, D. Aug. Launan (Launan-junior, cum h spune Maiorescu), comenteaza la
rubrica Tablete bibliografice cateva din productule aparute in Cot:writ:rt. Despre o poezie a lui Bodnarescu,
vinovati de greseli de riml, in genul celor semnalate si pang acum, se scrie e Nu cumva Cerfetorul s'a phmbat
prin Egipetul genialului D Eminescu? 8), lar despre Dommia Ruxandra a lui Nicu Gane: Nu stiu ce nnmar de
ordme a dat D. T. L. Maiorescu dupal D. D. Ernmeseu si Bodnarescu, nuvelistului de care vorbim, in congregatia Convorbtrilor, scnerea sa ins mental s fie catita si o recomandm din toat inima Dommla Ruxandra ne-a
mangaiat de zpcirde cu cari sunt adeseori incarcate Convorbirtle 2).
In timpul acesta Remsta Confimporand editase actul I din Musa dela Borla-Rece, bufonena hterar a
hail Zamfirescu, a carei reproducere se unneaza in numerele dela 22 si 29 Dille, acelasi an, ale Ghimpelui. Cum
incepand din Noemvne, se tmreste in coloanele acelulaci alar ci actul al doilea, si cum poeziile lui Enunescu
apirute In rstimp sunt si ele iroruzate, lsrn acest izvor pentru la urtn
In numrul pe August, V. A. Urechia iscaleste articolul Noua Directiune din las , din care retinem: Cine
nu-si anunteste cum d-lui (d. Maiorescu) in primele confennte din Iasi, in saloanele blued, a inceput prin a propune arderea a toate Incercdrile noastre iterare, frd deosebtre de V. Alecsandri, pe care mai apoi tot d-lui 1-a iertat,
ca s1-1 pule alturea cu. DD. Bodnrescu, Eminescu si ceilalti? 8). lar in numrul pe Octombrie, acelasi D. Aug.
Launan, revenea in ale sale Tablete bibhografice: Cat pentru. Turta d-lut M. Strajan, noi n'avern decat s
felicitirn pe confratu din Iasi si s le multInum c nu ne-au mai dat si de astadat o dosi de Bodnrescu-NaumEmmescu 4).

Dar dad. acestea, ci altele, constittuau latura serioas a campaniei, ea mai prezinta si una de bun dispozitie
si chiar de oarecare spirit. Ea trebue calutat mai putm in paguule pubhcathlor umonstice, lamentable, in majontatea lor, cat in lucran, ca aceea a poetului Mihail Zamfirescu, atat de discutabil in opera lui origniaLi si macabr dar atit de surprinzator in opera, al card tidu convict sum': Musa dela Borla-Rece. Bufonerie literata hrica
In trei acte de Henn Meilhac Ludovic Halvy. Muzica de J. Offenbach. (Editar de Revuta Confimporand, Bucurestt, 1873).

Brosura afltoare in Biblioteca Acadenilei Romane cuprinde doar actul I si atata si trebue ca se tipanse la
epoca aceea, dupl cum reiese din rindurile in can Gbimpele (XIV, 24, 22 Iuhe 1873), dup cateva fraze, nefeRemsta Contemporand, I, 5,1 Iuhe 1873, pag. 491.
2) find., pag. 492.

8) Ibtd., I, 6, i August 1873, pag. 546.

4) Ibid, I, 8, z Oct. 1873, pag. 736.

www.dacoromanica.ro

EGIPETUL

327

vicit redactate, la adresa Convorbinler, anunt reproducerea acestei gentile si foarte spintuale satire la adresa Dum-

nealor. Ct de gentill si de spintuall era aceast bufonerie, fiecare va putea judeca din spicuirde ce vom face,
reduse si ele la pasagule ce pnvesc pe poetul nostru. Ceeace se poate spune, ceea ce se cuvine subliniat, este el
din toat revrsarea de platitudini ale vremii aceleia, Musa dala Borla-Rece aduce un grunte de vesehe, de glum
neruticioask de parodie, nu rareori izbutit, ce ridicl nivelul desbaterilor si care, de buni seamk va fi delectat
In primul rand pe cei vizali. In manuscrisele lui Emmescu se intilnesc astfel de incercin de teatru glumet, de
care exemplul Muzei nu va fi fost stain. Ce e sigur, e c una din manic lui poeme postume, Antropomorfum se
termuak In nm, cu numele ce-i dase bufoneria lui Mthail Zamfirescu: Mumnescu.
Actul I se petrece in Olimp, mide se va rafci, In ealutare de musk', poettil Brutnirescu, altar Bodnrescu.
E un Olurip de culoare teutonick unde in loe de nectar, se gseste mai curand zeam de hamem nemteasci.
tCorul canti pe aria Cine bate la fereastr:
Triasca" Joe tata lui Bacu
Zeul electric, iar nu Titan,
Vrem s bem luck s crape Dracu 1

S ni s'aducl yin egipteanl

Vin egiptean, Egiptul, Egiptul lui Minunescu, Ura 1 bravo, aferim 1!

...

Ins bucalreasa zedor, ce nu-i alta decal Teresa, fosta ibovnicl i muta a poetului iesan Prodnescu, nu numai
cl le serveste frises Bier, dar ii face si eloguil. Joe, din al crui ciubuc iesiserl i pn actun lumiru electrice, se infurie mai tare si and Teresa h cere simbria, s plece, zvarle ca papucul dupl ea. Se citesc Convor.1;:mle, ca epigrarnele lui Brutnrescu i voia bun revine. In scena a ra-a, Apoline, schiop, Incms ca lauri,
,cu coarde de sfoarl de Brasov, trlste o targ in care zace Brutnrescu, pentru care caut o mus.
JOE (apropundu-se)

Este oare Mmunescu

Ce Egiptul a cantat?
SATIRIE
Nu 1

acesta-i Brutrarescu.

Tot ca el de nesrat.
Bnitnresc-u, disgratiat de Joe, pleacl 'wont de buctreasa muzi la Iasi si actul pnna ra sfirsit1).
Actul II se tipreste Aka dupi trei luni i prezentarea vorbeste din nou de noua direclie care nu-i slAbeste ca
iiiciun pret din dragosteo, de sgetile minorelm Jupiter, crora h se ras" punde ca o noul serie de glume. Protagonisti actului II sunt: Minorescu Magnus, Mmunescu, Niut (Naum), Brutnrescu, Negut (Negruzzi),
(Buril), Vircolaci (Virgolici) etc. Actiunea se desfasoar de astadati la Borta-Rece. In scena a III-a, amintmdu-se
de Prodnescu, care vorbeste In pilde, servitoarea adaog: Asa este. Seamni ca d. Mmunescu care vorbeste
tot de Alexandru Machedon si de Arghir Crlisorul (:nteresant amdnunt brbhografic). In scena a VII-a, aceste dou.
cuplete (excelenta celui de al doilea nu poate fi tglduitl):

MINUNESCUNAUT
Noi suntem poeti, mli frate,
Ce gramatica nu stim
'once regult consacrate
Le ea-161m, le nimicim.

NEGUTA

Sunt Negutl, redactorul

Scrutor din chiar senin
Rim amoral ca toporul
Si cu cinste ml inchm.
1) Reproducerea in Ghtmpele, XIV, 24, 22 Iuhe si 25, 29 Iuhe 1873.

www.dacoromanica.ro

NOTE SI VARIANTE

328

In scena a X-a, Minorescu canta pe aria Basamacului catrenul latinesc:

Vinum bonum et suave
Bonis bonum, pravis prave
Cunctis dulas sapor ave,
Mundana ladina. 1)

Ceea ce urmeaza departe de a se pstra pe aceeap linie de raupt, prezinta, dimpotrivl, un nivel scoboritMinunescu se plange, i dunpreuna cu el Negut i Nut, ca nu i se di voie, ca lui Brutrarescu, s-li afle cate
o mus'a i dupl aceea, irnbufnat declama' aparte:
O raza te 'nalt, un cantee te duce
Cu bratele albe, pe piept puse cruce,
CAnd tocsul (?) s'aude
vraplor caier
Argint e pe ape p aur in aer I?
O pie aceasta i fratele Maer
Ce poarti la &u-1 un baer
Ich bitte am faer 1

Din cate retmem, doar, eroarea de tmar tocsul ce va face cartera i se va india; mai departe, i sub
condeml unor domni mai gravi. In scena a XI-a, dupl ce Brutnrescu pomenete de cele ce a vlzut in Olimp:
MINUNESCU

Ce n'ai mai vazut nimica?

BRUTNARESCU
Celelalte le-am uitat 1

MINUNESCU
Apoi atunci, nene Brutnr" escule, sa-ti spun eu lucruri mai nununate pe care nu le-am vazut, dar
pe care le-am pus in sc,rierea mea armanul Diorus, pubhcat In Convorbm. Ia nal rog asculta:

o Stele de aun topit, fdu ce arunca deodati lumin turbure, rope, galbeng p somnoroas,
Zambet fin mocent, Ungun in papud de pae, Cafele turcesti

Crima din epopeele norchce,

puse in cu.tu, Cissomice orfane, Magnet de bumbac, Pala) eni nunusmand, Ploala grozava
p luna revarsand lumin, Metafisic ca ou p cu otet1.

TOTI
Bravo, Bravo, Minunescu I Dignus est de Agiamiu 1

La intervenna lui Urla, care se plange cl nu se respecta acordunle i citeaza ca eron de rima pe cdnd-argint(din Emmescu), lui Minorescu h e tearai chi acolith ii permit si raponeze, dupl care le vestepe: Unul smgur
dmtre vol cu agerimea sa genial' m'a inteles p de-aceea 1-am sacrat cel &atan' poet al Directlei noue. 'ata in
adevr un model admirabil ept din pana poetica i inspirara', dep ara' muz, [a] lui Mmunescu (deschizand ConvorInnle). Adevarat stil shakespenan (citete):

Uh I ce frig etc., etc.

cinci strofe din Cagearde srmanuld Dionis, care intrunesc sufragule tuturor: Bravo, bravo ... genialul, minunatui
Mmunescu. In continuare, Minunescu i Mmoresc-u cer s. va& muza lui Bramar' escu, pe Teresa.
MINORESCU
(cmpind-o de brat, pe cnd Brutnarescu h pune galentii in picioare, incet)

De mi-i da ul srutare
Nime 'n lume n'a s'o pie

Cad va fi sub gane

S'apoi cine treaba' are

TERESA
(aezindu-i bocceaua pe spate)
M'ai lovit in paliarle!
Teresa face raportul Olimpului, vorbete de Herr von Joe, de Graf von Marte, i adoarme. Mmorescu e fericit
ca descoperi in ea o musa germana.. Urmeaz scena razvrattru lui Varcolact, care nu va mai serie in Convorbni,

unde se aduna cuvinte =ate. Nu vrea s. fie unul din o ihcani ltteraturu. Mmorescu anunta ordinea de
Pentru canera acestui catren in scnsul romanesc, cf. p Matem. I. Caragiale, Opere, editie definitiva ingnati de
Perpessicius, Fundatta pentru hteratur arta Regele Carol II, 5936, pag. 257.

www.dacoromanica.ro

CUGETARILE SARMANULUI DIONIS

329

pentru edinta urmtoare: India chestae, dupl propunerea d-lui Mmunescu. Pentru ce Ducepal, calul lui Alexandru Machedon, avea numai un corn in frunte, lar nu doua? etc., etc. Actul se termini cu scandalul provocat de Prodnescu, fericit a a regasit pe Teresa. E o panuar genera% ce avert si se incheie la judeatorui
de pace, unde urma sa se petreaci actul III, (cum se anunta in broura arauatit) i despre care n'avem cuno0intil
De e si credem unuia din biografi actul NI n'a mai fost scns, in urma mterventiei lui Alecsandri: Lui
Zamfirescu, ii placea si rada, dar nu era rau; se plea deci vointei generoase a lui Alecsandri (Nicolae Tincu,
M. Zamfirescu, Revista Nou, V, 1-2, 1 5 Apt-Ale-15 Mai 2892).
Peste doi am, Egipetul este din nou obiectul unor recriminri, de astadata mai grave, din partea lui Anghe)
Demetnescu, (sub pseudonunul Gr. Gelhanu). Cum este un un articol, cu oarecari pretentu, un popas la patru
ani dupa decretarea nouei directii i anahzeaza hit= altele i Impirat fi Proletar, amarram acele extrase pentru
capitolul respectiv.

CUGETARILE SARMANULUI DIONIS

Convorbin Literate, VI, 9, I Decemvrie 1872.
Se tie din notita precedent ca Sdrmanul Thorns a fost cent, in aceeap eduita a Jummet, dela z Septemvrie
2872, odata cu Egtpetul pcu Ina un fragment din Panorama defer:Velum/or. Se cunosc obiectule aduse in eduit
ca i rezolutia acceptani pentru. tipar. Nuvela apare in numenle din Decemvne 1872 Ianuar 1873 dar era fund
ilia. din Viena, cum se poate banui si cum atesta corespondenta schimbat intre Slavici i Iacob Negruzzi: Pre
Sermanul Diorusie, sum Ion Slavici, din Arad, in .22 Ianuarie 1873, mi 1-a cent in Viena. Vorba d-lui Maiorescu: Bizar etc.Dar etc. 2). Ceca ce arunca ina o lumm asupra raportunlor dmtre redactorul Convorhrtlor i colaboratori, pe care-i linea in curent cu toate eventmentele cenaclului i arora le cerca unpresii despre

literatura tipanta in revista. Asa e i in cazul de fata. Schimbul de paren urmeaza dupi ce nuvela apare in
intregime.

Dar tot ce s'ar mai putea spune se cuvme amanat pentru la timpul sau, and va fi vertu rndul Prozei.
Insemnar" ile de fat pnvesc doar versurile.

Ms. Poezia, purtfind tulul Sdrmanul poet, se afla intr'o smgura versmne, repartizata in doufi. manuscrise: 2290,
62-64 91 2284, 17 v., 18 v., 19 v. Scrund, cum obinuia, in mai multe caiete deodati, treand dela unul la altul,.
sau dmtfun colt la altul al une pagine, redactand strofele in ordmea pe care o impuneau 'epic asociatiei sau
ale lucrului de atelier Sdrmanul poet, dep repartizat in doua manuscnse, se prezinti ca o smgura versiune. Estececa ce trebue repetat, cu cit editule Scurtu i Botez, can au vorbit de versmnea aceasta au prezentat-o oarecum
eronat. Ammtmd ms. 2284, editla Scurtu vorbe0e de uncle (strofe) impratiate, fara legatura intre ele iar despre
vananta din ms. 2290 ca este incomplet. Ceva mai aproape de adevr st edit= Botez, nu and prezma cele
doua manuscrise, drept dona concepte, din acelap an 2872, dar and din descrierea fiearui manuscris Iasi a se
intelege cA ele se compieteaza unul prin altul. Greete ins, ca i Scurtu, and pentru manuscrisul 2284, sustmecA strofele sunt In alti ordme .
In fond, cum am mai spus: Sdrmanul poet se prezinta hue suigur versiune, repartizat, din necesitti de
atelier, in doul manuscrise. Avem ama dar a face cu un singur concept, nu cu doua, redactat In dona caiete, in
acelap an 1872, inainte de a fi dat forma defmitiv nuvelei. Dovada st, mat cu seam, in strofa a 3-a. Cutback,
Ntme 'n lume etc., care dimpreun cu strofa a 4-a, ramasa la un =gut vers, se afl. redactata in ms. 2284, la voia
intimplini, In timp ce strofele i, a 0 5-11 se all in ms. 2290. Cat despre ordmea strofelor, pe care atat Scurtu

Cf. Ghimpele, XIV, numerele: 40 (II Noemvrie); 41 (iy Noemvrie); 42 (i8 Noemvne), 43 (22 Noemvrie);
44 (25 Noemvrie); 45 (z Decemvrie) mi 46 (6 Decemvne 1873).
I. E. Toroutm, Stuck: documente literare, II, 1932, pag. 299.

www.dacoromanica.ro

NOTE I VARIANTE

330

-cit gi Botez o afla a fi alta, ea nu este, cum spuneam i inat sus, de cAt prea fireasca pentru felul de lucra al lui
Erninescu. Scris pe verso-ul filelor ce cuprmd povestea lui Clm Nebunul manuscnsul 2284 este, prm excelend,
un manuscns brouillonar, ceca ce se poate veden din facsimilul dela pag. 47.
Versiunea ce publican], in intregime, cluar i ca strofele necomplete, ilustreazi opera de selectie savirsiti dela
aceasta versiune la forma definitiva, incorporad In nuvel. Se cunosc rndunle ce premerg, in fluyera, versunle.
Le vom reproduce, nu atit pentru a reconstmu atmosfera intregulut, dar pentruci reprezind de fapt o vanand
prozi a cdtorv-a din imagirule poeziei, atit din forma definitiva cit si din versiunea prima:
o Si privim acum si la dacia ilurninat de razek unei lumnri de sau, bagat in gtul unui clondir,
ce tinea loe de sfesruc. Ce vizuma i aici, ata petrecea el vara si lama I
lama, de gerul cel amaraje
trosnea grinda in adate, crdscau lemnele si pietrele, vntul ltra prm gardunle i ramunle runse am
painunea ochu. Surtucul lui, pe ranga
fi vroit si doarma, siL viseze dar gerul li ingheta pleoapele
acestea, era rnat mult urzeall decht bdtud, ros pe margim, fudul la coate, de t'idea pare ci i vantul
'n asemenea momente, in limpie gi
In urrna lui. Oamenu cscau itoruc gura, cnd il vedeau
fnguroasek nopn de lama, crede mueva cum d.' el, redus pn la culmea mizeriet, devenea trist?
Asa
era elementul slu. O lume intreagl de inchiptun umonstice h umpleau cretern, case mal de case mal
bizar i mal cu neputmta.
El baga de seami ci ganduile lai adesea se transformau In truri rumice,
In vorbe nmate i atunct nu mai rezista de-a le serie pe hartie
mai ales garafa goal era in stare
de a-1 implea de cugetan melancolice ...

_2290, 62-64
-2284, 17 v., 18 v., 19 V.

SARMANUL POET
Mai l.sati-ma i'n pace cu adevar i poesie
Cine-mi d pe ele ceva? In durerea mea cea cruda',
Daca mima-mi svacneste, daca fruntea imi osuda,
Cine terge-a ei sudoare, cine ochii mi-i mangaie.
5

-10

Surtucul mai mult urzall [este] decat batatura

Nu vedeti ce ros pe margini, ce fudul mai e la coate
Vantul chiar rade in urma-mi, cand m'a priveste la spate
Oamenii? Cu ironie la vedere-mi casca gura.
Ciubotele? Nime'n lume sa nu tie ca-s poet
Dup mandrele clcale el pe loc mi 'nseamn teapa,
DA [1] calcaiele ca ele dar prm gauri ilusa apa
Tlpile i-arat'l dintii, casca
dup meremet
Degete-unse cu cerneala samn' a mucari

sunt

15

Nid un lemn nu e [in] casa, i guzani tin sfat in tind

paltonu-i pus la jidov amanet, afara latra
Vantu'n garduri i prin ramuri, crasa lemnul, crapa piatra
-20

Si de gerul cel amarmc imi trsne.ste 'n casa grinda.

z. Ia lsati-mi in pace etc.;

4. Cine-mi sterge > Cine mi. s. > Cine s.-a.e.s., cine fruntea > C.s.-a.e.s., cine
din etc.;
5. Nu veden surtucul > Surtu > Vezi surtucul > Surtucul etc.;
9. Oamenu? Cine descoase* >
O? Cu vonie etc.
N. B. Strofele 9-12 11 13-16 figureazer In mm. 2284, 17 y, Ig v., 19 V.
9. Dar ciubotele? In lume > CAubotele? Nirne'n etc.;
la. T.s -a d. si le trebui meremet;
13. Degetele
Ant-s =taxi ifie f. 17 v., In col/u/de/as; cf. p facimulul Pag 471
soarecu tul sfat In nada;
57.

www.dacoromanica.ro

CUGETARILE SA.RMANULUI DIONIS

331

garafa pntecoasa doar de sfesnic mai e buril

mucoasa luminare e de su sfariind arde
astfel de calicie te inspira', canta barde
Ban n'am mai vgzut de-un secol, vin n'am mai bant de-o luna.
25

Un regat penteo tigark sa-mi fac fumuri ca zapada

Cu chimere dar de unde? scrtie de vnt fereasta
In pod miaung motanii la curcani vanatg-i, creasta
cu pasuri melancolici medttand imbl. 'n ograda.

Uh! ce frig
imi vad suflarea i adula cea de oaie
Peste-urechi am tras-o sdravn si de coate nici ca-mi pasa
Ca tiganu-s care baga. degetul prin rara casa
De nivod cu-a mele coate eu cerc vremea de se 'nmoae.

35

De-as putea dormi dar frigul nid s. dorm n'o s mg lese

De-as putea visa dar gerul genele mi le inghiat
painjeneste odia Ah dorinta mea e-o rata
Friptg . . Cu curechiu
ba ara ... Ce idee geniala
mi-i somn mi-i frig
sete
Ce si' cuget /a amoruri
Ce femee-ar vrea s 'mparta saracia mea lipita
Soartea ce in Romnia la poeti
pregatit.

40

Cum nu sunt un soarec Doamne macar totusi are blang

manca cartile mele, nid c mi-ar pisa de ger
Gustoasa mi-ar prea-atuncea o bucata din Homer
Borta-i calda si n'am grija nici de lume, nici de hrana.
45

Pe pereti cu colb, pe podul cu lungi panze de painjin

Roiesc plosnitele rosii, de
drag O. te-uiti la ele
Greu h-i de mindir de paie i apoi din biata-mi piele
N'au dracului nici ce suge i 'ntfun roiu mai de un stnjin
Au esit la promenada
ce petrecere gentill!
Plosnita ceea-i batrana, cuvios la mers se 'mbie
Cavalerul imbla iute oare frantuzeste stie
Cea ce 'ncunjur1 multimea e-o romantic copa"!

23. Si in astfel de > i 'n astfel de sgrifie te inspirg, cnt barde;

25. U.r. pentr'o
22. cade > arde;
Itgarg, sg-ni fac frig* > U.r.p.o.t. sg-mi fac f-una z sl-tru terg ochn, tranrcnerea, de,ri credmesesard, stiferd, ca p versal
31. Ca tiganit >Ca
(lela eta], /4ta! In arrean;
27. la curcam 11-1> Le. van:ir-1 de* o >1.c. vingt1-1 creasta;
39, Ast soarte la > Soartea ce
dar frtgul etc.
33. De-as put dorttu IncEallea] >D -a p.d.
ttganu-s etc.;
.etc.;
44. larg borta ar fi calca > Borta-1 cald ere
N. B. Dela versal 45 incepe mi. 2284, 17 v., 58 v., 1.9 v fi contsmcd pdna' la urna.
lo. P. ceea-1 bitrang, imbl 'acet i cuvioas;
5r. Cavaler este acela
greu > Greu 11-1 etc.;
47. Ah
oare frantuzeste ste; numere ruprapase Jnha, ultemor,ordmea pare que frantuzeste, ceta ce arad tcr hnbte furese
inloclat, &anta', ea pseste, cum e In textul Convorbtrdor;

www.dacoromanica.ro

NOTE I VARIANTE

332

Bruh! min frig iat pe mAnA cum codeste - un negru purec

SA-mi moiu degetul in gurA am OA prind ba las gracul
Dac'ar fi la v'o femee stiu cA ar vedea pe draculDar eu? ce-mi pasA mie bietul om la ce sA-I purec?

55

motanu toarce 'n sobA doar de foame, mAi motane

Vin inco s stAm de vorbA, unice amic i ornic
De-ar fi 'n lume-un sat de mate, zAu cA'n el te-as pune vornic
Ca sA tii i tu bAtrAne boieria ce-i, motpane!

60

Oare ce gAndeste hAtrul de stA ghem i toarce 'ntr'una,

Ce idei se 'nsirA dulce in mAteasca-i fantasie
V-o cucoan cu-albA blan cu amoru-i il imbie
Rendez-vous i-a dat in surA, or in pod in gAvAun.

De-ar fi'n lume numai mAte, ah motan a fi

[D'a bunA]
MieunAnd in ode nalte, tragic miorlAind ca Garrick
Ziva tologit in soare, pAndind cozile de soaric
Noaptea 'n pod, cerdac, pe stresini hainizAnd duios la lunA.

65

Oare cum ar pArea lumea ochilor mei de motan?

Ideale-as face versuri la junimea generoas
La blnite domnisoare si la dame cari scapr
Cum [cA] lumea un vis este, un vis sarbAd de motan?

70

Sau cu ochelari pe nasu-mi, de o treabA mai cu mot

Jus motanicum dtire-as Savez-vouz Messieurs Giraffe

striga capitol unu [] e 'mpArtit in paragrafe []

75

June pur

nu mAnca slabii soared, nul dac nu poti!

Medic [] la cadavrul unui geniu ochi[i] crud inholb

CAt fosfor au fost in crieri ca s poat s rAsar
El a inventat papara
A lui gAnduri geniale
Din ouA de cotofanA Domnilor I Eri foc azi colb!

80

doar de frig, ean* mi motane;

57.
58. V.i.s.s.d.v. tu amic
54. Imi moiu degetul etc.;
i omic ; 59. Baez era 1ndreptdpt rd presupuie cd stat de mile, din Convorbm putea sel fie o grepald
de upar. Vorruc ji boierie cer mai curdnd sat de mate ca ta verstunea aceasta. 64.
i 1-a dat > Rendez-vous i-a
;
66. i cOntind a trece.> Mieunnd de dor
dat etc.;
65. versul neterminat; completarea amdnatd
1 jale, miorlaind cu inspirare.> Mieunnd de dor i jale, nuortlind in nalte ode > Mieunnd in madrigale, nuorlk' nd
ca la paradl;
67. Pentru-a patriei Marne > Sau pnclind intms la > S.p I. in soare dup'a oarecelui coada" > Znia.
tologit in soare pindind oriceasca coad;
68. Sau in pod > S. pe pod, cerdac i streptu heinizand dums la
lun > Noaptea 'n pod, cerdac i strewn erbnind &nos la lunA,
69. mei de motan? Mrs fi nett:locust,.
imi eti

cum avea stitenpa ;

70-71 Ideale-a face versuri spunand sufletelor pure .

A Jurnmei generoase, darrucelelor blrute;

71. L. b. d., netezi dame can scapr.

Strofa 73-76 baratd.
75. A striga capitol unu Cu accente > A.s c.0 este >11. striga capitol unu, adevOruri,.
etc.
77. Medic la cadavrul unui geniu moddrepturi grave:
76. Nu inn* ca > N. maney > June pur
nesc eu derrionstrare-a; mdsura, precum se vede, depdptd. In Josul pagine:, insemnare :ola/d, creson ochii 'nhoalbl; 78..
79. A lui ginchri gemale etc.
Ce profiind > CAtO stoa i cati > Cfit fosfor etc.;

www.dacoromanica.ro

INGER g DEMON

333

Teolog Colo in templul inchinat fiintei care

Dup chip s'asmnare a creat matescul neam

striga: O motnime, motnime Vai! Haram

De-al tu suflet motnime, nepostind postul cel mare.
15

Ah! sunt pintre voi de-aciea cari nu cred tabla legti

Elea mai presus de fire, mintea mai presus de minte
Ce istoria motnimei o tot duce inainte!
Ah! atei 1 Nu temeti iadul s'a lui duhuri Mimi!
Anathema

10

surzi vi-s ochii, oarbl e urechia voastr'

Nu vedeti ce 'ntelepciune e'n fiinta voastr chiarIP

O motani ark' de suflet La sgriat el v'a dat ghiar

Si la tors v'a dat mustete Vreti s-1 pipdti cu laba?
Till! c in clondir se stinge cApitelul de lumina
15

Mosule, mergi de te cule, nu vezi el s'a 'ntunecat [?]

Sa vism favori si aur, tu 'n cotlon i eu in pat
De-as putea s, dorm incailea

Vis a gndului odin. 1

SA ma culc, pe-ochi mi se-aseaz intuneric ca o mud armonie

Vino somn! or vino moarte! mi-i aceeas mi-i tot una
De-oiu petrece cu motanii i cu pureci i cu luna

Or de nu putin import.

ti00

Poezie

srcie!

INGER $1 DEV1ON
Convorbirt Literate, VII, i, s Apnlie 1873
eclinta funtmei, ce urmeaz celeia in care cense Egtpetal i Sdrmanul Dtontste, se tine la Pogor, in 7 Septembrie
1872. Sunt de fat, afar de gazcl si de A. D. Xenopol, secretarul sedintelor Maiorescu, I. Negruzzi, N Ganea,
Eminescu, Tassu. D. Erninescu ceteste doual poezu Inger st Demon si Floare albastr, care ambele se primesc 1).
-Cum i se mai retinuse, pentra tipar, lucrnle cetite Inseduita anterioar, poezule de acum apar in Convorbiri, exact
peste o rumaitate de an.
Inger ,ri demon era terminat din Viena. Slavic' o cunostea, asa cum era la curent cu majontatea lucrnlor lut
Eminescu, de hrnicia cruia avea motive sa nu se indoiascal: Errunescu sera. el lui Iacob Negruzzt, la 3o/18
Eu ins nu cred; el e suet 2).
Marne 1872, din Viena nu lucreaz1 nimic e lene...
putin el zwe asa
pe bun dreptate dci e tocmat vremea in care Eminescu punea la punct i sfrsia, intie altele, marele poem
41 Panorama deferactunilor.

88. Ah I aten! ah lua-i-ar o turma de draci intreagI I

85. Ah stiu.p.v. de-aciea cari nu vor s 'nteleagl;
i nu-i intelegett > S.1.t.v'a.d.m. Vrett etc.
89. Anathema Orbi > A.
surzi etc.;
92. S.1.t.v'a d. mustete
Urmeazej (intent:aria o nosed sired dupd Teolog, Medic?) In oaste prapurcic
96. Vis.> Somn > Vis,
Verr imperfect pet:trued
95. Si visam visun placute, tu 'n cotlon 1 eu in pat,
Ja fnceput fume angina pin puncte-puncte S. m c. p.-o. m. s.-a. intuneric
1) I. E. Toroutiu, Studs: fi documente hterare, IV, 1933, pag. 457.

Ibui., II, pag. x86.

www.dacoromanica.ro

NOTE g VARIANTE

334

Plecat la siria, inainte de a se stabili, pentru un tirnp, la Arad, in cancelana avocatului N. B. Stanescu, Slavick
se interesa In scrisoarea de] a 4 August 1872 de soarta poeziei amicului sau: N'a trimis Eminescu: Inger
Demon? Poe= Imi pare in genere bunisoara 2). Ceca ce explica si mai bine rezervele cupnnse in scrisoarea dela
To Aprilie 1873, expediati din Arad, dup apana poeziet in Convorbtri: MA intrebt de poezule lui Eminescu.
Eu le aflu mai slabe deat Momia est. Este ceva forsat mai ales in Inger si Demon . A doua poezie Floare
albastta] este mai bunk. i apoi Ina una despre Erninescu. Mie Imi mai place frumosul serun deat acela std.
lucitor, mii mai place o Vinere de marmutia cleat una de aur. Erninescu straluceste prea mult In poezia sa
Poate c gustul lui este mai 'halt deat al meu, dar eu zw, el soarele este mai frumos in zori decat in miaza-zi 2).
Ceva forsat i in genere but:ward sunt nopuni ce se compIeteaa i exprim'a o opone crit1c, ce nu era asa departe
de adevr. Inger ji demon, cu toate strIlucinle de amanunt, culmudnd in magnifica strofa: A ventt un rege palta'
coroana sa ankcd
ramine, chntre poemele lui Errunescu, aceea in care umbrele i neglijentele de forma covar sesc.

Ms. India ad, poema apare sub tidul E ingerul au or umbra ta, in ms. 2259, 27-28 in submanuscnsul Marta,
sub nurna.' r' ul 16, imediat dupl Inger de pazd. Este o versiune mult indeprtati de textul pubhcat i necompled

se

termina cu v. 44 scne Botez, In editia sa (pag. 298). Cat de deprtat este, se poate vedea din confruntarea
textelor, cea mai adncl schimbare fund trecerea dela persoana I-a la a DI-a. Dar necompletd nu. a poezia setermina cu versul
e un fel de a vorbi, propriu lut Botez, pentru care, consecvent procedeului sau, once vanand' ce nu se poate raporta la textul definitiv pierde din valoare.
Mai aproape de adevr e Scurtu (1908, pag. 142) and serie. ... e o vanant antenoara i infenoad a celor
x strofe dela inceput, formand o poezie intreag, datad de Enunescu 1869 Dec.. In adevar, poezia este completa, in aceast form, de sine statatoare, la epoca aceasta, and Inger Demon, in forma din Convorkri, nu era
nici ma:car schitad. La epoca aceasta, 1869-1870, poezia e una din fetele dipticului, a canna ceealalt fad e Inger
de pazei. i in conceptia de atunci, poema era fouta. Intre 1870-1872 poezia se intregeste cu reflexele celedalte
conceptii, din Impdrat p proletar, dimpreuni cu care, precum vom vedea, alcatueste un alt diptic. Cele pattu strofe,
adaogate de Scurtu, din echtta Saraga sunt, minus tiparul metric, de dincolo. i pentruca ne aflrn la precizarde
disjungenle acestea, de conceive, s struim asupra unui bine verut amanunt de cronologie.
Se cunosc randunle de catre sfarsitul nuvelei Seirmanul Thom; and croo, extlati in v'un sat spre a se lubix
departe de sgomotul lumei sunt infltisati, el, cu fata
trata si fild din care nu se putuse Ina sterge amaraciunea unei tinereti apsate, ci ramasese inc inteo trasatud de nespusa naivitate in jurul gurei, lang fizionomia
oval, rtunot 1i alba a ei
chipul unui tanar demon lnga chipul unui inger ce n'a cunoscut ruciodat indoiala ._
Aici d-1 D. Mudrasu glosead Pleand de act a ajuns Eminescu la poezia Inger fi demon, pubhcati in Cono. kt.

1873, I Apnlie si 'n care gsim versurile: Ea un inger ce se roag

El un demon ce viseaza: Ea o imm

de aur El un suflet apostat ... 8).

Aminuntele cronologice de mai sus arata.- ca, dimpotriva, nuvela foloseste imagina, veche de aproape trei am,

din India forma a poeziet. Asa cum, fid doar li poate, tot de aim pleac i sugestule tabloului Caderea Ingenlor din Cezara, pentru care pozead, in demonul urrnant, Ieromm 4). Si cum, din aceeasi epoa st din aceeasi
matca ca poezia, pleaca si portretul lui Poems, din Getuu Purim, de care trebuesc alturate notele margmale,
subsolul poeziet ce urmeaz, schilate in dreptul strofelor a z-a st a 3-a:
Eu din contra
care vazusem figura frumoas a acelei Luce a pamntului, a acelto inger
blond, eu il visam 21 st noapte, li mi se pare ca atuncia and ingenuchiam la o icoan neagr de lemn
din bisenca noastd, cand daselul murmura in strana lut rugciuni inteo lunbk. veche It mai mult
slava, pe and preotul in altar 1st tnla slabele sale mani spre cerun, mie mi se parea a mohorita
rosie icoan a Matcei Domnulut din iconostas lua contfin din ce in ce mai albe, fata sa cea stears sineintelead. devenea ca suflat de-argint trandafilm, prul sau acopent de mararn brodat cu aur parea.
ca undoia in lungi It dezordonate bucle blonde ca aurul, ocho sit stmp de vreme pareau ta lucesc ca.
dona flon vinete, tar buzele sale sante, galbene Ii inchise preau rozete ce murmura vorbe, pe and'
halm cea plink' de faldun i rosie, devenea in ocho mei panijeniti alba ca gazul cel alb. In bisend in loco!
Maicei lut Dumnezeu, eu pnveam prin lacramile mele amare de amor pe acel chip drag =met mele,
pe Poem 5).
Se specifia, inainte de a da curs, textulm acestum, prim, din Inger p Demon a variantele, din subsol, sunt
de dou felun Uncle, variante propnu zise, deci antenoare. Altele, ultenoare, and incepuse prelucrarea poesiet,
dar parasite. De aceea s'a notat in mod expres, cam' gen apartine vananta.

1) 'bid. II, pag.

193.

Ibtd., II, pag. 203.

8) M. Enunescu, Scrters Itterare, comentate de D. Mutirasu, ed. II, 1939, pag. 81.

Ibrd., pag. io9rit.

Ibtd., pag. 171-172.

www.dacoromanica.ro

INGER g DEMON

335-

2259, 27-28
16 E INGERUL TAU OR UMBRA TA?
i. Noaptea 'n doma intristaa pin lumini inglbenite
Faclelor de cear alb, cari ard lng altare
Cnd altaru 'n fundul domei st intunecos si mare
Neptruns de ochii rosii a lummelor plite
z. In biserica pustie lng-altarul din prete
Genunchiat st' pe trepte o copil ingereasel
and nainte-i pe icoan st in gloria-i cereascl
Maica regelui iubirei ce pe lume trisa vede.

In biserica cernit printre negri muri de jale

Nep.trunsi de-a noptii stele ce asupra ei veghiaz1
Ingerul-copil st, plnge si la mama 'ngenunchiaz'
Mama lumei, mama milei, mama pangerilor sale.

Cufundat in intuneric lng-o cruce mrmurit

Coatele pe bratul crucei le distind si le asez
i din umbra mea cea deas ca un demon eu veghez
Ochii mormntati in capu-mi, fruntea trist i 'ncretit.

15

5i brbia mea s-apas pe a crucei umr rece

Prul meu negru ca noaptea peste-al marmurei brat alb
Pe cnd candela cea trist cu reflectul ei rosalb
Fata ingerului palid cu lumma-i vrea s-nnece.

20

6. Ea un inger ce se toag, eu un demon ce tutbeaz

Ea: o inim de aur; eu un suflet apostat
Stau in umbra mea fatal de o cruce rezemat;
La picioarele Madonei trist, pal, ea veghiaz.

7. Pe un mur inalt si rece de o marmur curat

Alb ca zpada iernei, lucie ca apa
Vezi copila cum aruna umbr trist' ce se 'nclin
Umbra ei, ce ca i dnsa st in rugl 'ngenunchiat.

25

N. B. Arii 1nd:cal intotdeauna: creion, cerneal, convins cd schrmbdrde nu sunt din eruta,: epocd.
Titlu:crelon ulterior, c.ca 1872: Paza mnocentei.
7. Cnd nainte-i st 'n icoan C. n.-1. pe.
3. Ulterior, cerneald . In bisenca pustie Janga' arcul din parete;
icoan etc.
Ulterior, marginal:: cu creion, in dreptul strofelor a 2-a si a 3-a: fcha cu lumina* ei* rosie* curge* i se uit
mirad* in ochn si pe panza mohorit unde surade Madonna. Bolt Sub bolt fclii i flon Madonna panza',
mohorit.
2o. Ulterior, cerneald F.i.p. Cu luir:una-1 va 5117. Ulterior, cerneald : Si b.m.s.-a. pe a pietrei umar rece;
23. Ulterior, crelon : El in umbra lui fama' stA de-onnece;
21. Ulterior, ere:oil Inseaz1 pentru turbeazI;
cruce rezemat;
precian se vede, nu-s general:zafe ,
V.

www.dacoromanica.ro

NOTE g VARIANTE

336

Ce-ti lipsete oare ie, copilita pala, trista,

Decat aripile albe ca sa fil un inger pal

Ce se pierde in privirea chipului cel ideal
A Madonei ce surade peste lumea ateista.
Aripi albe catr ceruri innaltate!
Dar ce vad? ... Pe-a umbrei umeri ce se 'nnalta i se 'ntinde
Dota umbre de aripe ce se mica tremurande
Dou aripe de umbra atta ceruri ridicate 1
Ce-ti lipsete?
35

io. 01 Nu-i umbra ta aceea! ... Este ingeru-ti de paza

Care chafan... un suflet pe muri netezi se resfrange
Cu aripi aeriane langa tine el se plange
Langa tine ingenunclue, tanga tine el veghiaza.

AO

ii. Dar de-i umbra ta aceea, atunci tu un inger eti

Daza aripele-ti sante nu le vede lumea vana
Numai murii tniti i palizi vad aripa-ti diafana
Murii snti, ce le reflecta pentru ochi-mi pamante.sti.
1869 Dec.
Toate celelalte manuscnse, in care se mai intlneste Inger fi Demon, sunt fragmentare si toate cam din aceeasi
epod, 1871-1872, cnd se decide si completeze intml concept, si amplifice tema.
Le insirm in ordmea versunlor din teztul defmitiv, care se poate s fie si aceea real cronologicl.
In ms. 2259, 280v. se atil etoma a trei strofe, cuprinznd versurile 49-6o, din textul definitiv. Diferentele;
ciad minarle, cnd importante, cum de pild, in v. 49: Ea? Regin'a fan', etc.

2219, 2e0 V.
50

55

60

Ea? Regin'a fost Un inger blond cu diadem de stele

Trecea 'n lume fericita, inger-rege i femee,
El rascoala in popoare a distrugerei scantee
Colo'n proletarii p1izi viermuesc ganatri rebele
Despartiti de-a vietii valuri, intre dansa i 'ntre el
Veacuri sunt de cugetare, o istorie, un popor
cu toate cate-odata se 'ntilnesc i ochii lor
Se privesc par a se soarbe urui pe-altii

Ochii ei cei mari albastri de blndete dulci i moi

Ce adanc patrund in ochii lui cei negri furtunosi
Si pe fata lui cea pala trece-uor un nour ros
Se iubesc Si ce departe stau de-olalata amandoi?

29. Ulterior, cerneald: Ce-p. 1.o4. copil4, scump, trist.

36. Marginal: indreptate (peturu ridicate), dar
respns indatd in parantez;
41. umbra ta si tu, sublimers ca cerneald, ce nu par rd fie simultane ca apia poeziel;
43. Inlociare simultand dar pirdsst : Numai mural sint si rece vede tanta diafang., dupd ce mai inainte incbirere
In parantez pe tristi i palizi vld ,r; notase marginal ei vAd ceea ce ar fi dur la o prima formo a modificdrii: Numai
mum
ei vgd > Numai murul ... vede;
44. Murii santi, ce-apoi le-arat si la ochi-mi pg.'mintesti > M.s. ce
o arat si la ochi-mi pmintesti.
22)-31,28o v.-5i. in popoare =mea* > in p. a. clistrugerei ;
53. In viat' att > Desprpti etc.;
55. i cu
toate asta* > 8.c.t. cateodat etc.;
56. Venid neterminat ;
57. Ochu ei cei man albastri, dulci ca dou
blnde stele;
6o. [indescifrabil] > amndoi.

www.dacoromanica.ro

INGER g DEMON

337

Urmeaza ciorne diverse pentru exceptionala arda 6E-64. A vend un rege palid etc. Intiia ciorni nu e in 2290,
28, cum noteazI Botez. De asernenea gresit adaugl di tot acolo se aria i l'atta strof din cele y publicate intliu
In editia a.raga, si integrate de Scurtu In editia lui.
Primele ciome ale strofei 61-64 sunt in ms. 2291, 88-38v., carnetel de Viena, legat in piel; unde printre alte
crmpeie de poezii, urmroarele doul strofe: intiia, in versuri albe, p. strofa 6E-64, cu versul 4 ra'cand tranzitia
catre strofa 65-68 din textul defmitiv; a doua strofi, e desigur o prim vananti a acestei strofe 65-68.

2291, 38-38 V.

Au venit un print ferice, mandru ca clinteo poveste

Mi-a 'nchinat flori miadre de-aur i &ademe Instelate
A venit un rege mindru mi-oferi a lui coroni
Grea de glorii i putere mima 'mi timase 'nchisi.

65i veni el

pe-a lui frunte pali multi* e durer e

E frumos, sirac, de ginduri plin s' atit de pirisit
mea ininai i-am dat-o ce Irmalt, ce fericit
Deveni de-atund sirmanul

dupl car; reia strofa 61-64 in forma apropiat de textul defina iv-

A venit un rege palid, si corona sa andel

Grea de glorii si putere
si trece cu ea, imediat, in 2290, 28, unde se prezint in z forme, deduse din strofa 6E-64 de sus:

2290, 28

io. A venit un rege palid si corona sa anda'.

Grea de glorii i putere Pa ei poali-ar fi depus
Pe-ale tronului covoare ea pidorul de-ar fi pus
In Insceptrata man', mina-i dulce, albi, mica.
1. Au venit un print ferice alb ca visinu'n april
pe membrele-i rotunde duld i nalte-albastra hain
Arunci cretii ei splendizi In a ochilor lui taini
Ea v'zu iubirea blnd unui Inger de copil.
Urmeazii cele patru strofe, ale prirnei edith araga, ce sunt o continuare a strofei 73-76 si ale cror idei
sunt inrudite ca acelea din Impdrat ,ri Proletar. Precizm: sunt, de fapt, 4 strofe o un vers. Desi in contumarea
V. 76 din textul definitiv, le-am numerotat aparte. Ar fi insemnat altminteri s adoptIm criteriul lui Scurtu, care
le-a Incorporar in editia sa, ca toate cl Emmescu le eliminase.
22.90,28.

ro Strofa baratd cu cerneald ralle, dupd utilizare.

6z. G.d.g.s.p. la picioare-i ar fi pus; de fapt: la picioare-i la(sie) ei poal; 63. Pe a tronului >Pe-ale etc.;
gingas i mic.
64. i In insceptrata-i min,'
63. Se cutrernura de-iubire o 'n a oclulor lui tninl.
20. 6z. Au v.u.p.f., fata alba' ca zhand;
In acelas: manuscrir, k f. 1.6 v., din aceeali epocd, un portret fui:in:ti care Incepe cu: Ea era albd ca zdbard. ..,
ipotezd pu/in probabild, porpe care G. Bogdati-Duicd se credea Indrepttit .rd-I pund in legdturd tu Veromea Mide
fred fund din epoca de Viena i de o alcciluire pur lderard1).
Bogdan-Duic, Venus Anadyomene, Buletmul Mihai Eminescu, V., 12, 1934.
22

www.dacoromanica.ro

NOTE $1 VARIANTE

338

2290,

73-74
O ades suit pe-o piatr, cu turbare se 'nfaoarai
i fruntea turbure i incretita
Prea ca o noapte neagr de fartane-acoperia
Ochti fulgerau si vorba-i trezia furia vulgar.
In stindardul ro

75

Dumnezeu? O umbra goal cu-a carui nume v'apasa

Orb ar trebui &A fie, surd or rdu, dac ar fi

Dac st 'n a lui putere rau 'n lume-a nimid

Atuncea de ce n'o face? Daca-i insui ru v pasa
De-a lui ordine? Dar nu e. Ce-i clreptatea cea lumeasca
E-o 'ngradire contra voastra; legile nu-s pentra ei.
E usor traiul in lege pentru danii pentra cei
Ce-au fcut ei insit legea, pot, cum vor, s'o talmaceasca.

Binele? and ai plmntul, e uor ca s fil bun

Patria? Lor d martrea 'a puterei aspra varga
Pe ei cu aur i glorii, pe noi cu greul ne 'ncarca
Ah! ei sunt neltor, noi mne1aii nebun.

fo

Ne tampesc spre-a crede 'n orce, dar ei nu cred In nimica

Noi varsam sange 'n rasboaie i cu miile murim
Pe sama sangelui nostru ei sunt mari i respectati
Noi gunoiul i ei aurul, noi curagiul i ei frica.

15

Pe ei ii caut g1onii, noi glonii ii cautam.

In aceiasi manuscris, cu creion, din aceeasi vreme, douI strofe, din cari a doua, desi neconturatk e in deaproape larudit cu cele de mat sus:
2290,

Fulgeri fierb pure [0] sfinte moartea lumei s'o lumine

Cera 'n dopot s s'avante, smulgand spatiile cu sine
Miscand limba lui de tunet printre nourii cei dei
200, j3y.f. N. B. Toate strofele barate ca creson ro u.
73. 0 ades suit pe-o piatr infasat se > O a.s.p -o.p. ca tutburare 'n (sic) se 'nfasoar.
In. Patria? A lor ea este, h d glorie si nume > Patria? E-a lor > P.? Lor di etc.;
14. Noi vrsm sAnge
'n ra'sboale ei 81 fie > N.v.s.'n. rsboaie si etc.
In Scurtu (Saraga) oarecari dijeren/e, precum urmeazd: 1. Dumnezeu zicea o umbr-i cu-a carui
nume s'apag; 2. sublunat: dacd nu rdu; 4. Atunct el de ce etc.; 5. D.-a. 1. o ? D. n. e. Ce-i.
dreptatea omeneascil?; 8. Can au facut-o insu etc.; rr. cu-aur i cu glom, rz. noiinselatu nebum:
13-16: Ne tmpesc spre-a crede'n once, dar ei nu cred in rumick
Pentru paces i tranrea lor noi sngele-1 vrsim,
Pe ei gloantele Ii cad, lar noi le cAuttn.
la urm? Noi gunonilsi ei aurul ce ne stricA.
Strofd, ca fi restul dealtminteri, pasa la puad fi epoluatd faid de textul dela etaj fi care are avantagiul cd rezolvd..
chestrunea versulus rdzlet: Pe ei Ii cautai glontu etc.
Ordrnea prsmd:

1z. Cera 'n clopot s s'avnte smulgnd spatule cu sine (a)

Fulgen fierb pure [si] dilate moartea lumei s'o lumine (b)
(b) Fulgenle > Fulgen.
(a) =Find* > smulgnd;

www.dacoromanica.ro

FLOARE ALBASTRA

339

Sclavii? Sunt Resbelul? Este. Caste*? sunt. Rtiu/ rAmine

Alte forme tot acea.si ce dispare-i num'a bine
A vedea vrei viitorul te intoarce spre trecut
Cci Omntul e-un cadavru i istoria necrolog.
Motive inrudite se intilnesc nenumarate ia i colo. Familia lor nu va putea fi reconstituit de cat dup ce
se vor fi tiparit i cronologizat toste textele. Dintre cele de epocii, sub raportul scrisulbi i catar al contaminarii temelor, vor trebui sa fie luate in seami Un roman, Ta 'yam asi etc. Carnetelele de Viena sunt presitate
Cu atan motive. In ms. 2290,50, acest sing= titlu : Demon ,ri !tiger (0 tragedie ).
i in acelas ms. din aceeasi
epoca, poemul postura (publicar de Chendi): Demonism. In ms. 2291, 41 v. celalalt poem postum (deasemeni
tipant de Chendi): Msrodoniz,metresa lus Dumnezeu (Lucifer) i supratitlul: Din Demand , lar la pag. 52, Insemnarea Plan. Mirodoruz intretesutl cu idea Demonului (Weltgeit, Geist *)

i Cu Povestea

cei-am povestit ei.

FLOARE ALBASTRA.

Convorbiri Literate, VII,

1,

i Aprilie 1873

Cetit, dup cum s'a va'zut din notita anterioar, In aceeasi sedint a Junimei, dad co Inger ,ti Demon sj
tiparita in acelasi numa.'t al revisteiFloare albastrd face parte dintre cele mai putui intelese din poezule lui Eminescu, In once caz din poeziile cele alai expuse neintelegerii, i hid, din cauza desvssitei lor gratii. Dad; pentru
precum s'a vazut, poezia era rnai bunisoara, pent= cerberii i zeflemistil timpului ea a fost un bogat
izvor de rstlmaciri si glose ironice, toate, mai mult sau mai putin, variattuni pe tema glumei din Musa dela
Borla-rece, a lui Mihail Zamfirescu. Un citat din gravul Anghel Demetnescu, dela 1875, ce se va intalni in notita
poeziei urmtoare, anti pan unde poate merge lipsa de receptivitate, pentru cele fragede, ca i servitutea glumei ieftine. Nimeni, bask nu l-a inttecut intru aceasta pe Aron Densusianu, pe invtatul acesta aspru, care si
inainte i dupl Grama, s'a aplicar, co cele mai virulente sarcasme asupra poezillor lui Eminescu i asupra seraftcei
Flori albas/re, in deosebi. Amatorul de cunozitti il poate unman In toad statoisuca i obtuza lui atitudine, dela
scrisonle literate din Oriental Latin (retipante in Cercetdri laterare, lap, 1887) si pini la lungul sau studzu despre
Literatura bolnava, id est Emuiescu, din Revista crittcd-literard (II. 5-6, Maiu-Iunie si SO, Oct. 1894). Oricat
neintelegere, neat de dusmaiThos"exprimata, n'ar fi putut umbri, keg, una din cele mai perfecte, in delicata lor
putere evocatoare, &titre creatiuntie lincei eminesciene.
Intre interpretnle cu can a fost Insotit si care nu puteau s nu dud la simbolul romantismului german,
se cuvine retinuta aceea a lui G. Bogdan-Duica", pentru care Floare-albastrd este in primul rand un document
biografic. Apropierile de peisaj si de continut /Litre cateva din poezule aceleiasi virste, a locului natal, precum,
Din strdindtate, Un roman, Floors albasird, dadeau istonografului indreptaprea sa vorbeasca de una si aceeasi iuktd

5. S.? S. R.? E. Tot ce > S.? S. R ? Este. Caste etc.

N.B. "Versa 8 in forma, dela eta), se afld in realstate pe fila 28, a aceluraii ms , nade conturat, a fost refinut, in/re

ale cloud forme ale strofei 61-64. Formele intermediare sunt :

istona-i un nec.rolog
(pe fila .s6)

parnintul e o rack' i istona necrolog (pe fila 28)

22*

www.dacoromanica.ro

NOTE g VARIANTE

340

dela I.potefti, pe care ar fi cantat-o India oarl in elega Elena (cf. capitolul Mortua art!). Folosind imagina clasicii,

ne-am afla adica in Lata unei Beatrice pe care ar fi diutat-o i cantat-o intreaga viead, chiar dincolo de intrupnle ei pamantene. Interpretare ce nu exclude tausi, pe celelalte.
Ms. Roans albastrd se 411 In singurul ms. 2259, 204-205, si inteo forma necomplet. E una din dipiile de
atelier, ale celor &mini 5 strofe, lipid pe dou din f ilele detasate, ale unuia din micile caiete cartonate de Viena.
Tot In aceste pagine, la fel lipite, si cpii dinteo forma' evoluat a Oneknei. Restul strofelor s'a rdcit, ducnd
cu sine si enigma ultuntilui vers. Faptul trebueste specifmat, Cu star mai mult Cu cat indicatiurule de pink- acum
nu sunt tocmai clare. Scurtu noteaz, In editia sa, el in manuscnsul respectiv se afla: textul identic al primelor
anci strofe, ceca ce ar lusa sa se creada c pentru rest, textul nu e identic. lar Botez precizeaza crt, necompleta,
versmnea prezint nurnai cele cinci strofe dela inceputul poeziei. In realitate manuscrisul cuprinde 6 strofe,
cum se poate vedea din reproducerea de mai jos, care desi aproape aidoma cu textul pubhcat maul s fie
transcrs, de oarece mai sugestiv apare procesul de eliminare, aphcat de poet, acelei inedite strofe a 3-a. In
treack s spunem c, desi de o lectura intrucatva dificihii, strofa e totusi desafrabill i adaug o imagine, cu care
abia poezia de mai tarziu, a lui Minulescu, ne familiarizase Interesand socotim i vananta versului Pwaraulele,
ceca ce arata- cii dintru indru 3 strofe Incepeau de-arandul cu Inzadar. Forma ultun, ca elinunarea strofei a 3-a
i ca stabilizarea versului Piramidele operatie radical si de un nedesmmtit instinct artistic
constitue rat
doar i poste, o biruint si o ilustrare.

22/9, 20 4-20 f
FLOARE-ALBASTR.A.

lar te-ai cufundat in stele

Si in non i
'n ceruri nalte
De nu m'ai uita incalte
Sufletul vietei mele.
5

Inzadar rauri in soare

Gramadeti n'a ta gandire
campiile asire
intunecata mare.

10

Inzadar La Plata mana

Santa-i mare argintoas
Prin campii intunecoas
Prin padurile batrane.
Piramidele 'nvechite

15

Urca 'n cer varful lor Mate

Nu cata in departare
Fericirea ta iubite.
Astfel zisa mititica
Dulce netezindu-mi prul
Ah ea spuse adevrul

20

Eu am ras n'am zis nimica.

9ro. Inzdar La Plata curge
Ca o mare argintoas
r 1. de fapt : Prin campii cknpu intunecoasa
13. In zadar vezi piramide;

www.dacoromanica.ro

FLOARE ALBASTRA

34'

Hai in codrizl cu verdeata'

Unde isvoase plang in vale
Stnca st s se prIvale
In prIpastia naIreat..
Spuneam ca restul, rtcit, al poeziei a luat ca sine si enigma ultimului vers. Intr'adevr. Deslegarea nu va
putea veril dect In ziva In care bazardul binecuvIntat va fi scos la iveati i restul, necunoscut deocamdat, al
raanuscrisului. Textul Convorbirslor, ca si al celor mai multe edipi, ca Maiorescu in frunte, sun: Totu,ri este trist
In lume. Editide Ibriileanu, Ortiz (tutto ora triste nel mondo!), Dragonurescu dau: Totul este inri In fume.
La Muesca: Totsgi
iar in not.: Totusi al poetului rdmdne,
drept, nefirese. Cea mai categoncl, cuna era
si de asteptat, este editia Dragomirescu: Am adoptar vatianta Total este trist in lume In loe de gTottni.
este ... (Convorbsrs lacrare, Scurtu) pentru ea aceasta din una este o evident greseal de upar, care s'a strecurat i In editia Nalorescu, (pag. 208).
Despre tiparul, plin de greseli, al Convorbirslor e muttl si se mai vorbeasci, i totup, dac e Inglduit a spune,
cine ar putea afirma ca siguranta, de care singur d-1 Mihail Dragomtrescu nu se Indoieste, ci. bizarul vers, In forma
din Convorbiri, e numai decitto croare de upar. Totul este triti in fume e, de bunseam, i simplu i firesc. Dar

sfrsitul poeziei e poate eu mult mai profund. Poate el In forma aceasta bizar, asemeni fntnilor adnci,
versul ascunde un octuu de lumia', ce trebue dibuit i desprins, cu atentie, din intuneric.
Textul, asa cura e cunoscut, mai ',rema dou incertitudini. India versal: Nime 'n fume n'a s'o pie, din
Convorbiri i Maiorescu, apare cnd asa (Duic, Ibraileanu, Calinescu), alud Nime 'n 110118 M'O s'o pte (Scurtu), cAnd

Nime 'n lame n'o reir pse (Dragomirescu). Dac prima forma e, fr Indojalfi, cea eminescian (in lipsa manuscrisultu,

se poate apela la forme ca Clopotul n'a pldnge din Impdrat p Proletar), ultima rezolv toate obiectiile de noneufonie. In once caz alegerea cat s se faca' irme respectul /a forma originar. si ere= radical..
In strofa a 6-a Convorbsrile dan: L'ngd bolla sea senindi sub trestia ceo lsnd Ola fel: Maiorescu, Scurtu, Dragomirescu. Dula- indreapti: LeIngd trestla ceo
sub bolla cea senind, (Ortiz folosind Incl o inversiune: Sotto

la volta serena del cielo e il leggiero le//o dei rana); la fel Ibrilleanu. La alinescu, verstunea din Convorbiri iar In
. . . . Ldngd Irania esa lsnd p sub bolla tea senind. De bun searal ca trebue s ne tullera
not.: firesc ar
lui Bogdan-Duic.
Dar si acestea, ca i versul-enigm, ou care se incheie poema, rimn pe seama viitorului.

In lipsa unui manuscris complet sau a vreunui rnotiv inrudit de aproape, transcnem urmtoarele versan,
al azor indepartat ecou, nu ni se pare lipsit de interes. Poezia e din ms. eterogen zz6o s apartine, dup. vecintitr, insemnate cu creionul, epocli de Berlin-Iasi. O poezie vecina' vorbeste de teatru romnesc si de Elisa
Muller: In teatru romdnesc-A: e Elisa Mfiller.
2260, 133

Ah 1 ce dulce-al fost tu ros

Cnd svirlind-o 'n a ei poal
Ai implut lumea cu miros
al ei [sAn*] cu rIcoreal.
Ast6z.i frunz,' catr frunza

Tu esti neagrI,
linde esti tu dus 'n lume
Unde esti s'o vezi
2219, 204-201.- 22. Linde riuri curg > ti. isvoare etc.
2260,133 z. C.And te-am > de fapt C. svrlind-o In (sic) a ei poal;
indescrfrattle,

www.dacoromanica.ro

5. doud reziduuri de cuvinte,

NOTE F VARIANTE

342

Numai umbra unui miros

Dintre foi respiri.'' o leaci
Nu-i nimic in asti lume

10

Nu-i nimic si nu tread.

Vid viata-mi o poveste
Curgind lin mirositoare
Ca i florile uscate
Invelite* 'n cutioare.

15

Bibliografia periodicelor noastre cunoavte o revista., ce vi-a luat titlul dela suava poemi eminesciani. lid
in ce termerii explica AL Antemireanu, cnticul i doctrmarul revistei, acest botez. Poetul de care e vorba e St.

O. Iosif; Da am luat aceste drgute cuvinte in intelesul lor idealist, in intelesul german al lor, cad la germ=
j7oare-albattrd e simbolul celui mai curat ideal. i lata" cum; Navul revistei a fost un poet, un poet gingav, bun
cunoscator al literatudi germane. Alegand acest tidu, el a fost mspirat de poeziaFkarea-Albarta a lui Eminescu
vi and ni l-a propus a aritat tot deodati i fruinosul sens pe care floarea aceasta l-are in poezia germani (Emir.
[Al. Antemireanu]; Floare-Albastrd in Floare-Albastraf I, 4, i Noemvrie 1898).

110:`:`

IMPARAT SI PROLETAR
Convorbiri Literareo, VIII, 9,z Decemvrie 1874
Cand apare poema aceasta, care avea si determine peste cateva luni, Intiul studiu, mai consistent, al lui
Anghel Demetriescu, Eminescu se afla la Iasi, in calitate de director al Bibliotecii Centrale, numit pe ziva de
Septeravrie 1874, de citre Titu Maiorescu, acum mirustru al Cultelor. Este ceca ce zeflemivtii dela Ghimpele,
in indiritnica lor fantasie, numesc ciraclarliselde dela Convorbiri Llterare:

pe junele -Eminachi
Din Berlin abia sosit
In local lui Botnarachi,
Peste Bibili l-a numit1).
Urmind sugestilior i insistentelor lui Maiorescu, poetul primise si se pregiteascai pentru cariera universitara' 2). Incepuse doctoratul vi urma sa se intoarci pentru exarnene, la Berlin, pe la jumitatea lui Noemvrie,
ceca ce nu s'a mai intarnplat2). In Noemvrie, in sclumb, se situiazi pentru el, evenimente grave, cum e moartea la Berlin, a fratelw san erban, sau hotiritoare, cum e statomicirea relapilor sale cu Veronica Mide 4). Munca,
13. Aud viata-mi etc.
lo. Dintre foi li mai respiri;
Gbtmpele, XV, 8 Septemvrie 1874. Din aceeavi oficin, i in acelavi spirit, in Calendarul Gbimpelui pe anal
z174r, la calendarul sfintilor, Marti, z Aprilie: f Pis. Tau Tira Liviu Maiorescu creiazi Noua direc-pune, iar
In Calendarul GbImpelur pe anal %RN, Miercuri, z Aprilie: f Par. Tau Tau Livm Minorescu, ficut mirustru,
pirasevte Borta-Reve.
2) I. E. Toroutiu, n' ad ji documente literare, IV, 1933, pag. 99-113.
.1) Ibid., 122+ 294.
4) Ibid., 127.

www.dacoromanica.ro

IMPARAT I PROLETAR

343

difidil si constiincioas, de biblioteca', preocupanle locale, procesele de constunta, pe care i le ridica perspectiva unui titlu filistinean, cum o spune insusi, si unei canere plina de rspundere stintifica, coroborate eu neajunsurile materiale si morale ale intermediului berlinez, explica poate parasirea proiectelor iniiale. i daca n'au fost
determinante, poate el tot ele explica, in oarecare malura, prelucrarea defirutivi i tipa'rirea poemei, ce ne interescaza, in imprejurir. ile de acum.

1118. Caci in forma iniial Impdrat ji proletar se situiaz in epoca vieneza

pela sfirsitul anului 2872a, serie

Bote; in editia sa (pag. 300). Judecand dupi caracterele grafice, dupl ortografie, dupl materialul intrebuintat
(barda) cred ca acest prim tipas al poemei, poate fi situat in imediata' apropiere Cu Epigond, asa dar balate de
August 2870. Evident, nu uitaim data de 21 Mai 1871, dela care pleac versul: Versalita invtnge

:arel Comuna

tale. Dar nici versul acesta, nici cele ce urmeaza nu figurau In aceast prima versiune. N'ar fi, asa dar, exclus
ca in prima forma' Impdrat ji Proletar sa fi fost, asa cura 91 titlul indica numai o tinguire a Proletarului. Cronologie ci creatie merg mana in mina% Pana la lamunrea acestui punct, pana se va sti, adic, daca Proletarul poate
urca asa de sus, cronologiceste, sA aminum ca atan probleme au preocupat pe istonograful Gh. Bogdan-Duicii,
a ami concluzie menta s. fie retinuta: Imprat si proletar a foil ecoul poetic romtinesc al acelei fisrberi mondiale,
traite de poet in Viena, apremie de poet cm l'urna sa cm _sudecata ce-i va ft ree,rit dtn multtplele lectitri anterioare
citate mai sus. i citind, imediat dupa aceasta, versul Versalliei, amintit si de noi, (despre care spune hotrit di se
afl in ms. 2285) crede a putea decide ca. A Proletarul luiEminescu a fost scrir dupd suprimarea comunei parisiene 1).
Cura am spus i curo cetitorul singur va verifica: Proletarul e In ms. 2259 si e anterior Comunei, pe care
n'o aminteste. Versul invocat de Gh. B.-D. e in a doua versiune Umbre pe pdtrza vremet din ms. 2285, cdpie de
Berlin si care reprezmta' o forma evoluat a poemei. Cu adaosul, ca" versul Versal/te: e si aici introdus dinteun
alt rnanuscris, de Viena i redactat desigur, dupi caderea Comunei.
Aceasta prima forma. fragmentara poart tulul Proletarul, schunbat, in epoca betlmeza, In Ideile unui Proletar

figureaza In ms. 2259, 170 y 172 y. Dupl cum se poate vedea, si este si indicat in notele respective, cunoscuta prima stroa lipseste. O adauga abia la sarsitul manuscrisului acestuia, mai tarziu, in clipa ciad ?acepe si
lucreze la tiparul II, ce se va ints/ni in ras. 2285. Pe bun. dreprate, deci, ea figureazi numai acolo.

L 2219, 170 V-172 V

PROLETARUL

Tke

i nu-mi mai spuneti c. omu-i o lumini

Pe lumea asta mare, pe-acest p'imnt pustiu
Nid o scantee 'ntr'insul nu-i candi& i plin
Murdar e scnteea* ca globul cel de tinI
Asupra ckui dnsul domnwe pe deplin.

Spuneti-mi ce-i dreptatea

Gel tari se ingrdir*
Cu cele ce-au odat. in cercul lar de legi

10

Prin bunuele furate in veci vezi c conspira

TAcut contra acelor ce n'au nimic in lume
le subjug munca vietei lar intregi.

45

Unii plini de prcere petrec a lar

Zilele trec aurie i orele surad
In cupe vin de ambr, lama grclini verde*"
Vara vlle Alpii cu fruti-lile de glaiat
E fac din noapte
zilei ochi i-nchid
1) Gh. Bogdan-Duicl, Impdrat ji proletar (Explicare ...

76-88.

istorica0, Buletinul Mihai Eminescu, II, 6, 1931,

V. Titlu: ulterior, alud la sfirptul acestei verstum (f. 172 v) redacteazd tnfia formd a strofei I-a ce va trece in verdanea 228y, 500-504, cu aceeast cerneakI :chut:bel
In Ideile unui Proletar<ul>. Cu aceea,ri cerneald, ici FI tolo,
.celteva preckdri, ce se vor anular.

4. Murdata este raza ce-arunci > Murdarl e < ste > scanteea* ca g.c.d.t.;

www.dacoromanica.ro

NOTE g VARIANTE

344

Pentru dnii ea nu esista Ins

V'o predica cad trebue s fie brate tari

Virtutea?

A statelor greoaie car'e' trebue 'mpins

trebuesc luptate rasboaele aprinsa
20

Caci voi luptnd cu singe, ei pot s fie mari.

25

flotele puternid i-armatele floase

Coroanele ce regii le port* pe fruntea lor
Si-acele milioane, ce In gramezi lucsoase
Stau strinse la bogatul, pe cel sarac apasa,
Is supte din sudoarea prostitului popor.
Religia I O form'a..* de dinsii inventata

Ca cu a ei putere s va aplece 'n jug

Cci de-ar lipsi din inimi speranta de rasplat
Dupa ce-amar muncirati E-11116.'112i viata toat
30

Ati mai purta osan& ca vita de la plug?

35

Cu umbre cari nu sunt v'a 'ntunecat vederea

v'a facut s credeti c veti fi rasplatiti
Nu, moartea cu viata a stins toata. placerea
Gel ce in asta lume a dus numai durerea
Dincol' n'are nimica cad morti-s cei

40

Minciuni, frase sant toate ce statele sustine

Nu-i ordine in oameni cum ei sustin el e
Sal le-aparati averea, mrirea, a lor bine
Ei bratul tau r[i]narm ca s loveti in tine.
Si pe voi contra voastr va min la mcel.

45

Si daca nu-i nimica dincolo de viata

Atuncea aicia trebue ca totii sal trim
cupa fericirei cu 'ntreaga ei dulceata
S.' o golim cu totiict suntem in vieata
A tuturor e lumea egal s'o impartim!

50

S'aib mai mult ca aiil, nu are dreptul nime

Ce au mai mult, cu-aceea
in nedrept
Rasboiu s'a.' nu mai fie d 'ntreaga omenime
S. 'Imparta a ei bunuri c'o egall marime
Ce-a ramnea, ramana cci viitoru-i lung.
16.

biule

Virtutea?
i flotele etc.;

26. ulterior, 2287

21. Corlea nu esistal Vou;

18. Ce-a statelor > A statelor etc.;
25 Cci toate, toate-s supte > Is supte etc. ultertor, cerneala 2281: Si-Is supte etc.;
1 O frazi deld'ansiiiinventad ;
28. Cci de-ar hpsi speranta > C.d.a.l. din mimi etc.;

Pentru

29. Pentru-a vietei lupte i cEunuri >Dup5, ce moartea stinge* povara vietei toad >Dup ce-ati muncit amar.> D.
39. Ei inarrnea26 b[ratul] > Ei
36. Minciuni sunt toate > M. frase siint toate etc.;
ce-amar muncidt.tiretc.

bratul vostru 'narnd >Ei bratul du etc.;

46. Nnrie nu are dreptul mai mult ca* > S'alba' mai mutt etc.;
49. Si 'rapara a ei bunuri c-u-o_aceea91> S. 'm a. e. b. c'o egati in.;

www.dacoromanica.ro

IMPARAT I PROLETAR

55

345-

De ce voi s fiti sdavii milioanelor nefaste

De ce din munca voastr abia putevi tr'i
De ce boall i moarte s'aveti din munca voast
Cnd ei in bogltiea cea splendid i vast
Petrecnd ca in ceruri n'au timp nid de-a muri

De ce uitati c 'n voi e numrul i puterea

60

Cnd vreti, pute# prea lesne pm.'ntul s 'mprtiti

Nu le mai faceti ziduri unde s 'nchid-averea,
Pe voi unde s inchid, cand rupandu-v durerea
Veti crede c'aveti dreptul i voi ca s triti.

65

Ei ingrditi de lege prcerilor se las

sucul cel mai dulce-a pmintului 11 sug
Ei cbiam 'n voluptatea origei sgomotoase
De instrumente oarbe fetele-v. frumoase
Frumsetele lor tineri, btxni cI le distrug

70

de 'ntrebati atuncea vol ce v rmne

Munca, din care dinii se 'mbat in paced.
Robia viata toat, lacrimi pe neagr pine
Copilelor usate miseria 'n ruOne
Ei tot i voi nimica Ei cerul; voi duren.

75

De lege n'au nevoie virtutea e uoar

and ai ce-ti trebuete, legile-s pentru voi
Vo v pune lege, pedepse v msoar
Cnd mana o intindeti la bunuri zmbitoare
Ba nu-i ertat nid bratul teribilei nevoi

80

Sdrobiti ornduirea* cea crud i nedreapt

Ce lumea o imparte in miseri i bogati
Atund cand dup moarte rsplat nu v'ateapt
Faceti ca 'n ast lume s.' aibI parte dreapt.
Egal fiecare. Trii, iubii ca frati 1

Pmintul s v dee tot ce-a VA da e 'n stare

La toti visuri plcute, la top plceri cereti
Femeea ce v place, c'ria-i plceti iar
85

VA' de cbipul ei splendid, privirea-i zmbitoare

SI.' fie-a cui voieste nu-a celor ce-o pltesc
52. De ce in munca voastr abla puteti tri;
53. De ce din munca voastr > De ce boali etc.;
56. Voi
nu stiti > De ce uitati etc.;
Go. Veti vrea sl luap parte > Veti cuteza a crede > Veti crede, etc.;
63. Din >
Fetele > De instrumente? Ei chtsm 'n etc.;
65. poate bttini_ei* le distrug ...;
68. R.v.t., sudon pe
neagr Orle;
69. i pentru-a voastte fete miseria 'n rusine;
71. De lege n'a.n. virtutea este lesne;
74. Ciad indrsniti > C. mina etc.;
84. V.d.c.e.s. i ochiul ei cel mate;

www.dacoromanica.ro

-346

NOTE 51 VARIANTE

Atunci v yeti intoarce la vremile aurite,

Ce mitele albastre ni le soptesc ades
Plcerile egale egal or fi 'mpArtite
de-a[le] vietei nectaruri felurite

90

Moartea va fi un inger cu pIrul blond si des.

S'atwad vep muri lesne, pentru fii. fr grijI
Veti sti c'asemeni vol' pe lume vor trli,
Chiar clopotul n'a plnge cu limba lui de spijA,
Pentru acel ce 'n lume norocul nu-1 neglijl
Nimeni de-a plnge n'are el traiul s'a tflit.

-95

boale ce miseria s'averea nefireasel

O nasc in oameni toate cu 'ncetul s'ar topi

Va creste tot ce 'n lume este menit sI creascI
Va bea pn' in fund cupa cu vieata
Si va muri, cnd nu va avea la ce trIi.

lo

Atund veti vedea numai c secolii gresifl

Cldin.d in omenire eres peste eres
CI omul cu 'ncrezare in oarba lui gndire
S'au pus ca s se lupte cu legi din s'Anta fire
Si el dureri si lacrimi e tot ce au* cules.

105

In urm.
S'atunci se 'mparte lumea in slabi i tari
Se 'imparte din nou iari in prosti i in sireti
Cei prosti duc greutatea sunt tunsi ca si o turmI
Sirep
prostii, c moartea toate curmI

,tto clincolo de-a lumei duren i yeti fi mnglieti 1

115

Intoarceti-vI iarsi de unde voi plecarIti

Intoarceti-va iarksi la al naturei sin
Cunoasteti dar odatI c; lung fl inselarIti
Ca secoli cu mindune durerile purtarAti
Pe cnd mnseltorii duceau un traiu divin **).

Versiunea a II-a poarti tidul Umbre,' pe pelliza vremei i figureazi in ms. 2285, 100-104. E un caet de Berlin, legat
solid, In care 03pia e ingripti si care, dimpreun ea strofe ce aveau s fie eliminate din tiparul Convorbirilor, merge
numai pn la clderea Comunei: Versallia invinge
/are! Comuna cade. (Facsimile la pag. 57 si 58).
Inmute de a incepe redactarea acestm tipar, ce poate fi situat cronologiceste intre 1873-1874, cAteva fragmente izolate, din care raajoritatea au slujit la turnarea tiparului II se intlnesc in mss.-le

89. Stul de a vietei nectaruri felunte;

90. Fri de-a lua* grua
> Veti duce > Cap* >
grija
pentru >Moartea va fi etc. Cam in dreptul variantes penultime o rimel in parantez: (eres.) aratd :tus o intenlie, pdrdritd
tau o anticipare pentru V. 102;
97. 0 nasc, neacordat cu boale din versul anterior. Rectificat in 228y, 502. Sau
fair acord cu
substantiv, sau grIndit: i boala etc.;
99. Va [bes.] din cu[pa] > Va bea pan' in fund etc.;
104. Au pus ca si etc.;
'zoo. i cnd i-a veni vremea > 1 va muri etc.
105. $1 cl duren i
chi[nuri]
t io. vers cu mdrura depdutd;
>
lacrimi etc.;
109. i prost 'nvat. p> 8irep 'nvata etc.;
itx. de
fapt: Intoarce-p-vi (sic);
114 C.5. secoli ca muictune i visuri v5. puttariti.
**) Aid sfeirferte versiunea acestui manuscrsr. Dupd acearta strofd se redacteazd, cu cerneala ortografia mr.

zoo--roi, :trola primd a textulm din Convorbin.

www.dacoromanica.ro

imPARAT I PROLETAR

347

2259,168-168 v. cu un scris 'specific gotic, apartinind epocei berlineze

2290, 55-56 (3 strofe) si 75-76 (7 strofe), din epoca vienezi, serse ca orto- si caligrafia din Inger ,ri
Demon si cari se pot urmri in subsolul versurilor respective.
Tot aici cati s se reaminteascil de cele ciad i strofe, transcrise in Inger fi Demon si care cuprind crimpeie din
ideologia revolutionarl' a Proletarului. Gherea dealtminteri intuise just inrudirea dintre cele doui poeme. Scurtu
le-a ttpirit in ediia sa. D-1 Mihail Dragorairescu socoteste CA ele isi au mai curind locul la Imprint, ,ri Proletar.
Adevirul este a tiparul metric le apropie de Inger ,ri Demon iar cel ideologic de Imp ;i Pro/ciar Ehmmindu-le din poema apirati in Convorbiri, Eminescu hotiri totodatil si lima poemei. (Pentru confruntare, a se vedea
la capitoIul Inger ri Demon).
Nu stria c reamintun c transcrierea urmiltoare pistreazi toate disonantele si dezacordurile, asa cum figureazi ele In ms.-ul original text, prin excelenti, de atelier, in care imperattvele inspiratiei febrile nu se preocupi
de exterior.
2219,

I68I68
'astfel cazurati mandri, neinduplecati de moarte
Eroi ai pacei lumei, popoare salutand
Nu din vuirea sombra al armei detunand

Trecu din gura' 'n gurl i veacuri or s'o poarte

Ideea raare, scumpa, al pacei pe pamant.

-10

Prin voi spirite raandre, muiate* in marire

Cazutul, vechiul tare, Imperiul Roman
Atund atinsi de arfa ideei de iubire
Care trecu o forma* duioasa 'n Omenire
Voi 1-ati lsat s cada n'al vremilor noian
Voi
lasat
s'atuncea num'airul i puterea
Voit-ati pace-eterna aievea sa vedeti
Dar mana 'nsidnata s semene mangaere
In sufletele crunte a popoarelor austere

Ea v'a vandut ... un luda ferice si istet.

Da, acel luda dulce la fata si la gura
Acei sirep ce-ascunde al popolilor sin
Aciea au dat mina cu-a marilor ordura
'20

Cu-acei barbari atletid, cu-a lor ochire maxi'

tlmadt credinta martyrului divin.

'25

imp'rtit iar lumea in tari i slabi, in =ma'

Din non o impartira in prosti i in sireti
Acura nu trece masca ... un ocean se scurma
i iva de pe urma.
In sinul astei bande*
Curand suna-va 'n lume cu glasul ei mret.
peirdrit:

av-ut drepta[te];

13. Dar mina 'neircmati si semene durerea, [verrul capiitel o silabri in. mult cu minglere fi rittnul sufereil.
25. C.s-v'n.Lc. sunetul > C.S-v'n.Lcu. glasul ei m.
Acum nu creste > A.n. trece masca ... etc.;

www.dacoromanica.ro

23.

NOTE 51 VARIANTE

348

30

Doi evi a cercat di'nii sublima-v rhdare

Doi evi ati purtat jugul germanicei prostii
Doi evi rstlmcir in fals invtul mare
Dat de-acea brind, trist i palid' artare
Doi evi glasul lui dulce sunat-a in pustii.

35

Cu blndul chip pe prapuri, cu cartea lui in min

Au pus cast pe cast
Ei dominar lumea cea pin azi pgn
Ce n'a 'nteles nirnica din cartea cea btrn
R'mas slabA, timid, sub greul celor ri.

40

Spre a domni voit-au ca s despart

Dnsii
Trezir 'n bestii sombre, de bestii coronati,
Gandul mrirei nalte a celor drmati
Atitar vechea ceart n' invingtori i 'nvinii
Fondnd sintul Imperiu i sclavi, hop

45

De ce-i plin oceanul istoriei pgne

Istoriei pgine, care mai e i azi
Durere i turban, vnzare i ruine
Sfini ca Heliogabal, ca Atenei* virgine
Sudoarea srcimei, i singe de viteaz.
De-asupra astei turme* ca i infernul crud
A miseriei de strad 'a glodului de sus
Asupra acelei plebe, ce plnge i asude

Cine s'ardia iute, ca gura cea astut?

50

Gel ru 1 Cel bun rmine jos, urnilit, supus.

55

Voit-ati rsbunarea a doi evi [de] durere

Voit-ati infranarea infernului de azi
S'ati luptat ca dispretul care vi-1 di cderea
O moarte sigur scris i fr mingiere
Cum se lupt ca stnca al mrilor talaz.

60

Drmati statuia goal: a Venerei antice

Ardeti acele pnze cu corpuri de ninsori
Ele stirnesc in suflet ideea neferice
Perfectiei umane
si ele v fac s pice
In ghiarele usurei copile din popor.
32. Au pus breasl pe breasl
rImas etc.;
35.
37. Trezir 'n sombre bestii > T.'n bestli
sombre etc.; 39. Semanar > Atatar* etc ; 4o. de fapt: Fondand santul Impenu i sc.lavi, hoti qs de (sic) pirati;
44. De sfints ca Hehogabal etc. > Sfints etc.
42. de fa)!: care e (sic) mai e i azi;
46. De-asupra astui
amestec, ca iadul > D. astei etc.;
47. A glodului > A mssenes etc.;
51. de fapt: V.-a. r. a dos evi durerea
[rimele permit modificare*
53. ce vs'l da.> care vfl da cderea;
57. Ardeti acele panze cu umeri sal
A.a.p. cu membrele de nei.

www.dacoromanica.ro

I PROLETAR

LM:PARAT

349

Sfrmati tot ce atAtA inima lor bolnav

Sarmati palate, temple, ce crimele ascund
SvArliti statui de tirani in foc s curg. lavA
S'A spele de pe pietre pAnA i urma sclav:
Celor ce le urmarA pang. Pal lumei fund.

45

Sf'Armati tot tot ce-aratI mndrie si avere

O disbrAcati viata de haina-i de granit
De purpurA', de aur, de lacrimi de urAt
Lsati s fie ce e o music* [de sferel

-70i fAr de patitni trece in timpul nesfArsit

-75

Ziditi din drm'Ature gigantid piramide

Ca un memento mori pe-al istoriei plan
Aceasta este arta ce sufletu-ti deschide
Naintea veciniciei ... nu corpul gol ce ride
Cu mutr de vAndut, cu ochiu vil si viclean.

-80

O aduced potopul
destul voi asteptarti
Ca s'A' veded ce bine prin bine o s'A ias'
Nimic
Locul bienei il lul cel vorbaret
Locul cruzimei veche
cel lins si pismtaret
Formele se schimbar, dar rii au rmas.
*

Urmtori normei ce ne-am propus, versiunea ce urtneazI, socout, cum si este de fapt, drept una autonom,
are numerotatia ei proprie, cati vreme, afar de strofele Convorbtmlor, sunt i attea altele, sacrificate abia
ultima instant.
2281,

100-104
UMBRE PE PANZA VREMEI

Pe bnd de lemn in scunda tavern mohorit

Unde ptrunde ziva pintre feresti. murdare
1

Pe lAng mese lunge stetel posomorAt.

Cu fetele-amrAte
o ceat. sdrentuit
Copii s'Arad i scepdci ai plebei proletare

63. Sfrmalti] > Svrliti etc.;

69. Lsati-o goal numat i chipu-i e* iubit;
70. Ce lin, blandl trece
in timpul nesfarsit.
72. C.u.m.m. pe-al istortet camp;
74. N. y... nu corpul care ride;
75. Cu zatnbe[tul] > C. rsul > C. mutr. etc.; 77. C.s.v.c.b. prm bine s'a ivi; 78. Nit=
Pe un > N.... Locul hienet etc.
2276 bis, 3
Cu acela,ri scris, gotic, aceste 3 versuri, in spiritul intregului fragment :

76-78. 0 aduceti potopul st va test din sine

Deasupra turburaret hunt= santet cruel

Puneti odat capit la erele pgine
N.B. 79. Pentru lecfiunea hns i pismtaret, ce va fs fort, poate p a textului definitrv (mai ftrearcd dectitlin si pis4nItaret) ar trebui aduse exemple de alte aremenea intrebrunidn. D.p. : In ms. 22/4,192, In traducerea cdtorva pagini din
chscoase-o, Nu vezt cura toate treptele de oamem, oncum ar fi de soiul lor, att cei
Timon din Atena: Poetul .
-superficiali (netezi) si mlchosi (mi), precum i actea de naturl treazi r austerl, it ofer lui T11110t1 serficule lor.

11. 228f, 200-104.- Am precrzat la manuscrisul 22/9, cd strofa intdia a fart incercatd In/di acolo. Variantele
.de-acolo le-am notat etc cota in parantez.

2 Liirnina Soarele abea ptrunde pintre feresti murdare (22/9) > Soarele-unde ptrunde pintre feresti mur
3. Si lingl mese lunge stetea posomorit. > Pe 1.m.l.s. posomoriti (2219);
4. 0
-dare > Unde ptrunde etc.;
sdrentutt, cu fata amrit. (22/9) > O ce[ata] > Cu fetele-amirate etc.;

www.dacoromanica.ro

NOTE g VARIANTE

350

10

zise unul: spuneti c omul e-o luming.

Pe lumea asta plin de-amaruri i de chin?
Nid o scntee 'ntr'insul nu-i candid
Murdar este raza-i, ca globul cel de tin
Asupra ckui dnsul domnete pe deplin

15

Spuneti-mi ce-i dreptatea? Cei tari se ingrdir

Cu-averea i mrirea in cercul lot de legi
Prin bunuele furate in ved vezi c conspir
Contra celor ce dnii la lucru-i osndit
Si le subjugl munca vietei lor intregi

20

Unii plini de plcere petrec a lor viat

Zilele tree aune, i orele sued
iarna grdini, verdeat
In cupe vin de ambr
Vara bile, Alpii cu fruntile de ghiat
Ei fac din noapte ziu, 'a zilei oc.hi inchid.

Ah 1

Virtutea? Pentru dnii ea nu esist

Ins

V-o predia, cd trebui s fie brate tari,

A statelor greoae caf trebue 'mpinse
25

30

trebuesc luptate asboaele aprinse

voi luptnd cu snge, ei pot s.' fie marl..
flotele puternid 'armatele filoase,
Coroanele, ce regii le pun pe fruntea lor,
Si-acele milioane, ce in grmezi luxoase
Sunt strnse la bogatul, pe cel srac apas
Si-s supte din sudoarea prostitului popor.

fras de diqii inventat,

Ca cu a ei putere s v. aplece 'n jug;
Cci de-ar lipsi din inimi speranta de rsplati
Dup ce-amar mundrti miseri viata toat
Aft mai purt osnda, ca vita dela plug?
Religia?

35

Cu umbre, cari nu sunt v'a 'ntunecat vederea

v'a fcut s" credeti, c veti fi rspltiti
Nu 1 moartea cu viata a stins toat plcerea
Cel, ce In astel lume a dus numai durerea
40

Nimic n'are dincolo ... ad morti-s cei

5. Copu s'iracr nemerruci ai plebei proletare (2219).

www.dacoromanica.ro

IMPARAT I PROLETAR

3 Ss.

Minciuni i frase-s totul ce statele sustine

Nu-i ordine in oameni cum a fi ei sustin

Ca SA' le-aperi averea, matirea 'a lor bine,
Ei bratul flu
ca s loveti in tine

pe voi contra voastr la lupfl ei v mn'.

45

dad: nu-i nimica dincolo de viatl'?

Atund aida trebui cu totii s trim

50

cupa fericirei cu 'ntreaga ei dulceat

sa o golim ca totii ct suntern in viat:
A tutuxor e lumea
ca toti s'o Impirtim.

55

S'aibl mai mult ca altii nu are dreptullnime

Atund bunuele lumei sigur la toti c'ajung
Rsboiu sl nu mai fie ... ci 'ntreaga omenime
Cu-averile-i comune trleascl o frtime
Ce-a rmnea rmle, cci viitoru-i lung.

60

De ce voi s fii sclavii milioanelor nefaste,

Voi ce din munca voastr abia puteti trli?
De ce boala i moartea s fie partea voast
Cnd ei in bogtia cea splendid i vast
Petrec ca i in ceruri
n'au timp nid de-a muri.

De ce uitati, c 'n voi e numrul i puterea

65

Cnd vreti puteti prea lesne pmntul s 'mprtiti

Nu le mai faceti ziduri unde s 'nchid' averea
Pe voi unde s: 'nchid cnd Impini de durere,
Veti crede c'aveti dreptul i voi c s

70

Ei Ingrditi de lege, plcerilot se las

sucul cel mai dulce pmntului
sug.
Ei chiam 'n voluptatea orgiei sgomotoase
De instrumente oarbe fetele-v frumoase
Frumusetile lor tineri bItrnii lor distrug.

75

Munca, din care dnsii se 'mbat In plAceri,

Robia viata toat, lacrimi pe-o neagra pane,
Copilelor uzate miseria 'n ruine
Ei cerul, voi duren.
Ei tot i voi nimica

de 'ntrebati atuncea -you'll ce Val ritnne?

43. S.A. 1[e-apen] > Ca s'zi le-aperi etc.; 47. Atuncea alcia trebtu etc.;
54. Cu bunurri) > Cu-averile-i etc..
Sired,' 46Jo p ji;; barate dupd ce sfar,reite transcrurea ji procedeazd la staluhrea formes pentru Convorbiri-

74. usate > uzate;

www.dacoromanica.ro

352

NOTE g VARIANTE

80

De lege n'au nevoie

Virtutea e usoarl
and ai ce-ti trebuete. Legile-s pentru voi,
Vou fa' pune lege, pedepse v. m'soar,
CAnd mAna v'o intindeti la bunuri zmbitoare
CId nu-i iertat nid bratul teribilei nevoi.

85

Sdrobiti orndueala cea crud i nedreapt,

Ce lumea o imparte in miseri si bogati
Atund cnd dup moarte rsplat nu v'asteapt
Fceti ca 'n astd lume s. aib parte dreapt
Egal fiecare
i. s
triim ca frati.

Pmntul s ni dee tot ce-a ni da e 'n stare

La tori un traiu ferice i lin si omenesc
-90

Femeea, ce v place, creia-i plcei iarg.

V de chipul ei splendid, privirea-i zmbitoare
SI fie-a cui voie.ste, nu-a celor ce-o prtesc.

15

Atunci v veri intoarce la vremile aurite,

Ce mitele albastre ni le optesc ades.
Plcerile egale egal or fi 'mprtite
Chiar moartea cnd a stinge lampa vierii finite
Vi s'ar prea un inger cu prul blond i des.

S'atund veri muri lesne

fr de-amar si
Feciori-or tr'i 'n lume cum voi ati vietuit,
Chiar clopotul n'a plnge cu limba lui de spij
Pentru acel ce 'n lume norocul nu-1 negrij
Nimeni de-a plnge n'are. El traiul vi-a trit.
boale, ce miseria .s'averea nefireasel

Le nasc in oameni, toate cu 'ncetul s'or topi,

Va cre.ste tot ce )a lume este merdt sa creascI
Va be pn' in fund cupa de viat omeneasc
7105

Si va muri, and nu va avei la ce tea.

Atunci veti vedea n.umai, cI secolii greir
Cadind in omenire eres peste eres,

Ntto

a omul cu 'ncrezare in oarba lui gAndire

S'a pus, ca s s* lupte cu legi din santa fire
Si &I duren i lacrimi e tot ce a cules.
80. Ba nu-i iertat etc.
Strofa 86-90 baratd In acela,ri condqii, ca fi mar sus.

99. Pentru acel ce 'n lume norocul nu-I neglua.

Strofele zotfszo fi is rrr; barate, la urmd, in aceleap combiu.

www.dacoromanica.ro

ImPARAT I PROLETAR

01,4 ,

pi,,rt

i e.tv JD,:

'

di,,,f; TA" 74%.rti

,,k. k

.
1...

'

494

Se

tv

ki.,.i.,...,.,

11; UN F.

-,g,i,',:

11

1;,,,..
/

/Pm'

'4,41/

it;rl.. 4.

LI_Hfl;i.

(4.4(44

d IC(

,.'

v4

,.)

1,4 41.470

4:4414.,,,,,

tnvar.4,,,

4916

o A.,,;

Ata I'

4:

..,.. i, ....

A v ',...',../.,;

I,

.4.....-4

. 4:1E,i4:
tt:4

II

A.

rng.4

A. 0.3',

sirar' il,..4
d'a
L4g,'

if

0 1,,,,,...A.,,,,t,

..,,,,,,;

2, % y' :

353

rti

:-44-71.*Dv 44-tl.'

or.,.2 A

ot4. 1.r.t.4441.

914.

LA 14.,

f,
/4.0 4,

3.
P

C14-414.,4154' 4.4 4..04

43,

/Jr1 _ 6

rt-erns,

.11,44,4 td;

14'4:

Eitraa;
.0

..

e.4

J-e14;

ftt tels1;

4P.44tia;

C';)

44
'

afri
41, 4,444.4.4

4.4
k#.

14.4 z-tr)

4
t

set-

I.,' ,

...AI") 4,...,4,

(2`;
.

1,1

4.44 .4.'-

;.

.1;

IMPARAT I PROLETAR
2285, 102 T.

Manuscrisele Academiei Romine

23

www.dacoromanica.ro

NOTE I VARIANTE

554

i-atund se 'raparte lumea in slabi i. tari. In urm."

Se 'imparte din nou iarAsi in pro.sti i. hi ireti.
Cei proti duc greutatea, sunt tunsi ca si o turm.
pro.stii c moartea ru-1
curra115
CA dincolo de groap. ei vor fi mAngAeti.
Intoarceti-v iarksi de unde voi plecarAti
Intoarceti-v5. iar.si la al naturei sin
Cunonteti dar odat'A, c lung vl inselarAti
secoli cu mindune durerile purtarAti
Pe cAnd insAlAtorii duceau un traiu divin

120

Bogati stiinta voastrA ne-a grmAdit aida

Intelepdunea voastrl ne-a scos din munti, din vi,

Spre-a ne-arunc cu mia pe a pierzArii
TurbAnd ne mAncAm timpul, durerea, nefericea
Esploatati de dAnii, slbii, bolnavi,

425

...

TrAiascA 'ncai Cesarul

din noi sA recruteze
Spionii ski i sbirii familielor voaste,

Omoritori-onorii, uneltele nefaste

Unui demon. Cu inimi de desperare treze
SA rIsplAtim cu camiti lungi chinurile noastre"

130

Pe malurile Seinei in faeton de galA

Cesarul trece palid, in gAnduri adAndt,

A undelor lung vuet, vuirea in granit

A sute d'echipage din gindu-i nu-1 tresalA
Poporul loc ii face tcut i umilit.

135

Zimbirea lui desteaptA, adAncA i astuta

Privirea-i ce dte.ste in suflete-omeneti
mina-i care poartA destinele lumesti

Cea grupl sdrentuit in cale-i o salutA.

MArirea-i e in tain legatI de acestd.

140

Strofele 116-120, 121-12/

126-190 trizate, in acelea,ri condspi.

2290, yy
Cuprinde strofele 121-12y Fr 126-13o cu oarecart deosebiri:
121. Intelepciunea voastri ne-a grknicht aicia 1
122. I.v. ni-a scos etc.;

123. Spre-a ne-aruncA cu

intt'a > S-a n.-a.c.m. pe a perarii

126. 0 dl-h un Imperator, din noi al. recrute2e;
r27. S.s.s.s. famdielor voastre;
'28. Omoritori
onorii, etc.;
129. Unui demon Atanca cu irume vite2e;
130. Vorn ra'splati cu carneo lungi chmunle noastre.
2290, 7/
Cuprinde strofele

136-140, I41-14f

133. A undelor lung vuet, uruirea 'n grana;

z34 A sute d'equipaje din gAndu-i nu-1 tresala-;
pe bulevarde poporu-i face loc.
136. Cu zAmbirea > Zfimbirea hu comphce, [adincl] i astut;
rea-i ce pitrunde > P.-1 c. cueste etc.;
138. i mAna care etc.;
140. Mnrea e in taml etc.

www.dacoromanica.ro

135. Tcut

137. Pnvi-

IMPARAT I PROLETAR

145

Convins ca voi el este 'n nltirnea-i solitar

Lipsit de iubire ... cum cl prindpiul ru,
Nedreptul i minduna al lumei poare friu
C'a lumei istorie ce 'n ved se desfoar
E fabula ciocanului ce cade pe ilu.

150

Si el ... el varful mndru ai celor ce apas

Salut. 'n a lui cale pe apsatul mut.
De ati lipsi din lume, voi causa 'ntunecoas.
De rsturnri mIrete
mrirea-i radioas,
Cesarul, chiar Cesarul de mult ar fi czut.

155

Cu ale voastre umbre nimica creztoare,

Cu zambetu-v rece de mira: prsit.
Cu mintea de dreptate i bine razltoare
Cu umbra voastr numai puteri ingrozitoare 1
La jugu-i el sileste, pe cei, ce 1-au urit.

355

Dar tot deodat vede c. 'n a voastr' esistent

CA in multimea voastr este t'Aria lui
De-aceea el v mn ara.' de resistent
Pnn propria dorire, la ziduri d'opulent.
Ca s lucrati
ca stlpii mrirei aspre-a lui.

160

Parisul arde 'n valuri, furtuna 'n el se scald

Tumun, ca fade negre trasnesc arznd in vnt
Prin limbele de flacri, ce 'n valuri se frmnt
Rcnete, vuet de-arme ptrund marea cea cald.
165

Evul e un cadavru Pansu-a lui mormnt.

170

Cenu1-s nori 'n ceruri, prin ei topite stele

dogorit i rosu e firmarnentul larg
In stfilpi i 'n globuri negre, ce greu suind se sparg
Astfel se 'nnalt fu.mul arzandei urbi rebele
Scnteile in riuri ro.Fsc cerescul arc.
Strofa .ry6-16o barotd In aceleeasi eondqii.

2290,7J.-142. Lipsiti de mbirecumci p.r.; 143. N.s.m. a lunui poart fru; 145. De egoism e scnsicioc.an
e una* > E egoism

ciocanul ce cade pe 11:91u.

f, 156--16o.
Cuprinele strofek r46rio,
i el el virful mindru ai celor ce apas; x47. Salutii 'n a lui cale pe suptii apsati; 148. De ati lipsi
din lurne vol causa 'ntunecoasi;
149. De fisturtar. rnrete etc.
155. El spenit pe
154. Cu ale.> Pan= nemrgunte, teribile-arzitoare;
151. Cu zambetu-vi rece etc.;
2290, 7f v.
146.

clea* > Spene

sileste > La jugu-1 el sileste etc.

157. C.i.m.v. este titia

156. Dar tot data' vede ci 'n esistenta voastri > D.t.o.v. cA 'n a voastri-esistenti;
r6o. Ca si lucrati i vecuuc > Ca si lucratt in jurul mArirci aspre-a lui.
159. Pnn propne donre la etc.;
23*

www.dacoromanica.ro

NOTE g VARIANTE

356

175

Pe stradele 'ncrusite de flacki orbitoare

Suiti pe baricade de bulgari de granit
Se raisc batalioane a plebei proletare
Cu casce frigiene, cu arme lucitoare
i clopote de-alarma rasura rgusit.

180

Ca marmura de albe, ca ea nepasItoare,

Pin aeral cel rosu femei trec cu-arme 'n brat
Cu par bogat si negra, ce pe-umeri se coboara
sinii albi acopar... E uel si turbare
In ochii lot cei negri, adinci i desperati.

O lupta-te 'nvlita in pletele-ti bogate,

Eroic este astazi copilul cel pierdut,

ad flamura cea ros cu umbra-i de dreptate

Sfinteste-a ta viat de tina si pacate
Nu 1 nu esti tu de vin, d cei ce te-au vandut!

185

... i flamura cea rosa

Fine tremurand pe frnte baticade.
De aburii de s'Auge ai barbarei parade
E umecla a zilei lumina crunt, ros.
Versallia invinge

Versallia invinge

190

iara Comuna cade. **

**

Pentru final, se intalnesc dota vermut, una de 4 strofe in ms. 2262, 58 si a doua de 5 strofe in 2262, 4.3,
cu un scris inrucht. Confruntarea mottvelor cestor doua versium este, se va convetu, din cele mai fructuoase.
Se spectfica in mod expres, c intaml fragment, deosebinclu-se foarte mult de cel de al dollea, se numeroteaza aparte. Al dollea fragment poarta numerotatta textului defuuttv.

2262, )-8

Unul s'acelasi este Cesar si cersitorul

Parere-i osebirea cea mare dintre ei
Schimbati-le doar* locul i ati schimbat isvorul
Gndirei lor ... si Cesar va plnge la piciorul
Unei statui
iar cellalt s'a samui cu zei.
171. Pe stradele rosite etc.
**) Ala sfilriege verstunea din ms. 228y, roo-104.
2290, 76
Redactare in creion a strofei z81-18y, :defalca; mmus versul 18j: Nu! nu esti tu de vui, ci cei ce te-au vindut.

2290, t6
Strofa r86-19o, baratd, dupd ce a fost incorporatd ms-lui dela etaj

188. E mort*> De
187. Abia > Falfie tremurand5. etc.;
186. Versallia Invingei flamura cea rosa,
190. V. invinge jara etc.
189. E umeda lutruna > E umed a zilei etc.;
aburii de sange a barbarei p.;
Pentru antrteza: Cesar si cersitorul, cf. mai jos, textd din Arch aesa.
tau
De relinut, de asemeni, magina: Cesarul ... ce lumea o inhaTt la carul lui
din care-am fost invis.

www.dacoromanica.ro

nirrucul

IMPARAT I PROLETAR

IO

Acelas om e-un preot ce strig i dedam

Acelas in ostasul ce merge in rsboiu
Acelas in orator cu vocea de aram
Acelasi in Cesarul ce lumea o inham
La carul lui
Prerea-i desparte pe-amndoi.

15

Un vis este mlirire, i faim i cdere

Imperiul, coroana miseria, un vis
Dormind imblm prin lume cuprinsi de o prere
Strfulgerat doar de-a mortii - apropiere
Svrlindu-ne 'n nimicul din care-am fost invis.

357

O clip
somnu-i o lume se cufund
O clip ... i 'nqetar i sclavi s'eroi i regi
Cum a putut prerea att de mult s'ascund

Propriul sens al lumei? ... E spuma de pe-o und.

Un vis al morti-eterne e viata lumi 'ntregi.

20

***
Reluat la putin timp dup, in forma urmkoare, pe coale de hrtie pergamentat, Cu o caligrafie defintiv
i fat 'n fat cu idei inrudite din Arebaeus, versiunea aceasta a finalului nu e mult chferit de aceea a textului
defuntiv:

2262, 43

190

In orce om o lume Zi face incercarea

spiritu - Universului se opinteste 'n van
In once minte lumea Ii pune intrebarea
Din nou de unde este i unde merge. Floarea
Dorintelor obscure sclite in noian.

195

Al lumi 'ntregul smbur, dorinta-i i mrirea

In inima oricare e-ascuns si tritor
Svrlire hazardat cum pomu 'n inflotire
In once floare 'nceard, intreaga a lui fire
Ci 'n calea de-a se coace cele mai multe mor.
Astfel umana road Zn calea ei ingheat
Se petrific unul in sclav, altu 'mprat
Acoperind cu noime srmana lui viat
artnd la soare-a miseriei lor fat.

Fata. ad intelesul e-acelasi tutor dat.

200

7. ce merge> piere> merge la r.;

Ir. mrirea > minre.

2262, 43

295. Ci 'n calea-a face fructe c.m.

294. In once floare poart i.a.l.f.;
297. i spintul Universului etc.;
zoo. tutor (Botez grefefte ednd indreaptd tuturor). Un
299. i u:R.1nd la secol> S.a. la soare-a etc.;
m.m.;
exemplu asemdator dan vremea Scnsorn a IV-a (Bucuregr).
El aude cum fotur, hn, uscat, a sale poale
nebunia tutor mitunlor sale
De mkase
(ms. 2276, 84).

www.dacoromanica.ro

'358

205

NOTE 51 VARIANTE

In ved aceleasi doruri mascate cu-alt. hain

'n toat omenirea in ved acelas om
In multe forme-apare a vietii crud taita
Pe toft ea Ii irisar, la nimeni se distain
Dorini nemrgimte plntnd inteun atom.
Cnd tll c visu-acesta cu moarte se sfrseste
r*mn toate astfel cum sunt de dregi
CA 'n

Oricit ai drege 'n lume

atund te oboseste
gnd parcI-ti sopteste
Un vis al morti-eterne e viata lumei 'ntregi.
Eterna alergare

210

Tot aid trebue amintit pagina in germana, pe motive inrudite, din 2262, 42 V. fatal 'n fat, deci, cu ultimul
final. Este de fapt, traducerea in nemteste a finalulut din Arcbaeus, traduce= mai mult sau mai punn curent
judecand si dura cei calma terrneni romanesti ce se ivesc printre randun precum. riirare, poi. Procedeul e
cunoscut si a fost semnalat pentru india cara de d-1 I. A. Rdulescu-Pogoneanu, cu pnlejul traduceth uniu alt pasaj
(de fapt pasajul anterior) din Archaeus (Kant i Erninescu. Traducerea Cnticei Ranunu Pure, Convarbin Litetare, XL, 6-8, Iurue-August, 5906). Interesand in prunul rand econonua nuvelei Archaeus, amnm textul german pentru la timpul sau. Confruntnd date1e epistolare, pasajul acesta se situiaz in epoca pregatirii doctoratului
gi a tlmcirii lux Kant. Paralel cu acestea, Eminescu limpezia tema final din Impdrat ji Proletar i mol-2117A o serie
din gandurile adiacente, in finalul lui Archaeus. O transcnere a lor nu e lipsit de mteres:

In fie-ce om se 'ncearcl spiritul Universului, se opuiteste din nou, rasare ca o noul raza din
aceeasi ap, oarecum un nou asalt spre cerun. Dar rama= 'n drum, cirept c in mod foarte deosebit,
ici ca rege, colo ca cersetor. Dar ce-i li ajut coaja canului, case a 'ncrememt In lemnul vieni? Asaltul
e tmereta, rrnnerea 'n drum deceptiunea, recaderea animalului pant batra'neta i moartea. amena sint
probleme, ce si le pune spintul Utuversului, vieple lor incercan de deslegare. Chmul indelungat,
vecuuca goan dup ceva necunoscut nu samlna cu aviditatea de-a afla rspunsul unei intrebn curioase?
Dar rate mi se pare, ca' unde-i un problem, e tot odat i deslegarea lui.

Da, Kant. Cei mai multi oamem lusa rmn intrebin, uneon comice, alte on neroade, alteon
'Ame de 'nteles, alteon deserte. Cand vid nas omenesc, intotdeauna hm vine si intreb, ce cauta nasul
iesta 'n lume? 1).

In concluzie, Impdrat Fi Proletar ar prezenta urrnItorul grafic.

2259, 170v-172v. (Proletarul)

2285, 100-104 (Umbre pe pinza vremei).
2259, 568-568 y.
2290, 55-56.
2290, 75-76.

2276 B., 3.
2262, 43 (final).
2262, 58.
2262, 42V. (Arc.haeus).
*

Am amintit, in doul randuri, pana' acurn, de studiul lui Anghel Demetnescu, ce apare la punne luni dupl
Imparat fi Proletar. Vom spicui dinteinsul, cat rn.si mult, i pentru considerani dtverse. Intitu pentru strumta
cu care, la patru ani dup verdictul lui Titu Maiorescu, ce integrase Directiei Noui, pe poetal Bplgomlor, nimirea
dezorientarea continua si alimenteze polenucele de presa'. In al doilea rand, pentra caracterul de fanuhe al obiecOlor, ce se intlnesc aproape toate, in aceleasi marunte calcule de prozodie li metric. O parte din ele s'au vazut
la capitolul Egspetulta. De asta data e rndul gravultu Anghel Demetnescu. Iar dupl accea, si mai cu seaml,
pentru ceca ce s'ar parea si fie o asernune gratuita., asa cum e, pila de rezerve, cand de turcucun li cnd de glunie
indolenice, schita critica a hu Anghel Demetriescu nu exclude interesul i pretuirea pentru poetal anahzat. Ceca
1) M. Eminescu, Semen politice fi hieran', I, 1870-1877 (editate de I. Scurtu), 5905, pag. 283-292, (cf. si

ms.s. 2268, 35 v.-34 v., 2269, 19-39 si 2287, 70-75)

www.dacoromanica.ro

INiPARAT

I PROLETAR

359

-ce se poate observa, dealtminteri, i pentru ce1512lt stwitu al lui Anghel Demetriescu, tiprit dup moartea poetului.
Toate rezervele lui cad in fani celor citeva avare recunoaperi, aa de prenoase vallad din tabra adversi i dela unul
in cei mai tipid reprezentand ai academismului ente. Studml, s'a spus, e iscilit cu pseudonim 1). E un bilant dupi
x poezii pubhcate in Convorkm, un bllant ca atit mai semnificativ, cu cat Maiorescu anticipase numai dup trei
Toezii ale lid Emmescu.

Fiel a tine seami de ordmea chronologici a aparmunu lor, vom luz de predilegiune pe acele care
sunt amenmtate de a cdea ideo unare nementat, sau pe acele 'n gnirul ciror s'a &cut mat mult sgomot.
Impartialitatea ne dicteazi aceasti procedare: pe cit este de just a da unui poet loc-ul la care are dreptul,
In duda tic= in care s'a invilit numele siu, pe atit critica bine inteleasi, mdecind cu singe rece

operele tinenlor debutanti, este dataste a le recunoape calittile ce au aritat fr insi a le exagera

mande nas' cande.

Stnca este indoit: daca severitatea prea mare poate sdrobi anpele poetului care se incearci spre
a-p luz avintul, adelrutarea proveruti din simpatie persoria15, clinteun sentiment de amicae, este Valm'atoare pentru public care se induce in croare i pentru insult autorul care, incuragiat pe o cale gre-

pti, se rticepe, se pierde cu desvirpre.

Spre a se feri de aceste inconveniente, spre a-p merita numele, spre a fi in adevir folositoare critica,
puind in evidenni mentele i defectele operei, trebue inci s ne seart de circumstantele in care s'a
produs lucrarea ce i se infimeazi: indulgenti pentru un debutant care, aviad oarecare calan, se presillt

ca modeste, ea are dreptul p cati si fie exigenti cu o pana: incercati cate a avut tunpul de a aninge
la o complet desvoltare, sau chiar cu un debutant care se presinti cu pretennunea de a ocupa de
indati un loc insemnat in literatura' (pag. 269-270).

antre toti scrntord cari, in tunpul din urmi, s'au incercat in poesie d-1 Emmescu ne atrage mai
ca dinadinsul pnvinle, pentrucl-1 vedem pus in fruntea noud. &regid:u. Cind un critic de taha d-lui
T. Maiorescu, recunoscind negrept imperfectiumle
Eminescu, 11 pune insi aliturea, imediat aliturea cu marele nostru poet Alexandn, nu mai putem vedea in d. Emmescu un debutant, care si aibi
nevoie de incoragiare spre a nu i se impiedica avintul. Suntem nevom a-1 considera ca pe waul din cei
d'intm maepri in poesie, care ni se di ca moda, p prin urmare suntem daton a ne intreba daci
modelul este bine ales, claci intrungte condinurule necesare pentru aceasta, sau dad.' din contra, sub
impresiunea sentunentelor amicale, criticul dela Iap nu a adormit precum s'a intimplat si adoarmA uneon
insup Orner (pag. 270).
Dupi acetre consideratu de principiu, Anghel Demetriescu trece la aplicatii. Se analizeaz cu mediocre argutu,
Mortua est. Se contest imagintle 1i in deosebi precisiunea de limbagm, despre cate vorbise Maiorescu. Grepala
de tipar: toxul pentru torsul, cu care ne-am mai intAlnit, e insgit de comentarul: De dind toxmul a ramas atit
de cumt lucir si se pronunte tox? Este aceasta oare o pardculantate locali?. Trecind la Impdrat fi Proletar, obiec-

tille incep, iariP, deln o grevali de tipar:

Ce a inteles D. Enunescu prin trebue s fte brafe tari ale statelor greoaie care trebue'mpinse p trebuesc
lupia/e? Cine trebuesc impinse?
gremue ori brafele tara Spre ce trebue impinse bratele sau statele?

i ad rugim pe d. Iacob Negruzzi, ca unul ce e in capul redactiunu, si binevoiasc a ne da, de se

poate, exphcanuni. lar d-lui Eminescu ii observin el Azul niciodati, de ciad se fac versuri in limba
romineasci n'a rimat ca aprinse (pag. 28o--281).

Moartea Cu pdrul blond fi des! De ce poma& se va fi servit Moartea spre a face si-i creasci prul
blond p des? Iati desigur o imagine care n'a trecut prm mmtea ruca unui poet sau pictor. Qudat sentiment
al artei anime care nu respecti ruci imagmea ce anticitatea ne-a l'Asar despre Moarte ID (pag. 283).

Pni azi un alt poet chiar marele Hugo

cade in &t.% descrippunu din Con:lar/m-1 (pag. 285).

cutezat si desale fioroasa drami. L'ande terrible

Poetul pretinde a fi vizut pe stradele incrufite femei ca marmora de albe . . . Femeile de sub comuna,

adici numitele petroleuses numai ca marmora de albe nu puteau fi. Cei ce le-au vizut s'au putut
indestul convmge ce este inteadevir femeea abjectii. Consiliele de resbel ce au residat la Versailles au
avut ocasninea de a judeca intre abi culpabih, p pe asemenea funfe slute, elite din locurile de prosatunune cele mai infecte din cuartierele Latnlette si Montparnarse, etc., etc. (pag. 286).

Cele doua strofe de mai sus, in lipsa ahora, ar fi putut trece ca frumusete in ImptIrat fi Proletar dad.

cel puna, poetul s'ar fi gandit cl forma in poezie paca' un mate rol; daci cel punn, s'ar fi gindit la
ntm. (pag. 287).

1) G. Gelltanu: Scbsfe librare. Poesiele d-lus Eminescu, Revista Contimporani, III, 3, t Marte 1875, pag.
_268-288.

www.dacoromanica.ro

NOTE g VARIANTE

360

Asa dar poet In suflet, clacl vreti, dar asa de putin format hick nici stie sa exprime c
poate c simte, intrebuintnd figun neintelese, insirind unele dupi altele cuvinte, cari nu produc nici
un sens, sfidnd gramatica i analisa logic i prin urmare fr farmec nici premium posibile in hmbaj,
rstumnd necontemt lima i ntmul, i prin unnare fr usunnta posibil In versificare, iati cum ne
apare D. Emmesca. Persistta a crede c, dad, In local laudelor exagerate cari au putut infla vatutatea
poetului flea* a-i creste mental, s'ar fi dat, dela inceput, D-lui Enunescu consihe severe, dar juste, stureflectiunea, cercetarea mat cu aminuntul a versurilor sale 1-ar fi impedicat de a mai da publicului
niste productium att de incorecte, de netermmate, 'Mat multimea gresehlor formei impiedia de a zri.
chiar scluntem inspiratiumi, 1-ar fi impiedicat mai cu seami de a publica versuri ca acestea:
De mi-i da o srutare
Nime 'n lume n'a si sue
Calci va fi sub lame
S'apoi cine treabl are.

Ne-a ova in pildne ar zice un glumet, servindu-se co o expresiune popular de pe aici. (ag..
287-288).
Comentarule

le Ilsin fiecruia, In raport Cu temperamental su.

FAT-FRUMOS DIN TEIU

Convorbiri Literate, VIII, It, s Februarie 1875.
nit-Frumos din Tam singura poezie tipkit de Emmescu in 1875
a trezit ostilitti, mai malt sau mai pupa
mktunsite, de a diror actmne cat sA ham not% deoarece ajut la Limurirea difentelor metode editoriale.
Imam editie Maiorescu, condus de incirepttite tememri i urmrmd sA. dea, intr'un moment dureros al existentei poetului, o cit mai park' imagine a poeziei
ingduit si nu pubhce poezia din 1875 dar
imprumute tidal pentru cea de a doua forma Povestea te: ului tipirit de Emtnescu, tot in Convorbirs, la I Martie 2878. Avand de ales Intre dou forme ale aceleiasi teme, era firesc ca Maiorescu si aleag pe aceea pecare lnsusi poetul o decretase drept cea mai bun si care cuprinde reluarea si desIvarsirea mntiului motiv. Inlocuirea tidulm, in condole acestea, nu putea si strice nimnui
Ion Scurtu a tiprit amindouA poezule ca tttlunle rip:tale, fcand totusi greseala de a socon, printeun
drept oar:anti!, cnd dup normele carente, formele depsite trebue s fie considerate
subtalu, Povestea
variante. In cazul de &fa' vananta era Fdt-Frumos din Teiu. G. Ibekleanu le tipireste de asemeni pe amkidou, dar
asear pe EV-Fr:ems din Ten la sfrsitul volumului, intr'un Adaos, ce urmeaz1 dupl poezille din adolescent_
ale lui Emmescu. Adoptnd ordinea strict cronologid a apantiei poezulor, frl alte consideratii echtia C. Botes
Ii resume local.
O atitudine, intru total agresivA, adopt editia d-lui Mihail Dragomirescu. Tributar lui Maiorescu, ceca ce,
evident, nu constitue o scadere, d-1 Mihail Dragon= escu npreste la loc de cinste, In categoria Capodopere, forma

publicad de acesta, corectkid hit= cltva tit/ul, sau ca chiar cuvintele d-sale:
Am adoptat, ca i Maioreseu, tidal Flt-Frumos din teiu In loc de Povestea teiului pentru
e mas poetic. Foetal nu 1-a mai intrebumtat, pentru cI. apucase s-1 dea unei variante antenoare absolut
slabl. Pentru ca si. artm de ce Loral e vorba, am pus tidal dat de poet in parantez.

Dar dad Matorescu tipnse o singur form (si este punctul important al procesului), d-1 Mihad Dragomirescu o tipireste si pe a doua, sub acelasi tidu (glosat: edina Scurtu de ce nu: Convorkr; Literare? cum
o si spune ceva mai departe) si insont de o lung execune, pe un ton din cele mai agresive, din care vom cita
cAteva rinduri, urmate de comentarule noastre:
Unele editu caut sA indrepteze eclina Malorescu, pubhcnd ca versmne pruicipall o poezie care,
din punct de vedere estetic, ma nu trebue primal intr'o editie a lui Einineseu. E vorba de Fat-Frain s-

www.dacoromanica.ro

FAT-FRUMOS DIN TEIU

36r

din teiu a9a cum e publicat in Convorbiri Literate. Maioresat cu g-ustul lui fin, a 9i eliminat-o,
din editia sa, imprumutndu-i numai tidul, pe care 1-a pus in fruntea unei a doua versmru aceasta
o capodoperl pubhcatai de Emtnescu eu tidal de o Povestea Temlui.
Ce-a fcut Matorescu? A luat tidal frumos dela o poezie urit a lui Eminescu i 1-a pus la alt poezie a lui, cu acela9 cuprms, una din cele mai mmunate productu ale hu, 91 a sattsfcut criteria' estetm
adic insa.91 aspirapunea poetului, care, dup ce se insnsome relativ, n'a protestat in ilia= fel impotnva acestei schuribar" i. Ce a fcut editorul de mai tar= I. Seurat? A dat ca prinapal, poezia urt
91 a pstrat tidal mai putin potnvit, poeziei frumoase. O simpa analizI ne va arta el critica istorica
duce la uriautu ce cu greu se indreaptl.
urmeaz, ints'adevr, o analiz tintmd s dovedeasc superiontatea Povestei Tetului
trucl zadatud.
de-a-dreptul mutl, cat vreme toat lumea e de acord, incepand cu. Emmescu care vi-a dat osteneala s reia 1 sa.
desvar9easca" un tnotiv mai vechiu. Latta cat mnsa indreptte9te aceasta procedeul
Dragomirescu
mat ales indoita sa agresiune, 'Mat la adresa pnmei forme, tiprit de Enunescu de Emmescu p nu de Scurtu
1 dup aceea la adresa crittcei istonce, nu prea vedem.
Care vor fi fund urdaunile,pe care aceast critc istoricl le promoveaz, e greu de afitmat, oricat bun
vouit pane d-1 Mihail Dragorrurescu in analiza d-sale. Cu cat mai limpede apar ins grapile cnticei estetice, ca
s nu spunem arbitrarul ei, attudmile ei de latifundiarl a faunei poetului. Sau, ca sl ponum cluar dela textul de
mat sus si trecnd peste struinta cu care d-1 M. D. urinare9te pe Scurtu, ear= ii datoreaz slam, in edipa
d-sale. Crittc-istoric sau nu, Scurtu a fost totti91 un editor, vulnerabil de sigur, dar con9tent de indatorinle ce-i
reveneau. Publicand amridoul versumile, cu talunle lor, n'a ficat altceva decat s respecte vointa poetului.

Gre9eala lui, am mai spus-o, e una, s zicem ... de upar. A designat grew case anume e vanant. De ata
trage tot rul i toatai adversitatea d-lui M. D. Dar cluar i intru aceasta noi vedem ochml lui Dumnezeu. Cad.
Scurtu, gelos pe clasificnle i caractenznle d-hu M. D. a tumt s mtervie i 'n subtidun, cu un element personal, dupl ce inupgrpse poezule pe clase 1i categoru i amestecase cronologia, cu totul. Plcatul lux e bmementat.
D-1 M. D. vorbe9te apoi de gustul fin al lui Maiorescu, care a ehminat intaia forma' i a imprumutat titlul
celei de a doua, aceasta o capodoper. (Chestunile cu Instatoprea relatwar, cu acceptarea lui Enunescu i cu
saasfacerea criterialui estate, etc. etc., ni se par de un =Of intru total particular). Am spus in treact, mai sus,
ce aflame a deterrrunat pe Matorescu s procedeze astfel. Gustul eau fin nu are ce euta ala. El se dovechse cu ani
inamte in inceputurile enunesciene, dud alma dup.& trei poezu, daduse decretul prin care il integrase nouei directii .
CI Ft-Frumos din tau ar fi o poezie slab, urai i ea' nu trebue primit intr'o etlifie a lui Eminescu iat tot
atatea verdicte, ce sunt printre cele rnai mari rfcin ale cnttcei estetice. Enormitatea lot a spenat pe cluar

acestei entice, dovad cele cateva corectium pe care insu9i d-1 M. D. le aduce verdictelor sale. FtFrumos din tau este atat de oribill incat den punct de vedere estetic, ma nu trebue pritait in/ro edtpe a lui E.? Se poate.
totu9i d-1 M. D. o tipreste in editia sa, drept e CI nu in categoria Capodopere, dar intaia din secpunea Operer
de talent, fie i cu o liter's' intru catva mai rated', dar la un loe cu Strigon, Stelele 'n cer, 9. a. Tot e ceva. Cum se
poate acum ca o oper de talent s fie in acela9i timp i slab, urrit 1i compromigtoare, de vreme ce nu trebue
figureze inteo cattle E. iat cena ce numai critica estettc poate s exphce. Ea rezerv insa surprize 9i mat

man. (ici iat ce se poate cet ate sarpitul analizei in care a fost executat Ft-Francos din teca: Am insistat
att asupra acestei analize, pentrucl versiunea Scurtu, cuprinde alte defecte decat acelea ale bucatilor din tinerete.
Versiunea Scurtu are toate insuquile scnsului emmescian Are profunvme p perspectwd 1), ca i versunle lui Eminescu. Dar defectele nu sunt de sttl, a de fundamental sufletesc al stilului, sunt defecte de plasticitate 91 de

forma. Scena dintre Blanca 91 tanr e stngaa redat. Efectul rum= al finalulut e stncat prin revenirea calului
singur acasI. Incheierea cadralui ar fi cenit atunci s ni se spun i soarta tmenlor. Aceasta hash' nu ni se spune
fuga lor rmane fit% contar i poezie ....
Socotesc c ne putem opn. Insistenta noastr a urmrit mai pupil s surprind bizarerule criticei estetce,
cat s ilustreze eroarea acelor editon care se abat dela normele, modeste, fr doar i poate, dar sntoase ale
adevrului i sugestulor lui Respectul datont anal text, tiprit sub a sa rspundere, de scrutor, e intita dilute
legile unei editu corecte. Comentanul (estetc sau nu) e una; edipa alta 9i trial ales... altceva.
Ms. Istoricul acesta, pupn cam lung, a preazat cel putm existenta a dou forme, fiecare din ele avand dreptul
la un capitol special. De-aceea gre9e9te C. Botez cnd grupeaza toate vanantele la Povestea Teadut. O scuzI are,
totup, intrucal amns la Ft-Frumos din tau i socotuid el toate aornele pastrate in manuscrisele Academiei
prezint strofe cu rime imbratisate, ca i poezia din urml, se hotr9te s dea intreg o matenalul din manuscrisele rmase, la Povestea Tendur>>. E drept c, amns acolo, descoper c doul manuscnse tin exclusiv de prima form.
1) Sublatterea noastr.

www.dacoromanica.ro

NOTE g VARIANTE

362

Fdt-Frumos din teiu apare prima dat in ras. 2284, 30 v.-31 v., in versuri albe. Pe jumAtate desvoltat i cu. unele

-stihuri, d.p. 8 i 16, amorfe, versmnea da unpresia unei traducen, ce urmeaz1 de aproape un original strin,
avand doar grija ritmului. Este o impresie, ce nu va scIpa nimnui i pe care o intresc termeni de peisaj strin
precum In v. 9: Nu vota tatd sd flu nonne i in V. 30: Vechiu angel isvorul d'elfi (pe care transcrierea, In attea
greit, i necomplet,' din editia Bote z it trece cu. vederea.) Caietul, orto- i caligrafia sunt din epoca de
Viena, c.ca 1872. Simt ale caletultu, in care se afti. i Cugetdrile Sdrmandui Dionss.

2284, 30 1.-31" V.

S. tii Blanca cl din leagn

Eti cu Doranul logodit

ad odrasl eti copil

Unei dragosti fr de lege
Mani vom merge noi cAlare
Sus la schitul Santei Ana
SA te faci alugrit

Mie spre mantuire, tie spre manggiere

Nu voiu tat s fiu nonne

Tanair, vesel, e-al meu suflet
Joc, vanat imi plac mai bine

Decat ca s cant in cor

pa.cat e-a mele plete
Fr de rniTh' s scurteze
pa.cat pentru picioru-mi

ib

Alb deprins Papuci mtas

Te gtete-a mea fiid.

Stiu mai bine celi prieste
Mane 'n zori de zi plecm noi
Sus l'a manstirei curte

-20

and aude asta fecioara

Calu-i alb ca lapte 'nfran
L'infran 'n amare lacrmi
Merse spre slbatec co dru

Adanda in durerea-i
Nici nu vede unde merge

-25

Spre-adancimea mai adana

Pe cand soare asfintete
Cele y strofe dela 1nceput suns cuprinse intr'o acoladd marginald.
9. N.v.t. s fiu asfel;
1. Bianca > Blanca;
ro. vesel > vows > vesel,

19. de fapt : &elm la (sic) noi;

ro. de fapt : la (sic) mnstirei;

25. Cufundat in durerea-i:

www.dacoromanica.ro

16. deprms, dial In urmd.

24. alrind* spre codru > Merse etc.;

FAT-FRUMOS DIN TEIU

363

In sfarsit ajunse teiul

Vechiu lnga isvorul d'elfi
trezita de a apei
Sunet ochii

30

S'un baiat frumos ea vede

alarind pe un cal negra

Flori de teiu el poarta 'n
Si la sold un corn d'argint

35

'ncepu sal sune dulce

Cat topi* durerea-i toata.
Inima-i s'irnfla de dorul
Al stramului frumos

40

and cu tatul fermecat

Se 'ndoi spre el din solduri
El inceat din sunarea[4]

si-i grai cu graiul blind

S'o cuprinse, erau calari ei,
Brat de brat lng olalta
Caii lor pasind a lene
Psteau florile din iarb

45

Si din [ce] in ce n'adncuri

Ei pierdeau orce carare
Si pin aer* imbla-un cntec*
Luna trece peste varfuri

50

lar a doua zi sti calul

Ei cel alb la poarta curtii
Dar ea singura[4] rarnas
Dus 'n lume pin paduri.

55

Fragmentar, Fdt-Frumos dm tau mat apare, ca z strofe in ins. 2262, 141 si ca 5 strofe in 2259, 287v. (ms.

2283, 8 r-84, indicat de Scurtu, priveste Povestea Teidus).

Cat s spunem, Ins, c imintea acestora, strofele figureaz1 in Can Nebunul ( ms. 2268,54

cf.

qt.

ed.

Mudrasu, 326-327) drept versurile 162-167. Prelucrarea loe in 2259, 237 V. e mat mult de riatur5 metric:4. SI
se compare versurile acestea, 6, ca uttratoarele 5 strofe, i in deosebi cu cele doul ( a 3-a si a 4-a ) intercalate:

165

Luna ese dintre codri, noaptea toati st s'o vad,

Zugrveste umbre negre peste giulgiuri de zapada.
Si mereu ea le lungeste i suind pe cer le muta,
Parc fata-i cuvioasa e cu ceara invscuta
Si cu neguri imbrIcate-s lan, dumbrava. i padure,
Stele galben trem.urnde mica 'n negurile sure,
35. Flori de tem in a lui plete; 36. i la soldu-i corn d'arguit.
30. Vecluu ande isvorul d'elft;
52. Trece > Luna trece etc.
Ei pIseau* in intunenc > Und' se pierde or (sm.) orce arare;

www.dacoromanica.ro

04

NOTE g VARIANTE

Textul din 2259, 237V. e un =ion improvizat din epoca inthlor incercri, strofice, pentru Cdlin. Cu aproximatie:
Iasi, 1874. E un fragment mai desvoltat, in care cadrul descriptiv si-adaug" alte elemente, decast al lunii. S'ar
alce un fragment mdependent, care ar putea s fie de onunde, clacl strofa a 3-a si mai ales v. 15-16: Florile Jura"
In Sarna Oare ce-or surdde ele? n'ar lsa s se creada- c e e vorba de tuste martori ai

22 19, 237 V.

Luna ese dintre codri

Noaptea toat sta s'o vada
Zugravete umbre negre
Pe lintolii de zapad
mereu ea le lungete

sumd in cer le muta

Parca fata-i cuvioas

E cu cearl invascuta
Ce gindeste? numai norii
Lin se 'rabina, se desbin
Ca faii de gaz albastru
Ca i aburi cu lumina.

10

Lin pin iarba scotoce_ste

Apa 'n prund i pietricele

Florile surad in tain

Oare ce-or surAde ele?

15

Si cu neguri e 'mbracat
dumbrav i padure
Stele palid tremurnde
Ard pin negutile sure

20

Din aceste 5 strofe retine pe primele douk In ms. 2262, 241. Cu caligrafia i cemeala (violet) a scrisului
de Iasi, in vremea in care lucreaz1 la Cdlits pagina are caractere tipice de atelier, alctuit curn e din crmpeie:
versan i strofe, desprtite *hit= ele prin lind de puncte i apartmnd la mai multe poezu: Dormir:, Fdt-Frumor
din tau, Crdussa din poveiti, etc. Toate crmpetele, afar de unul (care nu intrase in vreo compunere) sunt barate,
ca dup utilizare. M'elle diferente dintre forma dinainte i acera care va urma nu sunt mai putm instructive:

2262,141

Luna ese dintre codri

Noaptea toat sta s'o vaca'
Zugraveste umbre negre
Peste giulgiuri de zapa&
5

Si mereu ea le lungete

din loc le mut

Fata ei cea cuvioasa
suind

Pare 'n ceara inv'scut

22/9,237 v. 3. Z. umbre pakzir

[sao: pale*?).
7-8. Ce gndeste oare d'insa
Asa alba'. 'M'Astuta'

9. Ce gAndeste ce se' > C.g. ? numat nora;

18. Toat 'ntinderea pdurei.
mrunte;

lo. Ce se 'mbui, se desbm;

www.dacoromanica.ro

24. Apa 'n pietrele

FAT-FRUMOS DIN TEIU

365

d.;e

4ar

grane4

eer

4.-je:

&ea

Itc.rut
.(4.6

4. AA).

4/...

2Lcf.a. r

AIL

444* On- fro: CA magns-

oci,i in fa. an;.,

.g.t.

cei cr,

d?: 11474d r
cdo.t.6

e,

eal

ef.. (44

cle.

.4( a....C.A.L.0 fa, med.

f;

taizi
te...i

Z.

621.1rJr"

treed

ry6

044-;

E...44e.

rr
It

4E07:

elp`'"e

IL,4.

fra,4

aW

,44 7., el-a .4446

t

,g

.4441t,

c Vat

ce
oz.;,2'

tE &Lau!. w

efte.7 '
eal..'d A eztr-,

04 10';',.11.

et.,; Ouzo." .ecerfat

cert.;
n, ka;, ce.

u
ica4

"

fa

.56

ti.S. itgA; r
ZAK

.4:14,

Pn aid manuscrisele Acadenaiei Ronabne. La care, este a se adauga autograful intreg al poeziei Fdt-Frumos
din tau, ttpirit in Omagiu
Emmescu, Bucurestt, Socec, 1909, pag. 186-188, despre care Cornelm Botez,
editorul Omagiulm, scrie urmAtoarele: Autografele poexulor lui Emmescu reproduse in acest volum le-am obtinut dela d-na Jeanetta Letbovict, fiica lui Elias Saraga din Iasi, care le-a primit dela Gheorghe Butman, un ze-

tuitor dela Convorbiri Literare, pe vremea and poetul is/ publica acolo budtile sale literate. Isvor, pe care Ion
Scurtu 11 semnglase Cu unnltoarea noti a edttiei sale dela 1908: In editia Saraga a poeziilor lui Emmescu textul
e publicat dupi un manuscris care se spune ci e in posesiunea editoruhu i adluga c imprumuti de acolo uncle
deosebin de textul Convorbtrilor, ce i se par superioare. Superioare sau nu metoda selectiet arbitrare este
evident gresitil.
Ce este Iasi sigur, e ca.' autograful Saraga, pubhcat in Omagtul aminnt, si care reprezint, ',Ara azi, singurul
text integral al poernei de fa, este unul anterior manuscnsului din Convorbiri. Sau dad e acela dupl care s'a

www.dacoromanica.ro

NOTE g VARIANTE

366

//toe

e7*

.cif caci.Ac.

cel_er

170.4

*met
if-4,2n.ccU;n-

(me/

Vow& -1i-vaint

ce.1

-444"

t;t stud.:

aa u.ertiacc

ecl'41A-ce a

.2.2a.14

rtd

43 .0n Car /Merv.Z

Zi

et's,

cc,

ere '4tele-, a-qx

.rwa-re
te.;ac.

elt.4.14Y-

6.7",i et,

al.f...:Ar act 44-e,

Vid

14..rek CaCa

e0.1)2.

..Ae

Cue,

dia-dt"-d-

u4.4;
11.11

j,

te..; 0;

e:

rri'd

<1./ It CT,

ctl

-fa.d..1")

S,va

di 7^12-"'

ct.. &ern

ca

c.r

--

ea".

ton.gfwe

..ht..ta-

C42frLd

C .4,

_e

In .4.4rIct.,(4

ea,

/pad

661-44-

4.7(ect. Giccd"'
1,44Aea.

c)919 tr(44...

cs4 eta.C.4.

(4-vau-4

14-mic.4

de-.4.tet-a

r4-3

(21 -4' ,---far

cules, atunci modificirile, de altminteri minime, au fost ficute in corecturiEmmescu aflndu-se, la epoca aceasta.,.
In Iagi. Document tinic, reproducerea lui se impunea.
*

Genera acestei poeme a fost pusi in legtur ca o intimplare petrecuti pe moia lui Balg, proprietarul Dum-

brivenilor, care se clgtonse ca o cntreat din Viena. O nepoati, sau o varl a sotiei, venit la tara se indrigostete de prea frumosul chelar al velnitilor din Dumbrivern, fiul lui Gheorghe Hodoroabi din Vereti gi dupi
ce furl' mtuii sale 3oo galbeni fuge cu Maul in Bucovina. Calul se intoarce singur. Auzind dela tatl su care
era administrator la Bal, prin 1864, de intmplarea aceasta, Mihai Eminescu sense cu creta pe poarta castelului,
strofa fma14, dar tatil poetului, de team s nu se supere Biluoaia puse si se teargi. mscriptia, (care nu era de
fel infamanti) Aa stau faptele In povestirea, ce Comehu Botez (in acela Omagiu, pag. 193-194) detine dela
apitanul Matei Emmescu. Este, de fapt, reluarea, pe un ton mai realist, a relatiumi ce Victor Eminescu, nepotut

www.dacoromanica.ro

FAT-FRUMOS DIN TE IU

cL,

367V

urd.

foala-

(114.frolvaa

e tretc 1

16%.

"frrart fur-

ZArt
6 1 e..1-a

pea

*Mew.,

erie.

.e.4

V-

Ictobi"

.4.
ti;eC.

A ui9,

c?f,
ta
a-^r-

oe

deara.t."

/2.44-niqr4X4.4

C.41.

poetului, Reuse cu cmci ani inainte in paginele revistei

Eminescu, din Iasi, sub forma unei confesnini, subdatat Bruxelles, x8 Februar 1904. i pentru c e india, din relanuni, dar si pentruca se pstreazA la un niveL
inteo atmosfer, menite s favorizeze legendele, credem util s transiriern aceast relatimie prima':
... M Vad la S., e seark tata imi povesteste episoade din rzboiul pentru Independent, afari
e o asa dulce armonie kick fle voe gndesc la poesie. Nu still pnn ce analogie de idei ma pomenesc
=clad in gnd: Lun tu stpna max' u etc., aduc vorba despre Emmescu rugndu-1 s-rtu spue care
sunt prunele lui versun. Tata include putin ochn ca pentru a-mi aduce ammte i incepe: S fi avut
iz am. Invta la Cemuti, cura las li era dor de-acas 11 aduser sl petreac Pastele la D.... Acum
putea iar s-si tram' scA primil ani ai copar"
revazuse Codrujul care il recunoscuse si tutnd
l-a pArasit de eata vreme, ii cnta din frunze, acompatuat de cuipitul psInlor.Mihai era beat de attta
fencire, alerga, rdea, data, pna ce seara cadea ()bow de soma, pentru ca a doua zi s se infioreze
iar de adta farmec i armonie.
luz mennde si nu se intorcea acas dedt seara, zma o petrecea sau
In pdure sau intra vreun alt loc magmatic. Toate astea il facusera sa-si uite de sine i de cele intmplate la curte, in lipsa lui. Boerul B. D. la care tatal su era administrator, se insurase.
B. avea adesea afacen la Viena. Ducndu-se intr'o sear la opera' se amorezeazI de o actrit si
cncl peste idioatele convente sociale, o la de nevast. Acura era insurat; ea care nu cunoscuse deck-viata oraselor man si emotnle rainpet, venez s guste in aullocul naturei, viata patnarhalA de tara.
Nu mult dupl asta o var a ei din Viena, veruse s petreael catva titap la D. Era blond, de un
blond ideal, sglobie ca pnmAvara si mbitoare ca toate germanele. i poate ca." sub influenta natura care
rerilstea, a simnt nscut in pieptu-i, dorul unei iubiri simple ci curate. Cine nu cunostea pe frumosul
satului din D. Un fa't-frumos ca din poveste, ca prul cret ci ochu negn, mureau toate fetele dup. el.
Ea l-a vzat bate
Ja hor, seara
fcut attea visuri cum Ii poli face la 18 am, si ca unaginatia sva"p..tata de fecioari.

Din dipa aceea a inceput s-I mbeascl cu nevinovtia dulce a primei iubin, el bietul n'ar fi indraznit nci s se gndeasdi la una ca asta, dar... Cum s'au dat in dragoste si cum s'au inteles,
bine el asta se face in mina...
Peste vreo cateva zile ea a spus c vrea s se plimbe calare si a plecat inamte de revssatul zonlor lundu-1 pe el ca s-i arte drumul. Sub razele vugine ale soarehu de dimineat, singele le clocotea.

www.dacoromanica.ro

NOTE g VARIANTE

568

In vine, gunle lor se cautau cu sete, pierduti in spasmul unei beth supreme, au dus-o inteun vis frumos

de mbire... clad s'au trezit, ajunseseri la gramta Bucovinei clad mbesti insi, e bine on uncle.
Ce s'au facut nu stiu, dar calul s'a tutors a doua zi la castel, flea stapani, Mthai poate ar fi vrut si
fie si el in locul taranului, caci a scrts ca creta pe poarta de stejar a Castelului:
La castel in poart cala-i
St a doua zi in spume
Dar frumoasa lui stiptina
A rimas pierduta 'n lume

fundca amindoua relatiumle dau strofa asa cum a apirut ea in Convorbiri, trimitem pe cetitor, din non, la
lntia etapi a poemei, la versiunea in suhuri albe. E cel mat amuzant nulloc pentru desfigurarea unei legend e.
Strofa citata nu exista la 1862 sau 2864. Viitorui colporton cata deci si inloculasca strofa deis 1875, cel putin
cu aceea din 1872-1873., in versun albe.

MELANCOLIE
Convorbin Literate, X, 6, i Septemvne 2876.

Tiparia, dunpreuni ca Crassa din povesti, Load ti Dorinla, in acelasi numir al Convorbinlor i dupa mai
'bine de un an si jumatate delaFdt-Frumos din teiu, ce fu ultima Melancolse apartine acelei categorii de poeme ca
gestatie lenti,' pe care anume evenimente le limpezesc, iar altele le cristalizeaza i decid de aparma lor.
Intre 1868-1869, and primului concept dramatic, clad apare ca unul din monvele dialogului Stefan-Maio
din piesa de teatru Mira si i Septemvne 1876, data ultnnei forme, sunt tot atatia ani, bogati in evenirriente, pe

carl biografia emmesciani le-a inregistrat, in amanunte. Dintre ele, ca mai hotiritoare, In raport cu poema de
fat, sunt a se socou nefericinle famtlute, cuLmmand ca moartea mamei sale la 15 August 1876 si suferintele
iubirii sale pentru Veronica, asa cum reias ele din atatea mar' tuni versificate, dar mai ales din marea poema Pierdutd pentru mine zdminnd pm &me treci
semi in ristimpul dintre moartea mamei sale si sfirsitul anului 1876,
unul din cele mai febrile, de activitate hrica si din cele mai bogate sub raportul -tiparului.
E in acelasi timp, anul everumentelor politice, cari aveau si dud. la plecarea lui Titu Maiorescu din fmntea
Ministerului de Culte i data ca aceasta la schimbarea stini matenale a protejatdor ski, printre cari i Eminescu.
In umpul acesta, dad.* e si credem relatiilor Mitei Kremmta, se situiazi lectura poemei 'hue sedinti a Junimei
'din lau, unde va fi participat i Maiorescu, care vine ca tnanuscrisul la Bucure.sti:

Dar inteo zi, cuirmatul meu, care se intorcea dime calatorie dela Iasi, 1ml aduse in manuscript
poem. Melancolie. VI= i entusiast, cum era pe atunci, alma sosit deis gad, se repeal in camera noastri
ca si ne traduca pe nemteste aceasti poezie. Rand dupi rand, ne-o traduse intehgent si in forma perfecta, cum h era intotdeauna cuvantul, apoi ne povesti ce chscutie starmse citirea acestei poesu la Ja-.
mmea. Eu dad, si Titus, case astepta in zadar si vadi izbuctund entusiasmul meu, In alte imprem-

tin, atat de spontan, =se: da, este inteadevar un fel de nebunte In toad aceasta neagri viziune,
dar e o nebume piing de spirit. Atunci il intrerupsei agitati: Neburue) Poste et. conceptia noastra
a tuturor este nebutue i Eminescu a prisa adevaratul sens al lunui si al vieui. Pe mine ma impresionase adnc aceasti poem. Titus se uiti la mine nedumerit. Ce n'as da eu, spune el, sa fiu in
local acestm om, pe care tu il pus asa de sus asupra celorlalp 1 Nu-si putea inchipui niciodata un
entusiasm impersonal 2).

1) Victor Eminescu, Genera primelor versuri ale 4ei Mtbad Eminescu, In revista Msbad EMMSCU, 1, 6, i Martie
2904, Iasi.
Mite Kremnitz, Aminitri fugare despre M. Eminescu in I. E. Toroutiu, Stucid fi Documente Laterare, IV, 1933,

rag. 23-24.

www.dacoromanica.ro

MELANCOLIE

369

Spuneam: dac e s credem relatilior Mitei ICremnitz. Preocupad si apad In aceste, altminte.ri atit de interesante, memorii, intr'o continui superioritate, nu odad vom avea pnlejul s suiprindem din parte-i, chiar dad exphcabile, gresite prezendri de fapte si atitudini ale poetului. Se pare, totusi, d de data aceasta intinaplarea nu e
departe de maltrate, in once caz relatiunea ei consun cu unnkoarele rinduri ale jumalului lui Maiorescu:
Altminteri, Marti seara, z8 Septemvrie/io Octomvrie 1876 au fost la mine d-nii Anghel Dimitrescu,
D. Aug. Laurian si Stefan C. Mih'Ai' lescu cu Niza si a fost una din cele mai animate convorbiri pin
pela 121/2 noaptea. Despre creerul mare o cel rime (A propos de excitatu ale poesiei si Eminescu), apoi
despre pohtic. democratici o liberara. Pare a fi ca un inceput de Junimea bucurwean.11).

La data aceasta, Melancolie apruse o este in amAndoul izvoarele, la Maioresc-u i la Mite Kremnii2, ca un
ecou al acelorni puternice impresd, ce pricinuise
Ms. Am amintit de dialogul dramatic Stefan-Maio din piesa de teatru Mira, ca de primul concept. Scena am
mai invocat-o o ca prilejul poemei Amorul unei mamare, cind hodrisem cit o vom da la acest capitol. Cetitorul
va retine mntru indiu imagina cadrului din Melancolie, dimpreunl ca interpretar= fiedtr' ui element in parte,
clup aceea anumite imagini intalnite in Amorul unei marmure. Cum spuneam i ca acel prilej, in lamentatiile lui
Stefan cad sA vedem o travesti= a proprulor sale sentimente, ceea ce inlesneste o explid drumul strbItut, dela
indiul concept, cel din dramk la ultimul, la extractul acela de depresiune sufleteasd din a doua parte a poeziei, care avusese darul s alanneze pe interpretu timpului, ca Maiorescu in frunte. Textual se afl in ms. 2254,
65 v-69 o reproducerea lui fusese socotit unl qi de catre Botez, care avusese intentia d. o anexeze editiei sale,
ad a o mai traduce in fapt. Pasajul descriptiv se mai aflA incercat in ms. 2257, 163 v., care i ca sctis i ca
alcItuire reprezint o ciorn anterioar. In transcrierea de mai los, pasajul acesta se aeazI, In subsol, ca variant

anterioar, cum 1 este in realitate.

2274. 6)*

ACTUL I
S CENA ILI

STEFAN (singar). 01 el are dreptate! Sant mic, siint [un] miel

Stefan din ceriu arunc o umbr pe pmit'
Si acea umbr pal, stafia lui eu siint 1
Ce mare 1 ... i cu toate astea, dac asta n'ar fi dect masca tr.Acel Petru Rare 1 . Ce mijloc sl 'ntredIrei ce m pandete 1
5
(Cu
Mrirea?
buintez ca s'A-1 gonesc din mintea multimilor?
desgust) E! ce sec, ce gol e sufletul meu! De-a muri mai curind

flo

Vieata mea o noapte neagr.... abia o stea mai luce pe cerul ei

Cine-i ea? ... Pentru ea a vrea s mai
numai una ... Ea
Cu toate astea, pare-se cl din cauza ei voiu
triesc
1110r.

15

La tine, stea din urm" a negrei nopti

Gndesc cu intristare. Si-a mortii pan.'
Apare 'n nouri roii, cu diadem de spin,
Cu aripele negre, cu vntu-i de venin,
Ce sngele-amortete, c'o floare neagr. 'n man.%
buza ei fcit", ochirea ei btran.

Informatiuni
Tira Maiorescu, Insemniri ilnice, publicate de I. Rdulescu-Pogoneanu, I, 1917, pag. 168.
complimentare despre Vinerde Jutunes bucuretene in scrisoarea din 6/18 Dec. 1876, ce Titu Maiorescu trimite
lui N. Gane, in I. E. Toroutin, Siutlii fi Documente Literare, III. r932, pag. 180-18r.
N. B. Punetualia nu e totdeauna a manuscraului.
V.
d.v.
15. C.a.n. o
13. MA uit ca intristare etc.;
12. La steaua ces din unid a negrei nopti viead;
24

www.dacoromanica.ro

NOTE g VARIANTE

370

M'alungI de viu Ina in galbenul mormant,

Dar eu voiu viatI, ziu, eu voiu sI beau, sI cant.
Fugi moarte dela mine, te pierde 'n noaptea ta
lasI-mi timp sI caut
sI 'ntorc privirea mea
La dou'-zed de fluturi ... de aur si himint
Ce au trecut ca vantul ... La anii mei senini
Ce s'a nnecat in cupe de yin, pe buze duld.
De ce vrei azi o suflet in rnoarte sl te culd?
Au n'ai timp sI mai flutud? In cupl nu e vin,
In lumea asta albI nu e destul senin
SI zugrIvqd cu dansul v'o cativa ani de vieaf,
V'o cativa ani de-amoruri smIltati cu dimineatI

20

25.

cantec? Tad corp vested! Ani sunt dar nu-i putere;

Ci, cum risipitorul aure;te cu avere
A ulitei uscate piatrI seacI mIruntl,
Mi-am cheltuit vieata i fac cu moartea nunt.-.

3a

Dupd o pausa!

Cu fruntea
privirea fermecat,
MI 'npiedec in gandirea-mi de crucea cea secatl.
De-a mortii vray rece de viu eu m usuc

35

Pe-a vinturilor ganduri eu gandul meu Il duc.

Rumpeti de pe-a mea frunte autitul diadem
DarI
vieata ... S radl sI nu blestem .
SI nu privesc in lume un ochiu fIrA luminl,
Un osandit ce-1 duce la moarte fIrI
0 Er fr sunet, un aer in mormant,
Un vant ce se intreabI: Eu siint sau eu nu siint?
Pause!

Cum m'am pierdut o Doamne 1 Din junele de foc

Pe care lumea largI nu-1 inclpea in loc

45

Ce '0 arunca in stele, in cer, In nor, in lunI

Dorinta lui regal, visarea lui nebunl
Azi vezi o umbel paii un om fr. putere
Ce dela moarte-avaa un an, o zi mai cere.
Din maid cu munti de vieatI stint aruncat pe vad
Din ceruti de luminl m'am coborit In iad
Unde alerg ca spaima, nebun, bolnav, tIcut
Cu fruntea infieratai ca ingerul azut.
intord
De-acuma? Acum e prea tarziu
In inima mea stearpI nimic nu mai e viu

50

55

31.

1 clinT tisipitorul etc.

www.dacoromanica.ro

MELANCOLIE

371

Eu nu mai am voint', eu nu mai pot avea

Eu am niimPi dorinta pustie i misea
Ca s-mi petrec 1 ce-mi pas pe conta cui 1 Ei bine
Eu voiu petrece 'n lume fr-a'mi ps de nimeni.

SCENA IV
ST. MAIO
60

M.

M-Ta.

[ST.] Al Maio . . . poetul meu 1

Ce faci?

IVIA10. Eti trist M-Ta!

ST.
Trist? Mint ocbii, minte fata ... nu crede !

Eu ttist
65

M.
ST.

n-.

Aide de (sede)
si de-a fi!...
m iubesti tu, de m 'ntrebi?
Eu M-Ta?
Tu.

M.

(Ingenunche king el). Eu VA' iubesc, cum iubesc Moldova.

M.
70

eu care-mi petrec?

M-Ta 1 esd trist 1

75

ST.
M.
ST.

Pentru voi a da tot ce-as fi in stare sl sacrific pen= Moldova!

Vieata mea, ar fi putin
inima mea e mai mult
ei bine inima mea cu tot ce are ea in sine ...
cereti-o si v'o dau.
mima Malo, stii tu unde-ti ai inima?
(Ardtdnd) Ici 1

Ba idi In cap! In locul unde e, tu n'ai simtit-o kick pentru c pan-acum n'a
btut.

80

M.
ST.
85

M.
ST.
M.
ST.
90

De-ar fi baut vr-odat'l nu mi-ai offeri-o aa de lesne

De-ai avea tu o amand, o nevast frumoasi ... un inger mi 1-ai da tu mie?
(es !fold fl sacrifid11). De v-ar face feridt pe voi . . . Moldova! da
Moldova! Da? Nu cred. Nu esti sincer sau nu stii... (nuingdindu-i fruntea). Nul
Tu nu tii ce va s zia a iubi
copilul meu, de-ai ti... ce nenorodt
face pe om ... ce nenorocit siint eu copilul meu 1
Iubesti M-Tal
Eu? Cine I-i-a spus-o?
Cine Voi 1
Ei bine! (Se scoald) Iubesc!
Iubesc astfel in ct simt c'a muri dael nu voiu avea-o pe ea
(Deconcentrat) Pe ea?

95

. . .

... Nidodatl

Fi-o-a oare in stare s-o fac neferidt? nu.

Ei bine, voiu rumpe din inimI acest amor si dimpreun cu el vieata mea.
01 De-al putea tu s vezi in sufletul meu 1
Ce pustiu, ce negru, ce recel
58. C.s.-m.p.I c.-m.p.p. conta cuil In fine.

24 *

www.dacoromanica.ro

NOTE SI VARIANTE

372

and cimitirul doarme i cruce veghiaz

and cobii pintre ele tipand poetiseazA
'n dopotnita veche de st'alpi toaca isbeste
Cand sufletu-unui demon Cu vintul lui trezeste
too

Arama amortit
Biserica 'n ruin.
St ca o cuvioas pustie i btrAn

prin ferestre sparte, ca printre ochi de nori

Trece-o suflare sfant cu aripe recori.
105

and intri in nuntru si In iconostas

Vezi c abia conture i umbre a rmas.
De ploae si de vnturi s-au sters fetele sfinte
Cari de sfinti i ingeri din ceriu ni-aduc a minte.
cnd deschizi altarul si pe masa-n ruin
Vezi pallid i moart intins o vergin

110

115

120

125

Atunci prul st codru pe fruntea ta sburlit'l

ceasul mezenoptii cu aripa-i vrjit
Atinge
galbeni
inct coprins de team
Gndirea-ti turburat. soarele 'n noapte chiaraI
Ca el s'apese sigil de aur i lumin
Pe lumea cea dormind In noapte[a] ce intin'
Cu razele ei negre, cu fata ei arabA
Aerul alb si ludu. S-apoi privirea-ti slabI
Abia deosebeste altar, cruce, vergin
and ochi-ti. se 'nnopteazI ... i 'n creen se 'nsenin
Un vis absurd dar dulce
cnd moarta nebunie
Infige ochii lucii in mintea ta pustie
Si tie se pare in noaptea-ti sufletease
a vergina se scoal mai vesel, cereasc.
Se 'nchin lng-altarul ce doarme in ruin.
i bolta veche creap ... din cer o stea senin
Priveste i atinge cu raza ei de nea
Pe vergina 'nviat ce plange ctr ea ...
Too. Aramii rgusiti

B.'nr.;

114. Ca s. apese sigil d.a.s.l.

Fragmentul &titre v. 96-12% include se afld

raportate k "extul dela etaj

dorm, anterioard din ms. 2277, 1.63 v. Diferetyele re socotese

2277, 1'0 V.
97. Cind pintre ele buha tipAnd poetiseazi;
98. Si 'n clopotnita veche de vint se bate toaca > S.'n.c.v.
de stilpi toaca se bate > S.'n.c.v.d.s.t.i.;
99. Cand vntu > C. sufletu-umu demon cuy, lui atinge > C.s.-u.d.c.v.l.
trezeste;
Arama ce veghiaza... Bisericuta vechie > Arama amortul... Biserica bltrnl > A.a....B.'n ruin.;
rot. St. ca [o] sint > S.c. o cuvioas. p.s.b.;
'oz. 5 p.f.s.c. pintreTo.d.n.;
104. 1nuntru si din i. >141 In i.;
s-au dus f.s.;
507. Cari aduc > C. de s.s.1.d.c.n.-aduc anunte;
To8. masa'n;
ro6.
209. vergin;
In. In,> Si ceasukmisA-noaptea ea
112. Atmge fruntea > A. ochi-ti glbeni
vrjit;
?I:1dt coprms

de fria < A.o.-t.g...1.c.d. teami;

113. Gindirea-ti turburati zma in noapte chiamg.. > G.-t.t. soarele 'n n.c.;
514. Ca sgapese mandru sigihul de aur > Ca s'apese sigiliul de aur
115. Pe lumea cea trezia din
noaptea ce Intinal> P.1.c.t d.n. care 'ntin; 117. Aerul alb ca apa. S'apoi privirea-ti slab,
118. Abia deosebeste
vergma moarti > A.d. altar crucelverginA, sao. O vis nebun i dulce
cand m.n. > O v. absurd dar dulce ...
121. Ride ca hohot pand in nuntea ta pustie >Infige
c.m.n.;
[inch] in m.t.p.
Aid sfdrpfte fragmentul v. 96-12r ind. Dupe' utskare, a fart tdsat eruct/ p curmezq ca creionul. Cakrafia,
f nrutittd ca prima fornid dut Venere i Madon, folosefte cronologlei.

www.dacoromanica.ro

MELANCOLIE

373

MAIO. M-ta ce-ti este? ce ai?

ST.
Copil I

Ce am? Nimicl
numai icoana te-a inghetat de fric.5.1

Tu stai uirnit si nu stii s crezi or s nu crezi ...

130

deschide i s vezi I
Noptosul cimitiriu ce doarme sub coline
Purtnd in pieptu-mi pacinic attea mii lumine
Bisericuta snt
Ce s'a stins, mie-i lutnea
In care nu preotii d vnt i cobe cant.
E sufletu-mi.
In el icoane sterse cu fetele ptate
Sfint visurile mnd.re ce le-am avut odat
Cari ca vechi icoane din zilele barne
Artau visuri mandre doar din ceriu venite
Ci 'n sufletu-mi acuma stau stinse i unte
Coprind inc ca mumii iconostasul lor
Rank' ce vntul-moarte le-a mormnta 'n ruin
In ruina pustie a capului meu nins

Des chide pieptu-mi rece

135

140

De vreme. Altarul de-o pall rag 'ncins

E inima mea trist, incins de durere.

145

Vergina care moart st. 'ntins in tlcere

E-amorul ce 11 simt eu. E tristul meu amor
Ce stins 1'1 pstrez ine in inim' un odor
De si 'nghetat i. palid dar totusi mai mnge

150

mima mea cea moart ... dar cte-odat 'nvie

Un gand lunatec, palid, nebun, dar de lumina'
Ce mima mea sting in noapte-i o 'nsenin
S'atunci arunc 'amoru-mi giulgiul ce-1 Infsoar
155

M.

160

165

ST.

Prin bolta spara s-uit la steaua care sboar

aurea sperant
Pe cerul lumei moarte. Stea
Ce 'n cerul lumi, 'n nori-i lumina-i o balant
varg cte-odat o rai blanch.' ilia
Pe-iubirea mea trezit din mima 'n ruin.
iubirea
Nefericite Doamne, ce cruna
De unde tii 1 cl poate te-asteapt fericireal
Poate cl 'n.c' amorul Ii va zimbi odatI
Tocmai in fiica dulce de tine adorat
De unde stii? ... Si d'asta atata te topesti
Incat mai mult o umbr dect fiin esti
Pe fata-ti a tras brazde cumplitele dureri.
Azi su.nt btrn de tnr. Ce fel eram eu ieri 1

lumea . . . etc.,
fiecare din primele doud cmante ( 2 amfibrabi ), li restdue armoma.
Versurile s36-157 au in ms. forma:

134. Ce s'a stills pent= mine > C.s'a.s.

145. Defect ca maiurd

E sufletu-mi. In el icoane sterse cu fetele Otate

cele doud caezuri,dupd

nade din ciind

ceea ci ar da un vers defect. In realdate versa a fost ens& ca 'n transcrterea noastrd p ca in me/rica
In ciind, printre stiburt intregi apar 1i emistrburt. De altmdderi, cbiar aid, mat jo:, la v. 176; un exemplu.

166. 0 cuan erati odati si cum stIntett aculan...

www.dacoromanica.ro

NOTE g VARIANTE

374

Pe fruntea mea senin. al bucuriei mir

sufletu-mi o rouk.' in aurit potir,
Pe ceru-mi stele negre sit vId i s ador
In geniu-mi sperante lungi aripe de sbor.
Pe buza-'mi zimbet rece, regal, cum astri 'n Nord
Surid l'a mrei triste slbatecul acord.
Un zeu scAldat in cerul a mii de rugIduni
Satan ce nu c'zuse in timpii cei strbuni'
A vietei lui damnate.
0, cind mi-aduc a minte cum inim'a mea junk'
Sbura pin lumea alb ca gelita nebun
Ce-nneacA a ei suflet in suflete de flori
Si 'o visuri aurite aripele-i recori!

17.0

175

180

Pin-te-am vzut o Mira ... pin te-am vIzut in fat

Inger cu sin de piatr cu diadem de ghiatk.'.
de-atund sunt intocmai c-araba vijelie
Ce-si mink' a ei suflet prin volburi din pustie
Pin volburi de arenl, pin un nisip de foc
Ce ard sulfarea 'nteinsa, dar nu o tin in loc;
C'ci ea inflIcArael departe 'n ved alearg.
Pin arida pustie, pin val* de mare larg.
La ingerul ce plari 'n palatul feridt
G-Andit de-adincul tnrei, de ar oglindit.
01 de m'ar iubi Mira, de m'ar iubi atunce
M'as face-o filomel ce cinel 'n sinte lunce
M'as face-un poet inger dintr-un tiran de fier
Ce innegreste lumea sub cel mai senin cer.

185

190

195

200

205

M.

Poate el te iubeste ... de unde stii?

sr.

Nu spune.
Privirea ei e fix ca a unei nebune
Adese ori a:tat-am OA spun amoral meu
Dar ochiul ei cel aspru i zimbetu.-i ateu
Sdrobi inima 'n mine, ghet cuvintu 'n gur,
Simtiam cum desperarea tot sufletul mi-1 scur.
lumea toat are zimbirea ei ce luce
noapte-i si ea isi face cruce
umbel trece
Durerea ce ii ride de regele noroc
Din stelele ei face s curg-un mir de foc.
Dumnezeu ce-adie in ceru-i inflorit
Ascult ruga-i blincIA, ce trece linistit

183. De aid, elements Inkilnite in Amoral unei marmure.

199 de fapt: sdrobi i gluaA: perfects simple.
Dupd V. 204 arman:

Pietdut In ce,ruri dalbe, hue= noian de stele

Privind cu ochml umed la lumile rebele
St Dumnezeu ce-adie In ceru-i inflorit

din cari primele 2 au fart racrificate iar al tres/ea pu/in modrficat a devenit v. 201.

www.dacoromanica.ro

MELANCOL.T_E

375

Prin nopple-'nstelate o musicI de vis

Ce-nundl fata-i veche c-un dureros suds
Si inima-i btrittl din nou o mai inspir'

De cuget lumi nou5. cum cuget. o lir

Duld melodii si doruri ... 0 lume, cer si fire

210

Au cAntecu-i, visarea-i, o lacrim-',o privire

-215

Si 'n lumea asta 'ntreagI sfint eu si nilmai eu

Ce n'ara neci o atoml din tot cugetul s'Au.
jtocmai de-asta mintea imi seac de turbare
ad n'ara neci o privire fie omoritoare
CId nu am neci un atom din Ensu-i diafan
Ned partea noptii palizi, neci partea lu Satan.

-220

De-aceea ursc lumea c'o patim. atee

-aq blstm. pe mama, fitind-c'-a fost femee
Femee ca si dAnsa. Si 'n furil imi vine
Ca s'A ra rump in dou, ca s' ma smulg din mine.

225

M.
ST.

iso
M.

nu stii ce-i amoral, nu stii cumplitul chin

Ce imple al meu suflet de moarte si venin 1
De-ai ti! ...
Nu tiu o Doarane?
0 stii. Srman copil 1
Si tu! (uitdadu-se la el tu mild). i el ... nebunul . . . De-aceea ai plit
De-aceea nu mai rAzi tu, de-aceea cAnti tot trist
Dark' desi amorul e crud si e amar

Tu esti poet si 'n tine gsesti a ta rsplat.

Tu totusi esd ca floarea ce-si e destua sie.
Dar si al meu suflet si el era A' fie
Ca floral care poart gAndirea-i aspr. rece

Pe-un cer fr. lumin. Eu ... am vzut ca' trece

Un inger inainte-mi si 1-am iubit din cale,
L-am iubit cum iubeste ecoul trista vale
Cu dulcile ei taine, cu monotone soapte,
Cu sufletul ei tAnr tesut din flori si noaptel
Dar valea nu iubeite ecoul ce suspin? I
Ce-mi pas ... Ard ca steaua in propria-mi lumin,
*i. tac ... Si lina pace, sublima mngAere
S'amestecl cu sufletu-mi ce in vede cere.
Cere ce? ... stiu eu oare, sau am stiut v'odat5.?
In visul vietei mele fd fqa-i adorat
Si o iubesc ... Ce-mi pag de ar iubi-o s'alt.ii
Nu iubesc luna 'n ceruri toate undele bltii ... [?]
Ins uncl de und" etem nu e gelcas.
visu-inimei triste ... icoana-i dureroasa

235

'240

245

zit. Dulci meloclii i visuti ... etc.

12.6.

.t.1 ( u.-s.l.e.c.m. ) $i el ... copilul >

',Altura u,ror dep4utor.

www.dacoromanica.ro

tu etc.,

20. Vert cu

NOTE g VARIANTE

376

pentru mine sAntg ... O dulce ruggdune

Etern sopteste 'n sAnu-mi cuvintele ei bune.
N'o mai iubesc pe cansa, nu mai iubesc femeea
Ci sufletul, lumina, ador intr'insa zeea.
and ingenunchi in rugg la s'Antele altare
Atuncia eu la dAnsa a mg inchin imi pare
In fine e-o pgrere, e-un vis, e o nglucI
Ce Mima mnvi, iarg nu o usucg
vieata vietei mele. Ea de-ar fi a mea insg
De-as atinti in ochi-i privirea mea cea plAnsg
Poate-as ggsi-o rece ... idea-ar fi grozavg

250

255

a ea nu mg iubeste si un v-ulcan cu lavg

S-ar face al raeu suflet, ars de o gelosie
Secat de-un amor barbar ... Dar astfel
poesie

260

cAntece si visuri in Mima mea jung

In sufletu-rni ca ziva ast-fel se impreung
Cum ai tese 'n ghirlande stele luritizi cu flori,
Idee cu idee se 'ncing adese-ori

265

Cum se cuprinde inger cu inger in lung vis.

Si in oglinda de-aur din sufletu-mi deschis
Ca 'nteo grgding mAndrg cu flori cgrgri i taine
Apare-o zeitate in albe i lungi haine
Cu fruntea 'n raze blonde !
alb si tristg-i ea
visu-inimei mele, este iubita mea.

270

ST.

(surknd). Nebun!
Amorul meu infemul cel sterp . . . amorul tgu

ast-fel cum iubeste un om pe Dumnezeu.

275

M.

(repetel trist).

ast-fel cum iubeste un om pe Dumnezeu!

Motivul e reluat in dou. manuscrise 2259, 244 o 2290, 81-82, firl a putea preciza catee ulterior. Ce este
sigur, e cl ele sunt aproape simultane. Scnsul, hrtia 91 conturul poeziei o atesta. In once caz 2290 nu este, cura
mdic Botez, ultima versiune.
Versiunea din 2259, 144 poartA tidul Truteld i e scns pe o pagina' de carnetel, de genul lui 2290, e poate
chiar o pagina,' despiins din acel carnet de Viena, in care sunt ciorne ale anilor 1871-1872. (Se fie d. 2259,
e un manuscris eterogen, alcittuit din sub-manuscnse unitare de gentil s.mss-elor Elena i Marta, Panorama deferida:oidor, Gemerui etc., i din diverse file izolate, alteori rzlete, ciome ale difentelor creatium).

22 y9, 244-

TRISTETA

Se 'nchiagg pintre nouri o uriasg poartg

Pin care trece albg regina noptii moartg
O dormi, o dormi in pace pmtre fAclii o mie
Si in mormAnt de stele si 'n pstw,e argintie
252. rAttd genuncluat in rugl etc.

272-273. In manuscris, un singar vers; kiwi in forma aceasta ar f: defect.

www.dacoromanica.ro

MELANCOLIE

377.

In mausoleuqi. mndru al cerurilor arc

Tu adorat si dulce al noptilor monarc I
cimitirul doarme i cruce vegheazA
O cucuvae sur tipnd poetiseaz
Clopotnita rsun, in stlpi toaca isbeste
Aripa unui demon atinge i trezeste
Arama amortit
Biserica 'n ruin
St ca o cuvioas, pustie i btrin
Si pin fereste sparte, pin usi tine vntul
Se pare el vrIjeste
auzi cuvntul

10

and intri inIuntru. vezi c 'n iconostas

Abia conture negre i urnbre a rImas
De ploae si de vnturi s'a sters fetele sfinte

15

Ce de printi i pustnid din ceriu ne-aduc a minte

cnd deschizi altarul, pe masa in ruin
Vezi palia i moart intins o vergin

20

'n sufletu-mi. ce fu.se bisericuta snt

Drept preot e un greer, ce gnduri triste cnt
In el icoane sterse cu fetele ptate
Sunt visurile mndre ce le-am avut odat,
Visuri cari de inger din cer mi-erau venite.
Azi ins 'n al meu suflet stau stinse si unte
Cuprind inc ca mumii iconostasul lor.
Vergina ce st.' moart pe masa din altar
E-amoru-rru pe vede el a murit de-amar.

25

Versiunea din 2290, 81-82 e scris in iambi cctosilabi

ilustrear unul din procedeele obicinuite la

Eminescu, anumel al variatiund metrice, pe o tema data. Versiunea aceasta este de fapt Triste/d, transpusa inteun

ritm alert.
Rinnul acesta aminte9te de o alta' poema, din aceeni epoca i inspirat din peisajul unei mari metropole,
Viena sau Berlm: Privese ora,rul furnicar, excelenta poema, ce se rezerva Postumelor.

2290, 81-82.

O poart. 'n non se sue* gr*

Regina noptii moart e
Si in linoliu larg* de-argint
Acopritu-i corpu-i sant,
De stele albe-un lung convoiu
In roiu plngnd vin dinapoi,

2279,244.

6. Tu dulce, bland

> Tu adorat etc.

22-22

Drept preot e un greer ce tremur 9i canta (a)

Gandirea lui ces tristl o toarce sol:micros

(a) D. p. cine un g. > D.p. e un etc.
29. E-amoru-mi care vecinic > E.-a-m. pe vede etc.
Versul r, 0)f:a de descifra nu e In nictun caz, ca in lectiunea Botez: O poart 'n ami se fie
2290,81-82.
par ceca ce ar da, ca rama, VerS defect 11 nu e cazul. Cu toate cel nu e plausdnl, cahgrafic vorbiml, s'ar puteo
toturi, admite par la sfdrptul versului. In cazul aceda, ti Cu alte dtficultdp graftce, ar trebta admisd inversiunea. O
poart 'n non se mi par pentru O. p. 'n non mi se par. Compheaps ce fac co descifrarea versului sdrdmelnd pendlnte.
Ordinal versar:lar 3-6 la Botez grefitd

www.dacoromanica.ro

NOTE g VARIANTE

378

10

dormi, o dormi pin mil flclii

Inteal tu larg* negru sicrlin
Pe-al cerului albastru arc
Tu dulce-al noptilor monarc
Ah e astfel i viata m
Regina vietii-mi moart. e.

In tintiriraul solitar
VeghiazI crud unse cu var.
Clopotniti vechi ce rsunati?
Toac'a isbit in stalpi uscati
aripi lungi imi par cl trec
Trezind arama 'n clopot vechiu
Ce amonit sun: 'amar

15

Din clnd in clad mai des, mai rar

-20

cuvioi pustii
Stau a bisericei ruini
Prin, ferwi sparte trece-un vnt.
Pare c'auzi a lui cuvint

aci el ades vflje.ste vag

Prin albe crud, pin frunzi de fag
De intri 'n ea 'n iconostas
Doar umbre vezi c'a mai rmas
10

35

40

Depe icoane fete sfinte

Abia iti mai aduc [a] rainte
Cu chipul celor[a] din ceriu.
Este 'n risipa-le-un mister?
Altarul de-1 deschizi, pe mas
E-acoperit c'o pinz: deasl
O formI ce abia transpare
Prin lunge creIe mortuare.
Drept preot cneun greer min
cari 'n lemn [bat] pic, pic, pic !
Ah! m'ara gndit viata mea
Au nu e tot astfel i ea?
Cci multe fete-am intllnit
Dar furl mti ... a fost murit
Eu le-am pus crud ... i ir cu ir
Viata mea e cimitir
parc'a fost sufletu-mi chiar
Bisericuta cu altar
A lui visri din cer venite
Azi sunt icoane terse-urite
13. Ce* > Un* tintrim doarme e
Prin analogie cu versa! i. am pus m, altminteri In manuscris e: mea.
33.i calla altarul il desrhizi
z5. Clopotruta veche risura.
42. Dar ma.5" ti au fost
le-am
38. i cariz in lemn pic, plc, plc! ;
,pomenit >D.m a f
ce au murn;
47. Dar > A lui vzsri etc.

.colo 'n*> Un tint= doarme la* > In etc.;

37. Drept preot, cane un greer trist;

www.dacoromanica.ro

MELANCOLIE

379

'n loc de gnd in al meu creer

Toad un cariu si cnt-un greer
Adese simt c mina-mi port
Pe-o pnzI, sub ea ceva mort
Si para.' nid a sti nu vreu
C. 'n urma urmei pot fi eu.
i fr s'o stiu, fr s'o vreu
Trist spune-un gnd d.' a fi eu.

-55

Ultima versiune in Ms. 2276 bis, 21, 21 v., 22. Este Inflija versiune integran', apropiat tnult de textil
deftnitiv, ca plan o detall, o totusi cu numeroase note distincte. De remarcat, in deosebi, acele demente, proprii
formei anterioare in iambi, pe cari le amplificii. Dup. scns i caet, apaiine epocei de Berhn.

2276 bis, 21, 21 V., 22.

Se 'nchiagI pintre nouri o urias poart.

Pin care trece albi regina noppi. moart
O dormi, o dormi in pace pintre fklii o raie
Si in mormnt de safir i 'n pAnn argintie
In mausoleu-ti mindru al cerurilor arc
Tu adorat si dulce al noptilor monarc!
Cum luminar e 'n noapte al norilor sicriiu
De candelele albe a umedei trii.
In minile-.i unite, mici, umede, de cearl
Drept cruce licureste o steau rosu-clar
crini pe a ta frunte de-o gingsie cruda
Albastre flori pe corpu-ti in haina lui cea ucl
De umbre lungi purtatu-i sicriul [cel] de nouri
firea 'ntreagl plinge in immiite-ecouri
Ming stelele frumoase i in de aun roiu
Se 'nsir l'a ta moarte in luminos convoiu.

to

45

5t. x Si-ades imi par cl piplesc

z Si-ades eu simt el piplesc
Ceva
3 Si-ades eu sirat ca.- mana trec
40 S'ades pare d.
trec
Pe-o pnz.
50 Ades, m simt > Adese simt etc.

Pe f. 82, acelafi sera, din acela,ri timp, urmaoarele crlimpeie inrudite. De refina, imagina gndacului, o variantel
pentru cariu.
Si inim.

Si gandul
Si trece 'n veci acel gndac
Itraine sufletu-mi skrac (a)

Se terg icoanele ce-a fost

Rimin btrn, tehuiu i prost (b)
greerusul zurrazurr 1

Vtijeste fin un gnd obscur.

(b) de fapt : Rmin b o (rico tehuiu i prost.
(a) Mnncl sufletu-mi srac;

2276 bis, 21, 21V., 22.

8. De
vederea prefacerilor;
7-16 inclusiv: incadrate ca cerneald rofie, relinute sau eliminabrle,
4. stele > safir;
xx. Flori > Albastre
to. Lum* > Drept etc.;
9. Si >In mande-ti etc.;
.albele > D. candelele albe etc.;

flon etc.;

www.dacoromanica.ro

380

20

25

30

85

40

45

50

NOTE g VARIANTE

Cu multele-i icoane sta lumea risipit

Ninsoare viorie acopere-amortit
Intinsele ei plaiuri
ca unse cu var
Lucesc zidiri, ruine pe campul solitar
tintitimul doarme i crucile stau strimbe
O cucuvaie sura suna 'n streine limbe
In limbele pustiei, a noptii, a padurii
Profetica-i gandire ce 'nfioreaz'a murii
Clopotnita plesneste, in stalpi isbeste toaca
Aripa unui demon sfasie promoroaca
atingand arama cu zimpi-aripei sale

Auzi din ea un vaer, un aiurit de jale.

Biserica 'n ruina
Sta cuvioasa, trista, pustie i batrana
prin ferestre sparte, pin usi tine vntul
Se pare ca vrajeste
auzi cuvantul
Nuntrul ei pe stalpii, pe usi, icnonostas
Abia contare rtegre i umbre a ramas
De ploae si de vanturi s'a sters fetele sfinte
Nu stii pe cine-arata, de cine-aduc a minte
Drept preot toarce-un greer, un gand fin i obscur
Drept dascal toaca cariul in invechitii muri
Eu m'arta gandit atwacea daca viata mea
Nu e astfel si ea?
Precum resfrange cerul marirea lui [pe] dome
A aruncat in suflet innaltele-i fantome
Dar de a vietii valuri de al furtunei pas
Abia conture triste si umbre-a mai ramas ...
In van mai caut lumea-mi in obositu-mi creer
E ragusit tomnatec, vrajeste trist un greer
In van apas eu mana-mi pe mima 'n amar
Incet si trist ea bate ca in sicriu un cariu
Si in convoiu d'ilusii ce luminau ca stele
A fost la groapa dus speranta vieii mele

55

cnd gandesc la viata-mi imi pare d.' ea cura.'

Incet respovestita de o streina gura
Ca si cama n'ar fi viata-mi, ca i cand n'as fi fost
Ascult al povestirel trist, monotonul rost
Pare c'aud nainte i plang de ce ascult
Ca de duren i streine ... Parc' am murit de mult.

z7. Sta lumea risipita cu multele-i icoane > Cu multele-1 etc.;

18. i ninsa > C'o viorie > C'o viorie > Ninsoare vioriel uoara > N.v. acopere-amortita,
20. L.z.r. i campul s.
21. i citruttrul doarme etc.;
23. In)
limbele pustiei, a noptd negre > I.l.p a.n. a paduni;
23-24. acolada' cu aceeari cerneald rofie: versuri eliminabile ;

37. Drept preot cant' un greer, drept dascal sun' un canu;

41. sau; [in] dome;
42.
aruncat i 'n viata-mi

gla[s];
46. Vr8je5te > C'o somnolent > E rag-uit etc.,
pare c'o aud*;
52. 0 gura > Incet respovestit etc.;

39. Atfuncea] > Eu m'am g.a. oare viata mea

fantorne;
43. D.d.a.v.v.d.a. furtunei
47. In van mai > I.v. apas etc.;
5r. .c.g.l.v.-m. Imi
54. A.a.p. tristul > A.a.p. tnst etc.

www.dacoromanica.ro

CRAIASA DIN POVETI

382

Tot aid :cads anexlm un fragment creionat din ms. 2260, 135, uncle apare in iambi decasilabi, imagina asa
de personal a vigil, repovestitcY de o strifind gurd. lamba ne duc, cu oarecare burnvointS la tipul din ms. 2190,
vi la atmosfera aceluia. Cronologiceste, fragmental s'ar pima (si se observe si anumite ecouri din Impeirat ,ri pro/star) s apare mai =rind Iaului, aproximativ 1874 E scris pe o 'Artie galbenk frecventi In mss., si face parte
dintfun grup de teme si versuri din aceeasi epoci. Intre ele, la pag. 132, intr'o poezie intimistii, omelet:1d Cu
.toate c neretusatk 2 versuri surd: In teatru romtinesc Azi e Elisa Mller. Ceca ce ar putea fi un reper de cronologie,
Pe care bibliografia teatran. 11 va putea, desigur, preciza. Ortografia (doresce, vorbesce) duce cam prin 1872-2873.
Retinern dinteo grlbit spicaire .a Istoncului teatniltu din Moldova, al lui Burada, ndul unei opere Luisa Miller,
figurind in repertoriul pe 2873-1874, al operei italiene, care Ii incepe stagiunea la 27 Februarie, de sigur 1874
Iasi Elisa Milder e i titlul prim pentru Intriga ji Amor de Schiller. Piesa figureazi in repertoriile pe 1870-1872,
-and joaca' sopi Pascaly: Cabala amor; pe 1872-1872: Cabala si amoral; pe 1878-1879 (tot ca Pascaly):
Intriga ii amoral. Deslegarea ar aduce pretioase clanficiri cronologtce.

1.
2260, 131.

Ca o poveste si-mi aud viata

Ca pe un mit eu sm vd pe mine.
A fost odat 'n lume-un Imprat
*i a flcut aa s'a.a 'apoi

...

Apoi va fi murit ... Astfel s-aud

Repovestit ca de-o strin gur
Viata stui biet, sitman Cesar
Dar nu [---] in mine bate-ininaa lumei
i tot ce simte ea i eu simtesc
Ah despre asta nimenea nu spune

10

*i asta-i cliferinta 'ntre viat.

i poveste.

De-ast miserie trist solitar1

De-acel piriu* de singe inchegat

Uncle 'mpratul este ceritor
De acea carne* sfiiati care
Etern dorete qi nemrginit
De-acee,a nimeni, niraeni nu vorbqte,
Ei nid vld fata, ei vd sfinxul rece
Ei vAd icoana, intelesul nu.

45

CRAIASA DIN POVESTI

Convorbiri Literate, X, 6, i Septemvrie 1876.
Tipintk precum s'a spus, In acelast nam3e al Convorbtrtlor, cu Lacul i Dormla Crdiasa the pove,cfi apartine
acclui ciclu de poem verotuank care aves s culmineze in marele poem Calm, pubhcat si el, imediat dupl acestea,
In cutsul aceluiasi an 2876.

5. vld > aud.

www.dacoromanica.ro

NOTE g VARIANTE

382

Mai mult char: toate aceste poezil, nu numal c respira acelaai aer de amilie, fiind tot atitea acorduri, de cr
,infinit varietate de nuante, pe tema marei lui iubiri, dar aunt i lucrate in acelaai metru o acelaai Atm. Tot atrofie,
trohaic ai In aceeaai insura I/ocean:a, dealtminte.ri, aaa cum se va vedes, ai intaiul din tiparele evoluate ale lut Cdlin,
Ms. Ca ai pentru Fdt-Frumos glan lelu, s ammtun cal motivul descripttv dela ineeput, a figurat hum Indio
In Clin Nebunul, inn" o vanant fragmentari (ultenoara
urutar 2268 ). anume 2262,157 V. Dupal
scns o material apartme epoch de Berlin:

Panzrii invpiete de zIpacll viorie

Luna moaie 'n ape albastre i le' ntinde pe cmpie
S' adun flori In ezItoare fir de rae ca s rump
Si s coase
haina noptii boabe mari de piatr scump
'n pdurea argintoar iarba pare de omt

Dupl Botez, intliul concept e ce1 din 2285, 137 v.-138. E drept c e primul pus la punct caligrafiat. El este Iasi precedat de o ciorn, in 2276 bis_ 32, 31 v., 33 v" 34 creionata printre spatii libere, dupl ce
prima strofa, dupi un procedeu obicuauit, este ineercati in alt ritm. Cronologiceate, apartine cu aproximatie,
primaverii berlineze, din 1873. Nu mult deprtat de unsatorul, poate fi socotit totuai ca un concept unitar,
epoca aceea. Variantele de care e insotit arat ca transcrierea lui autonoma e Indreptatita.
Pe aceeaai paginl' in stnga, cu cemeal, e caligrafiat prima strof, intr'un ritm diferit:

2276 bis, 32.

Panzrii de o v'pae argintoas

Luna 'ntinde pe cimpii

and din dealuri i pdtui Intunecoas
Printre crenge se ivi.
Reload, marginal la dreapta ai dupa aceea, continuata pnntre spatii libere, pe filele invecinate:

2276 bis, 32, 31 V., 33 V. 34

Pnzirii In.vgpiete

De ninsoare viorie
Luna. 'ntinde peste dealuri
Moail ruri i clmpie.
5

S'atund flori In ezItoare

Se adun pe vi cu* umbrI,

lintoliul noptii
Boabe mari de piatr scump
Coas

10

Pe 'ntinsori de codri negri

Bolta cerului coboar
A lui stele mari i albe
Peste lume le presar
ulterror, tu cerneala cu care redatteazd pe 228J:

Luna moail 'n rauri albe

intinde pe cample
5-6. 8'atunc1 flonle s'aduna" ['n]
ezatoare

7. Coasa 'n panzrii > Coas [I]n lintohul n.;

8. Boabe marl de diamant.

www.dacoromanica.ro

9.

i pin crengi de codri negri;

CRAIASA DIN POVETI

383-

Lun'a noptilor regin

N'ai vzut grdina mare
Unde 'n verdele 'ntuneric

15

Vine [fatal pe arare

Ba am tors prin crenge negre
Tot argintul noptii mele
Neaua viselor de var
tot aurul din stele

20

[LAng.] lac pe cari norii

Umbra-aruna ca urzeal
Care ['n]* valurile-i albe
Bate dunge de peteall
Stnd privete 'n apa neagr
De lumina mea muiat
atuna-o floare ro.'
Jos in unda cea surpat*

25

albastri mari sunt ocbii

N'a lor bolli intunecate
Strlucesc adinc ca doul
Piaturi d'eternitate.

30

1 ntAml concept caligrafiat, diferit de forma definitivA, se aflI in ms. 2285, 137 v.-138. Sunt opt strofe
scrise intfunul din caietele legate, de Viena, frl a putea preciza dacl toma e din epoca aceea sau, poate,
Berlin. Ce e sigur, e e in forma aceasta poezia nu e un tribut veronian. Dar va deveni in manuscrisul urmAtor,.
la Iai, cAnd toate rnanuscriptele sunt intesate cu motive veroniane. Atunci, in 1875-1876, reja textul prim 91 chiar
pe cansul aplica, cu cemeala violet a epocii de Ia9i, modificAri din care unele trec, altele nu, In textul ultun.
In subsolul transcrierii noastre se specificA prin ulterior c.ca z876 care sunt acele aplicatii:

228h 137 V.-138.

TES.A.TURI

Pinzrii invpiete
De ninsoare viorie

Luna moai ['n] rkti albe

le 'ntinde pe ampie
21. VAzui* lacul pe a cIr[m]*> [LingA] lac etc.;

19. Tot omAtul primAverei.

28. In mi9carea*

dupd v. 28 urmau 2 VerSliri perra:rife:

Dar* vrjit* ca 'n* descAntec

Imi lumm'a ei
N. 13. Se menlioneazel ce! Jirafa ultirml se afta pe f. 34, caligrafiad eu cerned(); ca ,ri Jirafa In ritm diferit, dar
fdrd a putea prenza dacd e din aceeap creme. Impreund cu ea poezia apare completd fi de aceea am incorpora-o Intregului.
29. de fapt i a ei albastri mari sunt ochu
31. de fapt c'a (sic) douA.

2283, 137 u. 138. l'Alti:

4. ulterior c.ca z876

de fapt: TisAturi.

a9terne pe cAmpie;

www.dacoromanica.ro

384

NOTE g VARIANTE

Soptesc flori ha ezaltoare

-5

De painjin tort s rump

Ca s coase 'n haina noptii
Boabe mari de piatr scump
Pe 'ntinsori de codri negri
Tot seninul se coboar
Si ca pete mari i albe
A lui stele le presar.

010

Luna, floarea noptii dalbe

N'ai faizut grdina mare
linde 'n verdele 'ntuneric
Imbl fata pe crare[?]

'15

Ba am tors pin crengi i frunze

Tot argintul noptii mele,
Neaua viselor de var
Si tot aurul din stele

-20

Lang' un lac pe cari norii

Au urzit o umbr fina.'
Rupt de luciri de unde
Si de bulgairi de lumina*,

Stand privete 'n apa clar

De lumina mea muiat

-25

Si arunc roz ro.O.

Peste unda fermecat
30

Si albastri maxi sunt ochii

Stele fruntii himinqte
Strlucesc adanc ca dou.
PicIturi d'eternitate

Aceasta forma o folose9te, cum spuneam, la Ia9i, and poezia incepe s capete un timbru veronian. Ea se
afl in ms. 2262, 141, pe una din paguule de atelier qi de rezerve unde se mai afl j crmpee din alte poeme,
de Okla cele doual strofe, ammute, din ?d/-Frumor din teiu, care qi el e tumat in acela tipar metric. Acest nas.
se la dimpreung. ca 2262, 105, unde se afli cele doui strofe noui, s'a' le zicem ea sfintele, cat 9i ultima sues; in
forma defzutiv.
to.
5. S'adun flori in 9ezatoare;
6. Fir de raze vor sal rumpal > F.d.r. stau s.r. > F.d.r. ca s rampa;
Bolta cerului coboar; strofa 9-12 prinsd In acoladd, ulterior, c.ca 876; 53. Lun'a nopplor regin 1 ulterior,
r8. ulterior c.ca
x6. ulterior, c.ca r876 Imbl mandra pe carate;
.creson, c.ca 1876: Lung., inuni a noptu;
20. ulterior, creion, c.ca 1876: $i sclipirile din stele;
23. ulterior, c.ca r876:
1.876: T. seninul noptu mele;
R. de nu9c1ri de valuri.
21-24: 2 LAIlgg 12C o vid, pe care
zrzz: I Am vazut-o langa Jacal
Nora umbra o urziri (a)
Peste care noru sboari
Pe sub can valuri lucti
Bat giraguri de porfirl

(a) Norii umbra 9 'o arunci.

29.
z6. ulterior c.ca r876, Intdiu creion: De lucirea mea muiatl. > apoi cerneald: De privirea mea mulata;
30. Paza fruntii luminate; ulterior c.ca r876: Fui frunpi luminate.
a.m. sunt ochit-i;
.alterior c.ca r876:

www.dacoromanica.ro

CRAIASA DIN POVETI

385

Forma aceasta se prezind, de fapt, cu urmItoarele etape, pe cari cedtorul le poate urniarverifica:
a) in az6z,
transcne pe 2285, mai putm strofa a 3a, deci 7 strofe; b) procedead la suprimarea celor z
strofe in dialog (Lund, mina a noplii i Ba am tors ...); In locul lor, redactead o strora' marginal', (in
care fuzionead. a 3-a strofi suprimadIdin 2285 si a doua din dialog), ceea ce inlesneste tranzitia spre forma final; c) tot ami, rem marginal ultunele z strofe ale formei prime din 2285 si el) in 2262, 105: introduce cele
strofe noui, Cu :fine& si &A ultima forma' strofei finale. Ateste strofe sunt anterioare primei forme strofice din
Cdlin, pentru c sunt incadrate de el, ceea ce se si poate observa in fascimilul nostru dela pagina 77. Toate
aceste etape se pot =min in subsolul transcrieni noastre:

2262, 141+ 10 f .

Neguri albe rIspndite*

Ca o brum. viorie
Nate luna peste ape
S't intinde pe cmpie.
S'adun flori in 6ztoare

De painjen tort sI rumpI

SI anine 'n haina noptii
Boabe mari de piatr. scumpI
Pintre crengi[le] grIdinei

Noaptea tot seninuli tese

Neaua viselor de var

10

sclipiti din stele dese

Lngl* lac pe cari norii

Au urzit o umbr fink'
Rupt de miscIri de valuri
Ca de bulgri de lumin.

15

Neguri albe 'nvpliete

OzIpad5. vione

Moal 'n luni ape albe

intande pe cmpie

5. De fapt 5'adutt (sic I),

6. D.p.fir s.r.;

7.

i s coase 'n haina noptn;

9. Pint= crengi i pintre

frunze.

cu

In ms-al acesta, arman dupd primele 2 strafe urmeltoarele cloud, ammtmd forma din 2276 bis si 224
cele 2 in strafe eltalog

Luni, inimi a noptii

N'ai p'Atruns gra-rlina mare

linde 'n verde intunenc

Imbl fata la primblare-

-Ba am scuts prin crengi i frunze ( a )

Tot senmul noptu mele
Neaua viselor de vad
sdipinle din stele.

(a) Ba sin tors p.c.s.fr.

pe cars, dupei un s:stem de semne, le ehmind si le inlocueste ca strofa a 3a din textul dela eta/. Logic. In fond, aceartd
a 5a strofd nu-: alta de cdt strofa a 5a dm primele forme, cars pe leIngd deinsa aveau cele 2 strafe in dialog.

15. R.d.m. de unde;

25

www.dacoromanica.ro

386

NOTE SI VARIANTE

Ea di trestia 'nteo parte

Peste ape lin plecata
Si arunc'o roza ros
Peste-o und fermecati

20

Ea priveste ale apei

Tremurinde albe cercuri

ad vrjit este rnintea

De o vorb'a sfintei Miercuri
Minile ei amndon
Le-apas pe sinii tineri

25

ad speriat* ii este sinul

De o vorb'a sfintei Vineri
Paa ei ca ceara alb
Pru-i blond lucesc In lun
In ochii ei albastri
Toate basmele s'adun.

90

tJltimul ms. in care apare Crdiasa din povefti e 2282, 35-36. Mums punctuatta, e o cdpie aproape identici
arum' 'n haina

cu textul Convorkrilor. Smgurele deosebin: tulu: Crdiasd din pove,rti ; 7. Si arune 'n hama noptu
noptu; 16. P.u. fermdcata.

17-20. Ea Male ca
Peste ap 1m plecati
Aruncl o rozi rosa"
Peste unda fermecat

zr. Ale apei fugtoare.

porzia nu avea cele 2 strofe ca sf. Miercuri p Vmeri

arma strofa ultimd: dsn ale cdrei variante se poate

lesne prinde firul p. intercalarea celar cloud strofe.

29-32 r Pit de aur li amnge (a)

Undomd pin la calcite

chi albastn strlucesc ca

Pmitun de yearn=

1 Prul ei cel lung de aur

Se coboarl la cilcle
()chi albastri ard sub frunte
Picatun de vecinicie

(a) Prul de-aur li a.

3 Parul ei cel lung de aux
Fata mannurd curat
lar in ochu et albastn
Vecuucia-1 adunat

40 Pgrul ei cel lung de aur

Fata marmurnebun
lar in ochti ei albastri

Toate basmele s'adun.

Forma din 40, precum se vede, nu e fief:nary inchegatd: nebun e aruncat provizoriu, pentructir e nmd multi tit
rezultd strofa definituid, dela eta'.
aduni. Alma In 2262, lo;, din fuzitinea, formelor din 30 I

www.dacoromanica.ro

LACUL

387

LACUL

Convorbui Literam X, i Septemvrie 1876.

Apartinnd, precum s'a spus, cidului veronian, ca i Crdiasa ehn pavefti ii Dortnia, dimpreuni cu can, in aceeasi
mam', s'a elaborat, i totodat au si fost publicate, in acelasi ninnr al Convorkrilor Lacul este printre cele
din urm aparare i reprezint in felul de luan al lui Eminescu, unul din cazurile frecvente daca e inglduit
a spune de itigatie
un fir, adical, dedus din albia inspiratiei principale sau Cu o imagine ce pare un joc

de cuvinte si e cu mult raai putui: un val din aria de valuri a lui Cdlin.
Ms. Procesul poate fi urmrit in primul concept integral, din Cdhn I, 2262. 108 mide (cf. facsirculu1 p. 407)
se poate observa c al 5-1ea vers de sus, sunnd in prima redactie: Ldngd lacul eel albastru, incdrcat cu nuferi mari
e inlocuit instantaneu (dovad rima versului urmtor) cu: Une Jacal care 'n tremur somnoros fi lin se bate (inti,
tranzitoriu: somnoros fi hn chpefte). Duo.' un procedeu frecvent, se prea poate ca la o secunda dup ce a substituir
versul, s fi inceput, marginal, redactarea poeziei Lacul. Versul prsit (si prgsit, poate, tocmai pentrucl se im-

pusese prin ffiuzicalitatea lui ca un inceput de poezie, autonoml) e reluat, frica in dota i poezia deriva'. Si se
mai observe c, asa cum e conturat poema, e o vananune pe tema fmalului acestui concept din Can I
( ms. 2262, 105-109) unde reapare versul: Ldngd local cel albastruincdreat cu flori de nufdr. Presupunerh cA Local
ar fi fost compus dupg inchaterea ultimului vers din acest Cltn, se opun condole de atelier, local unde este redactad

poezia, obiceiul deverut lege, de a ralla, in =pul lucrului, motive din poema in curs si a le preface marginal,
ca i spatiul de hrtte alba de dupg ultimul vers din Cdlin, mide ar fi fost drept s schiteze Lacul, daca' acum, la
urm, i-ar fi fost sugerat.
Aceasti prmi. forml. a poeztei mai pune o probleml. In redactia aceasta Local are 6 strofe, pe ciad in textul
defirutiv 3 strofe. Ipotezei c. strofa inti e depsit de strofa a doua i prsit ripiar de atunci, se opune simetria
ce Eminescu realizeaz intre temele strofelor i si 6. Transcnerea noastr pstreaz toate strofele, cu toate cA strofa
i-a ridia serioase intrebri. (In treact, s notrn cl la Botez versal 3, Trece =bita 'n lacrsmi, e de dou on eronat:
ca sens si ca ritm. La epoca aceasta, Eminescu e un petfect mestesugar al versului. Dupl cum gresit e si binuiala
lui Botez c. Lacul, dect i acest Cdhn, ar apartine anului 1873. La epoca aceea pot urca doar elemente, ce aveau

s fie unlizate cu =pul.

De pilca, ca i pentru Fdt-frumos din teiu

Crdiasa eltn pavelti, iat tot in Cdlin Nebunul, 2268, 49

corespondentul sugestivului vas:

Lng lacul cel albastru instelat cu n.uferi mari,

Printre trestii auroase ce se leagn solitart
2262, 108.

Lng lacul cel albastru.

Indrcat cu galbeni nuferi

Treci iubite, [ochi] 'n lacrimi
Vantu 'ntreabA de ce suferi?
Lacul tainic i. albastru

Nuferi galbeni il incardi

Tresrind hi cercuri albe

El cutremur o bard
Peste strofa x-a mai e o lime subhre

fte ehtuunte? Si fi Wat, adtcd, prima strofd Inmute de a fi tdiat Intreaga

poezie? Sau hma ce trece peste toate strofele, la Inceput n'a ami/ cerneald suficiente% fi a fost repetatd ? (cf. facsimilul). Intre-

barca nu e chutr atdt de granate,. Ea ar rezolva ches/tunca dacd poma a aval ttultal 6 :trefe cum ni se pare, aci e o
stmetrie futre strofele r fi 6 sau daca' strofa hucha e prelucratd dela inceput In a doua.
20 Fulgernd in cercun albe
7-8 i El cutremui cu unda-i

O usoar raid barca'

El cutremurl o barca

25*

www.dacoromanica.ro

NOTE g VARIANTE

388

eu-trec pe lAngg ape

Pard caut, para-astept

Ea din trestii sI rsaf
s'A-mi cad grea pe piept
SA intrAm in luntxea micA

Inginati de glas de ape

s'A scap din ming cArma
lopetile s'A-mi scape.

15

S'A plutim cuprinsi de farmec

Peste noi in ceruri lung.
Vntu 'n txestii lin fosneasc.
20

Undoioasa ap'l sung.

Dar nu vineAl raeu suflet

Tri adar suspini si suferi
LAngA lacul cel albastru
IncOrcat de galbeni nuferi.
*

Al doilea ms. e 2283, 95 v.-91 V. Cuprinde 5 strofe i transcrie pe az6z, ros, minus sttofa r. Deosebirile le raportm la textul anterior, a card numerotatie o si pgstrai- n:

5-8 id.;
9. S.e.t.p.I. ap;
to Parc'ascult i parc'agtept;
r-12 id. ; 13. Si sidra in luutre
mica; 14-16 id.
17-20 to SA. plutim cuprin0 de farmec (in voia apei) (a)
a SI plutim cupru* de farmec
Peste noi in ceruri lun
Sub lumina Wanda lune
Vntu 'n trestii lin foneascI
Vntu 'n trestu lin foneasci
Undoioasa ap sunk'
Undoioasa ap5. sune I
(a) parantezul al lui Enuneseu.

21-24 i Dar nu vine i zadarnic

20 Dar nu vine 'n vea nu vine

Tu nebun suspin i sufen

Langl lacul cel albastru

i 'n zda:t suspin i sufr.

Lang lacul cel albastru
Incrcat cu Hod de nufit.

Inarcat cu flon de nuferi.

DORINTA

Convorbiri Literare, X, 6, i Septemvrie 1876

Publicad, cum s'a fzut, dimpreuna" Cu Crellasa din povqti i Laeul, in acelai numr al Coavorbirilor Dorinla apartine amintitului ciclu veronian, de a arm intuidere nict pe departe, i aid ce-a mai vagi idee, nu dau cele
aiteva poezii tiplLrite, rhiar daci:adiugni punnele postume publicate, precum: Venin ,ri farmee, Ab eerut-am dela
zooid, Luna card fi peltrunde diverse Ter/me etc. Capitolul poeziei acesteia, vast gi divers, in care poema de mare

re. Paul caut ce-am pierdut;

19. Vntu-'n trestii s fopeascl.

www.dacoromanica.ro

DORINTA

389

compozitie i lamentatia pasionat, se invecineszl cu rnadrigalul improvizat sau co irmosul traditional, adaptar la
circumstante, va trebui s fie reconstituir in toate piesele lui i el se rezerv, cum e si firesc, uneia din sectiurule
Posturffelor.

Mil Situate cronologiceste Intre 1875-1876, diversele manuscrise in can apare Dortnia, pot fi ordonate in
dota g./upe: A, cu forme desvoltate, nundran' d barre 12-14 strofe i B, co forme mai reduse, numrnd intre
6-8 strofe. Pentru ca diferentele dintre tipuri s se poat urmn mal usor, mai ales ca o forma' derivi din alta,
vom tipAri india grupI pe 2 coloane si a doua pe 3 coloane, fiecare cu variantele ei respective. Cnd unul din
tipuri se intlneste, fragmentar, in vreun alt rnanuscris sau vreun alt loc al acelmasi tnanuscris, se intelege c fragmental acela se subordon intregului si se aseazA in subsol, la locul respectiv. In scheinl, cifra alchrd reprezinti
tipul principal, cifra curent, pe cel secundar:
A

L 2262,140

I. 2262,02
II. 2255,315
III. 2283,33-34

2262,74 V.
2262,140

U. 2283,103 V. - 100 V.

2306,43.

2306,22

2260, 32-33 V.
dupi care urmeazA, forma din Convorbiri Literare i textul din 2255 (B. II), adnotat In 1880.

C. Colaterale
2262,112+ 140 y.
2306,23

Grupul A, cum s'a spus, se transcrie pe 2 coloane, in ordinea vechimii, la stnga cel mai vecluu. Se lmureste el: ms. 2262,74 V. cuprinde 4 strofe, iar 2262,40, dona strofe caltgrafiate. Deoarece le transcriem comasate,

notim pe primul P, pe al doilea P.

Pentru ms. II din grupul A se mentionen cA 2306, 22 cuprinde doar douA strofe, mai mult schitate :

2283,103 V.-100 V.

2262,140
Hai in codri la isvorul

Pata alb1 'n hain' albastr

Frul galben bine-ti sade
Pe-ai tiii umeri goi coboar
Si in val de aur cade

Ce se bate 'n petricele

De 'nfloresc in iarba moale
TAinuite viorele.

Vin in codru la isvonil

Ce ne bate 'n pietricele
De 'nfloresc In iarba rumie

Si pe prispa cea de brazde

Sezi tu pe genunchii mei
Scutura-se-vor in pni-ti
Ostenite flori de telu.
3.

i 'nfloresc in iarba nald;

flori de teiu.

Cuvioase viorele

8. Rnduri-rinduri

. Fata albl 'n vlul negru;

meri cade.

3-4:

2. Prul galben pe-u-

t Si pe-a tale brate goale

Ce frumos ti se mai vade (a)

Pe-ale [tale] brate goale

pe spate 'n valun cade

pe utnenle goale
El in valuri dulce cade.

Si
3 Si

(a) Ah I frumos etc.

5. Hai In codru, la isvonil,
23,96,22

2-4:

Tu treci albl 'n vlul negra (al)

PAroi galbAn pe-umen cade
Pe-ale tale brate goale (b)

Ahi frumos ti se mai sade (c)

(a') Ulterior, neprecrzat Vueo tau Venia;

a tale brate goale,

www.dacoromanica.ro

(b) Cu

(c) Ce frumos ti se mai sade

NOTE I VARIANTE

390

JO

Vei da gurei mele prad5.

Ale tale buze dulci
Capul tau cel blond si tnlr'
Pe-a mea inim' ai s culci.

In bratele-mi Mtn=
Tu s'alergi bLndl ca mielul

Cu urechia
Tu batalle s-i numeri

pe prispa cea de brasde

Pe genunchi s-mi sezi de 'ntl
S. se scuture In pruli
Adormite flon de tem

Cu trei degete din =stet

SI-ti ndic atuncea vlul

a desmierd Cu a mea mini

Ai tl albi i netezi umeri.

15

cu gura abia deschis.

S se vad and zfirribesti tu
Dintil tl cei mid de lapte

Capul tu cel blond si tanr

Pe-al [meu] brat ?met
culci
rsAnd prad gurii mele
Ale tale base dulci

simtesc duiosul tremur

Unei mile abia nascut
Pe cAnd ochiul e vorbaret
Mt% gura este mut5.

btlle din pieptu-mi

Cu urechia-ti s. le numeri
S. desmierd cu a mea mina'
Ai di albi i netezi umeri

S m min& lin cu soapte

20

i s sorb al tit: rsuflet

25

Cu cuvinte-abia 'ntelese
S m mAngr i cu soapte
Dinteo gur-abia deschis.
Ce arat dinti de lapte

In suflarea vietii mele

S simt
el creste
De un vis frumos Cu jele.
30

RidicAndu-ti mndr capul

Si-mi inlAntui gAtul strn.s
S-ti inrhisi copil ochii

Ochh innecati de plins

S'A te simt cum dulce tremuri

De-o iubire-abia nscut.
CA privesti ca ochiu vorbaret
zimbesti ca gura mut.

intinzi tu
Viskoare, dulcea gur
Fenciti s, fun in lume
Fericiti peste nasur.

iarl capul
Vei cuprinde gtu-mi strns
Vei Inchide pe o clip
Ochii innecali de plAns.

DesclaizAndu-i
35

15. Ell 55. mngiu CLI-2 mea mrt;

19. S-mi
arti, zAmbind cu mil;
zo. Dmtli tal cei albi de
lapte;
22.Uner fen[cui]* > Unei mile etc.;
17.
cum* creste.
2262,74 1. (11)-F 2262,140 (12). 9. Lasit pradl gurei

mele (II) > L.p. guru mele (12);

Iz. Pe-a [mea]

mim, s.c. (P) > Pe-a mea =ma' s. culcr (/2); 13. Cu
urechia a. (I1) > C. urechea a. (12);
x4. Tu btile
sA numeri (P) > T.b. s.-i n. (12);
15. Eu s

31. M5. pnvesti ca ochm vorbaret;

2306;22.

Strofa 9r2 scbitatd, numai:

9. Vm in bratele-mi intmse > Sbori in b.-m.I.

II-12: I Cu trei degete atunce*

De pe crestet ndm vlul

las gura-mi arznd (11) > Eu s'A mingitu cu-a mea

mn (12);
x6. Pe-ai ti albi si tinen umen
Al tlA albi i netezi umen (/2).
2262,74 0.

Strofdor 9-12 fi 13-16 din (11)

32.

zmbesti etc.

le urmeazd

ce corespund strofdor 29-32 fi 5.5-36

dela etaj. Procesul de amphficare poate
urmrst cu
ufuring.
$'apoi iar
capul
aceste doud,

SA-1m inlntui gfitul strns

'nteo lungl 'n mbrtisare

SA' xn uit in ochml pans

intinzi tu vistoare
zAmbind dukea ta gurl
Fenciti s fun in lume
Fenciti peste msuri.

www.dacoromanica.ro

z Cu trei degete din crestet

Vlul negra s-1

DORINTA

Cu mina ta de ceari

ca mina ta de ceari

Fruntea-mi rece s'o desmierzi

Fruntea mea ai s'o desmierzi

S pitrunzi adinc in suflet
Deseh;variduli ochd verzi

Sa' tra sorbi in al tu suflet

40

45

391

Cu-al ali ochi slbatic-verzi.

Visul nostm si-I ingine

Un murmur, un dulce cint
Blinda batere de ape
Glas intunecat de vint

Vei intinde visitoare

zimbindu-mi a ta gura.'
Fenciti vom fi in lume

Adormin mai de pacere

Si nu stim, ce volt.; ce vei

Voiu sorbi al tin rsuflet

In suflarea vieii mele

Peste capetele noastre

lata' inimile noastre

Le-a cuprinde-un vis de jele

Fericiti peste mi.sur5.

Lin si cad flon de teiu.

Visul nostra ingini-vor

C'un murmur, c'un dulce cint
Smguratece isvoare

Cu-a lor glas ptruns de vint.

Adormiti mai de plicere
Nu vorn sti, ce vom ce vrei !
Peste capetele noastre

Lin adea-vor flon de tem

Grupul B se transcne pe 3 coloane, in aceeasi ordine a vechimh. Fie ca, dela o cbpie la alta, modificrtrile
aliturarea lor, in acest mod, sugereazi mai mult de o con-

sunt mai mari (suprimiri de strofe), mimme sau de fel

cluzie. Din parte-ne, adalug5ra unna-toarele detalii:

Intilul din ele face tranzitia intre grupul A si forrnele ca 6 strofe ale grupului B.
Al doilea e datat de Eminescu: ro Mart 1876. Este de fapt o cdpie caligrafici, pe hirtie de epistoli, si
va fi fost poate trimeas5 ca atare. Monograma, un frumos E. si data in stnga los, completeazi atributele unui
discret mesaj de dragoste. In 188o se situiazi momentul cel mai dificil al dragostei lui Enunescu pentru Veroruca. Ecourde rupturii s'au pstrat in patetice scrisori, ale timpului acesta. Actun Veronica restitue anume poezii,
.aflate la dinsa, si serie') pe verso poeziei primit ca patru ani inamte, urmAtoaxele2):
27 jutn. 1880

Monsieur,

Vos lettres seront dtmites d'aujourd'hut en un mots. Je trouve par= mes paperasses, de vos
posies, je me fais un devoir vous les rendre.
Veronica
Agrez etc.

Pe acest manuscris, din 1876, redobincht in 88o, Eminescu face citeva indreptki, clintre cari unele de o
In bralele-mi intimeSri alergi ... devine: S"'i ca bralele !transeS(1
In Intrina dezacordului ivit, rectificarea e mai mult decit o simpLi nuant5 formaLi, aproape o reacalergi
liune. In 1876, el era cel ce astepta. In 1880 ea trebuia artat5 drept aceea care venia, neribditoare, ca brajele
-oarecare setnnificane psihologica. Versul:

4e. C.-a.t.o. slbatici*-verzi

47-48: r Peste capete plou.-vor
Ostenite flon de teiu
z Peste capetele noastre

Lin adea-vor flon de teiu.

39. SI MI [SOrbli > S pltrunzi a mea privire;

40. C[u.*-ai* ft*o*] > Deschizindu-ti etc. [D. supra45. 5i voiu soarbe-al tau risuflet.
pus peste C.];

51-52. Blinda
54. Vom
Glas intunecat de vint;

50. Ufl MUllrillf, un dulce c.ar' it;

batere de ape

,-.. ,
-35. Peste
> Vom simia c5. 'n frunze-i
capetele noastre> P. capete [ploui-vor*]> P. capetele n.;

56. Cad molatic flon de teiu.

scriind
Ceca ce d'idea impetuosului Gh. Bogdan-Dtucl pnlejul s comenteze, in acesti termeni:
pe dosul hrtiei (apsat i cam ca Isba gistei.) ,ri dupd ce reproduce scrisoarea Veronicdi: In rindurile acestea
apare riceala, ruptura'. (realizat1), ceva dispret i doar' o singur rezervi: Va arde scrisonle hit abta'n Iuhel
Pentru. ce 8 le ardi barbara, enebuna? Pentru ci nu le intelegea valoarea I
le reproducem exact cum sunt serse &sena; Botez, adiogind hpsei citorva accente (dar ortografia

actisonlor lui Napoleon I) eron mas mari, de dipie. Excesul ente joaci totdeauna feste.

www.dacoromanica.ro

NOTE SI VARIANTE

392

Intinte. Evident lucrunle se cuvm luate cu mare aproximatie i fr tragedie. Cine ar putea apune el In reac-tiunea,
de moment, a lui Eminescu, nu e oarecare jog un necaz clunpreunl cu sanctilmea
mai la =ma urmei,
corectirile din 1880 sunt dovada dragostei lui de perfectiune, inmate de toate. Ce este sigur, insI, este ca acesterectificin nu trebuesc introduse In textatdin 2876, cura a procedat Scat-tu. Ele sunt ale anului 1880 si sense Cu
o cerneal de Bucuresti. DupI cura si Botez greseste cnd sustme ca indreparde de aici, ultime, au fost utiltzatein ms. 2283,33-34, ceca ce era cu neputint, acest rm, fund scris, cura se va vedea, in jurulidatei de zz
1876. Realitatea st tocmai pe dos. Modificnle din 2283 sunt folosite in x88o, pentruca ele erau ultimele In dat.
La fel si ca afirmatia el data si iscalitura (din 1876) sunt scrise ca aceeasi cerneal ca si corectrile.:Ceea ce imisi
nu e ca putint, nu nurnai din punct de vedere grafologic, deosebitea chntre fernininul scris din 1876 si febrilul.
scris din 188o fund intru total distinctl, dar i pentru cA textul din 1876 e, cura am spus, un mesaj de dragoste,
de natur epistolar, investit ca toste attibutele lui, cahgrafiate.
Al treilea ins, din grupul B e scris, spuneam, dup 21 Apnlie 1876. Intr'adevIr: dupl ce trimite mesajul
din zo Mart 1876, modificrt In cateva locuri textul vechiu. In ras. 2306,43 se all o Insemanre de ream,
datat zr Aprilie 1876 imediat, raai jos, Cu acelasi creion, cu acelasi sc.ds, clteva corectri, ce se vor intAlni in
ms.-ul &Limos caligrafiat, 2283,33-34. Acesta deci e, &titre cele ce se gI-sesc, ultimul ras. 9i nu penultiraul rum,
arlta Botez. De altnunteri pe acest text, de dup zr Aprihe 1876, il tnmite Convorbtrilor, dup ce aduce unele
doar ultimes strofe. Cu aceste lmutiti prelmamare, lAsirn SA urmeze pe trei coloane manuscrisele grupului B.

2262, 92
(Inainte de to Mart

22f f, 3If

2283, 33-34

(to Mart 1876).

1876)

DORINTA

DORINTA

(dupl 21 Apnlie 1876)

[ra'r titlu].

Fata alb 'n haul neagii

Piral galben ma aprinde
Cade pe-umeti goi de marmur
framos mi te mai prinde
5

10

Vino 'n codru la isvorul

Care tremurl pe prund
Unde prispa cea de brazde

Vino 'n codru la isvorul

Care tremur pe prund
Unde prispa cea de brasde

Vino 'o codru la isvorul

Care tremutl pe prund
Unde pnspa cea de brasde

Crengi plecate o ascund

Crertgi plecate o ascund

C.rengi plecate o ascund

Si In bratele-mi infirm
SI alergi, pe piept s-mi cazi
ndic lncet din crestet
Negrul vl de pe obras

Si in bratek-mi intinse
SI alergi, pe piept s.-mi casi
despnnd din crestet vlul,
SI-1 ridic de pe obras

Si In bratele-mi ?mime

Pe genunchi te-oiu aseza eu

Pe genunclui mei sedea-vei

Vora fi singuri, singarel,

Pe genunchii niel sedea-vei

Vora fi singuri, singurei

lar in plrul tau plou-vor

lar in pir infiorate

Or s-ti cadl flon de tem

singurei

lar in prul tau plou-vor

Adormite flori de tem
3.

C,ade

Adormite flori de teiu

pe-umeri de zapad;

5. Hai In codru etc.;

Corectifnle de pe acest ms. sunt

din 1880, and Veronica fi fnaporazd
scrisoarea. Cu acute rectifican, poezia
reprezintel un tsp evoluat fa/a' de versiunea Convorbinlor.
Transcriem, 0.pentru mai lesne judecatd, aceste ultime Indrepart,
Cetitorul le va raporta la versurile
respective, dela dab sus, cauce egaleazel
cu o rest:hare a imagine: manuscrisului

9--zo. i ca bratele intinse

SI alergi la piept s-mi casi

15-16. lar in pr infiorate

Or

sa

cad flori de tem

www.dacoromanica.ro

SA alergi, pe piept s-mi casi,

SI-ti desprind din crestet vAlui
SI-1 ridic de pe obras

15-16. i Vor ploua infiorate

Lin in pru-o flon de ten
20 Si

in pIr infiorate (a)

Lm cde-ti-or flon de
tem

(a) Pe-al tu
etc.

in pr

16. 30 Lin ploui-vor flori deteiu > Vor plou tot flon de tem;.

DORINTA

20

Capul tau blaiu si tinir

Lin de umru-mi si-1 culci
Lsnd prad gura mele
Ale tale buze dulci

Fruntea alb 'n prul galbn

Pe-al meu lim5r tu s'o culci
Lsind pradi gurii meIe
Ale tale buze dulci

Fruntea albi 'n piral galben

Pe-al meo brat incet s'o culci
Lisittd pradi viril mele
Ale tale buze dula

Tremurind visa-vom tainic

Vom vis un vis fence

Ingini-ne-vor c'un cint

Vom vis un vis ferice

Ingini-ne-vor c'un cint

Suiguratece isvoare

Singuratece isvoare

Singuratece isvoari

Blinda batere de vint

Blinda batere de vnt - -

Blinda batere de vint

Adormip de feriare
Vom fi singun, singuret

Adormiti de armonie
Vom fi singun, singurei - Peste capetele noastre

Ingini-ne-vor c'un cint

25

39

Mi-i intinde vistoare

zimbindirumina gura'

Fenciti vom fi in lume

Fericiti peste misuria"
30

Adormiti de armonie
i iubire singurei
Peste capetele noastre
Risipt-s-or flori de tem

Peste capetele noastre

Lin cdea-vor floti de teiu.

Or si cadi flon de tejo.

Spuneam ci al treilea ms. din grupul B (2283,33-34) e ultunul din cele cunoscute i d.', acesta, cu mici modificiri, e cel ce s'a publicat In Convorbiri. Inteadevr: deosebuile dintre el si textul ConvorbtrIlor pnvesc doar ultima
strof i aceste triodificiti se afl, dunpreuni co alte desvoltiti comp lunentare in ms. 2260,32-33 V. Sunt
tiple brouillonare, cu forme deduse una din alta, pana': se alege, sau aproape, aceea cate va figura in textul defitutiv:
1

Mi-a pir c 'n basmul vietit

Vom dormi ca intt'un basmu

Astfel vom incremeni

Uno 'n bratele altuia
flori ne-or troteni (a)
(a) Iar[i] > i el etc.

Vista s ni 'ncremeneasci (b)

Unu 'n bratele altuia
Flori s ne introieneasci
(b) R5minnd incremerup.

Unu 'n bratele altuia

Ca 'n poveste 'ncrerneniti(c)
Luna noaptea ne priveasci
Intre flon introtetuti
(c) Ca 'n poveste adormiti

3 Dare-ar Domnul si riminem

Ca 'ntt'un basm incremeruti
Unu 'n bratele altuia
Si de flon introtemti

40

6 Unu 'n bratele altuia (e)

50 Unu 'n bratele altuia

Ca 'n povesti om cremeni
lar flori si frunze moarte
Imprejur ne-or troiem (d)
(d) ulterior: Peste noi

17. Capul tau cel blond si

tn'r;

z8. Pe a mea mina' sa-1 culci (sau:

Pe-a mea inimi* si-1 culci); 21.

T.v.-v. dulce 22. Inginap de-un

dulce cnt.

Ca 'n povest om cremeni

Intre flori i frunze moarte
Ce 'mprejur or troieru(f)
(e) ulterior, dupd altuia: poarte, eu brionia; de a fact
ruta cu: moarte;
(f) Ce pe noi vor troteni.

17-18. Fruntea albi 'n piral moale

Pe-a mea imm'at s'o cuici

17. Fata albi 'n piral galben.

32. Preseri-s-or flori de tejo >

29-32 t Si =mili de armorue (a)

Risipt-s-or f d.t. > Vor plol tot floti

de teiu.
Se menponeazd cd: .71-16, e

Vom fi singun singurei

Peste capetele noastre

Or si caz flon de tem

2 Si lumia de-armonie (b)
Vet sopti vet tremura
Peste capetele noastre
Flonile s'ar scutura
ft tmedrat

Tutti se va scutura
(a)-(b)= lectsumle na/oct//at
stgure.

www.dacoromanica.ro

20 figureazd marginal pe ms, 2262,92;

au fost repetate acolo, dar apaga:,

ca etapd acestet coloane,
2306; 43

cuprinde doar

versar!:

15-16. lar in par infiorate

Or s

rungiflon de teiu(b)

Or si-p cad f. d. t.
31-32. Iar pe capetele noastre
Or si tungi flori de tem (e).
Or si cada.' f. d. t.

NOTE I VARIANTE

-394

7 Leganati de armoma (g)

8 Adormind de armonia (b)

Coatitor btuti de gandun

Codrului bitut de ganduri

Flori de teiu pe noi cld-vor
Tot mai dese
(g) Indulciti de ormolus..

(i)

Flori de tem pe not cid-vor

Scuturate randuri-randuri
i ripiti de armonia;
(i) Codrului

(h)

bltut

de gandurili,derpdrlitd cu dord linii paralele, la dreapta acestei ultime forme, p ultima formd a temei complrmentare de mai sus:

Ne-om trezi vr o dat din basmul

Ce ne-a tine 'ncrememti

Unu 'n bratele altua

$i in flori introietuta
*

Am amintit mai sus, de marele ciclu veronian, ce va trebui alcituit In una din sectule Postumelor. Fri a
sprejudicia proiectul acela, nu crecl si gresim claci anticipim ca doul-trei texte, ct vreme ele au o foarte string
legaiturl cu poezia de fatii n'au apucat Inca si se cnstalizeze inteo formi autonom, cum este d.p. Luna codrii
fi pdtrunde (M. Emmescu, Poeii postume, ed. II Chendi, 1905, p. 146), in compozitia cireia va intra.
In acelasi ms., mat mult, in contrapagin cu textul Dar:lei se afli trei strofe ale unui mouv, derivat din
ac.esta, i reprezentand oarecum latura sensual a mbiru, in timp ce Dorinla reprezind latura cast. Apropierea ni
se pare de dou ori interesant. Psihologiceste, ea deschide o fereastr spre culisele iniraii omenesti, citre acea du-

$131url unpudic ca care sunt ciptusite si cele mai pure rite*. In al doilea, &ate= panct de vedere, s zicem,
istoric. Cetite In perspectiva freudismului de asri, indiscretale monvului errunescian fac impresia unui joc de
,vacanti inteun paradis scpat de sub privighere.
Le publicam in ordmea lor spre perfectionare si, pentru simplificare, ca o numerotatte continua':
.226-2,112

Astizi sunt setos de forme

Urmresc aprins cu ochii
Incretirea triditoare
A subtirei tale rochii
-5

10

Grgiuni prin cap imi imbli

lar unu-i dintre multi
Subsuorii* si-i yid bratul
pidorul tin descult
Inroindu-te la fat
s'arund colanul jos
s' lunece de pe-umeri
A ta haini-albastr 'n jos

S apari plin sinii

Incet haina s coboare
ot5

SI te yid odati goali

Dela cap pin la picioare
NB. Linide de puncte sunt ale manurcrirului.
2. 'tirtna.'resc dims cu ochu;
4. A albastrei tale rochii;

bratul pan la umeri Subsuoru* si-ti va'd bratul;

6. lari unul chntre multi;

I. Si descingi incet colanul

13-14. Si apari plmi caldi* (a)
Dulcea sanului ninsoare.
(a) S. a. p. dulce

www.dacoromanica.ro

7. Si-ti fad

svarli colanul jos.

DORINTA

395

urraindu-mi gargaunii
constitui in tiran
Voiu descinge cu de-a sila
Auritul tau colan

.20

lunece-a ta hain
De pe trupul de ninsoare
SI te vad odata goal.
Dela cap pan la picioare
22622140 V.

De-ai fi bunk de-ai fi dulce

Dac' ai vrea s m asculti
Pan' la umr sa-ti vad bratul

25

piciorul tau cliscu4

Iar colanul tau de aur

Ruinoasa sa desdngi

_3o

s'A cad' a tale haine

Fr chiar s le atingi

incet s'apara sanii

incet haina sa cada
Ca sa vad ()data, Doamne*
Intrupare de zapada.

"35

de buni sean, nu e rutmsi atit Scriind astfel, Emmescu e in traditia ocelot galanterit lince, pe care
neoanacreontismul le practica Ina dela sfirsitul secoluhu al XVIII-lea, in care excelaseri, irate altu, Vickestii si
ale ciror motive trecuseri, multe din ele, in patrimomul acelor cintece de lume, atit de agreate de Eminescu,
care le copia i adnota, ca pe un bun al tuturora. In ms. 2306,6-27 sub titlul alma trmoase, ce se cdnta clupi
mard. Gintece,de lame din Jumitatea fntdia a secolulut. (Extras, dintr'un manuscript ca crintece), se afl sub nr. 25 acest

irmos, in care imagina Veroniciilngerid blond este donunant. Mai mult, In capul aceleasi pagini se afl, cu
aceeasi cerneali, a transcrieni cntecului, anagrama Acinarev. Transcrtem cintecul aidoma cu origmalul. Cifrele
saturate versunlor, arati c poezia poate fi cetiti si in ordinea aceasta noul. E un procedeu frecvent la Eminescu, acesta al variatulor pe aceeasi teini, procedeu pe care nicliri nu l'a dus la mai perfecti desivirstre ca in
numeroasele variante din Mas am un singar dor.

.2306,23
25.

Inger cu par galb'n

Inger ce slavesc
In dulcea-ti zambire
Raiul 11 gasesc

Din nenorocire

and m vaz gonit

t. and sunt de necazuri
z. Rele ocolit.
25-26. Grgiuni citi am in capu-mi
Vrei si tii nibito? Multi
27. Pin' la umeri sA4i yid bratul;
35. Ca si yid odati 'ntreagi.

www.dacoromanica.ro

NOTE g VARIANTE

396

aud glasul
6. Chinuri imi sunt vis
Fericirea-mi ride
5.

10

Ceriul mi-i deschis

Viata i nIdejdea
vin
15

3. Din doi ochi albastri

4. Ca cerul
Ziva trni Viz umbra
'n somnul cel greu

Esti in ved de fata

20

Sufletului meu
Ori ce sentimenturi

De la tine imi vin

Tu esti pomenirea
In once suspin.
pentrud am ammtit de neoanacreontsmul Inceputului de veac al XIX-lea, lad din Coleclie din poezille,
d-lui Marelui Logofdt hn Vdedresett, 1848, p. 54i,i anume din capitolul de Nepregdndite (Imprompte) , urmItoarea
piesi din care discrepa i galantena fac un adevirat model al genului:

LA 0 HAIN& INCHISA PANA SUS

Scump ai destul tu dar firesc,
Ce face de m'innebunesc,
i cat sI-1 tu vrei mai ascuns
Eu mai adnc sal va'z ptruns;

Iar acum porti de tot ru port

Pe semne vrei sl m vezi mort?
Tirana mea! Tu mil n'ai?
and veas c peiu, otravI-mi dai?
Faci ra.'u del poti, nu socotesti

a once faci ei s g5sesti?

Dar cum m:4 fac judecgtor
Celei, ce toate rob ma vor?

Am indrziut de mult necaz.

lard-rd.! la picioare-ti caz!
Cu mine fa.' orice voiesti
A vieti-mi tu stApan6 esti:

14. Amoriul imi vin

23-24: Marginal, dar inebis in parantez:
Tu esti amintirea
Ondrui suspm.

www.dacoromanica.ro

CALIN

397

Numai adt te rog pangand

spui curat, ce ai de gand?
daca ntz vrei inteadms

De tot cutand s ml vezi stins?!

Ma fa, in veci s'innebunesc
Privind al du scump Dar firescl
Ah! de nu vrei sa m vezi mort,
Nu mai parta astfel de port.

CALIN
Convotbai Literam, X, 8, i Noemvne 1876

Inceput inca din timpul studdlor la Berlin, lucrat i preluctat ce srguind, ani de zile si pus la punct, mai
seamk in 1875 si 1876 Cal:u a fost cetit, in una din sedintele Jummes, cum reiese din scrisoarea, ce colonelul lancu Alecsandn trtmitea din Paris, In Marte 1884, Iui Tau Maiorescu. Volumul de poezii de curand
apkut, pe de o parte, si starea sanad:pi poetului pe de alta, 1'1 vor fi indemnat deopotriva s'a' incredinteze hfirdei
cateva amintiri, cari cj daca', dupa ctim suspne d-1 Remiro Ortiz 2) vorbesc prea mitin despre
sunt mai
putin pretioase, atat pentru sin2patia ce vadesc cat ci pentruca sunt ale unui martor ocular. (In treack, textul aduce,
pentru india oark cateva sugestu tri legatud ce cosmogonia S cruord I-a). Interesant si pentru fizionotnia aceluia
care o trimitea si care-si amintea ce oarecare umor de inccputunle sale poetice in randul volintirimii lui Apollo,

(a a hpsit putin sl nu fiu impodobit de glonosul tumb ba chiar inamtea fratelui meu care, pe vremile acele,
spinteca omenirea la atriles. din Paris) scnsoarea colonelului Alecsandri rnerita sa fie retinuti lu cateva din
candurile, ce au mai directa aplicare, ce poema de fatal:
Nu stm daca-ti aduci aminte de o intrunire hterad la dorania-ta. Sunt acum vreo zece ani, cand
d-nul Emmescu ne dada cetire, intre altele, de poema O mina impdteasca, publicad astzi sub
tidul Cala. Acea (mntra/21re a fost ilustrad nu mimas de presenta tankului scriitor, dar si pan demonstratiunde mele cara sgomotoase, lu favoarea acelei poesu, a carel randuri fmale pe care le yola
reproduce alce au fost recente de autor nu mai stiu de cate ori.
Astfel la apkerea volumului lui M. Emmescu, publicat prin afectuoasa dotnniei-tale ingrliire, nu
Calm, dar numeroase din ale lui serien, mi-au priontut placen mult mal simptoare decat la
india lor cetire in Convorbui.
numai

E nund mare, mina implrateasck de un caracter ing mai miste deck obicinuit in povesti. lata,
ci deodad soseste o nuntisoark mica, micusoark de bondari, de greeri si de toate neamurile de
lume ndruntick dar sa Imana cuvantul autorului:
Multe ar fi de ZiS asupra acestor cateva versad, in care se truscl roiuri de gandacime in o yesera agitatie de nuntasi; o lume de actlune, de slbictuni, de patimi O alta omenire ... mai nostima frisa
cateodad. Ma marginesc
spune cA. aceste cateva railduri pe cari nu le revizusem de zece ani, le-am
redtit ca o adevrati fericire. Rareori iubitorii de scneri delicate, vor hitlni versuri care sa fie ca ele:
vii, poetice, fme.

Conchidere? Nu una, trei.

1) Mihail Eminescu, Poesie, prima versione italiana dal testo rumeno, con introduzione e note a cura di Ramiro Ortiz, Firenze, 1927, p. 147.

www.dacoromanica.ro

NOTE g VARIANTE

398

Cea intai e a cauzi unor scrutoti de calitatea lui Emmescu, vredmci urmitori ai acelor care am
deschis calea rantuiru, lonba romni, scumpa noastra limb din cronice si din balade, chiar necultivati.
c-um e, poate fi organul ideilor i simtinlor noastre cele mai alese1).

Cei vreo zece am de can amintea scnsoarea colonelului Alecsandn ne-ar duce prin 1875, poate elver
1876, firi a putea preciza daci lectura despre care se vorbeste a avut loc la Iasi sau la Bucuresti. Puncte de coresponclent, ce ne hpsesc in mornentul de fatl, vor putea deslega kite bun zi atan detain de cronologie. Tinand sear= ins, cum am mai amintit, c insemninle zilruce ale lui Maiorescu vorbeau pe la sarsitul lui Septemvne 1876,.
de un inceput de Junme bucuresteani, c sotii Maiorescu i ICremnitz fceau la epoca aceea gospodine comun
ci In amintinle Mimi se vorbeste, in mod special, de o lectur a lui Ca/m, care si apate in Noemvrie al aceluiasi an, am putea emite ipoteza c sedinta despre care vorbea colonelul Iancu Alecsandn e una cu aceea desprecare relateaz Mite. (Un singur i, evident, serios punct de intrebare rmne: lipsa unui atare eveniment din jurnalul lui Titu Maiorescu). Cu toate c depsmd cazul limitat al poemei de fatal, pasajul ce vom reproduce va avea
darul s anticipeze asupra acelor rezerve, pe can ammtinle 'Virtu Kremnitz le ndic i cu can ne vom
In deosebi la capitolul Atiit de fragedel. E vorba de intaia intlture dintre poet si biograf, in vremea in care Eminescu se afla Inca la Iasi. Biografic i psihologic doctunentul ni se pare de prim ordin:
Scare lu iarisi masa cu not i dup mesa* ne ceti pasagu dinteo nota poezie. La cult voceaera plcut monotone'. Poezia fu &soh.* de top foarte bun, dar eu nu eram de aceeasi prere, pentm

ci poem pomenea rnult de hcunci si de multe alte gngnn de tot felul care vorbeau, un gen de

poezie care nu mi-a plcut ruciodat, i mai ales pentru c atunci nu cram in stare s judec famaecul,
limbu, pe care n'o cunosteam de ajuns. Cutri sedea aplecat peste foile, asa de cahgrafic sense, ale manuscriptului su, Emmescu avea o infpsare mai putui masiv; brbia foarte pronuntat i gura larga
se atenuau; fruntea lesia strlucitoare de sub prul negru ca pana corbului, sprincenele apreau in toad
frumusetea lor i tketura foi a nasului rasa numat la intlnirea ninlor o usoar urm de vulgantate.
Cand ridica ocho de pe manuscript, nu privea pe noneni, ci pirea a se uit vistor in depttate, adesea
nuscand in mod ntraic mina, o mni mic de copil, bulevoitoare, neingriji, poate nesplati.
A doua ai plec si nu intelegeam dece se vorbise asa de mult despre Eminescu, persoana
rndu-mi-se de rnd, tuand de o clas somata pentru care nu puteam avea maim interes, pentru c neciophrea ei m ognea, lar poezia siraciel, care mi trezeste asa de nernsurat mula, nu iesia aci la meal..
El nu prea niel muntor de foame, rum melancohc ... 2).

Cu privire la geneza lui Cairn a citculat in deosebi, ca m pentru Frit-Frumos din tau, una din legendelecomunicate de familie, In cazul de fat, de cpitanul Meta Emmescu, si cate a fost conserunati In urmitorii termetal 2) de Corneliu Botez:

Pe cnd Emmescu era slujbas la Iasi, unde locuia impreuni cu Bodnirescu In niste chilli a calugnlor greci din fundul curtu bisencu Trei-Ierarhi, a veno la familia sa In Ipotesti. Cu aceast oca=une s'a dus i la schitul Agafton din judeml Botosam, unde era clugiriti mtusa sa, maica Fevrotua
Iurascu 4). Aceasta, intr'o seam% a fcut sezitoare de tors link la care au vetut mat multe calugnte.
Una din ele, anume Zanaida, a spus povestea lut Calm. Poetul a ascultat-o, a luat notite i apoi a verwheat subiectul.

Ca once legend, i aceasta cuprinde, de bun seam, rnai mult de un sinabure de adevr, ce se envine doer
circumscris. Fapt este el poemul
i Ina sub forma lui de poveste, in proz, e anterior cu mult anilor de
functionar la Iasi. Povestea In prozi, ce se afli in ms. 2284,14-26, apartme epocii de Viena, dup cum atest vecinittile. Pe Lude din stnga, libere, a versificat (deci inainte de i Decembrie 1872) Cugetiirtle seirmanulus Mons.
Prima versiune integral in versuri, a lui Calm nebunul,e chia tunpul Berlumlui. Ceca ce nu exclude, desigur, ca
e 1 si fi fost sugerat din povestirile dela Agafton, situate, cronologiceste, mai de timpunu.
Ceca ce se va putea verifica, de altnamteri, si cu cele ce urmeazi:
Cf. 0 scrisoare a d-luilancu Alecsandri adreratd domnului * * * in Convorbiri Literate, XVIII, 4, t lidie 1884.
Mite Kretnnitz, Amintiri fugare despre M. Eminescu, in I E. Toroutm, Studu
Documente Literare,

z933, pag. 24-25.

2) Omagm

Eminescu, Bucuresti, 1909, p. 193.

Ibid., in not: Poetul, in tineretea sa, venea adesea la Agafton, unde erau ciluginte mitusele sale
maicele Fevrotua i Olimpiada. Acestea il nibeau mult, il amtau cu barn hid de mic,
fceau bailie de pee
lucrate clues de ele. Poste de aceea siacul a fost i mal tfirziu halm de preferinfl a poetului.
4)

www.dacoromanica.ro

CALIN

399

Ms. Ccihn apare lute serie de manuscrise, ce se pot grupa In 5 categorii principale, si a dror schemi ar
urmitoarea:
A. Cdlin Nebunul

B. Cdlin I (4 prti, 228 vermin)

C. Cdlin II (6 prti; 266 versuri)

2262,105-109

2283,23-32

2268, coperta verso.

2262,90

2254,300
2268,41 V.
2262,137 V.

2262,i6o
2262,192
2259,366 V.

2262,138 V., 119

2259,366

Fragment VI-(Vlahuti)

D. Cdlin III (fragment)

2262,161
2262,161 v.

E. Gazeluri
2262,20
2262,161 V.
2288,47
F. Derivate

colaterale

2283,153 v., 155 v.

2255,168-171
2262,119, 120,138 y.
2268,23

Cain Nebunul. Nicio cercetare, cfit de sumaii, a poemei Cdhn nu se poate lipsi de cunoasterea in aminuntime a poetnei, de inspirape popular, Cdhn Nebunul. A intreprinde, in acest loc, studiul filiaiilor i al evolutiei dela o &ma' la alta, ar fi ins nedrept, cad vreme basinul, Cu toate ale lui, va fi publicar, la rndul sit],.
In sectiunea Poeziei populate. Cercetitorul dornic, totusi, sA aib de pe acum putinta tcestor apropien i si a sugestulor, cAte decurg din ele, se poate adresa excelentelor lucrri ale d-lui D. Murrasu: Cdhn Nebunul, Inipnmena C.F.R., Bucuresti, 2934, studiu i text, reluate In M. Eininescu, Literatura sopulard, Scnsul Romnesc,
Craiova, 1936(?).
Ceca ce se cuvine, totusi, subliniat de pe acum este malta tinut artistici a basmului, mai mult, identitatea
unor intregi pasagii si Ind. din cele alai importante, care au trecut aproape aidoma In poemul dela 1876. Lucrat,.
cu aproximatie. timp de 5 ani, pni sA ajungl dela monvul pur folk/oric, din 7871, /a poemul de inspiratie si dedicatie veronian, din 1876 CdItn cuprinde prtl defininv slefuite, inci dela Berlin. Tot de acolo, desprinde
cele doui strofe, (v. 81-88) Luna rese din/re &odd, pe cari le foloseste in Fdt-Fuimos din teiu sau ?LAM doul.
strofe din Creliara din sovesti.

Ceihn I. Dupi ce sfarseste de versificar basmul, (c.ca 1873-1874), Cminescu Incepe si prelucreze anume
pasagh ce vor intra in alcituirea tiparului penult= (Cdhn II). Faptul Ins se cuvine semnalat de pe acum deoarece
cronologiceste, el se situia21 Inainte de a se incepe redactarea lui Cahn I.
Cram I figureazi in ms. 2262,105-109, cuprinde 228 versuri, repartizate In 4 prti (in loe de 8 ale textului,
definitiv) ci repraint ttpul cel mai putin evoluat al poemului. Cu versificatia strofickutilmat la Inceput, ne votn
Intfilni si la Cdhn II, dovad cA preferinta poetului oscila flute alexandrin ci strofi.
Intre basm si Can I se situia2i cAteva crmpee, figurand in ins. 2268, coperta verso si 2254,300, scrise Cu
aceiasi caligrafie si care, de fapt, trebuesc soconte drept variante ale versurilor din Cdlin I. Firesc as fi si le asezirn In subsolul versurilor respective. De vreme ce tot acolo se mai gsesc numeroase strofe-variante ci pentru
a evita once confufie datorit dificultinlor tehnice, le tipnm inauite de textul lui Gatti I, Cu numerotatie proprie..
Cercetkorul va stabili cu usurinti
In schimb pasagiul strofic: Surd-i seara sea de toamnd, din 226E1,41 v. 11 putem tipiri la locul lui, in subsol,

ca si cele a versun din 2262,187 v. (Se specified deasemeni

tentru economic de ssafiu

strofeh din subsol J8 aleazel pi 2 ji 5 coloane ).

www.dacoromanica.ro

cdnd sunt numeroase,

400

NOTE g VARIANTE

.2268 coperta verso

Intdiu acede rlinduri In poza' cari, dimpreund cu cele ce urmeazd, alcdtuiesc o radial, greca:

In bolta godci a ferestei apare ea* dup 'un colt de dup muri groei
fata in haina ei cusut in flori qi fir care se lipete de piepti, cu corsetul lung,
incheiat pn la gi't i. rUinedle strimte.
Rums' al ca mrul i prul moale i frumos cade lib er pe umeri pn la
olduri de sub coroana frumoas* lucrat in smaralde i. safiruri.
Numai ochii ei negri plutesc In privazul genelor lungi ca doi diamanti negri
ce ar mica de desuptul a dou." inele de aram.
La stkga acestui text un /napa de versificare;

dup coltul murului s'arata

In haina ei tesut.' 'n flori si fir
rum.'n1-i ca marul dulcea. fat.
Apoi, cu aceeasi cerneald, eodem tempore;

Murul vechiu de platel rece in boldri incremenit

Ii. riclic 'n arcun. gotid a lui umeri de granit
Si la ziu i la noapte rmind nepistor
Dar primind pe suprafat umbra zilelor ce sbor
ad pin naltele-i ferestre cnd ptrunde-al zilei soare
Se despart spatiile toate ici in umbr colo 'n soare
Ce-i in soare joac dulce 'n invrtiri de colbrie
Ce-i in umbr neatins [e] 'n intunericul uscat
Dar acuma este luna [cu lumina] ei cea moale
Sfiicioas i smerit ea ptrunde 'n sure hale
Pe-unde ajunge vruete murii [negri] ca cu crid
Pe-unde nu pe-acolo umbra-i cu arbune zugrvit.

io

22 y 4,3 o o

Si acuma ea ptrunde i 'ntunericul bureaz

Cu o fin strilucia diamantin ploae de raze
Si la poala* lunei albe pe un pat innalt
S'arat in somnu-i proaspt dulcea fat a lui P

Al ei chip se zugrvete pintre tortul fin de in

Ce acoper'a ei glesne i imbracI al ei sin
P'id pe colo cmuica a eit din spond 'arat
Corpul plin in goliciunea-i, curtenia-i de fat
De a vrstei ei cldur fragll skului se coc
S'a ei buze deslipite[-s] de-al suspinurilor* foc
Bratu-i alb atarn lene peste marginea de pat
Si a ochilor mari globuri prin pleoape se arat
Resfiratu-i pr de aur peste perini se 'mprtie
Iath gura ei crpat parcI murmur 'n somnie

i0

Copertd-prozd: t. a ferestei ce d gea* > a.f. apare; 2. exact: cusut si (sic!) flori i fir; 7. ce ar mica sub dou;
Copertd-versuri: 3. Nu > i la ziul etc.;
x. Dar .> Cci pin etc. st. zugriveste > virueste.

22,4,3oo 3.i la poala* astei* luni > i la poala* lunei albe etc.;

respirrn foc,

ra.

printre pleoape s.a.

www.dacoromanica.ro

so.

ei

buze para crap de al

40

I. 2262,10 f-10
[C.XLIN]
[I]

Dup deal Asare luna

Ca o vatr de jeratec
Rumenind strvechii cochi
castelul singuratec
Sun glasul de isvoar."

'5

Ce sdipesc fugind [in ropot]

Prin amurg in vi coboar
Tnguiosul glas de clopot
Pe deasupra de prpastii
Ziduri lungi de cettue
Dar tiindu-se de pietre
Un voinic cu greu le sue
'aeznd genunchiu 'n tremur

and pe-un colt cnd pe alt colt

In castel s intre, rupe
Gratiile unei

15

4. e Dup deal pe jumtate

z0Dup deal pe jumtate

Luna ese de jeratic
Rumenind strvechli codri (b)
castelul singuratec
(b) Poleind strvechil codri;

Luna ese de jerattc (a)

Pum doarme 'n dulce sgomot

Codrul sun singuratec
(a) Luna este de jeratic.

Strofei j-8 adaosd, un minut mai tdrziu pe fila urmdtoare,

Intdiu, declare" din

corespundea:

strofa:

apoi, pe pagina urindtoare, noul motiv dela

etaj, in primd etapd:

Ea tratad trece dealul

Un isvor ce trece tau= (e)

Suspinind pin flori molatic
Coborind in ropot dulce
De pe dealul prvlatic
(e) O isvor ce trect aa tainic.

Non i 'n cale-i se desfac

Poleind cetatea 'n codrti
surfata de pe lac

9-12. e Dupl stinca cea gleboas

de-asupra de prpastii
Ziduri lungi de cettue

Un chip [Orlar] se arat

1. suind din piatr ['n piatr]
Pe crarea 'n netezi stince

Un vomic dm patri 'a patri

Mina lui, pictonili sue

30 Pe de-asupra de prpastu
Ziduri es de cefitue
Pintre stincile gheboase
Un vomic pe branci le sue.

13. $'asezind picioru 'n tremur

15-16. In castel acuna intr
Pintre gratd
13-16. Pe pireti de piatr sur (a)
Umbra-i neagr i/ urmeaz1

Cind din colt in colt de stand

El pictorul i-1 a.5azi

(a) Pe pretele de stincit.

26

www.dacoromanica.ro

NOTE g VARIANTE

402

incet pe varfuri intrI

In etacul finuit
Unde zidul greu de piatr.
In boltiri a 'ncremenit

20

Si la zin si la noapte
RImanand nepIsItor
Doar primind* pe a lui fatI
Timbra zilelor, ce sbor.
CAd prin naltele-i fereste

25

De pItrunde ziva mare

Se despart a lui intinderi
Ici in umbrI, colo 'n soare
30

35

4P

45

Ce-i in soare joacI dulce 'n invartiri de colbrie

'n uscatul intuneric nu pItrunde razI vie
Dar pin flori intretesute, pintre graii, luna moale
Sfiicioas i smeritI a pItruns in sure sale
Pe-unde ajunge vrueste, zid, podele ca cu cridI
Pe-unde nu, pe-acolo umbra cu cArbune-i zugrivitI
Iar din pod pan in podele un painjen de smarald
A tesut subtire pan tremurand in aer cald
Pnza fin licureste, rnai cI pare a se rumpe
IncrcatI e de-o burI, de un colb de pietre scumpe
Si in jocul lunei albe, adormitI in crevat
DupI panza de painjen mandrI fatI de 'mpIrat
Al ei chip se zugrveste pintre tortul fin de in
Ce acopere din glesne, i ajunge pan la sin
P'ici pe colo a ei hain a esit din sponci s'aratI
Trupul plin in goliciunea-i, curItenia-i de fatI.
De a vrastii ei cldur fragii sanului se coc
A ei buze deslipite-s de-a suflIrii sale foc
Bratul ei atarnI lenes peste marginea de pat
Si a ochilor mari globuri prin pleoape se arat
17-20. i Si la gratule bolii
Au ajuns: S'a pm-1s de fiere (a)
El prm ele capu-i bag.
'nliuntru-acuma piere
> Au ajuns 91 le apucl.
(a) Au ajuns

2 Si la gratnle boltii
Au ajuns i le apila.'
El prm ele-i bag. capul

Si dispare 0 nluci

3 Si incet pe vrf de deget (b)

In etacul tmint (e)
Unde zidul greu de platel
In boltin a' ncremenit.
(b)-(c) El pndind pridvoare trece

Intri 'n

31. Dar acuna este luna' > Dar pin gratu > Dar pin flori etc.;

37. Pnza fuil lin sclipe9te mai cl pare-

a se rumpe (de fape ca ea (sic) paro);

40. doarme > este.> m'Anda f.d.'m.;
34. marginal, notat glesne
43. marginal, o sugeshe subhmatd cu rofu: hama cea hhachie;
lesne;
44. Trupul ei in goliciunea-i etc._

www.dacoromanica.ro

403

sprincenele pe frunte ii umbresc pe ochii

Cu o singur'a naturei trstura de condeiu
Resfiratul par de aur peste perini se 'mpraistie
Si la tampl se anta lin o umbra viorie
Ea zambind ii mic1 dulce a ei [buze] mid subtiri
Innecatl de lonlin i mitos de trandafiri
i din cand In cand suspina insotind duioase oapte
De se vad in gura dulce, dintil si cei mid de lapte
Iar voinicul s'apropie, si cu mina sa el rurape
Panza cea acoperita cu un colb de pietre scumpe
Si in brate prinde fata, peste at i se 'nclina
Pune gura lui fierbinte, pe-a ei buze ce suspin
inelul scump i-1 scoate de pe degetul cel mic
Si in cap ia iari lumea nazdravanu/ cel voinic

50

55

60

Ea a doua zi se mira de ce firele sunt rupte

' n oglinda-ale ei buze vede vinete i supte.
i zambind si trist se uita, si. soptete brand din gura:
Sburtor cu ochii negri, vin de-mi da o muscaturl

65

[II]

Astfel el in toata noaptea, a venir la al ei pat

odat [fu] trezit dinteun dulce sarutat
11 vazu i el se 'ntoarce spre fereastra ca sa fuga
Data ea l indrepteaza o smerita, dulce ruga:
O ramal, ramai la mine [tu] cu glas duios de foc
Sburator cu plete negre, umbra fra de noroc
Oh! nu crede c in lume singurel i ratacit
Nu-i gasi un suflet ta'nr ce-i de tine indragit
0 tu umbrl peritoare, cu ai tai salbateci ochi
Ochii umbrei tale duld-s nu le fie de diochi

70

75

cuprinde de mijloc
duios ii frige gura de a buzelor ei foc
Ei optesc ... multe 'ar spune i nu tiu de-unde sa 'nceapa
Cad pe rand 'astupa gura, cand cu gura se adapa
Sangele in a lor vine, ca i mustul fierbe-alearg
Si la pieptu-i falnic [dnsa] se cutremura ca varga
Ea-i ascunde fata rog de iubire i sfiala
Ochi 'n lacrimi i-i ascunde inteun pAr ca de peteala.
Linga dansa ede-atuncea

80

0 tu craiu, cu barba 'n noduri, ca i caltii cand nu-i prii

Tu in capul tau n'ai rainte, numai pleava i puzderii
Bine-ti pare sa fii singur craiu batran ara de minti
SI oftezi dup'a ta fata cu ciubucul intre dinti

85

62.

in cap la =t'Av mIndrul

lumea n82drvanul C.V.

82. pieptul
26*

www.dacoromanica.ro

NOTE g VARIANTE

404

Si In ved imband s numeri scndurile din cerdac

Mult ai fost bogat odat.', mult rrnas-ai tu srac.
Alungat-o-ai pe dnsa ca departe de printi
In coliba cea gracI ca s.' nasc' un puiu de print
Inzdar trimiti in lume chiar pe cel mai istet crainic
Nimeni n'a afla vrodat, unde ea s'ascunde tainic.

90

De de mult plecat-a 'n lume sburtor cu negre plete

S'a uitat de soartea mindrei, iubitoarei sale fete
Sur-i sara cea de toaran i pe lacuri apa sur,
Infund mi.scarea-i creat filtre stuf de ieztur
Susind pe lan se micI beldii lungi [lungi] struj ene
Vantul toamnei culc 'n cale risipite* buruiene

95

loo

Numai codru-adnc suspin i. pin frunzele uscate

Randuri [rAnduri] trece freamt ce le scutur pe toate
Si pin tufe strivezie imbufnat ciugua vrbii

Iar luna trece vnt pin a norilor

De cnd codrul, dragul codru, scuturAnduli frunza toat
Ii deschide-a lui adancuri, fata lunei s le bat

105

Firea-i trist, vntu.'n toane sperios v'o creang.' farm'

Singuratece isvoare fac cu valurile larm.
Pe potica dinspre codri cine oare se coboar

Un voinic cu ochi de vultur lunga vale o msoar

Si in vale vede fuga un biet imbland discult
El ducea acum a as doi gansaci, bobod mai multi
Buna-vreme, mi bgete multmim strin voinic
Cine sade in colib, iarI tie cum Ii zic?

fi o

97. Bine-ti pl[ace] >B. pare etc.

96. S'a u.d.s. dulcei iubitoarei s.f.
U.v.c.o d.v. care valea o nasoar;
113. B-v. m.b. multmim voinic strine

1 .

C.s. in c. cum te cheami si pe tme?

C.

>

226.8,4I V.

97-108. Sur-i sara cea de toamn

De pe lacuri apa sur.
Intre stuf de iezatur

Trece luna firul Vnt (e)

L'ale norilor corbli
Si pe tufe strvezie
Inbufnat ciugul vrbii

Susind imbl pe lanuri

De dad codrul, dragul codru

Infunda raiscarea-i creat (a)

Beldn, iarb. i strmane (b)

Scuturandu-si frunza toati

Indone de-a vntoasei

Intristata suspmare*

Isi desc.hicle-a lui ada'ncun

Numai codri-alinc suspin

prin fmnzele uscate(c)
Rinduri-rinduri trece freatnt (d)
Ce le scutur pe toate

Tristl-i firea, vntul doati(f)

(a) Isi pierdea miscarea-i creat;

(e) Iati luna pard-i > Trece luna etc.;

Fata lunei s le bat

Sperios v'o creang farm
isvoarele-isolate

Fac cu valurile lama

(b) strujne;
(c) .p. crengile u.;
(f) * [poate tot firea] >firea.

www.dacoromanica.ro

(d) Tot in > Rnduri-r. etc.;

405

In colibI sade mama iar mie-mi zic aline

Ea mi-i mam, cine-i tata D-zeu va* sti mai bine
Mama-mi spune cate-odat, de-o intreb a cui sunt eu

SburItor iti este tat i Calm numele su

120

125

130

435

140

145

150

and aude numai dansul isi stia mima lui

ad bietul cel descultu* era chiar copilul lui.
Si cu el intr 'n cohb si pe captu-unei
Lumina mucos i negru, inteun barb un ros opait
Se codau pe vatra surl dou turte in cenus
Un papuc e sub o grind, cergalt e dup. us
Harait noduroas st in colt rksnita veche
In cotlon toace motanul pieptnandu-si o ureche
Sub icoana afuraat unui stint Cu comanac
Arde 'n candel' o lumin cat un sambure de mac
Pe-a icoanei policioar busuioc si mint' uscat

Imple casa 'ntunecoas de-o mireasm piprat

Pe cuptorul uns cu hum si pe coscovii p'reti
Zugrivit-au c'un crbune copilasul cel istet
Purcelusi cu coada sfredel i cu tus in loe de lab'
Cum i se sedea mai bine unui purcelus de treab'

0 besic. 'n loc de stedl e intins, 'n ferstrue

Pintre cate trece-o dung mohoria i glbue
Pe un pat de scanduri goale doarme tanra-i nevast
In mocnitul intuneric, cu-a ei fa spre fereastr.
Si tot sufletul dinteinsul pare-atunci c1
inhoalbl
Si-1 adun 'n ochi de trece peste fata ei cea alb
El s'asaz' lang dansa, a ei fat netezeste
0 desmiard cu durere, o srue o dagosteste
Pleac gura la ureche-i bland pe nume el o chiam
Ea deschide somnoroas lunge gene de ararn
Sperios la el se uit, i se pare el viseaz.
Ar zambi i [nu] se 'ncrede, ar striga i nu cuteazI
El din patu [4] o ridicl i pe pieptul lui s'o pune
mima svacneste harnic sub un san rotund si jume
Ea se uit si se uit mut un cuvant nu spune
Rade doar cu ochi 'n lacrimi speriat de-o minune
S'apoi ii suceste prul pe-al ei deget alb, subtire
ascunde fata ros l'a hi piept duios de mire.
El stergarul ii desprinde si-1 impinge lin la vale
Drept in crestet o srufl pe-al ei pr de aur moale
s'uit 'n ochi-i plini de ap
Si la piept o strange iarksi si din gurl-i se adap.

155i brbia i-o ridic

115. Camas* > Cltn*;

125. StA
rz4. intr >sub o grindi;
116. E.m.-i.m.c.-i.t.D. va* f[i stint]] ;
r19. Pe-a icoanei policroati busuioc uscat i mind;

In coItu-i noduroasa: colbkt >H n. st. in colt etc.

130. Imple casa de mireasma > I. c. 'ntunecoasg. etc.

Ron negre coperid ca un brustur;

131.

130. bis Pen piiri.cit, ce completa pe 130. Casa albl cu

P.c.u.c h. si pe scunzu *>P.c.u.c.h, pe-a cohbei vechi preti;

137. Pe un pat sane > P.u. pat de sanduri etc.; 145. i adinc la el se uit etc.

www.dacoromanica.ro

NOTE g VARIANTE

406

IV

j60

165

170

175

80

185

190

De treci codri de afama' de departe vezi albind

S'auzi mandra glasuire a padurilor de-argint
Acolo in ochi de codru iarba pare de omat
Flori albastre tremur ude in vasduhul tamaiet
Pare el i trunchii vecinici poarta suflete sub coaja
Ce suspina pintre ramuri cu a glasului lor vraja
Iar pin albul intuneric al padurei de argint
Vezi isvoaxe sdrumicate peste prund intunednd*
Ele trec cu ha:mide vi suspira 'n flori molatec
and coboara 'n ropot dulce din tapvanul pravalatic
Ele sar in bulgri fluizi pe pietrivul din rastoace
In cuibar rotit de ape peste cari luna zace
Fluturii cei mid albastri si mari roiuri de albine
Curg in rauri sclipitoare peste flori de m'ere pline
Imple aerul cel dulce de mireasma. i racoare
A popoarelor de mute serbatori murmuitoare
Langa lacul care 'n tremur somnoros vi lin se bate
Vezi o masa mare 'ntins, cu faclii prea luminate
ad din patru parti a lumei imparati i 'mparatese
Au venit ca s'a serbeze nunta tinerei mirese
Feti-frumovi cu par de aur, smei Cu solzii de otele
Pepelav copil vagnInic, dtitorii cei de stele
lita craiul socru mare rezemat pe-un jilt cu spat,
El pe capu-i poart mitra vi-i [cu] barba pieptanat
Tapan, drept cu skiptru 'n mana, vede 'n perine de puf
Slugi il apara cu crenge de muscute i zaduf
Iat c acum din codru. si Calin mirele ese
Care tine 'n a lui mina mana gingavei mirese
Cu flori negre sunt tivite marginile albastrei rochii
Ea e alba ca zapada vi de lacrimi plini i-s ochii
La pamnt mai c ajunge al ei par de aur moale
Care-i cade peste brate peste umerele goale,
Astfel vine mladioasi i frumos trupul vi-1 poarta
Flori albastre are 'n paru-i vi o stea in frunte poarta
x65-166. Sd se compare (la pagina 401) Cu strofa din subsol, coloana a II-a, corespunziind strofei I-8, strofd
Incercatd, poate, In momentul crind ajunge cu transcrierea cut; fi din ale ciirei demente avea sd derive strofa ).-8 dela eta].

167. i s'intu in bulgn etc.;

173. Lngl lacul cel albastru incIrcat cu nufen mari > L.1. c,are 'n tremur

somnoros gi hn clipegte. Azci, in prima forind a versului 173, se saueazel geneza poezies Lacte! , redactat marginal.
(cf. aldi argumentul poevei Lacul cdt fi facsimilul aldturat.).
175. De 'mpratii toti din lume gi de ami ea e cuprinsi >
174. V.o.m.m.'n. i > V.o.m.m.'n. Cu fchi p.l.
Implratt i 'mpitese imprejurul ei petrec >I. i 'm. au verut din lumea toat. > I. i 'm. a. v. din toat lumea;
179. sede blind cu skiptru 'n mn
178. Clutorii cei de stele gi gagalnicul Pepele> Pepelag acel g.> P. copil etc.;

vi-i [ca] barba pieptInaf;

181. Tapan ca si un vtidica gede 'n perine de puf.
183. 'ata vine gi nureasa > Iati c acum etc.;
189. Astfel vine mldioas i frumos mi se mai poart;

www.dacoromanica.ro

407

-,....--...

j.Z fi.,. 1 ..... ja, .'

-7 .^ 7.7, 7'2T.
;,:- ,.;,,,,_.
- .
gie ......c ...r N.,..z.., ;4,--:;...:.....f,

i
.: : :-.; ett - ......i...q.--.'

,' j 4 0.ee....,.
-?.. *h.,. <, /AC
...., ., ,......

.,...

-a

-4.4:
o 4,..,
, r., , .:.
f

...,

:,,,,Li. s.

41/..,.. kai.-:.:y A........

...

- .../.,-1-1!''','77.1.4-'
7 7---.e-:- *,

,-il ,

t...,

....r

,. A

.g

,,,..i., - -4,
i 4_,
.

)'`.

ds_....,2,---3, ,

.-./,.
4.,......e....-ert-,-

7-- -7-/
..

'....

'

,-;..4..

/'

'

.- .

oi

4. . .a- -- h-r--"- .11.,

d.. ,.

a-,

T."' r .

41f 4.'

..

4_,
.

--.4'. '

,.,...:.

t. 4...,... .. a

.:

'ill; . ....

. 11

4::., ...-4

,_.
-

1..1,-1

ti ,

..,.;

'

f .:-:-.. 4

' '

'

4. v. ......A.,x..-- b.....4'
.4 74 ..,-)4-,

'''' tiz "2 ,'''' 4' .---'' ,.,;,-e..?...

-r-7,--rTr"
,...`f7;"'

- _.
.
4,74.......

.....

,..t,

../.., ,...4.1 izt4

ii,,,, ...,:

rr-ij i. :14. A
, , , .. .

"7 -7'

I L.:J.., ........, r-- .

, c, 7
%.---. "

..',...,, ..I.,--,..... i

.,.!...f.7"---...
, -.-59.4,..,.....f.- ,
--cei:,; 4.-i c-'.'"e41":.

Xr '`": '''''''' .i""""'. 4

.
-,---,-/-11',

...,27..,.,.....,:

..,

;"
': /74.'".. le.ft,..!74.7....'
',

At ,,:.
'

..,:..:,_-.

:.....

i,

i.

r--

..,,4;---,

...,..,-,..

::_2,.

. 4,,...1----

... ,.

4 4 ..:14-, :' .,!:-/--,e>

,........-...

f".- or:

...

ti, ,,S!. - ,f a,. .7,,,

'a.

A.,C 1"): -----e. 1 e

.,

Z.

.,-i.;-...''''''.

%.f..,_.,.f..

'

..

. . i.....:1

..

-,../

1%. ;.1 ., ':. : :

"Oil"

..

'''"'"h

1r:fa ..-7..6 a4.,,.,

(4.

:a.. d.. i-a. ;...-..?--, . ,.-

I
I

...

i-,. :' .7``"'

-,e..d4-

b, ....,-; r8:-':

...

f_......

P -.' ''.---1' '''' .

' ,-f'''

1C.s."-,...........

(5r,,,,,,,,,...,:je.-..,.

14,, ti

' ! ,',

.
..._,'t r.-/a/ -:. .....,
.
74.

*ra ----,_,--,5?

ii......04...........

1,....,..._

-.

..4...,

- -...-./...s---,,
D-..- ,

1:),: f.''

d'-'7,;:,;.."-7.2.

---;

-/,',.4./..,' ,.....L.,x..--:

..,4-7' `074

'

L-...:

...

.N

-. e.,7.,;;- ,..;Ai

''

-.

'

'K.- , f...,.... A,t_._,...,?,::,,,_,_r_.

,.
'
__f,,y_.L.

'

'

'

-. ,

'"th....f..1.9.!...:::.;../,:_...,..
.1 '" -r,
;,.

:.;---4... -

r: i./..i., r.,..

a...L..

...-,,..t.. C. --...
-.4,..
,........,:/...t.;

10

-.-

t a.4,..

4..4,, ......,...: .,,-..,...* ..,.....,..

..e.7..,....,

,.../.,

C....:: ...Ir.. ,

rt.--

,....,,-,..k.

'.
i

7-.)---!re a-7
fra. tr.- 4- /-"P".
,,,, i J., ra-h :

e:

,...rt.14.1f

P:o.

2-);ilts SI"

"...a 4"'....
,....a e,-...;. ,76

ka.

.,

l '4

a/44., ' 1,.,,...'..e.),...-..' 'ArA ' ., ow.

14,, ;,,,,

...,...,f`4

1: .-.4,1

ti....p- 1, ,,_

,s.,,...

,:t... w

.7-, vr,...,-, .....

t.,..........,.............;

4-4.46
1:.;,... r .. ;

'4- -

e .14. .., a.:....., .;:7

r..:....t:

,....47P--,?.'`.

,. .....,....

4,fr ,i.,4"

r.

it

--a.

GALIN
Manuscrisele Academiei RomAne

la dreapta Lacul

www.dacoromanica.ro

,,,,,, :

,,,,

46

2262, 108

NOTE I VARIANTE

408

Socrul roag. 'n capul mesei s pofteasc. s se pun

Nunul mare, raindrul soare vi pe nun, dulcea lun
S'avezar toti la mas, cum li-s anii, cum li-i rangul
Lin vioarele rsun, lark' cobza tine hangul.
195

200

205

210

215

Dar ce sgomot se aude? hazait ca de albine

Toti se uit cu mirare, vi nu vtiu de unde vine
Vad c intre dou tufe de pinjenis [e-] un pod
Peste care trece 'n sgomot o multime de norod.
Trec furnid ce duc in gur de fin maxii sad
Ca s fac pentru nunt i prcinte i colad
albinele-aduc miere, aduc colb m.'sunt de aur
Ca din el cercei s facA cariul care-i mevter-faur
Iat vine nunta 'ntreag vornicel e-un grierel
Puricii sar [i]nainte cu potcoave de otel
In vevmant de catifele, un bondar rtund in p'intec
Somnoros pe nas ca popii grsueste 'ncet [un] cntec
O cojit de alun trag ciuii i se scutur
Cu musteata "rsuda vede mireleun flutur
Fluturi multi din multe neamuri vin in urma lui litigant
Toi cu hiime uvoare, top vagalnid i berbanti
Vin tintarii lntarii i muscute de otel
Si de gAze neamuri multe l-insotesc acum pe el
Merg a cas la mireask vioric cea smerit
Care st plecat 'n vlul cel subtire invelit
Ea-i icoana unei dulce, unei gingave smerenii
Iar sufletul ei tnr e 'ncarcat de mirodenii

292. Socrul mare 'n capul mesei i-au poftit > Social roagl etc.;
192. Nnnul mare blin[dul] > N.m. mndruk
soare iar nun blinda lung >Nunul mare mndrul soare larsInun dulcea lung > N.m.m.s. nunl> N.m.m.s. si etc.
[Se reamintette cd nu totdeauna variantele figureazd pe aceeafi .pagia. D. p.: variantele acestui v. .192 sum' culese de pe
pagini.]
193-194. incercate, din non, marginal prdrfi t e:
Toti s'asaza." Lingg mas dupg cum li este rangul

vioarele rsun, iar cobza tine bangul

195. D.c.s.s.a.tirliit* i tocAlIng*

204. Purled joaci. 'nainte cu potcoave de otel;

205. lati vine-acum si popa, un bondar rotund in pntec
206. El citeste > Somnoros pe nas el drug un &nos i mindru cintec > S.p.n. ca popii a pomit > S.p.n.c.p. gigsueste etc.;
209. F.m.d.m.n. insotesc voioasa nuntl;
225.
sau Ea icoana

212. Neamurde de gngnii toatel-insotesc > Si de gze etc.

pe motivul v. 21]-2a, cu 3 file mai nainte, marginal, strofa,

Ocbli ti sunt duld isvoare
Amoroasei tale smererui (a)
Iar pgrul tgu de aur
E scildat in mirodenii
(a) Unei > Amoroasei t.s., vers defect.
krmeazd, apoi, strofa nerefinutd cu

Peste iarb vantal trece

In sbor boboct disface
'n covorul prima'vent
Flori smente lin el coas
De sigur motive brolallonare, In marginea temei smerenie.

www.dacoromanica.ro

eu

49'

220

pe masa 'mprlteascI sare-un greer crainic sprinten

Ridicat in douA labe s'a 'nchinat bAtind din pinten
'ncheindu-si dinainte haina p1in Cu sirAturi r: ]
S iertati boieri ca nunta s'o pornim i noi allturi

225

IatA vin acum tuspatru craii cArtilor de joc

Cu-a lor dame si [cu.] fanH, cu ochi mari i plini de foc
bogati sunt acestia in ochi [dulci], vorbiri galante
Once damA atunci * doreste ca s adI ling' un fante
Numai eu [s'A] stau departe intre trestii i sA sufAr
LingA lacul cel albastru incArcat ca flori de nufAr [?]
Nu ... m duc i eu la masA, sed pe scaun acolo
Intre craiul cel de picA i 'ntre dama de Care..

C. Ceiba II numar 266 vermin dispuse in 6 part( Figureaza in ms. 2283,23-32 i este o cdpie dedus
Can I si amplificata. Intre Cdlin I i CdItn II se situeazI de fapt o aka' cdpie, din care face parte fragmentul VIVlabuld de care va fi vorba mat departe.
Am ammtit de oscilatia intre alexandrin ci form5. strofica. In ms. 2262,90 si 160 se afl fragmente versificare strofic, in rastunpul dintre Can I i Cdhn II, ce sunt de fapt variante si pe cari le-am asezat in subsolui
respectiv al textului. Despre fragmentul din 2262,r6o am mai spus ea' e versiftcat cu mult inainte, imediat dupa
terminarea basmului, in epoca de Berlin D Murrasu, in editia amintit, Il socoteste, dimpreun cu fragmentul
din capul coalei, anterior formei definitive din Cdlin Nebunul si le utilizeaza ca variante ale basmului. Anume
forme, ce se intalnesc ins, in pasajul respectiv in alexandrini, din Cdlin Ii, vadesc ca.' ele sunt ultenoare formei
defmitive din Cdlin Nebunul. Mai mult, ele arati ca. prefacerea alexandrmilor in strofe urea 'Yana la epoca de Berlin.
(Strofele deduse pentm Fdt-Frumos din tau ci Crdtasa din povesti intaresc aceast convingere).
In mss. 2262,192 si 2259,366 v. sunt z fragmente mai man ce s'au trecut deasemeni, la local respectiv, in subsol.

In mss. 2262,119+138 v. gl 2259,366 se Intilnesc crmpee, versificare strofic si alexandnni, cede asemeni

s'au acezar la locul respectiv, in subsol, ca exceptia motivelor de pe f. 138 V. ce s'au transcns dimpreuni
ca pagina Ocbii, careia-i apartin, organic.

Fragmentul VI-Vlabuld a fost tiparit ci prezentat in urmtoarele randun:

Un fragment =edit, intitulat Din Cdlin c ca subutlul VI, setts pe trei foi, aflate in proprietatea poetulm Al. Vlhuti ci deverute acum propnetatea d-lui prof. I. D. Stefanescu. Fragmentul cuprinde
o vananta, probabil antenoara, a parpi finale din poemul
Felul cum e dat utlul si semna'tura
de pe manuscns aratii clar mtenpunea lui Emmescu de a darui acest manuscris sau de a-1 cox undeva.
Nepotrivirea cifrei indicate in subsolul fragmentului, cum si sttlinrea pe alocun mai desavarsita a textului
publicat, ne face sa credem ea' textul medit e o vananta antermara a textului pubhcat.
Pentru a inlesm eventuale cercetn hterare ale unor speciahsti, reproducern acest fragment ca punctuatia, ortografia ci almtatele autografultu 2).

El este, asa cum presum comentatorul si cura a subliniat si C. Botez, o cdpie anterioar textului Convorbinlor si nu una ulterioarA, cura sustine d-1. Leca Moranu 2). Raportarea fragmentului acestwa la textul lui Cdlin
(din 2283,23-34 pe care-I transcnem mai jos, arat cA el reprezmeg. o cdpie intermediara' trine Cdlin I gi
Nepotnvirea de cifre pe care o releva d-I Radu Manchu se limureste in lumina textelor. Diferentele acestui

fragment, taponare la aids II s'au acezar in subsolul respectiv.

217. S.p.m.'m. au grit un crab= gnat,

219. Inteo humA ungureasca. ce-i cusuta cu siraturi > Pe-a lui
220. VA poftun c'a noastr
> A lui hain e cusuta c'o mulpme de sireturi:

haina ungureasca &Line

nunta s'o pomim c noi altuti.

Se pare eel la inceput eplogul se compunea numai din aseste 2 versuri gen final de basm; apoi se desvoltd pe tema
din Laeldoi merg para/el:

227-228. i

am fost si eu acolo
Cu un cram batran de ghinda si cu (lama de Card

20 CAd m'am intamplat atuncea sa.' fiu ci eu acold

Intre crahil cel de ghind 1 'ntre Dama de C,ar.
Vasde Lupa2) Radu Manchu, Comemorarea mold lui Emitiesen, in Anuarul jcoale: normale de Ma'am
din Iaii pe anal ,rcolar 1928-1929, Iai, 1929, p. roz sqq.
2) Leca Moranu, Din mogenirea lui Emitiesen, bulennul Mihai Emmescu, II, 4, 1932, pag. 16

www.dacoromanica.ro

NOTE SI VARIANTE

410

H. 2283, 23-32.
CATAN

Pe un deal risare luna ca o vatr de jeradc

Rumenind strvechii codri i castelul singuratic
Pe de-asupra de prpstii stau zidiri de cettue
Dar dindu-se de pietre un voinic cu greu le suie
S'aezand genunchiu 'n tremur cand pe-un colt cand pe alt colt
In castel s intre, rupe gratiile unei bolti
Si pe-a degetelor varfuri in etacul tinuit
Intr unde-un zid de piatr inteun arc a 'ncremenit.
lar prin flori intretesute pintre gratii luna moale

Sfiicioas i. smerit 'au vrsat razele sale

10

15

20

Pe-unde ajung par vruite zid, podele ca de crid

Pe-unde nu pe-acolo umbra cu c.rbune-i zugr'wt..
lar de sus pan in podele un painjen de smarald
Au tesut subdre panza tremurand in aer cald
Ea upar licurete i se pare a se rumpe
Incrcat de o bur, de un colb de pietre scumpe.
Dup5, panza de plinjen doarme fata de 'mprat
Innecat de lumin e intins1 in crevat.
Al ei chip se zugrvelte pintre tortul fin de in
Ce acopere-a ei glesne i-i ajunge pan' la sin
P'ici pe colo a et hain s'a desprins din sponci 'arat
Trupul plin In golidunea-i, cur'tenia-i de fat
De a vrastii ei cldur fragii sanului se coc
A ei buze desdestate[-s] de-a suflrii sale foc
Rsfiratul pr de aur peste perini se 'mprstie
Tmpla bate lini.stit.' ca o umbr. viorie
Fruntea alb ca de marmur, puse sunt sprincenele-i
Cu o singur'a naturei trstur de condeiu
Sub pleoapele inchise globii ochilor s'arat
Bratul ei atara' lene peste marginea de pat
Ea zambind ii musc dulce a ei buze mici subtiri
lar pe patu-i i la capu-i presrati-s trandafiri
lar voinicul s'apropie i. Cu mana sa el rumpe
Panza cea acoperit cu un colb de pietre scumpe
Si in brate prinde fata, peste fat i se 'nclin.
Pune gura lai fierbinte, pe-a ei buze, ce suspin
inelul scump
scoate de pe degetul cel mic
Si in cap ja iarsi lumea nsdrvanul cel voinic.

30

$5

3. P.d.-a.d.p. ztduri lungi de cetatue;

7. Si incet > S. pe-a degetelor etc.;
u. Pe-unde a.p.v.z.p. ca cu
13. lar din pod pan In podele etc.;
18. un semn Cu cresonul (ca n dreptul V. 13-14) p cuvrintuncagn,
ardid, poate, :n'entra de a lnlocut crevat. 24. A ei buze deslipite-s etc.; 26. T.b. hatstiti tuteo umbra. v.; 27. Bratul >
Sub pleoapele > Fruntea alba: ca de marmur i sprincenele > F.a.c.d.m, trase sunt sprincenele-i; V.
28, fterse

cridi;

'monte de a

fost baratd intreaga pagind.

30. pat me creionul deasupra urna cumint

www.dacoromanica.ro

noaptea*, eindent lapsus calami;

CALIN

412

II
Ea a doua zi se mir, de ce firele sunt rupte
'n oglind' ale ei buze vede vinete i supte
zimbind i trist se uit i opteste blnd din gurl:
SburAtor cu negre plete, vin la noapte de m fura.

40

II
Eu imi dau de tine sam, altii alt sam deiesi
Te asamn acelora indrgiti de singuri
Nards, vzndu-si fata in oglinda sa isvorul,
Singur fuse indrgitul, singur el indrgitorul.
Si de s'ar putea pe tine cineva ca s'a' te prind
and cu ochii mari slbated te privesti inte o oghnd
Subtiindu-ti gura micA i chemindu-te pe nume,
fiindu-ti tie drag nimeni cura 11u-ti e in lume
Atunci el cu o privire cugetarea ti-ar discoas
Cumc tu frumoas fat ai ghicit c esti frumoas
Idol tul rpirea mintii, cu pr galbn, lung si des
Pentru
fecioar frumos idol ti-ai ales.
Nu I de ies din pat cu ziva, spre pretele de-oglinzi
Singuric. 'n cmrut brate albe hui intinz

45

'50

55

42. Sburtor Cu ochii negri, vin de-mi d o muFatura" .

56. S 'n c.b.a. eu intinz;
N. .8. Repetarea cifrei II fp are explica/la Versunle cdte urmeazd dela Eu imi dan de tine seam (v. 43)
pInd la Te iubesc copa scump (v. 68) sunt ada use pu/in in urmd p sense pe fi/ele din stiinga La fel p Cu V. Srjo o
fi ror 5 30 scrise p ele pe verso filelor. Prezenta In subsol, p anear: in forme strofice, a acelorap fragmente, intercalate
mar tdrzia, duce la concluya cd: la Inceput, ahn II reproduce, Cu oarecan modifican pe ahn I. Fragmentele amintite
ce vin sd completeze prima vea:une, au fost incercate, intdiu, strofic, in acelcif manuscris (2262), in care figureazd
Calla I fi dupd aceea, prefdcute fn alexandrini s'au transcris
Intercalat pe filele albe din stdnga.
2262 90

V. 43JO barate cu creionul, dupd utilizare.

Eu Imi dau de tme sam
Altu alt [sanca]
Te asaman acelora
Indrgiti de singuri
Narcis vzandu-si fata

In oghnda sa isvorul
Singar fuse indrgttul
Singur el indrgitorul
Si de s'ar putea pe tme (a)
Oneva ca s te prmd (b)
Cnd cu ochd luan slbateci
Te privestt lateo oglind
Subtundu-ti gura miel
chernar* iclu-te pe nume

fundu-ix tie dragl

Nitnem cum nu-ti e in lume
(a)-(b) i de s'ar putea pe tme
Cmeva si te surprinda

www.dacoromanica.ro

NOTE SI VARIANTE

412

m chem atund pe nume din oglinda 'nnegurat

Ca prin ceat a mea fat chipul de omt s'arat.
Eu m 'mbrac in pru-mi galben, straiu de aur fin tesut
i privind l'a mele brate, imi plec gura, le srut
atuncea de sfial mi-ese sngele 'n obraz
Ce nu vine sburtorul ca la pieptul lui s caz
Dacl trupul meu cel tnr, dacl ochii mei imi plac
E temeiul, cumc astea fericit pe el il fac

60

Convorbm

57-58. barate ulterior, eliminate, cad s'a ficut transcrurea inteun MI. ultim pentru
59. in prul > in piru-mi.

6o-61. Si privind cu juld la sAni-mi, imi plec capul p-i sirut

Sum ci arde 'n ei viat, cA sunt rope 'n obrar
2262,90.

51-54, barate cu crerontd.

Atunci el cu o pnvire
Cugetarea ti-ar chscoasi
Cumcii tu frumoasA fad
Ai ghicit, ea' esti frumoas.

Idol tu de frumusete
Cu pis galben, lung si des
Pentru
fecloari
Frumos idol ti-ai ales
55-58, relinute, marginal, cu creronul ro,su

Dad.' ies din bala caldi

Spre piretele de-oglinzi

Singuri in cimiruti
Brate albe eu inn=

chem atunci pe nume

Din ogluida 'rmegurati
Ca prul ceat, dulcea-mi fati
Chipu-mi de omAt s'arati.

59-64, re/mute cu creion rolu:

Eu mi 'mbrac Cu prul galben

Stram de aur fin tesut (a)
Prul meu s'a mele brate (b)
Atunci singuri situt (c)

Simt cl arde 'n mine viata

CA sunt rope 'n obrar
Ce nu vine sburtorul (d)
Ca la pieptul lui si caz (e)

Daci trupul meu cel tinir(f)

Daci ()chit mei 'km plac
E tememl cumci astea
Fencit pe el 11 fac

(a) Ca in mantle bogati ...;

(b)

i in* brate imi string sinii

i cu

singuri-mi situt > Sinul s.-m.s. > Atunci etc.;

(d) Ce nu vine dragu-Adonis;
(f) Dac'a mele forme albe >Dad pieptul meu cel tinAr*

www.dacoromanica.ro

a-mi ridm sinul;

(e)

(c) Pieptuli

Ca in bratele-i si caz;

CMIN

413

i astfel mi-s draga' mie pentru

sunt dragl /ui
Vezi acesta-mi este gandul, dei nu-1 spun nimrui
De m uit la mine ins-mi atund gura mea sopteste
Te iubesc copil scump, cki i dansul te iubeste.

65

Astfel vine 'n toat noaptea sburtor la al ei pat

Se trezi in somn odat de s.rutu-i frmcat
atuncea cand spre us, el se 'ntoarce ca s fuga
Ea-1 preste 'n loc Cu ochii i c'o mult smerit rug:
O rmli, rmai la mine, tu cu viers duios de foc
Sburtor cu plete negre, umbr. fr de noroc,
i nu crede, c in lume singurel i rtcit
Nu-i gsi un suflet tanr, ce de tine-i indrgit.
O tu umbr peritoare, Cu adancii, tritii ochi,
Duld-s ochii umbrei tale, nu li fie de diochi
LIngI clama sede-atuncea si o prinde de mijloc
Iar. gura-i se usua la al buzelor ei foc:
Lamura vieii noastre ca un fulger, ca o clip-i
Si ea vine cind cu mana al tu brat frumos Il pipiu
and pui capul edu pe pieptu-mi i btile i numeri
and cuprind cu-a mele brate ai ti albi i netezi umeri
i cand sorb al tu rsuflet in suflarea vietii mele
cand mima ni creste de un dor, de-o dulce jele
Cand pierdua razimi fata de-arztoriul meu obraz
Prul fau blaiu i moale de
legi dup grumaz

70

85

67. De m uit tuteo oglind atunci gura mea sopteste.

80. i duios isi arde gura la al buzelor ei foc; urmau, in prima cdpre, dupd versa
75. 0 nu crede etc.;
Incd o dovadel
8o, ft Inainte de a se intercala fragmentul Lamuta etc. versunle devemte, odatd ca aceasta: p
a in forma 'rimel cpii, Chn II reproduce de aproape pe Clin I. Cele/oral poate confrunta singar.
.2262, yo

6$-68, reprezintate prin strofele 2 fi 3. Strofele r i 4 sunt barate

astea sunt pncina

Fericirei mele 'o lame
De n'as fi cura sunt frumoas
El ruci nu mi-ar sti de nume
draga* mie
Dar astfel
Pentruc-i sunt drag lui
Vezi acesta lou e gnduI

De si nu'l spun tuttarui

De m uit in veo oglindi

Arana gura mea sopteste
Te mbesc copia dragl
CIci si dinsul te iubeste

(a)

De i-as fi 'ns lui mita'

Ocbm1 mi-ar fi amrit

uoindu-m 'n
(a) A.g. imi* sopteste;

As muri de-al meu urit. (b)

(b) M'a., mira de-al meu urit.

www.dacoromanica.ro

NOTE $1 VARIANTE

414

mi 'ntinzi o gur
and ni vine fericirea cu asupra de msur
Tu I ... Nu vezi nu-ti aflu nume, un cuvnt in lumea 'ntreag5.
SI-ti pot spune num' odat suflet[e] cAt imi eti drag.
Cnd Cu ochi pe jumAtate incI

90

A frumsetii tale daruri ce simtirile-mi adap.

IncAperile gndiri-mi mai nu pot s. le incap.
Ei optesc ... multe vi-ar spune i nu .tiu de-unde s 'nceap

95

Cld pe rnd i-astup gura cnd cu gura se adap,

Singele in a lor vine ca i mustul fierbe-alearg
Ea in bratul lui puternic tremur ca qi o varg
acoper cu mana fata ro de sfial"

Ochi 'n lacrimi si-i ascunde inteun pr ca de peteal.

100

93. de fapt A frumusetii (sic);

fata ta rosI > fata rosi;

99. 1i ascunde fata ros de iubire

iii. Ochu, fui fruntu tale nu-i m.c.p.f. > Ocbu, fu ai frunpi etc.

2262,592

8zzoo se gsesc in acest manuscris, intr'o redacjie desvoltatel fi Cu un pronunlat caracter sub:eel:v. E una din kamentapsle epocti veromane, din/re 187f-5876.

Lamura vietu noastre ca un fulger, ca o chp-i (a)

$i ea vine dud ca mina-mi [al du] brat frumos 11 pipltu(b)
Cnd poi capul tu pe pieptu-mi p btile h numen***

and cuprmd cu-a mele [brate] at di albi p netezt umen***

cand sorb al du rsuflet in suflarea view mele
$1 cand mima ni creste de un do; de-o dulce lele
and pierdut razum fata de-arzitorul men obraz(P)

Prul du blam p moale de mi-1 legi dupl grumaz (c)

and cu ()chi pe militate inc 'nclitst mi 'nttnzi o gurl

Fem.* suntem in lume cu asupra de msurl
A frumsetu tale darun ce simprile-mt adap**
Incpenle gnchn-nu mat nu pot si le incapl**
Toad viata mea tritt par'a
o] cmulitur
$i ce dulce deslegare aal 1-a dat frumoasa-p gura' (d)
Multe-am mat gincht odat i mratc nu mai gndesc

Nu gandesc dect la une ct de mult te mat mbesc

$i mci asta chtnr, niel asta nu pot zace cl e gaud
Este insst a mea via*" asvrht pe prnint
Cici mbffea mea si viata-mi nu sunt lucrun osebite
Ci ca rnim i s'inge astfel de-s infrtite
FAri s'inge nu-I viad,
amorul tOu nu-s eu
$1 o chid fr de tine cluar de mine itru e greu
(a) Tot norocul, toad viata >Larnura etc.;
(b) $i ea vine cnd cu mina-mi ai tAj umen albi
(c) Prul tAu bilam p moale si mi-1 legi dupl grumaz [v. (b3)-(c) introduse, nu mult mai trirziu, in text];
d.a.i-a d. frumoasa-i glad.

Versurik ** apar, cu scris din aceeafi vreme, inteliu, in 2262,X19:

Tu, corm' ca buze tosu

()chit mad st plini de ap
Incpenle gnclin-mi

apoi, in 2259,366:

Mai nu pot si te incap

$i si-ti lap pe pieptu-mi capul i bdtle
numeri
cuprind cu-a mele brate ai tu albi i netezt umeri
*

A frumsepi tale darun ce smitinle-mi adapI (x)

Inciperile gnchri-mi mg nu pot sl le incapl
(x) Tu copil ca buze rosit, dui man si phm de ap

p mai jos, kolat:

A frumsepi tale daruri eu co ocbii mei le pipiu

www.dacoromanica.ro

(d) $ c.d.

CALIN

41S

S'a fcut ca ceara alb fata ros ca un mr,

subtire strvezie s o tal c'un fir de pr
cosita ta blaie o aduni la ochi plangand
Inim fr ndej de, suflete btut de gand.
Toat ziva la fereast suspinnd nu spui
Ridicnd a tale gene al t.0 suflet se ridicA
Urmrind pe ceruri limpezi cum pIuteste o ciocrhe
Tu ai vrea s-i dai s duc atre dnsul o solie
Dar ea sboar. Ochiu 'n lacrimi plutitor i 'ntunecos
Stai cu buze disclestate de un tremur dureros
Oclui, fii ai fruntii tale nu-i muno ca pe fiastri
Nu uita cs 'n laciimi este taina ochilor albastri
E frumos cnd din seninul plin de-o sfnt bogtie
Cade-o lacrim de aur in adnca vecirucie
Dar dad.' ar cdea toate, atunci cerul negru gol
N'ar avea nid adncime nici senin si nid ocol
Noaptea stelelor s'a lunei, s'a oglinzilor de riu
Nu e noaptea cea mocnit, oarb., neagr din sicriu
Stele rare din frie cad ca lacrimi de argint

105

lo

115

120i seninul cer albastru fru.mos lacrimele-1 prind

*i din cAnd in cnd vrsate frumos lacrime te prind
Dar de sed intreg isvorul, val de ochiul tu cel blind
Scurgi incet din a ta fat sngele de trandafiri
zpada viorie din obrajii t.'i subtiri
2.262,192, continaind fragmentul: Lamura viepi etc.

urisc* suflarea 'n mine, mi simt tnst si nimicit*

Ochu* =hl i ai noptii pentru mine s'a 'nnegnt
Tu ... nu vezi, nu-ti aflu nume, un cuvAnt in lumea 'ntreagi (e)**
SA-ti pot spune nunfodat suflet[e] cit imi esti draga'. (f)**
Ce-i in tine, cate este taina mindn-p tmereti
Cum de ai in al M'u suflet tu o sud de vieti
Cum de tu si Lii aceea ce [-a mea] "nata* 'n man' ' o porp(g)
De-a rrion, inviu sub oclu-ti i chntr'o suti de morn
Ah friese ca i copui i acuma mintea-mi parca' (b)
De betia venmoasi a ganchrer se intarci
O adipi cu-a ta zimbire, vis* al vesrucet mtin (i)
Cact hrinest a mea funti cu povestt i situtin
(e)-(f)** ron:de Cu acolad"; (g) al meo corp*) a (1> me[a]viati; (h) triesti > triesc;

(i) Tu'].> O adipl

c.-a.t.z., visul vecinic al uitin[i] > O a c.-a.t.z. visul vestucei unan [vers discutabil drn prrcina unui al deasupra; intbu:
vesnic, apoi vecinicet
22.19,366

Intr'o sagita de crbnpeie refluiste, me un sera din aceeali epocd, versarle (e)f)** apar intr'o redatlie pufin
anterioard:

Tu I ... nu vezi, no-ti aflu nume si nu stiu cum si-ti [mal] zic
Cu eit geara se m'id, cu-atat sufletu-mi tulle
22J9,366 v.
cu acelafi scris din fragmentul anterior: Lamura . . . din 2262,192, ateste 12 versan: (iorr 12 inclusiv):

104 Inimi fir de nAde)de, suflete ba'tut de gand;

zar. S'a f.c.c.a.f.r. ca un tria.'t ;
my. Suspinind
stai la fereasti, suspmind nu spui turrucl > Toat ama la fereast etc.;
zo8. C.Arii> Carel tu ai vr In drumu-i
109. Dar ea sboara. Ochm 'n lacrum pluntor si dureros >D.e.s.0.'n.l.p. si 'ntunecos;
s'o insarcim c'o sohe;
In. Ochi, copu al fruntu tale nu-i muna ca pe flastri > Ocho, fh ai fruntii.
Izo. S.c.b.d.d.u. t. dureros ;
tale rot-i m.c p.f.

www.dacoromanica.ro

NOTE g VARIANTE

416

i scurgi noaptea lor albastr. Dulcea lor eternitate

Ce uor se poa.te stinge prin plansori indelungate.
Cine e nerod s ara.' In Carbuni diamantul rar
Si eterna-i strAlucire s'o striveasa Inzadar.
Tu-ti arzi ochii i frumseta Dulce noaptea lor se stmg e
Cum nu stii ce rIpeti lumii? Oh nu plnge oh nu plnge I

125

-130

125.

i scurgi noaptea lor albastra, dulcea lor etenutate;

130. C.n.s.c.r 1. ? Oh nu plange

nu mai planga

2.262,160

Versunlor Ilo-130 le corespund in acest ms. urmdtoarele strofe fi alexandrini, redactan dupd basm, in epoca de Berlin,
argumentul la Cdlin

Si cu poala ei cea alba' sterge stelele-i senme (a)

Lacnmi lungi ce curg pe fata-i ca si fire diamantine (b)
Ah nu plange dulce fatal si nu stoarce acea lumin (c)
Can ochu tal 1'1 imple de-un semn ara de fund
Nu vezi c pm ochi Ii curge sangele de trandafiri (cl)
Ce pm surrisu-ti* trecut-a in .01)mM tai subtai (d)
Nu vezi c pin [ei] i curge acea taituca zpad.
Ce tesutii 'n a ta fati rumem vrednic nu-i s'o vaca
Nu se cade lutmi acestei s srute ace. ninsoare
Tu esti floarea fitmcati, cine-ti cata' 'n fata moare.

c p.e.c.a ea i [sterge] lacnmile

(a)-(b) Cu o mana tme poala ei cea alba si i terge
A ei lacruni lungi din ocht-i, can curg i curg meren
Ah n.p.d.f. i > A.n p d. fati ah tu.> Ah n.p d.f. si nu stoarce etc.;

(a)

Ce-au munt ca> C.-a.m. sa limpie dulce.> Ce pm surrisu-ti* etc. [la Murdrafu : Ce prin murmuru-ti trecut-al.
pentru (c1)-(d) marginal, ulterior:

Nu vezi c pin lacrinai curge adancunea nesfirstt.

Din diamanpi tai albastri, curge noaptea [cea]
Urmeazd, dupd aceea, strofele, pe cari, din economie de spafiu, le afezdm pe trei coloane 11 cal.: trebuiesc

..coloand de coloanel; (in ms, sunt tot trei coloane, insd in altd ordine) :

Nu uita cuma setunul

-Cerului este in astil
Nu utta c 'n lacnrni este
Taina ochilor albastn

Ste ce cade tate noaptea (d)

Ca o lacrimal de-argint
serunul cer albastru
Frumos
pnnd

Nu vezi tu ca. frumuseta

Toata.' 'n lacnme [se] trece
De ramine o statua
Oarba, palicla si rece

E frumos c.I din seninul (a)

Plin de-o santa bogatie
Cade-o lamin de aur
In adanca vecitucte

Si din catad in cand vrsate

Fmmos lacrune te pruad (e)
Dar de seci intreg isvorul
Vai de ochiul tau cel bland(f)

Cine e nerod s arda (h)

In carbuni diamantal rar (i)
eterna-i strilucire (I)

Dar de cad ramte toate

Nu e noapte ce 1-Imane
In naltimea cea albastr (b)
E-o nnegritil* 'ntunecune

Scurgi incet prin ocht albastri(g)

Snge fin de trandafin
Si zapa& viorie
Din obrapi tal subtin

Tu-ti arzi ochii i frumsetea

Dulce noaptea lor se stmge
Cum nu stit ce rapestt lumen
Ah nu plange, ah nu plnge

citite

S'o strivasc.a." inzadar

Noaptea stelelor s'a lunei

scurgi noaptea lor albastra"
Noaptea-oghnzilor de riu
Dulces lor etenutate
Nu e noaptea cea mocnit (e)
Ce usor se poate stmge
cea oarba din sicnu
Frita planson indelungate
(a) E.f.c.din stele;
(b) Intunerec ara
(c) N.e.n. ces ingust.
(d) Rar s cada' ca o steaul > Rar
s cada' si [sal tate.> Ca o stea ce tate;
(e) Frumos lacnma te prinde > F. lacnme [iti] sed > F.l. [iti] stau
,(f) Vai de ttne,
suflet band;
(g) Ah 1 nu-ti scurge tu pon
(h) Ah de-aceea taci > Ah de-aceea
taci nu pLinge > Ah de-aceea tact nu-p arde [versal acesta, aici, arate% cd, la inceput, finalul era grdbit, dar imediat
-intervine, desvolteimi, strofa: Cine e nerod...]
(t)Thamantul in carbime > In carbune plana rara;
(1) eterna-i>
_adanca-i > eterna-1.

www.dacoromanica.ro

CLIN

417

IV

O tu craiu cu barba 'n noduri ca i cltii, cAnd nu-i prii

Tu in capul tu n'al sAmburi, numai pleavI i puzderii
? Bine-p pare s fil singur, craiu bItrAn fr de minti?
? SI oftezi dup'a ta fatl cu ciubucul intre din'?
S te primbli i s numeri scAndurile din cerdac?
Mult bogat ai fost odatI, mult rmas-ai tu srac..
Alungat-o-ai pe dAnsa, ca departe de printi
In coliba impistrit ea s nasc 'un puiu de print
InzAdar ca s'o mai cate tu trimiti in lume-un crainic
Nimeni n'a afll locasul, unde ea s'ascunde tainic.

135

140

Sur.-i sara cea de toamn, de pe lacuri apa surI

Infundl miscarea-i creat intre stuf de iezAtur.
lar pdurea lin suspin si pin frunzele uscate
RAnduri-rAnduri trece-un freamt, ce le scutur pe toate.
De cAnd codrul, dragul codru scuturAndu-si frunza toat
Isi descbide-a lui adAncuri fata lunei s le bat
firea, iarl vAntul sprios v'o creangl farm
Singuratece isvoare fac cu valurile larm.
Pe potica cea de codru cine oare se coboar?
Un voinic cu ochi de vultur, lunga vale o ma'soar
Sapte ani de cAnd plecat-ai sburtor cu negre plete
S'ai uitat de soartea mAndrei, iubitoarei tale fete.
Si pe cAmpul gol el vede un copil imblAnd discult
Se cercl ca s adune inteun cArd bobocii multi

145

150

155

Bun vreme, mi b'iete Multmini voinic strin

160

Cum te chiaraI, mi copile Ca pe tat-meu Clin

Mama-mi spune cAte-odat de-o intreb: a cui-s mam.?
Sburtoru-ti este tat si pe el alin 11 chiam.
CAnd 1-aude, numai dAnsul Ii tia inima lui,
Cci copilul cu bobocii, era chiar copilul lui.

Cu bEetu. 'ntr 'n colib.... si pe captu-unei

Lumina cu mucul negru inteun hArb un ros opait
Se coceau pe vatra surl don turte in cenus.
Un papuc e sub o grind, iar altul dupI 1101
HArAit, nodoroas st in colt rAsnita veche
In cotlon torcei motanul piept.'nAndu-si o ureche
Sub icoana afumat unui sfnt cu comanac

165

Arde 'n candel'o lumin cAt un simbure de mac

139. Inziclar ca s'A o cate etc.

162. Lumina mucos 31 negra etc.;

164. Un papuc e intr' > U.p e. sub o

grill& etc.;

27

www.dacoromanica.ro

NOTE g VARIANTE

418

Pe-a icoanei policioar busuioc, mint uscat

Implu casa 'ntunecoas' de-o mireasm piprat
Pe cuptorul uns cu hum' si pe coscovii preti
Zugrvit-au c'un cArbune copilaul cel istet
Purcelusi cu coada sfredel si cu bete 'n loc de lab.
Cum mai bine i se sede purcelusului de treab.

170

0 besicl 'n loc de stecla.' e intins 'n ferstrue

Pintre care trece-o dungI mohorit i glbue
Pe un pat de scnduri goale doarme tnra-i nevast
In mocnital intuneric si cu fata spre fereast.
El s'asaz lingI dinsa, fruntea ei o netezeste
0 desmiard. cu durere cu durere-o dagosteste
Pleac gura la ureche-i, blnd pe nume el o chiarn.
Ea deschide somnoroas lunge gene de aram
Spriet la el se uit i se pare ea' visaz'
Ar zmbi i nu se 'ncrede ar r'cni i nu cuteaz.
El din pata-i o ridicA si pe pieptul lui s'o pune
mima-i svcnete tare, viata-i parc se rpune
Ea se uit se tot uit, un cuvnt m.car nu-i spune
RAde doar cu ochi 'n lacrimi spriet de-o rainune,
S'apoi li suceste prul pe-al ei deget alb subtdre
ascunde fata ros l'al lui piept duios de mire.
El stergarul ii desprinde si-1 impinge lin la vale
Drept in crestet o srufl pe-al ei p'r de aur moale.
brbia i-o ridic, cati 'n ochii plini de ap
Si pe rnd s'astup gura, cnd cu gura se adap.

175

180

185

190

VI
195

200

De treci codri de aram de departe vezi albind

S'auzi mndra gLsuire a pdurilor de-argint
Acolo lng isvoar', iarba pare de ()m'U
Flori albastre tremur ude In vsduhul tmlet
Pare c. i trunchii vecinid poart suflete sub coaj.
Ce suspin pintre ramuri cu a glasului lor vrajai
lar pin mndral intuneric al pdurei de argint
Vezi isvoare sdrumicate peste pietre licurind
174. Cum i se sedea mai bine unui purcela, de treabl'.

186. mima-i s. banal;

p.s.r.

Fragmenta, VI-(Vlahug):
Dijeren/ele se raportd k versurile dela eta/. Am menlmut expresta la etaj in citara parantete fi ele ter o explicalte.
Firesc era si scriem: la fel, In manuscris, adicei in manuscrtsul textului dela etaj, dat fiind a transcrierea noastrd mt
urmeati intru total ortografia manuscrisulta. Cum fragmentul VI (Vlahuld) este fi el un manuserts fi ca si anido,
once confutie, am preferat expresia la etal. D. p.: v. 2)-2 In VI (Vlabuld) e: v61u1; In textul deja etaj e: vfilul,
In timp ce In ms. 2283, al textulta dela etaj e: valul.

Ti/'u: Din Calm

VI
195. aramg, de departe;
202. isvoari; 203. molatic;
'

196. de-argint.;

198. tremur 'ude in vezdulaul,

www.dacoromanica.ro

201. pnn m.l. al pidurei;

CALIN

205

210

215

220

225

230

419

Ele trec cu harnici unde i suspina 'n flori molatec

Cand coboara 'n ropot dulce din tapsanul pravalatic
Ele sar in bulgari fluizi peste prundul din rastoace
In cuibar rotit de ape, peste cari luna zace.
Mii de fluturi unc albastri, mii de roiuri de albine
Curg in rauri sdipitoare peste flori de miere pline
Implu aerul varatec de mireasm i racoare
A popoaralor de multe slrbatori murmuitoare.
LAng' lacul care 'n tremur somnoros si lin se bate
Vezi o masa mare 'ntinsa cu facili prea luminate
Caci din patru parti a lumii imparati i 'mparatese
Au venit ca s serbeze nunta gingasei mirese,
Feti-frumosi cu par de aur, Zmei cu solzii de otele
Cititorii cei de zodii i agalnicul Pepele
Tata craiul, socru-mare, rezemat pe-un jilt cu spata
El pe capu-i poarta mitra
cu barba piepfa'nat
Tapan, drept ca skiptru'n mna sede 'n perine de puf
Slugi Il apara ca crenge de muscute i zduf
Tata c acum din codru i Calm, mirele ese,
Care tine 'n a lui mina mna gingasei mirese
fosnesc incet pe frunze poale lungi ai albei rochii
Ea e rosie ca marul, de noroc i-s umezi ochii
La pmnt mai ca ajunge al ei par de aur moale,
Care-i cade peste brate, peste umerele goale
Astfel vine mladioasa, trupul ei frumos
poart
Flori albastre are 'n pru-i si o stel in frunte poart.
Socrul roaga 'n capul mesei s pofteasca sa se puna
Nunul mare, mndrul soare i pe nuna, inndra

209. Implu aerul cel dulce d

216. Pepelag copil gaga/mc, chitan/ cel de stele
223-224. Cu flon negre sunt tivite margmele albastrii rochii
Ea e alb ca zapada, i de lacrinn phni-s ochii
227. Astfel vine mldioas i frumos trupul
poart > A.v.m. trupul ei frumos il poart;
albastre poart.5.' > F. a. are 'n pru-i etc.

228. Flori

Fragmenta! VI-(Vlabufd):
208. pluae;
207. versal infra ;
205. rstoace (la eiaj: rstoace);
209. r6coare (la etaj: recoare;
vers. intrat ;
214. nota p. gingagei: olnamtea acestui cuvant se afa, tilat cu condeml, cuvntul o tinerep);
Pepele ; 217. rzimat In ult cu spati;
219. l'eap6n;
zzo. za-cluf.

21 1.

216.

223-224. Cu flori negre sunt tivite margmele-albastrei rochii

Ea e alb ca zpada gi de lacrimi phni i-s ochn

'n 2283, ateste versuri ate fost depOte, &es textul Vlabuld a fost copa, imante ca 2283 sei przmeascd anume modifican,
ce-1 apropie de textul deftmtiv.
227. Astfel vine mlchoas i frumos trupul vi-I poart [aceeafi observa/te ca la vers. 223-224].
232. lar cobza [de agur grefala de apar pentru jaral;
zzg, vers. nitral;
233. vers. infra ;
234. de unde
vine. ; 235. pamjitug; 241. nunta 'ntreagl. Vonucel, 243. r6tund
245. trag
etaj),
247. P.m. din multe neamuri; 251. Merg acasi;
podu'l scutur' [cf. abs. v. 227];
252. vlul (id-la etaj;);
invgit; 253-254. hpsesc din ms. Vlahufd. 255. sare-n gner [de agur eroare de ttpar] ; Dupl v. 258, iscAlitura:
Enamescu (fdrel M.).
2262,137 y,
Doud versar:, din aceeafi epocd dar de o reclaclie malt depdriatd, er aduc Intrucdtva cu.

201- 202.

i piraele pdurn se imprstie pe dealun

Cobornd prin scurstur, apa vine valun-valun.
271,

www.dacoromanica.ro

NOTE I VARIANTE

420

s'asaza top la masa, cum li-s anii, cum li-i rangul

Lin vioarele rasuna, iara cobza tine hangul. -Dar ce sgomot se aude? biza ca de albine
Toti se uita cu mirare i nu du de unde vine
Vad ca intre doua tufe de painjen4 e-un pod
Peste care trece 'n sgomot o multime de norod
Trec furnid, ce duc in gura' de fina, marii saci
Ca sal coaca pentru nunta i plcinte i colad

235

240

245

250

albinele-aduc miere, aduc colb mrunt de aur

Ca cercei din el sa faca cariul, care-i meter faur
lata vine nunta 'ntreaga vornicel e-un grierel
Puricii sar inainte cu potcoave de otel
In vemint de catifele un bondar ratund in pintec
Somnoros pe nas ca popii glsuete 'ncet un cantec
0 COjit de aluna trag locuste, podu-1 scutur
Cu musteata rasucit ede 'n ea un mire flutur
Fluturi multi de multe neamuri vin in urma lui in lant
Toti cu inime uoare, toti agalnid i berbanti
Vin tantarii, lutarii i muscute de otel
i de gaze neamuri multe il urmeaz' acum pe el.
Merg a casa la mireasa, viorica cea smerit
Care st. plecata 'n vlul cel subtire invelita
Ea icoana fecioreascI unei gingae smerenii

De i sufletul ei tanit e 'nc'rcat cu mirodenii

i pe masa 'mparateasca sare-un grier crainic sprinten
Ridicat In doua labe s'a 'nchinat batnd din pinten
El tuseste, i incheie haina plina de ireturi:
S'A iertati boieri, ca nunta s'o pornim i noi alaturi.

255

260

265

Iota vin acum tuspatru craii crtilor de joc

Cu-a lor dame pte frumoase, cu-a lor fanti cu ochi de foc
bogati-s acetia in ochi dulci, vorbiri galante
Incat ori i care dama vrea s ada lang' un fante
Numai eu s stau deoparte intre trestii i sa sufr
ranga: lacul cel albastru inc'rcat cu flori de nufr
Nu am sa m'a duc la masa s ed i eu acolo
Intre craiul cel de pica i 'ntre dama de Caro.
*

D. Cdlin HL Din versiunea care a precedat manuscusul increclintat Convorbirilor, se gsqte abia un fragment
mai intins, reprezentnd versurile 59--74 din textul defuuttv, sporit cu 2 versuri, ce-fi aveau locul in alt parte
In versiunile anterioare.

E o copie ca creionul 91 se afl in 2262,161. Pe verso, asa dar 2262,161 v., tot ca creionul, se afli
v. 25-22 cu o miel diferent fat de textul defuutav. Mato jos cu aceeasi cerneals: ca cate, in restul coalei incearci

245. 0 cojitii de altini trag c.iuii, podu-1 scutur;

256. Rulican[du-se] > Ridicat in doui L etc.

www.dacoromanica.ro

421

ultimul Gazel, intitulat Dedica/te, dect dup ce poemul a evoluat spre o versnine Cdlin III, se afli V. 87-89,
putin diferite de textul defnutiv.
Atat pentru deosebinle cate sunt, cat i pentrucii sunt singurele fragmente ale une versiuni evoluate ce nu
ni s'a pstrat, le transcnem in ordinea ce versunle o au in textul defuntiv.

226 2,161 V.

21-22. Al ei chip se zugrvete ca de-omt, cu ochiu-1 misuri

Prin usoara 'nvinetire a subtirilor mtsuri
2262,161.

Ce optete ea in tain. cnd priveste cu mirare

L'al ei chip ginga i tnr dela cap pan la picioare:
Vis frumos avut-am noaptea
a venit un sburtor
i strangindu-1 tare 'n brate era mai ca s.-1 omor
Ah, de-aceea cnd m caut in p'retele de-oglinzi
Singuricl 'n cmrut brate albe imi intinz

60

i m" 'mbrac In p'rul galben, straiu de aur fin tesut

i privind a mele brate, iml plec gura, le srut
i atuncea de rusine, mi-ese sngele 'n obraz,
Cum nu vine sburtorul ca la pieptul lui s caz

65

Dad.' boiul mi-1 immldiu, dac ochn mei [imi] plac

E temeiul c prin ele, feridt pe el 11 fac

i mi-s dragl mie ins'mi, pentruc-i sunt dragI lui
Gua' tu, invat minte, nu m spune nimrui,
Nid chiar lui, cand vine noaptea lngI patul [meu tiptil]
Doritor ca o femee i videan ca un copil.
Astfel ea se uit-adese in oglind i optete:
Te iubesc, copia scump, c'd si dnsul te iubete

70

75

2262,161 V.

87-89. 0 optete-mi tot inteuna, tu cu ochii plini d'eres

Duld cuvinte ne 'ntelese, ins' pline de 'nteles
Al vietii vis de aur
E. Gazeluri. Dup ce termina redactarca lui Cdhn III, din care, precurn s'a vzut, se gseste doar un fragment,
cu acelasi scns si pe aceeasi pagin incepe s versifice ultima foral a gazelului sau Dedica/la, in tris. 2262,161 ir.
O serie de gazelun, intre cari i acela la care se va opri (ca fiind unul din cele mai scurte) pentru textul
Convorbinlor, le incepuse ceva mai din tunp, dup Cdltn I sau Cdltn II. Ele se at'll in ordinea deduceni lor, 4 in ms.
2262,20 si unul in 2283,47,
Exemple ale virtuozittii sale metrice, gazelunle ilustreaza" tot odata i acea conceptte muzicala" a variatiei pe
aceeasi terna% de care ara arnintit cu prilejul irmosului Inger ca pr galben (capitolul Dormfa) si pe care o va ilustra
mai ales in Mas am un :mur dor.

6o. L'a frumosul ei chip gingas> L'al ei chip etc.;

6s. Dulce vis > Vis frumos
72. Tu > Gur tu i.m. st nu apune turnara'.
70. Un temeiu cuma cu ele fencit pe > E temenil etc.;

59. se un > priveste;

etc.;
87.

cand > O sopteste-mi etc.

www.dacoromanica.ro

NOTE g VARIANTE

422

2262,20

Cu cealalta el in fati
En doriarn odat' si-mi vial'

Os.ieooglindi

10

S'a te vezi pe tine insati

Inspirarea cea strin

Care 'n kra lui Firdusi
In gaseluri se combina.
Mandru vis de roze rosii
Ca la Viras in gradm.

Visatoare I surazand [1

[117]

Inger blond ca trata mina!

Cu o man' asa de fina
Bati la poitile gandtri-mi

Mintea mea de veac strm

Leaga strofe i le 'lubina.
Ca Firdusi cintiretul
In gasehluri ea suspina

Vma, vin
Ceri mtrare
Tacuil degetelor tale
De cantan cadenta-i
Rege-al gandurilor mele

Lina. inimei regin

Dar nuk] plac [el] rose rosii

Ca la Viras in gradini
Nici hurii Cu ochii negri

Pral imaginele

Tu te prunbli ca 'n gridini

Numai tu-i esti ca a casi

10

Vi cosita. ebenini

Iar lumea mi-i straina.

A mea musa e de marmur

Glasul meu se leaga 'n strofe

i in rime se combina

ca spicul e blondin:4
Visatoare ?usa tristi
a ei smerit mina
Lumea gandurilor mele
povestilor regina
Vi

10

Bate 'n portile gindui-mi

Cu minuta ei cea fina

15

In gazeluri el suspina
Data mie trandafirul
Ros-inchis n'o sal-mi convini
Nici femeile din Viras
Cu cosita ebenina
A mea muzi-i ca de marmur
i ca spicul e blondm

20

Tactul degetelor sale

De cantan cadenta-i
Vi in ochi privindu-mi
A iubirei mele

20

Ca Firdusi cantar' etul

15

jara'

2283,47
[V]

PI]
Toamna frunzele-si colina
Trist un greer suna' 'n grindi
Genele-ti una de alta
Acum sornnu-[o] si le prinda
Dar tresari din plt de-o-data.
Cid auzi pasind In rinda
mbitul
Cu o mina
Al tau trup o si-1 cupnnd

vida.
1. Am dorit ades
3. Cum in
2. Leagl flori, cuvinte 'mbin;
4. In galimba lui, Firdusi > Cum F. c> Ca F.c.;
zeluri ea suspuf.4.
19. Trist 'n ocho mei se* vede
3-4. s Ale tale gene somnul
Una de-alta-o si le prindi

Au voi-vei tu si. 'ngdui

Si suspin cum ea suspira
Au ierta-vei tu in
A mbirei dulce vin
Caca din octm tu nscut-au
Ca lumina din lumm

Cu cantecu-mi deodati

Al meu suflet ti se 'nchin.

9. i in tata somnoroas > .1.f. ta fnamoasa > .1.f.
ta cea dulce; ro. O si-ti ne o oglinda; ta. Mandr
dulce surazanda > Somnoroask surzandl.
3. de fapt la
z. Cu-o manut ta[rel fina;
13.
I2. Iari lumea e strini;
portilor (su);
15. pare-se Firdusi;
Limba mea se leaga. 'n strofe;

19. Niel femei ca ochu negn.

e Vi o gemi st de alta

Acum somnul si le prinda'

5.

od[ata] > de-o-dat;

7. E iubitul care vine;

8. De mijloc si te cuprindal;

www.dacoromanica.ro

CALIN

413

2262, z Ir V.

Dedicatie:

Tu cu trisa, dulce raja'

Cu aptur de regia
Ce hrnesti a mea fiintA
Cu povesti i cu
Cu-acest cntec de data
Al meu suflet ti se 'nchinA

Motiv, reluat indatd, in continuare i desvoltat

Tu cu mult smerit min.

Cu-a ta mn raid. finA
Bati la portile
De cntri cadenta
Vecinic mintea [mea] te vede
Cu flptura-ti de regia
Iertnd ochilor mei tineri

A iubirei dulce ving.

Rugtor ridia geana-mi

De visAri i lacnmi plin

to

Soarta crii acestia

De-al tAu zmbet se anin
Au voi-vei tu s'A 'ngdui
S'A suspin, cum ea suspin'A

De-al t'Au ochiu ascut e versu-mi

Ca lumin din lumia
Cu-acest cntec de o dat
Al meu suflet ti se 'nchin.

15

F. Colaterak. Din materialul de motive inrudite, cu una sau alta din temele lui Cd1m, se intalnesc de cele
antetioare, de cele ce iau nastere In rhiar timpul lucrului, ca un motiv direct sugerat i altele, ce se deduc o se
folosesc, sau cel putin se destina unor lucrlri de mai tar7iu.
Dm cele anterioare am anunti fragmentul in prozl, pentm circumstanta denumit: o menta' in taima firei
care priveste finalul din Celan, acela despre cate vorbeste ca mita entusiasm colonelul Iancu Alecsandri O care
a deschis ]arg capitolul aproprierilor o influentelor, In care comparatisai vor afta totdeauna un canap vast pentru
investigatiuni. S amintim, inainte de a da curs textului, cateva din ele, In ordinea cronologicl.
Dupli Aron Densusianu, fragmentul acesta al nuntei goangelor, nu e stram de influenta lui Heine 1).
a.

cu botul de reging.

mativul reluat: 4. Unui vera cadenta

2-8. Tu ca trista, d'Anta mina (a)
ca man mica fina (b)
Ce lasai bratelor mele
Boml mindru de regula
Iertnd ()dador mei nneri
A rabirei dulce vin
Apirndu-te cu mn' a
De-a mea gura ce suspin
(a) Tu ca trisa, dulce
(b) i ca mina alba fina > i cu mn' i de mara fina > Ce ca mana mica fina

la

9. $'azi
13];

15.

spre tine;
Ir. i cutez ca s. Ingaclui > Au voi-vei s ingchti perreisit, dar releed mai departe,
16. Ca lamina' de bimm6
De-al tau chita dictatu-i versal;

1) Aron Densufianu, Literatura boluavd, I, la Revista Cntied-Laterarer, II, 3-6, Mai--Iunie 2894.

www.dacoromanica.ro

NOTE SI VARIANTE

424

Alexandra Bogdan afla in Calm sugestii din Sacontala iar pentru final g asernanarea ce exist intre [acesta i)
poezia Hochzeitlied a lui Goethe 1). Tot acest dm urml izvor ficea i obiectul unei note a lui G. Bogdan-Dux:4 2).

Aproprieri Cu lumea de fabula' i alegone din o Istona ieroglifica a lui Dimitrie Cantemir afla d-1 N. Iorga:

i romancierul istoric al altor vremuri amesteci ironia cea mai grosolan ca oarecare delicateti de poesie
descrierea nundi, care de sigur c1 a inspirar pe Emmescu pentru fermecatoarea mina de gaze din Can:
Tintatii ca fluiere, greierh ca surle, albmele ca cunpoi, cantece de nunt cantnd, muvtile in ater vi flume& pre pmnt mari i lungi danturi ridicara, iara broavtele toate, impreun ca broatecu, din gura cant= ca
acesta In versuri tocmite canta etc. 3).
La folklorivd, de retinut investigatille d-lui Petra Iroate, care afla motivul in literatura popularl din Tara,
In Aromini ca i la Istroromani 4).
Fragmental ce reproducem face parte dintr'o serie de consideradi filosofice, inrudite de aproape ca reflectide, de acelavi ordirt, din Arebaeus, despre care s'a amintit la un capitol anterior. Ele sunt i ca grafie, dealtminten, din aceeavi epoca BerlinIavi, in care se situiaza i Arcbaeus. Consideratule incep cu cateva strofe, pe
motive ce se vor Intalni vi In pagirule in prozl, ca cari se continua':

2211,1'69

Sant ochi in lumea aceasta, care au deosebit plecare pentru tot ce [e] miniaturl. Dad.' lama ti-ai
inchiput cA copacii de ghiata din gearaul ferestrei sunt un codru verde vi 'n ele (ne) petrec zfine din
povevt, el s'apropie cu fata adncurt i rice: uite, sub tufa ceca an titirez, s'a amorat foc hire zana,
uite cura se nclic1 din calcae vi se aid la ea. Si clack' .0. se pare c'auzi cntec de bucium i fluer din aceI
codru verde, el va asculta, cum 11 tme prm ureche i-p va spune aflame acia, ce s'aude. Un asemenea
om face cucovi de hartie vi-i pune s joace comedie pe mas, e'n stare sa-ti spue dad o musca surade,
ce planuri diplomatice 'Labia prm capul unw paingen, ce idei asupra lurmi are un gansac. i clacl-ti

spune v'o anecdot or v'o istone ce se intampl totdeauna pe terenul natura =lime Daca' o foae

10

15

de trandafir a cazut pe un gandacel sinaltuit, a fost ca intentie regina a =rick batista in taini
titbit et servitor dac paingeni incuntur c'un voal &manful capul une flori, pe care cad apoi margantrele de roua', el race: vezi ce frumoasa raireas. i patmenu tes dela o tufa. de flon In cealalt
un pod de diamant la nurele ce vade departe pe alta' tufa', s'adun nuntavii, un card intreg de
musculite albastre ca otelul . . furruale stint serviton caci aduc saci albi ca miere i &ink ha tin
cate o iarba In gur, ca care si apere de razele soarelui capul miresei. Clopoteu albavtri a flonlor suni
de liturghte, albmele canta ca Ratan, bondarul In vevmant de catifea murmur pe nas co un pop

bItran, fluturu, Don Juana gradmelor, vin in card= la nun* cA ceca ce nuneni n'aude, a auzu

mmiatunstal mea, o nunti In tama

Dad. se Jura la icoana, zice el a zamba peste noapte i c'a rimas Ind urma zarabetului. Dar ande?..,

20

Unde? ... n'o pod ved, dar eu o vad.

Va s zica* icoande tritesc? ... Se 'ntelege. Oare pictorul
nu 1-2 pus in ea o bucata din suflet, i cand icoana s'a mtat la el, nu se inta el insuvi la el insuvi?
De ce o vioar veche e alai Luna' deck una noui? Pentruca zect de maistn vi-a pus sufletul intreg
In ea
i le-auzi apoi, o annome de suflete. De ce lemnul sA fte neprimitor de vie*.
Irate materialele anterioare, din care extrigea imaginivi nu rareori le amplifica versificandu-le, in chiar timpul
lucrului, vom transcne numai pe acelea ce au o direct legatur ca anume motive din Calm. In ras. 2262, 138 y.
se afli o paging de glose pe tema Ochslor iseocbtoni firm O transcnem In intregimea ei, pentru ca mai lunpede
si reiasi unul din aspectele atelierului eminescian: strofele ce insotesc, de o parte i de alta, aceste glose, infloresc spontan sub condeiu, i alcituiesc granarul din care se va alimenta. Ele s'au avezat In continuarea chile,
lar cettorul va face singur legatura cu anumite imagmi, intaliute ici i colo, in Cdlin.

226Z13811

OCHII
Iscoditoru ftril, Naturforscher

se atarri din suflet i din rudenia mintei

cei doi lumintori ai trupului

ai fetei
cei

intAi talhari ai picatalui

Dr. Alexandra Bogdan, Strigozi, comentar, Trannlvama, XL, 5, Oct.Dec. 1909, pag. 389.
G. Bogdan-Duick Emmeseu ji Goethe, Buletmul Mihai Emmescu, I, 2, 2930, pag. 50-5 x.
N. Iorga, Istona literaturu ranulnem, II, 2928, pag. 403.
Petra Iroate, Note Ifterare, Cerniuti, 1936 i Nunta goangelor, Buletinul Mihai Enunescu, VIII, 15, 1937,,

Pag. 45-46.
22H,x0. 1. Pentru micimi de viat > p. tot etc.;

15. nand > hturghte.

2262,138.- N. B. Subtitlul: iscodttorii firu, Naturforscher, in manuscris, se afl la s/dngape unta primului
3. mmtu > &tel.
de suflet;

www.dacoromanica.ro

CALIN

425

ochii sunt cele dou mini Rr txup, cu care sufletul apuc pe cele
ce le iubete si de departe i pre acelea ce nu le poate apuca
cu minile
mai ales ochii cei frumosi iari cu ochii ii apucl
vederea este pipire mai subtire decat pipiirea mnilor, dar mai
grea decit pipirea nlucirei i a mintei
amgind spre desmerdare
Cu aruncturi de ochi
Ca cu mni fr de trup
Atingand once voiesc
De departe
Le cuprinde
Cu 'mptimire
Si dela dui acqtia s taiu frumusetile i privirile trupului aceluia,

10.

15

ce 1-am Indrgit
SI nu osptez vederea-mi
Cu artarea ta
Bold al indulcirii din luntru
Ochii drept s caute
Genele tale drept s clipease (Sol.)
'n a ochiului
Mintea mea a lunecat
Ins locul unde-alearg
Este tainicul tu pat.
Pipit-am eu cu
A frumsetii tale idol

20.

25

30,

Si din idolul tu mindru

Sufletu-mi s'au indulcit
trimis'au a sa poft
Inluntrul cmrii inimei
Nemrturisit si netiut.

35

Si' nu te vinezi cu ochii

Si' nu te rpqti impreun cu genele tale
i) sa cauti parte
1) cu iscodire
3) SI tree cu vederea
*

Sclavul ochiului meu prop=

Si al mnei tale duld
A voi ca la picioare-ti
Fruntea mea tu s o culd
(Si al ochilor mei sclav)

45

41. de _PP/

Scl avuhu ochiului etc. ; expbrand /ono, prat; astmilare.

www.dacoromanica.ro

NOTE g VARIANTE

416

Necrezutg covggire

O ai pus isteatI fire

In lumina cea subtire
Ce trgiete-n ai tgi ochi
Trecerea cea mai uoarg
Sufletul mi-1 asuprete

so

ad iubirea-mi dragg suflet

La privirea cea de 'ntgiu
In amara cea din pieptu-mi
Au prins via i temeiu

55

Cersitori ochi de femee

Darg zmbet de copil
Cu priviri iscoditoare
Care cearcg si ntreabg
Tu lgsat-ai ochi-ti mgnciri
In a mea privire slabg

cum geana-mi se ridia

Astfel sufletu mi ridic
*

Dintre pagimle aceleiqi vremi, Intretesute cu ecouri din anume piese de teatru

Bogdan Dragof dar cu

putemice accente subiective, i pentru a completa imagina de atelier 9i de granan, transcriem aceste fragmente,

a ca'ror organi79 re timine sal fie fcutil la tunpul

2262,120.

Ochi-ti cu
spre mine se inhoalbg
Tu! tu ai suflet negru, dei ti-e pielea albg.
Ce?

Dorit i umed ochiu-mi idolul

privete
Pe tabla nklucirei adnc il zugrve.ste
acest chip prea dulce din minte nu il terg
In somn el mg' urmeazg', in mine-i daa merg,

22)-9,566, in aceeasi pagsrld de crdmpeie repunte si corespunzdnd versurilor:

52-55. Cci mbirea,mi dragl suflet, la privirea cea dual

In amara cea din pieptu-mi a prins viat (vit) gt temeiu (a)
(a) parantezul al luz Eminescu.
5 6-5 7. A ni/a:piad v. 74 din textul definittv, aceste forme intermediare, aproape sima ltane
2262,179:

Doritori ochi de femee

2ambire de copil
22)-9,366*:

Cersitori ochi de femee

dar zimbire de copil

www.dacoromanica.ro

427

10

Astfel ral asupreste dormind sau fiind treaz

vesnic vad nainte-mi al tau frumos obraz
Cum umbra mi-e arlturi de dorm sau de-s destept
suparl oriunde si-mi tremura in piept
Batean de-oiu fi, in umbra vieti-mi va veni
Cu clansul in vedere-mi voiu fi de voiu muri.

fereste ochi 'n laturi

Si cu muieri frumoase tu sa nu stai la sfaturi
De-aceea paza buna
15

20

UOr te birueste poftirea frumusetii

'n inim4Ii baga el viermele
S nu patrunda Amor in raintea* lunecoas.*
Priviri iscoditoare a fetelor frumoase
Care arunca 'n inimi sagetile - ndulcirii
valul dulce umad* a pacii s'adormirii

Si o privire 'n treacat din arcul cel cu gene

Te 'nya crud durerea vieii pamntene,
Zadarnic dulce-i gura, zadarnic ochi-s tineri
Venin e 'n sarutarea paganei zane Vineri
25

sa-mi rup din frunte isvorul de lumine

Ce vrei
Amagitori sunt ochii furi de 'ndulciri straine

In portile acestea a ochilor aibi straja,

30

Privire femeasca privire nu-i d vraja

A sufletului pustnic cetate intarit
Ea cade inainte-mi de vanturi rascolita
sunt fedoare inchise in camairi
Cad
Luminile li-s pline de frica, rusinari
B obite sunt de splima', c6 port pe ele bruma
Cu gura mea le-as sterge de bruma lor acuma

35

Coltunii ai Iuditei rpira pe Olofern

ochii ti robla si sufletu 'n etern.

Dar oare* cind de sani-ti eu haina o disfac
Si trupul de z'aipada il vd

-40

rman buimac

toate-s potrivite*, frumoase madulari

O mi se sfarma.' mintea i aerul prin n'AH
si inima se strange
Abia ajunge 'n suflet
Te-as omori In brate si mijlocul ti-a feange
Inaintea versului 59: Aceasta s'imuun~;
39.i toate-ale anti-tt i toate-s etc.

www.dacoromanica.ro

NOTE I VARIANTE

428

Ti-as sngera eu buza c'o crud srutare

Cci patima-mi de flacri v'o margin nu are
45

Dintru.-a ved se naste a indrgi

*

Idol crud al Afroditei

Si al poftei cei mirene
TipAritu-te-ai in suflet
S'ai trecut prin ochi prin gene.
Mntuirea viepi mele
Chip sfmpt cu mii de lacrmi
Cu un zmbet feciorelnic
mima-mi din nou consacrA-mi.

Si cu idol scoate idol

Si cu mna ta curat
Sterge de pe chipu'n suflet
A dorintei neagr pat.

10

Cuiu cu cuiu se scoate-afar

simpre prin simPre
dorinta ptimas
Prin un zmbet de iubire.

20

Sufletu-mi e azi slbatec

Spulberarea mea de gnduri
Puind mana-0 pe-a mea frante
Alungasi in multe rnduri
*

Intre motivele concomitente, intgrum unul cu deosebne nateresant in ms. 2283,155 y. i 153 y. Edina
Botez (pag. 320) 11 inregistreazI partial intre vanantele strofice ale v. 145-146 i 151-152 din textul definitiv.
Realitatea st Cu totul altfeL Departe de a fi variante, deci anterioare unui text defmitiv, ele sunt cel putm concomitente, i in deosebi cele dela pag. 153 v. Mat mult insA: am mai amintit i pina' ami de metoda de lucru
a lui Eminescu, de nenuma.- r. atele vanatium pe aceeasi temA si de altoiunle cte i se ofereau in tinapul lucrului.
Poezia ce vom reproduce e unul din t ceste cazuri. Pommd dela versutile respective din Grim II (cf. pag. 417 ),
aflitor in acelasi ins., aktueste o poezie de 6 strofe in care cele dou motive din Can se intretes cu motiv-ul
cornului din Peste vdrfuri, lucrat si ea, la epoca aceasta. Poezia e o reusit mettica, pe care catitorul o poate urm'a'ri
In amAnunte, din can vom atrage atentia doar asupra dispozniet nrnelor incrucisate in strofele I, 3, 5 si imbrInsate

In strofele 2, 4, 6, fr sa* mai vorbim de armoma ce denv din reluarea, in trei ipostaze, a aceleiasi strofe (2
4, 6). Ca i Lacul (cf. nota introductiva', pag. 387.) i Luna trece lin przn ceald e un val desprins tot din intinsa
arm de unde, a

3. Ai trecut in al meu suflet.

www.dacoromanica.ro

C.ALIN

429

.2283,113 L.

Luna trece lin prin ceat

pe lacuri apa sura
Infunda micarea-i creata
Intre stuf de iezatura.

Totul tace. Vantul doarl

Sperios v'o creanga farm,
Fac cu valurile larma

'5

Singuratece isvoare.

Dar din codri lin coboara

Glasul bland, duios de corn,
G-andul meu la dansul sboaral

Capul meu spre el [i]ntorn.

Fac cu valurile larma
Singuratece isvoare

prin noapte vantul doarl

15

Sperios v'o creanga farma.

Mai departe, mai departe

Sunetele se intorn,
Mai avea-voiu oare parte
De-al tau glas, iubite corn P]

.20

5. Totul tace, vntul doarl

'n ijy v); 9. Dar din codn hn incepe;
xi. Gandul meu la tine sboarl;
r2. Capul meu spre tme 'atom;
15. (in .z3f v.) Total tace, Vantul doarl:
16. (in sly v.). veo) v'o.
17-18: 1
'n adAnc de codri piere
Mult mbitul glas de corn
17-20: 20 Line*, lm* se deprtar
Sunete ce*-abia* se 'atom
Clad suna-vei noaptea tad.
Mult iuhtte glas de corn
17. 3 A lut tonun >Mat departe etc.
Mai rdmiin o serie de monosilabe: $1, and etc, rtsrpite, fdrd importan/ti.
In copal pas. 2283,1/3 v., o incercare de traducere In germane); a strofes tematice:

'rind der Wind, er rauschet leise (a)

Finstern krukend drre Reise
Waldesemsam klare Quellen (b)
LArmen hspelnd mit[den] Wellen (c)
(a) murmelt > rauschet; (b) W. nut > W. k. Q.; (c) woruug > leise > wonnig.

Pe fila 2283,173 v.: cele 3 forme ale strofei Totul tace (incorporad in 1/3 v.) it cu o cahgrafre, pare-se, cena mat
wee&

din timpul lui Peste virfurio strafe." ft rime:

Visgtoare trece luna

VAntul bate 'n negre cenni (a)
Codn-mi suna" vecht pnetem (b)
Sun' isvoarele inteuna (c)

bate-mi
vatemi
anatemi
paterm
cate-mi
arate-mi

(b) Ai mei dulci [vi] vechi pneteni > mi sunt dulci

(a) Printre negre crengi de cetitu;
dulci pneteni;
(c) Cad isvoarele inteuna.

www.dacoromanica.ro

v.p. > Codri,

NOTE g VARIANTE

430

Singuratece isvoare
Fac cu valurile larmA,
Sperios v'o creangA farmA
Prin t'Acere vAntul doarg.
***
Tot printre mouvele deduse, sa arum= de fmalul din cele dou versiuni, Calm I si II, co tux patru regii
adapteazi, in aceeasi epoca a Iasilor, unela din vanantele anticipate, ale Serisorii a II-a (ms. 2268 24). Dar despre aceasta, in detain, la timpul saw
cdrftlor de joc, pe care-1 desprinde

STRI GOTT
Convorbin Literare, X, 9,i Decemvne 1876
Apart:n:11nd aceleiasi epoci de febrila" creatie artisttc, de cale am ammut, de dupa i5 August 1876, in care
nefericui familiare se alia, ca adinci suferutti ale mimo Sir:god ofera, intre altele, pnlejul unor pretioase
eircumscrien cronologice (de certitudini nu porte fi Inca' vorba), precum si a unor punen la punct de secunda
portant. Scrimd lui Nicu Gane, co epistola din o Bucurestt, 6/18 Decemvne, sara, 1876 , Tito Maiorescu spunea
prnatre recomandar'
consild, i urmitoarele, referitoare la cazul in spet:
Foarte frumoasa i admirata de toti este poem lui Emmescu Strigou Il rog insa si fad . neapdrat o schunbare: La pag. 34i, col. 1-a, a doua strofa de acolo, vine versul i stand in temehe
clitindu-se vedem. Acest vedem este Cu neputinti si said. tot. Deci in acea groasnica pester sau
o dom nu este nurnai Magul i Arald, ci rnai vedem i not ceutoru co tigara aprinsa, apoi uncle
mat /amine groaxa fantastica1Fr aceast croare iris, poem este puternica in efectul ei si are, ca toate
lucranle lui Eminescu, nu put ce suflare mareata 1).

Comentnd acest text, d-1 I. E. Toroutni scne in nota respectiva Poetul n'a acceptat modificarea propusi
de critic 1). Reluand, in mtroducerea tomului urmator, chestmnea independentii de atitudwe si a respingeni

sugestfilor (co ale cluei concluzii suntem. 'Mt= totul de acord), d-sa revine co precizan: In scrisoarea din 6/18
Dec. 1876 Tito Maiorescu propunea lw N. Gane, unele schimbn pentru nuvels sa anele blan, pentru Mos.
Nichifor Cotcanul al lui Creangi i pentru Saigon lui Eminescu. Cei dot accept sugesua ho Mworescu,
singur Emmescu rmne la punctul sau de vedere si nu modifica rumic din ceca ce apucase sa serie 8).
Cum tot in scrisoarea lui Maiorescu e vorba si de Mos Nichifor Cotcarul al lui Creangi, despre care se spune
categonc el 11 primeste in IlalEMSCSIS si care si apare, de altminten, la a Iartuarie 1877 5)
ear putea crecie ca
Maiorescu cunoaste i Strigoil in manuscris, cl recomanda o modificare, cum se obicunua, in una lectunlor
ca Eminescu nu o accept, in timp ce Creangi si Gane s'au conformat exigentelor criticului. Nu aceasta va fi fost
intentas d-lui I. E. Toroutiu, din lucrares canna, de altminten, folosim toate aceste date .). Pagirule i coloana a
I. E. Toroutiu, Stud:: ,ri documente hterare, 1.11, 1932, pag. 180.
Ibid., pag. 187.

8) Ibid., IV, pag. XXXIII.

Mild , 1:11, pag. 18o: Multumesc inca data' d-lin Creang1 pentru trimiterea lui Mol Nichifor Harabagiul
Dad.' s'ar intinapla sa o upareasca Convorbinle (ceca ce ins eu n'asi face, fundca istona prea este din Borta
Calda i atunet ce ar axe duduca dela Vashu care sua numat de Borta-Rece) atunci sunt de parere sa se schimbe

ceva la inceput ....

Glosnd pasajul refentor la nuvela lui Gane, d-sa scrie (ibid., 186): Coloanele i paginile citate swat dup4
Convorbin Literare, unde nu apare ructo modificare propusi de T. Maiorescu, probabil cl T. M. aves pagirule
de corecturd; se poate frud p presupune cd revista era acum tipdrita p cd propunemle ce t le feIcea erau menite pentrst

www.dacoromanica.ro

STRIGOII

431

doua, despre cate se vorbeste sunt ale revistei, in care aparuse Strigoil, care impresionase in atare grad pe Maioresc-u. Acea nu ,rtiu te suflare merreapi, care domin intreg poemul, constitue, neat de avarl i ppate tocmai de
aceea, o pretuire din cele mai categonce. Acelast amanunt, in legatura cu aceeasi scrisoare revine, de astildatii,..
c,onturat si sub condeiul
Artur Gorovei: Cu tot sfatul lui Maiorescu Frninesc-u nu a fa'cut rucio schimbate versului acestuia, pe care neschimbat 1-a publicat i Mamrescu in prima editie a poezulor lui Eminescu1),
Daca am struit pupil asupra acestm amInunt, este mai rnult pentru impresia ce s'ar desprinde si care ar Imam
cat de at chestmnile de cronologie, interesnd cazul de fa. Impresia, aflame, c Maiorescu n'a cunoscut Strigni
In manuscris, i ruci din vreo lectur a poetului, altminten sfatul pe care-1 di dup aparitia poemulut ar fi sunat
altfel, i oarecura a repros.Mai mult, ca ruci n'ar fi putut si-1 cunoase. Nu pentrudi pnlejuri n'ar fi fast, claci
e si admitem c in rastimpul acesta se sittuaza, cum s'a vazut din introducerea respect-a', lectura lui Cdlin. Dar,
poste, pentruca in forma definitiva, a Convorbinlor, poemul rum nu era incheiat, daca e just impresia noastr
Strigoii sunt opera de suprema' incordare a lundor ce se urmeaza. intre 15 August 1876 i datul la tipar, in No=vile acelasi an. Se intelege dela sine ca toate aceste ipoteze au numai o valoare relativa i c deslegarea lor
va veni odata ca descoperirea de noi documente, fie ca ele stau astazi ascunse, fie cal ne sunt numai nona necunoscute. Iat pentru ce vorbeam de cucumscrien cronologice.
Dar ele au avantaml c aduc Inca de pe acum un inceput de clarificare. In argumentul respectiv al editiei
Botez (pag. 322), se spune, despre intaiul concept, din cele cunoscute t despre care se va vorbi mat departe,
urmatoarele: Ele (foile anmante) par a fi prunul concept si au fost sense, probabil pe la sfirsitul anului 1873,
sau cel mult la inceputul IM 1874, judecnd dupg ortografie i indepartarea de forma definitiva, dat and chiput
cum lucra Emmeseu. Faptul ca la foam 33 a acestm caet, 2262, se gaseste cioma unui rspuns al poetului la o

adresa a presidentului tribunalului din laIs, datat Iasi in 16 Aug. 1876 nu inseamna nimic pentru folk pe
care se gaseste verstunea, cad nu avem a face cu un singur caet legat, ci cu numeroase foi libere legate la un
loe. Justa observape, aceasta din unna, in pnncipiu. Ms. 2262 e inteadevar unul din mss-ele eterogene si complexe, in care se intalnese, legate, in cea mai dulce anarhie (si pagmile celor doul sau trei versiuni din Strigoiisunt o dovada) file din difente epoci Il felunte compunen, ala el la distanta de 130 de pagad, o cioma de petipe,
datat 16 Aug. 1876, n'ar putea decide asupra cronologiei restului. In cazul de fat, totusi,lucrunle stau tocmai
altminteri. Desi atat de deprtat legate, Ella 33, cu ctorna de petme, e de astadara un foarte util punct de reper.
Matenalul, harna cemeala, ca si caracterele grafologice, sitmaz mama de petipe foarte aproape de filele Stngo:1r. Notam In treacat natere,santul am'inunt biografic, c mama petipei, intrerupti dupl cateva rnduri, poart
data de 76 August 1876, o zi dupa incetarea din vieata." a mames lui, la inmormantarea careia, de sigur ca. asist.
Marele poern, postum, de care am mai ammtit, Pserclutcl pentru mine, ziimbind pnn lume free:
(alcatuit dupa
aflator in preajma petmei, e sens Cu aceleasi caractere grafice si cu acelasi material, ca
moartea mamei
ale petipei
cbiar cu ale unora din paguule conceptului al doilea (afltor tot in 2262 nu 2261, evident
croare de npar, la Botes), ceca ce ne duce cu aproximatie in Octomvne 1876. Daca este adevrat ci lutule acestea
sunt luni de febrila creape (Cdlin III, din care avem un foarte mic fragment, Pierda/ti pentru mine
Strigou
poerne de ampl respitape apartm ca scris, acelmasi trap), atunci datarea aceasta nu e att de departe de adevar.

In once caz, nitnic nu apropie scrisul acesta de cel din 1873, sau 1874 si poate cluar nici de 1875. Ortografia
si mai pupn. Ortografia de Berlin e una aceea din 1876 alta.
Se pare cl argumentul cronologiei lui Botez se intemeiaza mai mult pe indepa.'rtarea de forma definitiva,
dat fund chipul cuin lucra Emmescu. Si mci este un mare graunte de adevr. Un atare poem, de o atare ampicare, nu poste fi efectul unei inflonn subite. De o gestatie lent i indepartata se poate vorbi, chiar in lipsa
tiparelor intermediare (desele lacune ale intMliu concept arata di este o copie dupa alt text din fat), ce se vor
fi ran-wit, ala cum s'au ratacit i pagini din cele dou sau trei vermin, ramase. Conceptele ce se cunosc insa
rick de indepartate de textul deautiv (si indeprtare, precum se poste vedes, totusi relattv) sunt ale anului
1876 1 anurne ale celor 3-4 luni dinamte de nprue. Trecerea dela aceste concepte la forma definitivi se putea
face kite perioadl de suprema incordare i activa creatie, ca aceea despre care vorbun.
eventuala publicare a nave/e: in va/am. (Subhmerea noartrd). Pentru aceastal probabilitate vorbeste si faptul ca la edi-

tarea in volum, nuvela apare cu uncle &titre modificanle aratate de Maiorescu.

Alternativa, ce poate fi raportata si la Eminescu, sugesta cnticului viznd, asa dar, reluasea poemei in volum,
dar pe care d-1 L E. Torontm o inlatura, din nou, in mtroducerea volumului ce urmeaz: In aceeasi scnsoare
Nic-u Gane, care le accept Ii modifica textul su. Eminesc-u ?Iasi nu
T. Maiorescu face unele propuneri
admite niciun fel de schimbare. Avdnd Col:whir:1e Literare in pagni de conectan d (sublimerea a noastrd), Maiorescu

publica frumoasa poesie, cu suflare mreat, asa cuin a conceput-o poetul (op. at., V,
se supune poetului
1934, pag. XL).
Artur Gorovei, Amdnunte din neap lui Enntiescu, Buletuaul Mihai Eminescu, [II, 8, 1932.

www.dacoromanica.ro

NOTE g VARIANTE

432

Ills. In doul versiuni intinse, niciuna insg. integrall, Strigors se afl inteun singar ms., 2262, pe file de mlrimea unei coale, reprezentnd doul sau trei stachi grafice, foarte aproptate, totugi, ca timp. Dei invirstate
ingreuind urmirirea cercetarea lot atent duce la conturarea a dou versiuni. Cum paginile aunt legate anarluc
vom lnira, pentru mai lesne urmgrire toate zigzagurile paginatiei versmnii a doua, (Si se observe, totugi, ci desi
invirstate, fiecare versiune i are paginile ei, distincte:
Strigaii I, in 2262,164,164 v., 177,177 v., 166,166 v., 175 i 175 v.
Strigoii II, in 2262,176 v., 165,165 v., 178 v., 165,178 v., 176 v., 171,171

v., 176-176 v., 170.

Afar de aceste doug versiuni Indian se mai intlnesc in 2262,113 cloug strofe i in 2254,140 doul strofe
gi crmpee, schitate pe o paging tipic de atelier, dintr'o versiune ulttm, foarte aproape de textul definitiv.
S5.' nu =inn a in 1876 Eminesc-u e la Iasi, si cA. urmgreste poate, personal, itiprirea i corectura. Inteo

scrisoare din 17/29 Ianuane 2877, a lui Maiorescu catre Iacob Negruzzi, se poate citi: Fi bine, di lui Eminescu alituratul bilet dad.' mai este el pe la tipografie; clacl nu; Te rog, fl-mi tu comanda 1).

Strigoii I. 2262,164 sqq.

S TRIG OIUL

Intre fclii de cear aprinse 'n sfesnici ma ri

Un catafalc se 'nnalt, pe dnsul asezat
In haine lungi i negre de catifea bogat
Maria blndul inger, raireasa cea curat
A lui Araldo craiul vitejilor Avari.

-5

De and a 'recut Nistrul pe-al Daciei pdm/int

,S'i 'n plaiuri Dundrene
'mprelftiat poporul
Regina dstor plaiuri ii ddrui amorul
Orland ,ri crepind gersi pe-apdrtorul
Cu-amoru-i feciorelnic ea II iubia si sflint (a)**

10

Sub fruntea ei frumoas i alh ca de cear

Adnc dizuti-s ochii sub gene inghetati
Mani moi i duld in crucea
golul, albul bra t
Strluce peste haina cea neagr . . . 'ngemanati
S'arat abia pe pieptu-i i snii de fecioarl.

15

lar pru-i lung si moale de prtile-amndou

A raclei rspinditu-i i cade la pImnt
vinete si supte mici buzele ei sunt . . .
0 dulce crin de cear viata ti s'a frnt
Viata ta curat i sfnt, scump nou.
1) I. E. Toroutm i Gh. Cardas, Studd fi Documente literare, I, 2932, pag. 8.

Pagina z64 fl z66 poartel numerotatia lui Ens:me:ea: z, 2, de,ri In/ro ele se staercaleazd, fn ordinea fireascd a
derfarfurdrii, fila 177-177 D. Eroore de numerotatie sau enigma'
lucrul refmline sd fur exphcat.

5. Arald > Araldo;

7. Adanc czuti-s oclui cei mari sub gene 'nchisi > Adanc cgzuti-s ochii cei inchigi sub
pleoape > A.c.-s o. cei inghetati sub pleoape [tau poate: A.c.-s.o. inghetati sub ple-oa-pej;
9. S'arat din.> Striluce peste haina cea neagr
Smi frati.
**N.B. Said In col/al din dreapta, In dreptul primei strafe fi dupd ce fusese
acestei strafe a daua nu e afa ufor de botdrft. De aceea am transcris-o In cursiv
(a)

i se mbeau atfita ca nimeni pe [pmint].

www.dacoromanica.ro

copiatd cel paths coala z-a, local

n'am numero/at-o la rdnel.

STRIGOII

20

lnga ea 'n genunche e Arald mindrul craiu

Scintee desperarea in ochii crunti de singe
incildt e paru-i cel negru.... dinii strange
El ar racni ca leii plingind .. Nu poate plange
0 noapte furtunoasa i. turbure-a lui traiu.

-25

Din cand in and murmura far de 'nteles cuvinte

Cu ochiul fix se uit i nu vede ce vede:
Iubitul par de aur ah ce frumos iti sede I
Dormi, dormi a mea iubit.... de ce m. fad a crede
C ai murit? Copil, copil ark' minte,

-433

Au nu mai tll tu minte, and noi, noi amandoi

Vorbeam de-amorul nostru i. tu-mi jurai c 'n ved
Vei fi a mea
i. astazi manutele-ti sunt red ...
Cum ti-ai tinut cuvintul? De ce glasu-ti inneci
nu raspunzi la cele ce ne-am giurat noi doi.
Maria

impreun. stam amandoi aicea

Si tu cu-abia 'ntelese cuvinte de amor

Cu mna-ti de pe frunte-mi dai parul ludtor
Si eu de feticire, d'estas pare a mor
Pe bratu-ti de zapad imi rezemam cerbicea.

35

Luati-o i duceti-o la groapa voi preoti!

Destul am supt prin ochi-mi in piept un crud venin

De azi mai creada dracul in Dumnezeu crwin
La zeii mei cei norc3ici de-acurn m reinchin
Zei cavaleri ca mine . . . Al vostru e un hot 1

S'atuncea slugi ridia pe sus naltele fade

Sicriu-ncet il poarta prin aer
blande anturi
Ce-arat domnia pkll eteme din morminturi
Se raspindesc, tmaia se raspinde.ste 'n vinturi
i top incet urmeaza cu lacritni negrei racle.

-45

Incet incet se mica, cu line, line pasuri

Cu barbele lor albe ca ochii [stinsi] sub gene
Monahi ce cunosc taina vieii pmantene
Din carp stravechi dtesc ei i murmura a lene
Preati batrani ca iarna, cu gingavele [glasuri].

50

18. i Inciilcit e piru-i cel negra... gura-9i strange ffiliera inlocuirei e unatoarea: gura-i.> dintil[i]* > dintii].
Marginal, ser* ca acealasi'caractere,e un ven s razlei: 0 candela' si ard In umbra unui colt, p care e de flip; varianta prima a versului So elicit din Strigou U, clt si din textul Convorbirilor: Sub candela ce arde In umbra unui
vermin ce se gsesc fu manuscnse e ceit se poate de mica
colt. Ceea ce duce, poate, la conclusa a distanta &litre cele
ca transcnind Strigoii 1, aniicipa versuri din Stngoii
37. Nu 91-a tinut avntul 9i mi-a munt
0 chin I > Destul am supt [In] piep33. fruntea > frunte-mi;
29. La zeu mei cei nordici de astzi mi Inchin;
40. Sunt cavaleri ca mine ...
tu-mi > D.a.s. prin chi-mi etc.;

al vostru e un hot I
29

www.dacoromanica.ro

NOTE I VARIANTE

In vechiul dom de piatr ei intr prin portale

55

A misticei religii intunecoase cete

Si in morrnint asazI un corp, ce-a vieii sete
Si-a stins ... Pe piatra veche pun crucea drept pecete
Si-o 'nchid pe vecinide in lungi cntri de jale

60

Frumoas este noaptea, luceste luna 'n cer

'n neguri albstrie stau dealuri deprtate
Pe-un cal arab [ce fuge] ca vinturile toate
Prin noaptea instelat Araid nebun strbate
In hainele lui negre, pe cap diadem de fier.

65

Sbura, sbura ca spaima in urtn-i dealuri, vale

Fugeau ca niste visuri
de-asupra-i [joac] lun.
Nimica nu opreste-alergarea lui nebun
Doar frunze risipite de vnt uscate sun
steaua cea polarl i-arat a lui cale.

70

Ajuns-a el la poala a unui munte vechiu

Isvoare vii murrnur i sala', de sub piatr
Colo cenusa sur in prsita vatr
['n] codri-adand ctelul pmntului tot latr
Ltrat cu glas de zimbru rsun in urechi.

75

Pe-un jilt tlat in piatr st tap'n, palid, drept

Cu cna lui in mina.' preotul cel pgn
De-un veac el sede astfel, de moarte-uitat, batan
In plete-i creste muschiul i muschiu pe a lui sin
Barba 'n pmnt i-ajunge i genele In piept
Astfel noaptea i ziva de veacuri el st. orb
Picioarele lui vechie cu piatra 'mpreunate
El numr in
zile nenumrate

80

Si peste cap in roat tot ostenit se sbap

sboar' acum de veacuri cu anpi negre-un corb.

85

Arald atund coboar de pe-a lui cal ... Cu m'Ana

El scutur din visu-i mosneagu 'ncremenit
O mag de zile vecinic la tine am venit
Ca s-mi redai pe-aceea ce moartea mi-a rpit
De astzi a mea viat la zeii t'Al. se 'nchin
52. Ca* > A nusticei etc.;

55.5i o inchid pe veci > Si-o 'fletad etc.;

56. F.e.n.l. luna phn;
2 5i ['n] codri-adnci catelul p.t. latr

69-70: 1 Si [in] adincti codri auz pare el lata

C4telul pmantului

71. Dar intr'un ochm de codru pe-un scaun de granit;

Btala lui vaga rsuna in urectu

73. mtat de moarte > de moartemtat btrim-

www.dacoromanica.ro

STRIGOII

90

Btranul cu-a lui carj, sus genele-i ridic4

Se uit. lung la dansul dar gura 'nchis-i tace,
Cu greu a lui pidoare din piatth le, desface
Din tronu-i se coboar, cu m'na semn ii face
Ca 'n sus g.' il urmez, pe tainica potica.

95

In poarta pribuit, ce dude 'n fund de rnunte

Cu carpa lui cea veche magul de trei ori bate
In doul prti cu sgomot ea sboar, se abate
Se 'nchin-adanc moneagul i intr
Craiul
S'adun ganduri negre In creti pe a lui frunte.

435

In dom de marmuri negre ei intr

urma lor i poarta 'n uori-i se arund
O candell btranul aprinde, para lung
Se 'ruialt sus albastr, de flacr o dung,
i 'n juru-i murii negri[-s] ca tudul lustruiti.

loo

in tcere crud.' ei nu stiu ce atept

Magul Cu mana 'ntins ii face semn s. ad

Harald cu moartea 'n suflet, a gandurilor pradl

Pe jq tcut se lag, cu ochiu-i stins s. vad
In mur de marmur negra se uit. fix i. drept.

105

Fantastic se innalf bItranul clrept i bland

110

In aer ii ridicl el magica lui varg

o suflare rece prin dom atund aleargI
mii de glasuri [slabe] incep sub bolta larg
Un cant frumos i dulce, adormitorul cant.

115

Din ce in ce cantarea in valuri ea tot creste

Se pare cl furtun ridici al ei glas,
Ca vantul trece 'n spaiml pe-al mrilor talaz
C 'n sufletu-i pmIntul se sbate 'n chinuri az
Tot creste creste 'n valuri un vuiet* ce 'ngrozete*

120

Se sgudue tot domul, de pare-a fi [de] scanduri

Stancile 'n temelie se scutur i gem
Vturi i surde glasuri i. plangeri i blestem
S'amesteci in vaet
. .
i vaietul tot crete, se rupe randuri-rinduri

89. de fapt: semn face

87. Se uita lung la dinsul (sic) dar gura nu-si deschide; 88. din piatr le desprincle*;
> Se 'nclunA-aclfinc
94. Si la pimAnt se 'nchuil mosneagul
91. risipit* > prabusifil;
90. urmez5 (sic);
etc. [Vers nefirut in anulndoud redacpile; Craml addugat, ulteror, imphneste punctele de intrerupere].
98. B51trinul atunct In candeli > B. aprmde 'n > O candell
97. 'atunci bitrnul poarta in urma."-1 o arunci;

bkrinul etc.;

107. De fapt : magia.

119. Vers nefunt,

28*

www.dacoromanica.ro

NOTE g VARIANTE

456

Din inim-i pmIntul la morti s deje

In ochi-i s se scurg scntei din steaua

A prului luche s'o deje luna Ora

125

lar suflet di-i ZamoLxe, lumin din lumin,

Din boarea gurei tale, ce arde i. inghiat.

130

Patru stihii a lumei supuse lui Harald

strIbteti pmlntul i. a lui mkuntae
Prin sAngele-i de flacri treceti ca prin vlpae
S.' 'nchege apa 'n sange, din pietre foc sl sae
Din inima-i fedoar sorbiti-i snge cald []

135

Atuncea dinaintea lui Harald murul piere

El vede toat firea amestecat 'a far.
Ninsoare, fulge; ghiat, un vnt care omoar
Un sgomot ce-asurzete, i iarn e i. var
aci lumea nebunise gemnd din rsputere
Departe vede-orasul, biserica cretin

140

De mn nevzut e sguduit tare

mormntul vede pare
Ea cade drept in doul
piatra de asupra plesnind in dou. sare
Din el se 'nalt.' alb" mireasa lui virgin.

145

Prin vnt, prin neguri trece ... i nourii s'atern

fulgerele 'n sgomot s'abat din a ei cale
alb ca zpada, cu pr de aur moale
Un zmbet dulce trece pe mid buzele sale
PArea c 'n somn un inger ar trece prin infern.

150

Atund negura piere i'n negrul mur s'arat

Venind ca 'n sornn Cu pasuri duld, line, numai ea
Harald nebun se uit cu ochii o sorbea
lacrimi, cru.de lacrimi vederea-i* inneci
Iat
Inchide ochii cade in nesimtire

155

0.-i simte gtu-atuncea cuprins de brate goale

Simte [cura] a de pieptu-i ea haina-i d. 'nteo parte
Pe mima lui simte o gur care arde
El simte c viata-i in dou se imparte
Murind de Voluptate ardea 'n 'bratele sale.
122. In ochi-i si' se scurgl luciri din steaua link".

124x25. lar suflet tu Zamolxe, birnm din himini

dai
130. Din mima-i umani*, veniti, beti singe cald.
128. Poate col forma alivia e P.s.-i d f.t. ca o Vipae;
150. Ii pare curuca moare)Include ochh etc.; 152. Simte cum[ci] de pieptu-1 ea hama i-o desface;

155. De voluptate moare Murind etc.

www.dacoromanica.ro

STRIGOII

437

160

Vuirea se desface in sgomot trist i brand

Cu murmur de isvoare, ca frunzele uscate
Acum o melodie de-amor i. voluptate
Acuma la ureche-i un cAntec vechiu strThate
Cuvinte nentelese i jale de mormAnt.

165

Harald 1 eu in puterea misterului ce port

Va dau amAndorora viata trectoare
cAd luna, al noptii blAndul soare
A noptilor
vostru suflet, ce inspre ziul moare 1
Harald al noptii rege, Harald de astAzi mort ..4]

170

Din somn deschide ochii ... El vede dinainte

Maria in genunche, Cu capul pe-a lui piept
Harald, Harald iubite, e bine sA te-wept
AtAt amar de vreme ... te uitA 'n ochi-mi
drept
Unde mi-ai fost i unde-s a tale jurminte
Arald tu mAngAerea-mi in viat i in moarte

175

Au ai uitat tu scumpe cAt de mult te iubesc

O lasa a ta man.' la pieptu-mi s'o 'nclzesc
giuruesc
O nu minti ... nu spune nimic
Numai s'am parte
CA n'o sA 'ntreb de unde-ai venit

180

De tine ... Ce imi pas pe unde-al rAtAdt

ah! ce frumoi ochi ai
Tu zeu cu ochii negri
Las sl-ti inlntuiu gAtul cu pArul meu
Tu zici cA e de aur ... dar nid o tire n'ai
C astzi decit luna el e mai strlucit.

185

Mario, ce frumoasA eti tu ... Ah in etern

VAndut-am al meu sufIet, ca s'A te am pe tine
01 stelele in ocbi-ti i-au scurs a lor lumine
De te iubesc Mario? ... dar nebunesc de tin.e
De ct in ceruri singur, mai bine in infem

190

'n oclui ei pierdut

Dar noi doi impreun
Privea c'un lung, c'un dulce i dureros nesat
El o strAngea la pieptu-i i-o legAna pe brat
culcA a lui frunte pe sAnii 'ngemnati
lar flacAra albastr II prweghia tkut.
163. A nopttlor
190. I.f.a. Ii lumina tiicut.

11 8. Acui > Acum;

etc.;

i luna etc.;

164. In suflet v 'ncA/aeascii >

www.dacoromanica.ro

vostru suflet

NOTE I VARIANTE

438

195

Harald, dudatul rege, mr' irea lumi 'ntregi

Din noaptea neagr. 'n care biserica cretin.
Prin fulgere i. tunet clzut-a in ruin
Din acea [noapte] ziu el n'au vzut senin
i noaptea el domnete, ca niraeni dintre regi.

El peste zi ca moqii e adncit in somn

Din somnu-i nu e nimeni in stare ca s'A-1 scoat.
Dar noaptea inviaz1 i tine judecat
Pe inimA de-atuncea el poart. 'o neagrl pat
200

i 'n negra 'mbrac toate al noptii mndrul Domn

205

Ii place noaptea cantec, de facle-i sala plin

Oglinzi de metal negru impodobesc pretii
Pe ele-o pAnztur ca aburirea cetii
Se lag fin: neagr.... fac
tristetii
A fadelor lucire rsbia pin pand. fin.

210

Tronul* cel nalt i. negru de marmur e el ...

O lurae ca nelumea pe rege il desfat.
De cnd in toat noaptea cu negru vin se 'mbat
De cnd regele poart: pe inim o pat.
De cnd pe frunte-i. poart coroan de otel.

215

In haina mortii negre el i-a 'mbrcat viata

totui este vesel, e beat de vesehe
In toat noaptea plead aliare in pustie
cnd se 'ntoarce ochiu-i plin de lumm. vie
Pin ce cade 'n somnu-i adnc spre dimineatl.
193. Din > Cu > Prin fulgere etc.;

197. Nici sgomot nu-1 trezete > Din somnu-i nu etc.

191-194. Din noaptea 'n care doma cre4tua detunat

A fost ... de atunci Harald o zi n'a alai vzut
Palatul, peste mil st negra mare mut (a)
Dar noaptea plin de viat, de cntun e implut (b)
(a) Palatul lui cel mndru e negra 9i tcut;
(b) i numai noaptea viata incepe 'n el
201. I.p.n.cAntec, fclii > I.p.n.c. de fade-i etc.; 203. P.e-o. pnzlitur subtire > P.e-o.p c.a. cetii; 204. Se
lasl 'n jos > Se subtia*> Se las fm2." etc. [ver: m'id*
2o5. rrbmd* > risbia;
201-205: i De-atwaci ca lespezi [negre] de marmur' a 'mbrcat
Pretu din2.-nntru a locumtei sale
Perdelele sunt negre

Oglmzi de metal negra preth 'npodobe9te* (a)

pnztur neagr pe rlAinu se ]tete (b)
Lummele oprime rsbind pnn pinz fmbi (c)
(a) Oglinzi de metal negra plretii Ii imbrac,
(b) O pnztur fin. i neagr e rsala;
(e) Pe ele
cu* > Ficliile apnnse etc. > Lummele etc.
'
207. De
: O lume pe (su) nelumea etc.
214. i vesel cnd se 'ntoarce > i cnd se 'ntoarce ochiul >
ochm-i etc.;

www.dacoromanica.ro

STRIGOLi

:220

AraIdi ce insemneazI pe tine negrul port?

Arald I de ce ii place, ce altora li-i chin,
ResfrAngerea luminei prin florul negru, fin
muzia adAnd, al mArilor suspin
Arald, de nu
privirea tu eti mort.

-225

azi el se avAntl pe calul sAu arab

drumul ca sAgetii Ii dl peste pustie
Care sub luna plink' lucete arginde
El vede de departe pe mAndra lui Maxie
i vAntu 'n
sunA ca glas duios i slab.

-230

In pArul ei de aur rubine 'nfLicArate

Sub gene lungi i fine [lumina] sfintei mar- i
CurAnd s'ajung in cale
s'alAturA cAlAri
Cu brat cuprinde gAtu-i i 'n gingai grutIri
Lipesc ale lor buze d' iubire insetate.

439

Mane nu vrei capul pe sAnul meu sA-1 culci

-235

Te uit 'n sus la mine tu farmec, tu copilA

0 las s'A simt blitaia a inimei ca mill
De ce imi tii tu mAna, c'o dulce crudA
Las s'A m uit in
ucizAtor de dulci.

140

i astfel tot alIturi i caii lor aleargA

Cu ei cei plini de-iubire, cu ei imbrAtoati
De mult ea se lAsase 'n cuprinzAtoru-i brat
Plecati unul spre altul treceau unip prin spat
Mind ca doua umbre nemArgiturea largI.

Dupa limuririle din mtroducere, completate cu precizitile din subsolul respectiv, 1As3.m s urmeze cea de a
doua versiune a Strigoilor:

2262, 1761). Sff.

[STRIGOII]

Sub bolta [cea] mai naltA a misticei biserid

Intre fAclii de cearA, ce ard Zn sfes,nid mari
In haine lungi i albe e 'ntins'A sub altariu
Logodnica lui Arald, ce-i domn peste Avari
RAsun incet adAnce cAntArile de derid.

2262, .r64 sqq.

227. Sub gene lungi si fine

223. Si vAntul parer' SULIA cu glas &nos si slab;
219. .m.a. c'al m. suspin;
cu odd albastri man >aped adaas a sfintei min, care avea
lar ochii mari albastri > S.g.L s.f. ea ochii >
cuprmde > Cu brat cuprinde
229. Cu bratul
in/re In versul defimtiv, dar deocamdatd numai aplicat, refinut;
238. De 8* Sbutind ca doua > De mult ea se Lisase
gitu-i i 'n tain[ici]* ear' uritri [de fapt: Cu bratul c. etc.];

molatic pe-a lui brat;

239. Vorbind de-a lor iubire, mbire rail sat.

2262, .r76. v. sqg.

4. Mireasa > Logodnica etc.;

www.dacoromanica.ro

440

20

NOTE g VARIANTE

La gtu-i de z'pad de diamante salb

pru-i de-aur curge din racl la pmnt
()chi[-s] cIzuti tn capu-i, obrazul slab i blind
lar buzele ei supte, lipite, vineti sunt
fata ei frumoas ca varul este alb.'.

ling ea 'n genunche e Arald, mndrul rege

Santee desperarea in ochi-i cruni de sange
incAlcit e p'rul cel negru
dintii - i. strange

El ar rcni ca leii, dar vai nu poate plnge

15

De trei zile murmur cuvinte ne[i]ntrege:

20

Eram un copilandru. Din codri vechi de brad

Ochi-mi flmnzi rotindu-i eu mistuiam pmntul
Eu scornioleam imperil, popoarele cu gindul
Prea-mi c toati lumea imi ascult cuvntul
'n valurile Volgei eu cutam un vad.

Domnind nebun i anir pe roiuri de popoad

aror a mea filna un Semizeu prei
Simtiam c universul [la pasu-mil tresri

natii catoare, impinse de a mea

25

Cutreer sperioase pusda solitarl.

30

Cid Odin prsise de ghiat nalta-i dotal

roii constelatii duceau a lui popoael
Preotii vechi de secoli cu mintea temerarl
Treziau din codri vecinid, din pace secular
Mii roiuri vorbitoare curgnd spre vechea Rom.

La Nistru abrisem, poporul au si 'mpil

Cu sfetnid vechi de zile mi 'atmpinasi in cale
Pe fruntea [ta] de marmur, cu pr de aur moale
35

Plecat-am ochi-atuncea naintea fetei tale

stam un indrtnic, un ruinos copil.
7. cade > curge;
ro. Dar
9. Si vmeti, strfins* lipite, supte buzele-ii sunt > S.v.s.*1. buzele-ii vestemad*;
fata ei etc.;
ii. S.Le. 'n g.e.A. mAndrul cram;
25.-10, O sarcm' a duserei i noapte e-a lui tram > 2. De ism zile
murmura gfindinle-i nentrege.
N.B. Dupd v.
f. 2 urma Intdiu,o linie de slim* ,ri v. 2.1" din Strigod I,pufln evoluat: De trei zile murmur&
Pa' de 'nteles cuvinte, (ca o dovadd cd lucra ca Stngou I in fag ) din care a 'recut la etaj: cuvinte.
16. Eram un copilandru, din codri vechi de brad;
22. Calror a mea fiin h pare > C.a.m.f. un S. p.; 23.
La sgomotul de pasuri Uruversul treskia;
24. Si natille 'mpmse namte-mi ft5cia > La glasul vitevei tot evul
respira > i natii sperioase, lmpinse de a mea; 25. Impleau imspra'stiete pustia sohtara".
Strofa 2r-2; se continua me urmdtoarea, neterminatd ji prdr. :
Usor
vArtej de pleavl care e dus de vant (a)
Astfel imi p5rea globul cu vechile lui natu* (b)
(a) Usor ... un fir de pleav5. etc.;
(b) A.I.p.g. cu natiile* lui.

31-32, Ajunsem noi la Nistru sib corturi verzi de cetini(a)

In calca pusturei rna" 'ntampinasi

(a) Am tiibirit la Nistru sub cortun > Ajunsem etc.;

(b) regini > calash'.
31. La Nistru tbrat-am, poporul etc.,
33. Cu fata ta de marmur, cu p.d.a.m;

www.dacoromanica.ro

35. sfiicios > rusinos.

STRIG011

441\

La blanda ta mustrare simt gatul c imi seacl

Eu caut a rspunde i nu gsesc cuvinte
Vorbeai a.sa de dulce 'atata de cuminte;
Cu minele-amandou pe fata mea fierbinte
40

Plangeam. De-a mea ruine mania m irmeac.

Atunci bltr`nii sfetnid zambir intre ei

ne lsar singuri ... Cu glasul mai innecat, dar viu

45

Eu lung m uit la tine, m uit fr s'o .stiu

De ce-ai venit la mine, aicea in pustiu
Ce cauti la barbarul, regin, i ce vrei?

50

Atund cu glasul dulce, de 'nduioare cald

Uitndu-te la mine cu ochii ti din cer
Ai spus
Astept din parte-# o rege cavaler
Q tu-mi vei da [ce-oiu] cere, i lucru mare cer
Eu vreau
dai copilul sburdatic pe Arald.

55

intorcandu-mi capul eu spada-mi ti-am intins.

Pe plaiuri dunrene poporuli opri mersul
Arald copilul rege uitat-a universul
Urechia-i fu menit ca s-ti asculte versul
De-atunci invingtoare iubit-ai pe invins.
Alte 2 forme, anterware (den forma dela etaj e a III-a p cea definition a. IV-a):

31-35. I Cand am sosit la Nistru, poporu-p si nu 'mpil

Cu sfetnici vecht de zile tu at verut la mine (a)
Frumoas, ah fmmoasi, i hamele pe tine
Luceau de pietre scumpe
plecat-am ca rusme
Ochu Un indrtntc un sfuctos

zO Cand am trecut de Num.; poporul titu si

Cu sfetnici [vecht] de zile mi 'ntimpinn,i in cale
Copil ttet in mammr ca pair de aur moale
Desi vetuam* genuclm si-i plec l'a tale poale (r)
Tceam: un inditttuc si un sfics copil**.

(b)

(c) Voiam
(b) Cnd am ajuns la Nistru, p.t.s
(a) C' o suit numeroas ta ai venit la mine;
plec genunchml > V s-m.p. genunchu, s'apuc a tale poale > Desi lsatu* genuchii s.-i p.l.'a t p.
p
prdsit, versa: Cu glasul plin de lactirni,
** Dupd acest vers, p d4d distanjd de strofd, arma
i hnistit i cald, antic:pad, pare-se, v. 46.
Pe aceeali pagind p cu scruul din 2, Intr'un all coil al pagine;
scbildnd V. 36:
36. De spamia frumusetu stint* glasul mi se 'nneac
40. Plingeam. De mine insurru rusmea mi inneaci;

36-4o. L'a tale blnde vorbe [simt glasul] mi se 'nneaca (a)

Eu caut a rspunde, nu stiu ce si-ti rspund
Si imma-mi se sbate si clocoteste 'n fund
Cu minele-amndoul eu fata imi ascund
mama, rusmea mi inneac
Si 'ncep si plng
(a) Vers pdrdsit inthccind altd orientare a strofei Naintea mea regm de ce ai venit [tul> N. m. r. d. c. ai
aceasta, poate cd ordmea nu e ceo reald ).
N.B Sd se observe cd strofa din subsol, dep anterroard e mai aproape de forma definition, In uncle detaki rime/e, 2, 3, 4.
49. CI tu-ml vei da fce-oiu] cere, ciel lucru mare cer;
42. Vers interesant, te.bnice,rte, cf. en:stilt,' al doilea;

tu vemt, antutpad versa! 44

55. marginal, antic:pat : De-atunci ti-a. p. invins > Fru51. marginal, anticoat : S.i.c. eu spada ti-am hums;
relinut In mar
moas 'nvingtoare 1.-a pl. (N. B. anticrpat: Inseamnd cd Iniunte de a alcdtur strofa a Incercat
Linea fdei anume versuri ).
Vers rdzle,t, marginal, relinut ca albastru fienfru a fs utslizat

Gindirei tilde negre isvor de sand pace.

www.dacoromanica.ro

442

30

NOTE I VARIANTE

De-atunci fedoarI blondl ca spicul cel de grau

Veneai la mine noaptea ca nimeni s. te vadI
gtul cu brate de [zI]pad.
Imi intindeai gurita cea gata pentru sfad.
Eu viu la tine rege, s cer pe-Arald al meu.
De-ai fi cerut pimntul i stelele ce pia.'
stelele ce vecinic pe ceruri colindeazI,
Coroanele ce regii pe frunte le asai.
Cu toate la picioare-ti le-asi fi adus frumoas.

65

Dar nu cei nici pe Harald, cIci nu mai cei nimic[]

70

Au unde-i vremea ceea, cnd eu cercam un vad

S. ies in lumea largl ... Ah ar fi fost mai bine
Ca nid odat. 'n viata-mi s: nu te vld pe tine ...
SI fumege 'nainte-mi orasele 'n ruine
SI se 'mplineasc visu-mi din codri cei de brad.

15

FIcliile ridicI, se misc' in line pasuri

Ducincl la groapI trupul reginei Dunrene
Monahi ce cunosc taina viell pImntene
Cu barbele lor albe, cu odui stinsi sub gene
Preoti bltrni ca iarna cu gngavele glasuri

-80

Ei trec cntnd prin tainii i pe sub negre bolti

A misticei religii intunecoase cete
Pe funii lungi coboarI sicriul sub pIrete
Pe piatra prIvIlit pun crucea drept pecete
Sub candela ce arde in umbra unui colt.
56. De-atunci fecioarl blondi ca spicele pe grle [exact ea In ms: pe grae]

61. statele sau stelele ce pica'? [Botez: i statele ce pier (sic)]. Desigur : stele ce pia i stele t.e colindeazd ;
lecitunea statele e favorizatd de deplasarea bares lui t pe primul I;
62. De fapt stelelele ( sic) .
In 2262,z78 a,
,ri colo, verstcrt sebliate
uneort tndescifrabile) ce par ttirvi fi legate de strofa ifrify den
41U toate sunt aproprate de textul deftnitsv (cdci pag. 178 V. e, din cele ma; recente, In datd ), precum urmeazd:

Le-asi fi adus iubirea-mi [dea 'ntregull s se vazi*

Dar nu-mi cei [nici] pe Harald, cAci nu-nu mat cei nimmi (a)

Dar nu vret ruci pe >Dar nu mai vrei pe Harald > Dar nu-mi cei etc.
in vturi* tingumase mai sunl al firei cant*
Pierdut dupg crdias cu chipul trist i sfAnt (b)
Cu zmbet trist si s.
Dupl Arald copilul al codrilor de brad
Te cer pe tme, pe
O regele meu mandru te cer,
eu cer pe tme
78-79. Pe flitui lungi dau drumul
De viata stins
(a) P.f.l. coboar Remit > P.f.l. dau drumul etc.

c'o sete (a)

In Strigou I, 2262,174, marginal: 0 =deli s ardi in umbra unui colt [cf. acolo, nota respect:ad dupd a r8 J.

www.dacoromanica.ro

STRIG011

445

Urmeazd o lacund de 70 versuri. Nunterotim cele ce urmeazd cu numerotatia textului

de,ri s'ar ft putut intbnpla sd fi fost, aici, cu mult mai multe versuri, cum e cazul cu
ceea ce urmeazd dupd V. 200

Atuncea dinantea lu Harald murul piere

El vede toat firea amestecat' afar
Ninsoare, fulger, ghiat vnt aritor de var
Departe vede orasul
pe sub un arc (del par

144i lumea nebunise gemnd din rsputere.

Biserica crestin a ei catapeteasml

D'u.n fulger [drept] in douI e rupt i ttesare

Din tainit mormntul atuncea vede pare
460

piatra mormntal plesnind in doul sare

Incet dinteinsul ese mireasa-i
o fantomI[,]

165

O dulce intrupare de-omt

ea poara salb
De diamante ... Prul i-ajunge la clale
Ochh cAzuti in capu-i i buze viorie
Cu mnile-i de cear ea prul si.-1 mingae
Dar fata ei frumoas ca varul este albl

170

Prin vnt prin neguri vine si nourii s'astern

fulgerele 'n sgomot sub pasul ei se pleaa
Si luna innegreste i cerul se apleac
Si apele cu spaim fug in pmint i sac
Prea c. 'n somn un inger ar trece prin infern.
Privelistea se stinge i 'n negrul mur s'arat
Venind ca 'n somn cu pasuri dulci, line numai ea

Arald nebun se uitL.. cu ochii o sorbea

175

Puternicele-i brate spre dnsa intindea

i 'n nesimtire cade pe-a jiltului su spate

480

Ii simte gtu-atuncea cuprins de brate red

Simte [cuna] c de pieptu-i se d haina 'ntr'o. parte
O srutare lungl ce-1 mistue si-1 arde
Pe inina o simte ... In dou: se desparte
Voluptatea 11 omoria pe veci.
Tot sufletu-i
r54. D.v.o.... parea a arde 'n pati > D.v.o... pe sub
153. N.f.g. i vint > N.f.g. vnt useacios de vara',
161. O dulce 'nclupulte de-omit ... etc.
un cerc [de] para";
Marginale, ca o dovadd a Ispses pagnulor anterware, aceste yerno.: den lacund:

glasuri sfstate
Sburau prin largul* spatiu plutmd* imprsttete
sgomottrl tot creste in valun rindun, randun
tot din aceartel /acune!, dota versurr revelatoru despre care se va vorbi la sfelrpt:

Cu aripj osterute un alb s' un negra corb

act

ammtirea i neagr cugetarea

i68 i luna innegreste de spaun >

167. s.f. 'n s. s'abat din a ei cale;

'n n. c. etc.;

180. Vers nefintt;

www.dacoromanica.ro

o cerul etc.;

175. St In>

NOTE I VARIANTE

444

Sgomote blande triste din vuet se desfac

Acuia la ureche-i un antec vechiu stabate
Ca murmur de isvoare, ca frunzele uscate
185

Acui o rnelodie de-amor i. voluptate

Ca molcoma cadent a undelor pe lac.

190

El simte al ei suflet un suflet dulce ca1d

Pe ea o are 'n brate ce fu a mortii prad
Ea 'nlntuete gtu-i cu brate [de] zpadi
I' nchide a ei gurit cea gata pentru sfad
Rege-a venit Mario. iti cere pe Ara1d.

195

La gtu-i de zpad de diamante salb

p'rul ei de aur pmntul 11 atinge
ochilor albastri de dor li vine-a plinge
buzele-i sunt roii, p'tate par cu snge
Dar fata ei frumoas ca varul este alh.

200

Arald nu vrei tu capul pe sinul meu s-1 culd

Tu zeu cu ochii negri o! ce frumoi. [ochi] ai
Las sili inlntuiu gtul cu prul meu hlaiu
Cu tine ... ah cu tine viata e un raiu
Las si !TIA uit in ochi-ti ucizItor de duld!

205

Oh uit-te iubito, te uit 'n ochi-mi drept

stelele in ochi-ti i-au scurs a lor lumine
De te iubesc Mario nebunu-s vezi tu bine
Dar ce n'a face oare ca s te am pe tine
A asvrli in iaduri tot sufletu-mi din piept.

210

Murmure duld prin sgomot de s.'rutiri s'aud

Si el se uit 'n ochii[4] c'un dureros nesat
strnge iar la pieptu.-i, o leagn pe brat
De dureroas lupt. de-amoru*-1e* 'mbtati.
lar flacxa albastr ii priveghia ticut.

181. In blind i jalnic sgomot mii glasuri se desfac;

183. Ca frunzele > Ca murmurul d' isvoare, ca frunzele
190. Marta a vemt > Rege-a vetut etc.;.
185. Ca jalruca cadenti a u.p.l. > Ca guagna cadenti etc.
uscate;
193. i ochi-i mal-1 albastri de dor ei parc'ar plinge;

(Fila 176 v.). x94-195: 10 i buzele lor roqu pare' ar fi singerate

Ca varul ea e alba': 1 el ca varu-1 alb
20

197. T.z. C.0.11.

i buzele-i [sunt] ro0i pare' ar fi singerate

Ca varul Insi-i alba' ai el ca varu-t alb

ah I ce frumoqi [ochi] ai.

204-205. Ce n'am ficut eu oare ca si te am pe tine

Am asvrht In iaduri tot sufletu-mi din plept

www.dacoromanica.ro

STRIGOU

445

In salele pustie lumini de rosii tortii

Rnesc aspru. 'ntuneric cu ochii de jeratic
Harald se primbl [singur], rAzind, vorbind slbatec
Harald, tnrul rege, e-un rege singuratec
Palatul parcVasteapt in ved s-i vie

2i5

Pe-oglinzi de naarmuri negre e rspAndit un flor

A fadelor ludre rsbate
pinza fin
Produce-acea lugubr lumin din lumin
Ce face cuma sala de moarte este plin

220i sufletul il imple de jale si fior

De cAnd azu un trsnet in dom

de-atund in somn
Ca mortii surd si rece el doarme ziva toat
Pe inim-i de-atwacea el poart-o neagr pat
Dar noaptea inviaz i tine judecat

225i 'n negru 'mbrac toate al noppi palid domn

Ca masca cea de cear e palid, buged* el
ochii ard ca 'n friguri, i buza-i sngerat
230

De cAnd regele poart pe inim o pat

De cAnd pe frunte-i poart coroan de otel
De-atunci in haina mortii el si-a 'mbrcat viata
Ii plac adAnce cAnturi ca glasuri de furtun
Ades Calare pleacl Zn mAndre nopti Cu

235

cAnd se 'ntoarce ochiu-i luceste 'n voie bun

l'In' ce-un flor de moarte Il prinde dimineata.

/40

Arald ce insemneazI pe tine negrul port

Ce insemneaz toat vieata ta dudat.
Ce ai, de cAnd pe sAnu-ti tu porp o neagr pat,
De-ti plac fclii de moarte, cAntare 'ntunecat.
Atald, de nu m. 'nsal gAndirea tu esti mort.

245

azi el se avint pe calul su arab

drumul ca sgetii ii d peste pustie
Care sub luna plin luceste argintie
El vede de departe pe mAndra lui Marie
i vAntu 'n urm sunk' cu glas duios si slab.

220. C.Aci more a fost alcia* al regaliz; amor.

zr6. Pe muri de marmuri etc.;
zar. De MI: un soma;
129. De cind
223. de fapt: Pe a
etc.
*> Pe inuna-i el poarta de-atunci o neagr >De-arana
de cand pe sinu-i el poarta o neagra pata.
N. B. Strofa 226-230 (care in textul definitiv e strofa 215-25/ fi incepe : Un obrazar de ceara etc.) e
deci, hpsea, defi In Strigon I figureazd. De altriunteri Jura` reminimente
Ickatd pe contrapagind (fila 176 v.).
..de

acolo. Mai mult: un semn (+) Indica de _agur un loe de legclturd. De aceea am intercalat strofa la local

www.dacoromanica.ro

NOTE g VARIANTE

e446

250

In plrul ei de aur rubine 'nflIcIrate

'n ochii [6] s'adunI lumina sfintei mid
S'ajung curnd in cale, s'allturl egMri
unul inspre altul se plec spre sIrutIri
Dar buzele ei ro0.-s de par ca-s singerate.

255

Arald nu vrei pe sinu-mi tu capul tAu s-1 culd

Tu zeu cu ochii negri ... 01 ce frumoi ochi ai
Las sI-ti inantuiu gtul cu pIrul meu
Cu tine, ah cu tine viata e un raiu
Las sI mA uit in ochi-ti ucizItor de dulci.
Miroase-adormitoare Vlzduhul Il ingrun'
CACi vntul adunat-a de flori de tem troiene
Si le a.sterne 'n calea reginei DunIrene
Prin frunze el opteste cntIri aeriene

260

and gurile 'nsetate In sIrutIri se 'mprun'.

265

astfel tot alIturi i call lor aleargI

Ea se asase dulce i gre pe a lui brat ...
Vorbind de-a lor iubire, iubire all sat
Plecati unul spre altul treceau sburnd prin spat
TI'ind ca doul umbre nemIrginirea larga.
*

Dime() versnme u1tim, ce, n'at fi exclus s fi fost incercat In anume strofe numai, si mai ales in finalui
ce lipseste din amndou versiumle transcrise pin aci, se gsesc urmtoarele strofe si versuri izolate, une le foarte
apropiate de te.xtul defmitiv, in doui manuscrise: 2262, 113 si 2254, 140. Le transcriem in ordmea v ersurilor
si a numerotatiei dm textul Convorbmlor:
22 62,113

205

Pe-oglinzi de marmuri negre, un negru nimitez

A fadelor lucire rIsbind prin pnza
RIsfrang o dureroasI lumin din lumin'
Ce face el zidirea de jale este plinI
chipul mortii palizi de prin unghere-1 vezi

240

Ei trec ca vijelia Cu aripi fIrI numIr

lor aleargI allturi inspumati
Vorbiau de-a lor iubire, iubire fAr sat
Ea se asase dulce i grel pe a lui brat
rezemase capul bIlaiu de a lui umr

[ ..
249,

etc.,

La. se-aplec spre t.

259.
264. P.u.s a.t. usor prm spat.

2262,

205.

'n frunze > Prm frunze etc.;

i chmul m.p. din once unghm Il vezi;

- 26o. i gunk > Cand &rile insetate

236, pash* > aripi.

www.dacoromanica.ro

STRIGOII

447

22 4,1 4o

255
256

Cum ei mergnd ca va'ntul se ceartA 0 se 'ntreabl

Nu v'd in fundul noptii un punct [de] rumenearl
Dar simt mereu c 'n suflet parunde o r'ceall
fetele perite de-a mortii glbeneall
Ei simt c'a lor optire-i mai slab, tot mai slab.
I Arald 1 tip ea las ca fata sl-mi ascu.nd
2 Arald tipl ea 'n spaim [las] fata s.-mi ascund

265

Arald incremenise pe calu-i un schelet

Painjenit ochiu-i de-al mortii glas etem
Fug call du0 de spaim i vintului s'atern
Ca umbre str'vezie e0te din infern
Ei sboar Vntu 'n codri rsunA spriet

270

Ei sboar'-o vijehe pe ape f'r de vad

Naintea [lor] se 'nalt i strig vecbii raunti.
Ei trec in repejune pe ruri fr' punti
Coroanele in fugl le fulgerau pe frunti
In urma lor se micI pdurile de brad

275

Trziu cci faptul zilei in slav se repede.

279

Frumosi inc 1. astfel de moarte logoditi

[Vers id.: O dac*

culcAnd * prin tainiti*

*

In legiturl co epigrafele din Strsgori, manuscrisele dau inclicatit numai despre cel de al treilea din Indereptareu.

kg:4 Transcnem din ins. 2306,43 urmtoarele randuri, al caror sera, judecnd dupi veciatati, le situiazi intreFebruane 1876:
Octomme 1875

A praepositio, dar care 0...au pierdut in mare parte natura sa prepositional, insernneazA, altrd, la, ca,ri, de, i exista inc in frazele: a cas., url a pustiu, miroase a brAnzI,
vremea.4 a ploae, a ninsoare, este vrednic a mare intristare i lacrirni (:Pravila lui Mateiu
Bassarab, pag. mnA [384], glava TH [378]).

. .. cum de multe ori cAnd mor oamenii, multi de intr'acei morti zic se scoalA, de se
fac Strigoi... Pravila lui Matei Basarab 165z.
Exemplul prepositional de mat sus 91 citatul de dupa el apartin acelmasi pasa j, din Indereptarea Legii, indicat deErninescu, pe care-1 transenem din capitolul Pentru mortul de sd va afla Strtgot, cdruta-i ic arcolac, ce trebue i se facd
.. . De ce lucrul acesta prea fara de lege 91 groaznic carele se face de bogati cre9tini nepriceputi, carele taste vreadnm
Miru-ma 91 ma' ciudesc 91 ma ingrozese a-1 povest. Grtese unii oameni nepriceputi cum
a mate intristare

de multe ori cand mor oamenn, multi de inteacei morti zic se scoall de sa fac Strigoi i moat% pre cei vii 1).
270. Namtea lor se case paclunie de brad
1) Pentru celelalte doud eprgrafe, informattum in:
Nicolae Sulica, Isvoarele de inspira/te ale Strsgoilor 1w Eminescu,
Aprilie 1929.

oimii (Targul-Mure9), V, 7-8, Martie-

Iuban Jura, Maul in porta lui Emmescu, Paris, 1933, pag.

www.dacoromanica.ro

NOTE g VARIANTE

-448

Dintre cele ce s'au scris pe tema Strigoilorlui Eramescu si se vor intalni la Bibliografie, un loc aparte se cuvine
eruditului comentar, cel mai amplu si cel mai complet pn acum al dr-lui Alexandra Bogdan: Strigoii, comentar,

Transilvania, XL, 3, IulieSeptemvrie 1909, pag. 129-146 si 5, Oct.Dec. 1909, pag. 381-406.
Alimentat la izvoarele literaturii universale si ale folklorului rominesc, comentarul acesta nu las mmic nets,codit, din ceca ce istoriceste, poate al deslege sensul poemului errunescian Oricat de ispititoare, lsIm toat aceastit
identificare a elementului istonc pe searna cititoruhu, don= s se documenteze. Ne vom opri ntimai la doul amnunte, In care cercettorul va'deste o intaitie sigur. Vorbind de reflexele ce vor fi trecut din Edde in Strigoii, Alexandra Bogdan crede verosimill aceast influent. a Eddelor i indic clrept izvor Mitologia lui Mogk.
Sunt ins, si am menttonat la timp, in versmnea Strigoit II (2262,176 v.), notate marginal, dou versari a
-diror cunoastere 1-ar fi bucurat in deosebi si case rspund din cuvant in cuvant la ceca ce Eddele afirma despre
. Mania (gandul) i Hugm (anuntirea), cei doi corbi ai lui Odin:

Cu aripi ostenite un alb s'un negra corb

aci albl-i ammtirea i neagr. cugetarea.

De un interes particular ni se pare si ces de a doua intuitie, privind pe Maria. Concluzia la care ajunge
Alexandra Bogdan este c in cadrul istoric, cu atentie construit, Emmescu a pus multe elemente imaginate si
c unul din ele e si figura reginei dunkene: Aur, marmor, zpad, vers, rai, murmur de izvor: e un vis, e o
fecioar visaii, care trecu prin fantazia poetului, ca un inger pun lama!. Nu e aceasta o Mane istorick care
si fi fost regina poporului rominesc ce se plmdea in secolul al VI-lea pe tentonul locuit i azi de el.
Excelent intuitie, cu precizarea c elemental acesta imaginat, clacl nu era istoric, nu era mat putin local, cu un
.cuvant: biografic. Daci ipoteza noastr, dela inceputul capitolului acesta, se confirmi i Strigoii in forma lor definitivi, sunt opera rstimpului de febrilitate hrica dintre 15 Augustr Noemvrie 1876, atunci, alkuri cu toate
clementele folkloric; istorice si comparatiste, cite intr in joc, trebue si se Pak' seam si de iubirea lui, din aceast
vreme, pentru Veronica. Poema Pierdutd pentru mine, zeimbind prin lume 'red, scris, dinteo respirare, in aceeasi
vreme, poate aduce mai mult de o lumina.' pentru identificares acelui /user ce trece firm infern si la care se oprise

si'comentatorul. ... Zic se scoal de si fac Strigoi ... sun epigraful, din care a lsat la o parte: ...
omoarl pre cei vii. Or, lamentatia veronian, de care am anuntit nu este, cand cauti bine, deck una din fetele
acelai vampirism, atk de artistic sublimat In Sfrigoii. Sau, cu plasticele cuvuite ale d-lui N. Iorga, ale arm
intuitii nu dau niciodat grey: ..
cand regma vie si moart inlantuie gatul ca prul ei
clad
vantul aduna' flori de tei in calea dubcii umbre, Eminescu e in lcasul, pe care nu-1 poate pleas!, al propriei
sale mbin 2).

i,'pentra a incheia ca un omagiu, pentru cel mai iscusit dmtre exegeth de pini azi, ai Strigoilor, si transcriem din incheierea stuchului attain& aceste rnduri excelente, in cutele ckora se poate adposd si sugestia, ce
.am schitat mai sus:
Deci Emmeseu ca Goethe si ca attia alti poeti a adunat din multe locuri, a purtat tot ce-a
castigat prin lectur si fantazie In sufletul On, care se trudea si se sbtea si dea o forrn si schimba,
aduga, imbulzea i farm, pini dud esi frumos imbinati i hotarit opera noul origina.15 a poetului.
Asa s'au parguit i s'au copt i o Strigoii.
act ca toati fantazia bogat a lui, Eminescu este dintre acei poeti, carom tot Goethe le-ar fi zis:
Pip bucurosi, daca.' nu trebue si cantatt in crnle rtkite i intunecate ale fantaziei voastre subiecte
nou, ci luati ce vedeti i auziti, ori cetitt scnenle altora, imprumutati deba ei i prelucrap. Aceasta a
fcut-o doar si el, Goethe, cel mat mare poet, incepand cu Goetz von Berlichingen i sfarsind Cu
Faust, ca Faust al san, pe care 1-a gsit in povestinle poporului su, cum a gsit Emtnescu pe Strigou in credmtele poporulut nostru 2).

2) N. Iorga, Istoria literal uris romiineiti conbmpo ra ne. I, 1934, pag. 239.
2) Akxancini Bogdan, op. ca., Pag. 406.

www.dacoromanica.ro

ANEXE

29

www.dacoromanica.ro

SUB-MANUSCRISELE ELENA $1 MARTA

A9a cum edithle Maiorescu au elimmat poeznle de juneti ale lui Eminescu, tot astfel editiile cite le-au incor-

porat, incepind Cu aceea a lui Mortun, din 189; au lunitat epoca aceasta deli debut pini la Conporbiri Literare mai numai la cele 14 piese: oda pentru Pumnul, cele to poezii din Familia i oda pentru Vodi $tirbey.
Adausele de poezii postume dite s'au fcut, Incepind chist Cu edipile Maiorescu, au usmirit, in primul rind
un spot de lucear' i din epoca maturititii, nesocotind pe acelea dinainte de 1870. In 1902 Txtu Maiorescu depunea
la Academie marmscrisele poetului i chiar in acel an apirea editia de posturne a lui Nerva Hodo9, cunoscutul
istoriograf literar 9i functmnar in biblioteca Academiei Romine. Conturate, aproape toate i apartinind sailor de
fervend i limunre Erick ele eran socome totu9i ca nepurtind pecetea ultim a poetului. Le-am dat numele
de Poezli postume, scria Netva Hodo9, pentru ca si fie bine inteles ci s'au tiprit dupi moartea poetului, adici

fad ca el si le fi putut revedea, pentru a le da forma pe care el insup ar fi putut-o socoti ca definitavi.
In 1908, in prefata editiei din Geniu Pustsu, Ion Scurtu, cel dintiu, fa'cea mentiune de existenta unuia din
cele doui caiete ale anexelor de fad'. Urmirind s fixeze cronologia romanului ce edita, Ion Scuttu se intemeia pe
asernrminle grafice dintre Geniu Pustiu i una din pomile submanuscrisului Marta, scriind utmitoarele:

Versurile fac parte chnteo poezie foarte puenl a poetulm, pe care nici el n'a crezut-o vrednidi
de publicat; ea poard titlul cam cinder de Local anpelor 9i face parte dinteun cidu intreg de poezd
ale unei vitae fragede; poezule datate cu clifenti am intre 2865-1870, sunt evident copiate, p Inca

fr vreo intrerupere de tamp mai mare; ele mai sunt p numerotate, 1-35 (vezi Ms. Acad. Rom,
2259; ff. 26-39). E foarte probabil c poetul le-a copiat prin 1870-1872, cci gis= intre ele poezia
Inger de pazd cu textul din roman, in afati de uncle deosebin de expresie neinsemnate, precum i textul
poeziei Venere ,ri Madond, intocmai cum e publicad in e Convorbai Literare la 1870 dep In manuscrs
e datad 2869.

Lisind obiectulor de aminunt local lor in desf9urazea observatidor ce urmeazi, s retinem, doar, credinta
lui Ion Sc-urtu c Locul arrpelor, deci copiad cu toate onorunle, nu fu socotid de Eminescu vrednici de pubhcat. In 2905, Bane Chencli, functionar, 9i el, la biblioteca Academiei Romine tipi'rea o noui editie de Poezii
Postume. Neurmirind s dea o echtie critick ale card greutitl le formula cu siguri intuitie 9i le evita cu o pricepere incercatk' Ilarie Chendi adause textelor editiei lui Hodo9, pe Lingl poeme de proportie (fie 9i in venduni de
multe ori nu perfecte), 9i multe din poeziile in adevr dinainte de 1870. o Cetitorul va vedea u9or, spunea Ilarie
Chencli, c aici este Eminescu cel tn
cel imperfect, nerevizut de el, nict de alth, eel fragmentar i i ntun
ceea ce era 9i nu era adevirat, cum se va vedea de asemeni la locul sin. De retinut mimsi c a9a cum a procedat ca dic.hisirea unora din Postume (cf. in deosebi Ondina) a procedat 9i in selects aplicati sub-manuscrisului Marta, retinind numai ceea ce i se pima di este cit mai putin imperfect Credinta ci Eminescu 91-a
impirtit opera in clase, una vrednici de saloane 9i alta de gimar' ie, ca pe vremea Cenu9eresei, credind favorizati
de Maiorescu, odati ca tipirirea hntilor Postume (cf. Dalila), 18i umbla drumul mare.
Apa de mult di G. Ibriileanu, indiu in studiile inchinate editulor din Eminescu ci dupi aceea In prefata
editiei sale din 1930, ajungea (cum s'a vizut in capitolul respectiv din introducerea noastti) la concluzia c Eminescu nu 9i-ar fi tipirit poeziile din adolescend in volumul scos de el insup. Cel care, dupi Scurtii, a semnalat
existenta amindoror submanuscriselor (socotindu-le, adevirat, drept unul) a fost Gh. Bogdan-Duici. In Datma
(VII, 7-9, Iulie-Septemvrie 1929), nurnr inchinat lui Eminescu 9i sub titlul: Duiteale hu Eminescu Simple
note, I., emeritul cercetitor seda:
o Se 9tie c biografil psichologSti pun mult temem pe cronolognarea productiei literate. Firi cronologisare descrierea exact a unei evolutii, fie indelungate, ca de ex. la Goethe (si zicein: in opera
lui Gundolf), fie de scurti duratii, nu este cu putmd. Cind apare in operi un sentiment oarecare, and
29*

www.dacoromanica.ro

ANEXE

452

apare un simplu cuvant nou, fad si fie de aceeasi insemnitate, avem in fati cate un moment evo lutiv
de pret.
Frl s cugete la asa ceva, ci pentra propria sa contabilitate poetica, M. Eminescu, la un moment
dat, si-a scris in anal 1870 poezule sale lute= catet, din punctul de vedere aritat, destul de impo rtant_
Cronologia din acel caiet incepe cu anal 1865 si se sfarseste cu anul 1870.
o copiez pentru cei ce urmresc evolutu. 1 anume In ordmea In care poezide se 'nsiti In manuscriptul academic 2259. Din acestt fare am numat patrusprezece poezii nu au data, treized fi una o au.
Se va observa usor c titlunle variaz, al se dan scurte indicapi de complexe pierdute (de ex. la Steaua
maSii) etc. Urmeazd luta incep8nd ca poeta Elena i sfdrftnd ca La moartea
Neamfu, du pa care
Gb. Bogdatt-Dtacd incbeia: Aceasta-i scara pe care Eminescu dela 1865 s'a urcat pan la Venere fi
Madond (1869) p Noapte (t870).

retinem, din randurile de mat sus, afirmatia despre existenta unui caiet din 1870 (cand sunt doul: unul
din 5867 i altul din 1870) ca si ipoteza el Eminescu p-a copiat caietul pentru propna sa contabilitate, i si
aducem, In urraa acestui ink istonc i acestor citate elocvente, urmitoarele precizin:
In ms. 2259, ca In atatea altele, se afli pe langi file de Waite epoci i caiete ututare i autonome, carora le
vom spune submanuscrise (s. ms.). In cazul de faa i dupi numele primei poezu chn fiecare: s.ms. Elena i s.ms. Mar ta.
S.ms-ul Elena e un caiet confectionat de autor 19,5 cm. x 16,8 cm. numerotat I--14 file, hartie crme, indoit

lung, purtat la drum p poate chiar trimis cu posta. Un rest de marci de 5 bani pe f. 54 v. si de desubt un
E majuscul, de inPri4, intrigheazi. El e transcris, ca aprorunatie in 5867, dup data ukimei piese: Resignafiune,
traducere din Schiller. Scrierea caligrafica, acad. Cuprinde, cum se va vedea mai jos, 6 poetne.
S.ms-ul Marta e un caiet,confectionat tot de autor, 23,8 cm. x 19,2, cm., legat indat dupi celMalt In ms. 2259, nu-

merotat In continuare dela f. 15-51. Cuprinde 37 file (74 pagan), intaia fil llsaa copera, (acoperit de ciome ale
unei strofe din Panorama defertdautalor), pe verso copertei, lipit. de Eramescu, o Insemnare vienezl, referitoare
la silt de muzee. De fapt, e vorba de o sal a III-a In care se afl tabloul lui Frans Francken bltrartul: Cresus
arati inteleptului Solon, bogitule. S. ms-ul Marta e transcns parte in 1869, parte In 5870.
Conservat mult mai bine ca precedentul, el cuprinde copia caligrafici (cum se poate vedea si din facsimile)
a pot-71110r dintre 1865-1870, numerotate dela I-35, dupi care pe filele amase se mai transcriu, nenumerotate
intr'o epoca.' putin mai trzie, poezii pe case le voia anexate aceleiasi varste, p ciorne de poezii ce se sitmazi
mai trziu. Talunle poezillor subliniate ca cerneali rope. Cu cemeali rope sunt numerotate si parte din poezli.
Credmciosi principiului de a introduce cat mai pupil arbitrar In prezentarea manuscriselor si In donnta de a
reintegra, cand aceasta a existat, manuscrisele In unitatea lor, am copiat cele dou submanuscnse, pistrandu-le cat
mai multe din particulantti: datarea in forma si locul originar, numerotatia poemelor pentru s ms-ul Marta,
numerotatia strofelor fcuti de En-unescu etc. In subsol am asezat variantele simultane. Cum uncle poezit se prezentau i in versami antenoare, in alte manuscnse, toate aceste forme comphmentare le-am trecut la sfarsitul
Anexei, in Note. and corectnle sunt ulterioare lui 1870 si se vor intAlni in poeme mai tarzii, (ce se vor
edita la Postume), le-am rezervat ardor forme ultime, pstand s.ms-elor dela 1867 5870 caracterul lor de
epoci. Asa e cazul, ca si ham un exemplu, ca Ondina. Pe de ala parte, Ondina figurear In amnodui submanuscnsele, purand aceeasi dat 1866. Socotincl, intru inceput, cl a o reproduce de doui ori ar fi i excesiv si
anticritic, am raportat forma mai veche, in chip de variante, la forma mai noui, aceea din s.ms-ul Marta. Abia
atunci am avut categonca vizainea insuficientil sistemului statistic. Ondina I din 5867 este o formi de sine stittoare, pe care Ondina II din c ca 1870 o depseste, asa cum aceasta va fi depisiti de acea form de mai tsziu,
ce se va numi Ecoul din fereartrd (in care apare, intercalati, p Sara pe deal) i care va fi publicaa in Postume. Cum
e una din compunerile, de proportie, din tinerete, am socont el e inai bine s lsalm cetitorului, intreagi placerea de a urmar" variatule dela o forma' la alta. altar cand sunt ortografice, diferentele Inca sunt instructive. Din
amandoui anexele hpsesc, apoi, acele poezii care au fost ttpante de Erninescu. In cazul acesta, am lsat In submanuscnse, titlul, ca niunirul de ordine, dat de Eminescu (pentru s.ras-ul Marta) iar textul, dirnpreuni ca atributele lui originare (numrul de ordme, numerotatia strofelor, datarea) 1-am detasat la capitolele respective ale Aparatului critic. Asa cu: Elena (de fapt: Mortua est l), La o aril:id, etc. (din s.ms-ul Elena), ca Mortua est II, Glad sufletu-ms noaptea (de fapt: Inger de pazd),E ingerul taSc or umbra ta (de fapt: Inger fi demon) . . . La Heliade etc., etc.
(din s.ms-ul Marta).
Dm donnta de a pastra cat mai mult din fizionomia origmar, a submanuscriselor, am asezat cele cateva
note lamurftoare la sfarsitul Anexelor, inteun capitol aflame rezervat.
Importanta acestei restituiti nu va sapa desigur cetitorului. Ea are privilegml cit rezolv intrehari capitale,
ca aceea a cronologiei, pe care tiplrirea postiunelor, la voia intamplini, o destritna. Coroborarea acestor texte,
ca variantele, ca notele p ca sugestule margmale, ale reviztuni din 188x, Inlturi ca nefondaa asertlunea, careia
Ibrileanu Ii dase o atat de categoricit formulare, dupi care Eminescu nu si-ar fi publicat In volurnul scos de el
Insusi, poezule de junet. Pentru ce atuiaci aceastit ordonaa cpie, pentru ce multimea variantelor, pentru ce

www.dacoromanica.ro

SUB-MANUSCRISET.F. ELENA g MARTA

453

desivitsinle, pentru ce revizuirile sau cel putin lecturile tirzii din 1881, in plina maturitate lirici?
De n'ar fi clecAt pentru =pia lut plicere i paitru induiosata lw confruntare, i inca s'ar fi cuvemt si-i respectim
dezideratele. De n'ar fi cleat pentru a surpruide o epoci din creana i atelicrul six' de adolescent si Inca- se cuvenea
si le restituim autonomia. Or, lucrul se pare si fi stat cu totul altfel. Eminescu s'a gindit prea adesea sa-pi
publice volumul. Si titlul Lumini de luna, rezervat prin preajma lui 1138o i s-ms-ele ordonate cu nenumiratele
cdpii caligrafice, si mirturia, din 1883, de sigur, ea. ar fi vrut s-si npreasci articolele politice, revizute i cu o
reluitr-

prefati istorici despre xenofobia la Romani, confirmi opmia asa de plastici a lui Buffon dupi care gemul inseamni
o cit mai mare aptitudine de ribdare, de unde evident i caracterul lui metodic 1). Excesul de pudoare al editonlor
nu-si are locul in cazul de fati. Nimem n'are dreptul si se substitue vointei poetului, pe care editule entice raai

mult ca oricine, swat tinute si o implineasci din hteri in litera.

Evident, productia &are 1865I 870, a lui Emmescu, nu este numai aceasta. Ea se va comasa in anexe ulterioare, asa cum o paste a intrat in Notele anexelor de fati p asa cum se va proceda si la celelalte epoci de dupi
1870, pnn anexe respective. Pentru ca dupi aceasti tnere organici p logici, ceca ce rimine sa constitue marea
sectiune a Postumelor.

Fir si mai vorbim pi de acel seas embnonar, pe care-I repreznat senerde de juneti p despre care, cu
adla cLreptate, vorbea in discursul &Au de receptie Edmond Jaloux: ... S'ar zice ca." vasta Intreagi a unui scrntor
arc de scop s justifice imaginile, ennotiunile p donntele adolescentet lui. Cei mai personah, cei mai man

n'au procedat alttrunten: Goethe a terrrunat Faust, odati cu viata, in scnsul a a volt si explice
inamtc de rnoarte, consecintele p avatarunle intmlut Faust, la care a lucras din juneti pi case n' u era altceva de
at imagina acestei junen

www.dacoromanica.ro

ANEXA I

SUB-MANUSCRISUL ELENA
2259, 1-14

ELENA
cf. capitolul Mortua est !, pag. 299

LA 0 ARTISTA
cf. capitolul respecdv, pag. 265
SERATA

L'al orelor albe sirag razkor

Se 'risk cele negre si mute
Ce dantI 'n coturne turnurele lor
PAllite, sublime, tkute
noaptea din nori
Pe-aripi de fiori
Atinge usoar cu gandul
P'mantul.

Pe-un cal care soarbe prin

foc
Din ceata pusde si rece
Un june pe vanturi, cu capul in joc
Cu clipa gandirei se 'ntrece
calu-i turbat
Sbura necurmat
Manat ca d'a spaimelor zang.,
Baran.

10

15

20

Pe arripi de munte i stand de asphalt

Palatul se nalt, se 'ncrunt
crestetu-i negru i crestetu-i nalt
De noun i ani se 'ncArunt
Dar astl-zi e viu
'n ton auriu
RsunI din umbra cea mare
Cantare.
r. marginal, echivalent p. irag rbitor
cor: );
3. Ce joad 'n cotume turnurele lor; in dreptul
V. 5-4 acoladd fi semnul intrebdrii ?proiect rezolvat margmal, dreapta, prm: Ce poarta' in suflet mystere d'amor,
ce se inttilnefte in Ondina II;
13. i calul turbat.

www.dacoromanica.ro

SERATA
25

30

455

In mii de himine ferestrele-i ard

Pa cari se vld trecatoare
Priri tactol cntrii sublime de bard
Cum dant la umbre upare
Cum dant usor
Ca ritmii in sbor
Palatul nota in raagie
Aurie.

Ca cerbul ce s'alt in crestet de stand

Urmat de slgeata-arzItoare
35

40

45

Ercalul ce trece prpastii adiind

In sboru-i puternic si mare
Cu nata arznd
Cu coama pe vnt
Odafl-nc. pinten 1-impunge
S'ajunge.

sufl mai tare si imbl mai greu

pieptu.-i se imfl mai tare
La inim aleargl tot sngele ru
ochii se sting de 'nfocare
Iar lngI palat
El cade 'nspumat
Resgeme i cade in brAncl:
Pe stand.

lar junele sare usor de pe el

Sub manta-i purtnd raandolinl
Cu mima plink ca cap usurel
Cu fata fazIndI i plin;
De grile de fier
Al meu cavaler
S'avnt ctnd pe fereast
S'adastI:
Strofa 41-41, e reluatd marginal, cu gdndul de a figura in Ondina II, in urmdtoarea formd, cm aproximalie reconstituitd, dar hl cele din arma a renunfat la ea:

sutil mai tare i imbli mal greu

(a)
Pe-a codrilor cale drite*
Din stance bucati batea vllor hiu
Se surp', se dstoama sdrobite (b)
Sus tanga palat
Vezi calu 'nspumat
El geme 'n genunche pe-o brand (c)

Pe stand

(d)

(a) Prin fnmzi* potimete piciorul > Pe-a valor* > Pe-a codrilor etc.;
(d) In stand.
(c) Resgeme i cacle pe-o brand;
-vuet;

(b) Se stup, se rastoarna iutl cu

www.dacoromanica.ro

456i

SUB-MANUSCRISUL ELENA

Ca ginduri panicle din ore dalbe

Sboar dantandele fiinte albe
Sant aromatele suflete line
Incinse 'n fluturii de pe 'n grdine
In coruri nimfele cant la hore
Si gem in lirele blande, sonore
Ascunse gndure pe dor pe duel
Triste i pallide ca o nilud.
Apoi In citere ele 'ncordar
Si plin. i limpede incet cintar
Glas a trecutului ce insenin
Mintea cea turbure de ganduri plin:

60

65

Pe raul dorului mnat de vanture

Veni odat'
P'un vas cu vaslele muiate 'n cant=

70

Lin Inaprat;

Venit-a Regele s calce vile

atand o sor
Eroi se 'ninim i piing femeile
D'a lui amor;

75

El fur muntilor ecouri tinere

Cantul la dor
Rpete buzelor naivei Vinere
Vorbe d'amor;

80

Pe munti in negur, pe st'nd de cremene

El a ctat
0 alb vergine s5.-i fie gemene
Si te-a aflat;
Tu qd simti[ri]lor soror gemene
Sufletul lor
Regele inimei trebui sli. semene
Ca vis cu dor;

85

In tine vede-se c e in ceriure

90

Un Dumnezeu
Purtand simmetria 'a ei misterure
In gandul su;

proiect rezolvat in Ondina II.

63. cf. acelasi vent pi in Ondina II.
La Alsip strofei 4-88 acoladd, din momentul in care lucreazd la Ondina II, Pre" nimic spectficat. Dealungul, mai
la skinga: Vederea, auzul, siniturde nobile. Estetica, insemnare tu scrisul intdiului an de Viena, strrsul Epigonilor,
find legelturd, poate, ca poema de aici.

In clreptul v. pp: acoladd ,ri marginal: amoru-i fidel?

www.dacoromanica.ro

SERATA

457'

MAna dar coardele unele 'ntr'altele

Mn-le lin
CAci ca In sufletu-ti n'a gAsit altele
Regele Lin

95

CAntA cu sufletul ce-1 varsA bellele

and plAng d'amor

SA' creazA lumile, sA. creazA stelele
CA.'-i tactul lor.

100

Curti sboarA ingerii din stelle 'n stelle

Barzii sbor, fluturA pre'ntr'a lor bele
Din lungul horelor amestecate
Barzi[i] ridic a lor glasuri b'Arbate
Arpele 'n cAntece par cA se sfarmA
and gem cu sufletul, cAnd zic d'alarmA,

05

Musica sferelor serafi adoarA

mima lumilor ce-o IncongioarA
Dupd e. roo, ulterior, dupe' ce s'a sfiiryit transcrierea Intregului poem, un semn de raliere, ce trimite la margined filr
antmioare (y) uncle se aflii scri s: Cantul Musica rirmeazd urmdtoarek 6 strofe, reluate pe margmala filei 6. Ix transcrierea dm Marta, ele lipsesc. Ca serif., se situiazd dupd iranscrierea Ondinei I. Le ayezdm fag In fa/a, loen . lar
neputdnd ft determinat al/mm/en. (cf. ji facstmilul dela pag.
cuprinzdnd forma din coloana a II-a):

Valhaide mult

0 tu vis d'amor

tu nod' metalin

Dinteun cant de dor

Tu visare 'ntearipati
Ce venisi incet

SI fil zei adorat

Minth de poet
Si fil cantec d'armonie
Sufletului lor

SI fil mi. ce invie

Raza ochilor.

O Valhaide nemurindi
Ce prin glasul tu
Por ti cu mana-ti albi, blanda
Soartea unui zeu

Tu stipana de iubire
Zeului Amor
Ce ti-I dede fericirea
Inger pzitor
Tu gandire rat:Acid.

Din planul lurnesc

Ce-o ficu nesivrsiti
Gemul zeesc

Steaui de scantei divine

Ce din eliseu
pierdu dintre lumine
Blandul Dutnnezeu

Te-a trims Dutnnezeirea

C'a s'o sIvargesti
Ce Iasi 'n nensufletire

Pi ca dulce s rsune
Inteo vraji rea

Implineste-a ta sohe
Damn* de Orfeu
Fi ca tairuc si ache
Dulce glasul tiu

SA stea stelele lucinde

Si vezi piatra tremurandi

Dulce voluptos

Pentru mime nebune

Dulce vocea ta

Din curs lin usor

SAji asculte tremurande

antecele lor

SA insufletest

S'auzi marmufa" 'ntonandi

Cant armonios.

In legdturd cu versurile 107-5r2, urmdloarele glose mars:male, ce yin, poate, de Ondina

Seraph: putere mima complexul lor
Cantec: lege
Stelle:
Soarele: tot 9111
Colorile: legile.
107. de fapt ador bud: incongi6ri;

www.dacoromanica.ro

458

110

SUB-MANUSCRISUL FT.FNA

Dictnd in cIntece de fericire

Stelelor tactul lor sa le inspire
i-apoi cum colorile le-adun-un soare
Concurg cntarile inteo cIntare:
Ondina
Cu ochii de dulce lumina
Cu bucle ce 'nvalue 'n aur

115

Tesaur

Idee

Pierduta 'ntr'o pallida fee

Din planul Genesei ce-alearg
Ne 'ntreaga

120

SI 'nvii vii
piatra de care Ad tirnpii
Si tot ce mai e 'n nesimtire
In fire.
Vin dark*

'125

Cad ochiu-ti e vieata i para

sufletu-ti dulce magie
Ce 'nvie
SI cnte
Ce secoli tacit inainte
S'a muntilor cretete nalte
SI salte.

130

135

Si din amestecul de vise dalbe

De 'ntre dantndele fiinte albe
Ese ca cntecul dentre suspine
Regina albelor noptii regine
Paru-i ca aurul fata 'ncadreaza
Cununa 'n undele-i se furieaz.

P'o lira ging* i arginde

Mnuta-i coardele le 'ncurcI vie
Precum pin zilele poetici june
A idealului imbl minune
Ast-fel prin notele lirei d'amor
Glasul ei tremuri dulce, uor:

1440

109. DucAnd in notele de fericire,

rxrII2 ulterior, dupe transcriere: desvoltate in 4 versuri, ce se intdlnesc in
141. $i cum din zileie poedci june;
142. A idealului ese minune; De observai cd agate forme
_prime, dm :Awl se rdntlilnesc In Ondina IL

Ondina II.

www.dacoromanica.ro

SERATA

459
twarivc.

:-(7

X id if.o.

.1- c.1.4

e2t

f's

,p;

Vte

: 7t_

2r0.

1/41'
.

e....-444:""

- J---'

,./

6,44;4.:
ce,

e:14,-11c,,

Feo
JcL-

e1:64-4

,..6a/1,kez-

ckcjit(A I a.e,..11_

efte.;

qe

xi,
Yi( VI VL

9?
44

"4444.

,ort

;.1

a/1",.....;

Za,--

tr,

r<,L.

a),

";-

C-+

0.4.1

qat.. .

4
9i

tLt

16--a
,oxxic,c,A

4- L.;
"""s

STZ,S5.e:
.

ez.-3.sn,^ssZr-wd.:

(Yq

SERATA

ManuscriseIe Academiei Roniane

Ondina I

www.dacoromanica.ro

2259,6

SUB-MANUSCRISUL ELENA

460

Eu nu voiu s'A fiu o zee

Frunte 'ncins in cununi
Ci glas jalnic de femee
Care canta 'n dor nebun.

145

Voiu s cat in lunga lume

Frunte albA s desmierd
cum eco pierde-un nume

150

In ea gandul meu s pierd,

S'A innour fruntea linA

Cu duld vise de amor

Pan a mortii alb. zata

15.

Imi va rumpe irul lor.

Un murmur feeric desmiardA. voios
A salei t'Acere senin'A

160

Din bolta ferestrei arcate pompos

Un eco vibrand mandolina
Un eco usor
Setos de amor
Se 'ncurc intr'a mandolei strun
NebunA.

165

toad viata lui, tot ce-a cules

Din unde, din munte, din vale
Tot sufletu-i june, tot scutnpu-i eres
Il pierde in coardele sale
Vrsandu-1 cu dor
Plangand razAtor

170

El cant cu buze de miere

Durere:

175

De ce nu-s o floare uscatA de vant

palla ca fruntea pe moarte
Ce mila o pierde pe 'n crud de mormant
Cu miros strivit, frA soarte
C'atund m'al. lua
La mine-ai &Ata

180

Gindind cum e trectoare

O floare.
46. Bucle 'ncinse In cununi.

175. Ce Inda o pierde pe-un sin de mormnt.

www.dacoromanica.ro

RESIGNATIUNE

Dar eu sunt copa un tainic amor

Ce arde 'n o inim jun."

Un glas de pe buze aprinse de dor

O minte pustie nebun.
485

Si dulce desant
Pe coarde d'argint
Cind plida mea nebunie
Invie.

Dar am o cmpie ce undoe 'n flori

190

Cmpia sperantelor mele

Acolo te-ateapt rAzandele zort
Pletindu-ti coroan de stele;
S'aduct pral amor
De v..eat." flor

195

In cmpul

ranrelor vin
Onchn I

66 Oct.

AMICULUI FILIMON ITIA

cf. capitolul respecdv, pag. 278
JUNII CORRLTPTI
d. capitolul respectiv pag. 274

RESIGNATIUNE
(: din Schiller :)

Si eu n.scuiti in sAnul Arcadiei i. mie

'5

10

Natura mi-a jurat

La leagnu-mi de aur s-mi dee bucurie
Si eu nscuifi in sinul Arcadiei dar mie
O scura primI-var duren i numai mi-a dat.
Odat numai Maiul vietei inflorete
La mine-a desflorit
zeul lin al pcei, o lume m. jeleste
Bella mi-o aplead., lunaina-i asfintete
iasma-i a fugit.

Acuma stau pe podu-ti vede 'nfricoat.

Pe podul tu pustiu
Primete 'mputerirea-mi fortunei adressat.
Ti-o nnapoez nattinsk' i. nedissigilat
t5

De fericire 'n lume nemica eu nu tiu.

www.dacoromanica.ro

461

462

SUB-MANUSCRISUL ELENA

Si Tronului in preajm ridic a mea-accusare

O lude voalat
Pe steaua-aceea merse senina zicltoare
cumpAna drepttii o porti rspltitoare
20

De secoli intronat.

25

Ad se zice-asteapt pe cei ri spimntare

Cei buni sunt fericiti
A inimei adncuri vei da la 'nftisare
Enigmei Providentei vei da o deslegare
Vei tine socoteal de cei nenorociti.

30

Ad espatriatul o patrie gseste

A sufferintei cale spinoasI s'a finit
Divina fila, care-Adevrul se numeste
Cate putini o-adoar, multimea-o-ocoleste
A vietei melle repezi frAu iute a oprit.
Ii rspltesc imi zise in vieata viitoare

35

O, DI-mi junetea ta
Nu-ti dau nimic acuma fr d'astI indreptare
Luai avisu-acesta pe vieata vittoare
SiIi jertfiiu plAcerea din tineretea mea.
D-mi mie acea femee scump inimei tale

40

DI-mi mie Laura ta

De gropi dincolo-amaru-tt luce cu 'ncmtare
sangerand, rumpind-o din inima-arzAtoare
Plngeam cu hohot ins am dat-o si pe ea.

45

Aceast-obligatiune la morti e indreptat

RIzind lumea zicea
CAci nu vezi mincinoasa de tirani cumpratI
Umbre ti-a dat in loc de ferice-adevrat
La terminu-stui cambiti tu n'ei mai esista.

50

Istet glumia o oaste de serpi derzlitoare

Naintea unui caos de ani zeificat
Tu tremuri. Ce sunt oare zeittile tale
Slabului plan al lumei scorniri mntuitoare
Ce 'ngeniul umanei nevoi a 'mprumutat.

55

Ce e viitorimea de gropi invluit

Veda ce-i cu care desert ni te flesti
Mreat pentru cA e cu coji acoperit
A spaimelor-ne proptii umbrI 'nuriesit,
Pe-oglinda cea pustie a conscintei omenesti.

www.dacoromanica.ro

RESIGNATIUNE

46s

80

Icoani mincinoas de finsi vietuitoare

Mumia timpului
De balsamul sperantei tinute in rcoarea
A gropei locuint; nu acestia oare
E zici tu nemurire 'n febrea delirului [?]

85

Si pe speranti pe cari desminte putrezirea

Bunuri sigure-ai dat
De easse naii ani moartea nu-i sine ea tcerea?
Vazut-a de atuncia veun mort reinvierea
SA-ti spun el dincolo vei fi recompensat ?

Vizuiu c sboati timpul spre trmurile tale

Natura inflorind
a rmnea in urm-i cadavru demn de jale

a neci un molt nu ese din umbra gropei sale

70

Si totui credeam tare divinul jurimn' t

Or-ce plcere 'n lume ti-am junghiat-o tie

Acum m'arunc la tronu-ti acel judecator
Cad surd despretuit-am a lumei flecirie
Numa. 'n a tale bunuri credeam cu frenesie
75

Acum cer recompensa-mi divin rspltitor 1

80

Eu imi iubesc copii[i] cu gall iubire

Din sfere nevzute zise-un geniu divin
Swat don flori, el zise, ascult Omenire
Sunt dou flori espuse l'a omului gsire
Speranta-i una, pe-alta Plicerea o numim

85

Si cine-ali frnt in lume numai una din elle

Cea-lalt n'o aveti.
Cine nu poate crede s. guste. E-o prere
Etern ca i lumea. Renunte cel ce sper.
A lumei istorie a lumei e judet.

90

Tu ai sperat, rsplata t_i-a fost dar acordat

Speranta-i bunul care norocu-ti destini
Putui s 'ntrebi pe-ai votrii filosofi vre-odat
Ce se refus unei minte 'ntraripat
Neci insu-Si vecinida nu poate recl.
.r867. April.

www.dacoromanica.ro

ANEXA II

SUB-MANUSCRISUL MARTA
2259,15-51

t. DE CE S.A. MORI TU?

i. Tu nu egti frumoasa Marta, insa capul tau cel blond
Cand se lasa

Cu

dulceata peste pieptu.-ti ce suspina

Tu imi pari a fi un Inger ce se plange pe-o ruina

Or-o luna ganditoare pe un nour vagabond.
z. Astfel tred gi tu prin lume

ca un basmu de proroc 1
Egti s'Arad.' dar bogata, egti mahnit dar senin

Ce sa plangi? De ce sa mori tu? Ce poti oare fi de vin

urata, pe cand
s:bit de foc.

Daca fata

Cand ai gti tu cat simtireaqi i privirea 'nduiogatl

Cat te face de plIcut gi de demna de iubit
Tu ai rade printre lacrimi
ascunde negregit
In cosita ta de aur fata-ti dulce gi gireati.

10

15

Altele sunt mai frumoase, mult mai mandre, mai bogate

Dar ca marmura cea rece nu au inim de fel
egti niirni suflet. Egti ca ingerul fidel
Pe cand tu
Ce pe cel care iubegte ar veghia 'n eternitate.

terge-ti ochii blonda Marta ... ochki negri

doua stele

Mari, profunzi ca vecinicia i ca sufletu-ti senin

20

O nu gtii cat e de dulce, de duios gi de divin

De-a te pierde 'n ochi-acegtia straluciti in lacrimi grele.

3. Eu aud pare-ci plnge tristul geniu de lumin;

4. Luna dind se primbra
Titlu: Marta > Blonda.
ta. In cosita ta de aur, fata ta
lene peste luciul vagabond > Or-o lunl gnditoare peste-un luciu vagabond;
cea vinovati > I.c.t.d.a. fata ta cea supirat > I.c.t.d.a. fata ta inseninat > I.c.t.d.a. fataii dulce si vicleani. (ultima
17. Nu
fama c.ca r88%);
13. A.s.m.f. mult mai albe, mai bogate;
15. P.c.t I...e.n. suflet, esti ca ingerul fidel;
negri doul stele;
18. In ei arde-eteriutatea si-al tu suflet mare, lin > Stint
tnai plinge blondi Marta!
20. De-a privi in ochi-acestia innecati de lacrimi rele;
profumzi ca vecirucia, mare ca sufletu-ti

www.dacoromanica.ro

DE-ASI MURI OR DE-Al MURI

46$

6. 0 surazi, surazi datai a te pod vedea ... o santa,

O martir ce surade printea lumei dor i chin
Pe cand ochiul ei cel dulce i de lacximi inca. plin
Se ridic pentru-o ruga catea bolta instelat.
25

7. Ai suras?!
O! eti frumoas
inger eti din paradis
mi tem privind la tine , cad ti-o jur: nu m'ai mira
Dac'ai prinde aripi albe i la ceriuri ai sburi
Privind lumea cea profana cum se pierde in abis.

80. Dec.
z. DE-AS MURI OR DE-AI MURI

r. Co bucurie trisa te tin acum in brate

Privire in privire i san la san trim
Si gura ta-mi surade i ochii t'Ai
Ciad tinem fericirea pe san cum s'o iubim.
5

Dar de-oiu muri vr-odata copil ganditoare

Crezi c'o s 'ncet din stele mai mult a te iubi
S'o s petrec in pace prin liimile de soare
In care-oiu dinui?

De-i auzi in noapte

Cand vei veghia in ruga la candela de-argint
De-i auzi cum trisa' aripa unei oapte
Te-atinge aiur nd,
Nu, nu copil. scumpa 1

10

15

De-i auzi vr-o arp sfrmat, plangatoare

Vuind ca jalea neagra ce geme prin ruini
SA' tii c prin a noptii de intunerec mare
La tine draga' vin 1

-20

Si s-mi deschizi fereastra s txec o boare sana

Prin oalele uitate de vestezite flori
S mangaiu cu suflarea-mi a ta fat
Ochii ti ganditori.
Dar de-i muri tu inger de palia. luraina.'
O ce m'a face-atunda marite Dumnezeu
O s'a' te plang cu vantul ce fluiera 'n ruin
In rece sborul sau ?

24. Se lidia ca o rugl: etc.;

e3ti un vis;
/6. Eu ml tem etc.;
25. A.s.?1...01e f
e3ti un inger
17. de j'ay: Daca-i (riel).
DE-Ay MURI etc. Titlu: De-a3 muri sau de-ai muri;
2. 3i si.n pe sin trlim;
3. Si gura ta m'atrage
-3i ochii etc.;
12. Te-atinge tremurand;
8. In cate-om vietui?
xx. suflarea une 3oapte;
14. ce jipi
-prin ruini;
zo. i sinu tit ricori. Marginal nylon rolu, mai tdrziu, dar nerlar:
25. al noptii > a noptii;
si m uit o umbri sA sorb amorul*;
zr. Dar de-ai muri etc.;
Stroftle
inel, barate m'en rofu, la o revive ma: teirzre (c.ca r88r);
22. 0
anare Dumnezeu;
30

www.dacoromanica.ro

SUB-MANUSCRISUL MARTA

466
25

Inger venit din ceriuri, oiu plinge al tau nume

L-oiu s'a:mana 'n flori pa1ii i 'n stelele de foc
Cinta-te-a ca i raul cel scuturat de spume
In nopti ce stau pe loc.

30

Prin stanci ce stau in ar, prin munti cu cap de fier

Prin selbele batrine i prin pustii tcute
Prin nourii din ceriu.

i a primbla durerea-mi pe mari necunoscute

Pan' ce batean i palid, cu cap pleuv ca stanca

A rumpe de pe lira-mi coarde ce nu mai sun
ai culca in piatra.' mima mea adanca

35

Cu dorul ei nebun.

180, April.
DOI ASTRI
Am vazut doi astri
Stralucind albastri

La un inger pal
M'a 'nnecat seninul
S-am privit divinul

Lumei ideal.

i mi-am zis in mine

Inger cu lumine
Steaua cu noroc
Staii ah stai in cale
Sufletu-mi e jale
mima mi-e foc.

10

i86, lui.
27. anta-te-vom cu riul ce =upe 'n albe spume > Cnta-te-as Cu al mArei sn sguduit de spume; de fapt
28. Un ftm fr-de noroc I > Un trm id noroc I
antate-vom (sic); Cntate-as (sic);
29 Si voiu
33. Pn' ce bltrin s.p. cu capul ples ca stinca;
durerea-mi prin mti necunoscute;
34. Voiu rumpe de peetc.;
35. Si oiu culc etc.;
36. Si capul meu nebun.
DOI ASTRI.
9. SteauA de noroc.
8. Inger de lumine;
Concomstent Incearcd o a doua formd pentru sir. 2-a, dar o prdre,tte:

Zisu-ti-am eu tie;
Inger de magie
marginal strofa a 2-a e reluatd aproape In forma, ce se va Inteilni In versiunea din 22Th 302; dar cu o ortografie de-

tranzoe :
Si mi-am zis in mine

Inger Cu lumme
Ochi cu-adnc noroc,
Din a vietei tale (a)
Infloriti cale

Cum nu stai in loc?

(a) O, pe-a vietei tale

www.dacoromanica.ro

PRIN NOPTI TACUTE

467

4. UNDA SPUMX

i. Unda spumI, vIntul trece

Cu suflarea-i rece
Peste marea ce suspin

Trisa dar seninI.

z. Cum nu-s vintul ce aleargI
Pe oglinda largI
Luciul apei de-1 incruna
Cu una m'Al-una?

CAd as trece suvenire

BlandI de iubire
Peste-o mare de misteruri
Ce coprinde ceruri,

10

Pirare visele amare

A copilei care

O ador, o cnt cum cintI

Harfa pe o sInt.

15

I869, Julia

y. PRIN NOPTI TXCUTE

Prin nopti tIcute
Prin lunce mute
Prin vntul iute
Aud un glas
Din nor ce trece
Din luna rece
Din visuri sece
M scutur treaz.
Lumea senin
Luna cea plinA
Si marea lin
sant
Ochiu-mi o cat.

10

In lumea lat
Cu mintea beat
Eu plang i cint.

15

869
2. Sufletul lui rece,

9-1o. aci as trece-un v5nt de miere

Vis de mangkre
13-16. Peste sufletul In plangeri
Unui palid inger
Ce-1 ador, '11 cint cum c5nt

Arpa pe o anta.

PRIN NOPTI TACITTE.Strofa 1-a baratd, cu creton ropt, mai tdrzut, c.ca r88r ;

8. Vld un obra; voy

tare exphcii, logre, strofa a 2-a; r5. Cu nuntea bata'

30*

www.dacoromanica.ro

SUB-MANUSCRISUL MARTA

46$

6. CAND PRIVESTI OGLINDA

1. and priveti oglinda mrei

Vezi in ea
Trmuri verzi i cerul s'rei
Nor i stea
Unda 'n plesnetul ei geme
Eol
Sun ['n] papura ce freme

Barcarol.

z. Un minut dacl te-ai pierde

Tu mcar
Sub nolanul mrei verde

10

Si amar
Colo 'n umeda-i pustie
Ca 'n sicriu
Te-ai simti pe vecinide
Mort de viu.

15

3. Vezi pe buza mea S'al

Un suris
Vezi pe fruntea-mi
Dulce vis

20

Si al luncei vnt de varl

alduros
ant 'n lira mea amar
Lnguros.

[4.] De-ai pkrunde c'o privire

Al meu sin
SI vezi marea-i de mhnire

25

venin
Ai cunoate-atuncIa bine

Traiul meu:
Suflet mort, zmbiri senine
Iat eu.

30

Id. 1-869.

7. MORTUA EST
cf. capitolul respectiv, pag. 299
3. Linistit icoana, VefS prireir' it ;

minut mergi de te pierde;

13.

7. Sufl 'n papura ce freme;

5. Unda-i cnt, vntu-i geme;
9. Un
25. De-ai sonda cu-a ta pm-1re
[in] umeda-i vede;
14. In pustm;

www.dacoromanica.ro

C.AND

469
-^

/Java

'47.2

Qchp
.

at4,.

.2.

"cop-

4;St

eiet.

eo)

CLA,,,442S.e

e V7
J

dC.4117,f741:-:.0;iltii:J..

/,
'

,v.e,:yaera;

;,,,")

ve.,:a

en..cc - i,

q11"F f

,
,..'

....

,.

.....

. t

",.....,
if.4"-Of... "-a; illa-r,

'

..'''.

g-'

-'

'

Ii.bi., .1,.

.,.fi."

,...t...4...1,

44...

i - ;I...a-Jai)

'-c,-,,%.rt4-

'

'

'
ja.....14' . . 1:24"
:

I.. ,.--

..

t..c,
,,,Yot.ii .-..`"'''.

'

/. 64i...d. .4.,.....;
V

.,

L0,6,- d

- w C4..i.

ft...;.i....P

..1:

,.7 ..
7

ti%

ct

..
..

14

'-

e6C1

ir,

.
Co

'

t:41..., -.. Zyx.42

."

..

'

cailer...

ei:a. 1,:,-,,...

t.

-,344-;"ft -

44..:4,L.fiete

/4444
,

.A.4,

A). 2 du:

-''

aA......ta.

4.1,4,..0

,6.7,

...tu,..

9,a,",6 -4:.. .
fixd:i.-

._ :_t)....

,,_

1,424,,,_.

c.44... -7

4,.:

ta

4,
/ 4 .0 4 ,....
.

4:1-1 CY-4.If

til

41,12..

,,

r..,.....,

art

+14" CIA

rva-z.4..;

'

..

4A,.../.,./..4

J.

tie

1.0,44.4.0,

44.4.prniA

....it/1,4s

os.

-..1.,*

pt 'o-vass,

19,12)20i

(2..444.1c,;,'.

1.41....a.

td-

''...

.1t,c-t;4,4,:
.

k.

a di..714,J

Al. 1,,

........1.--.6.1L.-,:-.....

CAND

Manuscnsele Acaderniei Romine

sus. Mortua esta

www.dacoromanica.ro

2259. 20 V.

SUB-MANUSCRISUL MARTA

470

8. CAND

...

1. Cand luna prin nouri pe lume veghiaza

Ciad fia-ce un& se 'mbraca c'o raza
Cand canta ai somnului ginii natangi
Tu tremuri si plangi.
2.

Cand luna arunca o pala lumina.

Prin merii in floare 'nirati in gradinal
La trunchiul anula pe tine te-astept
Visand de detept.
Cand soarele arde i cera-i va.pae
Pe-a lacului valuri profunde bale
Pe-o barc impinsa de valuri ce merg
La tine alerg.

10

Cand vantul e-o taina, cand frunza e muta

Misterul surade prin lumea t'Acata
Culeg pe-a ta frunte sublime visari,
Pe ochi srutari.

15

Amoral isi moail aripele-i stinse

Tu 'nchizi surazandl lungi genele-ti planse
fruntea mea pal pe piept tito] aezi
Surazi i veghezi.

20

Nebuna copia ce-amesteci placerea

Cu lacrimi pe care le nate durerea
Neblina copil cu-amorul ceresc

O cat te iubesc!
Iul. 1-869.

9. CAND MAREA...
T. Cand marea turbeaza de valuri impinsi
Si-si scutur coama de spume i vant
Cand nori-alung ziva din lumea cea plansa
Cand tunete cant
6. Prin pomh In floare etc.;
ro. de fapt : Ce-a lacului etc. (sic);
si. Pe-o barca mulata de vanturi ce merg;
fruntea-rru dormtndl pe poale ti-asezi.
CAND MAREA... Marginal, in dreptul prime: !trole, creton fin, din epoca Mortua est 1 p chiar mat tdrztu
(c.ca 1871-1872), acate versar:, ca remusiscenfe tan, al airar he nu poate ft ufor determtnat :
19.

Trecut-at din ltune, s-adesea irm pare

CA N'ad cum trect alba prin stele ... un vis!
Dar eu tresc inca ca piatra de tare
Cu sufletu 'nchis
(Dar 'matra cea rece din tnri de durere)

www.dacoromanica.ro

ONDINA

471

Atund printre nouri, prin vnt i prin unde

O raz5, de aur se toarce uor
'n fundul salbatec al mIrei pltrunde
Prin v.'nt i prin nor.

10

Ce cauf raza din ceruri venit

Din galbena steau. ce-aleargl prin cer
Ce caut 'n mare, in noaptea-i cermti
Und-razele pier?

15

In fundul cel umed al m'rei turbate

In lumea-i noptoas, in sanu-i de-amar
Lucete o steauI in piatt schimbat.
In mArglritar.
E,-amantul a stelei ce palid. trece

20

S-aruncI prin non i a ei razI de nea

E-amantul cAzut dintre stele, ce rece
In mare muria.
[f. data].

1o. ONDINA
(fantaste)

i. L-al orelor zilei irag razkor

Se 'nir cele negre i mute
Ce poard in suflet mistere de-amor
Pilite, sublime, tcute
5

noaptea din nori

Pe-aripi de fiorl

Atinge upar, cu gAndul

Pmntul.

2. Pe-un cal care soarbe prin

40

Din ceat pusta

foc

rece

Un june pe vinturi, cu capul in joc

Cu clipa gandirei se 'ntrece
calu-i turbat
Sbur necurmat
15

Mnat ca de-a spaimelor

filtrn.
Mid ulterior: Ecoul din fereastfi, ca fi euinotdrile aphcate in aces/ manuscris, ulterior, k vom

www.dacoromanica.ro

k POSTUME.

SUB-MANUSCRISUL MARTA

472

3. Pe aripi de munte i stanci de asfalt

Castelul se naltk se 'ncrunt
creqtetu.-i negru i cretetu-i nalt
De noun i ani se 'ncrunt
Dar asOvi e viu

20

'n ton auriu

Itaisun din umbra cea mare
Cantare.

4. In mii de lumine ferestrele ard

Prin cari se "Ad treckoare
Prin tactul cantrei sublime de bard
Cum dant la umbre upare

25

Cum dant. uor

Duld vise de-amor,

so

Palatul pima in

magie
Aurie.

Ca cerbul ce s'alt in cretet de stand,

Urmat de sgeat' arztoare,
E calul ce safe prpastii adanci
In sboru-i puteric i mare
Cu nana arzand
Cu coama pe Vint
Odat 'nc pinten l'impunge

35

S-ajunge.

40

lar junele sare uor de pe el

Sub mant-i purtand mandolink
Cu inima plin de-amoru-i fidel
Cu mintea de visure plink
De grile de fier
Al meu cavaler
S'avant catind pe fereast

45

Si-adast:

Ca ganduri palide din ore dalbe

Sboar dantandele fiinte albe,
Par aromatele suflete line
Duse de zephyrii de prin grdine
In coruri nymphele cant la hore
Si gem in lyrele blande, sonore,
Ascunse gandure de dor de duel
Triste i. palide ca o nluck

50

55

36. puteric
,ri apoi tnockftcat.

nu pare eroare de copist. In corectdrile de mai telrvu, versul e insopt intelia de un semn de Intrebare

55. Ascunse gindure cu* dor de clued.

www.dacoromanica.ro

ONDINA

60

47

Apoi in cytere ele 'ncordar

Si plin i limpede incet cntar
Glas a trecutului, ce insenin
Mintea cea turbure de ginduri plin:
8. Pe raul dorului, m6:flat de vnture
Veni odat'
Pe-un vas cu vaslele, muiate 'n cr' iture
Lin-imprat.**

65

9. Venit-a Regele s calce vile

CAtind o sor
Eroi se 'ninim. i piing femeile
De-a lui amor.

ro. El fur nuntilor ecouri tinere

antul la dor,

70

Rpete buzelor naivei Vinere

Vorba d'amor

75

1 1. Pe munti in negur, pe stnci de cremene

El a ctat
0 alb vergink s-i fil gemene
Si te-a aflat.
Tu eti cntrilor soror gemene
Sufletul lor
Regele inimei trebue s-ti. semene

Ca vis cu dor.

80

In tine vede-se 64 e in ceriure

Un Dumnezeu
Purtnd simmtria i-a ei misterure
In gndul su.
85

90

14. Mn dar coardele unele 'ntealtele

Mn-le lin
CAci ca in sufletu-ti n'a gsit altele
Regele Lin.

15. ant cu doliul, ce-1 vars belele

and plng de-amor,
SI cread. lumile, O.' cread stelele

a-i tactul lor.

**) Regele Lynos ['iota Isti Emineseu, ulierroarer, pare-se].

72. La income pare sd fi fast, ea'n Oneitna I: Vorb a amor.

www.dacoromanica.ro

SUB-MANUSCRISUL MARTA

-474

Cum sboar ingerii din stele 'n stele

Barzii sbor, flutura printr'a lor bele
Din lungul horelor amestecate
Barzii ridtc' a lor glasuri barbate.
Arpele 'n cantece par-ca se sfarma

15

and gem cu sufletul, cand zic

Musica sferelor: Seraphi adoara
Itlima lumilor ce-o incongioara
Dictand in cantece de fericire
Stelelor tactul lor sa le inspire.
Cum din colorile ce se imbina
Nate a soarelui alba
Ast-fel prin vocile rsunatoare
Curge-ast nlistica, dulce cantare:

100

05

Ondin,

Cu ochii de dulce lumina,

Cu bucle ce 'nvalue 'n aur

iio

Tesaur!
8.

Idee,

Pierduta 'ntr'o palid fee

Din planul Genesei, ce-aleargl
Ne 'ntreaga I
115

19.

stanca, de care tad timpii

Si tot ce mai e 'n nesimtire
In fire?
zo.

Vin' dara
Cad ochiu-ti e viat. i par
sufletu-ti blanda magie
Ce 'nvie.

ZI.

S cante
Ce secoli taca inainte
Si-a muntilor crestete-nalte

120

125

S salte.

130

zz. Si din amestecul de vise dalbe

Dintre dantandele fiinte albe
Ese cum cantecul dintre suspine
Regina albelor noptii regine.
Pru-i ca aurul fata 'ncadreaza
Cununa. 'n undele-i se furiseaza.
ro3. Vanante Incertate In Ondina I (2219, 6): Cum din colonic ce se Imbina".> Si cum colorile ce se /mbin;
To4. Ese a soarelui a1b luniin>Naste etc. Sub acest ver:, cuantul german: geregelt, scris In caractore pike ;
a05. Ast-fel din voctle rIsunitoare;
ro6. id.

www.dacoromanica.ro

ONDINA

e
.4,

1
.

othfaiii -LZ

tom....

C..,s-

4..

/la.

475

qt4.4..f4,4
..

.1...: -ex. 4.4

1:tre -ret.).4i a..

4.

2 tt)

614,,..1 TEL .4...:

frulIi te...4,..aL

'.2."Lo i IL.

eLL. 14 )

s.

(adwzi

c.-

.49.igiL..ots

ea-

44-4

r.-1,;:a
.; Yagper

itz.L.L:-

Jet

,-.

)46 ,,, ,

21":;

j 1,444 'r

vt41'

TH 4-4

4...ozia
cl.,;t

C..

112d1.4,24.

oft

1407,60.44'

.7;11'
f.1

a-i. a

4.1c'4,ttc4 .

r1/4
.

(DC:;%1A.14

S. -4.- '4,.

i'-q-i'--.

-,,

..rva

tau

At '&4p(

444/

014

u.

it

ALL"

CA

ep.

ea: g

.14

..

JA-tivei6 red urire

er....c .i.--;..

....-z:

dwillz

i,-.

ocibLi de dace

a ,40... ..

ile.4

/...,

Ca

ti

--,6'

e.cCa.1

fr

.t'.i./

......1.--

--

,--7.

41
,

.,,

,i1Arrto
.

\ 67*.

7e-4

,)
'p.

NLeo.

ONDINA
Nanuscnsele Acaderniet RomAne

2259. 13

www.dacoromanica.ro

SUB-MANUSCRISUL MARTA

476

C7e2vtc44-7q "'Jr
/

%,ca

(",7

a. ,

Zr'

dt.

C4

."C'7C.:,

a.'

Oji
9

/z

o19-4;

2.

a.._

ca-44 ze
ti,',5

C4,4441

CC, v,

a.04eirf
z).,

4.-";
q.)

14

4
C.4,1 e

... ?7,..,-,41.L
C(14;),

C.?

ae
/"."'

to-et

OC4:

pr,4.

/),"14M,',rt.A.

41,:t

ONDINA
Martuscrisete Academe, Rornne

2259, 23 v..

www.dacoromanica.ro

ONDINA

135

477

Pe-o lira gingas si arginde

Mnuta-i coardele le 'ricura.' vie
Si cum din zilele poedci, june
A idealului ese minune
Ast-fel prin notele lirei de-amor
Glasul ei tremua dulce, usor:
23

4 40

Lira sparta 'n sanca lume,

Suflet stins, muiat in nor,
Plans amar luat de glume,
Adevrul vrajitor,

E fiinta-mi tremuranda
Care trece 'n infinit,

Ca un fulger ara' tina,

Ca un cap ara zenit.

1 45

Si din chinuri ce mal 'nneaca.

Eu sorb mirul cel curat

Cum o lebada se pleaca,
Band din lacul inghetat.

150

Si cu moartea cea adinca.

Am schimbat al vietei gand,

Am fost vultur pe o sanca

Sfint o cruce pe-un mormant.
'155

Care-i scopul vietei mele

Intreb sufletu 'mpietrit?
Ochiu-i stins, buzele mele

De duren a 'nvinetit.
Crucea 'mi pare ganditoare
Parc arde-a vieti-mi tort
Si prin neguri mormantare
Privesc fata mea de mort.

'160

Dar atunci cand albe zane

S'or privi 'n sufletul meu
A! ganditi, ganditi la mine

165

a am fost in lume eu.

138 bis. titlul: Cintul Cassandrei > Cantul unei Cassandre, (acesta gin: urna foloat si de Chendr) e ulterror jr
aparpne prefacerrlor ce se vor fradlni in Ondina postumi. CrIntecul acesta e reluat, marginal si apor trecut In acelap carel,

J. 39 v. sub tolul antecul lautarului.

www.dacoromanica.ro

SUB-MANUSCRISUL MARTA

478

170

175

180

30. Un murmur feeric desmiard. doios

A saki t'Acere senin
Pin bolta ferestrei, arcat pompos,
S'aude vibrnd mandolin,
S'un eco nwr,
Setos de amor,
Se 'nneac 'ntr'a mandolei strune
Nebune.
3z.

i toat, viata lui, tot ce-a cales

Din unde, din munte, din vale
Tot sufletu-i june, tot scumpu-i eres
Il pierde in coardele sale
Vrsandu-1 cu dor,
Plngnd rztor,

El cnt cu buze de miere

Durere:

185

190

De ce nu-s o floare uscat de vnt

pal ca fruntea pe moarte
Ce mila o pierde prin cruci de mormnt
Cu mitos strivit, fr soarte
Catund m'ai lua
La mine-ai ata
Gndind cum e trec'Atoare
O floare.
Dar eu nu-s, copilk decat un amor

Ce arde 'n o irum jun,

Un glas de pe buze aprinse de dor
O minte pustie, nebun
195

Si dulce descnt
Pe coarde de-argint

Cnd palida mea nebunie

Invie.

Dar am o cmpie ce undoe 'n flori

200

205

Cmpia sperantelor mele

Acolo te-ateapa razandele zori
Pletindu-ti coroan de stele.
S-aduci prin amor

De viat fior,
In cmpul sperantelor vink
Ondinl
Oct. 866.

www.dacoromanica.ro

REPLICI

4790

xi. REPLICI
POETUL
1.

Tu esti o und, eu sunt o zare

Eu &ant un trmur, tu esd o mare
Tu esti o noapte, eu sunt o stea
Iubita mea.
IUBITA

z.

Tu esti o ziu, eu stint un soare

Eu sunt un flutur, tu esti o floare
Eu siint un templu, tu esti un zeu
Iubitul meu.

10

Tu esti [un] rege, eu sunt regm

Eu [sunt] un caos, tu o lumin
Eu sunt o arp muiat 'n vnt
Tu esti un cnt.
POETUL

Tu esd o frunte, eu stint o steml

Eu sfmt un geniu, tu o problem
15

Privesc in

s te ghicesc
te iubesc
IUBITA

20

Ii par o n.oapte, i par' o tain."

Muiat 'n pala a umbrei hain
Iti par un cntec sublim incet
Iubit poet?

0 tot ce-i mistic, iubite barde,

In acest suflet ce tie-ti arde
Nimica nu e, nimic al meu

E tot al tu.
lul. 86g.
Ara CUM se prezintd, ex/al dela eta] e rezultatul prefacerilor din 1871. Au grafsa celor din Inger de par:A. Textu

impal, dela 180-1870, e In variant& din subsol.

versarle 2 fi 6 sunt unul In local celuilalt, O indica/te ulterioard, ca cifre, decide substituirea.

2. Eu sunt un ostrov tu esti o mare; in versal substitutt: trmur?

4 bis. AMANTA > IUBITA
9-12 Tu esti [un] rege, eu sunt regin
Tu esti un caos, eu o lumina:
Tu estt o arp muiat 'n vnt
Eu snt un Cant
24. Cad totul este > Ci tot e-al tu > E tot al du;
strofa sana:
21-24 0 tot ce-i mistic sublim si mare
In acest suflet ce lin tresare,
Fluture-raza, regele meu
E-amorul tau.

semnul de intrebare marcheazd indeciziunea ;

www.dacoromanica.ro

-00

SUB-MANUSCRISUL MARTA

iz. VIEATA MEA FT:J ZIUA.

. Vieata mea fu ziu i. ceru-'mi un senin

Speranta, steaua de-aur mie-'mi luci in sin
Pana ce-'ntr'al men suflet d-o-dat-ai aparut

O ingere chut!
i dou stele negre lucir 'n negru foc
Pe cerul vietei mele; iar geniul-noroc
Ma lasa 'n lume singur, dispare in abis
De nour qi de vis.

0 raza din privireli vieata mi-a 'nnegrit,

Din snul meu sperant divin a fugit
Norocul i-a stins steaua ... De m'ai iubi macar
O inger de amar!

15

Dar nu 1 ... Din lumea2mi neagra. tu sbori in calea ta

Sub pasul flu pe-aren de aur vei calca
and eu pierdut in noapte-mi nirnic nu mai sperez
Ci vecinic te visez.
[pa data].

13. LA O ARTISTA

Credeam eri c steaua-ti e-un suflet de inger

Ce tremura 'n ceruri, un cuget de aur

Ce-arunc-a lui raze 'n o luna de laur

Cu-al cantului dar.

lar tu interpreta-a ceretilor plngeri

Credeam c eti chipul ce palida stetl
Arunc pe-o frunte de und rebela
Pe valul amar.

r10

Dar astzi poetul cu inim'a 'n ceruri

Rapit d'a ta voce in raiu de misteruri
S-aduce a minte c 'n cerul deschis
Vazut-a un geniu cntand Reveria
Pe-o arpa de aur c'un: Ave Maria
Si 'n tine,revede sublimul sau vis.
14. de fapt: de-aren 5 lapsus pentru: pe-arenl

www.dacoromanica.ro

48I

STEAUA VIETIE

II
1. Cum lebda vieata ei toat viseaz1 un cantee divin
Nu cntecul undei murinde pe ludul mrei senin,

z. Cum galbena luna viseaz5. o iarn intreagI de-un cnt

Nu cintecul ernei cel aspru, nu arpa lui Eol in vint,
S

3. Ci lebda cntecul mortii, al mortii cu chipul ei drag

lar lunca viseazI de doina voinicului celui pribeag,
Ast-fel Romn' ia uitat 'n Carpatul cel ars i bItran
Visat-a de glasul tu dulce, de cantu.-ti. de dorure plin..

to

Cum lebda tie c glasul ce ese din ludul adnc

Sunt inirai de lebede stinse ce 'n valuri eterne se plng,
Ast-fel Romnia ea tie c glasul tu dulce divin
Italia, sora ei niimi putut-a s-1 aibe in sin.

Ea dar.' acum te salut, ea 'n visul ei te-a presupus

Tu vii ca un cintec de sor la sora ce 'n lume s'a dus.

[frd data].

14. STEAUA VIETII

1. Cnd nori[i] palate fantastice negre
Cu geamuri prin cari se vede zaphyr
Ascule -ale mrei lungi cntece-alegre
Cind stele se mir,

2. Atund printr-o gean de nouri, deschis,

Din ochiu-i albastru se vede o stea
Ce-mi mirue fruntea c-o raz de vise
C-o raz1 de nea.

3. 0 steau iubit ce-abia stai pin stele

Un sfint ochiu de aur ce tremuri [in] non,

to

Ai mili stinge lungi zilele mele

Cobori, o cobori
[Pa datel].
STEAUA VIETIL
871-1872.

veclaiu: CAND NORII

Noul titlu, ea

,ri cele

ce2teva

schtenbrs, din epoca

9-12 0 cine ed steaul ce tremun in noapte ?

O cine eti suflet pierdut hure non ?

O cine eti canteo pitruns printre qoapte

A noptu ricon ?
31

www.dacoromanica.ro

SUB-MANUSCRISUL MARTA

482

CAND SUFLETU-MI NOAPTEA

cf. capitolul Inger de pazd pag. 311
E INGERUL TAU OR UMBRA TA?
cf. capitolul Inger ,ri demon, pag. 333

MURESILNU
Tablou dramatic
PERSOANEI.E:

GENIUL LUMINEI

MURESIANU
ANUL 1848

SELFI DE LITMINA.

(: Scena infliseazl un peisagiu de-o romanticitate slbatecl in munti. Pe de-o parte stand sparte o raistarnate, de alta brazi aditati pe virfuri de Wind, unii rsturnati de vijehi o torente. In fund pe-un deal se vede
c-o mici
ruina luck' fumegand a unui sat de colibi, mai In avanscenl turnul vechm o negra a bisencei satului
biserica de lemn, cu ferestrele mid i cu zlbrele, cu muri parte risipin, cu acoperemintul de sindnle negre i mucede.
Un aspect trist si de risipi. Asupra intregului plan se revars o galben lumini de lun. In avansceni de a lung
e un truncluu ilsturnat si putted care coprinde avanscena. Pe el sade Muresianu visltonu. and sunk' din turn
clopotul cu glas dogit rz ore mis7'4 noaptea Muresianu se scoal: )
MURESIANU

10

15

20

Se sbate miazI noaptea in mima de-aram

Din turnul in rum. i prin a lumei vam
Ned suflete nu intr, neci suflete nu ies;
Ci prin al noppi aer intunecos si des
Abia ptrunde galben. lumina 'n raze rare
Precum se fur sperante in mime amare.
and somnul frate-al mortii pe lume falnic zace
Cu genele-i inchise, cu visele-i de pace,
and panda gindire prin tara mortii trece
moai. 'n visuri de-aur aripa ei cea rece
Si cu acea aiasmi a lumei frunte-atinge
'n creen i fantasie i 'n suflet vis incinge,
Ce ochiu veghiaz5. umed? ... ce snge se fr."naint?

Ce suflet tip 'n doliu? ... ce lir jalnic cint?

Privesc trecutul o marmur barbar,
Pe ea-i gravat aspru ursita-ne amar
cnd vd viitorul cu norii rosi de snge
Atunci sufletu-mi geme i inima 'mi se frnge.
Sant eu I

25

Numerotapa noastrd incepe dela textul rest:oral. Versunle 8-23 barate ca creionul ro, u, probabil cdnd au fast modtficate In versiunea 22/4. Versunle 14-22 marcate pentru a f: refinute au ,ri trecut cbiar In vers:unea urmdtoare. Dela
23 fnainte barate, dupd parliale prefaceri, ce se vor intam In vernunea 22/4. Sckmbdrile acestea nu se menfioneazd act.
x3. Precum se furl visun > P. se fur sperante etc.;
Marginal, In dreptul vers. 8-13, no/al In momentul cdnd fdcea transcrrerea In 2214:

Am scris-o kit? un timp and (a) sutletul meu era pltruns [de] curtenia idealelor (a), cnd nu eram rlrut
de indoiall. Lumea mi se presmta armonioasi cum 15 presind or crui ocbiu visionar, netrezit Inca', or cirei subiectivitti fericite (b) in grdina (b) infloritl a inchipuinlor sale.
(b) cu flonle (b).
(a) clad imi surldea* curtenk ideilor (a)

www.dacoromanica.ro

MIJRE$1ANU

,0

pm c....,....qc,

.....e.....

4,

'Sat

/I'.

'

a.

'........

,1

,47,-nis.

,,-"I e,......, di:,

,'

o6,

AA 0.)

....,-. Z ,

0-4;i4O-L.

,,

'

a,..... .1.-t:

-11-44,i

. .

'''
1,...,4-1,
----:41.

483

9 ;,.,)
fti L.)

- 7o...-a:.

.3'u....4...

4.

4...,

imida. 2.,....,,,6)
6,/,
- , !,...& 4,....)
J ,_,_____. ......,,,---.(..4---.---9,-ii-,e7:C.,

4.......,.,..;

111.4...,; - " '`. (-4."-4t- 14-L-Z" - ,-Y'd,).-.-ft. -,L

-4

ert,

4.;

04,-.1-&.-..o

,.

d'al,..a: .,, ps n_./4 ; ..g..., 1. n....,,e 7Y1.; IL" a al,-;',....:

"et. 4- fr...1-,...
:
'Cc .4

witi

/7.

zuf-

( snss

4?Onljti?,i)

ekik

'

ti."....4.13*.e

ai....re,,,- :.,
a. ,f.t....;
fr.
vili....i
:.-,,-;
.:,.szta;(..
W.- -1,
,177,' .--.7(.7.: f..Z

A.:. ...;

'''''"--

t'-' . r7c

;I:-.

di,/ 4. vuks - cu.:4..1i) fa:44

1,-"....1-447 (.......4i. A.,.....
1.4. e4.4.......:
.:.. ,...........,,...,.:

.4.1....4.

'

.....f...;,.......P

, _...
r

44,.2--....

,..

' ,e,,,;,,,,,.4

t: ,.... ...za.....6

,,,,,:c.:

4,..... ;',

:..;,.,'

.1.2

14-,

,c.....
.

....

di

/4..47.....;
'

.:. i ,fr4

lu;frf ta)
,-re --...:440:
.. ,

c;;.

'-'

4,,... 44eute

,i,i.i.,

. QM.,

444.ccei L.

;r
'...... , ..

rti .

....:

r::-...: ::::,,!'-(....:0'..--,1,7-f%- '. -; I..

r,. ,...f.,,,.

f.

If!er'7'" ''f'
,

--;

t"

A:4444,1A
-

474

...1.,-\.a.,;:ii.,:..

J K4-4Ta
Fa://4 .

..._. -:

........., :-,-...

.,:,....4.,.

Cade' ,.
1
ti tUat. etvr/ri......,4 .:'1.-e-..' 1"+4"7.4/
4
.
41/......t.
....,-..-4
.......
....
'
A.4.4.4;
(....,
r.iri.47- Tp.i 4.4+4 #44:*2
cony.,
-;
I

.4...z-f
..

...

.,.9 - ,'" .--`..-- 71" '' -7 ,.J 44...,-,,,,----,.........^

4..././..

1.4
ot.l...,

d.,......
.k.

.,64,1:r L)

41. -a, n."-,....N

44.4.c

47

...,..

, .. --,....._ -.

si.47.4-1i-,

.r....,
.

"Pr;,-...Iii:
/44,\ a L.? %.4:
1'
1

,.... .7... . ,

;4....e.

'

c.....,...4)

Y.:, ,.... aa -6..... 4,

04/. /:,

' Cao,..d ' .14.44;

'

-'"

a.t.... de

4u4.44.:

c .,

1(..,,..ei,, ......r.,...... ' 11

- A.....,.......,,,,

c..//6 wr..e..4,.......*.

..

,e/,,.;

'''/''z '

4.

142./y,.:4.

Ce, f 4.7 i ,.....:

..,.41..

...1.1-.-4...,..i...1.1 oe., .(4.'....1.;_t

4, ...-,-,.-,-a , "-A.-4'. -.
af....,/,.., 6) 4 ti,.4..,4,-, tia--,4

'... .......! J....A-

a ,...e....,-,...,.. ' ,..../(44,ca,/,..4.. - 4,timart4.:,.

,,,...,.:0
.

.l2 ,,, 1.1,4,-,.... :

/1:1

1.4 ...n....r.....,

,..44.44.... .

c..

(......2.

4,

..;/z

MURE$1ANU

Manuscnsele Acaderniei Romine

sus: lager si demon

2259, zit

31*

www.dacoromanica.ro

SUB-MANUSCRISUL MARTA

484

Deds-al oare, Doamne, ca in etern s.

Romanu 'n lanturi crude ... i searbda sclavil
cu-al lacrimei tipar
SI 'nfigI ochii aspri
S brazde pe-a lui fat decretul ei amar?
Te blastm de secoli a lumei neagra.' guel
Si sufletu-ti se 'ramoaia i inimali se 'ndurai,
Dar pentru-a mea natiune al tau ochiu e de piatr
Si sufletuqi e vitreg i inima maratra'.
Nu vezi ca'-s zeci de secoli de cand ea se sfaram5,
Sub cnuta plumbuita, sub legea de arama
Ce-opre0e pentru mintea-i ai miripi tale raze
Dimino ta de aur, lumina ce 'nviazI?
01 toat tara asta ai dat altor popoare
Lick altar s-ti fac1 poporul tau loc n'are.
Arind un camp de pietre in crudele-i sudori
El secer spini.sul din lucru-i ara, spori,
Privirea lui e crunt i lacrima venin
Bastam e vorba-i seaca, sufletul lui suspin.
De cat o viata." moart, un negru vis de jele
Mai bine stinge, Doamne, vieata natiunei mele
De cat ca soartea oarba: din chin in chin s'o poarte
Mai bine-atirtge-i fruntea cu vantul m'arei moartel

30

35

40

ANUL 1848

(:apare din mormant inteo haina symbolica:) **

18. CHRIST

1. Am luat cartea cea vechia cu paretii afumati

Am deschis unsele pagini cu-a lor littere bltrane
Strimbe ca gandirea oarb unor secole strIine
Triste ca arul bolnav de sub murii cufundati.

1. Dar pe pagina dinIurmal:in trIsuri groase 0 sed

Te-am va'zut na-scand In paie fata mid. i urit
Tu Christos in hieroglyphe stai cu fmntea amairit
Tu Mario, stai tIcut, teapInsi,[cu] ochii red.

3. Era timpi adea Doamne, cand grav-ura grosolana.

Ajuta numai al minpi sbor de foc cutezItor,
copi1 pe ochiul cel arzaor
Pe cand mana
Nu putea sal-1 inteleaga, s'a-1 imite in icoan.

10

46. De cat ca soartea aspra din etc.;

i etc.
**. Aid se termitic?' pasagml deta,rat pentru s.ms-ul Marta. Urmarea: pe acerad brirtie, acela,ri scrir, acela,d limp, IK
27. Rominu 'n lanturi aspre
22/4.

CHRET.

8. T. M. s. tacuta, ne'spresiva, ochii red.

www.dacoromanica.ro

INGERE PALID...

15,

20

485

Ins sufletul cel vergin te gandia n nopti senine

Te vedea razand prin lacrimi cu zambirea ta de inger
Linga tine 'ngenunchiata mama ta cu triste pla.ngeri
Ardici palid, sinta, catr cer a sale mane
Si pe bolta cea azurI, pe campia
Camp albastru ca si marea cu flori de-aur saman' at
Inirna visa un astru alb ca crinul infocat
Stea de-argint curat i palid, de lumina. inrosita.
lar sub steaua cllatoare ea vedea pustie 'ntins
prin ea plutind ca umbre Imparati. din rasarit
Umbre regii i tacute ce-urmau astrul fericit
Strluda pustia alba de a lunei raze ninsa.

25

30

35

7. lar pe muntele cu dafin i ca codrii de maslin

Povestind povesti in noapte au vazut pastorii steaua
Cu zambirea ei ferice i ca razele de neaul
Si-au urmat raza ei santa la culcusul tu divin.
Azi artistul te concepe ca pe-un rege 'n tronul tau
Dara inima-i pusti mana-i fina n-o urmeaza
De a veacului suflare inima lui este treaza
Si in ochiul lui curninte tu esti om
nu Dumnezeu.
Paiul criptei azi e d'aur, es4i scaldat in mir s-oleu
Marna ta e o regina, nu femeea cea saraca,
Azi fantasia-1 bogata, dar credinta este seaca,
Cd in ochii ironiei tu esti orn ... nu Du.mnezeu!
io. Azi esti fras stralucita, azi esti masca cea regala
Eri ai fost credint simpl, insa sincer, adnca,

40

'avant fui Omenirei, crezu 'n tine era seined.

Azi in marmur te scrie or pe panza te esal.
d'69 Dec.

19. DE-AS AVEA

cf. capitolul respectiv, pag. 244

zo. INGERE PALID

1. Ingere paiid, Ii e mister
Cumcal a lumei valuri i oapte
Este durere i neagra noapte
Pe langa cer?
23. U. r. 9. t. c.-u. astrul fericit..

www.dacoromanica.ro

SUB-MANUSCRISUL MARTA

486

2. Nu tii tu inger oare s sbori

SA. la0 pmntal, trista ruin'?

De-ti place cerul, a lui lumin'

De ce nu mori?

[31 0, dar pinntul Ind te tine

In niqte lanturi tesute 'n raiu.
De mult sburai tu in lurni senine
De nu iubiai.

10

[fdrd data].

CINE-I?
(: Din drama: Steaua mrei: )

i. Norul 00', marea latr

Plioscind de stnci in veci
scheletele de piatr
In natura cea maratr
Stau b'trne, slabe, sed.

lu castelul trist si mare

Ce se nalf1 rece, sur
Cu fantasticul lui mur
Printre stand Cu poala 'n mare
cu fruntea 'n cer de-azur,
In castel, isbind de nouri
Sta. 'n fereastra ca un arc
Intr-a mrei lungi ecouri

Fata 'n vl de gnd i nouri

Al seraphilor monarc.

15

Un monarc u fata pal

Si cu pr de-un aur bland
Iar in ochiu-i rtcind
Vezi lumina matinal
Stele-albastre stalucind.

20

Poe,#a avea la ordndiarea casetulur, 2 strofe ; strofa a

adaosd marginal, cm scrisul poate din 187z-1872, poate

cam mar de time.

to. In tuste lanturi ce le jeIesti.

CINE-I?
marginal, te/feriar, Insemnat Steaua mrei? ca o in/eroga/te pentru sine.
La recitrrea pare-se din 188z (cf. introducerea acestor anexe) au fart barate ca creion rap: 4. cea maratr;
13. Intr'a mrel lungi ecouri;
14-15. dearemeni barate ;
z5. eternel?
Strofa rf-a refsnutd cu un arc, tat atunci ;
Scbtmbiirrle inregistrate, sus, la dal, sunt mat tcIrVs; c.ca 1871-1872. Formele prime, dela 1869-1870 sunt
urmdtoarele.

tx. In castel cu fruntea 'n noun;

17. S.c.p. de-un aur blond;

albastre fr fund,

www.dacoromanica.ro

18.

vagabund;

zo. Stele-

ECTOR g ANDROMACHE

487

Cine-i ingerul pe maluri

Ce viseaz.in castel

and al mrei vis rebel

SfarmI
de valuri
De plmntul eternel?

26

Cine-i pallida minune

Ce privete parcI 'n ved

Printre stand de pietre sed
Cum se scutur'O' de spume

Ale mIrei unde red?

30

[feird dater].

zz. ECTOR g ANDROMACHE

(de Schiller)

ANDROMACHE I. Vrea Ector in vede s. meargi. de la mine

Unde Ahil cu-a sale napropiali mne

Aduce lui Patroclu jertfiri pe ori-ce zi,
Cine-o 'nfo'ta copilu-0 in vremea viitoare
S'arunce and i e Olympului s-adoare
and Orcul de 'ntuneric in sAnu-i te-o 'nghiti.

ECTOR z. Femee scump mie tu lacrimele seac.5.

Dup bItaia cruna dorinta mea ea plead.'

Aceste brate aplr Pergamu-amenintat
Si 'n lupta pentru snte a zeilor clmine
'n fine
Eu cad mintuitoral al patriei
Cobor la rAul stygic de glorie urmat.

to

ANDROMACHE 3.
15

HECTOR 4.
20

0 n-o O. mai aud eu a armelor vuire

fieru-ti in portale va zace 'n lenevire
Marea lui Priam vit d'eroi s-o nimid
Vei.merge unde ziva etern nu mai luminl
Cocytul unde 'n lungul pustiilor suspini
Colo unde amoru-ti in Lethe va niuri.
Or ce dorint 'n mine, In mine-or-ce gandire
Le-oiu cufwadh in Lethe, in rAul de-amutire
meu amor
Dar nu
Auzi-1 cel slbatec cum langI muri turbeaz6
Indnge-'mi a mea spadI i doliul Ii las
ad nu moose In Lethe amorul lui Hector.
1868.

26.

Cine-i zma fr nume;

ECTOR ,S1 ANDROMACHE.

27.

Ce priveste tot In ved.

12.

Cobor la dui stygic de glorii cununat.

www.dacoromanica.ro

SUB-MANUSCRISUL MARTA

48$

23. LOCUL ARIPELOR

i. Strecor degetele melle printre bucleleli de aur

Raze cari cad in valuri pe un sin ce n'am vzut
aci corsetul ce le-ascunde e o strajI la tesaur
IarI
gardianii m opresc si m sumut.

2. Ochii taj, inelItorii A ghici nu-i pot vr-o datI

ad cu doul intelesuri m atrag i mli resping
M atrag and stau ca ghiata cu privirea desperat
Ma resping and plin de flacIri eu de skul tu m'ating.

0, atund mka ta-i tare i respinge cu putere

Mka mea care protanI ar intra in santuar
S.' se-ascundI 'n
tineri, pe and eu plin de plIcere
SI uit lumea 'n sIru.tarea-ti i in ochii tal de jar.

io

Astzi insI nu-s ca flama cea profan: i avafl

mima mi-e santI astAzi, cald i dulce-i pieptul meu
Azi sunt cast ca rug'dunea, i timid ca primivara
Azi iubesc a ta fiint cum iubesc pe Dumnezeu.

15

Tu surazi ca ne 'ncrezare?
at de re eti tu copill I
Lag ca sub gazul rosa* eu la sku-ti s ptrunz,
S descheiu corsetul ista ... Tu roind sI razi gentil
Eu s'apIs fruntea-mi arznd intre piepii albi, rotunzi.

20

Si s strecot a mea mnI' dupI gtu.-ti de zIpad!

Tu rosesti ... tu nu vrei Marta? ... 0, de-al sti ce caut eu .

Ai surrIde v-al tIu umIr ai ls ca sI se vadI

privesc in ochi cu capul rezemat pe pieptul tau.
7. Cungiurind c-'un brat molatec gtul tu cel alb ca zarea
ApIsnd &tali roitI pe-al meu piept bItnd mereu
Eu ca ceea-laltI mn: pe-ai tal urneri de ninsoare
Locul aripelor albe le-a cIta 'n delirul rneu

25

8. Locul dunt unde aripa se 'nalt albI c'argintul

and tu inger incI 'n ceruri plutiai dulce, feridt,
Locul de-unde-apoi cIzur cnd tu, vizitnd pImktul
Te-ai uitat
si 'n lumea asta ca copil te-ai trezit.

30

ep.
In dreptul tidulsa, ma: tclrzus c.ca 1871-1872 Ghazel. (Intentiona reia motsvul ?). Cu creionul revizuiru (dsn .2.881?),
.primele y strafe refinute marginal. Strofa a 8-a borate)... Tot alum, cu acelap ere:on rolu ji modificdrde privind v.

3 p 24. Formele vechi erau:

3.

e o veglaii la tesaur;

24. rezemat pe-umrul du.

www.dacoromanica.ro

CARE-O FI 3N LUME...

489.

24. NU E STELUTA

i. Nu e stelua' tremuatoare
SI nu gIndiascl in drum de nor
La ala steau stalucitoare
La alt amor.
2.

Numai o vieaa pe gInd de moarte

Numai o frunte ce-a 'ngIlbenit
Numai un atom fr de soarte
Nu e iubit.

3. Galbena steau fir luminI

Altar s n'aibI un Dumnezeu
Este-al meu suflet, care declinI,
Sufletul meu!

10

67.
25.

DIN LYRA SPARTA.

Din lyra spara a mea cntare

Sboar' amorfia, un glas de vint,
SI se opreasd tInguitoare
Pe un mormnt!
Oare femeea pe care mie
Dumnezeu sIntul o-a destinat
In patu-acela de cununie
S'a 'nfIurat?

0 caut, gandu-'mi i-o 'nchipuete

Dar n-am vIzut-o de cind eu stint ...

10

Oare amorul ce imi zmbete

E in mormInt?
67.
26.
1.

2.

.NU E STELUT.A...

CARE-O FI IN LUME

Care-o fi in lume i. al meu amor?

Sufletul intreabl inima cu dor.
Va fi mIn- Istirea cu zidiri cernite
Cu icoane spte l ingllbenite

xi. Scbimbarea c.ca .r871-1872. Forma vecbe: Este-al meu suflet, care suspird

CARE-O FI MLUME...Strofele si 6 borate ca creion ros u, ma: tdrzsu (1881?). In dreptul titlului ex slab creron ram:.
Gli[azel]. I I:key:ma sd rea motwul sub forma de Gbazel?

ire no/ele Anexelor.

3-4. Va fi rran* Astirea trial i cernit

Cu icoana-i sint 93. inggbenit?

www.dacoromanica.ro

490

SUB-MANUSCRISUL MARTA

Va fi vitezia cu coif de aramI

L' ale c,Irei flamuri patria te chiamI

Or va fi o dulce inimI de inger

SI mangae blanda' ale mele plangeri?

L-am cItat In lume. Unde o sI fie

?LO

Ingerul cu rasul de-albA veselie?

Unde o sa-1 caut mare Duirmezeu

Poate-i v-o fantasm' a sufletului meu?

Ba nu nu 1 Oglinda sufletului meu

Imi arat' adesea dulce chipul sa'u,
15

8. ad oglinda-i rece imi arat-o zee

Cu suflet de inger, cu chip de femee
9. Dulce i iubitI, snt i frumoasI
VerginI curat, steauI radioasI

20

lo. Si s.m iubeascI, s'o iubesc i eu

SI-i inchin vieata sufletului meu.

u. Dar ce rade lumea? Ce rade i spune?

Femeea nu este ce crezi tu nebune
12. Fata ei e-o masca' ce-ascunde-un infem
inima-i este blestemul etem
25

13. Buza ei e dulce, insl-i de venin

Ochiu-i te omoarI, cand e mai senin
S-apoi ce-i amorul? Visu-i i pIrere
Haina straludfa pusI pe durere.

SO

Dar dac e ast-fel unde-i a mea zanI

Cu chipul de inger muiat in luminI?

i6. N'a fost ned odatI. De-a fost vre-odati

Atund in mormintul cel rece o catI.
17. De n'a fost
singur in tine
Un inger din ceriuri cu aripr senine
35

18. Pe care de-odatI cu sufletul faiu

Pe lume-1 trimise de sus Dumnezeu
17. Dulce 9i iubiti, pala i sinti ;

www.dacoromanica.ro

HORIA.

491

'nnainte de-a-1 IntAllni tu

In sufletul mortii fiinaji pierdh.

zo.

i cnt. pe-st inger de dulce amor

plinge-1 cu jale i plnge-1 Cu dor,

zr. Din sufletu-ti rece tu f o grdin

Cu rauri de cnturi, cu flori de lumin
22. Colo 'n cimitirul cu crud risipite
Te primbl adese cu gnduri uimite
23. Alege-ti o cruce, alege-un mormnt
zi: Aici doarme amoral meu sint

is

24.

i canta la capu-i i cnt. mereu

Dormi dulce si dus tu sufletul meu 1
/867.

LA MORMANTUL LUI PUMNUL

cf. capitolul respectiv pag. 239

NOAPTEA POTOLIT I VANAT

cf. capitolul respectiv pag. 315
HORIA
x. S privesc' Ardealul lunei 'i-e rusine

C-a robit copii '1 pe sub mni streine

2.. Ci 'ntr'un nor de abur, intr'un Val de ceat

Isi ascunde trisa galbena ei Lata.
Horia pe-un munte falnic st calare
O coroan sur' muntilor se pare
lar Carpatii tepeni. Ingropati in noni

Ii vuiau pin tunet gandurile lor.

Eu am zise-un tunet suflet mare, greu
Dar mai mare suflet bate 'n pieptul s'u,

4O

Fruntea-mi este alb ca de ani o mie

Dar a lui nume mi mult o s tie.
-

41. $i

t'a'

> Din sufletu-ti etc. Repnute Cu creton rofu : strofa rj marcatcr pe margine p: cu rftuti de cantad

subliniat.

HORIA.

Strofa r,ri 2 barate cu un creton? Poate sd fre p o alunecare de creion inttimpleitor.

www.dacoromanica.ro

492

SUB-MANUSCRISUL MARTA

7. Nalti suntem noi muntii zise-un vechiu Carpat

Dar el e mai mare, 64 ni-i Imparat.
15

8. Atunci luna ese norilor regina,

Fruntea lui cea pala. rop o 'nsenina,
9. Galbenele-i raze incing fruntea-i rece
CA parea din munte diadem de rege

20

to. i un stol de v-ulturi muntele 'ncongior

Cugetand ca-i Joe, Dumnezeul lor,

Cand in miezul noptil, cununat cu nymb

Fulgerul arunca sus de pe Olymp.
[fdrel da/el.

30. FRUMOASA-I

In locul cel verde si lin

Resfrange-se cerul semn

Cu norii cei albi de argint

Cu soarele nori
5. Dumbrava cea verde pe mal
S'oglinda in umedul val
O stanc starpit de ger,
ei frunte spre cer.
Pe sanca sfarmata m. suiti
io. Gandirilor aripi le puiti
De-acolo cu ochiul uimit

Eu caut cold 'n rasarit

caut cu sufletul dus
La cerul pierdut in apus.
15. Cobor apoi stinca in jos
MA culc intre flori cu mitos
Ascult la a valului cant
La gematul dulce din vnt.
Natura de jur imprejur
zo. Pe sus e o bolta de-azur
Pe jos e un verde covor
Tesut cu mii tinere flori.
Vd apa ce tremur. lin
Cum vantul o 'ncrunta. 'n suspin
17. de fapt: Gabenele, poate pentru: Galbnele.
21-22. and incins Cu fal, cununat cu nymb
Fulgerele-amnd sus de pe Olymn.
FRUMO.AS44-I
vechiu: Zma de azi; cel note: (Frumoad-i
versurt a Isa Ennnescu.
4. Cu soaxele noni sprgAnd; Inlocuirea din acest ver: pela 1872.

www.dacoromanica.ro

pe la 1872). Numerotafia

f In

LIDA

493

25. Simt zefiri cu-aripi de fiori

Muiate in nairos de flori
VAd lebede, barcl de vant,
Pin unde din aripe &Ind
Vd fluturi albastri, uori
30. Roind i. bInd miere din flori.
De ce nu am aripi s sbor
M-a face un flutur uor
Un flutur uor i gentil
Cu suflet voios de copil
35. M-a pune pe-o floare de crin
SI-i beau sufletelul din sin

ad am eu pe-o floare necas

Frumoas-i ca ziva de azi.

31. LIDA

Marea-i trist 'n vintul serei.

Pe ruini ce se deir
Lida vede-icoana
Si pe fata-i plang
Blonda Lid'-amor gAndete
Marea vede chipu-i pal
'n. adncu-i zugrvete

Prin ruini un ideal.

Un pescar pe faIrmuri trece

Si din placa de argint

Vede Ana trist, rece
Prin risipe rtacind.

10

.4. Peste-un an in nopti de var:

Vezi pe ludul vagabond,
Cu pescaru 'n luntre sboarg.
Al ruinei geniu blond.

15

36. S.-i. b. sufletul d. s.

Data, cu creion rap In tattpul lectiini

tilts

188r.

cu acelast creton: Sonet (?)

tntenpona se% o

transforme In sonet, cunt pe allele In &hazel ?

LTDA.
to. Si din
6. Marea furl chipu-i pal;
7. Si 'n adancu-i reflecteazi;
5. Blonda Lid'-amor viseazI;
13. Un an trece, se strecoari ;
valul aplanat;
12. Prin rume de palat > Pnn nsipe r. > Pnn nstpuri ritAcmd,
14. Si pe valul vagabond.

www.dacoromanica.ro

49'

SUB-MANUSCRISUL MARTA

0 CALARIRE'N ZORI
cf capitolul respectiv, pag. 245
DIN STRAINATATE
cf. capitolul respectiv, pag 249

VENERE I MADONA
cf. capitolul respectiv, pag. 286

OS MAGNA SONATURUM
cf. capitolul La Heliade, pag. 256
CANTECUL LAUTARULUI
cf. No/ele anexelor.

[CAND CRIVATUL ...]

cf. No/ele anexelor.

[38]. FRAGMENT

Pe frun tea fugoas a undelor

Resplenda o stea

Pin aerul luan de vraja

O raz de nea.
5

In tarmul cel negra muiat in lumina

A lunei dormind
Auzi prin urlarea a marii, senina
O buba: tipand.

10

Un cantec fantastic pmantul rsbate

Un cantec de dor

Se pare ca vantul in aer se sbate

Se frange de-amor.

15

20

Dar cerul o sala de safir boltit.

Perdele de noni
'A tras peste fata-i -acuma cernita
Ea plange fiori.
Prin poalele rupte a norilor negri
Sbor fulgere 'n arc
tunetul sboara pin vanturi alegri
Un falnic monarc.

www.dacoromanica.ro

LA MOARTEA LUI NEAMTU

495

aerul ludu al lumei se stinge

S'un aer de fier
S'a.Kaza pe campuri, pe marea ce plange
Pe muntii ce gem.
25

Din nourii sarbezi o raza patrunde

Pe-o frunte de val

[39]. LA MOARTEA LUI NEAMTU

Lasati clopotal s planga' cu-a lui voce de arama,
Lasati turn.ul ca s mite a lui inima de fier,

ad de stele mai aproape el le da acuma sam

Ca un suflet bun i nobil se indreapta catra cer.
5

Clopote, tu simti durerea i. urmezi cu-a ta cantare

Cand din stei in stei se suie sufletul inteun avant,

Pe cand noi urmam cu pasul cel rrit de intristare
Lutul palid, fara suflet, sa-1 depunem in pmint

10

15

20

Ochii? Cate duld imagini au sorbit a lor lusnine [1]

Capul? O, de cate ginduri el a fost irnpopulat [!J
Inima ata simtire fralsnantat-a ea in sine?
Stifletul? Cate sperante, cate visuri a pastrat?
S'azi nimic. Lumea gandirei e o lurae sfaramata,
De lemnoas'a m'in' a mortii inima e stoars' acum,
imaginele-s terse, ce prin el txeceau data',
Sufletul (dac esista) pintre non i ii face drum.

Ai tiut tu, scumpe frate, c paimantu-i o ruina?

martiriu s traieti?
C'i o sardna viata?
Ai tiut tu, curaca moartea e un caos de lumina,
O.' la finea vecinidei te-atept stelele cereti?
De-a vietii gre enigma' tie-acuma

mai pasa

aci problema ei cea mare la nimic o ai redus

Pe cand nou' 'n.ca viata e o cifra: nenteleasa
'nzadar catm raspunsul la 'ntrebarea ce ne-am pus.
Fragmentul se termind, ca in transcnerea noastrd, tu r rind fi jumdtate de puncte.

LA MO.ARTE.A LUI NEAMTU

Pmmele 2 strofe marcate, marginal, tu creion ro,ru In .r88z 7 Versul 7 e deasemem subhniat. La 6: marginal,schim-

bare intentionatd ,ri ptirdrad (p. cd n'a :chimba p v. 8): Sufletul care se urca' lurnmat din stea in stea.
In dreptul strofel, a i-a, marginal: Viata-p de zile era inca' plina'; 16. parentezul: (daca esisti) al lui Eminescu ;20. C la fmea vietu tale te-astept stelele ceresti?

www.dacoromanica.ro

496

SUB-MANUSCRISUL MARTA

InzIdar ne batem capul, triste fui visionare

SA citim din cartea lumei semne ce noi nu le-am scris,
Pottivim irul de ginduri pe-o sistema oare-care,
M/surlm maina lunaei cu acei masusItoare
Si gindirile-s fantome, i viga este vis.
[fdrd data].

www.dacoromanica.ro

ANEXA III

POEMUL PUTNEI
- 1871
Literatura serbarii dela Putna constitue un capitol prea bogat in date, pentru a ne gandi, catusi de putin,
si-1 prezentim, fie si in liniile lui generale. Mai ales ca.' alta e intentia acestor rnduri de mtroducere. Lucriri din
-cele mai tememice au ajuns s hotrascii atat asupra patemitith ideei acestui pelermaj, cat si a meritelor fieciruia
dintre fruntasi. Dacl ideen congresului n'a fost a lui Eminescu, in schimb lucrinle de organizare, secretariatul,
si nu numai cel administrativ, dar al raportunlor cu presa si cu diversi exponend ai intelectualiatii romanesti,
-deplasrile in interesul organizrii Inssi i, la Putna, participaren cea mai activa, n'au aflat un al doilea colaborator
mai entusiast ca dansul.
Mai putin extins este tusk' literatura, in intelesul restrans al cuvantului, determinatit de istoncul eveniment.
Cuvantarea festiv a lui Xenopol, despre care Hasdeu in ininiiciia lui de moment, sustmea ci este un pnlej de
-amar" Iciune sufleteasci 1) si cele dou cunoscute imnuri ale lui Alecsandn, reproduse in toate gazetele tumpului

climpreuni cu discursunle ocazionale ce se vor fi rostit, mai toad literatura inspirat de prIznuirea
dela Putria. Singur cenrea atent a presei din acea vreme ar putea desmormanta anume paguii inspirate, putnd
sta alturi de vibranta epistola." cu care Dumitru Brtianu raspundea apelului redactat, in numele comitetului
Dupi ce explicase in Columna lui Traian (II, 35, 23 August 1871) modvele pentru care n'a publicat nicio
relatiune chspreserbarea dela Puma, Hasdeu revine in numrul urmitor (Ibid., 32, 30 August 1871) i cu subtitlul

Stefan cel Mare si d. Tit-Livm Mamrescu serie urmitorul articol, cu atit mat interesant cu cat e cu totul
impotriva adeVrului:

Sunt doi ani de =le, de and junitnea romanA, in mornentul unei sublime inspiratium, concepe o mreati
sirbtoare a Romanimu pe mormntul celui mai ilustre erou al vietu Jamie dela Istru.
Scoala naponalist de pretuundem s'a gfhit pe datl a imbrtisa ca caldurti ideia, isbucnita din inima tinerei
generatium.

O serbare a Daciei in altarul dela Putna ar fi fost cel mai viguros simptom de reinviere pentru intregul neam
al lux Tratan.

La 15 August nu a fost o srbOtoare nationali in memoria lui Stefan cel Mare, ci o crudi parodia, tessuta si
pus in scen de cltr scoala cosmopolita' din Iasi sub perfida conducere a d-lui Maiorescu.
Romnimea mergea si ingenunche la cenusa lui Stefan ca
renasca in suflet sacra vpail a simpmilntului national, purificandu-se cat mat in grabI de ornbila cangrena' a cosmopolinsmului.
Vizutu-s'a Iasi vr'odati, ca cel invemnat s primeascl balsamul clitItoi de vieat tortnni dela vipera ce mereu
il otrvise?
Si cu toate acestea astfel s'a tntamplat.
DupO ce pllminse In sinul Parlamentalus Cu o alma vervi pe insusi printele doctrinei naponale, d-1
Liviu Maiorescu isbuti si-si strecoare in comitatul studenplor din Viena pe vreo cativa din nenoroco sli adepti,
can compromiseri cea mai frumoas conceptiune a tmerunu romane.
Pentru a face s tresalte Inimule i s se inalte cugetele din namtea strlucitei umbre a Sintului Stefan,
trebui ca tocmai un d-1 Xenopulos s tug cuvantarea festiva', a &Sir= afire ni arnifiste sufletul ca cea mat triad
impresnine. Ns= cu vieat, rut= pronuntat, nimic romnesc, total palid, nedefuut, vag; un cliscurs ce s'ar fi
putut rost la serbarea memorabila a on si arm blrbat insemnat din on si care parte a globulin plmantesc.
In numrul vutor vom publica o schit mai extinsi din panca unui martor ocular (nu s'a pubhcat mmtc, In
tuciun alt numdr. n.n.) despre cele petrecute In sacrul altar al celes mat mad glorie naponale, pnginte cu aka
-sfruntare de nelegiustele buze ce imblau mai denn57i nepentoarea memoria a marelut Bmut. Curand, foarte
-curand trebui spilata alma d-lui Matorescu si tutti quanta ...D.
32

www.dacoromanica.ro

POE.MUL PUTNEI

498

organizator, de catre Eminescu.

i Inca, poate el am fi departe sl putem semnala un adevirat monument literar.

i, fr doar i poate cl ar fi pleat, dad. ...

...Daca', allturi de palidele ceca ce nu inseamn ca n'au imprumutat solemnitItli prestigiul autorului lor
dad" allturi de palidele immui ale lui Alecsandri nu ar fi existnd o poemk cu adevirat sensationalk nu numai
pentru nivelul obicinuit al festivitatilor de acest fel, dar chiar pentru nivelul general al hteraturii timpului. Despre
acest poem se vorbeste pe larg in cartea lui T. V. 5tefanelli, ale carui amintiri, din cele cu care pneteni i neprieteni au slujit si de atatea alte ori au obnubilat memoria lut Etninescu, sunt printre cele mai credincioase.
Vom transcne pentru aceasta, pagirule In care 5tefanelh povesteste Intamplarea, descrie scena i exemplarul de
foaie voland de pe care comunicl poezia i sugereazi In treacit ipoteza ca poemul ar putea fi de Eminescu:
Am trebuit sa-1 parlsesc atuncea pe Errunescu, cici i eu si el aveam mult de lucro, dar cand
soarele incepu sl se ascunza dupa piscunle plduraticilor munp iari ne-am intahut. Acuma avea un
teanc de harto subsoarl p 11 purta co sine. L-ara intrebat ce fel de hartu sunt acelea si mi-a rispuns
ci este o poexte ce are sl o imparteascl a doua zi.
dat indati un exemplar din acea poezie pe
care incepui s. o citese co glas. Se vede di lui nu
placut cuna o citesc, ciict imi lul repede poezia
din mina i punand teancul Jos, inceph sal o citeascl el insup cu o deosebiti insuflepre,
stam nermscat, privind la dansul p ascultndu-1 glasul frumos cu care intona el deosebitele strofe ale
acestei poezu.

Adaricul sentiment co care citise Eirunescu poezia, Il emotionase astfel, incat nici nu observase cl.
in jurul nostru se strnse mai multi hmie care ascult p ea In falcate, cuprins de farmecul frumoasei
declaraapum a lui Emmescu. and sfarsi Emmescu, isbucni bravo! i mmunat I din mulpme. Enunescu
isi veril in fire si am putut observa cl era foarte nemulturmt de aplausul mulprnit. Repede

teancul de jos si se depirti spre partes pug manistini In direcpe spre sat. Eu ml tine= de dansul
acuma 11 intrebai de cine-i. poezta?

Nu ttu, zise el scurt, mai ca. brusc, dandu-mi sI. Inteleg, el doreste sI. curm cu
Si astzi dupl atatia ani, scnind aceste randuri, si avand inamtea mea emirs, exemplar de poesie cemi 1-a dat atunci Effuttescu, m intreb
autorul acestei poezii pe care a impartit-o Eminescu.
Eram atunci convms cl-i de Eminescu, care in modestia sa nu voeste s'o martunseasca, dar ea toate
cercetinle mele la Slavici p altu nu am putut afla autorul mci pan azi. Poezia este tipinta. in tipografia

Buciumului Roman din Iasi si are 24 de strofe. Eminescu a implrot-o In zma serbni intre
dar In &rile de seami ce au aprut asupra serbarit in ziarele din Romania nu am aflat-o =Ain reprodusl sau amintit1).

Problema paternitapi acestei ode ne-a preocupat ani de-a-randul i ne amintim

fi dat glas In coloaneleCuaniului, In 1932, In momentul cand d-1 G. ahnescu &Idea tiparului compacte si sensationale tente inechtedin Erainescu. Douai sunt chestiunile ce se pun, dupl cum poemul se presupune a fi sau a nu
de Eminescu.
Cum manuscrisele nu contin cleat vagi une, din epoca aceasta, in care sl se vorbeascl de 5tefan cel Mare 2)
T. V. 5tefanelli: Aminhn despre Eminescu, 1914, pag. 111-115.
In unul din caetele de Viena, rns. 2287, 24, co scrisul de Viena, acest crampeiu, in care apare, in alt ritm,
numele lui 5tefan:
E ca i cand
Soarele-ar apune pentru totdeauna
5i lumea-ar tl-mnea in intunenc

Etem. Se pare
cerul e-un palat de Imperator
Desert pustiu cad D-zeu e mort
De ce se par

Toate acestea immei umane

Pentruck doi oclu doi singuri ochi
S'a 'nchis pe lume.
0 Stefan 1 Stefan tu lummai * oricarui *

Te-ai Pins si am timas in intunenc

Sa* amintim tot aici, un incident, care ar fi putut Insemna un inceput de clarificare, clack' n'ar fi fost, cum s'a.
dovedit, In curnd, o fals alarmi.
Nu mid ne-a fost emopa cand, in Mihai Eminescu, Poeme inedde, nr. 3 din Biblioteca Iaplor, Editura LibrInei
Socec &
[1913], am dat peste cateva cramp= din poemul Putnei, dar cu versunle frante, in chipul acesta:
51 stninile plestute
51 harfa desfacuti
In salcia pletoasi

De care atarna
etc. etc.

iar la sarsitul brosuru, la pag. 64: Nota. Ongmalul acestor poeme se gaseste In colectia Academiei Romane..
Colecpa donati de d-1 Tau Mawrescup.

www.dacoromanica.ro

INCHINARE LUI TEFAN VODA

499

<de un cult a/ Voevodului, antia Ii va inchina si Doina din 1883, e inutil a mai pomem), cum pe de alta parte
colectule de foi volante nu ne-au livrat un atare text (si inca% ar trebui s dm de un text, pe care poetul sau
vreun familiar 1-ar fi autentificat)
timne ca rumai pe bazi de deductii si se pledeze pentru paternitatea - Eminescu. Un stuchu al imagunlor, al versificanei, al intorsitunlor oratonce si, mai mult, al conceptiei i nivelu/ui
acestei ode ar putea inlesm anume concluzu. Asa de pild, in 'Mea lui od tipriti, la mormintul lui Pumnul,
V. 19: Cd( i, ab! genitd mare . . . i, aici, V. 83: Ah! ccintd la mormntul etc. Ca lexic: V. 75: Dar spiritul sondead
fi 'n mufcbiulr etc. i rf g. 4(8 (stkEol y35), De-a: sonda ca-a ta privire. Imagina salciei pletoase apare In Un
roman (amplificare a junei poezu Dsn streindtate),
Impdrat fi Proletar jara harfei spnzurat in salce in Panorama
defertelciuntlor, ale cIrei inceputun arc poate p mai inmute de 1871:

Dar verut-a judecata si de s'Alai plngitoare

Cntirettil isi anini arfa lui tremutitoare

Este, dup aceea, intregul nivel, fiorul sacru ce se desprinde din fiecare strofa', strinsa compozine a poemei,
(care cu exceptia strofelor 15-18. 0 mamelor ~frie I .. se mentine la aceeap altitudine) dimpreuni cu
discrette psihologic se degaii din relanunea lui tefsnelli iati tot atatea motive pentru. (Numerotatia strofelor,
presupunnd c apartarle foil volante, ar ultra p ea intre particulantnle de epoci ale scrisului emmescian). i in cazul

acest i ea s'ar cuveru si ocupe un loe de frunte trufe poemele lui postume, alituri de Panorama defertdciumlor,
Gemenit, Diamantul Nordulta, etc.

Dar claci, totusi, poema nu e a lui Emmescu? Rimne s aflin- a a cui e, pentru a i-o restitui Cu toste onorurile, i pentruca e un ventabil tezaur dar p pentrucl a fcut obiectul admiratiei lui Emmescu. i cercetarea
trebue s-si pun ca prima intrebare: Cine din/re poepi noftri putea, la epoca aceasta, sd scrie un poem de amploarea,
perfecliunea p Malta mspirape a poemulus Putnei ?

[INCHINARE LUI gEFAN VODA]

1.

i strunile plesnite si harpa desfacut

In salda pletoasal, de care atarra
L'a Isterului rape, acuma este muta,
cantul ei de aur nu pot a-1 destept.

2. Ce vant tragand s'aude sub crengile plecate

Spre unda cristalina ce fuge sopotind,
umbrele din apa tot randuri mecate
Se par el 'asa' 'n urma o voce suspinand?

Durere ...
o

profunda cand Romania plange

Cu fruntea 'nfsurata de doliu la mormant;
Durere-i pretutindeni, durerea se rasfrnge
In valea si Carpatul ce-i romanesc pamant.
Ca valurile m'Arel ce 'n sanu-i se frmanta

15

spre un tarm sau stand.' se 'mping a se opri:

Asa durerea sparge o tara i s'avInt
Colo spre minastire la Putna a lov1.

Ne-am uitat mai atent la brosuri. Ea venez dela Iasii purta data de intrare in biblioteci: 1913. Cartea lui Stefanelh, augural isvor ce cunosteam, al poemului, punta data: 1914. Dar: cartea luiStefanelh e inregistrat In Junimea
Ltterard, X, tz, din Decemvne:t9t 3, lar/ judecind:clup Crefterea Cokepuntlor academice, unde brosura de Iasi e inregistrat, ea va fi apirut dupi Sept. 1913. Asa dar, brosura va fi cunoscuthextul poemului din cartea luiStefanelli.
Mat mult: toate poemele, Un roman, Cdfin Nebunul, etc. au versunle fr'nte, p zic medite p sunt luate din volumele
/ui Chendi

sa din 1927, dl. Octav

. . . Deductiuni mutile daci eram atent cu un rninut mai de vreme. In editia
Minar trece In lista editnlor din Pce7ule lui Emmescu p: Poeme :nade (editia Octav Minar, 1914).
32*

www.dacoromanica.ro

POEMUL PUTNEI

500

De printre muni, campie, din unghiuri deprtate

Din tirguri, municipii, cotune, un popor
De-acelag curat singe, se scoail s ja parte
La zi de srbtoare, la rugciune 'n cot.

20

Cu-a natiunii cruce, de secoli ferecat,

Ca pelerin sosegte la noua Golgoti
Unde eroul zace i trna-i fu uitat.
rcere ! ... Este ora acum a ne rug.
25

30

7. Max' ire -tie Doamne O Iehova mrire I

Ce vergi in noi durerea ca balsamul ceresc
curti inolidunea, nedemn. raogtenire,
La pragul casei tale, palat dumnezeesc.

8. Virtutea rotnineasel, virtutea strIlucit

De patrie gi lege, aid in sanctuar
Se gtie 'nmormintat. O dalbg zi-i sosit,
Poporul st 'n genunche s'o 'nvete la altar.

9.i imn de rugciune sub boltile btrine

Vibreazal cu putere, i fumul majestuos

De smirn, de ttniie, din vasele divine

Se urcl care timpl in nour luminos.

35

o.

40

St sus martiral lumii ce-i Dumnezeu putinte,

Iar jos ra lui picioare mormintul umiht
Al omului, in care un snop de oseminte
E-o min: de cenugA, odor nepretuit.

t. Din ast catacombl i muced gi rece,

Din ist sicriu de ghiata in noapte 'nfgurat
Cu giulgiul neps'rii, un fulger iaca trece
de-a virtutii raze tot templu-i decorat.
45

iz. In nimbul ce 'ncunun mormintul se zregte:

Grumzegtii i Balta i Ciceu,
Dumbrava rogA, Baia i cum inglbinegte
Floasa semiluna.' la Racova de greu.

50

13. Dar printre fum i lupte in cercul de lumin

Se vd ceregd casteluri de-a lui Hristos trii,
intre de-i Putna in care-adinc se 'nchin
Lui stefan Vod astzi ai Romniei fli.

www.dacoromanica.ro

INCHINARE LUI STEFAN VODA

55

14. Aice e &nana cea plin de mrire,

De sinta pietate, de-al patriei amor;
Aice-i eroismul ce trnet de 'ngrozire
Fu dusmanilor trei sfrmand trufia lor.
5. O mamelor rorrIne 1 aduceti-v' aminte

60

C dintre voi fu una: Elena, ce ne-a dat

A patriei mtire 1 Si clnd lipii fierbinte
La sInul vostru pruncul, ii dati un srutat,
16. Un srutat de mam, extas de bucurie
Ce numai sus in ceruri se poate repetk
In numele lui Stefan il dati s reinvie,
duceti pruncul vostru la Putna '1 inchini.

85

70

75

80

17. lar tu junime verde, la ist isvor de vieat

Cu unde de virtute ce-i a mrirei loc:
iubi tara, a o iubi invat
'n el inirn, suflet cleste-ti ca 'ntr'un foc.
Asa junime scump, frumoasI auror
A patriei romne Al vostru viitor,
Si-al natiunii soare, din a virtutii horl
Se naste, v surAde, v catI cu amor.

In leagnul de moarte vederea nu ptrunde

noapte fr ziu, cI-i soarele apus;
Dar spiritul sondeaz i 'n muschiul lui, fecunde
Seminti de lauri aire: ca Stefan v'au depus.
zo. Din turnul mnstirei cu fruntea 'ncruntit
De patru secoli cnt un glas armonios
Si-a lui vibrare dulce de-aram curtit
Prin flcri intreite, e imn religios.
21. E-a clopotului Buga, suspin si lamentare
Ce-a muntilor ecouri de freamt le-au implut.
Ah! danta la mormIntul ce astzi e 'n serbare
a glasu-ti pentru lume i cer este fcut.

85

22. Te leagn pe vInturi, si-a ta melancolie

Misterioas limb in inim lovind,
F lacrime s curg, colo a 'n vesnicie
Eroul s tresalte, al au glas auzind

www.dacoromanica.ro

5ot

502

POEMUL PUTNEI

Si strunile plesnite, si harpa desflcut5.

90

In salcia pletoasi, de care atirni

L'a Isterului rape, acuma este mud.'
Si cntul ei de aur nu pot a-I destept.

0 munti si vi profunde, oh! dati-mi pentru-un nume

Sublima voastra voce, d."-i trist sufletul meu.
95

Dar bardul nu, nu cint5.... el plinge si-apoi spune:

0 Stefan 1 tu esti mare:si la mormntul au I

www.dacoromanica.ro

NOTE
S.MS-UL ELENA
2259,1-14 V.
(la fiecare titlu, s'a notat in parantez pagina din sub-manuscris)

ELENA (pag. x-2 v.) cf. Mortua est la Note ,ri Variante.

LA 0 ARTISTA (pag. 3-3 v.) cf. Note fi Variante.

SERATA (pag. 3 v.-7 v.). Publicad de E. Chertdi intini in Vointa NationaLi din 25 Decemvrie 2904 si
2poi in M. Eminescu, Poezis Postume, Minerva, 1905, pa.g. 1-9, sub titlul Ondina. Este, asa cum s'a menponat,
In mtroducerea la Anexe, transcrierea combinad a doua versiuni pentra inlesnire le vom spune: Ondina I 0
pe care, din intemeiate motive, noi le tipnm separat. Int.= India forma, datat 1866, purdnd titlul
ondina
Serata i copiat in s.ms.-ul Elena, la 1867 0 a doua forma, purtind, aceasta, titlul Ondina 0 copiat in s.ms.-ul
Chencli.
putine deosebiri pe care le afla
Marta, la 1870 sunt diferente mai importante, deck acelea
Consequent principiului sail de a combina o form clt mai artistick Chendi a ales o forma de ici, una de colo
si a inglobat in descrierea din Note caracterele amAndoror versiunilor. Numerotarea strofelor de Eminescu
nu se aplicl decat la Ondina
Serata (aliis Ondina I) nu are strofe numerotate. Din dtfente lacune ale textului se vede a fi o o5pie de pe
un text anterior. Aplicapile ulterioare, ce preced trecerea spre a doua versiune, se intelege c apartin ace-steia din
urma. Variante pentru Ondina I in ms. 2254,18-18 V. unde se gsesc doar 3 strofe, a 2-a, a 5-a, a 28-a cele
s.ms.-ul Elena:
-c-Oteva ecuatii, indlnite

22j4,1-18
4,18-18 v.
15. Mina ca de[-a] spaimelor zOni.
Str. a 2-a: 13. i calul turbat;
Sir. a y-a: 33. Ca cerbul ce sboad din cretet de stanci >Ca c.c. s'alt in crestet d.s.; 36. I. sboru-i pu38. In coama Cu vAnt > [Cu] coama in Ont.
ternic 0 mare;
Sir. a 28-a: 267. Tot sufletti-i tAnO;r, t. s.-i. e.;
Descrie ca bine de miere.

168. II varsa in coardele sale;

169. II vars cu-amor;

Seraph: putere

antec: lege

Colorile legile
Stelle:
Soarele: Univers > Tot

Mama: complexul lor.

AMICULLII FILIMON LEA (pag. 7 v.-9 v.) cf. Note

Variante.

JUNII CORRUPTI (pag. 9 v.II v.) cf. Note fi Variante.

RESIGNATIU.NE (pag. 12-14 v.). Pentru anume sugestii biografice, ca neputind de determinat Inca, transcriem unnatoarea notita, ca care Schiller insotea poeziile Der ICarapf 0. Resignation, tiprite kW In Rheinirebe
Thalia, 1786. India purta titlul: Libertinaj (in vechiul sens) al pasiunii i adaosul: and Laura s'a mdritat in 5782.
Nota se referea la amindoul: Mi-am fcut ca adt mai putin scrupul sa admit aceast poezie i urrnatoarea,
Resignaltune, ca cAt wept dela cititori sa-mi fad.' dreptate i s nu asemuiasca o exaltare pasionall ca un sistem

www.dacoromanica.ro

ANEXE

504

filosofic nici desperarea unui amant imaginar drept profesmnea de credint a poetului. Altminteri ar trebui
plangem pe poetul dramatic ce-si poate rareon desvolta intriga fr s amestece un scelerat lar Milton si Klopstock
ar fi deci cu atit mai perversi cu cat au reusit mai bine ca oricine in zugrvirea demonilor I.
Resignatiuns poart In Thalia, 1786, urmItorul adaos In titlu: Bine Pbantasie. Totusi, dreptatea pare s. fie de partea
biografilor dud privesc aceste impetuoase poeme, ca foarte personale si dud recomand s fie citite in redactarea
lor originar, nu In aceea Indulcit, de mai trziu. Srhiller si Charlotte, scrie Wolfgang Golther, biruis' er In a lor
4 Gigantic:1 lupt a datonei, asa cA niciun repro nu poate fi formulat cii privire la relatille lor .
Tiprit pentni India dad In Intregime, alci, Redgnaltune, despre care se poate spune c e tradus Cu mult
ibertate reprezint, totusi, unul din cele mat Interesante documente din adolescenta poetului.

S MS-UL MARTA
2259,15--51

.r. DE CE S.A MORI TU? (pag. 16-16 v.). Tiprit de Chendi, intaiu in Semehatorul, II, 9 Martie 1903, apoi
In op. dt., pag. 14-15, numai ea variantele versunlor 3 si 4. Ca preste tot, select:le arbitrat a variantelor. Acelast principiu si In edina Cuna (pag. 83), care anunta Indreptri dupi manuscris.
2.

DE-A,S'I MUM. OR/ DE-.AI MORE (pag. 16

Tiprit de Chendi intaiu in Semndtorul, II, 13 Apr.

903, apoi In op. cit., pag. 16-17, cu titlul redus i cu suprimarea strofelor 6, 7, 8 si 9, reintegrate la Note,
pag. 266. E,ditia Cuza, pag. 84, o tipreste intreag.

De-aj mini, se mai afl In InS.

2262,3,

CU 1111 SCTIS /1:12i

vechiu, cca. 1867-1868, pe o fill de coat% tipic

brouillonar, dimpreun co o strof Cd vieata-i un barmu

(din Morlaca est), cu Doi /Lori si o poezie Inrudit:
O stea pin cerscri
care desi lsati de o parte din cdpia s.-ms.-ului Marta se ttanscrie, aici, pentruc face parte
din aceeasi familie de motive.
Variantele din 2262, 3, se raport, evident, la textul din Anexe. Pentru mai usoari orientare ele se aseaz pe
grape (stxofe).
2262,1

Titlu: De-asi muri su de-a muri;

2. P.I.p.s.s. pe s.t.;
3. Si buza ta m'atrage i ocho ne invat > $1 gura ta etc.;
4. Cand tinem fericirea
cum trebue s iubim > C.t.f. pe san cum s'o mbitn;
6. Crezi c'o s 'ncet din cenuri mai mult a te mbi > C.c'o s.'n d. stele m.m.a.ti.;
7. i o s sbor In pace
pin lumile de soare > Si-o s petrec In pace etc.;
8. In cari-oiu vieiui (sic);
rt. De-i auzi cum triad suflarea unei soapte;
ta. Te-atinge tremurnd;
13. De-i auzi vr-o arpl s.p.;
14. V.c.i.n. ce tip pin ruini; _ x.SAtiicApeanopii, de intuneric mare
> S stti cA pintr-a n.d.I.m. ;
16. Cu arum surd eu vin > La tine dragi' vin;
x9. pittuluil;
zo. i sfitdi tAl elcoti;
21. Dar de-ai mun tu Inger de palltd lumina.",
22. Ce-as face eu atuncia o mare Dumnezeu? > 0 ce
m'as face-atuncia etc.;

25. I.v.d.c. oiu plange al tn. >I.v.d.c. a plartge a.t.n.;

27. Canta-te-voin cu dui ce rompe 'n albe spume;
28. Un tnn fr noroc.
29. Si voni primbla durerea-mi prin roan necunosc-ute;
30. ser pin;
32. Pin
31. pin pustii 6:cute;
mum din ceriu;
33. Pn ce btrin i palid cu capul ples ca stinca;
34. Voiu rompe de pe lir-mi C.C.11.M.S.;
35 Si
vom > Si mu culca i.p.i m.a.;
36. Un bard pustni nebun > i capul meu nebun.
.226'20.

[0 STEA PIN CERLTRI

O stea pin ceruri o vad c trece

Si eu un nume i-am pus din sbor
Nunaele une Mime rece
Earl flor.
1) G. Calinescu, Opera lui Mibai Emmescu, III, 1935, pag. 307.

www.dacoromanica.ro

NOTE

50

Ea nerzuti acum se stinge

Ninleni in sboru-i n-o a utmitit
Numai un ochm singur umed* o plinge
Caci-o-a mbit.

riti de ce stelei i-am dat un nume

Numele unui suflet tidt
Ce acum palid, uitat de lume
A 'mbitrinit?

lo

PentrucA ochiul ce lictimeazi

Dupi-acea steaul care s'a stins
Este-al meu suflet ce mediteazi
E ochiul meu plans.

15

DOI A.,STR/ (pag. 17). Publicati intii de Chendi, op. di., pag. zo.
Cea mai veche versiune In ms. 2262,3, despre care s'a amintit i pare si fie din 1868-1869. Variantele le-

dm mai jos.
A doua versiune e aceea din s.ms.-ul Marta, cca. 1870. cf. Anexe.
A treia versiune se afli In ms. 2255,3oz, pe o scnsoare a fratelui su erban,expediatit din Botoani, 30/x1/872.,

prin care i se ficeau repropri al nu s'a scris la Univermate (In Berlin). Aa dar, cronologic, se situlazi dupi
aceasta. E un sexis de Berlin, ezcelent reper grafologic, i care arati el la aceasti dati Ind mai lucra la s.ms.-ul
Marta. Dealtminteri strofa a 2-a din aceast versmne e redactati hull pe fila respectivi din s.ms.-ul Marta. Le
deosebete intruatva ortografia.
Si adlogim el in 11372 Incearcit i o a 3-a strof.
2262,5

M'annecat seninul;
5. Am vi..zut divmul > A. privit d.;
ro. Stai a.s.i.c.;
ri. Pieptul meu e jale.
22ff,302

8. Inger de himine;

9. Inger de noroc;

Am vizut doi astri

Stailucind albastri

Sub o frunte 'n vis

M'a 'nnecat seninul
C.nd priviiu* divinul
Bilndul lot sues.
mi-am zis in mine:
lager cu lumine
De-un adanc noroc .
Din a vietii tale
Infloriti cale
Cum nu stai in loc.

In a ta privire (a)
Cu intreagi-mi fire
(a) Te-ali privi
N'o privire.
UNDA SPUMA (pag. 17 v.).Publicati intiiu in Semeiatorul, II, 13 Apr. 1903 i Chendi, Postame, pag.
Indicatie greiti In privinta strofei a 3-a. Mari de strofa a 2-a toste celelalte 3 au variante.
Editia Cura indici: Revista Sinziana An. 1913. Iaqi.
Mel la indicele anului I, nici In rreo alti pagmi a revistei, care lacepe la Noemvrie 1912 i sfrete In Octomvrie
1913, nu se dB, nimic. Scrisul lui Al. Sadi-Ionescu a notat pe numbs' ul ro-12 (Aug.-Oct. 1913). apdrat in Mari, r.92.4.

5-6. Lumea-adormui nu vede sboru- i

Eu singur numai o-am urmirit;
9. Spuneti-mi role stelei > titi de ce stelei etc.;
Nimeni n'o vede and ea se stinge > Ea nevizuti etc.;
x2. Sti pe musit?

O STEA PIN CERETRI..

www.dacoromanica.ro

;06

ANEXE
PRIN NOPTI TACUTE (pag. 17 v.i8). Publicat intm in editia Cuza, pag. 73.

CAND PRIVE,STI OGLINDA MAREI (pag. 18-18 v.). Publicat imam in editia Cuza, pag. 82.
MORTUA EST (pag. t8 v.-20 v.) cf. capitolul respectiv la Note fi Variante.

CAND
(pag. zo v.-2i). Publicati indiu in Chends, Postume, pag. zi-22. Indicatia: S'a suprimat strofa
dela inceput, pe care o di la Note. Editia Cuna: Prima strofi adalugati dupl manuscris .
CAND MAREA . . . (pag. 21). Imam in Chendi, Post., 24-25. Ed. Cuza: Cu indreptin dupi manu sera .
IQ. ONDINA (pag. 21 v.-25). Am anuntit la mtroducerea Anexelor, cum si la Serata (Ondina l), in ce misuri versiurule acestea se cuveniau tiparite aparte.

Studiul evolutiei acestui motiv se va putea face, intr'un chip satisficitor, abta clad vom fi publicat in sectiunea
Postumelor, versiunea Eco u! din fereartrel (alias Ondina III), redactat ca aproxtmatie in 1872, unde se afla int ercalat.
Sara pe deal.

Centorul poate urmiri, de pe acum o serie de diferente ortografice intre Ondina I i Ondina II, ale drei concluzil

sunt la indemana orlon: D. p.:

15. llni (I), lin (II);
17. amps, asphalt (I), mix, asfait (II);
27. candrii (I), cantirei (II);
49. danciandele (1), dantianadele (II);
51. zeplayru (I si II);
53. lirele (1), lyrele (II);
52. rurrifele (I), nYmPheie (Il");
-56. citere (I), cytere (II). etc.
Am amintit, la capitolul Din strifintitate, a in acelasi numir al Familiei (II, zi, 17/29 Iuhe 1866) V. Ranta Buticescu
4ncepe publicares unui study/ despre Datinele poporului roman. Fn. a trage vreo concluzie, pasagiul despre s Lin

Lin marmalia poste fi retmut pentru valoarea lui =rinsed:

In colinda aceasta [de Camilla, In Transilvania, pe sub Meses] dup tot sirul se clad cu o melo die
doinici exclainatiunea o Lin Lin marmahn. Ce va si zici esclamatamea aceasta?
Cuvantul Lin nos roman' u 1-am prmut char dela Greci. Linos a fost la Greci un poet si un om latelept
t cade In;tunpurile cele mai primitive ale cultures grecesti. Dela acesta a invitat Orfeu citera i acesta
a asez,at leaganul cultures, filosofiet si a tuntes generale in tinutul Tesahei, in locul si patria cea romantid
a muzelor. Moartea lui Linos fu pncinuit prin Febus, cu care rivaliza in cantare si dela el va incepe esclamanunea de durere Linos care fu cantata'. de Greci pIni dram, i despre care zice Omer, cl se cand de
coph, mal ales la storsul vmului ca o melodic moale, tanguttoare. Deis Greci, precum ni spune Ero dot
i Esichms, cantares Linos fu propagati mai la toate popoarele risntene, la cari Iasi prm astit cantare
nu se geles Linos intru atata, ci era o escla.matiune ca care se plange junia de curand trecut .
xi. REPLICI (pag. 25-25v.). Tipirit. India in Semineltorul, II, 9 Marne 1903, apoi in Chendi, Post., 26-27. Su-

iprimi:doui strofe, pe care le pubhcl la Note.

VIEATA MEA FU ZIUA (pag. 25 v.-26). Intliu, in Chench, Post., 28-29.
LA 0 ARTISTA (pag. 26-26 v.). Am amintit in capitolul La o artist, unde s'a precizat ci cele 2 poesii,
sense la epoci deosebite, nu sunt inspirate de aceeasi artist', ci eroma acestei poezii postume este Carlotta Patti,
-candreata, ce in Martie 1869, &idea un concert in Teatrul National.
Romelnul (XIII, Miercuri, iz Martie 1869) pubhci urmtoarea nott, pe care o repet si in numirul su de Vineri,
I4 Marne:
CARLOTTA PATTI

Bucurestitil, aceasti capitall orsintali, care din zi in as, c'o ripeziciune necrezut i indnde renumele in lumea intreaga, a fost pe rand vizitati de toate celebrittile artatice contunporane.
Aceea
care o va vizita acum este din acelea, can au avut in tot deauna un mai strlucit succes. Nu este un
instrument pe care escell, fi char pink' la perfecaune, d-soara Carlotta Patti ; darai divin al unes voci
adorabde
mliestnei celei mai rare a candri[s] este partea ce a ficut arnica naturi acestei cantatrice
celebre.

D-ra Patti va fi insond In cilitoria sa de d. Teodor Ritter, pianist compozitor, de d, Sarasate,

prim viohn dela Conservatorul din Pans, de d. Marochetti, banton, ss de d. Gallas, organist acornpaniator, tots artists foarte cunoscun i chstuisi. Vom avea dark rara ocaziune d'a auzi nu =mat o

www.dacoromanica.ro

NOTE

507

celebritate ca d-ra Patti, dari inca o societate intreagi de articti aksi, ale ctela mente ct valoare sunt
prea bine cunoscute iubitonlor de arta, pentru ca s'avem nevoie d'o reclama, pe cate ins o va face
In curand cu o iresistibiLa autontate, cel dintam concert dat d'aceast societate.
*

Romeinul din 17-18 Marte 1869, publica un-ti:atonal anunt: CARLOTTA PATTI. Mercad la 19 Marte va
-avea loc la Teatrul Naponal Concertul dat de catri." d-ra Carlotta Patti, d-oh Theodor Ritter, pianist compozitore,
Sarasatte, violotust, Prom, banton ci Gallois, acompaniatore. Anuntul se repeta ci in turnar' til din 19 Marte 1869,
Acelaci anunt, Cu mici varialiuni de redacte in: Trompeta Carpafilor (VII, 712, Duminica, 9/21 Mart 1869) ci
Ilfonitorui(nr. 57, Miercuri 12/24 Martie 2869),
Foita Romdtudui de Simbatil zz Martie 1869, publica o dare de seama entusiasta', ale are sugestii pentru

identificarea eroinei sunt de prim ordin. O transcriem, cu mici i neinsernnate corecturi ortografice:
DOMNISOARA CARLOTTA PATTI

O multune imens atras d'un nume celebra Implea sala. Un psi-ter ales, unde am vazut mai
multi din articti noctri cei mai mbiti; loje strlucinde de atlas ci dantele, dar mai stralucit prin rapitoarele tete ce se ridtca cu gratie i rociau d'o dormi ce nu se poate stapini; o galerie de persoane
ce simpau eaprettuau, acesta era pubhcul care se framinta de nerabdarea d'a vedea riclicandu-se perdeaua
ce ascundea Zeita, d'a asculta ci admira.

In fine se radica acea perdea. Rabdare Nu este inca Ea ...

Abia o margine din josul rochiei se zarecte, c'aplausele de bund venire vibreaz in toma sala. Car-

lotta Patti este in tata pubhcului I Pe catad panul preludl supt degetele dibace ale d-ltu Gallcus,

timare ici zice E frumoasi I. Aceasta nu face inciodata. rau. Frumusetea penelor paserei nu ja nimic
din farmecul ctripiri
Dara Ea, ce mce oare, pe calad cu modesta ci lina asecurare ce d conctiinta valorh sale, preimbl
privirea-i incintatoare in jurul saki?

Nu e timp de cugetare cele d'intaiu note ale Cavatinei din Linda sunt aruncate in aer ci toti
caut ramura pe care se ascunde paserica miraculoas caci ceca ce s'aude nu poate veni dela acea
feme, oncat de 'ncantatoare ar fi care cede colo, linictita in fati-ne, cu gura abia intredesclaisa I
Si ca toste acestea ea este uffiastra pasarla!
A / n'auzisem niciodata cantand.

'ac ce mi-a zis un artist atat de serios pe cat este ci distins.

N'am auzit pana acum cantnd I
laca
zicea cea mai mare parte din public.
Aplause mtusiaste rechamara in doul randun pe marea cantatrice ci top, mult timp dupl ce ea
acorduri s'auzit nu acorduri, nu note
dispruse, rimaneau tumiti c'ascultau, ascultau inca, cand
dar ce erau?
Ceva dulce, armonios, hmpede ca perle ce cad ca ploma in unda:
D. Teodor Ritter
era la piano.
5'afi1ul nu zice decat:
Gavotte et Musette Bach.

Le TourbillardRitter.
Sarman aficI

ploaia de perle aduce tunee de aplausel

[Proni cant o arie din Lucrepa Borga

Sarasate pe violina: Reminiscm,tele din Marta].

spune acera ce le umplea prea mult.

Zece mmute de mterval detera ocaziune tuturor irumelor
Apoi perdeaua se radica din nou, pentru a ne face s'auzim Ave Maria, esecutat cii adevarat simphatate a ruglciumi de Diva, de d-mi Sarasate ci Ritter. Dup aceasta: romanta din Ballo in Maschera, urmat de Quatuorul din Rigoletto ci de crintul Bracomarului, compus de executorele, doran Ritter.

Acum furtuna seratei, da era o adevarat tartana' acele aplause, cari urmarl La festa. Bisat cu
stanunt, generoasa artista multa= pubhcului c'un gratios miras ci cu ... Un clat de rive (un rsunet
Dar ce ras! Arde ras). Astfel se numecte -rornanta ce nu este in adevir, decat un ras armonizat.
cristalm: laca cuvintele ce ne convm. Cat ins sunt ele de palide, pentru a apune cera ce este
rsul domnicoare Pattt
Acum nu mai aplaudau mande, ci vocile strigau bravo pe toste tonunle I Intusiasmul era in cuhne,
mergea pana la ura 1 ...
eo dulce coptire
Ochu luceau, nimile bteau
Emotiunea era aumbile pe cat i vizibile.
trecea prin toat sala pina la caderea cortmu cure anunta sfarcitul concertului.
Se multumecte, dupa aceea, d-lui Eugentu Gouffier, bunul geniu al concerturdor dloarei Patti
miza trecerea stelei, pe la noi.
O bun date de seami ci in Monitorul, nr. 65 de Vmeri, zr Martieiz Aprille 1869, deci a doua

www.dacoromanica.ro

i se dato
7.1

dup5. concett.

ANEXE

5o8

Urmeaza, la cererile tepetate ale publicului, Inc trei concette si, in drum spre Constantinopol, popas la
Galati..Almanabul muzical pe Igif al lui Theodor Th. Burada trece In efemeridele lunit Martie:
Joi. Cuvioasa Matrona: x-ul Concert dat In Galatz de celeb. Carlotta Patti. 1869.

27 Martie /8 Aprilie,

Pentru surplus de amanunte, texte i sugestu s se consulte: Perpessicius, Carlotta Patti tau una din oartistev
Revista Fundatiilor Regale, VI, 7, i Iulie 1939,

Tipariti intaiu de Chencli, op. cit., pag. 30, dar numai psi-tea I, adicl sonetul. La Note tipareste i chstihurile, Insotindu-le de recomandarea: Urmeaza." sub acelasi ntlu, urmtoarea poezie confuza..
In rus. 2262, j2)*2 v. se afl ciornele celor z prti, dimpreun cu titlul, In creion, Sonnet k Carlotta Patti. Scrisut

e unul din cele mai interesante, prin lipsa total de caligrafie, realizat, totust, in versurile In creion. E un seria
care dezorienteaz. Acelasi scris i In versuri ale poemei Arghir despre cari vorbeste In amintirile sale St. Cacoveanu.
Pentru valoarea lor documentara., ttanscriem ciomele in ordinea in care s'au succedat, cu bogatele lor variante
(d. p. subsol, V. zo : idea 'nfratiret), i cu variatia lor de ritmun, lasand fiecarnia sugestiile, cate se desprind din exercitiile acestea de improvizatie. (Dou saptamani mai tamal, exercitii de acelasi fel, In elegia La moartea principelui
cf. capttolul respectiv).

SONNET LA CARLOTTA PATTI

Ritmuri diferite, arpegiate, pe tema ce va prinde mae jos consistenla

Dar te-aud tu ce prin lume

Treci ca gandul cel de aun
Ce-un poet cu. fruntea 'n laur
O viseaza

Nu-i artista o scantee

Pe un val amar
Nu-i reflectul une zee
Ci e zeea chtar

Te-am vzut o stea

Ce ca lebada ce cnt
Canti pe-a vtetii mal de flori
Peste bastne de opal (a)

ant-un val

(a) P. visuri de opal.

Mai jos,stingbere:

Mandr este caci ea ste

ea Italia
Pe verso (j2

Geniul este un trandafir

Cu foi de laur
El creste numat intfun ponr (a)
De aur
(a) Ce creste etc.
fot in ritmul trobaie, un singar vers
Cand privesc la stele el sdipesc in ceri
Dupd ama, oseilelnd tedre alexandrini i forme! !trece!, poezia prinde consisteng ( numerotalia vcruurttor
pentru fletare din cele 2 phi;
fuelle de alce). Pentru mai upard urnarire, foksim A. ,ri /3:

separata?

[A.]Credeam en c steaua-ti e-un suflet de inger

Ce tremur 'n ceruri, un cuget de aur
Ce-si-unc' a lui raze 'n o luna de laur
Cu-al cantului dar
t. Se zice cA steaua e suflet de Inger > Crezut-am cA steaua e s.d.I.;

www.dacoromanica.ro

3. Ce-arunc'a lui taze prin frunze de laur..

NOTE

509

tu interpret-a cerestilor plingeri

Credeam a esti chipul ce palida stell
Desemna p'o frunte de un& rebela
Pe valul amar

Dar astzi poetul cu imma 'n ceruri

Ripit d'a ta voce In raiu de mysteruri
'aduce a mime
cerul deschis
Vazut-a un geruu tnnand* reveria
P'o arpa.' d[e] aur c'un Ave Maria
'n Tine cutioaste sublimul siu vis

10

[B.)

1. Cum lebada viata ei toata

Viseaza un cantee divin
Nu cantecul undei mormde
Pe luciul mate' senin
Cum galbena luncl viseaza
O &n'A intreagl d'un cant
Nu cantecul emei cel aspru

Nu arpa lui Eol in vant

Ca-o doin din c.ea-lalt1 lame
10

Un gind

Cantata d'un inger din cena

o idee o =une
Un vis de sublime placed

Ast-fel Romania uttata 'n Carpatul cel ars si batran

Visat-a de glasu/ tau dulce si cantu-ti de dorare plin.
15

5. Cum lebada sue ea ca glasul ce ese din luciul adnc

Sant innitni de lebede stinse cen valuri eteme se pling
Ast-fel Romania ea sue cA glasul tau dulce divin
Italia sora ei numai putut-a s-1 poarte in sin

Ea clara acum te saluti, ea 'n visul ei te-a presupus

Tu vii ca un cantee d'o sof la sora ce 'n lume s'a dus.
5. 5i tu interpret-a a cerului* > i tu etc.;

6. Ai fi > Nu esti decat chipul ce palicia steli > Nu-at fi decit etc.

5-8. Artista ce canta cu imma 'n plangen

E ca i reflectul ce panda stela
Desemni pe frunte d'o undi rebela
Pe va/ul amar.

3. Ce-apoi de cer indelirati*> Nu cntecul etc.;

7-8. Ce-apoi filomela 'n durere
Il vara' pe lume plingand
9-12. Reinad ,ri In forma dirtsh, identicd en redaclia din 22;9, 26-26 v., dela carel/la:rae urmeazd numai dishbum.
14. Visat-a vista ei toata de dorure > Visat-a de glasul etc ,
16. Snt glasun [apusel i moarte ce 'n valuri
eterne se plang > E suflet de lebd suma. > Sant uumi etc.,
18. Italia
17. Astfel R.e.s.c.g.t. dulce frumos;
forme[ze] >
dulce[a] sa* sota nscut-o-a in vis > Italia sora ei numai putut-a s-1 forme in sin (porte:
19. Romama doar te salud. in ganpoarte In san =.-adicd a pdralrit pe forme Inainte de a fi scris in san;

duri > Ea d.a.t.s. ea 'n visu-i* te-a presupus,

zo. Tu vu ca idea 'nfraprei la cel ce 'n pusuuri s'a dus ) T.v.
.c.u. cantee ce 'n aspre > T.v.c.u. cant* a* sororei la sera etc

www.dacoromanica.ro

ANEXE

510

STEAUA TrLET7/ (pag. 26 v.). Titlu vechiu: CAND NORTI

IntAiu, in Cuza, 73. Nedatat. Data la
Cuza, 1869, dedusi. S'A se compare ca Fragment, penultima poezie din sans.-ul Marta.

CAND SUFLETU-MI NOAPTEA

(pag. 27). Prim titlu pentru: INGER. DE RAZA Cf. capitolui

respectiv la Note fi Variante.

6. E INGERUL TAU 0E. UM.BRA TA? (pag. 27-28). Prim tila pentra INGER g DEMON. Cf. capitolut
respectiv la Note fi Variante.

MURE,STANU (pag. 28-28v.). Tipinti de Al. T. Dimitrescu, Chendi, Caza, in o versiune sau alta a
poemului dramatic. Toate observatille refentoare la editarea acestor versiuni dramatice se amada' pentru la timpul

local lor.
Ceea ce se cuvine spus, este ci versiunea aceasta din s.ms.-ul Marta e incorporati anume, la nr. 27, si limitati
la numat atita, ca un monolog autonom, in tunp ce filele ce-1 continui (aceeasi hArtie, acelasi scris si chiar aceleasi arme

de cear- rosie) se intAlnesc In ms. 2274, 74-8.r v., ?me() versiune dramatici, la care incorporeazi si file din alte
epoci. Una din aste pagini poart data 1869.
CHRIST (pag. 29-29 v.). Publicati india de Chendi, op. cit., pag. 31-32. Ca si pentru Ondina tipirim,
numai versiunea din s.ms.-ul Marta. Adaosurile ultenoare vor fi raportate la versiunea din 228y, 99zoo, intitulat
Dumnezeu om, mult mai desvoltati si apartinAnd ardor 1872-1873, vecina ca Umbre pe pdnza vremei (Impdrat
Proletar II), o adevirat postumi aceea. Cu acel prilej se vor anexa si vanantele din 2290, 77-79.

29. DE-AS. AVE (pag. 3o) cf. Note fi Variante.

20. INGERE PALID (pag. 30 v.). Nenprit ruci la Chendi, nici la Caza. Din aceeasi vitst, in ms. 2279, 21y,
o poezie neterminat: Copild, angel de hallare.
Alte motive, din aceast continu angelofille, se vor grupa la Posturne.

2x. CINE-IP (pag. 30 v.-31). Tipiriti, ca multe erori, Intlu, in ed. Caza, pag. 72.
Ca gi monologul din Murefanu, Cine-s? e detasat din piesa de teatru Mira, din ms. 2274, 72-72 V.
Era cAntecul ce zicea, la sfAtsitul piesii, Malo. Avea 7 strofe. In s.ms.-ul Marta are 6 strofe.
Cu aproximatie la 1872, textul acesta din s.ms. Marta pritneste modificiri, ce se intilnesc In acela,i timp i 'n,
Mira. Ele vor figura, mai ales, la teatru.
Steaua mirei jigureazd' de doud ori. Odatd: subtitlu simultan, ea In transcriera noastrd. A doua oard: c.ca 1872,
marginal ca semnul intrebdrii
Steaua m'Arel?
Pentru ce, se inlelege. Versunle si cuvintele sterse sunt, precuro,
s'a mentionat, ale reviziei din 1881.
22. ECTOR.

ANDROMACHE (pag. 31-31 v.). Publicati indi de Chendi, op. cit., pag. tz-23. Excelenta

traducerii, raportati la epoca' bi initiativele interesante reies si mai bine in evident, dad o comparim ca o traduceredin aceeasi vreme, a lui Iacob Negruzzi.
Si amintim una din initiative. Versal 2 din original sunA: Pf7o Acbil mit den unnabbarn Hiinden. La Eminescu:Unde AbIl cu-a sale neapropiali mdne, pe care ne-am ingiduit a-I accentua: nedpropiali gi care, silabic, se desface
ne-pro-ps-al: md-ne,
ca mdinile neapropsabile, inaccesikle, exact ca traducere si ingenios ca lexic. In niciun caz: neapropiate mdne cum ttanscrie, ca la Chendi si Caza, d-1 G. Chnescu, Opera lui Mibai Emmescu, ifi, 306 si nici neinvinse
mdne, ca in traducerea bui Iacob Negruzzi.

ADIO A LUI HECTOR

din Schiller

Vrei sA mA lavi Hector, si te desparti de mine

S'alergi ande Adule ca neinvinse mine
Aduce lui Patrocle sacnficiu cumplit,
Cine pe copilu-ti va inv'Ata oare
Arcul s'A incoarde, zeii si onoare
CAnd de negrul Xantus vei fi inglutit?

Iacob Negruzzi. Poesis, Bucuresti, Socec & Co., 1872, pag 221-222.

www.dacoromanica.ro

NOTE

51)

Sterge-a tale lacrimi, scumpa mea sotie

Un ferbinte dor mg cheam 'n
Vezi ace3ti doi umeri poarta
Astyanaic ramte in divina pug'
Ca salvator al patnei Hector vra s caza
noi ne vedem =rap in Elysium.

n'am sail mai aud a amielor sunare

feral du viteaz va rugmi 'n uitare
Al lux Priam eroic snge va pen
Ai sa te duci in tgrmun sect, intunecoase
Uncle Cocytus pange prm 3esun nasipoase
$'21 du amor In Lethe va muri.

On ce dor puterruc, on ce cugetare

Vreu s inec in Lethei intunecad mare
Insg nu Val meu amor.
Auzi cum cruntul du3man asalt' a noastre ziduri?
Incinge-mi rnndra spad, gone3te negre gnduri
In Lethe nu se stinge iubirea lui Hector.

LOCUL .AR/PELOR (pag. 31 v.-32). Pubhcat 'Maui in editia Cura, pag. 73, fara variante. Se mai afl
In MS. 22f7,63-65 V.

22/7,63-63 v.
4. I.o-t.g.m.o.3. m sumutl;
8. flcan;
io. sanctuar;
xi. ascunda-in;
rz. Si tut lumea 'n
negn > S tut lumea in strnsoarea-ti 3.i.o.t.d.j.;
13-16. Astzi Irma nu-s ca flama cea profana i murdarg (a)
O caldurg snta, dulce infioarg pieptul meu (b)
Azi stint cast ca o verging, tnr sunt ca primvara (c)
ca 'n ea in mmtea-mi lung, raze, flon s'amestec du. (d)
(b) O caldura fencitg', snd, dulce
(a) Asdzi ins nu-s ca focul cel profan 31> A.i.nu-s ca flama etc.;
mg' 'nfioara > O caldurg &And etc.;
(c) .&1 stint cast ca o verging: stint curat ca alba pad;
(d) i ca ea

stint plui de raze, de flon

i ca 'n ea etc.

lasg'-m copil,
17. Tu surzi cu neincredere* > T.s. cu* ne'ncrezare
18. Sa ptrund sub gazul >
Ca sub hama asta strnsa ce morrnnt. sfinul
> C.s.h.a s., eu la sAnu-ti s patrunz;
19 SI d. corsetul care >
S d.c. esta ... etc.;
21. gtu-ti de zapada ...;
22. Tu ro3e3ti ... nu vrei aceasta
de-ai 3ti ce caut eu;
23-24. Ai surde 3i din contra lsnd haina ta s cada.
m-at lsa in tonil* meu
M-ai lasa privmd in ocht-ti
26. batnd ca greu;
27. Eu cu cea-lalt
25. Cungiurind Cu un.> C. c'un etc. > A > Cungmrnd etc.;
32. Ai mtat > Te-ai tutat ... 31 'n lumea asta ca femee te-ai
mng etc.,
31. Local de-unde ele cazuzi etc.;
copra' t-a.t.
trezit > Ta.u....

NU E STELUTA (pag. 32). Pubhcat indiu in Cuza, pag. 82.

DIN LYRA SPARTA (pag. 32-32 v.). Publicat intitu in Cuza, pag. 82 V.

CARE-O FI IN LUME . . . (pag. 32 v.-33). Publicati intku in Cuza, pag. 82. Poe= interesant, ce se
cuvme integrad aceleea3i atmosfere 3i varste, dimpreun cu Mor/ta est, pe de o parte 3i atitudmilor misoghine,
de mai trzm, pe de aid parte. In ms. 228/, %do se intlne3te reluad, in vremea studillor Viena-Berlin. Disthurtle sunt, scum, tertine. In forma aceasta poezia se rezervg Postumelor.
In legatur co aceasta poezie: Tipgr" ind titlunle submanuscnsului acestuia (precum am mentionat in introducerea.
respectiva), G. Bogdan-Duica insotea aceast poezie (Thntr'ale lra Emsnescu, simple motile, Datina, VII, 7-9, Sept. 1929,
pag. 131-133), de insemnarea cu adnotatta: vechae. E drept c lang tttlu, cu un_scris de mai tirziu, care ar prea
fie 3i al revizumlor de mat drziu, e un cuvnt ce poate fi cetit i vecbie dar e de fapt: rochle. Marginal, se afl liste de
cuvinte i echivalentu lor germaru. De altminten vecbe nu 31-at fi avut rostul. Nu e in spintul aceluta cate, dimpotriv,
iegenereazg motivele vecht 31-3i rezerva sg transforme multe din ele in Sonete i Cazelurs, cum am mentionat in attea
rnduri.

www.dacoromanica.ro

ANEXE

-51z

LA MORMANTUL LU/ PUMNUL (pag. 33 v.) cf. Note ,ri Variante.

NOAPTEA, POTOLTT ,s7 VANAT (pag. 34) cf. Note ,ri Variante la capitolul Noaptea
1870, sugestie dux 188x: Sonet (?) dar care s'ar putea si se refere, mai curind la Horia.

HORIA (pag. 34-34 v.). Tipar-

Sub data

intiiu de Chencli, op. dt., pag. 33-34.

In dreptul titlului, marginal, cu creionul revizuirii din x881: Sonet (?). De sigur o sugeste pentru reluarea moti--vului.

Ciomele acestei forme se gisesc in ras. 2262, 4, pe o pagin ripie brouillonati, precedate de scheme metrice
-de titluri ca: Rdsunet, Horiadele, anca i lu coloana a 2-a, dupi o glorificare a limbii italiene la musica di Dio :
lidrbunarea romdnd. Arid. Faust. Un Don Juan romein (pe verso acestei pagini, dome din jusui corrupli i Amicului F. I.,
-din vremea Blajului).

Ordmea strofelor rimne o problema' desclusi. Ala e invirstati, fr a putea sti dacl a gindit-o, la inceput,
astfel sau poarti numai caracterele lucrului de atelier. afrele sunt totusi o indicatie, ce di de gndit.
Poarti cifra s strofele:
z i 3 din forma transcrisi. In s.ms.-ul Marta.

Cu litere:

XV

a
b

i 4
strofa 5
strofa Fulgerul din ceruri
strofa 6
strofa 7.

d
Forma aceasta are z strofe mai mult, pe care le prseste in s.ms.-ul Marta.
2262,4

Carpan[i] mndri inveliti in nor

[Isi] spurua[u] prin tunet gndurile lor

Tot atund la flacki ce se potoliau

Inime romine falnice fierbeau

Horia pe-un munte falnic sta ciare

O coroan surl muntilor se pare

Eu am alce-un tunet suflet mare, greu

Dar mal mare suflet bate 'n pieptul

Fruntea-mi este albi ca de ani o mie

Dar: a lui nume mai mult o si tie

iO

Fulgerul din cerun ca putere darnai

Dar ochiu-i fulger ce ca spaimi sfarmi
Nalti stuatem noi muntii zise-un vechiu Carpat

Dar el e mai mare, el ni-i Impirat

Si priviasci-Ardealul soarelui rusine-i

'45

Ca roba copiii pe sub mini streme

Ci In nori de aburi, inteun vil de ozati
Ii ascunde trist galbena ei fati
Atunci luna ese norilor regin
Fruntea lui ces alba' galben insenini

-20
1.

lor;
etc.;

i Carpati negri &luid intr* > s.C. falnici inveliti in nor;

2. i prin > i spunia prin fulger gindurile
7. E.a.z.-u.t. suflet negru greu. 15. Soarelui rusine-1 ca >
pnviasci-Ardealul; 57. i in nori

x8. Daracordul galbena d fati cdnd v. r y vorbeste de soare, s'ar patea exphca, poate, in chipul urmdtor
momentul inversdrii v. r y, sub:hm:reo loare lund se efectuase, mental, zo. Fruntea lui cea trisa galben inscmini >

.F.1.c. rece rosiu insetura.;

www.dacoromanica.ro

NOTE

523

Razele se 'mbini, Incing fruntea-i rece

CA pkei din munte diadem de Rege

Si un stol de vulturi muntele 'ncongior

Joe, Dumnezeul lor,

Cugetnd
25

and incins [cu] falA, coronat cu nimb

Fulgerile-arunci sus de pe Olymp.
In ms. 2231, 223-223 y., Cu un scris din cele mai june, de Blaj, i poate i mai de timpuriu, pe file mici, deteriorate de mult purtat in buzunare, aceste strofe, ammund, i ca scns, de anume variante din Amorul unes marmure.
Sus, 4 rinduri, germane, cu creion ropi, ilizibile, 9terse. Se zre5te in rndul 4: ... Gott
Precum se vede poema prezint lacune. Lipsesc file. Strofele numerotate. Numerotatta noastr in continuare.
Strofele:
[2], 3 4 sunt pe fila 223.

Strofele: to i ax pe fila 223

V.

[a]. A timpuhu vrteje

c'* orgie tunkoare

Sclaviei nimolirl a Dacielor loc
Carpatu-atunci ca fruntea in non de risbunare
G8ncli un g8nd de foc

[2]. Svrli din cretet lava-i acea infla-tirata

Pe-atleti ca crane-aprmse de-al libertitii [dor]
Ls sA vadi lumea statua ta sculptat
De angelul Omor.

Urlnd svklia din aripi, se svircolia sub tine

10

Sclavia infernall servind de piedestal

Din statua-ti sfirmati lud in ROMilliIIIC
A lumei ideal

O dulce Libertate, copili ripitoare

De ce nu pot in brate-mi si fring al tiu mijloc

SA pui pe a mea frunte c'o lungi sirutare

15

Coroana lui de foc.

io. Mormant era odati si nkia romin

Rima cea nebuni fu Horia al mieu
Ce arunca In hohot cu fulgerul in mku.
20

Blastem lui D-zeu

24.Cugetnd di este Dumnezeul lor;

23-24. Si un stol de vulturi 11 incongiur, sbor
Salutnd cu fall pe 'mpiratul ion
22/8, 223-223 V.

I. A t.v. pustie* tunitoare;

3. Olympu-atund etc.;
z. S.n. al libertitii loc;
5-8. Strifulgeri c'un tunet perdeaua delsati
Al templului cama it zicem viitor
Ls si va& Jumen statua ta sculptati
De angelul Omor.

5. Vrsi din cretet etc.

9-12. Grozav svirlia din aripi urla gemea sub tine (a)
Sclavagml infernal

aci din al su discantec nscu in Rorninime (b)

A lumei ideal
(b) i din al etc.
(a) G.s.d.a. grozav gemea s.t., mai e un exprint per:, intermediar, ilkibil;
24. D.c.n.p.i.b.-m. s string a.t.m.;
x5. Frumoas Libertate copas 'mbitkoare;
15. cu lungl > c'o
lung etc.
33

www.dacoromanica.ro

ANEXE

514

Tinand in bratu-i falnic o campan' a dreptni

D'o parte puse gandul de foc al liberttii
In alta spada sa
Si marea sa idee etericii, usoar
In* cranul omorrei o umple d'o msoar
Cu spada lui cea grea

25

Si-atunci eroul* rosu al sAngiurilor sale

Pe-o filA vecin (f. 222 v.) din aceeasi epoca, printre vani insemnri i strofe, din cari am despnns cAteva pentru
Amorul une marmure, e:drapee de poezii, ca: Doind, doimid, Defteaptd-te Romdne, .preot al libertdpi, etc. fraze germane

si mai sus:
(: Din Horiai) Gloria mea va mori pe un tbron de foc, a lui pe un thron de ghiatA. Genul untan are o inie
de capete, nu numai muntii de aur nasc eroi. Pe spurcata tirAn a corpurilor s'A trag un dant turbar.
3o. FRUMOASA-I (pag. 34 v.-35). TipArit indiu in Chencli, op. di., pag. ro--ix. Datat ca creionul reviziei
din 1881 1866 i al'Aturi, sugestia: Sonet (?) care s'ar putea s pnveasc.. i poezia =n'Atoare.

LIDA (pag. 35-35 v.). Tipnt intini in ed. Cuza, pag. 72. (La tabla de mateni: Livada , poezie
inedit).

O CIALARTRE 'N ZORI (pag. 35 v.--37) cf. Note fi Variante.

DIN STRAINATATE (pag. 37-38) cf. Note ji Variante.

VENERE p MADONA (pag. 38-38 v.) cf. Note fi Variante.

OS MAGNA SONATURUM (pag. 39) cf. Note fi Variante. cf. capitolul La Ilebade.

CANTECUL LAUTARULUI (pag. 39 v.). Tiprit. IntAtu In editia Cuza, pag. 72-73. E de fapt reluarea
cAntecului Lird :parid 'n Vaca lume, din Ondina II, cara pe la 1872, cAnd prelucreaz din nou poema si tala' cntecului oscileaza intre ardid und Casandre i CrIntecul Idutarulia.

CAND CRIVATUL (pag. 42). De o caligrafie de mai trziu, figureaz aict ca ciorn. Reluat in ms.
2259, 235-236 In; Cdnd crivdjul eu iarna din Nord vine in spate. De fapt: o Partumd.
[38 1 FRAGMENT (pag. 42). Desi ckine tirzie (dupi scris c.ca 1871-1872), poema e, ca spint, chntre cele
mai tineresti. S'A se compare ca: Steaua dan (and non: .).
[39d LA MOARTEA LUI .NEAMTU (pag. 42). Tipint intm de Chendi, op. C11.3 43-44. La Note, pag.
269: Neamtu un prieten de scoal din Ardeal?.
Reproducem din Albina (Budapesta), V, 32, Joi 16/28 Apribe I870 urmatoarea notita- necrological, tipint in
coloana de Varietilti si care nu numai rIspunde intrebini lui Chendi, dar aduce st precizrile cronologice, de
ngoare:
cNecrolog. Ioane Neampu, stud. techmc din Naseud, un june foarte talentat, a repausat in trate de 23 de ani, latea

24 Aprile [dect Durninick 12/24 Aprilie 1870] in Viena, gelit de toti amicii si si de inteaga jurume rominA de
Fie-i trfana wad. Viena [14/122 Apnle. V. Morariu, mp. jur..
Am anuntit la cap. Epigonii de cele cAteva imagini, care apropie La moartea lui Neamiu de marea poem vienez.
*

In restul paginelor, ciorne de mal tArziu, unele inregistrate, d. p. acelea pentru Inger de pazd sau altele, ce
se vor semnala la nmpul i /ocul respectiv, crmpeie din traducerea lui Torquatto Tarso; o reluare a poemei Un
in strofe de tiparul strofelor din
roman sub tithil Potipbar; materiale pentru partea a
doua scnsorii a
Panorama defertdciunilor i la urrn, pe f. 49-51 V. o sceni bufa. Infamia, cruzimea i de[s]perarea sau pesce.ra
neagr i anille proaste sau Elvira in despeiarea amorului, in care se IntAlneste, din nou, obsedantul motiv
Ava Maria.

22. Tinind in mna-i tare o campan' a d.;

22. In una > D'oparte etc.;
24. Dar marea etc.;
26. act spada era grea;
27. Dar tot eroul* rosu etc.

cranul morare; in veci nu se m'Asoari;

www.dacoromanica.ro

25. Cu

TABELUL ALFABETIC

515

TABELUL ALFABETIC

al poeziilor cuprinse in acest volurn

T. =- Textul poeznlor din partea india a volumulni; N V. = Note i variante; A.t. = Anexe, textul poeziei;
toexiilor din anexe e miar curda.
A.n. = Anexe, notele poezrei; F.= Farsim L

PA GINI

TITLUL POEZIILOR

T.

N.V.

Adio
Afara."-i toamni (sonet)

187
119

Amicului F. I
Amoral unei marmure
Atat de fraged

z6
zo

A.t.

A n.

278
z68

F.

21,22

117

Cllin

76

397

Cdnd

Cand amintirile
Cand insusi glasul (sonet)

470

506

470
468

514
5o6
506

77-78
81,86
407
469

186
IZO

Cdnd crivd,tul

Cdnd marea.
Cdnd privesti oglinda mdrii
Cdnd sufletu-mi noaptea (Inger de pazd)
Cdntecul ldutarului
Care-o fi in lume

Ce e amoral
Ce te legeni codrule
Ce-ti doresc eu tie, dulce Rominie

313

312,314
514

489

511

484
486

51 o

189

214
15

Christ
Cine-i? (din drama Steaua Mdrei)
Crgiasa din povesti
Criticilor mei
Cugea'rile sairmanului Dionis

72

255
57

510

381

77

329

47

zz6
46
204

Cu mane zilele-ti adaugi.

De-as avea..
De-as muri ori de-ai muri

244

De cate ori iubito

De ce nu-mi vii

465

504

464

504

114
235

De ce sd mori tu
De-oiu adormi (varianta." : Mai am un singur
dor )

De-or trece anii

Departe sunt de tme
Desprtire
Diana

2z9
208
107
127
228
33.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

516

TITLUL POEZIILOR
Din lyra spartd
Din noaptea

PA GINI
T.

N.V.

A.t.

489

F.

A.n.
511

230

Din strinkate
Din valurile vremii
Doi aftri

7,252

249

213

Doina
Dorinta

466

505

487

510

182

Ector fi Andromache (dupd Schiller) . .

Egipetul
.
E tiger:11 Nu or umbra ta? (Inger fi Demon)

Elena (Marina est I)

Epigonii

75

388

43
335
299

319

31

291

313
303

1 33-34
l

Rit-Frumos din teiu

65

3Go

Floare-AlbastrI
Foaia vetedl (dupI Lenau)

54

339

293

365-367

125

Fragment

FreamIt de codru

494

514

492

514

121

Frumoasd-i

Glosa

194

195, 197

Horia

491

lar cnd voiu fi pgmant (variantl: Mai am un

singur dot)

512

223
1

Implrat i proletar

56

Inchinare lui Stefan Vodd (Poemul Putnei)

Inger de paz5.
Ingere palid

Inger 0 demon
Iubind in tali-1 (sonet)
Junii corupti
Kamadeva

La Bucovina
Lacul
La Heliade .

342

57
58

353

41

3"

50

333

499

497

485

510

313

313

zoo
23

274

236
9

74
17

www.dacoromanica.ro

253
387
256

407
259

TABELUL ALFABETIC

PA GINI

TITLUL POEZIILOR

T.

N.V.

La mijloc de codru des

215

La moartea lui Eliade . ,

La moartea lui Neamtu
La moartea principelui Stirbey

z6I

La mormntul lui Aron Pumnul

La o artist (I)
La o artist (II) (p. Carlotta Patti)

517

A.t.

495

28

283

239

18

265

Las-ti lumea
La steaua

A.n.

514

267
5 o6

209
234

Lida
Local aripelor
Luceafrul

233

493
488

Mai am un singur dor

M.nua (dup. Fr. Schiller)

514
511

167

169, 18o

216

217, 224

i65

Melancolie
Misterele nopth.
Mortua est 1

69

368

13

255

37

299

Mure,rianu

Noaptea
Na e steluicl

42

Nu m1 intelegi
Nu voiu mortnnt bogat (variant: Mai am

un singur dor)

70

39, 303
482

510

489

511

483

315

232
221

0 clirire in zori
Oa in metru antic

245

199
129

0, mam.
Ondina

471

0, rmi

5o6 475-476

110

Ds magna sozzaturum (vezi : La He/jade)

504

0 stea prin ceruri

Pajul Cupidon
Pe aceeasi ulicioar.
Pe Rugg plopii fr" sot
Peste vrfuri

io8
112
191

206

PoemulPutnei (vezi: Inchznare lui 5StefanVocki)

Povestea codrului
Povestea teiului
Przn nopii acute

F.

241

480

Ioo
102

lephci

www.dacoromanica.ro

467

5 o6

470

506

M. EMINESCU

518

T1TLUL POEZIILOR
Resignajiune (din Schiller)
Revedere

RugIciunea unui Dac

S'a dus amorul
Sara pe deal
Scrisoarea I
Scrisoarea
Scrisoarea

Scrisoarea IV
Scrisoarea V
Se bate miezul noptii
Serata (Ondina I)
dacli ramuri
Singurtate
Sunt ami la mijloc (sonet)
Somnoroase pisrele
Speranta

PA GIN I
T.

N.V.

461

Te duci
Trecut-au anii (sonet)

P.

503

184
231
130

131, 135
138, 139
143, 145
153, 156
161, 163

137
142
152
159
203

454

503

486

510

481

51c)

459

193
105

I20
207

II

254

88

89-90

430

z
201

Unda spumel

Venere si MadonA
Venetia (sonet)
Vieata mea fit

A.n.

123
115

Steaua
Steaua yield

Strigoii

A.t

29
202

www.dacoromanica.ro

467

505

480

506

z86

TABLA DE MATERII
Pag

IX
XI
XXXI
XXXIX

Prefafii
Introducere Tabloul edifiilor
Ldmuriri pentru edifia de fate!
Cronologia lui Eminesca

La mormntul lui Arca Pumnul

De-a avea

O clrire in zori
Din strintate

La Bucovina
Speranta
Misterele noptii
Ce-ti doresc eu tie, dulce Romnie
La Heliade

9
xx

15

17
18

La o artist
Amoral unei marmure
Junii corupp
Arnicului F I
La moartea prindpelui Stirbey

zo
23

z6
z8

Venere i Madon
Epigonii
Mortua est !
Inger de paz.
Noaptea
Egipetul
Cugetrile sgrmanului Dionis
Inger i d.emon
Floare albastr.
Irnprat i proletar

29

3'
37
41
42
43

46
50

54
56

Flt-Frumos din teiu

65

Melancolie

CrIiasa din poveti

69
72

Lacul

74

Dorinta

75

alin (file din poveste)

76
88

Strigoli

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

520

Pag

100

Povestea codrului
Povestea teiului
Singurkate

Departe sunt de tine .

Pajul Cupidon

roz
105

107

r 08

O rm'ai

Pe aceeai ulidoar
De cke ori iubito
Rugkiunea unui Dac

112

114
115

117

AtIt de frage015..
Sonete

119

Frean-at de codru

121
123
125

Revedere
Foaia vested.' (dupl Lenau)

127
129
13o
137
142
152
159

Despktire

0, rnana
Scrisoarea I
Scrisoarea II
Scrisoarea m
Saisoarea IV
Scrisoarea V
MInu.sa (dupl Schiller)
Luceafkul
Doina
S'a dus amorul

165

Adio
Ce e amorul?

167
182
184
186
187
189

Pe ling plopii fair sot

191

and amintirile

dac

195
194

Gloss5.

Oa (in metru. antic)

199

Iubind in tain'ai
Trecut-au anti
Venetia
Se bate miezul noptii .
adaugi
Cu masne
Peste vArfuri
Somnotoase p.'skele

zoo

De-or trece anii

Las-ti lumea

zo&

Te dud

Din valurile vremii

Ce te legeni
La mijloc de codru

215

201
202

205
204

206
207

209

214
215,

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERE
Pag.

Mai am un singur dot

De-oiu adormi

216
119

Nu voiu mormnt bogat

lar cand voiu fi pamnt

221
223

Criticilor mei
Diana
Din noaptea . . .
Sara pe deal
Nu mi intelegi
La steaua

226
228

230
231
232

234

De ce nu-mi vii

235

Katriadeva

236

NOTE I VARIANTE
La mormntul lui Aron Pumnul
De-a avea

239
244

O clsire 'n zori

Din striinItate

249

La Bucovina

253

Sp eranta

254

Misterele noptii
Ce-ti doresc eu tie, dulce Romnie
La Heliade
La o artist:
Amorul unei marmure

255
255
zstS
265

245

268
274
278
283
z86
291

Junii corupti
Amicului F I
La moartea prindpelui tirbey
Venere i. Madon
Epigonii
Mortua est 1

299

Inger de pai

311
315

Noaptea .
EgipetuJ
Cugetrile srmanului Dionis

319
329
333
339
342
360
368

Inger i Demon
Floare albastr.

Impirat i proletar
Flt-Frumos din teiu
Melancolie
Criasa din poveti
Lacul
Dorinta

381

387
388

alin

397

Strigou

430

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

522

Pag

ANEXE
Submanuscrisele Elena fi Marta

Anexa

I: Submanuscrisul Elena
Serata
Resignatiune

45'
454
454
461

Anexa II: Submanuscrisul Marta

i. De ce sI mori tu?

464
464

De-a muri or de-ai muri

Doi astri
Unda spuml
Prin nopti eicute
and priveti oglinda mirei
Mortua estl

465

and

470
470

and marea
xo. Ondina
x x. Replid
Vieata mea fh. ziul
La o artista'
Steaua vietii

i. and sufletu-mi noaptea

E ingerul flu or umbra ta?
Mureianu
Christ

De-a avea
Ingere palid
Cine-i (din drama Steaua mIrii )
Ector i Andromache
Locul aripelor

Nu e stelutI
Din lyra spard
Care-o fi in lume
La mormintul lui Piirnnul
Noaptea potolit i vnIt
Horia
Frumoas5.-i

Lida.

0 ellIrire 'n zori

Din strAinltate

34- Venere i. Madon

Os magna sonaturum

antecul autarului

www.dacoromanica.ro

466
467
467
468
468

471

479
480
480
481
482
482
482
484
485
485
486
487
488

489
489
489
491
491
491
492
493
494
494
494
494
494

TABLA DE MATERIE

523

Pag.

Cnd

Anexa

Fragment
La moartea lui Nearatu
Poemul Prand
Inchinare lui Stefan-Vocl.'

494
494
495

497
499

NOTE
S.ms-ul Elena
S.ms-ul Marta
Tabelul alfabetic al poeziilor cuprinse in acest volum

www.dacoromanica.ro

503

504
515

MONITORUL OFICIAL $1
LEM:PRIMER= STATIILIII
ILEPRIKERIA. NATIONALA

BUCURE$ATI - 1939

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro