M.

EMINESCU

VOL. 11

LTRAT. II RA
www.dacoromanica.ro

tHRT

M. EMINESCU

OPERE
Editie eritie ingiiiit
de

PERPESSICIUS

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

OPER
II

POEZII TIPARITE tN TIM PUL VIETII

NOTE SI VARIANTE: DELA POVESTEA CODRULUI LA LUCEAFARUL
EDITIE CRITICA iNGRIJIM
DE,

PERPESSICIUS

SUCURESTI
FUNDATIA REGALA PENTRU LITERATURA $1 ARTA
39, Bulevarclal Lasedr Catargi, 39

943

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

POEZII TIPARITE
IN TIMPUL VIETH
H
NOTE SI VARIANTE: DELA POVESTEA CODRULUI LA LUCEAFARUL
EDITIE CRITICA iNGRIJITA
DE

PERPESSICIUS
Cu 54 de reproducen i dup manuscrise

BUCURE$T1

FUNDATIA REGALA PENTRU LITERATURA $1 ARTA

39, Bulevardul Lasar Catargi, 39
1 9 4 3

www.dacoromanica.ro

M EMINESLU, Ol'ERE, 11. EDIT1E (..1211 1CA

INGRIJITA DE PERPESSICIUS, S'A TRAS

IN TREI MII NOUA SUTE EXEIUPLARE,
PE HARTIE \PELMA, CU SEMNATURA LUI

M EM1NESCU IN MIGRAN, FABRICATA

DE FREIBERGER PAPIERPABRIK, PRE1BERG, PENTRU FUNDATIA REGALA PENTRU LITERATURA $1 ARTA, NUMEROTATE

PELA i LA 3900 COPF,RTA VOLUMULUI

ESTE DIN CARTON CONFECT1ONAT DE
CASA H ULLSTEIN, LEIPZIG

3860

www.dacoromanica.ro

PREFATA LA VOL UMUL

Poezii tiplrite in timpul vietii se subintitula primul velum din edilia integrald a operei
lui M. Eminescu, pe care Fundatia regald pentru hteraturd fi aria' Il scotea de sub tipar, la
jumdtatea lui Iunze 1939, anul i luna semicentenarului mold poetului.
El cuprindea, acest intdiu velum: textul celor yo de poezii cdte s'au tipdrit in curs de 21
de ani, intre oda funerard La mormintul lui Aron Pumnul din .1-866 i Kamadeva, din
1887; cloud catete, oarecum postume, ca poezii de junetd; poemid inchinat memoriei lui S..tefan

cel Mare, la 1871, iar din matenalul de variante, aflat in manuscrise, fi a cdria publicare
constitue insp ratiunea de a fi a acestez edilii, doar aparatul critic al primelor 31 de poezu,
dela oda pentru Pumntil peina la inclusiv Strigoii. Aparatul critic, note si variante pentru restal
de yy de poeti, erau rezervate volumului II, care trebuia sel completeze aceast secpune a poeziilor
tipArite in timpul vieii, inainte de a se trece la organizarea Postumelor, menite volumului
Dificultalz, multiple si particulare, legate fie de epocil, fie de natura obiectului, au intdriat
pe de o parte apantia volumului II, zar pe de alta an impliS o sensibild fatald modificare a
planului stabiltt. Vastrtatea matenalelor unor poeme ca Scrisorile, Luceafrul, Doina, Glossa,

Mai am un singur dor, etc. urand numd'rul paginelor la indoitul celar de fa/el, fi depasind
proponde unui velum manzabil, amerunla- sr% transforme un instrument de lucru, cum nazueste
aceastd
sd fie, intr'unul de torturd. Ne-am plecat afa dar imperatzvelor tehnice si am
repartizat aceste materuzle in doud toman, cdrora le-am fi putut spune Volumul II, partea

I-a si a II-a. Cum kgl numerotarea fiecdrui va/am e separaa, cum fiecare din ele reprezintd
o trame (list:acid a illutellii inceputei cu primal volum si pentru a evita fi complicatide pe care
orgatRarea indicelui le-ar f; putut sport, am preferat sd numero/dm sepatat: II fi III. Intdile
3 volume, vor epzuza deci secliunea Poezii tipArite in timpul vietii, rat/id/and ca Postumele
sa fie rezervate volumuluz 1V.
Volumul de fa/el
al II-lea cuprinde, ala dar: aparatul ctitic a 2y de poeme, dela
Povestea Codrului kind la znclusiv Luceaf'rul, ordndiute ca panel acum cronologic fi rdspuntind online/ textulai din primal volum. Un numdr impundter de reproducen dupd manusens& originare, zlustrdad aflame probleme obscure de film/re sau cronologie, au fost anume
alese sd inlesneasca cercetarde fi documental:a. In asteptarea indsceluz general, am reprodus Inca
odatd Tabelul a/fabetic dela sfdrsitul volionulai I, completat, desigur, ca datele rqultate din
volumul de fa/el. Pentru a evita eronle s'a speciftcat In Tabel, carat velum anume (I sau II)
apann textele, variantele, facsimdele.
Volumul III, in curs de paginalie, si care va apareo in scurtd vreme, va cuprinde restul
poeziilor tipgrite in timpul vietii, dela Doina panel /a Kamadeva, in total 34 poetize, cu

intregul lar aparat critic. O introducem substanisala va incerca un pum Wan!, la capital a

www.dacoromanica.ro

VIII

M. EMINESCU

trei volume, popas totodatd necesar in ldmurirea proiectelor de viitor ale acestei
Un indice
integral, anaktic, se va stradui sd plind In Juimud 111I numai nenumdratele materatile, attitea din ele

znedite, ale aparatulm critic, recte, ale manusoiselor ettnnesciene, dar p detalule de istoriografie
literard, in ldmurirea cdrora edilia de fald a conttibmt nu odatd. Reatirea, pagind Cu pagind,
a primului volum, in vederea indicelui genet al, ne-a scos inainte un numdr de gre;reh de upar,
mci prea multe, nici prea grave, dar oricum pece/4 care n'ar fi lost rein sd poatel fi evitate p
care n'ar fi exclus sd sporeascd cu eventualele erora ale volumului de fa/'i. De aceea o erafa' ecit
mai atenta' va semnala grefekle, a cdror indreptare e absolut necesatd p a cciror rectificare
fiecare cetztor o va putea opera in exemplard sdu. (Wind atunci, sd semnatiM cdteva din cele
ma; urgente p care privescintdia secliune a I-ului volum,textul: Scrisoarea II, pag 137, vers

and cu sete cauti forma ca sI poat s'a* te 'ncap nu: sl le 'ncap; Scrisoarea III, pag.
148, vers z6, Cad Asabii ca i palcuri risipite pe ample
nu: Arabii; Mnup, pag. 1.66,
primul vers al ultimei strofe, Cu mirare .0 cu groaz
nu: miscare p Luceafrul, pag. 78,
primul vers din a 3-a strofd a paginei, Iar tu Hyperion rAmai p nu: Iar tu, Hyperion, fa'mai).
Astfel steind lucrurzle, se va infelege, i ni se va ierta cd nu ne prim la toate acele obliga/i/ protocolare, pe care aparifza oricdrei opere, fi a uneia de atdt de laborioase colabordri in
deosebi, le reclamd. Ele ip vor afta local in prefata cell,/ de al 111-lea volum, ce-p pregdtepe
de pe acum

Bucurepi, Iunie, 19.13.

PERPESSICIUS

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

POVESTEA CODRULUI
Convorbin Literare, XI, 12, i Marne 1878

Dela i Decemvne 1876, cand apruse Sirio::, Eminescu nu mai tipreste rum; timp de un an si trei lum
In Convorkri. Caror pricini se datoreaza aceasta lung tacere, de bunsearna c biografia nu va pregeta s lamureasca, in anaAnunte. Ele sunt a se cluta, poate, st in everumentele ce se urmeaz din toamna anului 1876, dup
moartea mamei sale, precum pierderea postultu de =vizor, colaboratia la Current/ de Iaft i pregatuale de plecare
la Bucuresti in Octomvne i877, pentru a ultra in iedactia ziarulut Thapz/1).
Das clacA timp de un an si tret turn nu a tipAnt nirruc, se putea binui ci data asezat in Bucuresti ist va putea
orandui o colaboratie mat sustinuta. Junimea din Iast contribuia bineste la suspnerea Timpsdx, ceca ce se
poate vedea li din scnsorde Cu care Thu Matorescu solicita iesendoi cota-lor-parte din cate erau plAtip, intre
altn, Emmescu i Slavict, ce, si pnn aceasta, erau indatorati
trimit Convorbinlor colaborarea Asemenea,
Ii scna la 22 Noemvne 1877, Iacob Negruzzi lui Slavici, te rog s'A aduci amante lui Emmescu despre poeznle
si poemul calugArului 2), ce-ml ra'gAduise c'A-mi va trunite. Daca ai si d-ta ceva gAndeste la mine st nu m Lump top 3)

Si, mat explicit, intru eat arunc o lumina hotrit i asupra conditulor evakunn lui Enunescu din Iasu, oricurn
patriarhah, tot Iacob Negruzzi, si tot lut Slavici, la 18 Decemvne 1877: Emznescu nu se tine de cuvAnt. Inn
fAgAdula la plecarea lut C imi va trimite un teanc de poesn originate si n'am pnmit mac) fat mAcar. Vrea
semi direct lui ? Vona face aceasta cu multmire 4)
Teancul de poesii originate de care vorbise Emmescu nu era de fel o hiperbol. Mai toate poesule
'Mire i Martie 1878, dela Poses/ea Codrului li pana. la 0 wand din 1880, ca i atatea altele, din cele de mai trziti,
se intlnesc (precum se va vedea la timp i loc iespectiv) in manuscrisei de Iasi, in versium mai mutt sau mai

pupil definitive De sigur, ultima redacpune tinea unecal pan in anmul an-nil-ern la reviste (iar alteon Il dupa)
si dam- rigonle sublective erau acelea ce decideau inteun fel sau altul, nu insearnn cA in zabava de care se plngea

Iacob Negruzzi n'ar fi putut s mere i alte pricini, de pildA strAintorkile matenale, asa de putin propice entusiasmului Maiorescu, spuneam, dadea inc dela inceputul lui Noemvtle alarma. Cum sta[m] cu contributide
Timpului1 it seria el lui Negruzzi la 4 Noemvne 1877 FA bine, spune s se trimeata banu adunati lui Teodoi
Rosetn, cci Emmescu continua a mun de foame agonia poetilor romru 5), iar in scrisoarea dela 28 Noemvrie, acelast an Trimite Pogor barn lut Slavict st Errunescu pe Oct 11 Noemvne la Timpul? SA-1 tnmeatA
de-a-dreptul lui Adressa: o Ion Slavici la redactia Timpulm, Bucuresti, Palatul Dacia 4). Ceca ce concord
altnunten Ii cu relatAnle scrisordor lui Slavict, trimise la scurt vreme Pentru ca s v vorbesc de Eminescu,
raporta Slavic]. ltu Iacob Negruzzi la 14 Decemvne 1877 el lucreazA cu zel, im cu mai mult bun credint
deck mine. Nu il stricA deck lipsa de lemne de foe 7) lar in scnsoarea dela zo a aceleeasi lurn, dupl
lAmurea
Asupra datei cAnd soseste in Bucuresn, premium, inca nesansfackoare, de sigur, ce aduc totusi un plus
(notita introductivd), in Revista
de certitudim, cf. Perpessicius, Inhha crowd' dramatic-cis fntina polemicd la
Fundatulor Regale, VII, 9, Septemvrie 1940.
E vorba de poemul Vedeme, ce au vakut un schrmic Varlaam de/a minahiea Seca/u: din Moldova la am: dela
) tiansclis caligmfic in
zuhrea lama 7329, rar dela intruparea meinturtorului nostru Is. Cbr 1821 ( : Mantua

ms. 2307, 6-24 v Catre sfrsit grafie strml E o relapune in vemun a eventmentelor etenste dela 1821, in Moldova
I. E. Toroupu, Studu documente hterare, III, 1932, pag zor
I. E. Toroutm, Studu fl documente hterare, III, 1932, pag. zoz
4) E E. Toroupu, Studs; documente luerare, I, 1931, pag. 8.
I. E. Toroupu, Studn documente hteraie, I, 193m, pag 9
7) I E. Torouttu, Studu p documente iterare, II, 1931, pag 286.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

a, din lipsi de bani, nict el, nici Emmescu nu vor putea trimite fotografide cerute pentru Albumul Junimei
vorbesc lw Emmescu de poeside, pe care vi le-a prom's. Aici a ant mu, care au ficut mult
adiuga: Am
efect. Mie mi-a plicut cu deosebire una, in care am gsut un lucru foarte rar (sic!) in scrierile lui Eminescu:
simtire adncl 1),

lar peste o luni i junntate, (8 Februarie 1878) si intr'o vananti oarecum adiogati: Emmescu zice, c va
trimite poesnle. Pe aceasti pronusiune nu dau insal filmic. D-1 Maiorescu zicea ca are s v trimiti citeva din poeside ante aici, &fine care in deosebi una imi pare minunati 4).
Acestea la 8 Februarie 1878 si data e Cu deosebire pretioas, in procesul de delimitare cronologic ce intereseazi. Asa dar la data aceasta, Eminescu nu trimisese inci poezule ce vor aparea peste tret siptimani, in nurnrul
dela i Marne al Convorbtrilor. Despre aceste poezn, vorbeste insusi poetul inteo ciorrn de scrisoare (ms. 2255,
312-314) a), citre Iacob Negruzzi de sigur, pe care Eminescu va fi expediat-o in ristimpul &litre 8 Februane
ap.mul &aril poezulor la npar. Daci am putea ti, cu precizie, znia apantiet Convorlunlor (se pare ca intrzienle
de acum nu erau prea cunoscute) 5) si am putea calcula cat tamp lua culegerea, corectura, pagmatia, etc., poste
ne-aun apropia mat mult de data exacti a acestet expeditii, pe care singuti descopenrea ongmalului scnsoni ar
lamuri-o definitiv. Scrisoarea concordi in informatn ca ultima episton a lui Slavici, in amindoul fluid vorba de marele
everument al reprezentatulor lui Rossi, pe urma carom sedmtele o Jummet sufereau i amndoi plingndu-se de
truda dela Ttmpul Slavici, ci pierde 6-8 ceasun pe zt, iar Emmescu, ci are in fiecare zi de umplut o coali de
tipar (impreuna- ca Slavici), ceca ce in limbajul lui cnid echivala cu o adevrati masturbane intelectuali
Dar scrisoarea lw Errunescu intereseaza in deosebi prm lumina ce arunca' asupra unora din temeiunle, ce-1 vor
fi determinat si nu mai publice in Conoorbirt, rumic timp de un an si trat lurn, intre i Decemvne 1876 si i Marne 1878
Atat justificnle dultru inceput cat i conditule de dup aceea, ale epistolei, ne introduc intr'un capitol obscur al
biografiei emmesciene t in& un parentez misterios al relanundor lui Cu Junimea . Formularea att de categonci a unici sale de condiut vorbeste astfel, numai cine a sufent o jigrure scoate i mai mult in relief
existenta unui conflict latent, a cirui enigma oncare dmtre cetitoru pretiosulw text ar don-o deslegati. 5) De aceea

soconm wan reproducerea inceputulin scnsoru, trimeasi de Emmescu, odat cu cele patru poezn, tipInte la
Marne 1878:
Iubite pnetene, Spun drept, cl n'aveam de gaud a mai twin versun (a)(:). Aceast curl radicall de lurism
o datoram Jummu din Iasi, cci de sugur c pentru convulsiuni (b) lince risul e rrudocul cel mat bun st
cel mai riu. Atrna adical tot de una de valoarea ce este 'n ele si de valoarea ce le-o di autorul. Acest
din urrn punct e mai cu semi- important, nu pentru desertciunea personal (departe de mine aceasta),
dar pentru convingerea, el lucrezi sau nu inzidar. Eu sunt scrinor (c) de ocazie dad.' am crezut de
cuwinta- a statomici (d) pe Larne putme momente ale unei wen (e) destul de deserte si de neinsemnate,
u

e un semn c le-am crezut vrednice de aceasta. Daca- forma, pe care ele a 'mbrcat-o e vrednici de
ris, vei concede, ca- nu aceasv a fost intentia mea i c'atunci e mult mal bine, ca si nu se publice mciodar(f). In on ce caz eu n'am vrut sa le dau o forma' ndicul i dac sunt greseh, eu din parte-mi am
cantnt once cuvant (g).

Deci trimrt aceasti coall de versun, ficand tret rugiminti (b) cat se poste de stnntoare, a ciror
impinure vom pnvi-o (z) tot de unlai ca un deosebit semn de pnetesug . (I).
e si nu se schimbe runuc (k) din ceca ce am scris, caw indata ce tes tipirite ca iscilitura mea, rispunderea greselelor run pnveste pe mine.
1) I. E. Toroutiu, Studn fi documente iterare, II, 1931, pag. 287.
1) Id., lbui., pag. 288.

( rar , evident, in sensul de o valoros ).

Tipanta- in I. E. Toroutm, Duda p documente hterare, IV, 1933, pag. 134-136 si in Fdt-Frumos, XVI,
5-6, Septemvne-Decemvne 1939, pag. 136-137. (ca proverut din fondul de manuscrise Gh. Bogdan-Dux:a").
Nurnrul dela i Septemvne 1879, in care se publica Attit de fragedd, a aparut exact. Scrisoarea Veronicai,
trimis dupi ce luase cunostmti de poem incriminan, poarr data, I oari dupa- miezul noptu z Septemvne 1879.
La fel numrul de i Mani 1881, in care se tipireste Scrtsoarea a
Transferarea revistet la Bucuresti va
sclumbat lucrurtle. ante scrisoare a lui Alecsandn catre Gluca, datat Macestt, 12 Janv. 1885: Depuis que
Negruzzi a t nomm professeur Bukarest, cette revue parait moms rgultrement que par le pass, et les
pessimistes lui prdisent une fin prochame. Negruzzi y attache pourtant un wf intra* et promet de la publter
a l'avenix dans la Capitale, o d'affleurs 11 sera oblig de dm:nager lui mme.
(Alecsandrt a Glum, [Lettres],
III, 1885-1886 ms. 8o5, pag. 2).
0 sugestiv imagml a Junimei tesene din vremea aceasta ( vorbria goal; o discutta cam trivtaLi pe care
onoralffla societate, de cAtAva vreme, o face sA infloreascA fat de toate productffle lrterare etc.) in scrisoarea lui
Emmescu, dela 15/27 Octomvrie 1877, cAtre 1mi Matorescu, apud Althad Emtnescu, Poezu, ed. Alexandru Colonan

(ed II-a), 1942, pag. 32.

Caracterul de mornd al scrisoru retese p ma: clar din cele alum forme perse sau depelpte. Cum ele intregesc

spiraul eptrtolet, le transcrtem din man:isms (cOpra G 13.-Diatit alege p subhmazd arbitrar):

www.dacoromanica.ro

POVESTEA CODRULUI

20 (/) si se tipireasa tuspatru de o data (m)1).

30 sit nu atb, in marginele putintn, fuel o gresal de tipar

.....

Ms. Povestea codrultu se intalneste in urmtoarele manuscrise, in forme inchegate sau fragmentare, pe care
le vom introduce in ordtnea lor cronologia
A . 2262, 87-87 v.
1876
2283, 71 v.-67
1876
.

2306, 72
2259, 366
('. 2262, 204
I).

1878

Facsimiliil origmalului
&tents Com. Ltterare

1878

A. Inainte de a primi ttparul defitutiv, ce se intalneste pentru prima oar in ms. 2283, 71 v.-67 (socotit de
Botez, intnd, in edma sa)Povestea Codrulta apare in ms 2262, 87-87 v., sub forma une poezu de 7 strofe, incorporate, dunpreurAlcu altele, origmale sau deadreptul popular; sub titlul colectiv Erolocrit Scrise pe o coati,
din acelea folosite pentru versiunea Calm I, cu aceeasi cemeall violeta', de Iasi i cu aceleast caractere grafice
strofele acestea mtroduc in grdintle de divertisment ale pasiurut emmesciene, despre care am mai ammtit, cu priletul poeziet Don* (vol. I, pag 394-397) Paralel Cu poemele grave ale mbini, Emmescu nu disprepnete um'
gluma, pastip sau parodia Titlul Insu1i, aFza.t intre semnele citaiei, d pe faf o motile, lar fragmentele insumate,

65
h" ire

krir.S

TOZI

Y77.-"V

Bfri

-vyzeir

in; Tri "votwv

or

r 1;40

KelVn,

rre

VIS

771 At

At; K o

e!

b;.

.1

In'

C
nlik,r?.et)
ussEc
k'ca_spi.9*

Mss.-ele Acadenuei Romne

2284,65 (13 5 Cm X 22 Cm.)

(d) a stabill putinele;

(c) poet,
(b) de sigur el fat cu elucubratium,
(a) ceva versuri;
(h) o rudrnintel > dou > trel;
(g) te pot asigura, c eu din parte-mi,
In sine; ( f) de loe;
(k) o iotci ;
(j) prieteme;
(I)-(m) de se tipresc si se tipareascl tuspatru de o data' sau nictuna.

(e) viett
(t) vede;

i) In kgdiurd ca aceastei propozitome, pe care vamanta dela subsol o lumtneazd mai mult, cf cele ce se spun, mat departe
(pag 39) despre insemnarea redaclionald A nu se culege, ce se thrtInge In facsmul (pag 12), la dreapta Ittlulut Povestea
Tetulut.

www.dacoromanica.ro

M EMINESCU

ce-si tree unul altuia anume motive aratl di ele graviteaza Cu toatele (e vorba de sigur de o intentle) in jurul
noului Erotocrit cel pus la incercari de Eros), ce era, in deosebi, la epoca aceea, Eminescu. Daca paralehsmul
ar putea fi dus i mai departe de titlu j daca in mbirea clasicilor eroi cretani se pot gisi certe puncte de asemilnare pentm romanul veronian deis Iasi, iata' ce nu este numai deck necesar de limurit. Erotocntul era pentru
Eminescu o veche statomica cunostinfi. Chiar Eminescu pate si se fi dedat cu lectura lui serie d-1 N. Cartojan in capitolul inchmat acestei poeme, la studtul caruia a adus importanta contributie a idenuficarn originaluluz
lui Cornaro o adaogi: Dupi un manuscris din biblioteca marelui hric a pubhcat Dr. M. Gaster
un fragment in a sa Chrestomatte romdnd, II (pag. 178 si urrn.) 1).
Intr'un manuscris studelesc (2284), dtn epoca Viene:, dar cis scraul teirztu din Bucurem, se ajgd notria Mbhografica,
de mas sus, a Erotocritului din 1819. Frtimoara caligrafie, cu le/ere greeefti, e lipsitd de majan/afeo accentelor fi numard,
dupd mdmaptle specialimlor, celteva erort. Pe aceeap fila, mai jos, cu adundr: grepte, insemniirs de datont, ce pot shryt
fi la datarea
tabliografice. Fund vorba de Caragiale, total pare sd fie scris in preajma Ira I880.

Capitolul poeziei erotocritene, al cantecelor de lume, al innoaselor, se all din belsug reprezentat in manuscrisele emmesciene, in grupe compacte, pe care poetul le cites la rstunpun, in versificapa carom intervenea si deis
care imprutnuta multiple sugesui 2). Schimbul de motive si inspirape intre linca populara, mai bine zis anonirria, i cea
cult se poste urmari in tot cursul sec. XVIII si XIX si in mtensificarea lui un rol de capeteme 1-a jucat insusi poemul
Erotocritului, fie in traducerea lui Dioinsie Fotmo, fie in traducerea i prelucrarea Noulta-Erotocnt, a lui Anton Pann 3).
Ca tamp, aceasti ladle forma' a Povestei Codrulut se situeaz asa dar in 1876, in timpul preluctirit lui Ca/in I,
data cu versunle inclunate homunculuhn Borufacms, ce se vor intlm la capitolul Serisorn a II-a, cu Peste veirfuri,
Cnticilor me:, etc. Reproducem poem in intregul ei, pentruc asa a fost intocmit de poet, nu fail a observa cal aproape
toate fragmentele acestui poem jalonat ar putea figura si printre Postume. Ultimul, De pe ochi rulin inehisa, reluat
st desavarsit in succesive manuscrise, a 1 fost tipant ca atare de Bane Chendi. (Facsimilul ultimet parp din versumea

aceasta poste fi urmant, mai departe, la capitolul Sensor:: a II-a in coloana I-a versunle 39-76 din Erotocni
st in coloana 2-a Versar: eu ungba).
Tiprirea aceasta ridica problema discrumnnlor, ce trebuesc neaprat acute intre variante II postume sau,
pentru cazul de fat, intre variante si capitolul motivelor dm popor sau al cantecelor de lume.

A.

2262,

87-87 v.
EROTOCRIT

Singur as voi s-mi spun ca

Te-am tmut la pteptu-mi pruncil

St a tu ai fost aceea
Care'n brapx-mi se arunc,
9 N. Cartojan, Cdrhle papa/are in literatura romnearcel, II, Fundatia pentru hteraturi li arta Regela Carol II,
1938, pag. 356. Pentru intreaga problema a Erotocraulta II versiunn lui denvate, Filerot Antusa, pentru stadnil
cercetnlor i pentru bogata hteraturi a chesuunu se vor cett capttolele respective deis pag. 344-359 si 360-363).
Exemplului din Beaerici naco: at lui Alecsandn (si-1 rostesti una din Erotocrtt, etc ) adus de d-I N. Cartojan si adugim
pasagml din Ion Ghica, mvocat inteuna din crorncele bucurestene ale Jut Iuhu I. Rosca din Familia Motu/oral,
Romeinul 1 Presa au dat afara pe Anacreon, pe Erotocnt si pe Anton Pann (A C. or [Rosca], Cromea bumrefteana, in Famtha, XIX, 23, 1883).
fundca a fost vorba de Alecsandn sa notarn, in legaturi cu bibhografia erotocritana, versunle amoroase
satince ale vomicului Vasile Bucur din Iasi, prescnse de Alecu Iogale la 17 Manic 1824, la Focsani. Descnind
manuscnsul, Alecsandn vorbeste de scnsoare proast ca de eenuo-ar vechm i termenul e frecvent in ziansuca
lui Emmescu (Vasile Alecsandri, Tabla ltkelnlor, in Convorbtri Literare, II, i, Iassi, I Marne 1868.
Cf. Perpessicius, Sonet
11 eantee de lume la Emmescu, In Preocupar; hterare, VII, to, Octomvne i
s; Decemvne 1942.
Pentru amanunte, cf. Vasile Grecu, Erotocrttul ha Camaron in literatura romneased (extras din Daco-Romania
buletanul Muzeului hmbei romne, An. I, (1920), Cluj, 1920, pag. 49-51.
De asement N. Cartojan, Contnbupunt pnvitoare la ortgltule hncu romeinefh in prim-spate (extras din Revista Frio/ogled, I (i 927), Cernaup, 1927 s
Anadna Carnanano, Infiruenta poezto unce neogreeep, (Ienchiti, Alecu, Iancu Vacarescu, Anton Pann si modelele
lor g,recesti. (Insututul de 'stone hterar i folldor), Cartea Romineasc, 1935, pastan.
A. N.B. Total, afarel de cele anunie spenficate, e barat, ca dupd utilizare.
Marginate, naptte : tremun-vremun
nuar
suf6r 1, desbarbitat de patimi ; tanguiclos-mingiicios.

1-2. Cantece si basme spun a

Te-am pnut la pieptu-mi prunca

www.dacoromanica.ro

POVESTEA CODRULU1

Ca te-am dus pin codri mndri

Te-am purtat prin flori de lunca:

Toti ar crede ca o &I

Tu ai fost nici presupun ea
In a mea copilarie
Am pascut pe deal o gtunca.

10

Cand sedem tacuti alaturi

Multe visuri trec pin multe
Si in stoluri bat trecutul
Prea putine trec nainte

atuncia ni se pare
C suntem ca doi copu
C iubire i smomire
Si c toate-s jucarii

15

De un cot si Jumatate
Tu irru pai o dulce pruna
Peste ochi ti cade parul
Iar pe cap [at] flori de lunc.

20

Dar vaditu-i ca natura

Toat mintea ei s'a pus
De cat ori care papusa
Sa: te faca mai presus

Dar si cu sunt ca 'n poveste

Puisor dragut de print
Cu obrajii plini i rosa
cu odia mari curruntt.

jo

GAci natura stele, cerul

S' acest soare 'unimos

Cu suflare[a] lor inceata
M'A [i]mpodobesc frumos.
cf. Ahron p Frumoasa fard coip (ca 1874-1875), V 487-490 in M. Lminescu, Lttetalwd poptdard, ed.
Aluiarasu

La picioare-I el s'arunc,
Langa el s vie-o roag,
Ea s'aseazi dulce, prunc,
Lng el in m.'ndri saga,

13. In trecut in stoluri fug* cu*,

14 Si> Prea putme inamte.;

imomlre, 18. $i [Indesc]*

28. Un biat frumos, delgut;

17. C.i.

sunt luclrii; 25. De eat ori care frumoas; 27. Dar si eu sunt dm poveste ;
33. Cu o suflare incead
34. de fapt M'A 'ndopobesc (PO frumos

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

Amndoi mergem in codru

Amndoi culegem fragi
S'amndoi ca 'nteo poveste

35

Ni suntem att dc dragt

Pe un foc ce arde tare

Pe un foc vlvicios
Ap putin nu-1 stinge
Q-1 aprinde mai vrtos

40

Pnn cntare-i.- Erocnt

Vrnd a se mai rAcon
S'a apnns de-un foc mal mare

45

Iar nu s,i-1

Unde vede vreodat

Pom frumos i inflont
El la ea gandete 'ndat
Si la trupu-i potrivit

50

Cnd privea acea roata

Trandafirii ce o au
I se pare c. v.pseala

De pe buzele-i o iau.
De-auzia un stol de pasn
Cinpind votos* pin crng
I se pare c pe dnsul

55

Tnguind duios 11 plng.

Nimnui nu am s'A spun c

Ea in brate nit se-arunc

60

Cu chi man de fat mare

Cu suris curat de prunc
fruntea ei cea albq
O 'ncunun cu flon dc luna.
35-38.

'arrndoi ca 'ntr'o poveste

Ni suntem atat de dragi
Amando' mergem in codru

Amndoi culegem fragi

43. Prin cantan [Erotocrit] > P. cantare-1* etc. 53. de fapt vapseala;
55-58. rettnut cu creion, marginal.
55-56. De-auzea privighetoarea
Stol de pasen i lin pin crang
57. Un creion greu descifrabil la Inceput : pare un M, Intenpona . Mi se pare?

www.dacoromanica.ro

POVESTEA CODRULUI

De pe ochi ridici inchts.

65

Languroasa, lunga gean'A

Si eu vid in ei o dulce
Ah! o tainic." dojanA

Si un deget tii pe buzc

Sfitueti [i] ameninti
Ca de asfaizi inainte

70

Noi s fim mult mai cuminti

Care-i crima, ce doi oameni
A o face azi putur?
C'arn furat ca nici odat
De la tine drag 'o gurA.

75

B. Versiunea a doua figureazi in ms. 2283, 71 v.-67 I Cu aceeast cerneali violet i aceleast caractete grafice,
ale scrisului de Iasi, (caetul insu3i, cu scoarte negre, in care e copiat st Can II, e tot de acolo) st numiri 18 strofe,
In loc de 53 eke are textul definitiv. Fin i si putem spune ca' e iliaibil, in msura in care 11 socotea Botez, prin
anumite strofe transcnse in fug, I chiar neghjent, manuscnsul acesta di impresia unui text dificil, a cirui lectiune
c pe alocuri nesiguri. Nu ins pink' la intervertirile, lacunele sau lectiunde eronate ale transcneni Botez (de pildi.
lar pvinele pdduru SO opteasrd printre fragt in loc de: Ina' zmele pidurii
S s.p. fagi), pe can nu le mentionim
In arninunte.
Versmnea aceasta incepe, de fapt, pe fila 70 v Pe 75 5r, o fili inainte (eau manuscnsul e rsturnat) figureazi
doar strofele 41-44, 45-48, 49-5z (necompleti) i ultima 69-72, ca o adevrat fila-memento, transcrts de altundeva. Aceste variante s'au trecut in subsolul respectiv.
De manuscrisul acesta se tine 31 ms. 2306, 72 unde apar doui variante ale strofei 45-44, redactate cu creionul,
contimporane Cu redactium ale Doren/e: i Povestei Teuilus (aflate in vecmitate) i ms. 2259, 366, un distill din epoca
paginei Cu irnagini i versun, rezervatc pentru Can si altele. Aceste pasagu s'au incorporat, la locul respectiv,
In subsolul acestei versium.
N.B Vanaptle lexicale : preste (de 2 ors) 31 peste, gas& st gazdi reproduc origina/al.

B. 22g3, 71 v.-67 V.

POVESTEA CODRULUI

Imphat slIvit e codrul

Mn de neamuri cresc sub poalc
triesc cu toti din mila
Codrului Mriei Sale.
N.B. 65-76 retina/e, marginal, ca creson negra.
70. Sfatuesti cu el s'ameninti,
72. de fapt N.s f multi (sic) mat curnmy
B.
e Impirat sliivit e codrul
Imprat slivit e codrul
Cici curteru* tri.'esc sub poale
Lumi*ntregi it trec sub poale
81 se inchini ai i noapte
triesc ca toti din nula
Codrului MInei Sale
Codrului Mimi Sale
Versa! 2 den e p 2 ridrcd olnecpum In 1, lecpunea cea mar probd nu poate fi deal ierburi*, cum da' p Botez
Dar sensul? Consultat de nos, d-1 G. Nicoldtasa, bibltotecar la Academia ROMdflei PrOPUlle Cict curteni* tresc sub
poale Ceea ce pare mult mat verossmil, ca toate dificultale grafiei sau poate toco-zar de aceea In 2 lecpunea osaleazd
in/re: lumt*, cum dei Botez p, poate, turmc*. Discupa reimdne desclusd asupra amadoror cazumlor.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

Luna', soare i lucefen

El le poart: 'n a lui herb
Damele-s din neamul ciuni

Cavalcri din neamul cerb

Gramici iepurn cei rcpczi

Purtaton ii sunt de vest'

in

lomele in orchestrul

,51 isvoare-i spun povesti

Peste flori ce cresc la umbra1

LangA ape, pe potici
Vezi bejrui de albine,
Arniii grele de funuci

15

In ceto de ceafal albal

Viespiised pe crengi pletoasa:
Tar bondani 'n mn'astire
Duc viat cuvioasa:

20

Hai sal mergem lar in codru

.51 s fim din nou copii
Ca iubire sit smomire

S ne fic juarh
De un cot :31 mmkatc
Tu inn pai o dulce prunc5:

25

Peste ochi itt cade pkul

Iar in cap ai flon de lunca:
5 Luna, soare, stele blinde> Luna, soarele si stele,

9 Ina' tepunt c.r ,

12. lar isvoare-1 spun povestt;
13-16. t $1 win dm furmcmie

6. El le poart[a] > El le are bate 'n herb;

13 P f c c in umbra ,
20 Si ostin din furnicime
Se grbesc pe citirust
Se gribesc pe cararust
Pe alungul in vlistarc
Veventele pe crengc
Imbli ... grindmis ...
- Sc invirt ca st A.,
15-16. 30 Lunt bejnti de albmc
Grele armtt de furnict

3trofa 13-16 dela etaj a fart adaosd mat tdrzru, dimpreturei cm strofa .17-2o, care in cele din urind a fart fircbisii,
in cbenar de creson roprezervatd, poate, altes poezu, de vreme ce nu lizureazel in toad definow.

17-20. e 51 ea-JO de ceara alba

$i-a zuitt ptntre rachin
Neamul viespilor cel bar=
Ling ape rabaritt
22. SI pirem din nou copu;
23 de fop : Ci mbire etc.

z $1 cetin de cearl alb

Vtespn fac pe linga ap
CA

rmas nemodificat din prima redactte, cum se

poate observa rmedtat .

21-24. Cnd mergem la codru-mi pate

Ca suntem din nou copu
CI tubtre i smomire
Ne stint toate imam (a)
(a) Si cl toate-s juarn
26. Tu imi pat orfani prunci;
28. I. in pit > I. in cap etc.
N.B. La Bate, lecliunt grepte
26. Tu imt pat (orfani) dulce, juni ,s1 28. lar in cap ai flori de lunl.

www.dacoromanica.ro

POVESTEA CODRULUI

Oki vAlditu-i c natura

30

Toat mmtea et s'a pus

De cat ori care p.pus
SA te &ea mai presus

Dat si eu sunt ca 'n povestc

Puisor drgut de print
Cu obraiii plan si rumen'
Cu chi negri* [si] curninti

35

Arrandoi trecand in codru

Rtkiti* i singurei
Ne culcm Ing isvorul
[Ce] fAsare sub un tern

40

Adorrru-vom, troieni-va
Teiul floarea-i peste noi
'auzim pin sorrin un bucium

De la stanele de oi.
Iar pin frunza frenatoasai
miscarea naltei ierbi
Pintre visuri para. pare
Mcrsul cardului de ccrbi

45

2219,566
In pagma de creimpere, din cart mainruatea au Infra, In a/MTh:reel lut alto, acest &sob, ce se sttueazcl tu/te
Erotocrtt) ,r1 B 2285

2262

ca' natuta toat mintea ci 'a pus

Decat oncare frumoasa* s* te fac mat presus
CAct
35 C.o. phut i
Ratticitort* stnguret,
ni Sc pare,

roo,

36. 51

co ocho matt cumow,

38 scbmsbdrt,
dad anterware sau ullemare
43. Auzon p etc., 44. Dela turma cea de 01, 47 P v.

40. Care curge sub un tent;

41-44 (pe ftla 71 v.). Adortm-vom, ttotent-va

Tetul frunza-i preste not

S'auzim pin somn un buctum
De la turma cca de ot

2306, 72
1

22g3, 71

Adortnt-votn, ttotent-va
Codrul frunza preste 1101
Auzine p5ind* in* buclum
Mersul tutmelor de ot

Adormi-voto, ttotent-va
Codrul frunza preste not
S'auzim prin glas de buctuto (a)
Pasul turmelor de tat
(a) S'auzim pros somn un bucium;

V.

45-48 aril frunza fremitoas

51

noscarea naltei teem

Pintre visurt si se par

Mersul cArdulut de cerbt (b)
(b) de fapt : Mersultu (sic) cirdulto d.c,
Cf. pcntru strofa accasta, la capitolul O idnidt, (B) V. 9-12

www.dacoromanica.ro

M EMINESCU

Io

Mat aproape, mal aproape

Noi ne strngem plept la piept
Imprejuru-ne ii chiatn
Craiul sfatu-t intelept

60

Peste albele isvoare

Luna trece* pintre ramun

Imprejuru-ne s'adun
Ale Curtti mndre neamun

65

Cali mnt albi ca spuma

Bouri nalti cu steme 'n frunte
Cerbt cu coarne fmuroase
Ciute sprintene de munte

60

Pasen cu anpi de aur

Flori frumoase In] fel de fete
GndAcei de piatr scump
albinele rslete

pe teiul cel de gas&

intreab, stau la sfaturi
Iar gazda le rspunde
Dandu-i ramunle 'n latun

65

O 15.sati-1 s viseze

Visul codrulut de fagi

Amindot ca 'nteo poveste

70

Ei i sunt att de dragt

55-52. Auzun cum 151 aduna.'
Codrul sfatu-i intelept

49-52. In actlasi ms. 2283, fila 7r v.

Mai aproape, mai aproape
ne strangem plept la piept
Itsufland acelas aer
Lima de puncie era termatd, pe fila acerista, de ultima strofd a poevet, ceca ce Inseamnd ca textul era transcris, ca
memento, de altundeva.

57-60. Strofa acearta, figurcind marginal, reprezintd un al

56. A pacluru manche neamuri > Ale tarn* m n.;
dotlea strat, :Parados nu mult dupd Intbul, dar, ortcum, cena mat tdrvu.
N.B. O pa& de internen/se arbitrar' a ecktorului, In edoa M. Dragointrescu (pag. 36), formulatd In nota dela pag. 208
o In enurneratia ce face poetul, versmnea cau mru in loc de cal de mare, este necorecta", pentruca este arti-

culad. cnd toate membrele enumerarlel sunt nearuculate.

66. II intreabi s.l.s. > de fapt : Ni II intreab etc.;
67. Iar gazda noastr spur_e,

69-72 (pe fila 71 v.): i Iar zinele

S sopteasca puure fagi
Amandoi ca 'ntr'o poveste

Ei i sunt atat de dragt

www.dacoromanica.ro

POVESTEA CODRULUI

a.] fvfo ta a

4,
t

4Ta

Or;erl.:

XI

41-'4 4_

in4terinY

Art

Jcwi(

'.4/11

4..; "")

oftr

t,

et.1,

Of me

!Kra/d

rcl

(4,4

14,h4'.

fr.

I, r

eAf..

r-rvrk,

fe.;

'1..4 119,71.a

Atpujo-nk-

t,Ff.

iycisrAd

ar.,
t

Alta,

rct.r.
is

f.0

et,i

int `a nod

frrtitrn'

kii* p4ia

rt.

4-

.0

4--

*77,-; ;qt..:

rt..

d.

r. rift. ' rarcrak.'

-

ISIn.

,i4;

d.

nr,r

C.341-17

3 z;:f).

1.3 ,,

LA 7141irca
10,1 V4 I
,

-17.Th
vf..e
3

co

efitI 01....,Cf,
LA

vt..1

(.11

1=4'

'N.,

Co.

POVESTEA CODRULUI
din coala de vermin trunisA la Iqt, Februar 1878

www.dacoromanica.ro

44-4

-4 -

12

M. EMINESCU

coPt,

ti
d.

ugtra

...1( tad;

irt7 :irk;

ref its
t..

Lcram tc.;/ t

.74

4-10 .4;1

Scrg-,4;,

ci, pa

,a4J,

RA,

at. Al

r.
rt4 i.j , /am

.1. .1.
MA.

c4 -'

r
4

UtrW

al

e,
-;

Jae..

t., prey...0.a-

de.

.1"--(0;

'fr"^-

aa."4-.4.1. fi

j;

j.4
f.

catt

7.1.4

tom A.

.; j.i.

p
/4...

10

7111;-4c-..1

44,1-..eve

tr-41 ,

.4.

fr

44 fd

Apn.te.
,

'

13i a

'e

cylt

.; -,--144J.r-mcii,

Ji

.!.;:y

POVES TEA TEIULUI

din coala de versuri trimisi la

Iasi, Februar 1878.

www.dacoromanica.ro

POVESTEA CODRULUI

.42J1W414314
!I

Ca

6.4

c-c

peofera,
7,44 4141 mo

.1-44(

,"rW.

J".0

,AY
#;

e:AAA p...

f..

trcc fin..

,..4,e
e

(12:4j,
o

;fi 014

hi. ,

e,

r,

a;
:'

....

1...;1*

A. A.r.e.
gt.r.

t,4

.,14

trldr:
c

LI 4. .444

1.04.4a.4%.4.

....../ ..41.....

cf. te ..)... , id 4..

,7 / .r: elf lta rt.;

,

,:,

e...;

' ;n1.4._

mu....

J;;, .4.4 , is ;...,

.04 C.A....,

i:: f r

.. i. ts.,,...,
.

7;.,

7.474,10.

Jo' Jf/141./.

dit..., '

.trt azt,,,,-

,..z. ,

..1,
.1

r
..4.0.$
,,,,,,-

1646'

,4 3.1.

r-

)11 2:11.04 i MI/

i.

.1.4.2.
I. 4 i A..+t

(TY A-ineti.

...I. Aar-, p
,21

NU.

vi;tar
,"
.4,-/s-e6. c.tri rr.t:
,
)9, t.

ter

6:41-;

e;

dATAA.4

,..14,4
=;

bra
,

d.

fu"

fri;,

cf;

9
el{

.441.0';

C.46 -

SINGURA TATE

elm o cola de versuri trauma la las, Pebruat 1878.

www.dacoromanica.ro

M EMINESCU

14

:J
-

,.
;,-trzi-

CiAt4'

441,0

t,.

1(7

r "f

5''r,

ve;

'

'
.

C
.

.1 'tutu

2
J.: e-,,

dr*-' .
d

tttacit'

rra-

4-

ad

dma

tiii4fit

. .........._.....,
.
Pt

......,..,..,......._

.
,

.19...a. r....r c14 tn. ii f oa jwr triag.; fa,

...
,1 ug: dc 4;

i...;

"

%de ff 941,,,t,d

it

0,

f47 :in; tw,.., I 4.4

1.44-'-`

e" oui a,./... - i .ve.' ,Ga 6744

a .,....,.,.... krif --)..; seedr,.4W ".... i
(*.

t.

,\

pa.. i. ei-..i. c ..-.1L i,

ea. j., .46,1., ,. i ...,.. , c.; t. re. f tn-V;

.,
.9

'

_,,...4.,4.1....

h -to.. 'ii GIL

h..;
.5 101,,,,;. aUno,,ia rt.. p7.1 4.4*:
,
r i,
C, O ai.,..- In 0.,..

Al4

e....

il, e.".4. , cu s'

- p

I orki ,..' r; ',de;

'

0
-

VT,'

of.,

ceve
a /7;

In ..ILLui.t.;

f",.

If

Gt.

et 46,

DEPARTE SUNT DE TINE

din e coala de versuri

tritrus la Iasi, Febitiar 1878

www.dacoromanica.ro

POVESTEA CODRULUI

15

C.D. Ms. 2262, 204 contine intiile trei strofe ale poeziei, ocupnd partea de sus a une coale intregi si,
prin scnsul caligrafic, prin caracterele i cemeala de Bucuresti, se cuvine ptuat cronologiceste in Ianuar sau Februar
1878. FOri s fie identic cu versiunea definitivl, textul acesta face ultima tranzme (prin unele forme tine de vechnil
upar, prin altele de cel nou), intre B. 2283 i D facsitn. anturat, despre care se poate spune c reprezmt chiar

textul autentic expediat la Iasi. Deci trimit aceasta coal de versun spunea Emmescu, in cioma scrisoril mai
sus citate si coala pe care se all transcrierea caligrafica a celor trei strofe dela inceput sugereazI c termenul nu
e o simpLi imagin. Putem emite chiar ipoteza c intreruperea transcriem i-a fost =pug de nevoia de a schimba
mirimea literelor si aranjamentul in coali a celor pattu poeza. La aceasti ipotezl futim de timpunu indemnati
de facsimilele publicate in Omagnt lur Mtbatl Enunescu, tu pH/gm' a 20 ani dela moartea sa (Comitetul comemorlrii,
Socec tfic Co., z909, pag. 26-28 11 154-155, a ciror provement am ammat-o in vol. I, pag. 365
al acestei ediai si care comm poezule: Stngurtate, Departe sunt de 'me
p Povestea Codrului Insumnd la un loc
5 file, rAminea ca celelalte 3 s fi fost, bnmam not, ocupate de Povestea
cea mai lungl din toate. Asa

dar coala de hartie, ne ziceam, a fost indoin in pAtrimi, ceca ce face inteadevr 8 pagmi, de vreme ce lipsea
facsimilul Povesta Teiulta (3 pagiru).
Ins realitatea era departe de a fi aceasta. Rationamentul nostru se intern= pe facsmulele Ornagalui, man

c't o pltrune de coall, nebinuind o singur clip (n'ar strica asa dar s se indice intotdeauna dimensiunde
nalelor, dup care se opereaza reproducen), di ele ar putea fi trucate, cu toate cl strofa cu pettt, in josul celei
de a doua coloane a Singurittu (cf. Orna gin, pag 26), era mai mult decAt suspect.
Grape buravointei d-lui Gustave Finkelstein, pasionat colectionar, cOruta p in acest loc, Ii aducem multumin
pentru importanta revelape, am putut cunoaste insup onginalul acestei coale de versun, lsat in proprule
atnbute de coali, neindoiti in pAtruni sau altcumva, pe care am reprodus-o in alturatul facsund, si care aninca o
detinittv lumin asupra acestet chestami
Reproducem asa dar cele 3 strofe, ale coalet prAsite din 2262, 204, asa cum am reprodus si coala onginalk (micsorat la proportitle paginei noastre)
dect facsimilul D.
continnd tuspatni poemile.

C. 2262, 204

Imprat slvit e codrul

Mii de neamun cresc sub poale
trAfesc cu tot din mila
Codi ului MAtei-Sale

Lunk soare i luceferi

El le poart ca 'ntr'un herb,
Imprejuru-i are dame
Si curteni din neamul Cerb .

Cramici, iepurn cei repezi

PurtAton 11 sunt de vest,
Filomele tin orchestrul
isvoare spun povest.

10

[Urmare din pag. ro]. N B La Baez (pag 332) lar jtvinele (sic) pOdunt, S sopteasc.1 rnntre fragt
Orrnit de btzar p de tnedst, tabloul e fals.

(pe fila 67

30 0 pnvitif-i), las' s'A cloarmi

Rticit-au dup fragi
Adormir ca dot ingeri
COci 1st sunt att de drag'

) 2 0 tceti, Moan s. doaimi

Mack-au dupi fragi

S'adormui ca dot ingen
Cam ip sunt att de dragi
40 0 lsati-i s viseze
Visul codrului de fag(
Amindoi un vis viseazA
isi sunt atat de drag!

www.dacoromanica.ro

(sic).

T6

EMINESCU

POVESTEA TEIULUI
Convorbiri Literare, XI, i 2, I Martie 1878

A doua din ciclul de patru poezil, expediat din Bucuresti i publicat in Convorbiri dupa o necolaborare de
un an i trei luni, PovesteaTeiului este de fapt reluarea pe un plan de ampla desIvrque a poeziei Felt-Frumos
Teiu, aparuti, singura in acel an, in Convorbirt dela i Februarie 1875. Interventule arbitrare ale unora din editor!,
cand n'au fost st simple sclpri din vedere (precum la Scurtu) 2), au dat nastere unui proces, pe care ne-am
s-1 circumscriem in argumentul analmc al poeziet Fdt-Framos dtn Telu (vol. I, al acestei edita, aparat critic, pag.
36o seqq.) la care si tnmitem pe cetitorul dome s se informeze.
Cu toate c vanatmni pe aceeasi tema indiferent de deoseballe cate se datoresc celor trei am, ce le separa,
187$ si 1878, cnd au si fost tiparite
cele doua poezii reprezint totust cristalizarea distinct a dora momente
de Eminescu. Consecventi principiulm odat fixat de a nu transgresa voluta poetului, si de a urma cu strictera ordmea
cronologick am pstrat poezulor local de origina si, implica, acelasi loc i in notele aparatului ente. Respectul
datora unui text, upara de scrutor, sub a sa raspundere, spuneam cu acel prilej, e india dintre legue une edita
corecte i imediat dup aceea Istoncul acesta, puta-1 cam lung, a precizat cel puta-1 existenta a dota' forme,
fiecare din ele avand dreptul la un capitol special .
Acestet piren, astfel gndita, d-1 Vladinur Streinu Ii opune o fine de neprmare, excelent formulan, Cu
completara comentarulor, cu can a binevoit s insoteasca aparata intamlut volum al acestet edita. Cum rezeivele
ce am avea de acta, se intampl s'a semene acelora ce ne-am Ingduit sa aducem in intampinarea comunicara academice a d-lui N Iorga, socotesc c.a nu strica s detasam chiar mima argumentara d-lut Vladimir Streinu
De unde rezulta, scrie d-sa, dreptul la un capitol special , ca pentni bucti fara legatura intre ele, pentru

fiecare, noi nu vedem. Aceasta dovedeste un respect aproape superstams fat de cronologia anual,
care, daca' e de inteles cat pnveste creatium de sine stantoare, desi chiar atunci cronologia intima o da
totdeauna mai inapoi, devine cu totul curioasa fund vorba de formele aceleeast poezu Cact in cazul
de fata, anul 1875 nu poate sta pe acelasi plan de inseinnatate cu 1878, anul uparan formel definitive, amandoul datele sunt importante, nici vorba, dar in chip felunt: prima este treapta de creatie in
in ump ce a doua e o etapa in cadrul larg al creatiei eminescadrul restrans al Pones/e:
ciene intregi. Si atunct, daca astfel stau lucrunle, editia corecta aseaz, ara discutie posibil, matenalul provizonu la notele defirutive.
o C poetul a pubhcat mai nti Fdt-Frumos din Tela, e adevarat. Voluta lui e totdeauna de luat in
considerare ca un critenu general. Dar tot atat de adevrat este c'S el insusi a revenit printeun gest remarcabil asupra acestei vointe, cand reluand motivul forme! deja N'Ante, 1-a inaltat la ntvelul superior din

Pones/ea Taulia. Asa incit, editorul care, intreg matenalul respectiv din manuscnse, inclusiv cel pnvitor la forma pro.vizone, precum li forma provizone insIli, desi publicad, 1-ar grupa in prul ultime'
prelucran, ar respecta acelast critenu al vourrei poetului, lsand la text numai rezultatul vointei ubrenoare, el ar lumma in plus si dinteodatl, cu notele intninite, toate prefacenle acelmasi mouv Ii implica
puterea de staruind sau rbdarea mestesugarului.
Impotnvirea venid din partea cronologiei anuale, care ar parea astfel oarecum sacrifican, este de
asemenea ara temen! Caci, daca se merge, dups' cum am vazut, la timpul mai semnificativ, intern, si
nu la cel calendanstic, datele extreme ale mouvului, data citad apare in manuscnse si data cind se publica
sau se reupareste definittv, au in adevr, numai ele, valoare critica In cazul discutat, retinem nu pe

1875 si 1878, Ci penoada 1872-1878, adica durata intima, care se declara cu vananta in versun albe
la Fdt-Frumns din Teiu, reprodus de d-1 Perpessicms si se incheie cu ti:tantea Povestei
Mear
tiparirea ambelor forme la text st la datele pubhcni lor de catre poet, aclica intocmat ca once alte douil
poezu fr de legatun organice intre ele, ni se pare un scrupul excesiv, prin care se imparte in doua
unitatea vie a mouvului si se infrnge voluta cea mai valabil a poetului
Mal categoric nici ca putea fi expus aceast tez, li mem mar ademenitor. Nu vom zice pon urmare, ca
propunerea d-lui Vladimir Stremu nu s'ar putea susurre si ca ea n'ar putea fi si trecun in fapn De vreme ce Pones/ea

Toului este ultima treapta pe care urca motivul din Fdt-Frumos din Tau, se intelege ca treptele depsae devin
variante, (amInuntul acesta 1-am precizat la timp, vorbind de croares lui Scurtu), i ca ele pot fi comassate cu
toatele, upare provizoni, publicare sau nu, dimpreuna cu matenalul de variante corespunztor, in capitolul fortnet
Pones/ea Temlui (Variantd) e talul, completat cu dela sine putere, la Scurtu i lucrul este, etimologiceste,

explicabil. In vocabularul tehruc ins, admis in deobste, vananta e textul anterior, depasit, deci Fdt-Frumos din

Tau. Asa 1-a denunut, cu justeti si V. G. Mortun in editia sa din 1890.

2) Vladimir Streinu, No/e: Fdt-Frumos din Tau Pones/ea Terulia, in Vial Romneascd, XXXI, I r, Noemvne
1939: cf. p Vladimir Streinu,
monumentald Emineseu, in Revista Fundatillor Regale, VI, ro, i Octomvrle 1939

www.dacoromanica.ro

POVESTEA TEIIJLUI

17

definitive. 0 astfel de procedare, d-lui Vladimir Stremu i se pare fr discutie posibil. Noi, nu numai ca- am
procedat altmmteri, dar soconm el o discupe este totusi posibill Un lucru nu poate fi tg'Aduit i anume: c
Emmescu a tipAnt la 1875 o poezie la care a lucrat trei ani de zile, cum aratl materialul de variante, in frunte
Cu forma in versuri albe, c rodul acela a legat numai atunci sau, ca vorbim in sulul lui Amiel, de anul acela
se leagA minutul floral al poemet Fdt-Frumos din Tau. Trec aii trei am si, reluAnd vechml monv, pe care-1 adAnceste 0-1 feenzeazA, Eminescu d tiparului, la capkul alum ciclu de variante, legate de alte sari sufletesti, Pares/ea
Tela/id, o poezie cu adevArat alta, asa cum top comentatoru au remarcat-o, cu drept cuvAnt. Este, ca s ne mentinem in aceeasi metafor, un al doilea rod, asa cum obicinutesc toamnele lungi s promoveze. Din aceastA
prima' noi le pnvim ca doul poeme autonome, tipice, fiecare in parte, pentru data cAnd au fost date tiparului.
CA dela una la alta circuli aceeasi sevl, el nu numai fabula, dar si ceva dm mtentu, daci nu chiar din atmosfer,
se intilnesc in amAndoul poezule, rumic mai adevkat. Nu insd mai adevdrat de cum este faptul cd Eminescu a tiparit
In 1877 o pond intstulatd Ft-Frumos dm Tem, iar la 1878 o alta nit:inlaid Povestea Temlui. D-1 Vladimir
Strum numeste aceastA reverure un gest remarcabil de vointA'. Dar gestul acesta anulat-a el, materialmente,
celAlalt gest de vointA dela 1875 ? Cine o poate spune cu certnuchne ? i cum se face atunci di n'a fost pAstrat
vechml titlu, Cu adevrat mat plastic si pe care si Maiorescu i d-1 Mihail Dragomirescu 1-au preferat, ca atare ?
pubhce volumul,
(lar observatia mi se pare pina de consecinte) Cine garanteazi cl clacl Ernmescu ar fi ajuns
nu ar fi pAstrat amAndou formele, fie cu datele respective, fie apropundu-le? Numai dada ar fi sacnficat intka
formA, eram tinuti si o trecem in matenalul de variante al formei definitive. Dar aceastA verificare ne este cu
totul refuzat. Fund vorba de un caz unic, nu ne-am simpt tam sI substatuun unei certituchni trkte, o ipotenci.
probabihtate. Intervenpa aceasta in itmeranile trasate de vomta, mat corect, de viata unut scrutor, nu ni se pare
companbill cu exigentele Imitate i modeste ale unel ediiu, n'Azrand s fie cit mat aproape de ceca ce va fi fost
viata unei opere in realitate. Ea este mai curAnd de domemul editulor de a doua si de a treia lime, in care se
pot retopi i reorAndui materialele dupil critern cAt mai diverse, cluar sublective. Dar despre aceast hrue de
conduiti am avut pnlejul s vorbim mai pe larg, in comentares comunicru academice a d-lui N. Iorga 1), al
&Arm sistem de editare, asimilat de not cu o ordme cronologicl dinjat, 1-am expus dimpreunl cu obiectule i venficArile de ngoare in amintitele pagini ce i-am consacrat. Vointa poetului nu intereseazA si nu trebueste luat in
seaml, adAuga in chip de concluzie d-I N. Iorga 2) i fat cu un atAt de categoric verdict prelungirea ostilitAtilor
ni se pare

lar pentru a inch= aceste lmurin s spunem:

a. Cl vom continua s facem distmcpa intre cera ce a fost tipArit de Emmescu, in timpul vietu lui i intre
matenalele, chiax cind acestea imbraci. o forma definmv, aflate in manuscnse SI precizAm multe din vanantele
Scrnordor, Luceafdrului i poemelor de dragoste, apArute in prima editie Malorescu, au forme evoluate, de sine
stittoare, dovad textele celor sase poezil, incredultate lui Iosif Vulcan, pentru Famska l s'ar cuvem, dup1 d-I N
Iorga, tipArite laolaltA Cu textul, pe acelast plan, mdiferent dad A se opune cronologia Ufa' vreme ele n'au vizut
lutruna tiparului, noi le comassAm pe toste in aparatul critic al poemei respective, avind grija sl precizim, s
incercAm a preciza, etapele cronologice Dada' Emmescu ar fi incredmtat lui Iosif Vulcan sau in general tiparului,
una din versiumle intermediare (sA zicem d. p versiunea dela 1876 dm Srisoarea .1-a) ala cum a fcut cu Fdt-Frumos
din Tau, de sigur cl am fi tipAnt-o separat.
C.5. operaputule de regrupare Indicate de d-nu N. Iorga si Vladimir Stremu nu pot fi oprite, fr
cu toate el ele n'ar putea fi initiate Cu succes, deck dupA tipInrea integrall a manuscnselor, dupl cilteru cAt
mai putin fente de arbitrar. CA pentru opera aceasta de deshumare a vastelor rehcve, abia dacaunge viata
unui om, cAci, desi multiplI, experienta acumulat nu foloseste *Mtn' totul vecmului, fiecare trebrand s la dela
croiasci singur drumul CA astfel stand lucrunle, editorul preocupat de cat mai multi unitate
inceput truda
uite, cluar In timpul lucrului, normele ce si-a propus.
nu-si poate ingldui luxul

i el, de e si. spunem drept, toste aceste precauttum ni se par opoase pentru foarte simplul motiv cl,
intr'o edipe integralI, dispunerea materialelor se completeazA dela un sector la altul, clmar cAnd o lacunii sau o
s'ar cere s tipArim trite monografie, anume li inclusivA, Pares/ea Tesului, Ca/in
neglijentil s'ar fi produs. Dad l
N. Iorga, Eminescu in j/ din ceo mai noud edilie, Academia Romn, Mem. Sect. Ist., S. III, Tom. XXII,
Mem 9 si Perpessicius, Jurnal de lector (Comunicarea d-lia N. larga), in Revista Fundandor Regale, VII, 5 (Mai),
7 011110 st 8 (August) 5940, strinse in volumul, sub tipar, Jurnal de lector, completat cu Eminesciana).
dreptul lut Eminescu de a se publica opera lut asa cum a vrut Acest
Cuget clar, V, 3, 28 Iuhe 1940:
drept nu e respectabil si n'a fost respectat la niciun poet altfel, manuscriptul despretuit sau prsit ar trebui sA
ni rimAie ascuns. Impresionant la prima vedere, argumentul acesta ar menta o mai larga discupe, dad A rAspunsul
nu 1-ar fi dat Insui poetul.
2

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

18

sau Luceafdrul este de sine inteles c n'am lasa de o parte niciunul din motivele si etapele aceleiasi teme, ele
consutumd o famihe unitarl. Povestee Tendui 1-am subordona pe Fdt-Frumos din Tau, hulin pe Can Nebunul
Lureafdrului, versiunile basmului versificat, dup Kurnsch. Intr'o edine integral, lsam fiecrei etape locul et,
dar indemnrn pe ceutor s se raporte si la volumul sau secnunea complimentar. i cititorul pasmnat de lumm
nu va pregeta sa- se deplaseze cu cateva pagtru sau volume mat la dreapta. Caen Nebunul i versiumle pre-LuceaPraha, Pita de care nu se poate intelege, in toat verichca liti amp/oare, procesul de desavarstre estetick cetitorul
le va afla in volumul rezervat Poeziei Populate i celei asimilate cu ea. A le fi tipInt in capitolele respective,
din vol. I si II, unde orgarnc apartm, ar fi fost s facem indott. intrebuintare.
Ms. Manuscnsele in care figureaz, fragmentar si mat ales in stare tipic brouillonarl, Povestea Teisded, dei
numeroase, pot fi reduse la doul tapuri, catora le vom spune A. st B. Dificultatea ierarluzarn i gruprn acestor
manuscnse, intr'un cuvant, deternunarea fihatiei e uneort ingremat si din pricini intamplatoare, deci reparabile, cum
ar fi de pild distribuirea gresmi a pagmelor din acelasi timp, in manuscripte felunte, de ctte eel ce au executat
legarea filelor in 1902, la Acadenue. Cercetrom manuscnselor au semnalat totdeauna astfel de cartn eronate, de
al cror avertisment nu s'au t_tnut tottist totdeauna cu strictepi E cazul lui Constantin Botez in deosebi i pentruca
trecerea aceasta cu vederea se intlneste st in argumentul poemet de fat, s ne opt= o secund. Dupl Botez,
Pones/ea Ten!, figureaz in XI manuscnse (de fapt in IX, dac scadem pe I si II, in care se afl vanantele lui
Fdt-Frumos den Tau). Aceste 9 manuscnse (numerotate ILIXI) se pot reduce la mai puttne dac tmem in seam
eroarea cartrii, de care vorbeam. Inteadevr ins. IV (e votba de numerotana Botez) din 2262, 34-35 st VIII
din 2254, 121'22 sunt din acelasi tunp, din aceleasi coli de hank, sense cu aceeast cerneal violet, de Iasi, mai
mult, ele poart elemente ale aceleiasi monograme V. M. (Veronica Mide sau Veronica & Mihai ?), mktunsind
acelast timp al lucrulut (cf facsimdele respective) De asemeni manuscnsele III (2262, 18 I-182), VI (2306, 74)
si IX (2306, 75-81) [de fapt ,re 63] sunt redactate in acelasi amp, pe aceeasx bank lineat, diet hiele din 2262
sunt rupte cluar din caetul registru 2306. In realitate deci, in locul celor 5 manuscrise din Botez avem numai
doul Continuand cu simplificarea am avea, asa dar, urmtoarea schema' :

A. 2283, 84 81 v. (cca 1876-1877)

B. 2306, 75 81 + 63 4- 74 (1877)
2262,181-182

2262,34-35
2254,121-122

2259,182

2265,71-75 4- 305 V.

C'. 2262,92 v. (fragment de 5 strofe)

cca 1877-1878

2259, 181 V

C2 2268, 13 (i strofa)
D. Facsimilul ongtnalului
trimis la Convorbin Leterare

A. Prime forme ale Povestei Taulm in 2202, 34-35 st 2254, 121-122. Sunt din aceeasi vreme. Acelasi
scns, aceeasi cemeal violeta, aceleasi cohle de hank, numai di au fost repartizate grew, cnd au fost legate de
ctre Acaderrue. Un sistem combmat de creioane, ros i negru, suprapus in amandou manuscrisele, inched,
designa sau rezerv anurne strofe pe care le va avea in vedere in versiurnle ultenoare. Alte strofe sunt, ca de
obmem, sugerate in timpul lucrului si ele vor fi punctul de plecare al altor teme innidite (de pdd, sl zicem, strofa
Zile: de Armendeni (cf. subsolul pentru 2254, 121

122, mai departe).

Inceputul poemei se aria' in 2262. Dela un timp, ce se va putea urnan in transcnerea noastr, i anume dela
strofa Ea ascultd

'mpreund, cele don:A manuscrise ofer dou randuri de variante, care se completeaz. (0 iratebare naste firesc, fr a putea duce la concluzn categorice. daca nu cumva va fi existat (sit pentru 2254) mcI. o
coati, care si fi contmut Inc odat inceputul, dac, ce alte cuvune, cele dou inanuscrise 2262 si 2254 nu vor fi
fost paralele, pe toat inunderea lor).
Amandou aceste manuscnse (2262 si 2254), de fapt (cum s'a spus) unul la origine, sunt time brouillonare
si au servit transeneru din 2283, 84 v.-81 v., care nu merge deal pana. la strofa: Nu pncepe adevaru-:. Acest
manuscris ce are la inceput toate atributele unei transcrien caltgrafiate, dela un tirap devine si el brouillonar
imprumut forme cand dela 2262, cand dela 2254.
Transcrierea noastr in, deci, de baz acest manuscris 2283, la care raporti in subsol, pe cele dou antenoare,
ce sunt ca i concomitente. (Spatiul de timp, ce le va fi despartind, este, credem, neglijabil) Dela locul unde se

www.dacoromanica.ro

POVESTEA TEIULUI

19

opreste 2283, urrnAm a transcrte pe doul coloane ms.-ele 2262 si 2254, ce duc mai departe firul poemet, fr insfi
ca vreunul din ele s1-1 eputzeze, p sarsim cu ultimele 4 strofe dn 2254 Pentru recapitulare, situapa acestui A. grup
ar prezenta schema urmAtoare
2283, 84-85 V.
eta]: v. 1-6o
subsol: V. 1-20
2262, 34-35

2262, 34-35
2254, 121-122
2254, 121-122

.
.

V. 21-56

subsol-etaj V. 57-72

N.B. Nevnerotalia celor aloud coloane tribute urrneiritei ca

Un studiu atent ar putea, cred, degaja cu lesniciune, din urrnrirea variantelor acestui grup, felul cum se produce metamorfoza lui Eit-Frumos din Tau in Povestea Teta
Ici si colo, ne-am ingIcluit sA semnalAm unele punp

de trecere, fad a lest insA din cadrul mirumal al editiet noastreacela anume de a prezenta datele, nu si de a
eputza consecintele. SA mat adlogAm el feluntele mconsecvente ortografice (d p lese-1 p lese'l, chntre eta; si
subsol) sunt attar ale manuscrtsultu p cA, dep met concluzte nu se poate trage, ne-am ferit de a unifica.
Cronologic, manuscrisele acestui grup pn de Iasi st anume dupl ttparirea lui Fi/-Freimos din Tern pAra la
circa 1876, inceputul lui 1877

A. 2283, SitSI V.
Afla Blanca si 'ntelege
Ca la schit te-am giuruit
Caci In lume rm-ai venit

Din amor flea de lege

Mara in schtt la sfanta Anna
Imbracndu-te 'o vesmntu-1
Al meu suflet o sal mantui
S'o s stergi a ta prihan.

N.B Cartorul e inclemnat sd lie contmuu atent /a cotele din subs& Male variante din subsol runt ale verssunel dela
deci de 2283. Cele ce urmeazci mal Jos pn de trite if/unmet-Ise, In cavil de fabi
eta],
catoare se noteazcl Intotdeauna.

2262,

34-31.
20 AflA Blanca cl menit

I-4 i AllA Blanca, cuma Domnul (a

E merut slit fie mire

Tu at fost de mndstire
Din nevredmci mbire
Tu coptl' ai fost urzit*

Din nevrednicA mbire

(a)

22)%1 ye 2262, ale cdrar cote Ind,-

A. B., a- > A B, cumcA etc,.;

40 Tu est, Blanca, intelege

30 Afl Blanca giuruitA

MAnAstiret giuruit

Tu ai fost sa 'mbract o ras (b)

Ma,

(b) Ta f. s5. intri 'n schit

5' Afil Blanca p 'n[elege

CA la schit tu esti gtularl
Cci nAscutA esu tu fad
Din amor fArA de lege
6 denitc ca textul dela eta], minus versul r, aul

MU Blanca p 'n[elege

2262, 34-31.
5-8. i Mini in zori de zi plecA-vom
CAtre schtt la sfAnta AnnA

Ca sA spell [a ta] priharil

S'al meu suflet sI. mi'l mntut
identica cuf de sus, doar In 6

vestmfintu-I

(till SStergi

www.dacoromanica.ro

M EMINESCU

zo

Traiul lurnii draga tata

Cine vrea, acela lese-1
Data sufletul meu vesel
Nici visa de schit
data.

10

Dantu-mi place si vanatul

sbor usor calare
Itaitacind in codrul mare
Pan m'apuca innoptatul.

15

mai bine ce-ti prieste

Cum am spus, asa t'Imane
Pentru drumul cel de mane
De cu azi te pregateste.

20

13. aci vAnatul, dantu-mi place;

18. Once vorbl

degeaba;

2262, 34-3f.
9-12.

Tram 'n lume dragA tat (e)

Cine vrea acela lese'l,
Dad sufletul meu vesel (d)
Niel visa de schit vr'odar
(c) Tranil /urna dragl tara, (d) Al meu sufiet este vesel> De fapt,D.s.m. vese/A (sic).
N B. In 2283 ca p in 2262: visa', perfecta" Proplu cu
13-16. i Drag mi-i dantul i vnatul
lar nu cArti de mol roase

e act vana o dant lint plaCe

(e) lar > Nu 2. etc.;

Nu zidin intunecoas (e)

Unde vecimc fioroasi(f)
Stipineste-a mortu pace (g)
(f) Unde-s chtpuri cuvioase;
(g)
[Indesiefrahil]* StApneste etc.

2283, 84 y.
Marginal, dupd ce transcrisese verstunea, dela eta), ca un :cris: o cerneald, mas aproape de cele din B. 2306, ateste g :trefe
:

ce desvoltd motivnl p tare n'an mira, in persiunea urmdtoare din B. De aceea le p inregistrdm

Tatii draga', o si nu zici

Si m 'ngroape 'nteo
SA flu moartii* 'nca de vie
In suspinul tristes muzici
Ah mat bine In mormAnt
Dar cosita mea balae
Cu un foarfece s'o tale

Si s'o presure in vint

Mie-mi place .
.
.
(14
Calul meu cel a/b ca spuma
Codrul mate, risul, gluma
Dantul, cAntecul, vinatul

10

(h) and mor* dup sirutatul*> Codrul verde, /hui A,

2262, 25 34-3f.

17zo.

Stiu mai bine ce-p pneste

Once vorbA ti-1 de geaba

De ce ai vom merge 'n grabl

De cu azi te pregAte,te
N. B. Dela Jirafa 21-24, Ea ascultA etc., varrantele merg para/el, in manuscrisele

www.dacoromanica.ro

2262

2214:

POVESTEA TE1ULUI

21

Ea ascult
adunA
Prul ei la ochi plAngAnd

h vena, asa un gand

SA ja lumea 'n cap, nebun.

Calul ei cel alb ca neaua

25

Inc-o datA si 'I infrAnA

Coama-i mingAe c'o minA
Si plAngAnd ii pune seaua.
Pe cAnd soarele-asfinteste

Ea plecA [cu] capu 'n piept

30

Nici se uitA indArApt

namtea [u] priveste.

Prin umbroase cotituri

Sara 'ntreagA fltAceste
PAn ce noaptea-in gsnd trezeste
Glasul negrelor pAcluri

35

29-32.

Apoi pleac2.4 fr minte

Ochi 'n ;os i capo 'n ptept

Nici se =I indIrIpt
35. Pan cc noaptea In
2622,

Nici pnveste inamte

> P.c.n.-in gand etc.;
36. Glasul vechilor p.;

34-36.

2254, 121-122.

21-24. Ea'l aude

Ea ascult i 'mpreunI
A el mtu la oclu plangand (1)
II venia asa un gAnd

adunI(/)
Frul ei la cid plngnd
$1-i venea asa un gind(j)
SI la lumea'n cap nebutil(k)

SI la lumea 'n cap nebuni

(I) Alinde la o. p.

(z) Ultemor Ea ascult ce se va intellm in 22 f.,

ulterior li venea, etc. Id.;

de fapt Sla 'n [cap]lumea 'n cap nebun,

25-28. Calul ei cel alb ca nena

Inc'o &fi

infr'nI

Coama-i mingIe c'o mn (m)

plIngand h pune seua
(m) de fapt Coamai (sic);

Pe-un cal alb ca p ornitul(n)

Inc'o dat ea se sute
Coborind din cettue
Si prin ranste Cu 'ncetul (o)
(n) Si pe calu-i ca zpada;

(o) Si prin rarist ca incetul.

29-32.

pe cala-i se avntl
Si pita, ca capu 'n piept
Nici se uttit indlapt

Astfel pleac ara' minte

Niel priveste inmune

Ntci gndeste inainte

St

Oclu 'n tos o capu 'n pept

Nici se uta indirlpt

N.B. Rapar/ate la tele 2 forme din 2283 (Mal ,ri su/no!) verszumle acates strofe 29-32 au trecut pe rea. la su bsol
22J4, zar la eta., 2262. Pentru strofa ce nrtneazd, rolul pare cd se mverseazd.

33-36. Pe crri Cu cotitun

Ea in codru rItIceste
Noaptea vine si trezeste(p)
Glasul vechilor pIduri (q)
Iarl noarptea]> Noaptea, etc.;
Glasul negrelor p.;

Pnn umbroase conturi

Sara 'ntreag. rtIceste (r)
Noaptea vine si trezeste
Glasul vechdor pdun

(r) Zma 'ntreagl rticeste.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

22

..,,...----_-------

85

I
i'' ''

-.4,4 , .c4.

,..

r )-,4"

iP-,-.;

t;

IA?'

r4 ":

.,....-

un'

In-

( lc

0`14-."'

r--

.J-

c,t.'

7'

16-

1f
..

,..
fr,,,'

'r. - r-

'

- C.

/
I

'..

.1'1'

/44

i/.0""r..3A'

Manuscriselc Academic' Rominc

1....."1-

411.9530

POVESTEA TEIULUI

www.dacoromanica.ro

ft: r
2262,55 (21,5 cm. x 33.5 cm).

23

POVESTEA TEIULUI

-r ---v

ur-e--

121

17

Mss.-cic Academics Rorranc

POVESTEA TEIULUI

2254, in (21.5 cm. x 34 cm.)

dreapta, jos, strof din DESPARriRE -

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

24

Peste vrfun trece lun

Plng isvoarele la vad
lar din ranstea de brad
Tnguiosul corn rsun

40

Si in mijloc de pdure
Au ajuns la tend vechiu
Dulce sunk' in urechi
A isvorului murmure
Luna crengile ptrunde
Stand pe vrfuri blndl strap.
Iar isvorul prim [i]n vraj
Rsrea, miscnd din unde

45

prin blndul glas de ape

Auzi cornu 'n deprtare
Tot mai tare, tot mai tare
Si din ce in ce aproape

50

deodat privind in aturi

Ca din visun ea rsare
Pe-un bdet \Thu cilare

55

Pe un negru cal al6turi

Nu pricepe: adeviru-i
Sau c ochu ei o mint
L'a lui old un corn de-argint
Si cu flon de teiu in pru-i

60

N B. Cu versa! 6o sfeirfefte, cum s'a spas, traarcrurea manuscrisului 2283, intemeiatd pe manuscrisele anterioare 2262
fi 2254.
Ca sei umplem golurrle p a paten' duce firul poem: pia la ulamul vers (72) din 2254, ce singar ineanteazd pnd
cdtre efdrfa, promovdm (arbitrar de :agur, dar de nepote) la eta] "1 pe doled coloane, cele cloud man:acme brouillonare, ce
merg ma: mult sau ma: pa/in paralel, dela V. 37-56. Sunt, precum se observ, cciliva pap napa,, ea poemillui, at& bred
pentru cele
ceit
pentru Innodarea firulfa. Cetaorul cad si ja seama eel numero/alza e de sine stdatoare, at& fientru
(loud man:acme, ce ar fi trebua si figureze in salad.
Cum manurcrssul 2262 sfirfefte, fi el, ere versa! 56, armn,, in clup de flea, ca 2254, singurul care mat confinad pand
a versa/ 72. E fi motivul care ne-a fdcut sd apdran pe doud coloane versarle din/re 17-56.

38. Sun tsvoarele etc.,

41. St in midocul pdurn,

41-44. Au agiuns

Lng'tm tent strivechm i sfint

Cu-a lut crengt pan' in pmint
S'un tsvor la rActicinl (s)
C'un isvor la rld'cini;

(e)

45. Luna codri ii ptrunde,

fapt : Itsrind (sic) rmcAnd cl. u.,

46. Stnd pe cerurt Nina' straji;

52. Mat aproape, mat aproape,

www.dacoromanica.ro

47. lar isvorul plinge 'n vrat;

57. E o umbel, adevru-t.

48. de

POVESTEA TEIULUI

2254, 121-122

2262, 3 4-3 1"

Gindu-i puns para' 'nteo tare*

Pral usorul vil al cetii

Luna'n cerun sti de straa
lar isvoarele in vraji

Par cA sutil* in urecht

40

Sub cel tem inalt p vean'

Lin vuia isvoru 'n vraa

Povestesc singurkata

40

co sine st de sfaturt
Sub cel tetu batut de vint
Cu-a lui flori pin in pi'mnt
Si co ramunle 'n latun

Ca din vis deodat asare

privind co chi 'n lituti
Pe-un bAet vAzu alitun

Pe-un cal negru sand cilatc

4IS

Ochtt mari i negn

45

RO

Si de o daa blind si drag

Tingutosul corn asura

RO

Fata-i alba ca p moara

poara
Flor' de teto in
Si la sold un corn de-argmt

SI de o dat prtvind in latan

Ca din visuri ea flsare
Vede-un tinr ce cilare
Pe-un cal negru merge-alitun
Si pral soaptele pi'durn
SA te string sl te destmerd
Al meo suflet sA mi-1 pierd
Mistuit de focul gura

Pe cind ese dulcea lun

ante ranste de fag

37-40. I Lutrunind singurititti

Luna 'n cerun sta de straj

N B. Act se apreste manuscrisul 2262

39-40 Un isvor vuind in vrall

Sub un tem inalt p vechm

Scintemd* vutesc* in vraja (t)

Aar

figureind pe fila anterioard, nu s'ar putea spune daca' nu

sunt p ultertoare . una din acele religar: In care ard neo

z Luna codrn h pttund e

Stind pe cerun blindA straa
Iar isvorul cel in vraa

versurtlor e schimbatd.

43. Vede-un anAr ei* alAtun ;

45-48. r Cu ochi mari cu* fata. moara
El la ea prtvea zimbind
L'a lut sold un corn de-argint
Flort de tem in pAru-1 poara
20 Cu ocia man p plint de setc

El la ea pnvea zimbind
L'a lui sold un corn de-argint
Si Cu flon de tem in plete
51. Pc cind ese blinda /unA,

25

RAsAria miscind dm unde

30 Luminind singuriatii
Luna 'n cerurt stA de straa.
Un isvor lana in vrajA (u)
Riarind*, miranda-si creta (v)
lar isvoarele In vrail

Iar isvoarele in vraa > Un isvor suna , y.,

(y) RAsArind*, rottndu-st creta

nu e
ca rea dela eiaj
Ordinea acestor j variante
infra totul stgurd ; dar rea dela eta' e fncadratd in chenar.
41.51 co sine se sal:leste;

46 Ca din vis de o dat'

47. Vede-un atar stand calare;

negra cal alaturt.

asare;

48. Pe un

N.B. Ceca ce pare lacund filtre strofa 4f-48 fi 49-52

se explud pria (x) din vartania de mal jos : Vin tubito, vom

cuprinde etc.

49-52. i Si cuprind al au grurnaz (x)

S'A te string cu foc in brat
S'A hpestt frumoasa fati'

De-arzitortil meu obraz

(a.) Val tubito, vom cuprinde
[Strofa aceasta e aFezatd la inceputul fragmentulta 221.4

redactatd Cu anticipa/te saa teanscrisd de alttatdevan

e Si la focul dulce-al gura (y)

pierd
Al meo suflet si
SA te string s'A te desmierd

(y) In suflarea gura talc

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

a6

Si raspunde codrul verde

Fermecat i dureros
Dupa tinrul frumos
Blanca ochn el si-1 pierde

bh

Cortina

Ochn tal 1ml stralucesc

Cu zimbirea dulcu mile
$1 de drag ce-mi esti coptle
Eu din chi te prapAdesc

55

Rugar 2214 (N.B. Ms. 2214 continua int.rl 4 strafe Le traen: th epi elaJ)

Vm tubtte multe numc

Mngaioase itt pastrez
ferice sa te vezi

Este dotul meu in lume

60

Surta 'n cornul indragit

Cu-al lut glas trezeste chinu-nu
Nici visezt cat pott la sinu-tru
Tu sk fii de fericit.

Tact m'omori cu al tau glas

65

Al tau chtn aclame st tristu-1

Cu-a lut umed foc imi rmstut
Cata minte
ramas
N.B Marginal, in dreptul serofe, 49-42 versifica* p
incadreazd in rape strofa n'indicare, grindad la inceput, asa,

55. De strimul cel > Dupg t.f.

N.B. La finele pagine: 34 (al/taza a acesta verstum), un care a devemt postuma Azi e zi de Mai
vers tzolat, antsapiind, pare-se, sfarptul poema
Hodos, pag. 33, Il Chendi, to5ro6).

Par c'ar fi pent din lumc

Sal catarn la flon in codru (a)

Cci e zma de Armindeni

p incadrate

Si te strig in patru latun (b)

rspunzi de pretutindent
(b) SA te cat* > S t. strig etc.
(a) Azi e zt de srbatoare;

indupleci
nu pleci

Pe fila 34

intaiu (Nerva

Vin' jubito, volt' cupnnde, ce se mea-

nefte arelt in 2254 cdl p in verstunea B (23(36).

56

De-al tau drag [indesc]> De-al tau dor

'nnebunesc; 6z, Cu al lut glas tu ma clunui,

65-68. 1 O, [tu] scumpa*, dulce tristu-i

lar mal jos

Glasul cornului dinos (c)

$1 Cu sunetele-i blande
Al meu sutlet tstovesc (d)
Glasul comultn de-argint,
A.m.s. tu
20 0 privestc-ma inteuna
Ochml tau adnc i tristu-t (e)

urnezi

Cu-a lui umed foc tu mistui

Toad mmtea [mea] mbite I (J )
O t. fr[umos] > O. t. adanc etc;
T.m. [mea] copie.
3 Tact, omon cu al tau glas(g)
Ochml tau adnc i tristu-i
Cu-a lor umed foc Imi mistui (h)
Mintea cata mi-a* rimas
M omon cu al tau glas,
(b) Cu-a lui umed etc.

www.dacoromanica.ro

s'a*

POVESTEA TEJULUI

27

Fugi
di-mi pace nu m'a' stringe
Nu mal volu s te privesc
Dulce e.stl i te mbesc
Te mbesc de-mi vine-a plinge

7r,

caracterc, datorite aceluiast dcfcct de cartarc gresit si de

legatone pag. 181 182 din 2262 sunt de fapt rupte din registrul liniat al manuscrtsulut 2306, unde se si afi
corpul intreg al Pooesta Tetultd Poema se incheie Cu aceeast strof (rimat de asta dat complet) din Fdt-Frumos
din Tetu. Prin aceasta i prin cteva caractete specifice, pe care le-am semnalat ici i colo in subsol, Povertea
Tetulta n'a iesit inca' din scutecele intiului upar i reptezint, asa dat, o etap'A interesant pc drumul desvrsini

B. Ca st A , grupul B

pcezinta aceleasi

BogAtia forrnelor din subsol ca i multelc desvoltan ale textului dela etal confirma importanta acestei forme de tranzipe.

In transcrierea grupului B. am trecut la etat manuscrisul 2306, 75-81 + 63 + 74 asma i-am subordonat
inanuscnsele fragmentare si mat vechi 2262,181-182, 2259,138 v., 2259,182 si 2265,71-75 + 305v. Subsolul
intalet strofe, de o bogatie de forme, cum se vede, impresionant e asezat in ordinea cronologic, probabil
Ca timp versiunea grupului B, se plaseazil de sigur in urma grupului A, aproximativ inceputul anului 1877,
deci tot Iasi. Anume note de rufne, cu un scris inrudit, se intalnesc icisi colo, in manuscrtsul 2306 st, fara' a gridt
s tragem concluza infailibile, ele pot constaui un ludiera cronologic. Pudicului, care ne-ar Invmui ca utilizam
detall' prea intime sau ca' ne-am fi Onda s sugelam din sporul de camasi cine stte ce deductn, li repettn c
singura deducpe, fie i aproximativa', cc ne interesea7A, este cronologia, i c unele variante, de ultima' dat, cc
premerg chiar founele textului definitiv, se apropie ca grafie de scusul i ceineala ulumet note de spltorie Iat
cteva din acestc date succesive:
2306, 56

30 Ianuane [1877]' 4 cmbisi

27 Februarte [r8773. 4 CatTIAI

2306, 65
2306, 98

so Mai 1877. 5 cirnsi

28 NOCMVTle 1877. 7 atrav

Ianuarie 1878. 6 caraist
SA mat nottn: cerncala in 2306 e violeta si anume de z nuante, inclusa' si deschisi, ci. toate tatetunle operate
2306, 10I

in aceste manuscuse sunt etape provizorn si cl ele se cuvin tntegrate in versiunea aceasta, care ramne una
provizone.
Ca exercipu, pentru cine vrea s'A se convingl de dificultti si s ven fice transenerea noastra, indicam pag 77-79
pc can le reproducem, si in facsimile.

69-72.

Fugi I o laxa-uta in pace

Niel nu vom s'A te mai vad
ased
Lasa fruntea s
Pe-al fati piept cl-mi vin' a plinge

z Fug, I Da-mi pace ... Nu mi. stringe

Nici nu vom s te prtvesc
Dulce esti j911 te itibesc

Te mbesc de-mi vine-a plnge

D1-mi pace ... Nu m stringe

Nici nu volu sal te inat vz (r)

3 Fugt

(t) N.n.v s.t. mal vad.

N B. Jirafa 69-72 dila eta], Ineadratd In losa Marginal, oe ultima fild a verstunet, o nsemnare : Kappadolui
, era 1878-1'879. (226T, 249) ce all copia/e,
N B s Inlr'una din redaettunile de Bucen epl pentruLasa-ti lumea
tabP,t a 6e, ea o dovadd de altoturtle ftlurite re au nitral tu compnnerea acelut poem, dottei strofe din Povestea Teiuli.ii, respecta,

strofcle J7-60 p 69-72, dela etaj

20 D'Ore lextele dedtese

Vin rabite, multe nurne

Mangaioase ip pstiez
Stngurul meu vis in lumc (j)
E fence s te vez,
Fugi, da-mi pace, nu mi stringe
Nu mai vom s te privesc
Cand a ride, cand as plange
Niel nu stu ct te mbesc
(1) Al meu singur > Singurul, etc

promovate oPostume, f;gureazd p Ea mergea acum in cocha. Dei] e aceasta scrta M. Rada-

canu [= d-I Rada Manolud in Vocea. Tutovel, XV, 24, 20 Aug. 1906 o Ea mergea acurn in codru are strofele j,

f p 6, ea var la strofele 16, 17 ,r1 rN titn Povestea Iciului (care nu figureazel In vartanta antertoard acestela:Ftfiumos din tei) .

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

28

B. 2306, 7)--81
Blanca, stii el din iubire
FIr de lege te-ai n.scut
Deci juraiu dela 'nceput
Pe Christos
aibi de mire.
N.B. Nenumdratele reludm ale verrului prrm, un& verbul variad consequent in/re tii cs afi, tdspunde, fard urnui de
rdsteilindare, urmdtoares parre,: grepte din ad. M Drogomnescu (pog. 22y) << Forma ,r.eu (Scurtu) in loc de Ou este defectuoas. Copula nu putuse fi pus in secretele de alcov ale tatalui.

2306,63
1-4 e Afli Blanca ci din fase

Afl [Blanca] el din fa5

Te-am mena calugnei
Sftuit de sfinni
4 M'am legat cu gturuint

3 Afla' [Blanca] c din fa5.

M'arn /egat cu jurimant

5 Afl Blanca ca din fa5e

Si te 'nchin caluginei
Te-am menit cilugartei
N B. O cesinine de ordine rea/d. Sd fie oare aya? Sou dupd ce a cyuns la forma din 5 (de faPt 40) a mal scris-o
adata' sus, in capul pagine:2 Noi am reprodus aspectul pagine:.

2262, 181-182
e Afi [Blanca] di de nuca'
Domnul este al tau mire

20 .Afl Blanca c de mica'

40 and eral in leagn inca'

5 Si te 'nclun la mnstire
M'am legat cu juimant

3 Blanca afli el de mica

Cenflui te-am giunut
Din amor nelegnut
6 Blanca mea, cu lurmint
Si fii cerului =masa'
Unei patuni ru5inoas1

Inchmati ministre'

M'arta legat cu Jurmant

Si te 'nchin Domnului sfint

Fund rodul pe pimint

70 Din amor nelegaut

Blanca 'n lume e5t1 venal (a)
Si de mic giuruit

8 Din amonu nelegnut

Tu fundu-mi &rnica
E5ti din leagin giurtut
Si petreci viata 'n schit

Tu ai fost la sf. sella

(a) Blanca tu hm elti venta

90 Blanca nu Ill,

to Blanca afli c iubirea (b)

dat viat
Ff de lege
(b) B.a. din mbire > B.a. ci. i. etc.

I I Afl Blanca c'o

Pangrit 0-au dat viat

Un vers rdzIel, Onda, pa/e, pentru vamanta ress Schitul casa, Domnul mire, rdzleli, de cuenten:, do; echaracriminal, crinatna/g pelara data de nelegnnt, fr de lege

2306,74
N.B Varia/ta punctuatiet, in speccal la vocative, e (Mar a original:cha. Cdm trarucrterea de mar jo: nu este o derrintuplare. Cele y forme exista*.

e All Blanca, din mbire

2 Afta Blanca din lubire

Fin de lege e5ti t'Ascua'

.......

Fr' de lege te-al nascut

.

30 Blanca mea dela 'nceput

Te 'nclunam la mas' lastre

4 Blanca ! tti, ca din mbirc

Fr de lege te-ai nscut

Si din leagin la 'nceput

Caci copa din mbire

Far' de lege te-at nscut

Te[-am] menit la mnstire (c)

(c) Te 'nclunam > Te[-am] giurat la mnistire,

apoi, fdrd legdtursle necesare, supropune : Ca Christos

si-ti fie mire > Pe Chnstos si-1 aibt de mire.

50 Blanca 5tii, ci din tubire (d)
Fn. de lege te-ai nascut
Deci juram dela 'nceput (e)
Pe Clulstos sa-1 al de mire
Ultertor aplicat
n versurile tirneurmiird
mdtoare : B. pentr[u] c'o mbite> B. aflall o lubise;
Deci > Hotarliu din inceput > Am jurat dela
'nceput.

N.B. e fi f Se completeazd

Insprumutd varean/de.

www.dacoromanica.ro

POVESTEA TEIULUI

29

Prsind viata lumii,

Mani in sella luand vesmantu-i
De-a mea crim tu m mntui
Risipind gresala mumii

Traiul lumii draga.' tata'.

Cine vor, aciea lese'l

Dar sufletul mi-i vesel
Tinereta luminata

10

Dant i cantec [vi] pdurea

Pe acestea le 'ndrgh
Nu chiliile pustii
Unde plangi, vorbind aiurea.

15

Merg cAlare pe cand luna

Bate trist pnn negre cetini

Codrul valea mi-s prietern
Spun isvoarele intr'una

20

8. Risip[ind] > Si spsesti gresala mumu > Risipuid etc.

i z. Tineretea mi-e* bogati;
13. Dantul, muzica,
vinitoare > Dantul i antecul, vnitoare > Dant si cintec, vinatoare;
14. Eu pe toate le 'ndrigit;
Strofele
17-20 p 21-24 barate ulterior,
20. Sun' isvoarele inteuna;

2262, 182
5-8.

e Mini pornind la sf Ann

1 M'in/ in zori la sf. Ann

Si 'mbricindu-te 'n vestmintu-i
Al meu suflet o si mintuf
Risplitind a ta rusine
vers rzolat

Si 'mblicindu-te 'n vesmintu -1

Al meu suflet o sis mintui
Curtind a ta

l'in' a nu se face ziui

2306; 74

e Mini la sclut departe lumii

Imbricindu-te
vesmintu-i
Al meu sufiet o si manan (g)

e Pirisind viata lumu

M'un in schn luind vesmintu-i
De-a mea crimi tu mi mintui (1)

(f)

O si tergi gresala mumu (h)

ulterior, neurindrit : Disbricind
vesmintu-i;

A in s.o si-1 ~tul,

Risipind gresala mumn

(I) De-a mea crim si mi mintui

S'o > O si s. etc,

Pe aceeap pagind (74), 17-2o e urmatd de inca' o strofd, care se va sato mal departe

57zo. Rticind cind bate luna

Strilucind* prin negre cetuu
Codru, valea, vea' prietem
Sun isvoarele intr'una
Peste codru peste dealuri
Discu-i dulce sti de straji

lar fsvorul prins de vraii

Risirea sunand din valuri

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

30

Viata mea de farmec plina

Eu s'o schimb pe cea dearta
Draga tata, Domnul jara
Mai ales

... c nu-s de vin;

Stiu mai bine ce-si prieste

Cum am spus aa ramane
Pentru drumul cel de mane
De cu sara te gaitqte

25

Mana ei la cap si-o tine

gindirile-0 aduna'
S'A ia lumea 'n cap nebuna?
Parc' atata lt mai rmane.

30

Calu-i alb, un bun tovars

Inc' o data II nfrana
Coama-i luan& c'o mana
Si pe el se sue iarasi

35

Si la voia lui 11 las

Ca s'o duca, unde-i place
Ea privete 'n jos i tace
De nimica nu-i mai pasa

40

22. Eu s'o schimb pe-o neagra rasa,

24. S'a iertat > Mal ales cand nu-s de vina ,

25 Suu in. bine etc. [PM' batuta la 'acepta].

29-31. Ea aude Parca-1 vine

lumea 'n cap nebuna
Si gandirde-si aduna 32.

Parc'atata fi mat vine;

32-36

33. Calul > Calu-i alb etc.

Calul ei cel alb ca spuma

Inc'odati si-I Hala

Coama-1 mingae c'o mana

Si 'nc'odata-1 sue-acuma(j)
(i) Si 'nc'odat se sue-acuma

Si In vota etc.; 40 Cae, gandea cine sui unde > De-o simpre dureroasa ,
Dupd i 4o, ftuadrat in che fiar, &silba/ refinut
37

O zlmbire Insetar
Rusinoas pe-a el gura
Tratucnui pe o pagina antertoara (74), o strofd aanntind de Fat-Frumos din Tem p de Povestea Tetului (A) dar
neutilszatd in Povestea Tendut (B), ce precede texlul definan,
Vantul paru-1 riscolete

Ea i Jasa capo 'n piept

Nici se uta indarapt
Niel prive,te innainte

www.dacoromanica.ro

POVESTEA TEIULUI

'

`r-

3'

i;1

(2/-:;A

6 de; 4.; (A I ki,,;

..

tr

/./.

tiC ; Aa I,

'.

11.1:-.:*

'
Ara,

c-6.--

11,4,4_

to

.;
,

..

eg:

/ 1/. .

Al

/4 1.0 se

4t.' - - y %). ..

' me-4 Ji iX.--1

ifftr./ //;.. I; "4,..4.1

4i . ripfy j .7.1-/

..tie o

("-----, ..)- r'

'

:1; ..I7.-_ -

.1.4._
f.,,e
(.44- ii.,44..,.."
* , . . ,.

4.- ) t

1,,:-..)

14-2____.) i

,4:-

41*; IL;1,-;") r. ft.:

4-1'.!
( (04

. J.,

..

te. ) : /). .I.,

''''' 1 ...-; ' 4v.

P"'"'

7.-r

(0, ,,i

I;

,,.

......,174

-,../....

,,.... 4/---7--,.

le(4-:-.7

-4'. 44-

:4

".1411*1'. s:%

4?"1:11

4, ea..

'

Mss.-ele Acadermei Rom5ne

'15

.1 ra,-4-POVESTEA TEIULUI

"

2306,77 (20 Cm X32 5 cm.)

www.dacoromanica.ro

M. EivtINESCU

Acum stelele s'arata

Solii albi ai lungii liniti
Iar mirosul din ariniti
Toate simturile

prin codri ea ptrunde

Lng teiul vechiu i sant

45

Ce cu crengi pan in plmnt

Un isvor vrjit ascunde
42. So111 albi ai dulcu > S a.a. lungn etc.

41-44.

43-44. lar dirarea din ariniti

Un miros pracut le 'mbati

Inarntea strofer dela eta), (41-44)1m-era*: pdrdsrte, dar reprinte, totuji, Cu marginal creron ro te, pentru alte improurdri

r Iat soarele s'au dus (k)

Dup piscul singuratec
Si
cu jaratec
Lunga zare din apus
(k) Singur soarele etc.

3 Peste muntt peste piduri

Peste palidele ape

2 Pe de-asupra de piduri
In azurul cel ceresc
Mu de stele isvorisc

4 Iafa' bolta se 'nsteleazi

Peste codri, peste lume
Peste riurfle 'n spume
Peste lacuri, ce viseazd

47. Cu-a lui flori pin in pimint ,

45. In rmiloc de codru-ajunge,

45-48, Ineereare peirdsitd :

Trece singuri 'n pidure (o)

Codrul doarme, umbra creste
010

Ea tot trece, in picture

22f9, 182
Acum soarele s'au dus
Dupl piscul singuratec
5i tiVit-i cu jeratic
Lunga zare din apus (/)

(/) Taal zarca din apus

lar pe ceruri mu de stele
Rinduri rinduri tot rsar
Intr'un cer fri hotar

220, 30f V.
Intr'o pagind brouillonard, 303 v., din manuscrisul 2265, aceste strafe pe tema v. ir-44, fdrd a putea precia ordrnea,
(poate cd Intel:a a fort redactat 20 defr e inebegat)

10 Dulce murmur* din aruuti (m)

Sari dulce i ricoare

Stele 'n ceruri, luna' 'n zare
Farmec trist al lungli liniti (n)
Peste vale*, pe arinisti > Dulce murmur* din [i]svoare*;
Svon incet al 1.1., deasupra lur incet euvnt rndeserfrabil

www.dacoromanica.ro

20 Rispinditi.-1 pe ariniti

Umbra serii cu ricoare

Stele 'n ceruri, luna 'n zare
Farmec din[d] duioasei

POVESTEA TEIULUI

33

f
A7,,
,

A.

,-

,7'

4,

h./ Jo t:

"

\.4.,-.,;.

lii.,>

:. v....4

4,.;

.,,. ,-,

li- D-6

4....,

,,,7. ,...,/f:

er

AS a.--

,;....-:.:

i Im;

r1

/ .,::

,4 rr. -/'

f'
.

m -,/ . ,,..: /.... ,, ,......,,,,,

'

/4 ,444..,

y,
.

t+"

Mss.-ele Academtei Romane

POVESTEA TETuLui

2306, 78 (20 cm. x 32 5 cm.)

3

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

34

Iar isvorul prins de vrajl

ltsrea sunnd din valuri
Luna numai peste dealuri
Ese dulce, tine straj.

E0

Ptrunzand pin glas de ape

Sun' un corn cu 'nduiovare
Tot mai tare [vi] mai tare
Mai aproape, mai aproape

55

Ca din visuri ea rasare

privind uimit 'n
Vede-un tnr chiar alturi
Pe-un tretin arab calare

60

Si nu vtte adevru-i

Sau c ochii ei o mint

Are 'n stinga corn d'argint
Flori de tem purta in pru-i.
El se 'nclin cuvios
La ureche ii optevte
Al ei suflet se rapevte
De strinul cel frumos

65

49-52. Luna numai peste dealurt(p)

Ese dulce tme straf
lar isvorul phn de vrafa (q)
Rsirea sunind din valun
(p) Atunci luna, peste dealurt;
(q) deasupra curdrOulur isvorul,
ulterior feird conseante, notat

Somnoros*sau Lummos*.

53. Si pm > Pitrunzind etc.

i privind de o dad 'n Lituri,

63. El avea un com de-argmt,
58.

59. Vede-un tinr, ei alturi,

64. F.d.t. avea In pru-1 ;

La inceput, dupd v. Co urma Lung priveste 'n ochn el, ce vota sd alcdtwascei strop, dar e pdreisit, mai curehul
prorogat, din pricina desvoltdrilor ce se interpun.
Initio', 41 transcrie, drept memento, versuri din Fat-Frumos din Tetu, pe cari le modified intlantaneu,
de acolo

mima-i crestea de dorul

Al strimulut frumos
Ir /e noteazel aici:

crestea de dorul
Venencului frumos
din can va desvolta ;trota 6f-68 dela etaj, care trece prin forme/e:

65-68. e

cu glasul tingums
El incepe band s'o roage
Creste mima-i j trage
Spre copdul cel frumos

www.dacoromanica.ro

20 El se 'nata cuvios
i incepe blind s'o roage

o. fff6

POVESTEA TEIULUI

35

It 4.1.4:

--eo

j" 04- IA

;6). fr---1

of-; 4/11

44

if.

..t.

,e-,

4,4

'

r.

, /7-,

AdLek.

e -/f et. /Az.,

it:4

-;

(rfrp

ayr,;,44.

e%

at 74+
J.,

4./"../

-;

/1414,

rigary

SASS

*AOSIlie

014

1'
.

Mss.-ele Academiel RomAne

POVESTEA TEIULUI

2306,79. (2o cm. X 32,5 cm.)

3.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

36

Ea da capul inteo parte

se uit 'n sin smerit
Pan Ia frunte s'a 'nrosit

70

De cuvintele desarte

El .. . el bratul Isi intinde

Tot mai dulci-s a lui sfaturi
Ea din sold fereste 'n laturi
Totusi simte c'o cuprinde.

75

70. Si se uit 'n sin rosind*.

69-72. e Ea smeriti' intoarce fata (r)

2 Fata 'ntoarce 'n alt parte

Se roseste pin sub frunte

Gura-i tremurl zimbind

(r) Sfiuicioasi intoarce> Ea etc

3 N'ar mat vrea ca

asculte

St se utti 'n alti parte

40 N'ar mai vrea ca si-1 auzi

inteo parte ea priveste
Si zimbind se inroseste

Blind Ii tremur'a el 6=8

N.B. 1 figureazd pe f. 78, 2-4 pe f 79
73-76. In/dite, o formei desvoltatd in 3 strofe (strofa 3 eonspunde strafe! 77-80)

e lar el bratul i intinde

Tot mat dula is a lui sfaturi

Si un lesm pare' Ii vine (a)

Capul ei cazu pe spate
Luna drept in fat'o bate

Fruntea plead pe a lui urnr (n)

Ocht 'nctude juinitate
In Ast vis de voluptate

Ea din sold fereste 'n laturi (s)

El in brat acum o tine
Ar sta atu flri de numir
Totusi, totusi, o cuprmde (t)
(u) Si un lesin parc'o prinde [se accentreazd lesin],
Ea se fringe 'ncet in laturi,
(v) Fruntea ei pe a lut > F. pleaci etc.
Smite, smite c'o cuprinde,
concentra/d, apoi, in urmdtoarea

2 Adunindu-si a ei mum (x)

Ea c'o mind 11 fereste(y)
Dar pe degete sunteste (z)
Lacrimi, sirutri fierbinti
(x) 5i cand vrea s'o prindl dinsul; (y) Ea se apiri. c'o mini > Se fereste cu o mini; (z) Dar pe min'atunci simteste ;
Ca p pentru strofa antermard (69-72), p pentru strofa 73-76 re aflei, marginal, o ultilmi fornid, dar nenulactaid
defimtiv, pentru care motto Warn recul-o, ca pe antenoara, la deaf

Ea 11 apr c'o mini (a)

De a hit imbrtisare
Se fereste, scapa* 'n laturi

(a)

Tot mat dula is a lui sfaturt

El se apir etc.

N.B. Pentru venid 7f echwalenp

: Dar la soldul (nw) ea simte bratul , aim

and la sold ea smite bratu-i

mima i se sfirseste (b)
(h) Parci > mima etc.

226f, 72-74
Vet sun p strofe oscildud Mir e Povestea Tetultu p Las-tt lumea.

i Ea se utti rusmati
Inteo parte nu'l asculti
2 Dar ea capul i intoarce
Mat A.,

3 Ea-st di capul inteo parte

St se Ina 'n jos smerit
Si mat bme-ar fi murit
De cat lui in ocht si-t cate
i Mai o strigil, mai se las
Pan ce cade pe-a lut piept
2 Mat o roagi., mai se lash'
3 Mai nu vrea si mat se Iasi
Pin ce cade pe-a lui piept

www.dacoromanica.ro

ca o dovadd de striinsa /or Innuhre

POVESTEA TEIULUI

37

Ar stnga si nu se 'ndurl
Capu-i cade pe-a lui umAr

Se srut fle nuirar

Mani 'n mn, gur 'n gur

80

Vm mbit, multe nume

Mnglioase iti pstrez
fence s te vezi
Este dorul meu in lume

Ah, in umbrele pduni

S te prind s te desmierd
Al meu suflet s mi-1 pierd
Mistuit de focul

85

Slrutnd-o 'n veci s'o snger

s' mor iubit de tine
Mi-as da sufletul din mine
Pentru chi' ti de inger

90

Taci ! Nu hngusi, nu stringe

Nu mai voiu sl te privesc
Drag bliet, dar te mbesc
Te iubesc, de-n-u vine-a plngc.
altun clliresc
Fr grija nimnuia
Si de dragi unul altuia
Ei din ochi se prpdesc.

100

Si se duc, se duc mereu

Trcc in umbel, pier in vale
'ara cornul plin de jale
Sun dulce, sunI greu
N.B. Strofele 81-84 p 8f-88 tchate ulterior
89. Gura-p srutind > Srutind-o etc., ulterior, deasupra, tietermtnat Las
doreci lile Matute (f, 78)
re/cual: Mal cu sua, mal se las, ce se vor
in Lag-ti lumea.
99 Unu 'n bratele altuia > i de dragul (sic) unul altuta [rcit/ept unu-altma, a,ra dar, gdndst : $1. de dragul
unu-altuta] > 1 de dragt etc.

97-1... e Can merg . . . pscind alturt

Ei n'au grna =Anula (e)
Unu'n bratele aluna
Cdeau flort pe el, [pe] pturi

(e) Dar et nu titt ande-i...

z Pase alturt can lar,

Ei n'au grna turnan' uta
Unu'n bratele altma

Et din chi se prpdesc

30 Si alturt crresc
Nu au grija fuman' uta (d)

Unu'n bratele altuia

Ei din ocin se prpIdesc
(d) Ei n'au grna nilnnuta.

ror indicatie pentru metatezd : i se duc meteu se duc (vers mar armonios, dengue), dar neurmatd p In rima
zoz. Pier > Trec in u. etc,
104. Cornul > Suni etc.
103. Cornul surf 'n dulce jale,

versulta .pereche ;

www.dacoromanica.ro

38

105

110

M. EMINESCU

Trimitnd* nemingitet
Glas durerilor dearte
/sifai departe
mai departe
Mat incet - - tot mai incet

Sus in codri de pe dealuri

Luna 'n urm tine strap.'
Tar isvorul prins de vrai
Itsre sunnd din valuri
Calul Blanci, alb de spume

115

St a doua zi la poart -Dar stpina-i ca i moart

Au ramas pierdut 'n lumc.
*

Intre versiumle AB si originalul trunis la Convorbirl (care figureaza la nol drept verstunca D) nu se
mat afla mcio versiune integral, ci numai (ca si pentru Ceiba) un fragment de 5 strofe, cuprinzind V. 53-72, lute
redactie apropiat de a textului definitiv i figurand in 2262, 92 v. si o strofa, penultima a textului definitiv,
C2.
aproape identical, in ms. 2268, 13. Am numit aceste fragmente
SA se observe ca' in
versul 61 nu rimeaza Cu v 64, cu toate c rima era inlauntrul versulun resit:age ( stringe)
dar ca in D. (textul definitiv facsurul) lucrunle sunt corectate.
Cu o grafie inrudita, doua din strofe, 53-56 si 57-6o au fost incercate, intatu, in 2259, 183v.
Toate aceste crampee ar putea fi datate: cca 1877-1878

0. 2262, 92 V.

Intr'o parte cat 'n jos

Tine mina ei la timple
55

lar sufletu-i se imple

De un farmec dureros
De urechea ei aproape
El cerea copilrete

60

mima i se sfirete
Ea inchide-a ei pleoape
105-106. Cantec bland si mingaiet
Al durenlor desarte
109-112. lar isvorul prim de vrall
Rsirei sunand din valun
Peste culmile de dealun
Luna Hindi tine strata

226/, 72
105-108. Mai departe, mat departe
Mai incet tot mai incet
De-o copila s' un baiet
Sung luncl sun foarte, (a)
(a) Suni luncile desarte.

www.dacoromanica.ro

POVESTEA TEmLui

39

Ea-1 respmge cu o mn
Dar se multe prins 'n brat
O durere 'o dulceat
Pieptu-i farmec i '1 stringe

Ar strig qi nu se 'ndur
Capuli las pe-a lui umr
In sruturi fr'de num'r
Ei se 'mbat gur 'n gua'.

65

O desmiard 'o intreabA

Netezindu-i prui des
Ea rspunde ne 'nteles
Cu-a ei voce dulce slab

70

C2. 2268,73

81-84. Blndul sunet se imparte

Peste codri imprtiet
Mai incet tot mai incet
Mai departe, mai departe
*

D. Pentru facsimtl, trimitem la argutnentul pentru Povestea Codrului iStugurcitate. S atragem atentia asupra insein-

nrir A nu se talego din dreapta titiului Povestea teiulea, care se &surge destul de ciar in facsimilul nostru Cs" este
o insetnnare a redactiel Convorbtrtlos, din Iai, nu mai iimne indotalA. Propnetarul onginalulin crede a recunowe
scnsul lut Xenopol. Fr a prejudeca asupra diverselor ipoteze ce se pot face, n'ar fi exclus ca interdictia aceasta,
aa de categoric, ce nict n'a fost, de altminten, tinut in searn5., s fie unul din vestigilie vreunei discutium ce
nu ne-a parvetut. Nu se va fi crezut oare, a de vreme ce relua tema lui Fdt-Frumos den Tau, pubhcarea Poveste;
Taulta devenea mutil ?
N.B. Strofa 69-72 Incadratd In cbenar, creton rosu , totul, por, tatat tu o vertecald contheud, creion negra, ea dupd
entlizare.

Strofele t3--J6
2259,183

j7--6o au fost schttate, Intcbu, cu o grafie dended ca aceea den 2262, 92 V. (e) In .

V.

parte ea privete
Tme m'in& la tAmple
lath ochiul i le imple (f)
Lacrum
mima el crete
hueco

(f) I ochu i se imple

De urechea ei ajunge
El cerpa copitre4te
Para viata se sfarete
Ea inchide-a ei pleoape
Pentru dezacordul den (

f): 1 ochiul i le imple trebue adnds sau cd tutentrona : Iar ochtul [el]

apare de fapt : Tul ochitil i le imple

imple sao, cunt

Lacnmi . .. a,ra dar un lapsus sentad:e sau un fals acord . le Lacrinn.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

40

SIN GURATATE
o Convorbin Literare, XI, 12, i Martie 1878
Swgurdtate e a trcia poezie din ciclul de patru, trtnus din Bucuresn Convorbsrdor i ocupi in o coala de
poem , pomenit in scnsoarea (aflati doar in ciorni), cu care a fost expechati, locul ce se poate vedea in facsunilul
aliturat, despre ale caret revelatoare date s'a mal vorbit i pini acum Inspirati din mechul mbitu iesene, SIngurdtate

este, cum se va vedea, sclutad i aproape fund inc dela Iasi. and poezta apare in revist, Veronica retme, de
credem une scnson din 8 Marne 1879, aluzifie biografice comune. De e sc7 credem : Intku, pentruci din pachetul de scrtson aflate la Academic (ms. 4850, 19-48), caligrafic copiate i cumpirate dela d-1 O. Minar, aceea
din 8 Martie hpseste Apoi, pentruci tipint in echt.ta 1) ce smgur a dat, hue traducere mat mult deck insuficiend pentru a nu spune chiar detestabila. 2), epistola ofed nenumirate puncte obscure, cum este de pildi pasagml
vorbestt de dragostea mea, st ea' m gindesc de multe on la
In care aflim urinitoarea referind. 0 nu utta
dinsul Roagi-1 ca &A nu faca aluzium in aceste (sic) versun, la aceast ultim scnsoare, cci ini va face ca si tOCSC
ca st de Ssngurdtatea sa . Scnsoarea e semnati cu pseudommul diruit de Enunescu, Tolla, (despre a caras vitali-

tate va fi vorba in notita poeziet urrnkoare), tar o nota echtonaLi adaoga: Ongmalul in frantuzeste Posterior
PC pagina India a acestet scrison, se afl scns in romineste Dupi: ce am citit poem Stngurdtate Eu eram la
Iasi, el la Bucure5ti . E tot ce stun si e de sigur foarte putin, din ecourde ce va fi trezit aceasti poezte.
31s. Ssugurdtate se afli in urmkoarele trei manuscnse.
2280, 17-18
2260, 158-159
Faesimilul coalei

1876
1877
1878

trinus la Convorbiri

tar cele dou strofe ale ftnalului 9i In manuscrisele.

2276 II, 63 y.
2280, 25

A.B. In atnindoui versiumle, Strigurdtate numarl cate 12 strofe, mai mult cu 2 deck textul Convorbrrslor,
despre care se va vorbi mat departe. Distanta de tit-up chntre ele nu e prea mare. Dupi cerneala 31 grafia cc
se indlnesc i 'n vecinititi, in una din verstunile satirei Ure,btadaA s'ar situa in 1876, tar B. care e de fapt
reluarea, i evoluat i caligrafica a lut A cel muh prin inceputul lus 1877. (Despre acest manuscris ulterior, Botez
noteazi. Acest ultim manuscns pare s fie din timpul cand Emtnescu era revizor scolar x Septemvne 1874I Iuhe
1875. Ceca ce, evident, nu se sustme. Ce va fi fkut pe Botez si gindeasca astfel, va fi fost poate scrisul,
caligrafic, frecvent la epoca aceea, dar care apare st mat tirziu. Ce e sigur e ci A e din 1876, asa dar B nu poate
fi deck ulterior). In versul 14 am folosit pentru perfectul simplu accentul circumflex, (S'afezd pasTeni,r) ce Sc
intilneste st la Eminescu, in versun 31 prozi, in anume epoci. Mai ales c a3a. apare 31 In B. (cf. subsol).
Pentru B se =pun Inca unele limunn. B. reproduce pe A a crui transcrtere caligrafici se urmeaza cite patru
strofe pe fiecare pagini, de coloare crme, de mnmea unma din caietele habituale, din care au 31 fost rupte
pag. 158 31 159. A treia pagini, pe care, de sigur, figurau celelalte 4 ultime strofe, a dispkut, pare-se, definitiv.
CI a =star, o confirmi ultunele doul strofe ale poeziet, figurind pe verso-ul filet 159, precedate de un semn
de rahere,
(un plus) procedeu frecvent la Eminescu, ca st transcnerea pe stinga Ceca ce Inseamn c aceste
doui strofe au sufent cele mat sensibile modificin, can le si apropie de textul facsimilat, dect de textul defiruttv
al Convarbirder $1 este suficient s spunem c intre finalul, care va fi fost pe pagina lips, si-i =cm 159-bis 31 cel
de pe f. 159 v. se interpun vanantele din 2276 II, 63v. ss 2280, 25 ca si se inteleagi atit felul de lucru al poetului,
cind ici, cind dincolo, in difente catete, cat i progresul realizat hare A. st B.
Progres, ce am socotit ci mat usor poate fi urmirit si surprms, dac publicam cele doui versiuru fad 'n
fati, pe 2 coloane. Este dealtminten st. sistemul cel mal convenabil, in cazun de felul acesta Economia de spattu,
pe care o realizeazi sistemul comassrti a dona i tres manuscnse, in subsol, este compensati prtn acest ststem,
am zice, transparent, al tipnru pe z st 3 coloane (cind versunle scurte ingicluie): ,rs ande fletare coloaml apare
ea umbra et. Locul strofelor 33-36 31 37-40, care au figurat pe fila hpsi (159 bis)
Lisat gol, dest am fi putut
reproduce pe cele din coloana I-a Cetitorul prevemt o poate face singur

Octav Minar, Cum a tuba Emmescu, echtia III, f. a., pag 76-77.
Despre cliferite eron de lecturi i nonsensun in traducere, cf Leca Moranu, Ermnessu
Lenduti, 1939

www.dacoromanica.ro

Veromca Mule,

SINGURATATE

A. 2230, 17-1

15

20

B. 2260, 118-119+ ['19 bis] +119 V.

Cu perdelele lsate

Cu perdelele lsate

$ed la masa mea de brad

Focul plple in sobA
Iar[A] eu pe gndun cad ...

Focul pAlpe in sobA

heal Cu pe gAndun cad

$ed la masa mea de brad

Stoluri-stolun tree prin minte

Dula iluzii[d ammtin
Tiriesc ca si un gner
Printre negre vechi zidin

Stolun-stolun tree pin mime

Sau cad grele mngaioase

$1 se sparg in suflct gist
Cum din candeli untdelernnul
La picioarele lui Crist

Sau cad grele, m'angaioase

In cAmal-mi prin ungherc

S' asezA painjenis
$1 prin ertile-mi in vravuri
Imbl soarecu funs

In odae prin ungheic

E atAta dulce pace

$1 m simt asa comod,

$1 'n aceastA dulce pace

Dula iluzti Ammtin

Tiriesc incet ca grien
Pintre negre, vedu zichn

$1 se sfarm 'n suflet trist

Cum in picuri cade ceara
La picioarele-unui Cnst

S'a tesut pamjents

prin cArtile in vravun
Imbl soarecu furls

Imi ndic pnvirea 'n pod

and i-aud cA 'nvAlitoarca

De la carp ei mi le rod

ascult cum invAlisul

De la cArti ei mt le rod.

Ah de cite on voit-am

Ah T de cate on volt-am
Ca sl spanzur lira 'n cum

Ca s'A spinzur lira 'n cuiu

$1 un capt poeziei
$1 mizenei s puiu
25

$1 un capAt poczim

$i pustmlui s puiu

Dar atuncea grim, soaleci

Dar atuncea giien, soareu

Cu usor-mruntul mers

Cu usor-mAruntul mers,
Readuc melancolia-mi

Readuc melancolia-mi
IarA ea se face vers

30

Jara ea se face vers.

Pe-un volum mAncat dc niolu

Pe-un volum mincat de M0111

Prin unghere pirAsite
Voi veniti i sunteti sal
IntristAni hrustite

Prin unghere pArAsite

Vol veniti 1 sunteti sal

IntristIni

B. Prmtre
z Stau la masa cea de brad str[imbe]*> P negie etc.,
i Cum din candela
cad picun;
r4. SpAnzurl painjems;
19. and

i-aud pe sub *retie > and 1-sud cum ei pretu,

29. Voi amia singurAttil > Pe-un volum etc ;

$1> ate-odat etc.

6 D duzu, arruntin,
io. $1 se spaig In suflet
tiist,
Ir. Cum in picun untdelemnul,
53. In
cAmarai-mi prin unghere,

14. S'asezA pamjems;

57-59. E atata dulce pace

$1 m simt asa comod

37

and aud ca 'nvilitoarea

24.

Si mizenei s.p ; strofa 29-32 baratel cu croon

negru, ulttm p acoladd margtnahl cu cruon rofu, care

pare s conttnue p pe pagina urnultoare ce hpse,rte (v.
exphcalule ma; sus).

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

42

lntre degete ttgara

Eu m tut atunci la foc

Wa'sesc c 'n saticia-mi

25

un dulce, trtst noroc

prei mare
A tarziu lumma lampa
mima-mi din loc 1ml sare
Cand aud cum suna cleampa
Cate-odata

40

45

Usa iute se deschide

Vine ea cu pas usor
Si de gat mi se arunca
Si o strang ca s'o omor

Este ea. Desarta rasa

Dintr'odati-mi pare plina
In privazul negru-al vieti-mi
E-o icoana de lumina

Lampa arde pe sfarsite

Mai roscata, mai obscuri

Si

mi-i cludi cum de vremea

S mai tread(' se induri
Cand eu stau soptind cu draga

lad eu soptesc Cu draga

Man 'n mina, gura 'n gura.

Man 'a maul gut% 'n gura

C. Insa cel mal interesara din manuscrisele Su:surd:WU e insusi onginalul, al dfrui facsimil poate 6 urmrit
ceva mai nainte i despre a arm provementa am relatat in argumentul la Poves tea Codr
Reproducerea, tru-

cara, dar nu mai putin interesantai din 0 magm (1909) era insotita de urmitoarea noel semnati de Cor.[neliu]
B.[otez], anunatorul comemorarh giatene din 1909, si care glosa strofa cu htere mai mici: Intre de gete ligara
etc. . . . astfel: Aceasta strofa o cuvintele ,S.1 nu- es :Ida' din primul vers al strofei ultime sunt Insemnate in
manuscript cu un creion albastru Ar parea cal poetul a avut intentiunea s le elimmeze ca nereusite. De altmmten

Ca o cautl vine ea >

Si

Cam ea vme-asa usor,

de gat inu sate mte,

41. Este ea. Pustia cask'

45-48. Tot mai slaba mai roscadi

Arde lampa cea obscuri
Iara eu soptesc cu draga
Piept la piept i gurg 'n gura.

Finalul poevei, incercat

CUM

s'a amintit, in urnkitoarele

2276", 63 V.

manuscrue:

2280, 2y

atunci pustia casa

Mult de dragoste e pima'
Inn% 'n cadrul de 'ntunenc
icoana de lumina

m 'ntreb atunci cum vremea

Ca si treaca se indura
Cind eu stau soptind cu draga
Mara 'n mna, gura 'n gura
Si

Este ea ... Pustia rasa (a)

Duar'odata-mi pare plink'
In privazul negru-al v
E-o icoana de lumina

(b)

mi-i elud cum de vremea

SI tnai tread(' se indurl
Cand eu stau soptind cu draga
Maul 'n mAni, gura 'n gudi
(a) Atunci casa mea puste;
(b) In pnvazul ci ce!

negru> In prizazul vieni mele > In privazu 'nclus* al

vien-mi.
In cap :d pagine: c u aceeag cerneald, inremneiri rdzlele :

Eram ferice
Te-aveam pe brat

picarn* de somn,*

www.dacoromanica.ro

DEPARTE SUNT DE TINE

43

elc nici nu figureaz In edipile d-lui T. Maiorescu, care a publicat aceasti poeztc, impreun cu celelalte asa
cum au fost definitiv =elate de poet
Intimplarea, despre care am pomenit, st care ne-a pus sub chi pretiosul original al acestei coale de poezil,
nc-a inlesnit atat venficarca notitet lui Cornea/ Botez, cit i unele presupunen pe tema trucajului operat. Intr'adevar
locurile indicate sunt marcate cu cremnul albastru, atat de habitual lui Eminescu, strofa fluid delungiti pe stinga
de o link albastra .F1 pare-se st de o cruce cu cemeall (facsimilul nostru, In negru i mai pallid, nu poate confirma
intru totul) SI spunem, in treacAt, ea' asa cum figureazi in Omagzu strofa cu lucre mici (pe coloana II-a in josul
paginel) retitle atentia rim i pnn bizarena locului sugereaz fel de fel de ipoteze, pe care singur originalul (alms
facsimihil nostru) le pune la punct Strofa Mire degete Agora etc .. figurcaz, cum se vede din facsimdul nostru in capul

paginei a 4-a a coalei si a fost introdusa de Emincscu dupi ce poezia, fri de strofa aceasta, fusese transcrisi.
Micul spatiu disponibd explic i micimea hterelor. E o strofi inghcsuid. Strofa aceasta, dimpreun'a cu Pe-un
',alum =Inca de mob: figurau, dup cum s'a vazut, in versiunea din manuscrisul az8o, 17-18 si probabil (vezi
argumentul respecuv) si in z26o, 138-15e.
Fat de situatiunea manuscrisulut astfel relatad, s'ar putee face doua sent de presupuneri: dupi cum insemWattle cu creion albastru vor fi fluid sau nu ale lui Emmescu. Dad sunt ale lui, i creionul (fie albastru, fie mat mult
tou) este unul din ustensilele habituale ale ateherului su, atunci de sigur cl originalul scnsorn de expechtie, dela

care posedam numal cloma arnintid, trebuia sI specificc, intr'un post-scriptum anume, termenii conventional'
dupa care, dada.' se socotia la fel, strofa avea sA fie elimmata", tar pentru
mi-: multi oferea o variant, de pH&
aceea ce se all in editia Malorescu. Dar despre acestea singur ongmalul scrisom, presupunand cl s'ar mat gist,
ar putea certifica. SA retinem ins cl strofa inghesuit (eliminaba) n'a apirut in Commrinri i ca versul
nn-1
amid
n'a fost modificat Cizelrile despre care vorbete Comehu Botez se reduc de fapt la acest singur vers,
care in editia Maiorescu apare, mecum se stie. Si md 'ntreb.., forma.' ce figureazi in finalul de tranzitie din 227611, 63 V.

Tar dad: semnele albastte nu sunt ale lui, atunci inseama ea' censura Jurumei, impotriva areia se riclicase,
nu s'a supus conclitiei ce Eminescu punea, si nu i Sc modifice intru
poeznle A presupune cl intre
Bucuresti va fi urmat un schimb de sensor' e mai pupil probabd. Poezide apar in cel mai apropiat numir. Expechate, cum s'a vazut, cam dup 8 Februar 1878, ele apAreau la z Marne.
Facsirrulul ofed oncui puunta sa fad.' difertte observatu pe tema scnsului, ortografiei, punctuatiei,
execlent reper, dcoarece sunt ale unei date certe Februar x878. Centorul va observa in v. z ,Sed la masa mea [de] brad
lacune frecvente in cpiilc emtnesciene.

DEPARTE SUNT DE TINE...

Convorbin Litetare, XI, ir, i Manic 1878
A patra din o coala de versun, dcspre caw s'a vorbtt in notitele precedente, Departe stint de tine apartinc
acelciai atmosfcre veromane, pc care mar mult cleat celelalte, truruse ociati cu ea, o sugereazi nu nuniai in atitea
detain btografice, cat mat cu seam pun durerosul geamat al mime', peste care a aphcat una din cele mai discrete surchne rntaiul mesaj, din Bucuresttul surghtunului, intorcea Iasdor, ecoul fericau i cerc'rilor de dragoste, petre-

cute acolo. Versiunde ce vor urma, dtmpreun cu cronologia fixati, vor arata i mai bine in ce masur poemele
apartin, pun intregul lor continut, Iasdor. Origmalul manuscrisultu (cf. facsttrulul aliturat), in care poezia nu are
tidu i e desprtita de Stngurc1tate pon **,,, a fost reprodus intocmai i in Convorbrm Ltterare. i dei era vorba
dc o a patra poezie ( tuspatru spunea Emtnescu In ciorna scrisont amintite), tabla de matero pe anul respectiv
nu inregtstreaza pe Departe sunt de tine, fie pentruca n'avea titlu, fic el o considera, cum si este mai la urma urmei,

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

44

drept partea a doua a S:ngurelteiyu 1). Editia Maiorescu h restitue autonomia, dup criteril Cu totul personate, cum
este intreaga orAnduire atAt de armomoasA altminten, a volumului, separAnd-o de Stngurdtate, cu care se completeaza
alcItueste, totusi, o urinate. (Cu tidu de informatie SIngurdtate e intAn. poezie in editia Maiorescu, lar Departe
sunt de here a 43-a, intre S'a dus amoral i Freameit de codru).

Ms. Departe sunt de tine se intAIncste in 6 manuscrise, toate In stiofe mid. Anunine caractcre comunc fac cu
putintA alcituirea a trei grupe.
2306, 18 (6 strofe)
2262, 91 f
2262, 110

cca. 1876

2283, 93 v.-92 V. } (7 strofe)

2283, 78 T.-76 y. (to strofe)

1877

2283, 79 V.

Facsimilul coalei

1878

trinus la Convorbm:

Versul alexandrin, cum e cunoscut in versiunea din Convorbirt figureazA numai in onginalul facsimilat i tipArit
pentru prima oarA (cu trucajul arruntit) in Omagiu (1909). Reproducerea editim noastre Il restitue in fizionomia lui

originar, asa cl el trebueste socout drept un tip aparte (identic cu textul cleanly).
A.B. IntAitil ms. 2306, 18 (neinregistrat de Botez) preced5 de aproape pe 2262, 91 si tiplurea lor pe dou
coloane pune sub ochu cetitorului nu numai douA ceipu la scurtA distant executate, dar si un exemplu tipic al
procedeului folosit de Emmescu, in alternarea versurilor i strofclor. Lectura lor paralela sublunazA caracterul de
glossA sentimental, pe care-1 au multe din vanantele poezulor lui. AmAndou aceste manuscnse cuprind, cred,
toate elementele elegiei defitutive, aprutA in Convorbiri, si nu sunt (cum socotea Botez despre 2262, 91, pe care-I
credea I-u1) e c-u totul departe de text dei, evident, e mult mai scurte.
Ca tap, manuscnsul 2306, 18 se situeaz cam pun Mart 1876, judecind dup scnsul unei note de rufric,
dataa It Mart 1876, ce figureazA pe aceeasi pagin b ctuar dup anume forme din Dorinta, (2306, 43) despre a
cArei identificare cronologici am vorbit la capitolul respectiv (vol. I, pag. 392) si care sunt din zi April 1876. Cemeala

cremnul socotelilor din marginea celor dou liste de rufrie, le apropie, ca ii datele: ix Mart si 21 April 1876.
AmAndou'a versiumle din A B. au fost barate succesiv, odat cu transcnerea lor in alte

A. 2306, Ice

B. 2262, 91

Departe sunt dc tine

Stau =gut lAngA foc

15

Departe sunt de tine

mima 'ntristatA

Stau singur 1AngA foc

imma mAhnit.

De minte-si bate lac

Cu nuntea intr. 'n ioc

Opt zca de an in)! pare

Opt zeci de am mmi parc

In lume c'am Witt

CA sunt bitrIn ca iaina
$1 tu yei fi munt

In lume c'am trit

Din minte-n-u trag* in taina*

A tineretu vesti
Cu degetele-i vintul
Loveste in feresti

Cu degeteleq bate
Lin vAntul in feresti
Trezind a tineretu
Dumasele povesti

CI sunt &gnarl ca iarna

CA tu vet fi munt

Aceeasi inregistrare si in sumarul respectiv, publicat in fruntea numArului dela i Marne 1878, al Convorbtnlor Ltterare : o Poesu: Povestea Codrului, Povestea Teiului, Singurtate, M. Emmescu . In acelasi numAr
poezu de V. Alecsandn (La moartea lut Rola) p de Veronica Miele.
5-6. mmi [pare] c port astn

Opt zeci de am in sin

www.dacoromanica.ro

DEPARTE SUNT DE TINE

15

90

$1 lint aduc ammte

Imi spune cum data*

Gaud te tinearn pe brat

Au nu eram not tmen
D'iubire insetatt ?

Eu te tmeam pe brat
Eram asa de tined

Desertaclunt a lumu

5i-mi repetai a mele

Dulci versuri pe de rost

51 par' c n'ar fi fost

Cand imi spuneat a mele
Dulci versun pe de rost

45

De dragoste 'nsetatt

Deserrciurn a lumit

$1 parc n'ar fi fost

$' a vantulut bat=

$' a vintului bltae

Cu lacrimi o ascult
Ah I sunt bateau ca tuna
$1 ai munt de mult

Cu lacnmi o ascult

act sunt batran ca sarna

$1 ai munt de mult.

C.D. Grupul acesta cuprinde vernunile din 2262, 110 si 2283, 93 v.-92 T., de cate 7 strofe fiecare. Diferentele dintre ele sunt mintme i s'ar fi putut concentra toate in subsolul celet mal recente forme, aceea din 2283. Cum
spattul ar fi fost acelasi, le publican). fata 'n fata pe dou coloane, nu numat pentru mat sugestiva lor prezentare
dar
mat ales pen/ru a pune in valoare numele propriu din v. II al versrumi 2262,
: C sunt btran
To/la
De mult va fi munt
care, altmintert, ar fi trebutt s figureze in subsol i ar fi trecut oarecum In umbra.
Tolla versului i i (pe cate Botez 11 transcrie o
ca" Tolbe (), este la epoca aceea Veronica Mide, asa cum
se cunoaste in deosebt din corespondenta pubhcat de d-1 Octav Minar, ale caret cdpit sunt in mi. 4850, 19-48
st unde multe din scrison sunt semnate Cu pseudonunul, cu care o invesuse Eminescu Inca din 9 Iuhe 1876 1), cand in
fodetonul Curierului de lap, apare La Aniversard, cunoscuta schita, una din cele mai gratioase realizari ale comediei sentunentale Mai mult, una din scrisort e semnat5. Mot, la petite femme de Gaps Gatus Iultus Cesar
fiind partenerul Tollei, ceea ce ne duce, nu in 1882, cum dateaza d-1 Minar, ci mas curand la epnodul nipturn
Ion pasagere (cf M. Eminescu, Opere, I, pag. 391), putin timp dupa 188o
Ca timp, cele dou versturu C. si D. se situeaza tot in 1876. Toate elementele telunce ale manuscrtselor hartie, cerneal, scriere
duc in epoca lui Calm I i //.
S specificam atentiet cercetatorului urmatoarele in manuscrisul D. strofa a 3-a Opt zeri de am inn pare e indoculta, marginal, co o alt versiune. Elsa cerneala de un violet deschis Ii grafia fac pate dm versiunea E, ce

figurena in acelasi ms 2283 numai ea' in alt loe ff. 78 v.-76 v.: in fastimpul dintre D st E. poetul revine la
vechea strof Opt zen de am .
iar pe cea marginala o incorporeaz1 z sttofe mai departe (cf. textul ttpului E).
Spuneam c1 diferentele &litre C si D. sunt minime. In schimb confruntarea formelor din subsol di o unagin:t plasuca a continuului flux si reflux de forme, asa de caracteristic lucrului de atelier (forme parasite sunt
reluate, din nou parasite, s.a m d).

C. 2262, 110

D. 2283, 93 V.-92 V.

Departe sunt de tine

$1 singur langa foc
Petrec in rninte viata-mi
Lipsit:i de noroc

Departe sunt de tine

Iar tu reamintire
Incet in suflet picuu
Redesteptnd pe toate
Trecutele iumicun

lar tu reamintire
Incet in suflet picurt
Redesteptand pe toate

$1 singur lang. foc

Petrec in mime viata-mi
Lipsit de noroc

Trecutele nimicun

i) Cf. Convorbirr Literare, XV, 4, i lithe 1881, pag. 161-16z. O stiofil bogat in sugestii din poezia Dor de
trecut de Veronica Mide.

Dar s pot la vremi trecute s te duc in sbor cu mine,

$1 'ntorcandu-ne la ele, pnvmd boltde senine,
Sa-ti repet cate-mi spuneal,
Cnd pun stelele din cenun, i pun floule din lume
Visator i cu iubire cautai un dulce nume
Care mie sa m1-1 dai.

www.dacoromanica.ro

M EMINESCU

46

Optzeci [de am] Imi pare

In lume c'am trAit

Optzea de am imi pare

In lume c'am fria

CA sunt bAtrn

CA sunt &Oran ca lama

CA ea va fi munt

cal Tolla

De mult va fi munt
Cu degetele-i bate
Lin vAntul in feresti
TorcAnd in gAndu-mi firul
Duloaselor povesti

is

Cu degetele-i vAntul

Ltn bate in feresti

TorcAnd in gAndu-mi firul
Duicaselor povestt

CAnd o tmearn la pieptu-mi

CAnd o tineam la peptu-mi

In ceasuri flr de numAr
rezunam eu fruntea
De netedul ei umAr

20

In ceasun fi? de numAr

rezunam eu fruntea
De netedul [a] umAr

Ea-mi repeta a mele

Si-mi repeta a mele

Dula versuri pe de rost

O visuri dulri a lumei

Dulci versun pe de rost

$1 parcA n'ati fi fost

$1 parci n'ar fi fost

Deserfcium a lumei

$' a vAntului bAtae

tamice cuvinte

Si

Cu lacrum o ascult

Pm va= pare c'ascult -

CAci sunt bAtrAn ca lama

Vet [fi] baltrAn ca lama

$' a fi munt de mult

$1-a fi munt de mult.

E. Tipul acesta, evoluat, i numAran' d chiar cu z versun (40 versun mici = 20 alexandrim) mat mult decit
textul defirntiv, figureaza In ms. 2283, 78 1.-76 y. i va fi cunoscut, inmute de a fi fost transcns cursiv, o versiune intermediar, al cArei bromllon hpseste. CA va fi existat, aceastA versiune intermediar, o atesta' nu numal
&ganta dela tipul C.D. la E., dar st existenta unui crArnpem (6 strofe dela urmA) transcrts caligrafic, cu o pagml mai inainte pe 79 V. (fn caetele-manuscrlse, ande se serle in toate direoile fi pozaule, ciit de fantezute, nu trebue se; mire 41 79 v. vine Matute de 78 v.) Acest crAmpem, (cele 6 strofe), cum e si firesc, 11 inregistrina in subsolul
npului E. Ca timp verstunea E apartme poate anula' 1877. Prezint aceleasi caractere (cernealA, scris) st se afila*

in veankatea formelor, intermediare, din Povestea tesulsa i Desparitre (cf. acele forme) SI mal speaficAm cA cer-

neala ultimelor aplicatv, maiontatea marginaln, din acest tip E., e de un violet inchts, difent de prima E ca un
fel de al doilea strat, cronologiceste ulterior.
25. Si tainic[e] > S' a vAntulm b.;

6. Incet incet > Incet in s. etc

7-8 A tineretu toate

munt de mult

Duloasele nimicuri

15-16. e Trezmd a tmeretu

Duioasele povesti
20 TorcAnd in gAndu-nnt firul
povestt
23. De:ertAciuru a lumu> O v.d.a. lumei I [aphcat 1ntdzu,
din tbstraoe, in lord v. 19, apos fters],
24 5. parcA
n'ar f.f.

25-28. $2 a vntului btae

Cu lacrimt o ascult
MI sunt barran ca lama
51-1 fi munt de mult

(a)

(a) CAci sunt b.c.i.

www.dacoromanica.ro

28.

51

au

DEPARTE SUNT DE TINE

E. 2283, 78 v.-76 v.+79 V.

Departe sunt de tine

singur langI foc
Petrec in minte viata-mi
Lipsit de noroc
lar greaua amindre
Pe suflet cade 'n picuri
Trezind in fat toate
Trecutele nitnicuri

Opt zeci de ani imi pare

In lume c'am trait
C sunt btrn ca iarna
CI tu vei fi murit.
Cu degetele-i vntul
Cmcneste in feresti
Se toarce 'n gandu-mi firul
Duioaselor povest

15

S'atuncea dinamte-mi

Ca printeo ceatl treci

Cu gura ta fierbinte
Cu mini subdri st reci

20

5-8 t Greoae ammtire

2.0 Greoae amintire

In suflet cade
ptcuri
Trezind pe suprafata-1

Pe suflet cade 'n picurt

Redesteptand in fata-i

Trecutele nirn tcur,

Trecutele nimicuri

30 St ammori greoae
Pe suflet cad in picuri
Trezmd in fala toate
Trecutele nimicur,

9-10 10 Na7qte-mi-se curncl

Viata mi-am trait
2 Nizare-mi-se cumea

De mult as fi trait
13-16. Cu degetele-1 bate
Lm vantul in ferestt
Torcr. id In gandu-mi firul
Duioaselor povesti
17-20
atunci copi1 blonda (a)
Aievea-mi part ca. treci (b)

Cu gura ta cea calda

Cu maul subtiri st rect.
In strofa marganald, :crud In 2283, 93 v.

(cf. argumentul tipulut D.) co

itrofa Opt zeci de am:

care fnlocuia

atunci copil dulce > S'a.c. blonda,

Aievea parca treci
S'

www.dacoromanica.ro

47

M. EMINESCU

48

Cu bratele-amndou5.

De gtul meu te-anini

Si pare ai vrea
spune
Ceva

. apoi suspini

Din versurile mele

25

Spui vorbe pe de rost

Desertciuni-a

parcil n'ar [fi] fost

28. 5t para n'ati [fi] fost;
Cum pentru versarle cte a, maza' dela v. 21 inarnte, avem p fragmentul calrgrafie de pe f. 79 v., apzdm vanantele
pe 2 coloane, la :Muga f. 79 V, la dreapta cele propru ale ttpulut E In fe/al acesta reuse mar hmpede cri fragmenta/ din
79 V avea o strofd mar mult (cm/oral cata sa fre atent la nnmerotapa coloaner II)
f. 79 V.
Cu mlnule-amAndoui

De gato-mi te arma
C' obrazul la ureche-mi
Cuvinte dulct susptnt
25

30

f. 77 11 76. v.
Cu bratele amndou'i
De gAtul meu te-anint
C' obrazul la ureche-mi
Cuvinte dulct suspini

Din propriele-mi cAntun

Sput versun pe de rost

DesertActuni a lumn
Si parea' n'ati fi fost I

Deserrcium dutoase,

Tu sarcin gtrigasA
De-amor si frumusett
In srutn topeam noi

Tu sarcin gingasA
De-amor si frurnusett
In srutArt uneam not
Srmanele vieti

SArmanele vieti.

O glas al aminttrei
95

Dm cAntunle mele

Spui strun pe de rost

O parca n'ati fi fost

De ce nu eqtt tu mut

Trecutul amintirei (c)

Ce nu rAmAne mut

Nu lasi s'A utt norocul

Ce-o clipA 1-am avut

SA tia pe veci norocul

Ce-o chp I-am avut (d)

Ci-amestect al fau valer

40

Cu glasul trist de vnt

Trezestt in rrunte-mi lama
Pustie si mormint
Din frearnAtul de ramun
Cuvinte parc' ascult
Veo fi btrn o singur

Din vAntu 'n ramurt [goale]* (e)

Un vuet pare' ascult (f)
Vei fi bAtrAn st singur, (b)

Va fi munt de mult.

Va fi munt de mult.

23. Cu gura la ureche-mi,

35. De ce nu last
utt eu;
[strofa 37-0 incadratti in cbenar, supura'
des; 'hm/unir:4 teca ce p urmettzti],
42. Ultenor :
Cuvintele ceca ce ar fi dat, poate, versal : Cuvintele ascult,
dar :n'entra oprud ; tacert, dacd le din Cuvintele n'a fost
In cele din urmel sters ,
43. Vet fi btrAn ca tanta.

(c)(d)

O glasul ammtnet
De-ar rAmAnea el mut,

SA mt pe vect norocul
Ce-o clipA 1-am avut

(e)(f) 1 Ci 'n freamAtul de ramurt (g)

Vestirde-1 ascult

(g) Prin soaptele > Q 'n f. etc.;

z Dar nu ... Cu vintu 'n jramuni*

ascult

(b) V f b ca [lama], V f b. si s.

www.dacoromanica.ro

PA JUL CUPIDON

00

49

Tu saran. gingasd
De-amor si frumuseti
In sdrutdri uneam noi
Sirmanele vieti

In noaptea amintirel
Itmind glasu-ti mut
35

SI au pe veci norocul
Ce-o chpd. 1-am avut.

A vntului btae

Cu lam= o ascult [: ]
Vom fi bdtrn i singur,
40

Va fi munt de mult !

TVIV\

PAJUL CUPIDON
Convorbirt Literate, XII, xi, i Februar 1879

Tipind exact un an dupi ce-si reluase colaborarea bucurestean la Convorlur: Literare gluma subta din
Papd Cupidon l), pe care o trimetea i aprea dad cu O Mind: . . I Pe-aceeafi ukcioard, apartine intru totul Ia5ilot.
Oar daci ultimele retusin ca i transcrierea pentru tipar sunt ale Bucurestilor, intille forme inchegate, si ina

defintriv, dates,5, in medie, de tret am st se grupeazi in acel prim si bogat capitol al romanului veronian, ce
numri toate poezule de dragoste ciintre 1874-1876 inclusiv, comentate in volumul I al acestei edita
Daci descrierea de mat Jos va avea darul si limureasa etapele acestet creatium ceva mar complex. nu
mai comphcati, ni se pare problema genezei. Fri a nidijdui in certitudine, se poate, totusi, spune ci intinil
germen st in chiar magma lut Cupidon papal ce se intilneste in feluntele variante ale poemet postume Dramantul Nordaw : lar Cupaon pagsul ca palma s'ascundd

A lampei de noapte luare de nuntd (2278, 17), st figurind

inteo redactie thzlea, redusi numat la accste doui versuri, intfun manuscns timpurtu, ceca ce ne-ar duce pe
vremea studentiei, in forma. SS: pagiul amor surizeind sd aseundei Cu palma deschisei facha de nunta (2280, to) In
aceeasi vreme se situeazi, poate, i indiul germen al poeziei Kamadeva, (ceea ce se va limun la capitolul respectiv),

tipinti abia in 1887, dar care aparone aceleiast varste a Iasilor, ca i Paja Cuptdon
cele doui poem sunt inrudite i ca reprezint doa Intrupin ale aceluiast principal, lad ce s'a observat
din timp si se poate urran in aminunte la capttolul Kamadeva Identaatea aceasta merge asa de departe ca" nu ni
se pare deck prea fireasci substituirea, cu care N. Iorga vorbea in comunicarea sa academia, de una, voind si
numeasci pe cealalti: Insuflenrea pentru iubita asa de nobtl alealizati [suntem dupd r8,6* n. 4.1 se continua Pe ea
o cere la tad sub mireasma salcimului. De mbirea et l-a aprins cu sigeata, din Olimpul Indian, zeal Kamadeva2)
Excelenta intuiie, suphrund documentul, asa cum la tot pasul se intilneste in comentanile lui N. Iorga e, in once
caz, una din acele eron, explicabile st fecundT. Dovada: in momentul rind poetul purcede la elaborarea vet siunei
N. Iorga, Islam lsteraturu ronulne contemporane, 1934, I, pag 235.
N Iorga, Emitieren in p den eea mar noud edtpe, Analele Acad Rom 1940, pag 18.
4

www.dacoromanica.ro

50

M. EMINESCU

Pagnd Codo din 2254,89 v., unde una din strofe (cf. subsol respectiv, v 33-36) e scris cu cemeala neagra de
Bucurept, contrastnd att de violent cu vloletul intregu coale, mai dinainte redactat, manuscrisul 2262,96, pe
care se afla versiunea B din Kamadeva, h sta deschis inmute, caci marginal, Cu aceleasi caracteie i aceeasi cerneald

neagra de Bucuresti, schiteaza versurile de mai jos, cu care n'ar fi exclus a fi volt s'A inloculasca strofa 29-3z
din PaRnd Cupido (asa cum st pe urmatoarea, 33--36, a inlocuit-o, dar la ea acasal
Dar viclean 'i este ochiul
De si pasul '1-1 natang
El intoarce a lut fata
Inspie umarul lui stang
Asa dar, cel ce va vol s'A redacteze monografia acestei poezu va trebui sl coroboreze, pe de o parte, datele
textele poezrei Kamadeva, pe de alta, si' reta, grape ace/ei versium simili-populare, ce se poate cen mai jos, intreg
capitolul poeziet erotocntene, despre care s'a spus cate ceva la Povestea Codrulut, precum t la capitolul InhInd
In tata. La care se va adaoga i acele matenalun colaterale, ce am strAns la capitolul Can), cum de pild : Idol
erial al Afrodiles (vol. I, pag 428).

In once caz, este, binuim, singura cale sigurl ce se poate urma Dibuirea, cu once pret, a isvoarelor poate
sal duca la concluzu eronate, ca aceea, ce se poate ceu in studiul d-lui N Tcaciuc-Albu: Dela N. Lenau
la Erninescu, al &Arma al V-lea paragraf vorbeste despre Papel Cupuion si are urmtoarea incheiere. Cel mai
frumos rod al influentet lui Lenau asupra lui Eminescu, este acest paj Cupidon, care poate sta cu miste alatun
de fratele sau Der Lenz , una chntre cele mai alese creatium ale poerlei lince germane. Stau alituri dou. persoruficAn Der Lenz (primivara) i Pajul Cupidon (tubirea), arnandou sunt grapoase, sagalruce, semne si
se prezinta ca doul intruchipan rasante din suflete multumite i optimiste 1). Aceasta la sfirptul unei incursiuni
sArguincioase, Cu textele fati in fata, cu falmacirea. Din nenorocire, intre cele dota poezit nu e nicio asemAnare
cAt de vaga, afara de faptul c amindou au cate 9 strofe. Rurnul, cum observa* insusi d-1 N. T.-A., si care pretuieste ceva In tonalitatea poezulor, e trohaic la Eminescu, lambic la Lenau CAt despre cele dou personifican,
cred ea' e o mare distanti dela prosopopeea proprtu zis i intru totul personali a lui Lenau, la motivul de mitologie consacrata din care Errunescu derivA o gratioasa poezie intimista

Ms. Intr'o versiune apropiat de textul defirutiv, Papel Cuptdon se afla, asa cum au aratat p Scurtu p Botez
In ms. 2254, 89 y., despre ale cArui atribute vom vorbi mai aminuntit cu prilejul transcnereu de mai los.
Inmute de aceasta s ne pum irisa p la un alt ms. 2262, 89v., + 63 indicat hita' de Scurtu li apoi de Botez,
amAndoi fund irisa de prere ca nu trebueste luat In semi, deosebirfle chntre texte fiind prea man. CrAmpeie clinteo
variantil Cu tonal deosebiti li antenoar inseamn Scurtu despre fragmentul dela fila 89 v. p alta vanant, mai

desvoltata, dar si aceasta cu total deosebit despre cel dela fila 63 2). lar Botez: Manuscnsele mclicate de I.
Scurtu, in editule sale, 2262, 89 V. si 63 n'au rumie comun cu aceasti poezie 3). Daca insemnarea lui Scurtu mat
lasa loc apropierilor, cAci dep ca total deosebite, fragmentek sunt totusi ale unei o variante, Botez e
climpotrivi categoric: aceste manuscrise n'au rumie comun cu poma in chesttune
SA' notarn dintru nti ea rnanuscrisele sunt de fapt unul suigur, scris in acelap tunp, numai cA cele doul
file au fost legate rizlet, harta, scrierea, cemeala fiind de una si aceeasi esenta, lar pagina 63 conpnind, cum se
poate vedea mai jos, urmarea textului inceput la pag 89 v. si nu, cum spune Scurtu, o alta vananti mai desvoltata . Teactul, pe care Il vom reproduce, mat jos, este fati indomia de un alt contur, poate si de un alt timbru
decAt al Pajulta Cupidon, deosebirea dintre ele fiind aceea dintre un produs popular sau sinnh-popular li unul
de factura culta, asa el si Scurtu P Botez puteau s fie indreptipti a-1 neghja.
totuP poate c inregistrarea astui text la acest capitol, s'A nu fie chiar atat de arbitrar. Anterior conceptulut defirutiv din Papel Cupdon sau numai concomitent ca acesta, textul Amor, topacio- han (cum sun prima redactie a versului
Amor drgala,r copd) completeaza acel capitol al poeziei erotocntene, despre care s'a aminnt Cu pnlejul unel versium

inrudite din Potes/ea Cardal si arat o predilectie constanti, mai cu searna pentru epoca 1875-1876, dela
Conseeventi principiului de a grupa p manuscrise colaterale, anexarla aici, asa cum am procedat 11 pentru
acest text inrucht. O lectura mai atent ar descopen poate aderente li mai organice ?lit= textul acesta li Papel
Cupulon. Ne multumim si sugerir/5 apropierea, ce ni se pare evident, intre strofa 25-24 din 2262 si strofa 5-8
ConvorInri Ltterare, LXXII, 6-7-8-9, Iume-Septemvne 1939, pag. 1363.
2) M. Eminescu, Poesn, editie ingrijita dupi manuscnse de Ion Scurtu, 1908, pag. 159.
a) M Eminescu, Poesn, editte ingripta de Constantin Botez, 2933, pag. 342.

www.dacoromanica.ro

PAJUL CUPIDON

din 2254 in care nu numai virtunle nupnale ale lui Amor si Cupidon sunt aceleasi, dar acelasi metrul, acelasi ntmul
si cam aceleai si nmele:

2262

2254
Ca st lebda el are
Doul artpi de runsoare
Flori el pune la urechi
Starosteste mii perechi

Stitt gurita lut ce poate

O hpeste la urechi
Smguratecelor viete
El le cautA perechi

Iar aceast strof, a doua, alcI, (2254), este ehmmat dm textul defmittv.
Ca timp, textul acesta simih-popular apartme epocei in care redacteaza Gam I, in care formele strofice abund
sfar5itul ltu 1875 si prunAvara lui 1876. Acelagt scns st In Frotocra (cf. facsimilul la Scruoarea a II-a, odat cu Versus.,
cu unghtt), Chn I, 0 stradd prea ingused, etc

Despre valoarea hterar a textultu, despre rafinata lui ingenuitate chiar, cred 'Muni a mat atrage atentia ceti-

torului (cf. intre altele vanantele dela subsol pentru v. tia).

2262, 89 v.+63
Amor drgla copil
S'au luat
NebAgindu-i nime sama

El fugise de la mama
Ear. ea grija-1 ducnd
Scrie-o carte mai curnd

S'o trimite spre citire

Lumea ca s.-i dee stire

Cine cum il va ved

Dnsei [de] stire
d
Drept rasplat li va da le

lo

SArutarea gurei sale

Sr mai rnult deal atat

Celui ce-1 va fi gsit
Si-1 va-aduce prins de tot

15

Si cu funii cot la cot

t. Amor copila hain;

x. Sel aduce cot [la col]

La 111Cepld, 1-12 se preztna &spoliate in aceste 4 strafe ea ruttek Therm-gate

Amor cop/Ias halo
Daci unul s'ar gsi

El fugise dela mama

Ca sA-1 prindA e un chin
Niment nu-i luase sama
Doamna Venus ins a scris (a)
Cu-acest scop frumoasA carte
Pe Mercur ea a trums (b)
S'o citeascA 'n once parte
D. V. scrie-atunci > D.V. a trimis;
t tot > $1 pe oarneru a trims ,

io

Ca si-1 vadl unde este

Sigur cal nu va hpsi
deie-atunct de veste
Cela ce-1 va fi glut (c)
Dela Venus are-o gurA (d)

15

$1 mai mult decAt atAt

Cel ce-a prinde-ast faptur

(c)(d) Cel ce-a fi un s'a'rutat

Capt pe rola-i gura

N B Cam din aceeap vreme, printre strofele in/die: redacts:, brotallonme, a poevet Criticilor mei (cf. arel capital), In
2262, 100, aceite versar: rak/e/e, pe care le transcrsem intocmen, fiird a putea der:de rested lar, Mt, u totul:

Ale &et (e)

Idealun enst
Si pnvesu spre [a] av nu-s
Numai eu tinum in bralu-mt
Indrtnic attar pe Vent's
(e) Rdnd isters
4*

www.dacoromanica.ro

52

M. EMINESCU

Cui ar vr s se indemne
Eu it spun ale lui semne
Copilasu-i mic, salbatic
Fata-i arde ca jeratic

20

Ca si lei:6:1a el are

Doua anpi de ninsoare

Flori el pune la urecht
Starosteste mii perechi
Umen albi i aripi [albe]
Sgetile mktdrei toalbe
De le-arunc de departe
Tine ochii trite() parte

25

Gol cu totul i misel

Totusi e mat tare el
De cat once cavaler
Fie imbrcat in fier
S'a fachei raze rosi
I-a orbit pe inimos[i]

30

Si 'n icoanele ndejdii

El aduce mii primejdu

35

Fete tinere, neveste

El raneste far' de veste

Far de mila, far de teama
El raneste chiar pe mama

40

De'l gasiti pe-acest miel

Puneti mana atunci pe el
De n'ar vr cu binisorul
Sal luan atunci cu zorul

St sal tineta bine 'n mana

Cad cat nu-i baga de sam

45

fugit i nu-1 mat ,....,

17. Cine ar vr etc.,

Ultime versar; din fila cu rime Incrucifate :

17-18. Spre-a'l cunoaste eu vi dau

Acum semnele lui toate
i zImbuld cu 1.repe
39. de fapt Fla (sic) de ma' f d t
z8 Marginal

spalutl bird rezervat In original.

44. Si-I Imp atunci cu riul > S.1 a. cu We;

www.dacoromanica.ro

48-49 Persnri hpsd

PAJUL CUPIDON

53

Nici te ma' tu l'aceea

a* e tnst sau se buzumfl
0, pe sus, voinice'l umfl

50

Tot ce i-ar ei din gur

Strigk sau desmerdtur
Si de plnge Jalnic clean*
El atunce-i mai viclean

55

De-ti ofer o gurit

S n'o fun cci vai de tine,
de-ar vr
drtuascl
Sgetia lui de aur
Te ferete s pui mana
Tu pe ea.

60

oncare
1-ar pnnde
S la sama
SI nu calce - un pas de ltun
Cci atunce inteadins
Gel ce prinde va fi prins

65

Ms.-ul 2254,89v. reprezinta singurul text complet, chiar prea complet, dac tinem in seatni ca in aceast forma
poem e alcatuit, cum se va vedes, din doul prti Scnsul, cerneala violeta, sistemul de cremane, ro i albastru,
llama ar pleda pentru epoca de Iasi. Dar poesia e scrisa pe dosul une file de coda, pe cate figureazi traducerea
partil a III-a din Veirful cm dor, ce avea sa se reprezmte in Ianuarie 1879, traducere la care Enunescu va fi lucrat
cel mat trziu in 5878. Cum grafia si cerneala celor doua fete ale coalei de hartie &feel, se poate presupune ca
traducerea Vrfulue cm dor a uttlizat, cum obisnuia, hartie de Iasi, pe verso careta se aflau alte poezn, in cazul de
Eta Paguil Cupido. De o certitudme insa nu poate fi vorba Pentru circumscrierea adevrului ar trebut s putem
afla din acte (scnson sau insemnri de jurnal, strame) cand va fi primit Emmescu invitatia sa traduca hbretul
Carmen Sylvei. Grafologic vorbind, uneon scnsul acestei traducen se apropie de scnsul din 1876 S dateze
dela Iasi, inceputul de talmacire ?1) Pagina imechat urmatoare (f. 90) cuprinde fragmentul in distthun elegiace din
ca prostu de jaral zilmca pine
Scrisoarea II-a, (cfi acolo, la capitolul respectiv,) in care figureaza versul
Cu toate c vecmatatea nu decide (mai ales ca filele 90-91 sunt coh putmtel mat scurte), harna, scnsul u cerneala par sa fie din aceeasi epoca. Dar care ? A Curierulia de lap sau a Timpulm? Loe de supozitte ar fi pentru
amandoug. Sa spunem, ca un punct de reper, c ele se inrudesc, in spirit i caractere materiale cu filele Epistolei
descluse care homunculul Botufacius, Erotocraulur, etc., din zz6z, 85 sq , ce apartui, cu certitudine Iasilor.

Asa dar dulteo circumscnere intealta, s'ar putea trage concluzia, c versiunea din 2254,89v apartme
circa 1876-1877.

51. a e tnst sau ca> C.e.t.s.s.b.,

Insemnare ca crown, indescifrabild,

5 5. deasupra
lui clean* o vagd
53-54 sublimate cis rofu (reptuite) ;
57. de euci fnainte (afard de 66-0) versurile sunt informe, abut scbilate

65. Si nu calce pe de latun.

1) E din ce in ce mat probabil, cu cat confiuntam ma' mult natura grafiilor In cazul acesta
certituchne, spuneam, nu poate fi vorba

dar, de o

lucrul se va fi intmplat invers: coala cu traducerea din 1876, a slujit.

If. lr
cu contrapagma-i alba, de maculator pentru Pap

cca 1877.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

54

2214, Ny

V.

Pagml Cupido vicleanul

Mult e rAti i ahntat
Cu copilele se joacA

La femet el doarme 'n pat

*t'u gurtta lut ce poate
O hpeste la urecht
Singuratecelor viete

El le caut perechi
De lurnin ca tlharit
Se fereste binisor
Pe ferestt se sue noaptea
DarA cala: 'ncettsor

10

Cordelute i rumicurt

Iat toate a lut averi

Darme cind nu vret rumica
sgkcit daca le ceri

15

Sezi la lampl 'n carte cauti

Deslegki i adev'r
'ntlnesti hpit 'n file

galbera de pk

20

El d gandurt ne'ntelese
Vrhstei crude si necoaptc
Cu icoane lummoase
ZugrAveste neagra noapte

and de-o sete suileteascI

Prinsa-i fata tinend.

25

Au dortrut cu ea alAturt
Ca do.' pm de turturicI
PAsin este ca copal
Dar zimbirea-i e viclean.

30

Darl gahst Ii sunt ochn

Ca si ochn de vadan'al
23 Strn] 'Cu icoane etc.; 17. El > Au dormit etc. 29. Pasin. Cf. Drclionarul enciclopedic rItutrat Cartea Ropuineascd

de I. Aurel Candrea i Gh. Adamescu: PAsin, pism, adj Mold. Bucov. Tantos, infumurat, fudul. o vi MI e de
plpta, dar e: asta are doud coarte de drac Intr'itua (Creangl) D. Pentru plus de detalu cf. H. Ttktm, RumdmschDeutscbes triirterbucb, ap.: pisen, pism etc.
29-32. Despre rpotetrea rntenfre de a schunba aceite versurr cu
notita introductrod.

www.dacoromanica.ro

:trola, mai tdrziu, la BucureM, cf. mar sus,

PA JUL CUPIDON

re4

If..

i f '41

A;',...."?

, le

.',

:41,..

.0:.;4.

.14-9.0....'

\ OP ,..

.4- 1-1

'.
...,...r

Ig gr.

,g A.-4r

4.4

I. /11".....

*' '

i.

1,4

fr _4.1...4

,-

1.4..j

55

r,.......6.

441

.. I.-..-4

4.. v p." 4

r. t._...
.-I,

If ....,

t2 A .......2: t,....4.;

. /,' -

..4' 4

1.---.. ..44,... L--.,

.7-:4.1

it. .;

i. -r

,.

41.

..-i,

'f:

i*"

)4---)A

'

b
7 44

,154.1/

':1.1.(-

V i:-.: 7

4.--

i-i-614

i.... c-i

"1.- ---

J..

--: 4-::
-I-- ./.......
im t-7-** - '

,,,,,-....:
,......... e ,.._"....--P-

-4;" J--14---

6 ,.....

' f : 4I-i'

..1_4_,.. t...--,

ts-e,;-

',Ft
r

:4,i
I2
F,
,...

..e.-*-

u (0..-

(.;

.;

' A': "C

v- -40'

2,

... (----- 4,- r

,..,

:._-_,

Z.

a.

I.

9.

,-- i

ii 4:., . . . - 7; 4C-'..

t,

'

.k
41

,I....

..glf .14

(1.-

4 "-ti
''
P ,24"--'.
J ,.h-11..: ,...44

pv.-:, f

i--.....

'

t -re

s+

Pr'

---I-

I4

?';

tZ
ficr;

vref

tat+

I
I

,-.?"

16-7

Mss -de Academic, Romine

2'

C4-71

-.k

,I.,

\;

,41,---/e4.1

PA JUL CUPIDON

...

I'

2254, 89 V. (21.3cm. X34 cm.)

www.dacoromanica.ro

56

35

M. EM1NESCU

Gat [si] umere frumoase, sinuri albe i rotunde

El le tine 'mbrtosate i cu mande le-ascunde
De te rogi frumos de dnsul, indestul e de cochet
de pe toate s.-1 inlture incet
Vlul
*

Sub lumina alhastrie

Unei lampe atarntoare
40

St in rochie de noapte
O femee 'ncanttoare
Si se mea' in oglinda
zimbind sopteste 'n tam
Iar. Cupido vicleanul

Ii descmge a ei haml
45

50

De pe umen de zpadl ca sa lunece o face

Vrul lucm, prul moale el in unde il desface
Sr cand ea se 'ntinde lenes pan' la prept acopent.
De-a lui ochm discret si dulce ea cu sete e pnvit
Si cand genele4 se 'mpreun lang ea se funsai
A lui cap blatu i tank intre sini-i [H] asna"
suspinele-i it stmge, ea il stringe 'n sorrur la piept
Dar ochiul lui [cel] galis de frumseta4 e destept

Si un mare dar el are

El nu spune nimAnui.
55

Cine n'ar don in lume

Ca s.." fie 'n locul

Partea a doua a verstunti Papultu Cupido se mal intilneste, Cu o versificape numat alexandrini, in ms.-ul
2268, 33 y., cu grafia sir cemeala violeta a timpului de las. Pira a putea spune cu certitudme care forma, preceda,
cea strofic sau aceea in alexandrini, mulpmea formelor din subsol pledeazi pentru cea din urma.
33. Gat .1 umere si sinun > Gtul, umerele netezt, sinun albe 5i rotunde,
de pe toate etc, de fapt versal e prefigura : Vlul [alb] de pe[ste] toate etc.

36. De pc toate > Valul

Versainea Prole: 33-36 dela eta) e alterwarci, tu altd cerneald, neagrel, p alt sera, de stgur de Bucurefti (arca 1878).
Cronologcefte, cdt mai aproape de elaborarea ultima' a poeziet Impal, strofa preznad arrmitoarea reclarpe

33-36 Cele mere poleite, sinurt albe 51 rotunde

El le pne 'mbrtosate st cu mande le-ascunde
De te rogi frumos de dinsul este iarsi numai* el
Care vlul cel subpre 11 nclica. putintel.

37 In lumias albstrie etc ,

47 pin'n [ptept] > p la ptept
discret etc,
50. de fapt : o (pc) asa.za ,
5 T. stmge sau stringe ?

www.dacoromanica.ro

48. de fapt : De-a lui ochm ochtu (sic)

O RAMA'

57

2268, 33 V.

10

In lumina albstrie une lampe atarra.toare

SO.' in rochte de noapte o femee 'ncanttoare
se urea in oglind si zimbind optete 'n tain
lar Cupido vicleanul ii. descmge a ei haira
De pe umeri de zapad el s lunece o facc
Prul luciu despletete i li mingae in pace
and ea se 'ntinde lene jumtate acoperit
De-a lui [ochm] discret i dulce e dorit i privit
cand genele-i se 'mpreun, lng ea se furisai

Capul lui Maui [i t'arar] intre sim[4] Il aaz

O srut; 1 in somnu-i ea II stringe 'ncet la piept
Numai ocluul lui [cal gali de frumseta-i e detept
Ah un singur dar el are . . el n'o spune rurranui
Cine n'ar don i in lume ca s fie 'n locul lut
.

O RAMAI
o Convorbin Literate, XII, ri, i Februarie 1879
Apatttnnd acelutast bogat ctclu veroman, ca t Patri' Cupidon si Pe aeeeap alumard, Cu care deodati si apare
in acelast cato al reviste! iesene O rdmdt se intalneste schitati pentru intaia oara', inteunul din manuscrisele de
'as', ce aveau si he reluate si desivarsite in noua sibistrie a Bucurestilor In procesul de limpezire al fazelor
de rizare a cronologtei unei poeme, gtafologia, asa cum se binueste, ist are si ea de spus cuvntul su Din neferiare, acest cuvnt nu este totdeauna usor de descifrat Cact daca' se pot distinge, aproape falta' de gres, cateva
puncte de reper, infailibile, in grafia emtnesciani, nu data' ele se confunda', mai Cu seam in scnsul de caracter
intens bromllonar, rapid, instantaneu si oarecum neglnent In atart cazun, nu e atat de lesne de botirit st grafologia, departe de a clarifica, constttue un adevirat tzvor de rition. De aceea se cuvin nutria! cu prudent folostte
sugestule de natura aceasta It verificate prtn toate mnloacele, posibile, de confruntare.
Un astfel de pnlet nt-1 ofen i intilele redactumt ale poentlor O rdmd: si Pe aceeafi ultetoard, figurnd amindoul in aproplati vecinitate, in micul carnetel cartonat de buzunar (un notes reportencesc, at zice, al redactorulut
dela Curterul de fas:), care este ms 2289 Scnsul subtire i cerneala violet-deschisi, cc se intalnesc si in alte redacpum de Iasi, sugereazi dela intata vedere o astfel de proventent Ea trebueste msi venficat in lumina acelor clemente, capabile si o confirme sau nu. Tata' cateva din acestea. (Cele ce se spun despre una sau alta din aceste doui
poezu, se aplica amindurora).

5. D.p.u.d z. el incet di haina los,

4 LC.v. cu mnutele-o descinge,
3. S s u 1.04.5. sopteste sie;
t I. O
to de fapt . intre sino,
8 ara hpse,rte ochm p 'n 22y4 e de doud ort,
6. P.I.d i il mangae frumos,
sinital pan ce-adoarme st la ptept ea'l stringe 'n somn > O sirufa noaptea toata si la piept cal stringe 'n
12. N.o. ei > N.o. lut (cel] galis e in vera, in vect destept.
somn,

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

58

0 reins& figurcaza in trei manuscrise, dmtre can cel de al doilea, de un caracter ine biouillonar si tianzitonu,
contimporan cu &vase mine ale poezuloi cc va pupoate fi cu certitudine localizat la Bucuresti, de vreme
blica tot in 1879 Fie elect aceast verstune, s zicem, din acest an sau mai probabil din 1878. Asa dar intata verstune trebue impinsa inamte de aceste date, in 1877 sau 1876, la Iasi. Pcntru aceasta pledeazal manuscnsul, um; al
celei de a doua poem Pe aceeap uhcroard Sunt in acest manuscrts, in aceleasi trei pagint, de fapt dou versium suprapuse ale poeztei, cum atest cerneala, violeti dar de doul nuante, sensul de dotia caractere mai ales textul insust.
a doua redactiune (aplicata peste vechile versun sau schitata.' pe fila din stanga) si care se chstinge perfect, fiind
cea apropiad de textul definitiv, aparut in Convorkri. Ce chstanta separa cele dou grafit i deci cele cloul redactium
nu se poate, evident, decat cu certitudine relativ hotari. Insa scnsul i cerneala celei de a doua redactium ar puanume in sena
tea fi intrucihva fixad. E scrisul (cerneala, contur i caracter) ce se intalneste in pagini invecmate
de sonete, mutulate Petri-Notae, a caror vehementa verva sauna se excreta' asupra lui amttne Petrino, poetul
succesor al lui Enunescu, in postul de director al Bibliotecti Cenbucovmean verut la Iasi in toamna lui 1875
trale din Iasi.
o scrutare a relatulor ultime dintre Perin si Emmescu poate ca ne-ar apropia de realitate Violenta sonctelor Petrc-Notae i au sorgtntea flea' mndoiali, in procesul intentat lui Eminescu, de catre succesorul sau la biblioteca', in urma raportulut cu care acesta seziseaza Mmisterul de Instructie, la zz Iume 1876. Fra a ultra in toste
detalule acestei afacen, al carel dosar extrem de mteresant a fost tiparit 1), s spunem numan ca Emmescu e reclamat a fi sustras dm biblioteck mobther i cirp ; ca Petnno il acuzl chiar si in interogatonul dela 9 Noemvne 1876, c ar fi facut aceasta din rea crechnd; ca dupa ce a inaintat acte justificative Inaltei Curti de Comptuii
(o ciorna de petitte, In 2262, 33 v., poard data 16 August 1876 ziva morn' mamet salelar in 2255, 302 se
all intreg broutllonul peupei, cu un scns din aceeast epoca) 5), Eminescu e pout s se infpseze i sa faspuncli
interogatonilor dela 13 Septemvne i 9 Noemvne 1876 3), inainte ca afacerea s fie clasata pun sentinta dela 17

Decemvrie 1876, etc. etc e de ajuns sa' repnem acestea ca s intelegem c toate aceste hrtueli dezagreabile
(oricat senudtatea i siguranta raspunsurilor din mterogatoni atesta' mai curind un umorist de rasa), nu se puteau
poste cal este chiar mat mult.
rezolva lute mat nevmovad reacpune ca aceea a ciclulut sonetelor Petrt-Notas.
Dupa iesirea lut Maiorescu dm minister, Romlinul din 21 Martie 1876 publica scrisoarea, pm n care Dimitne Panne)

suspnea el n'a fost rucicand membru al Jummes din Iasi, c'a asistat ca mvitat la dou adunan hebdomadare,
pentru a se convinge ca cele ce le-am fazut in sanul Jutumei insinua el copilareste din respect catre
desircineze din postul
nu le pot spune. Ceca ce face pe Carp, mmistrul de instructie, ce urina lui Matorescu,
de bibliotecar 4), unde se va intoarce de altrrunten, in scurt timp. Cu formares noului guvern Manolache Costache
Epureanu, Dimitrie Petnno este reintegrat de Gheorghe Chitu, noul ministro al Instructier Publice, dimpreuna
cu care insceneaz1 ltu Eminescu procesul sustragerli carplor din Biblioteca. Iestrea aceasta impotriva Jurumer nu
putea lsa incliferent pe un mdular al societtu, de loialitatea ades inceread a lui Emtnescu. Dup aceea vine inscenarea procesului de care am aminut st de sigur 51 alte incidente. Ammtim unul din ele. Steaua Romeintel publicand
un fodeton de generalitap asupra cochednei doarnnelor din Iasi, Cameral (Balassan), la care Petrum avea, cum vadesc

articolele din 1877, mare trecere si pentru care era bardul Bucovinet, rispundea cu un articol, ( o insertiune
zice Emmescu deoarece Curierul era organ al mtereselor generale st exploata Cu succes insertide 3i reclamele a), in care bardul isi in libertatea s identifice persoana pe care ar fi vizat-o foiletonistul Steles Lucrul se va fi
intamplat in cursul anuhu 1877, de vreme ce Steaua Romnces apare cu aproximatie pe la jumtatea lut Mai 1877.
Din nefencire, colecpa Curler:din de rap lipseste la Academie 31 suntem redust a deduce din urmatorul pasaj pe
cd existd politic, ce figucare-1 desprindem din ciorna unui articol, astfel intitulat * ** Un domn care pare a nu
reaz in ms. 2264, 179-180 v.: Un domn al carui nume nu'l numun ructodad in stalpit aces= foi din causa cm(sublinterea noastra) in oras, pe bardul pnbeag 31 pe patnotul marnr, bumdatelor sale colt:4p, 31 care f oac
voieste a presupune persoana asupra careta e adresad revista st a insulta astfel persoana privat a unet dame
Ceca ce, adaogi Emmescu, e in dezacord co dtspozitule codului penal 31 sfarseste Cu trsatun geneadin Iasi
logice despre Hagi-Petcu, bacalul grec al lut Moruzt Voc11, ce se Intalnesc 31 in ciclul sonetclor Petri-Notae.
Cerneala st grafia ciornet acestui articol aduc cu aceea a intailor redacpuru ale poemelor O reins& 31 Pe aceeap uhcroarci.

Octav Minar, Ennnescu in fala instate:, ed C Sfetca, f. an, pag. 41-89.

I E Toroutiu, Stud:: fl documente hterare, IV, 1933, pag. 132-133.
De consultat i interesanta scnsoare media' dela 25 Noemvne 1876, pun care Eminescu stirme pe lartga Samson
Bodnarescu sa declare nutrat adevdral, apud L E Toroupu, O rcrtsoare tnerhtd a im M. Emtnescu in ConvorbIrs Lsterare,

LXXII, 6-7-8-9, IumeSept 199.

Cf. pe tema acestei gafe a lui Carp scrisoarea lui Alccsandri coare Iaeob Negruzzi, in V Alecsandri, Sensor,
cd. Il. Chendi 31 E. Carcalechi, pag. 89.

www.dacoromanica.ro

O RAMAI

59

Grafia i nuanta de cerneal violet-inchis, ale ciclulin Petri-Notae repiezint o etapi ulteuoai, s =cm 1877, poate

cfnar inceputul lui 1878, la Bucuresti, in once caz inainte de 29 Apnhe 1878, dat la care Petrino moare siciruta
Emmescu Is consacr in Tsmpulo notit emottonant. Ceca ce ne-ar indemna totusi s inaintm cane inceputul anulut
1878 e in deosebt un vers intlnit tine verstune ulteuoar din amintita poem sauna., pe care dup ce-a redactat-o

in Sonde, acum o schiteaa in catrene: Tu de tre; am aka": paindmul tdru (ms 2265, 67) Cum Petrino trece din
Bucovina la Iasi in toamna lui 1875, cu prilcjul s'arbltonni ucidern lui Grigorie Ghica, urmeaz c versul se situeaz
in 1878 81 tot atunci i ciclul soneteloi Petn-Notae ; tot atunci st aplicatille ultclioare din Pe aceeap uhaoard

Cctitorul va fi inteles, de bura seam, c dac am struit asupra acestor ananunte, ce-si au mat curnd locul in
capitolul postumelor dedicate lui Petnno, (unde h va fi acordat intreg spatml raporturilor accstuia cu Eminescu) a fost
numal pentru sugestille i circumscrierile cronologtce, piobabile i intereand cazul in spct

Ms. 0 rdmii; se aft' in trei manuscnse, a aror ordine indicat si la Botez, are nevole de usoare ietusn
A. 2289, 53
(3 strofe)
B. 2259, 345-346 (6 strofe)
C. 2261, 144 T.

(7 strofe)

.cca. 1877
cca. 1878
cca. 1879

Intita versiune, din 2289, 53, CUM s'a vzut din arcumscrierea de mai sus, se situiaz Cu apioximatte la
Iasi, in pritrilvara lui 1877. Ea cuprinde tres strofe ( numai trei strofe. 'junta i ultimele dou din text , noteaa
Botez). Ele urmeazi, firesc, una dup alta, si dau impresia ca si cum, in versnmea aceasta, poezia era alatuit numat din aceste tres strofe, ca ar repreztnta, aclick un stadm iniial, neevoluat. Ceca ce n'ar fi exclus. Dup cum,

n'ar h exclus st s ne aflm in fata unui broudlon in care a trecut numal aceste trei strofe Asa sau
altminten, acest prim concept e barat Cu creion rosu.

A. 2289, 13
frnAi bkete

Te iubesc asa de mult

S'ale tale doruri toate
Singur eu stiu s le-ascult
Astfel zise codrul verde
Crengi in floare intinzAnd
Sueram l'a lui rugare
S'am esit din el rizand

Asazi chiar de m'as intoarce

pricepe n'o s pot .

10

. .

Unde esti copilArie

Cu p"durea [ta] cu tot.
Cel de al dodea upar, din 2259, 345-346 este cu adevrat unul intermediar Ii cuprinde 6 strofe, in loe
de 7 ate nutnr textul definitiv, ce apare in Convorbtr; Lucrare i pe care-1 vom intlm in C (zz61, 144 v.). Despre
aceasti a doua verstune Botez inseamn: poezia e complet, cu sterstun, corectun mi strofe scnse pe margine,
mat apropiate de text Completd deci nurnri tot 7 strofe ? Daca socotim aplicatnle ulterioare mi strofa adaosi

pe fila din stnga (dupl un procedeu constant), asa dar ulterioark evident fac tot 7 strofe st s'ar putea spune
a e completa. Numai a, in versiunea aceasta poezia are 6 strofe. Pentru aceasta stau mrturie: 1, faptul
sc.himbrde i adaosul strofei pe fila din st'nga tin, ca mmut al creattei, de C. (zz6r, 144 v.), pentru care au
ears in 2261, riq v.
fost schitate i unde se si incorporeaz imedtat i z, ma; ea seamd, faptul ed semnele
se fnebrd la sfiirptul strofm a y-a, In aceastd a doua versiune se Inchld dupd strofa a 4-acea dc a 5-a (din calculul Botez)

fluid dealtminten sunk' pe fila alb din stinga. Mai simplu tipul acesta B. sluleste

A. I

Vin la> O rmil etc.

www.dacoromanica.ro

si

de broudlon tipulut

6o

M, EMINESCU

urmitor C., care este incercat, alci, intaia oar. De altrnintert tot, mu, pe fila alba din stnga, deasupra strofei
Cu pnana (Sd fit-wefts c/c) e caligrafiata i strofa a 2-a In pave, Is p 'n 1ntunersc, tot rail semne ale citauei, i Cu
grafia versiunn C.
Ca timp versiunea aceasta se situeazi la Bucuresti, cca. 5878, poate cbiar inceputul lui 1879, fira a tuta ins

si rezervim un laps de timp i celut de al treilea up (C.), care va da textul definitiv, si care se tipireste la
Februarie 1879.

B. 22 fy,

30-346
O rmit, rmii la mine
Te mbesc att de mult 1
Ale tale visuri toate
Numat eu sttu s le-ascult

Te privesc pm mu de frunze

Ca pe-un puiu micut de print

Cnd te uiti adnc in ape
Cu ochi negri i cuminti

i prin vuetul de valuri

Prin miscarea naltei ierbi

10

Eu te fac s'auzi in tain

Mersul cirdului [de] cerbi
i rpit de-un dulce farmec
Tu zimbesti

'n a apei bulbucire

Tu intinzi piciorul gol

15

Astfel zise Lin pdurea

Crengi plecate intinznd

Sueram l'a ei soptire

S'am esit din ea rizand

20

Astzi chiar de m'as intoarce

S'o 'nteleg eu nu mai pot ...

Unde esti copilne
Cu pdurea ta cu tot?
I' A treia verstune

2261, 144 1. figureazi in caetul de veche hirtie piroasi, (un submanuscris autonom

mutulat Sane/e), cu o transcriere ca pentru tipar, peste care au vemt sa se adaoge aphcatule, ce aveau
sclumbe
fiziononua si uncle la sfirsit ssau adaos. o forma a Glosses J. Codrul [= O lima* Versiunea aceasta a fost baratal
ca creionul, evident dupa ce, definitivind-o, a copiat-o pentru Convorbirt.
5 T.p. cu mu de raze,
6. Ca pe-un fiu > C.p.-u. pum etc. 55. Eu te fac s p[rinzi]*> E.t.f. s'auzi etc.
Pentru redacpunde antertoare ale strafe: 9-12 cf. Povestea Codrulu: (B) V 45 48 i subsol.

www.dacoromanica.ro

O RAMA/

C. 2261, 144

61

V.

CODRUL

O rrnai, rmfti la mine

Te iubesc att de mult
Ale tale visuri toate
Numai eu st.tu s le-ascult.

In povesti, in intuneric
trebui tmen printi,
S se uite-adnc in ape
Cu ochi negri i cuminti

i prin vuetul de valuri

Prin nuscarea naltei ierbi
Eu ii fac s'aud 'n tain.
Mersul cardului de cerbi

In

i rpit de-un farmec dulce

Tu s canti cu glas domo]
In a apei strlucire

16

IntinzAnd piciorul gol

SI privesti in luna phn

La vpaea de pe lacuri
Ami ti s-ti par chpe,
Chpe dulci s-ti para veacurt .

20

Astfel zise hn pridurea

Bolti asupr-mi atrnand
1].eram l'a ei chemare,

S'am esit la camp rizand.

Astzi chiar de m'as intoarce

25

A 'ntelege n'o mai pot

Unde esti copilkie
Cu pdurea ta cu tot?
N.B. Aplicapde din B ce pn, ca tutip, de C se vor specifica. Dealtminteri de C. pne numen vartanta din v 23.
In B pe fila din staga, nu poartd semnele
In povest li 'n intuneric (B ), [mata" strofa 5-8 incercatd,
15. In a apei bulbucire (B.),
in B.,
14. Tu iou canti cu glas domol (B );
ii Redactat
iv SA privest la luna plma. (B) [toatd Jirafa 17-20 incercatd pe f. din sta'nga, in B. nu poartd semnele
S'i in B.;
5.

cita/se:];
16

zo. id in B. nnnus semnul m'opa

cita/les],
19. Tot trecutul par' o clipa, (B ) > Arm lungi sa-ti para cupe, (B ),
zz. De asupra-mi > Bolti asupra-mi atrnand (B); 23 ueram l'a ei strigare.
de inchidel e (cf. evphcapa, mas sus);

www.dacoromanica.ro

M. EM1NESCU

()

PE ACEEA$I ULICIOARA...
Convorbin Literare , XII, ii, i Februarie 1879
Indicamle i deductule cronologice, expuse in notita poeziei antenoare, au artat a primele verstuni ale poezulor O rinsch si Pe aceea,a ulicroard, invecinate in acelasi ms. 2289, dateazi din aceeap vreme, si a se pot situa la
Iasi, cam prin 1877. Nu mai reverum asupra argumentelor, ce se pot urmn cateva pagmi mat ?mime. Reaminum
doar cl cele dou vermin ale poeziei de fat suprapuse in acelasi manuscns, reprezinta doui stadit cronologice, a caror chstanti de timp nu poate fi cu certitudme fixata, dar di a doua versiune poarti caracterele materiale
(cemeali, grafie) intakute in ciclul sonetelor Petrt-Notae, pe care le-am subordonat atmosferu de Iasi. Clanficarde
acestea cronologice sunt cu atat rnai necesare, cu cat mat totdeauna intre concept, elaborare de difente varste
tipinre ultun se scurg ant, cand rum muii, and mai putim. Tipinrea poeziei Pe aceeap uhcsoarii... in 1879, cand
poetul e la Bucuresti, putea s sugereze, ca li pentru allele, duzia Ca' este o poezie de inspiratte bucuresteani 1),
cu toate ci un cetitor atent la conturul interior al poeziei si la rezonantele ei habituale o recunoaste apartmand acelutasi capitol verontan.
figureazi, asa cum s'a amintit, intr'un singur ms. 2289, 48-50 + 55 v. Tidul corect
111s. Pe aceeap ulscioarcl
notat Ii in prima edine Scurtu (Adaos, pag. 344) e Prnnblcirt noaptea si nu Prunblare noaptea, ca la Botez Tot la
Botez, gresiti caracterizare pentru ultimele trei strofe: La sfarsit, pe f. 50, se inceardi o noui versiune a
ultimelor trei strofe. In reahtate pe f 5o e vechea versiune, cea noul aflandu-se pe fila chspombili din
stinga, deci f. 49 V.

Cum am mat spus, textul acesta unic cumuleaza de fapt doui redactium, pe care le desparte o distanti nu
prea mare, dar lesne de observat. De aceea transcrierea noastr a preferat si disocieze Il si le ptmi fati in fati pe
vanantele din subsolun justifica acest procedeu.
2 coloane. Diferentele, mat vatbile in partea a doua poeziet,
Intata redacttune ocupi paguule 48, 49, 50 (+55 v.) st intr'insa se poate observa sclutat mtentia dintai a
unei strofe-refren, sistemattc dispusi drept str. 2, 6, 9, fiecare pe una din mimic file (am spus c manuscrisul
e un nix notes cartonat) 48, 49 si 50, ceca ce ar fi Inca' un element de simetne. Dupi cum tot simetrie ni se
pare st graficul pronumelui din cele trei strofe-refren: Intend, ne 'ntind Wind (devemt in coloana a II-a
ne 'ntsnd intrnd). Pe fila 55 v. e o singuri strofi, 13-16, hue redactie vadit primar.
Cea de a doua redactmne figureaza pe pag. 48, 49 si 49 V. si e alcatuiti din aplicatule, a ciror cerneali
grafie ultenoari. se &sting usor, suprapuse vechmlui text ca i din strofele de pe pag. 49 v fat in fati cu vechile
strofe de pe f. 50, ale indict redactiunt.
Pentru completares noutei de fati, st in deosebi pentru cele ce prtvesc cronologta, centorul nu va nesocon
si citeascl st cele spuse in notita poeziei O raimit
22893 483 493 JO

I-

f V.

2289) 483 49, 49

V.

PRIMBLARI NOAPTEA

i Pe aceleasi strunte* uht,

Bate luna in feresti
Darl tu dup:i perdele
Vecinic nu te mat ivesti
51 aceast pomi in fioare
Crengi Intind peste zaplaz
Numai zdele trecute
Nu le fac O. fie azi

20 Pe aceasi uhcioari
Bate luna in feresti

Dar% tu de dupi gritii

Vecinic nu te mai west,
Sunt aceasi pomt in floare
Crengi mi 'ntind peste zaplaz
Numat zfiele trecute

Nu le fac si fie am

i) Cf. N. Petrascu, Mihail Ennnescu, 1892, pag. 136: In al treilea loe, se arata' o alti figura, care pare a-1
fi urmat asemenea putira vreme pe cararea inflonta a dragostei, lisandu-1 mat pe urma Bulgur. Pe Icing plopu
find an% Pe aceeap alit-roach' altele par a face aluzie la acest amor. De astdat insa, lucruitle se petrec ceva
mat domol, ca toste in lumea asta cu timpul.

www.dacoromanica.ro

PE ACEEASI LJLICIOARA

10

1G

20

95

BO

63

Alto! este al tau suflet

Alti si ochn ali acum
Numat eu ramas acela
Bat gandind, acela drum

Altul este al tau suflet

Alta ocho tal acum
Numat eu rimas acelas
Bat mereu, acelas drum

Ah subtire i gingasi
Tu pase= incet-incet
Alba tu veneai In umbra
Tinuitului boschet

Ah subure st gingasa
Tu pseat incet-incet
Alb tu 'mi veneai in umbra
Tainuitului boschet

$1 lsandu-te la pieptu-mi
Nu stiam ce-1 pe pmant
Ne spuneam atat de multe
Fr-a zice un cuvant

$1 Lisandu-te la pleptu-mi
Nu stiam ce-1 pe pamant
Ne spuneam atat de multe
Fr-a zice un cuvant.

Iara pomo ce' in floare

Crengt ne 'nund peste zaplaz
Dar miele trecute
Nu le fac al fie azi

Iar pomo cat in floare

Crengi ne 'ntind peste zaplaz
Dar zilele trecute
Nu le fac s fie azi

Niel ce fac, nici cum hm merge

La 'ntrebart cu srutare

N'ave= vreme s'A intrebi

Raspundeai la toate numa
Cu gunte 'ndeosebi

Raspundeai indeoseb,

Tara cel ce va si stie

Ct am fost de fericit

$1 ce dulce era viata,

Nu stiam ca-1 tot aceea
De te-1 rezima de umbr
Sau de crezi ce-au zis femeea

Iar de alte cele 'n lume

N'ave= vreme s m'A 'ntrebt

Rezeme-se de o umbras

$1 va su ce au volt

Vantul tremura 'n petdele

Cci aceasi porru in finare

Crengi intind peste zaplaz
Dar zilele trecute
Nu mat pot s fac.1 azt

AstAzi ca si alte clati

Numai tu de dup ele

Vectruc nu te mat arti.

5-8 Scrisd in capa/ fila, medial sub tala (Indiferent

daca' a fost afezat mat idrzia), s'ar pdrea cd, intru intchti,
ca strofa aleasta Mcepea poezia; apot barata':

Sunt aceiasi pomi de altdat

Crengi intind preste zaplaz
Dar ztua cea trecuti
N'o mal fac s fie azi
13-16 Cand subure i gingas
Ea venel inceusor
$1 pe banca cea de 'matra
Sede alaturi binisor (a) (pe f ff o)
(a) Se asaza b.
17-18. $1 c'o strangere de mana.
Langi mine te-asezai
26. De fapt N'ave=
25. $1 de > Nici ce fac etc ;
v. sa 'ntrebri (stc),

NB. Strofa 21-24 baratd, Icird a putea precia da ni

acum san cbtar dm col. I.
25 Cu sruturt la sarutun > Si l'a m[ele] > La 'ntre-

ban etc., 27. Cum hm merge > Iat de alte etc

29-32. Ce frumoas. era viata,
Nu stiam ca-i tot aceea
De m'out razima de umbra'
Sau de cred ce-au zis femeea
(sic) stiam ea-1 etc.
NB. Versal 3o, de fapt
1Se exphcd . lapsus de caracter anticipara sub influenpi
din ca-i]

33. Luna bate in perdele > Vantul !rosca I p

35

Dar- tu de dup ele

27-28. r Caci la onst ce 'ntrebare

Ne dam gurt
20 Cact rspunsul meu la toate et.
36 Nu mai pot s'a fie azi. [de fapt . Numai (sic)]

Strolele 29-32 p 33-3G barate, la inloctarea lot

cu ce/e din col. II-a.

www.dacoromanica.ro

M EMINESCU

64

DE CATE ORI IUBITO...

Convorbiri Literate, XIII, 6, i Septemvne 1879

Cam cu o luni inamte de aparitia acestei poezu mai corect, la 28 Iuhe 1879 Mite Kremmtz scria
Iacob Negruzzi in legitura" cu traducerea nuvelei Arrablata de Paul Heyse, pe care redactorul Convorbirilor isi
manifestase intentia si o upireascii, poate si ca un omagm pentru harnica elevi de romaneste a lui Slavici i Enunescu. Deconsiliati de Maiorescu, si pe motivul cal astfel de productu scoliresti nu se pot publica mciodati,
ea se va supune despotului ei cumnat Si dupi ce multumeste cu gratie, continua' : Daci vom obtme permisiunea
lui Emmescu, vom transcrie cateva poezu de-ale lui, pentru ca totusi si am onoarea de a apare in buoul d-tale de
Comentnd acest text, in lumina detalulor btografice, d-1 I. E. Toroutm,
redactie, cel putin cu scnsul meu
editorul, dupi ce se opreste o secundi la ipoteza ca ar putea fi vorba de oarecan traducen, in nemteste, din Eminescu, pe care Mite Kremrutz le pregitea, ajunge la incheerea a e o vorba cluar de transcnere, intru cat din
tublto,
grupul celor trei, ce vor aprea peste o lun in Convorbiri, face parte, dimpreuni cu poezille De cdte
Rugdaunea unui Dac, i Atdt de fragedd, despre care matenalul documentar adunat pani la acea datil (1931) inglduia
O. se afirme di fusese &mug. Mitei Krerrunts 2). De atunct nom materiale documentare, editate in aceeasi colectie,
au venit nu numai si sporeascl impresia primi, dar si si comphce chestiunea, a carei intreaga desbatere va fi
reluati, cum e si firesc, in notita poeziei Atilt de fragedd. Si retinem deocamdat ipoteza, pe care singure documentele autentice ar confirma-o, ca De "die ori inbao si fi fost trimeasi la Iasi in transcnerea Mitei Kremtutz,
atat pentrucl 1879 este anul pasiumi lui Eminescu pentru Mite, cum reuse din jurnalul Insemnrdar zilnice ale lui
Tun Maiorescu, cat si pentruci insist atruntinle din 1893, ale scrutoarei, nu infirm de data aceasta, ba
bibhografice ale ammurilor nu concordi, si
cu toate ca multe din detalule
o atare presupunere.
retinem totusi pentruca aduce o precisare, fie si trucati, in legituri cu poezia de fati, urniItorul pasagiu
dad. aduse canteeul sau Pesarupd ; eu Il tradusei in nemteste 3) i cu aceasti ocazie 11 rugai, jumtate in glumi, jumitate in serios, si nu mai zugrIveasc mereu in poezule sale tabloun asa de posomonte 1 El inu rispunse foarte amabil, iar eu h promiset o picturl in lemn, pe care toemai o ficeam,
si pe care el o admira mult, daci ar vim si incerce odati serios si creadal in partea bunk' a view. Cand

vorbeam asa cu el, ii strilucea fata de un suras bland, dar de superiontate; se purta cu mine ca un

intelept i ca un tati, si se bucura de presenta mea, dojenindu-mi ca pe un copil, pentruci eu, dupa
pirerea lui, nu cunoscusem ruciodat prile intunecate ale view, i toate cunostintele mele asupra reali-

titu erau, cum sicea el: Aus den Fmgern gesogen 4). Da nu stu mata, nu stu rumica spunea el
In sfarsit, cu totul fermecat, ca si cum ar fi stat de vorbi cu un copil, care i-ar fi spus vnite i nevrute.
Daci insi uneon starwam serios in pirerea mea, spunandu-i el nu e nevoie si le fi trilt pe toate insuti,
ca si le cunosti i nelegi, devema posomorit si nervos, i atunci mi convingeam eu insimi ci nu stiu
mime I Atka amriciune i villa. va fi apsat pe tanirul om de langi mine 5).
Fragment de doui on mteresant, pentru lumina de interior ce arunca" asupra vietu bucurestene a lui Emmescu,
si pentru supozitule, de naturi cronological, pe care le-ar putea favoriza. Acest odat , cu care incepe fragmentul,
poste ci duce inteun timp anterior o transeneru i ar putea fi identificat cu una din versituule transitoru ale poeziet.
se afli in mat multe manuscrise, a ciror oranduire ar prezenta urmitorul grafic
Ms. De ate or: tubito
cronologic, de forme strofice si de alexandrim:
Strofice

350-3511

2280, 16-15 T.
2259,

2308, 60-61 (CeIntecul unta mort)

2259, 354-355
(5 strofe) .

E1-2. 2261, 68-69 (5 strofe)

Alexandrim
2261, 91

. .

1877-1878

(6 strofe)

circa 1878
circa 1878

CITCa

1878

2261, 84 v.
2279,10

11 v.

2260, 232

1879

1)1. E. Toroutm, op. cit., I, Pag. 424-

2) I. E. Toroutiu, op. at., I, pag 428-429

Traducerea acestei poesu poarti doui talun: Der Elsvogel (in Rama:us:he Dichtungen, zweite Auflage, 1882)
si Zugvogel (in Rum. Du*. Dritte Auflage, 1889).
saugen
a auge; fig... aus den Fmgern
I. E. Toroutm, op. at , IV, Note la Mite Krenuutz, pag. 73:
a inventa ceva. In realitate, Emmescu va fi intrebuintat una dm expresule lui habituale, in ziansnca
saugen
6) I. E. Toroutiu, op. cit., IV, 1933, ap Mite Kremnitz, AnnnUrr fugare despre Ennnestu, pag 26 27.

www.dacoromanica.ro

DE CATE ORI IUBITO

63

Intile tret manuscnse au fiecare cate 6 strofe I sunt cam din aceeasi vreme, porte 1877, poate 1878 Cum ele
se urmeaa de aproape, credem ramera a le tipn &t'a in fata pe trei coloane Cum diferentele sunt mimme, ele
s'ar fi putut comassa in subsolul celes mai noui forme. Dar pe una sau tres coloane spapul e acelasi, fr s mal
spunem c aceste tret cetpu au p existat S amintim de pild, c aa8e, 16-15 V. e scris Cu creionul, p cal are toate
caracterele brousllonare, ceca ce se p poate remarca in cateva puncte, alma schnate, cum ar fi d p versul 4

Asa dar intaia forma nu e trohaia (cum socotea Botez si care figureaa in D), ci tot sambicl Fr a putea
spune, cu infaslibil certttudine, c lucrunle s'au intmplat asa, sunt indica c filiapa acestor manuscnse a urmat
cursul urmaltor

2280. 16-15 y (A) a fost transcns in 2259, 359-351 (ti) lar acesta transcns p incorporat acelet vers aun
din Despdrtire, ce poart ntlul. Ciintecul unta mort p figureaz in (C) 2308, 60-61 (cf facsimilul la capttolul Derpciipre).

Aceast forma (C) e incadratl, dup aceea, In chenar, asa dar Cdntecul unui mort se desface si cele a poezii
ist reiau individuahtatea. Aceasta, in momentul, poate, in care Cdntecul unta mort prsea tiparul strofic (alturi,
sunt schstate versun in alexandrim). Tot in C. strofa a 5-a e batat, indicatie pentru tipul urmtor D , din care
strofa a 5-a a i fost eliminat In ttanscriere, am precedat pe C de o lime de puncte, pentruc e fragment deta,,,at
din Cdntecul unas mort

A. 2280, 16-Iy v.

B. 2279, 370-371

C. 2308, Go-hCANTECUL UNUI MORT

Campa intinse de zapad

Le misa marea cea de nord

De-asupra lor un card de pasen
Din aript bat, se duc, se duc

far[a] spre sud un ard de pasen

Din aripi bat trecand un fiord

In urma lor mai vine una

Anpa ei abia miscand

In urma lo: mai vine una

Anpa ei abia misand

In urma lor mai vine una

Anpa et abia misand

Dar* ostentrid desclude ciocul

apoi cade la painint

obosind desclude ciocul

Apos se las la prnant

ostenind deschide ciocul

Apoi se las la pmnt

Dar campu-[acell pe care cade

Mereu se misa indrt

Dar campia dus de-ape

Mereu o mana' indrt .
Tot mai departe vede cardul
Plutmd pe lanun de omat

Dar campu-acela dus de ape

Aletea o mana' indrt
Tot mas departe vede ca.rdul
Plutind pe lanun de omt

Cum cardul merge imante

Pmintul merge innapoi
Tot mai departe, mal departe
Suntem deolalt arandos

Sburau

namte-a ei tovarp
Iar ea tot dus innapoi
Tot mat departe, mai departe
Suntem de olalt amandot

lar ea tot dual innapoi .

Tot mai departe, mai departe

Cum stau Cu aripele frante

Viata ma' man In trecut

Cum stau cu anpele frante

M mana viata in trecut
Tu vecuac tanr si dulce
In vntor tu te-ai plerdut

Cum stau cu armele fiante

M mana viata in trecut
Tu vecinic tallara p dulce
li-i vator tu te-al pierdut

Astfel din ce in ce mal susgur

Ma' tot intunec p inghet
Ciad tu plutesti in raza dulce

Astfel din ce in ce mal s'agur

M tot intunec p inghet
Cand tu plutesti in raza dulce

A nesfarsitei tinerep

A nesfarsitei tmerep

Tu ved= tanr p dulce

so

Campii intinse de zpada:

Le misc marea inspre Nord

Iar spre sud un card de pasen
Plutesc pe cer trecand un fiord

Tot mai departe vede ardul

Plutind pe lanari de omat

15

Campa intime de zapad

Le misa marea ji]nspre nord

In vator tu te-ai pierdut

Astfel din ce in ce mat s'agur
M tot intunec p inghet
Cand tu te scalzi* in raza dulce
A nesfirptet ttnerep

9. de fapt : Dar amplie pe care

cade [ver: nefinit].

Namte sboaea es tovarss

Suntem de olalt amandot

3. Iar. spre nord (sic) u c.d p. >

I.s. sud etc,
6. de fapt . Aripa lor
(sic) a.m. [cf. f-stm la Desprpre],
strofa a )--a (17-2o) baratd [cf.
f-srm la Despartirel. Explica/u' in
notita ce precedd
5

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

66

D.-E. Din aceast a 3-a forma C. deriv att :t. din 2259, 851-355 in ritin trohaic, cat si E. din 2261, 68-69, in

ritm iambic, amindou avand cate 5 strofe. Obiceml de a trece acelasi mottv prin difertte ritmuri e aproape a
doua naturi la Eminescu. S notim aici, o explicatie, credem, gresit la Botez. Vorbmd de tipaul acesta trohaic, pe care-1 socotea drept intatul manuscns, noteaz:
sun in versun scurte de cate patru picmare trohaice,
dar avind i neconsecvente, versuri iambice i chiar o intreag strof larnbica., stearsi de altnunten i folosit
in poezia Desprtire .. De inconsecvente nu poate fi vorba. Ele nu sunt, decit poate in v. 19 Cnd [tu pluteftil*
inlocuit imechat Cu Pe and tu te perzi... (Si poate nici chiar atci monosilabicul and purand fi si accentuat
neaccentuat). S nu se uite Ins ea' Emmescu prelucra mstantaneu tambn in trobei si a un lapsus n'ar fi fost
exclus. Si totust asa ceva nu se afl. o O intreag strof iarnbic ?. Intr'adevIr ea se afil in capul pag. 355,
barat, dar face parte din Ca'ntecul unui mart. Plasma unde e (dupa intaiele z strofe), se vede bine ea' e strina de ti-

parul D., el

apartme. Explicatia e simpl Caietul (un sub-manuscns de fapt), in care se afla acest text,
e alctuit din sferturi de coli &verse, un adevrat maculator-ateher. Strofa tambica, cu pricma, se afla copiat,
dmamte, in capul pag. 355. Cnd poetul a;unge cu elaborarea formei trohaice D. in acel loc, bareaz strofa
rtctt si trece mai departe.

D.

22)31,

374-3 77

ampi i dealuri de zapad

Merg [spre] nord de val [i]mpinse
Iar un palc de pasen i sboarA

atre sud cu-aripi intuise

5

Dup palcul lung si negru

Ostenit. una 'n urrn5.
La pmnt ea cade slabA
De pe-acuma sboru-si curmii

l0

Apa mrn tot o m'ari

Pe ghetaru-i ind.rt
Mai departe vede ardul
Peste lanuri de oink
Pe Cand sboar' a ei tovar.s[i]

15

Ea-i tot [dusr] innapoi

Ah departe suntem scump
De o lalt amandoi

din ce in ce mai singur

M intunec i inghet

Pe cand tu te pierzi in zarea

20

Nesfarsitei tinereti

E1-2. FigureazI in 2261, 68-69, intr'un submanuscris (63toi), confectionat de poet, din hfirtte distuict, striat,
uniform i dup ce a fost copiat caligrafic, a sufent prelucrAri sensibile Jar strofa a 4-a barat cu creionul. Despre
acesta
aceast versiune Botez presum cri ar putea si fie chtar pnmul concept si deci mat veche dect ms.
e de fapt, cum fzurlm, al IV-lea) Ca lucrunle nu pot sta astfel, o dovedesc inssi vecmatvle. Submanuscrisul
2. Inspre nord oceanul mn > Merg [spre] nord de ape 'mpinse ; 3. I.u. crd de p.s.; 4. Inspre sud c
Dupd strofa a 2-a urmeazet strofa tambsa- Murind cu fata spre perete, fteara Instantaneu fi despre care am dat explicatu
19. Cand > Pe cand etc.
9. de fapt : o mn ten 07 inlocua ca pluteste dar versal nu e fimt.
maz sus,

www.dacoromanica.ro

67

DE CATE ORI IUBITO

in care figureazA E si in care poeznle sunt coplate, caligrafic, ca de tipar, incepe Cu o verstune in chstihun hambree
din Desprtere, ceca ce ne duce, ca timp, prin 1878-1879.
Spuneam a E. primeste preluctiri sensibile i ca o strof e balad. Fr ca distanta dintre aceste 2 versrunt
sa fie prea mare, e sig-ur totusi cd ne aflm in fata a z momente intrunne in acelasi text, ce se cutrin disociare,
de-dublate. Publicam, de aceea, aceast verstune pe z coloane, convins, c mai lesne se poate urmAn evolutia uparului

E. 2261, 68, 68v-69

E'. 2261, 68-69

L* * *1

***
Campu t dealun de zpacl

Ctimpii I dealun de zapacti

Se duc la nord de mare 'mpinse

De asupra lor un pile de pasen
La sud sbura cu-anpi intmse

Mereu coboara spre apus

La nord plutesc pe mare 'n sus

De asupra lor un palc de psen

In unn vine inca' una

lar dupi pAlcul lung si negru

Mai vine una, una 'n urna
Dar pe-un ghetar din sboru-i cade
Viata ei aici se curm

10

15

so

Anpa et abia truscAnd

Inunde gAtul i pnveste

Privind ea cade la pmint

Gbetarul rece dus de ape

Mereu o mana' indirt
Tot mas departe vede palcul
Plutind pe lanun de omdt
Tot inainte sboar' acelea
lar ea tot dus innapoi
Tot mai departe, mai departe
Suntern de o laltA amindoi

Tot inainte a el tovat4i

lar eu din ce in ce mai singur

MA tot intunec i inghet
Ciad tu te pierzi in zarca dulce

Si eu din ce in ce mai singur

lar ea rmas innapoi .

Tot mat departe, mal departe
Suntem de o lalta amando,

MA tot intunec si inghet

Cinc' tu te pierzi in zarca dulce
A nesfarsitei dimmeti

A nesfarsitei dimmett

S'a vorbit de catetul-submanuscris din 2259 unde figureaz tipunle B. si D si s'a artat cl ele aparva Bucurestdor. In acelasi caiet, in veantti, mai corect 2259, 352-354 se afla., reinad de 3 on, tema plsrn Phoenix
(Un phoemx e o paseire In vechime), ce avea sA nitre in compunerea Ode: In metru antrc i care, la epoca aceasta, era
bntnesc, intamplAtoate. Textele
un monv exterior. Prezenta ei aici, in preaima vanantelor Pesca-requisa nu este,
. las s se presupuna o contaminare de
firesc,
la
capitolul
Odet
acestea pe tema Phoenix, strinse, cum e i
teme, can s'au disociat in scurt vreme, mal corect, chiar inamte de vreme.
F. Intlia versiune in alexandruu se afta' in 2261, 91. E o redactie, cu cretonul, de un contur rapid, improvizat,
al cArui browllon inittal, de patru versurt, figuteaza in 2261, 84 y.

4 L.s sburau cu-a.i.; strofa 1-a (9-12) baratd, Incele den

ureeld cu tremn negru(cf col. II), 19. C.t t.p in raz[2.1 >
zo A n. unerett
C t t.p. in zarca etc.;

2. Le 'mpinge marea spre apus > Le 'mpinge marea tot

in sus > Spre rsa.'rit se duc in sus > Spre rasara plutesc
in sus > S. nord mereu plutesc in sus > Spre nord plutesc
In sus... in sus...; 4 [corespunzdnd prenses forme ca: apus
din v 21: La rsnt > apoi : Mereu coboara 'n spre apus.

5-8. lar dup pilca lung st negra

14

Mai vine-o pasere [i]n unid

Ci pe-un ghetar din sboru-i cade
De pe aici ea calea currni
lar ea manad innapoi
5.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

68

226%, gz

De cate ori iubito de noi mi-aduc aminte

Oceanul cel de gluatal razare inainte
grozavl
Si peste mii de sloiuri prin
Pluteste ostenit o pasere bolnav
Pe cand al ei tovars nainte tot s'a dus
C'un palc intreg de pasen se pierde in apus.
Si ea priveste 'n urna priviri sufernoare
Niciru nu-i pare-acuma, nici bine nu ... ea moare
Te-ai dus c'un stol [de visuri], rimas-am innapoi
Suntem tot mai departe de-olalt amandoi
Din ce in ce mai singur m 'ntunec i inghet
and tu te pierzi in zarea eternei tinereti

10

H. Ultima versiune in alexandriru, din manuscnse, figureaz in 2260, 232, in ciclul Nirvana dm caletulsubmanuscris-dictando, a cann descriere se poate citt la capitolul Rugdcrunea unza Dac, pag. 81. E o frumoas transcriere caligrafica, denvat dm G. 2279, 10+11 v., ale cArei diferente le-am trecut in subsol.

H. 2260, 232

De cate ori iubito, de noi mi-aduc a minte

Oceanul cel de gluat razare inamte,
Pe bolta alburie o stea nu se arat,
Departe doar luna cea galbn o pat
lar peste mii de sloiuri, de valun repezite
O pasere pluteste cu anpi ostenite,
Pe cand a ei preche namte tot s'a dus

F.

talen/te de a finphm lacuna , prdirt, poate, pentrucd

3. in local. . se dril:rige o srlabd, poate :

exceda mdrura.

reclama/ instantaneu de rima versara urnidtor

7 Si ea pnvqte 'n urrna Cu ochn suferintn, [pnvin sufentoare
e aplica' deasupra, dar versal nu e fina Continuat, versal a dat in ventanea urmcitoare G 2279, lof v Sio ea arunca etc.].

2261, 84 V.
Bromllon inaral, pare-se, al primelor 4 versar: Co timp, acelap rreton, acelap scris :

De cate on mbito, de noi mi-aduc aminte

Oceanul cel de ghiat nzare innainte
Miscnd pe-ale lui valun i slomn pluntoare
Cmpu innnse triste i dealun* de ninsoare

2279, 10+11 V.
5. Pe cerul plin de neguri o stea nu se arad,
luna cea galbera ... o pat,

4. Departe chscul galban al lunei ca o pata > Departe doara

5-6. 51 peste mu de slomn pe marea cea grozav

Pluteste ostenit o pasere bolnava

7. P.c.a. ei sotie n. tor s-a dus;

www.dacoromanica.ro

RUGACTUNEA UNUI DAC

Go

C'un plc intreg de p.s.ri pierzndu-se 'n apus

Arunc51 pe-a ei urril priviri suferitoare,
Nici rAu nu-1 pare-acuma, nici bine nu ea moare
Visndu-se 'nteo clipA cu ann innapoi

lo

Tot mai departe suntem de o lalt amndoi,

Din ce in ce mai singur m 'ntunec i inghet,

and tu te pierzi in zarca eternei

RUGACIUNEA UNUI DAC

Convorbin Literare, XIII, 6, i Septemvne 1879
Transcnsi, poate, climpreuna- cu De ate al-, tubito p Ata't de fragedd, tot de Mite Kremnitz (cf. nota poeziel
antermare), ce le va fi coplat si tratas deodat la Iasi Rugdatmea uma Dac a fost obiectul celor mal multe si mat
contradictora comentara, brodate pe tema origmalttatti i caracterulut et filosofic. Interesante, ca tot ce vine si adanceascl sensul hnsmului san i alatuind unul din cele mai bogate capitule de exegez emmescian, comentarale
acestea depsesc lannele editiei de fati, obligati inainte de toate, si reconstitue pe etape cronologice p pe baza matenalelor din manuscnse evolutia &carel poeme Daca- totup ne vom opri la ele si, fin i a ultra in detain, necum a
le epuiza, vom incerca si le trecem In revista', este pentru binecuvntatul motiv cal multe din nedumenn lo afl
deslegarea, multe din anticipan se ficl confirmate, lar atatea alegatn p ipoteze sunt destruntite de catar matenalele,
de laborator, ce vom reproduce. Din acest punct de vedere, Rugdaunea :mur Dac constitue unul din cele mat elocvente cazun pentni ilustrarea cunoastern vermut-111ot une creatium si a cronologizArn lor, fie chiar i aproximativa'
Cum ins refenntele acestea, in marginea poemei, se adreseaz cand unma cand altuia din aspectele p problemele ridicate, ne vom fen si le inglobm inteo unicai enumerare, folosmdu-ne de ele treptat p numai in mmutul
ciad invocarea lor este reclamat.
O infaie chestmne este aceea a forme' poemului. Caracterul lui de fragment este indicat, pentru india oarl,
in traducerea german a Mitei Kremnitz, incorporata cele' de a treta editu a culegern de tlmcin, la care a colaborat impreuni cu Carmen-Sylva Apruta in prima editie (Biblioteca Academies nu o posed) la Lipsca, in 1881 1),
culegerea se retiparea, cum spune Maiorescu, putine luni dup pubhcarea ntiei edita (Maiorescu citeaz o dare

G. 8. C'un p.i.d. pasen se pierde in apus > C'un p I d p. pierzandu-se 'n a,

O pagina* mat departe (2279,11 y) reluate, ulterior, cu crelonul, aceste cloral versurr

7-8. Pe cand c'un pile de pasen perechea s'a pornit

cucereste apusul cu vea= rasara (a)

(a)Pier7ndu-se 'n apusul de-un v.r.
!o. Nici ru nu-i pare acuma, nici bine nu, ea moare > N.r.n.-1.p.a.,
9 $1 ea aruncl 'n urma--1 priviri sufentoare,

n b. nu. ea moarc,

II. e Te-ai dus c'un stol de visun

rmas'am innapoi.

a S'astfel i 'nehide. o'cim gndinclu-se 'nnapoi.

.

14. C t t p. in zarca eternet tinereti >Cttp in z. e. dimmeti

12 T.m.d.s. de o !alta amndot

1) Cf. Tau Maiorescu, Literatura romnd ,r1 strmdtatea in Cottrorlum Literare, XV, so, i Ianuarie p ii, a FeCateva precizAri in legturl cu prima echtie
bruarie 188z , reprodus in Critice, III Minerva, 1915, pag. 8.
mai departe, in accst volum, la capaolul Luceafdrul
.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

70

de seami vacua In Ltterartsche Betlage der Montags-Reutte din zr Manic 1880 ca o dovad a succesului, legat
de sigur de o ilustra provementa a carpi. Aceast a doua editie 1) cuprinde 2o traducen din Ernmescu, din care
trei nesemnate ar putea fi de Carmen Sylva (spectficarea a doul din ele, abia in a III-a editie) i 17 de Mite
Kremmtz. liugdaunea unui Dac nu figureaza printre ele, asa cum de buni seam, nu va fi fcut parte inci din
prima A treia echtte 3) apare in 1889 i anume dup moartea poetului, consemnat'A la Tabla de materh, (dup
nume: geb. 185o, 1883 in Insum verfallen, 1889 gest.) si cuprinde 25 talmaciri, chntre cart doul de Carmen Sylva
Marchen Kgnigm i Des Va/des Mdrchen (Etaramkett care in edina a doua nu purta nict o mdicatie, de asta data
c subsemnat cu mittalele Mum Kremnitz. E adevarat ca talmicarea edittei a treia clifer sensibil de cea din a doua,
incat e posibil ca aceea s fi apartinut Carmen Sylvel. Faptul c era situata la inceput cu celelalte dou i c toate
trei erau nesemnate, ar pleda pentru aceasta.
Gebet des Dacier-HauptRugdaunea unui Dec figureaza a donazecea, Cu un mic i pretios parentez, dupa
!tugs (Aus einem unvollendeten Drama). Informatia despre drama netermmat ca i precizarea din titlu, c rugaciunea
este a cripetemei Dacilor, a regelui lor asa dar, venea de sigur din cercul lui Maiorescu, la care se aflau inc din
1883 manuscnsele poetului si care avea sa le doneze Academiei Romane, la 25 Ianuane 1902. Informana concorda
dealtminteri ca cele ce d-1 Radulescu-Pogoneanu, un familiar nu numat al Junimei dar si al manuscnselor eminesciene, avea s'A noteze in prezentarea unui mare numir de medite, din manuscrisele poetului. Reproducnd 2 strofe:
.Strdbum perdu': in veacurt, incepdtori de cete i Te-a1 blestema pe tine, Zamaxe, dard vai, despre care spunea a le fi luat

din Gememt, al caruia rezumat, cu interesante (intiile in ordine cronologic) apropien de Scrtsoarea IV-a,
11 si face, d-sa adoga urmitoarele sugestu i presupunen. Cele doul fragmente dela inceput se afla insi deosebit,

in forma in care le-am reprodus, intr'un caet care, dupa slov, se vede a fi fost scris mult mai trziu decat diferitele variante ale poemei; s'ar potrivi mult mai bine in gura unui rege dac, care-si ingroapa nu numai domnia
ci insast extstenta intregului s.0 popor. Poate c lui Eminescu Ii va fi umblat prin minte mai tarziu o poema asupra
luptei tragice a lui Decebal si a poporului sau impotriva lui Traian si a reluat, pentru aceasta, versun din vechea
poem. ('s in notel : In manuscrisele lui Erninescu se gaseste titlul unei poeme Decebal si subt acest thin 4
versuri serse cu biete glagolitice). Aceast procedere se intalneste foarte des, in manuscnsele bu Eminescu:
versuri coprinse in poeznle publicate, le gsim inteo forma rudimentara, on chiar in aceeasi forma, in difente poezii antenoare 2).
La putin vreme, dupa aceea, editia de Postume, a lui Nerva Hodos, din 1902 i, intr'o versiune intru can-a
mai completa, aceea a lut Ilarte Chen& dela 1905, tmresc Gemenit. Cum versiuntle acestui poem sunt numeroase
si se humid intre 1875, data. mdicata de Eminescu, Ii 1879, poate chiar 188o, se intelege ci. studiul lor nu poate
fi intrepnns acum Ca st pent= Calm i Luceafdrul, a caror ongin nu poate fi patruns, farl cercetarea prototipunlor de esenta populari, intelegerea Rugictuna unto Dac va castiga de pe urrna reconstituint (ce se rezerv oPostumelor) cat mar fidele a Gemenilor. Se va putea atunci, prin confnintan de texte si date, surprinde mai usor minutul cand, inchegandu-se de sine, se integreaza poemului i dupa aceea Ininutul cand se nipe, ca inter) creatninc
mouvelor, din plasma comuna.
Sa spunem, totusi, de pe acum, ci. prezenta hu Zamolxe prezicli atmosfera poemului Inca dela prima lut
versiune (2262, 14-17), el umbra lui creste Cu timpul, i ca numele eroulm, deposedat de tron si dragoste si proferand blesteme, ce cu timpul se vor intoarce asupra-si e pe rind: Boirebtst poetul, Alberic si in cele din urma
Sarmis, in ump ce parteneru isi pastreaz numele tot timpul: Bng-Belu, fratele, i Tomins, albino necrecimcmasa
act oricat este de adevarat ca Gemenit, ca ii Strtgou, surit un poem de compozme, cu actiunea i desfsurank simetrice, nu se poate t'agadui ca evolutia intregului poem, cnstalizarea Itugictunn unui Dac t incorporarea
ei in versiunea cea mat complet a Gememlor (ms. 2259, 287-308) nu poate fi desprtita de arm patimu veroruene
dela Iasi Prezentarea etapelor manuscrise i cronologia lor va 'Man aceast =prem. Tiparirea poemei in 1879,
incadrata intre dou motive de pura inspiratie veromana (De Mk or, tubito i Atiit de fragedd) capt, in lurruna acestui
adevar, intreaga ei setrunficatie. Incat nu e de fel lipsita de justet. caractenzarea d-lut N Iorga ale car' ui intuttii, cum

s'a vazut i cu ocazia Strtgollor, merg totdeauna in imma lucrunlor, cand serie: 51 mare at fi origina Rugdctunn unta Dar, deshpiti dinteo mai larg si veche alcAtture, imprejuririle view triste si goale, obosite t farl orizont, departe si de putinu prietem, explica singure trpdmrea in acest moment [sublmierea noastral a blstamulut acelui

i) Run:an:so& Dtchtungen, deutsch von Carmen-Sylva. Herausgegeben und mit weiteren

v Mite Kremnitz, zweite Auflage, Bonn [f

Beitragen versehen

a]

Rumantsche Dtchtungen, deutsch v. Carmen-Sylva nut Beitragen v. Mite Kretnnitz, Dritte Auflage, Bonn, r889
Ion A. Radulescu [-Pogoneanu], Din poetzttle tnechte ale Ira Mthatl Emtnescu, in ConvorMrt Ltterare, XXXVI,

4, I Aprthe 1902.

www.dacoromanica.ro

RUGACIUNEA UNUI DAC

71

inclupuit aspru Dac, nenailostiv Cu sine insusii). Asa cum adversttattle lubtru lut vor fi explicat lnsi geneza
poeziei 2).

1118. Manuscnsele in care apare Rugdaunea unui Dar, fie fragmentar, fie In intregime, fie aceka de caracter
auxiliar, se pot grupa in patru etapa

2262, 116 v.-117

2306, 66 + 68-69
2262, 163-162
2259, 302-304 (Gemenii)

cca. 1876
CU.

1877

cca. 1877

2283, 145

2306, 59
2262, 181

2260, 229-231 (Nirvana) .

cca 1879
A. In ms. 2262, 116 v.-117 se afla versificat in patru strofe, un imn din Rig-Veda, X, 121, al cirui refren
apare in cunoscutul vers 8 al textulut definitiv An ane-t zeul cdrui etc., dup curn detaliile de cosmogonie se
intilnesc in celelalte versun ale inceputulut Rugdatim, u. D. Catrenele sunt in versun albe, tar in pagina urmtoare
poetul incearcal de doua on, sa nmeze intiiele doua stihum. Tot atci, reprodus tote grafie deslnata de /aborator,
un disth din portretul lut Zarnoke, din Gemena Pe fila in contrapagina- (116 si contumind in capul pag. 116 v.) se
gaseste din aceeasi vreme, cu acelast scns, taltnalcirea i mat brouillonara a asa numitului imn al creaPunii din
Rig-Veda, care avea si fie reluat st slefult in Scrisoarea I. Transcriem alci catrenele, rezervind himul creapunii
pentru capttolul Scraoara l-a. Inuttl, cred, sa mat semnalm, caracterul liber, de intaie tentativa, al tilinleirli, ce
apare pini si in grafia expeditiva si imprecisa.

A. 2262,1.16 V.I17
Intni esi aceast s..mant a lummil
Ea singur a lunui stpAn'al neniscutl
1351mntu'l, ceriu'l tine ca cu a ei fiint

Care e z6u1 erui noi jerta ii aducem?

5

D viat i putere, lar binecuvntarea-i

Chiar zeii o implorI si ei* i se inchina
Iar moartea, nemurirea sunt muma* umbrei sale
Au cine-i zeul Carui noi arden i

10

17,

aducem?

De unde alergar puternicile ape

De germeni puratoare, luminu Uscitoare
De-acolo au si zell suflare de viat
Au cine-i zeul cnii noi ardere aducem?

El care cu putere privit-au preste ape

Prietenii* puterii isvoare a mntuirii
Ce singur Zeu staut-au nainte de a fi Zeii
Au cine-i zeul dirui noi ardere-i aducem?

N, Iorga, 'star:a literatura romneftz contemporane, I, Crearea formei, 1934, pag. 236
Sugestivg de asemem p caractenzarea d-lu: D Caracostea, Arta cuvdtaulus la Emitiesen, 1938, pag. 58: Este
5tiut cl Rugdannea units Dac este un fragment dinteo dram pe tema flea-edit:1u In iubtre [sub/imam tioastrdj, a/catuit
pela 1875. Reluata in Stmbolunle lut Emtnescu, Academia Romani, M s lit., S III, Tom IX, Mem. 6, 1939,
pag. 5: Dupa cum in di-anide schttlenene, nu poate fi pesimism sufennta provocar de caderea erodor, tot astfel,

la Eminescu, accentele de negattune ale Daculut, pnvite genetic, sunt reversul une mart nabirt.
seise 'ncluna; 15, El care 'n > El ca un Zeu etc.
Si buntapi*, 6. de fapt
5. Viata p putere ea da
V.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

72

Pe fila urnuitoare, 117, SUS. Cntec vechm, (Vino scurnp de priveste etc.) tar mat Jos, in chip de memento, aceste
cloud vermin din Gememi:

decit toatal lumea de dou on mai mare (a)

In propria lui umbr. Zamobce redispare
(a) de fapt :

decal toat lumea toat de etc.;

Apo; incadrate in cbenar de creton ro u, ',teen-elm de a rima prim& versar: din catrenele de Ina/ sus,

Din proprml ei germain gmanta de lummI

Porneste

rAsare a lumilor stlpanal

'mbrac" 'n intunenc* si vecimcul repaos (b)

Stpi.n; nenAscut* pe ape si pe chaos.
(b) de fapt

i Imbraca*

Ca timp, ele pot fi (cu aproximatie de sigur) datate in toamna lui i 876, harm in coale, cerneala violet incbtsa
iii giafia hind inrudite cu ale Sir:got/or (Un amanunt de ortografie puratdre, grofiii etc., intalrute, dimpreun cu alte
ruchmente rcisponefi, si in versiunile Strtgoilor, redactate cam in acceasi vreme, i in acelasi ms). Prezenta celor
dou texte, in imediat vecinkate i apartmand aceluiasi timp al preocuparilor rspunde, cum se va vedea, unut bun
numar de indoeh, in timp ce confirm atatea alte presupuneri.
Inteadevr cercetattle asupra elementelor ce au mtrat in textura Rugciciunu u D. n'au czut de acord asupra
importantei imprumuturilor vedice. Trec peste acele elemente, de aproape inruchte, ale imnului creatiunn cu care
ne vom intalni Cu prilejul Smsoru I-a i a cror prima semnalare pare s urce, cum se va vedea, la frumoasa
din 1884 a lui Iancu Alecsandri (amintita in vol I al acestei editn, capitolul Ccihn iar, in acest volum, la
Solsoarea I-a) i ne oprim la sfera subiectului de &fa

Printre prirrin care au formulat interesante observatit este D Evolceanu Vorbind despre poem lui Cosbuc
aproptind de Clintec barbar al acestuia, Rugeicumea unia Dac, D. Evokeanu sublima deosebirea radicali dintre
cele doua poezn, determinate de temperamentul fiecrui poet si dupl ce gsea c, la fel co Oreste din Andromaque >>,

care-st dorea sporite nenorocirile, este si Dacul lui Eminescu, adauga . ba Inca el a ajuns la o impasibilitate
filosofic
incepe monologul cu un sistem de cosmogorne i numai mai tarziu trece la partea subiectiva 2).
Unde, daca nu poate fi vorba despre vreo certa precizare, vagul termendor lasa loc totust intentnlor Doi am mai
tarziu, inteun interesant si bine nutrit stuchu de poetica. comparativa Basihu Demetrescu, fostul coleg de junet
bucuresteana si de studentie vienez, profesorul Vasile D. Nun la vremea aceasta, amintind cateva izvoare de
inspiratie la Emmescu nota o
iar in Salim I si in Rugdclunea anus Dac el imita, calcandu-1 idee cu idee, un
imn vedic [vezi cartea lui Otto von Leaner Geschtcbte der fremden Laeratur, 2 vol Leipzig, 1882, vol. I, pag

2), in care se cuvine retmut cuplul celor doua poeme, ori cat data carpi lui Leixner era cu cel putin 6
ant mai tame decat fusese initierea poetulut nostru. Douizeci de ani mal firm, st dupi ce editia Scurtu &dea
70] .

pe fa21 titlul ultim al Rugicruna unut Dac = Nirvana, d-1 Mircea Djuvara mentionnd influenta cantecelor indtene
(Rig-Veda, 25 si Bhagavad Gita) scria Intreaga bucata. Nirvana (Rugdciunea unui Dac) este una din cele mal splendide
expresium care s'au intrupat vreodat a moralei dupa care mntuirea st in durere, in umihnt si in cele din
urmi in nefurita 3) o Imnul creatiumi din Rig-Veda (to, 129) e semnalat ca sta la baza cosmogomei din SeriJoarea I si dia Rugdctunea sinus Dac (al carui titlu-varfant Nirvana e deasemeni inregistrat) in teza din 1928, a d-rultil

Filedrich Lang 5) 0 prezentare detaliata a celor dou imnuri din Rig-Veda (X, 129 si X, 225) cart au inraurit
Dac
msoarea I 1 R.ugdciunea
cea ma/ budist dintre creatule ltu Eminescu ) in studiul lut Cezar Papacostea, a crui convingere se exprima categoric In fata unor astfel de texte, se mai poate mentine parerea
In aceste puncte nu India et Eleea sau Schopenhauer au inspirat poem filosofica a lui Eminescu ?
D. Evolceanu, Baladele ,rt tchlele lut George CaTbuc, in Convorbirs Literare, XXVII, 11, 1 Martie 1894.
Vasile D Faun, Bic/tune, imagine ft comparatuine, studiu comparativ de literatura poetica, 2894. pag. 47.
Mircea Djuvara, Filosofia poevet ha Enunescu, in Convorbirt Leerare, XLVIII, 6, Iume 1914
Dr. Friedrich Lang, M. Emtnescu als Thcbter und Denker, Clui-Klausenburg, 1928, pp. 98-99, 113.
Cezar Papacostea, Filosofia anucci in opera
Emtnescu, Iasi, 1930, pag. 13
Despre o probabil influent
franceza, semnalat si de altn, ce-si afla confirmarea in anume texte din o Postume , cf. N. Iorga, Istorta hteraturu
rormineftl. Introducere untetica, 1929, pag 175 One crede c Rugektunea until Dac, vine dela Emtnescu singur se inseala,
ea reprezint sensul vietn asa cum I-a inteles totdeauna instrinatul de lume, osanditorul lurnii care este Alfred de
Vigny. i, rscolind in inechtele lui Eminescu, va gasi i alte bucati de acelasi spirit.

www.dacoromanica.ro

RUGACIUNEA UNUI DAC

73

Studiind tnfluenta lui Schopenhauer, pe care o afi prezenta atat pe lima mare a ganchni, cat si in uncle din
temele poezidor emmesciene, d-1 Tudor Vianu scrisese inteadevar, urmitoarele in legituri cu poem ce ne preocupi. Dar aceasta evocare a bucunei cu care martirul i intampini chmunle nu o gisim oare ca inteun ecou
In tragica dorint de mortificare din Rugdciunea until Dac i nu este prin urmare de pnsos
ciutim acestem
izvoare indeprtate i asemnitoare in literatura indica, atunci cand paguule adeseort recente ale lui Schopenhauer
au putut vorbi cu putere imagmatiet poetulut nostril Printre idealunle schopenhauenene a gsit Eminescu st
gandul glorificint martirului 1) Intervenind in problema tapas-ulut, practica ascenc prin care se cucereste Nirvana, invocati de Cezar Papacostea i corectati de d-1 Tudor Vianu
Gh Bogdan-Dulc ajunge la incheielea ca tapasvi-u15) Eminescu apare in Rtigdaunea una: Dac inteo stare prea constient indreptat spre mantuirea
de vect, pe care o s cere dela cel ce singur zeu sttut-au nainte de-a fi zen . Si dupi ce observa ca acesta
(I nu e singund caz, in care Ernmescu a impreunat pe Daci cu In= , el adaoga in nota Ca dovadi dau act
un caz supraromantic In manuscriptul academic 2290, fila 70, se afla notita urrnatoare: Cantiretn din neamul
Faraonilor egipteru aduc cu ei zeitatile Egipetului i zicenle lui Iupiter Amon si vestea despre Alexandru Machedon (Alexandru merge in Indu unde reved in Himalaia ten daci , acolo el indlneste pe Dochia si dela Zaniolx
invati intelepcmne. Amorul lui. Petrecen babilonice. Moartea 3)
O interpretare originalI, precat de singular, aduce d-1 Radu Dragnea care nu afla in Rugdaunea unit: Dac nicto
urini de influenta brahmanici o al su Dumnezeu transcende natura in persoan, i atat cu personalismul cat
cu transcendentalismul slu Eminescu, care aici nu e ma budist, nici panteist, mci kantian, este in spintul bisemet crestine, crestin ortodox st platonician in sensul demiurgic Si mai departe ca, Rugdclunea una: Dac, ca i Luceafdrul i Scrisoarea I sunt variattunt pe tema comuna' a soartei gentului 4) (Ceea ce, neindoms, nu s'ar putea sustine pentru Rugeiclunea unui Dac, studiul etapelor, asa cum poste fi urmint mat departe, neingicluind o atare
presupunere) In schimb, pornind dela convingerea ca., la fel cu marn poeti at omenini
un Dante, Milton, Goethe,
Byron, Hugo, etc
Emtnescu gandeste malt in poezia lui, d-1 Iuhan Jura pliveste i indeparteaza mfluentele

cutirui sau cutrui sistem filosofic, mentinandu-se pe terenul mitului dacic Ins* elementele de cosmogonie,
dupl d-sa, ar fi imprumutate chn alte campun mitologice, de pildi Edda sau vechiul mit egiptean, cu toate
nu tagadueste i putmta unui impnimut vedic I).
Daca ar fi si desprindem o impresie din graficul acesta, necomplet i schitat numai, de opinn si corn entarn,
am spune el el pare, mdiferent de valoarea lui de atractie sau convingere, o adevirat cursi a contradictulor In
varietatea aceasta de interpretan, de o particulari frumuset, se cuprinde ins un talc mai adnc act dad nu ar fi
exclus ca fiecare din ele s contini o parte de adevir, de 'Duna seami totust cal onginalitatea lui Emmescu sta dmcolo

de datele acestea matenale, ce pot fi mai mult sau mai putin identificate Si acum pentru a inch= acest paragraf
In seria acestor refennte lipseste una dintre pnmele, pe care am rezervat-o anume la urma, de oarece coincide intru totul cu textul din Rig-Veda, tilmicit de Eminescu si reprodus mat sus si intru cat reprezint in planul
ceea ce reprezinta studiul lut Alexandru Bogdan pentru Strigon. 'kite desv-oltati cercetare, din 1899, asupra

filosofiet Upanisadelor, Teohan Antonescu citeazi atat annul creanunit despre care aminteste cl a inspirat pe
Eminescu in Scrisoarea I (cf acest volum, cap resp.) cat si imnul X, in despre a arm talmictre, (ascunsa in clotnele lut Eminescu), nu aves cum si stie, la acea data Pastrnd pentru la timpul alu fragmentul, in continuare,
refentor la o imnul creatiunit , reproducen aict pe acela care intereseazi SI retinem de asemenea cl traducerde cu noscute, a lut Eminescu, aceea din Papacostea, dupl tratate germane etc., contin 4 strofe, in timp ce textul ce
urmeazI di 9 strofe.
Tendenta spre monoteism, seria Teohan Antonescu, se accentuiazi tot mat mult dare finele penoadel
vedice Si acest zeu unic, care aruncl in umbr figurtle majestuoase ale lut ladra, Varuna, Agra sau Visnu,
poarti uneon numele de Visvacarman, de Prajapati, dar mat ales rmne necunoscut i nenumit, si de
multe on poetul se intreaba cu neliniste (< cine este zeul canna aducem jertfa noastra ?

La inceput 6-sari germenul lummos de am

El unicul, stpanitorul lumn era
El parnantului in adancimi temehe puse si cerului In inaltimi.
etica lui Schopenhauer, in Revista de filosofie, Vol XIV (Seria noui.), 3, Iulle-Septern4) Tudor Vianu, Ennnescu
line 1929 (reprodus in Poezia 1w Ennnescu, Cartea Romneasci. , pag 63, [1930]
Cf. Mircea Eliade, Yoga, essat sur les origines de la mystique indienne, Pans-Bucuresti, 1936 despre tapas,
passim, intre cele cmci posibilitati de mantuire: celui qui rprime ses &sirs (tapasvni), pag 141-142.
Gh. Bogdan-Dula., Tapas (intre C Papacostea i T Vianu) in bulettnul Mihas Eminescii, II, 7, 1931.
Ertnnescu, in Grind:ma, IX, II, Noemyrie 1929.
Radu Dragnea, Spirituaktatea
lultan Jura, Maul in naive: lui Ennnescu, Pans, Gamber, 5933.
u

www.dacoromanica.ro

74

M EMINESCU
Cine este zeul ciruia aducem jertfa noastri ?

Cel care vtata d o putere, el al cirm reazim

Il cer zed, nemuntoni:
act nemurirea i moartea sunt umbrele sale.
Cine este zeul arum aducem jertfa noastr ?
El este stipanul fini celei fad de ma'rgini,
A tot ce are suflu s'a lumn care viaza,
El care pe om cirmueste i viettile toate
Cine este zeul cruia aducem jertfa noastri ?
Cel a crma putere muntu acopenti cu zpaci
O prevestesc i fiuvnle deprtate si marea,
Cel ale clrin brate se 'ntincl peste zarca intreag,i.
Cine este zeul cruta aducem jertfa noastr ?
Cel care vizduhul lun-unos si pimantul neclinttt,
Cel care a priponit cerul i inlprnde albastre,
Cel care a msurat lumina in panzile de non.
Cine este zeul cruia aducem jertfa noastri ?
Cel citre care si cerul i pimintul
Care dm vomta lui s'au zimtsht, pnvesc cu spatula',
De cumva aurora din crestetul su
Cine este zeul cirwa aducem jertfa noastri ?

and noianul apelor se rispindui. pretutinderu,

Purttor de germen si nscator de lumini,
Atunci rlsn cel ce suflul lumn este.
Cine este zeul crata aducern jertfa noastri ?
Cel care lin pluteste pe fata apelor adanci,

Purtitor de tine si dittor de snitate,

Cel care smgur este zeu printie ceilali zei

Cine este zeul ear= aducem Jena noastri

El nu ne duce 'n pierzare, el clditorul de tine,
Cel ce intms-a cerul i pavzi adevirultu si fie,
Cel ce apele 'nunse st strivezn le revarsi,
Cine este zeul cruia aducem jertfa noastr ?
R V. x. 121

B. Manuscnsele din etapa aceasta 2306, 66+68-69 i 2262, 163-162 reprezind de fapt, india ledacoc de
sine stittoare a Rugiciunn unza Dar Ca tulip ele se situiad la Iasi, in cursul anului 1877, daca' judecam dupa grafia si yenta:id-tile mimuscrisulut principal 2306, 68-69 (In Imprejurimi sunt variante din Povestea Tenduz i liste de
rufne despre can am amintit in capitolele antenoare pe f. 65, una cu setts aidoma, datati ro Mat 1877). La
data aceasta, cred c situatia se prezmd astfel
Gement: sunt redactati si au sufent citeva piefacen succesive, fir ca blestemul fratelui inselat s la forma
ce va duce la Rugdciunea une: Dar,
Traducenle din Rig- Veda ammtite la etapa A si crimp= rticite in chiar ms. 2306, 66-67 arati c Meepuse lucrul pentru promovarea Rugdclunn unui Dac,

care se schiteaza: ntiu, ca creion tremurat in 2262, 163-162 Ii apoi, cu cernealk inter) versiune dc 9
strofe (2 mai mult decat textul definitiv), in 2306, 66+68-69 SI specificalm pagtntle 163-162 (din 226z), ale broutl-

lonului, sunt in realuate colt hmate, capte din registrul 2306, (manuscnsul principal) caruia o legitud atend ar
fi trebutt si le restitue, in felul acesta pagmile serse ca creionul sunt antenoare, poate nu ca mult, i merg
in subsolul verstunu integrale din 2306 Tot in manuscnsul acesta, la fila 55, ca acelasi creion tremurat, din acetasi
vreme: Verenal du dimpreurd ca alte gngurin i oftaturi, ce amintesc de tnguirea lui Torquato Tasso la, alles
_file& micb nun. Auch dul Aucb du I, cict situatille se asearnini Marelui monolog dela sfarsitul actultu IV din
drama goethean
corespunde, inteun fe!, Rugdclunea unta Dar?
Difente observatium, de luat in seaml: versal 49, in prima redactle, sun Astfel numm pdrInte eu poi sci-p
multumesc. O aplicatie ulterioark irdocueste Cu Zamolxe, poate in momentul in care tanguirea Dacului arma
fie incorporad verstunu desvoltate din Gememt (2259, 287-308). Tot aici de amintit, pentru implicana numelor
proprn: La vet Malt prunrea-m: din non, Piinnte Brabm, ce figuread in 2262, 181, in file capte tot din 2306. (cf.
acea strof, reprodus la capitolul Cu :Mine zdeleir adaogt).

1) Teohan Antonescu, Prwzr: asupra filoso fie: Uparn,radelor, in Comer/m-1 Lderare, XXXIII, 2, r5 Februane 1899,
reprodus in Lund wtate. Sttedu hterare ,(1 arcbeologice, Iasi, 1901.

www.dacoromanica.ro

RUGACTUNEA UNU/ DAC

75

Scnsul fragmentulut brouillonar din 2262, 163-162 are un caracter tremurat, ca i rindurile de pe fila 55 din
O exphcatie sigur nu e cu punntl. SI fi fost scnse in trepiclatia trenului (in deosebi versurile
38-39 din 2262, 163) in trepidatia trIsuru revizorului 1coiar (ceca ce ar duce cu un an inainte) sau clibuite pe
intunenc, la lumina nesigurI a mira ? Intrebn pueide, ara' indoialI, dar fireti.
Cdtera oluervalu de de/alza: toate pagintle vecine (in acest ms. 2306) pIstreaz urme ale poemului Gentenu i adeicntelor lui, ce se vor Tmun in oPostume Pe f 64 un titlu: Legenda Dacta ; pe f 66 crmpee din imnul creatiunel i z versuri (29-30) din Rugliaunea unta Dac . Tu ce cufutr), in noapte
; pe f 67 versiune din Intnul
erealtunt; ; pe f 68-69, Rugdannea gnu: Dac ; pe f. 70-71 posturna O suggd-se a vult-mt fumegritaare facid etc.
poem nu numai din aceea1 vreme, dar ,1 inrudit in substant.
De meditat: v. 14 dela subsol. El singar ftte tanta naturn F'a femeu
Aplicatule ulterioare de pe acest ms B nu sunt cu mult mai trzu. Ele se intlnesc in C., a crui transcriere
2306 (Verena du

c datat Tulle 1877. Ap dar timpul in care formele dela subsol trec la etai ar tine dela Mal la Tulle 1877. 0
ipotezI.

B. 2306, 68-69

Pe-atunci nu era moarte, nimic nemuntor

Nici simburul luminii al lumei Domnitor
Nu era azi, nici mne, ntcl ieri, ruci totdeuna
Cci unul erau toate si totul era una
Nici zi, nici seri, nici noapte, nici primveri, ntcl leine
negrul intunenc a[1] linistei eterne.

Si de-ar fi fost [0] evii erau cu top deserti

CAci una 'n sine insusi dormea frl de ptO
PAm.ntul, marea, cerul, vsduhul, lumea toat.
lo

15

Erau din rndul celor ce n'au fost nici odatA

cercetnd in suflet m 'ntreb unnit in sine-mi
Au cine-i zeul cArui pitan' a noastre inemi.
El singur zeu sttut-au namte de-a fi zen
El singur stie taina i Mima scnteii
El zeilor cl viat, i lumit fericire
El este-a omenirii isvor de mnttnre
Sus immile voastre, cantare aduceti-i
El este moartea mortil i invierea vietit

Si el mi-a dat un suflet s siint lumina

20

mretia no* i zimbetul

In vuetul de vntun simtit-am al lui mers
'n glasul dulcii muzici simtii duiosu-i viers
Dar tot, pe lng aceste cersesc inc' un adaos
S 'ngclue intrarea-mi in vecinicul repaos.

6 Si tainica .. a hnitei eteine ~,

14. El singur tie tuna naturii
femeii;
17. Sus uumile voastre,
19. zilii,
stlpari pe-altar puneti-1;
zo. SI sunt > Si miretia noptu
copan,
22. Si 'n g tnstei muzici
etc.,
25. SI pier > Si numele sI piar etc.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

76

*.1 numele s piara in on i care minte

Ca visul despre care nu-ti poti aduce anunte

25

De-a fi vr'o unu 'n lume crui pnn gand i-ar trece
In loc
ste[a] gandirea i hmba [1m] s sece
Tu care dai* uitarii* a oamerulor turma
Ingadue-mi i mie sal pier fra de urm.

30

Blestem asupra 6ncui de mine are mil

binecuvantare celui ce ma
Si santa gura care de jalea-mi o sa rid
Sfintit s fie bratul ce-a vrea sa m ucid
acela intre oamem s'A fie cel intam,
Ce mi-ar rapi chiar piatra, ce-om pune capataiu.

35

Gorut de toat lumea prin anii mei s trec

Pan ce-om simti c ochiu-mi de lacnme e sec
C lunga mea durere simtirea
'mpietnt-o
a pot s-mi blestem mama pe care am mbit-o
Cand ura cea mai neagra mi s'a 011.6 amor
Poate-om uita durerea-mi
vom put s'a' mor

40

27-28 De-a fi in lume-un singur ce-aminte s-a aduce (a)

In loe si-1 stee triara si. limba si s' usuce
(a) De fapt, lapsus. s-aduce aduce (sic),
28. Am modifica', la etaj, pe stee in stea pentrucd gndirea aplica! ulterior sclumbd mdsura.
Pe o fila anterioarei (66), in capul crome: pentru Imnul creattunn , semn al continuulut paralelism sau, mat curand,
al plasma comune

29-30. Tu CC cufunzt in noapte a veacurtlor tUrrni

Ingaidute-mi st trae si pier fina de unn (b)
oclihnea in sines etc

(b) O fi-mi si pe mine s p f.d u.

34-35 tmlial

opmt in drum

Sfintit si fie bratul ce-a vrea si ml ucidi

Ce usa mi-a inchicie-o de-om bate 'n usa lui

inainie de a fin: p v. 36.

35-36 deveneau : $1 rochtor si-1 he pmntul acelor

Ce mi-or inchtde usa cnd vor vede c mor

NB. si-1 fie .. acelor lapsus e.>.-phcabil prm formele ce preced [$.1] Roditor si-1 fie p. acelai (2262, 563) st supra :

Ce usa ... usa lui

0-42. e Pan ura cea mai cruda m'atrage ca amor

Poate-om ulta durerea si volt' put si mor
20 and ura cea mal cruda mi s'a pr amor
Si uit put-vom poate durerea-mi i si mor
3 and ura era mal cruda.' mi s'a pir amor
Eu vom tuca durerea-mi si poste o si mor

and uta cea mat crud mi s'a pit amor

Doar mi-om uita durerea doar vom pute si mor
NB. Evident, in 20, 30 p 4 versal 41 e repetat de no:.

www.dacoromanica.ro

RUGACIUNEA UNUI DAC

77

-eolc-

/.e..
1,4

aLI. e
i...

1e
IP

t,o.6,...4

s,

...

i ,.,16

5.,

cr cfo.,....

it) il.

ei-

.., ,-.r., i.', :-.

t: .,to
1.,

j.

...."-.

t- ..5_S_I/
' ' ''

...4

.c.o..

E.A ,,,,..
}h.:4

T. .-",

.h.....:....-

0. 'i,,-, r- ,-.""

t ..,
(... o...... C.....,
-- i
I

1,14- J a . - J

,00 0.1,4 '"

/.....i.*

,-00-00-

no...

c.-4 ts.,
: ,-... 4 t

........,....4 . ,

1.-e / ,

1-0:

I- r --6 it...-.
- ' ''

...-...----..-

A,.

,,,

.0...

.....

(4.-...)

..-r.. /....0 '

i '.".

,,,
i 4.,

7..,

oo

i./.
n. ea-,
A.

(2...-..

--17;,.

.6),,....-C

-4.,4....r: L /In: A

..0.

i ' ".-..: 1... r_

' 4%."`-; -.

1, 0, i /, ,,,,,

i, .... 1 -.- .

;Ls.

,-

o.. ,4'. o h 1 -- el. ....'

..,,

ritt0 0

,,,,-1 :.
,........f.

no c.
..

,,...-/(/,....0,/

A...., .--,4,....,

(....-

,./,

9 . , .. ,..-77,.

,, 7 ,4

oe-,
e...e.

,,.......; 049
o.

"4:3 ,"f .......,

oc 1
or.-..g

,/1 ....., ,... /...., ...1.

e4....C.,,.....e /
0

?Th

, ..i.,,..--.'i'..Z.

4.' t. if,.:. 1,-

."I

..-

, 7(- . I vo',.. 1, -,:"

o....i- 1- r4. ,-.

C 4-j... ,,,,,4

et 4-:

fr. ,-

fre

rG .," i"--I
6.10 cr,- i.1 1%-

7,; 67 GO Or 1004 - - ,74....

,j,i.. I
Il n.c .9........ o....N...,. 4-44.; ,/-2-4.1 ,....,....
.>, ,,,I.
)

ii

,...-.."

4..1 ' /``

., , .-

I. -L--

f.

i I.. ,....,/!fr

''

7 ----,,,
6(,14.
7f,_
,.,-7:. ,1 ,.....,./.,,,, , ,-c- ,..-, s 7

,.//, .. / . . el tt.0: .

Ut

it

0...00s 1-

It-

1`.

-it
,

I
Mss.-ele Academiei Roma=

RUGACIUNEA UNUI DAC

2306,69 (zo cm. X 32.5 cm.)

www.dacoromanica.ro

M EMINESCU

78

Strin i fAr lege de voiu muri

atunce

Nevrednicu-mi cadavru in ulit, arunce

aibI ani ferice i fie-i viata scumpl
Celui ce-amut cAnii ca inimakrui s'o rumpA
Iar cela ce cu pietre ml va isbi in fatA
Induri-te PArinte i dl-i pe veci viatA

45

Astfel numai, Zamolxe, eu pot s'A-ti multAmesc

CA tu mi-ai dat in lume norocul s trAdesc
S cer a tale daruri genunchi i frunte nu plec

50

Spre urA i blesteme [asi vrea] sl te [i]nduplec

SA simt CA de suflare-ti fiinta mi se curmA
'n stingerea eternA dispar fir de urmA.
C. Elaborarea Rugdciumi unid Doc, in urma Gememlor, dar Cu elemente pe cari cele doua albii o le comunicau
(si din can am amunit cateva la finele notitei tipului B), sugera in chip firesc ideea amplificani poemului mipal.
In chipul acesta tnguirea Dacului se incorporeazi in versiunea cea mai desvoltata a Get/tens/or din 2259, 287-308.
Lucrul se va fi petrecut in Iuhe 1877, dac tudecam dupa data dela sfarsitul poemului si care e de fapt o data,
intru totul dubl. Acolo sea scris 1875 Dec[emvne]Iuhe 1877. 0 scrutare mai atenta al-ad insa a Tulle 1877,
desi tot cu cerneala violet sj ca scns siht, si semene cu al celeilalte mmtti de data (1875 Decemvne) e adaogat

44 Nevrednicu-mt cadavru la car' u s il arunce;

45. Cine i-a 'ntoarce oclau [al] milA, sa orbeasc;
46. lar celm ce va ride viata lui sA creasca > Iar celui ce si-a ride puterea > lar celui ce si-a ride tot neamul lui
sa creasca,
48. Si-i deie Domnul toate cate-a dont in viat,
49. Astfel nurnai pannte eu pot salt multmesc,
51. Si pentni-a tale darun genunchile eu nu plec,
5z. Si vreau numai spre mila. pe Tine s te
'nduplec> Caci vreau numai spre uri pe Tine si te 'nduplec. I\IB De rehnut trecerea natla > ura pentru stigestnie
ce cuprmde ;
53. SA simt ca- pe vecie finta mi se curma,

2262, 163-162

35

40

Blestern asupra nail de mine arre fluid

binecuvantaie celui ce ma impla
Sfintit fie mina ce-a vret sa
De aur fie gura ce-a vrea ca sa mA rida
[Si] Roditor s-1 fie pamantul acelui
Ce matra
rapi[-o], ce-om pune-o capataiu

Go= de toad lumea, pnn ami mei sA trec

Pan ce de* chin* si lacrinu ochiul* imi* va* fi sec*
Pan ce voiu fi cu mmtea* sr* uunaa* 'mpietrita*
Si pot sa-mi blastem mama ce-atata am mbit-o
Pan' ce mbire* mt-o fi, ura mi-o fi amor
Poate-oiu una durerea-mi, poate[-olul put s mor
Strain i ark' lege de voiu mun atunce

Nevredrucu-mi cadavru la cani sl Il arunce

Si cine-a av nula acela s orbeasc
lar celm ce va ride viata lui [sal creasc.
lar cel care cu pietre ma va isbi in fat
Sa arba aru de glom si tot ce vrea in viata,
50

Astfel numai Pannte eu pot sa-p multamesc

CA tu mi-ar dat in lume norocul sa traiesc
Astfel m'arat eu vredruc de darunle tale
Astfel le vreu pe toate ".
Astfel poate ved-vom ci viata mea se currn
'n stingerea etern dispar fr de urm

NB 0 38-59 meerte, greu de desctfrat dm cauza cd sunt suprapuse, de pared ar ji fart shire In trepido/ea

trdsurn sau trence/a:. Serhul Mires, de aim:uteri, are aces, earacter.

www.dacoromanica.ro

RUGACIUNEA UNUI DAC

79

mai drziu. De altminteri pagina aceasta ultima a poemului e strm de restul caetului i Cu adevarat din 1871. Dar
despre aceasta, despre cateva detall de cronologie, la Botez, ca i despie incheierea lui c Emmescu a lucrat
cmci sau sase mi la o poezie [Gemelas] pe care uta n'a voit s'o publice, (ceca ce este o interpretare nu numai excesiva'
dar si gratuita) se va vorbi detahat la locul sau, in volumul Postumelor.
Manuscrisul integral al Gemem-lor poart pe dnsul, de fapt, trei grafit, cea din urm fimd aceea din Rugdaunea una: Dac incorporad, grafie ce se afta' si in data. Iuhe 1877. Inamte ca Rugdaunea unta Da., care fusese elaborad' autonom in B., si fie incorporad in C., se incepe transcnerea fragmentad in 2283, 145. Fragmentul
acesta trece asa dar in subsolul versurdor respective din 2259.
Rugtiounea unui Dac primeste in acest manuscns (al Gemem-lor integral) aphcatu ulterioare, cu crema i cu cerneala neagd, cu care vor fi sume, atat versiunea urmatoare din D. cat i Gemenn (epurat) din 226r. Cci in momentul acelet noui elaboran, Rugdctunea unta Dac este sustrad Gememlor hruile de barab co aceeasi cerneali
neagra, sunt o confirmare
i incadrad inteun nou poem-ciclu, despre care se va vorbi la D.
Versiunea ce urmeazi trebue socotira, cum si este, un fragment din Gemenn. Lima de puncte dela inceput ne
apartme. Cele 6 versun de tranzipe nu le numerotam. Distantele intre strofe nu se menttn, sau dad. vor fi fost,

In intenpe, sunt abia schttate. Punctuatia e, pe ici pe colo, restabilid

C.2279, 302-304
Te-as blestem pe nne, Zamolxe, dar vai
De tronul deu se sfarmd blestemul ce visam
Blestemele 'mpreun a lurrui unase
Te-attng ca suspmarea copilulut din fase
Invatl-ml dar vorba de care tu s tremun
Smin.tor de stele si 'nceptor de vremun !
Pe cand nu er moarte, rumic nemuntor
Nici simburul lumirui de viatl dltAtor
Nu era [axil mci mane, nu ien, nu tot deuna
Caci unul erau toate si totul era una
Pe cand plmntul, cerul, si marea, lumea toat.
Erau din rndul celor ce n'au fost ruct odatA
Atunci eral tu singur, incat rn.' 'ntreb in sine-nu:

Numero/alta ateste: verstum din Gemenu, se face, la 'acepta din y In j, apos se intrerupe fl se reta cepa n'a:
departe titn ro in ro. Sin gura fila
aceea ca do/ele, nu e cuprinsd In numerotape . detaln uttle in stabtltrea
cronologia succenve a poeta:dar.
Corectibile ca creson fi cerneald sunt

zu, din epoca ultima forme D. (2260); se Ince aya dar acolo.
3. N.e. [azi], ruci mane, nict ien > N.e.[a ], n.m. nu etc. [azi adaropat ca craonul, deasupra, apartase epoca r879,
de rana Ft defimtatare].

2283, 1.44 V.

1,11.
[

Te-as blastima pe tme ZamoIxe irisa vai I

De tronul tau se sfarma blastrimul ce visam
A lumu chiar blestemun s'a maru unase
Te-ating ca [si] suspmul copilulm in fase
act mare, cer, pmantul cu sufletele
Abia sunt slab umbr puterructei tale.

......

Ca 'n somn Brig-belu misci incet buzele-t crude

[

Pe fila 14y (in tanga):

Invad-ml cuvantul de care tu s tremun

Samnator de stele si 'ncepator de vremun
1. id.,

2. id.;

3. Nu era azi ruci mine, ruca len nici tot deuna,

4 C.0 e. toate, si t. eta una;
6. id,
7. Pe-atunci eral tu singur, incat mA 'ntreb in sine-mi

c. st marea. lumea toati,

www.dacoromanica.ro

P.c p.

8o

M. EMINESCU

10

Au cine-i zeul crui pitam a noastre inen-u?

El singur zeu sttut-au nainte de-a fi zen
Si din noian de ape putere-au dat scanten
El zeilor d suflet s lumit fericire
El este-al omenimet isvor de mantuire
Sus trumele voastre ! cantare aduceti-i

15

20

El este moartea morth si invierea

Si el Imi dete suflet s v'd lumma
Si mima inu dete s simt nuscarea
In vuetul de vnturi simtit-am al lui mers
'n glasul blandei muzici a ziiu dutosu-i vers.
totust lang'-acestea cersesc inc'un adaos:
S 'ng-Adue intrarea-mi in vecimcul repaos.

Blestem asupra oncut de mine are mill

Si binecuvantare celui ce m'A' impil

ascultat fie o gua ce m'ar ride

25

De-apurun tare bratul ce cearc'a m5. ucide

S'acela intre oament devin cel de 'ntat
Ce mi-a rpi chiar piatra, ce-olu pune cptaiu
Gomt de toat lumea prin ann mei s trec,
Pan ce-om smmm c' ochiu-mi de lacrime e sec
'mpietnt-o
Q chmul i durerea simtirea

30

35

a pot s-mt blastem mama, pe care am iubtt-o

and ura cea mai crucl mi s'ar pr amor
Poate-as un durerea-mi si. a put s mor
Strin i fr' de lege de voiu mun
atunce
Nevrednicu-mi cadavru in ulit l'arunce
atb am fence si fie-i gura scump5.
Celut ce-amut catan, ca imma-tm s'o rumpil.

lar celui ce cu pietre m va isbi in fat

IndurA-te stpane i d5.-i pe veci viat
40

lar numele-mi s piar in on si. care milite

Ca visul despre care nu-t1 poti aduce-atrunte

18. afiznii (2 silabe) fl 17. (rubro!) atizit-am (3

E z.d. viga* .1.f ,
17 I.v.d y afizit-am a I m.;
silabe) dupd exemplul, apkcat uneon de Eminescu (cf. D.), am folosit pe
35. S.a.a f. p
32. Eu vom uita durerea-mi t voni put sal mor,
vorba* s;
Versurde 39-42 sunt barate ca cerneala neagrd a reviziarii
cdprer din 226o (D)

2283, 144 v././j 8-15 Au cine e5ti tu, cirut plecam a noastre intmi
Tu singur zeu statut-at nainte de-a fi zeu (a)

Tu al dat [noaptel

scanteu (b)

El zeflor di viata si lumu fericire

El este al omerum isvor de mantutre
Sus irumile voastre, cantare aducetH
El este moartea morm si invierea vtetu
Si el mi-a dat un suflet si stmt lumina zilii
(a) Tu 'n'ocia' ulterior ca El; cum verbal n'a fost modificat am pdrtrat prima forma; versal urmator e tot la pers....ami
a 2-a; peste un vers insd, persoana a 3-a se impune
(b) Tu ai dat noptit stele
scanten.

www.dacoromanica.ro

RUGACIUNEA UNUI DAC

81

De-ar fi vr'o unu 'n lume, carui prin gaud i-as trece,
In loc sA-i ste gndirea i hmba lui sA sece.
Astfel numai pArinte eu pot &Ali multImesc
CI tu mi-ai dat in lume norocul s trAiesc
SA cer a tale daruri mai mult eu fruntea nu plec
Spre ur i blesteme voiesc O. te induplec
SA simt, a de suflare-ti suflarea mea se curmA
'n stingerea eternA dispar ar de urmA.

45

Ca 'n somn Brig Belu misa incet buzele-i crude

D. 2260,229-231. Versiunea aceasta figureazi intr'un caet-dictando, (un submanuscns ded, 2260, 222-242)
de Bucuresti (recte de Alcalay), fr coperd. Titlul Rugidunea unui Dac e stars i suprapus cu creionul: Nirvana
(cf. facsimilul, micsorat). Acelasi scris, imitnd goticul, i cateva pagmi mai inamte (222-228), in titlul Sarna,
pentru versiunea din Gemenii, desficuti, aid, precum se vede, in 2 poeme. De o caligrafie o de o acurateti, perfecte,
poemele par transcrise pentru upar. Dupi Rugeiciunea unit: Dac (=-- Nirvana) urmei , cap de pagini i desprpte
pun * ** : De ate ori
.
; Sd cer un semn iubito... (= Detpdrfire), sonetele In somn eld'ne, and lumia 'n mine
lace (=Sant ani la mifloc), O visuri dulci, o sled perdu' in f esurt (---Sburat-au onu. . .) Afara-i iarnd, tipinte toate in
1879, Cu mine zilele-fi adaogi, tiprit in prima editie Maiorescu i Preot fi filosof, postum, toate pirind s alcitinasci un cidu, inruchte ?lure ele si pentru cari Rugektunea unfit Dac (= Nirvana) poate ci era intentionat ca un udu

comun. E o motezi. Toate aceste file ale caetultu de dictando sunt perforate in coltul din stnga. Acelasi semn
perforant si in filele de dictando din 2261, t
in redactia Gememi, (epurat), ce poarti exact aceeasi grafie i caligrafie.
Despre aceasd versiune, ultima dmaintea cpiei, ce va fi trunts Convorbirilor Literare, noteazI Botez: Este
identic ca poezia publicatl, o transenere cu admirabili caligrafie>>. C1 nu diferi de poezia publicad prm elemente
cumva esenpale, e neindoios. i, ca toate cA diferentele sunt doar de natura nuantelor ortografice, de punctuape
sau de subluuere 1), ele ailing ca sA mfirme identitatea. E tag un motiv mai mult, deck aceasti quasi-identitate, ce ne
face si dim i acest tip. Am spus, cu pnlejul upului anterior (C) , cA in 2259 textul poart aphcapi cu cerneal
ca creionul, ehminn de versun, etc., ce se intlnesc puse la punct i reahzate in acest up (D)., Ele sunt de altfel
schitate In vederea acestui up, ear' uta i aparpn ca timp i i le-am si rezervat.

De vreme ce diferentele nu sunt esenpale, am fi putut mal la urma urmei raporta i la textul pubhcat din
Convorbiri. Cum n'avem a:via de pe care s'a cules, trimitenle ce am face s'ar sprilini pe un text nesigur. Asa
incit, ca tot excesul de zel, ce ni s'ar putea imputa, transcnem totusi acest tip, atit de asemenea (mai pum identitatea), macar i pentru a pune in valoare noul titlu si cele citeva variante: uncle figurind in 2259 (C) , altele
In zz6o (D)., si cart altminteri tiar aves pe ce se spriiim.

D.

220, 229-231
NIRVANA

Pe cAnd nu era moarte, nirruc nemuritor,

Nici simburul lumuili de viatg dAtAtor
Nu era azt, nid mine, nid ieri, nid tot de una,
CAci unul erau toate i totul era una,
Pe cAnd pAmAntul, ceriul, vlsduhul, lumea toatA

Erau din randul celor, ce n'au fost nid odat

Pe-atunci erai Tu singur, incAt mg 'ntreb in sine-mi:
Au cine-i zeul, cArui plearn a noastre inemi?
1) Cf. Charles Baudelaire, Les Fleurs du Mal, T. II, ed. Y.-G. Le Dantec (Nouvelle Revue Francaise), 1934,
secpunea Varsante.r, passim, pentru importanta acordad i celor mai mici detalu de punctuatie.

V.D. Prim titlu: Rugelciunea unui Dac;

5. visduhul (fi in C).

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

82

10

El singur zeu statut-au nainte de-a fi zeii

Si din noian de ape puteri au dat scanteii
El zeilor dal suflet i lumu fencire,
El este-al omenimei isvor de mix' ituire,
Sus inimele voastre, cantare aduceti-i !
El este moartea mortii i invierea vieni!
2 29,

Arri7zz-11

1.44.6

forme.; d,
ci

ni'nt

.46
am"

7146

it

Li

1ft, t:at

gloo

et,

adat,'

eeter

'awl

Znie,

MSS CC

011.1. 2r.

AG

e6

g,

id

taht,t.,

'r

1-1;

3,14/ jj
fe,r,

efref
-

rns4;

ln

ca.
i

11 /17f

14.4:

.tAt
-

2260,229 (16.5 cm. X 21 CM )

15

Si el imi dete ochii s yid lumina zilii

Si. imma-mi implut-au cu farmecele

In vuetul de vanturi atizit-am a lui mers

'n glas purtat de cantec simiiu duiosu-i viers
Si tot pe rang' acestea cersesc inc' un adaos:
20

SA 'ngaduie intrarea-mi in vecinicul repaos !

S blasteme pe-on cine de mine-o av mila

SA' binecuvinteze pe cel ce mil impila

S'asculte ori ce gura, ce ar vrea ca s ma rid.

15. ockut(si in C.);
16 Si mima mi-o dete si simt mtscarea mdu (C.),
18. St 'n glasul bla.'ndet muztct
simou dutosu-i vers (C.) > St 'n glasul bandet muzict sitnjuu duiosu-1 viers (D.;) 19. 5i tot pe ling' acestea (,ri in C.),
NB. iz. omenimet e forma a apare in mar Male vernumle (In 2283: omentrn).

www.dacoromanica.ro

ATAT DE FRAGEDA

8i

Puteri si pue 'n bratul, ce-ar sta si m ucidi

25

30

35

S'acela intre oameni devini cel

Ce mi-ar api chiar piatra, ce-oiu pune

Gonit de toaa lumea prin anii mei s trec

Pin' ce-oiu simi c ochiu-mi de lacrime e sec,
a 'n once om din lume un dusman mi se naste
C'ajung pe mine insumi a nu mi mai cunoaste,
Q chinul i durerea simtirea mi-a 'mpietrit-o
CA pot si-mi blastem mama, pe care am iubit-o.
and ura cea mai crud mi s'a pir amor
Poate-oiu uita durerea-mi i voiu put si mor.

Stain i fif de lege de voiu murl, atunce

Nevrednicu-mi cadavru in uhti 1-arunce
S' aceluia, Pirinte,
dai coroani scump,
Ce-o si amine cnit, ca imma-mi s-o rump;

40

Iar celui ce cu pietre mi va isbi in fat,

Indua-te sapine da-i pe veci vieati !
Astfel numai, Pirinte, eu pot si-ti multimesc,

a tu mi-ai dat in lume norocul si taiesc.

S cer a tale daruri genunchi i frunte nu plec
Spre ur i blistemun a vrea si te induplec,
45

S simt ci de suflare-ti suflarea mea se curmi

Si 'n stingerea eterni dispar firi de urrriA.

ATAT DE FRAGED
Convorbiri Lacrare, XII, 6, z Septemvrie 1879
Ca i Rugdciunea unta Dar, dimpreuni cu care (st cu De die ori iubito) a fost trimeasi la Iasi i deodati au
apirutAirit de fragedd este o poezie cu gestatia deopotnvi de lent i cu obirsia urcAnd pini la acelasi izvor comun
al Gememlor

i pira la aceeasi virsti a Iasilor.

NB. Versunle 29-30 nu figureazd In C. In D. sunt adaose, (lupa' transcrierea poemei, Intatti dupd v. 31-32; un
21. Si blasteme pe neme de mine o aye ma' (C);
az. SA binecuvinteze
etc. (ri 'n C.); 14. De apururi tare bratul ce a vre a mi ucide (C.);
acela intre oameru devine cel
25.
de 'mil (C.); 34. Poate-as uita durerea i as put si mor (C.),
37. Aceluia pirinte
dai cununi scumpi (C.),

semn ulterior le indicd local definitiv ;

38. Ce-o si amute cnii, ca muna-mi s'o rump (C.). NB In C. urmau dupd y 40 (acolo 38) fuer% 4 versurs,

designate ehnundru, ,ri care nu mat figureazd asa (cf acolo)

44. S.u.s. blesteme a vre si te induplec (C.);
45. In soak versiunile

suflare-ti ,ti nu suflarea-ti.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

84

Evolutia motivului dureazI 3-4 ani, In care timp se vor fi altoit de sigur i reflexe bucurestene, insi firi
ca ele si schimbe sau s altereze esenta pnmordial a acestui poem patent veronian. Imprejurin particulare,
consemnate in felunte izvoare, au creat poemului acesta o legendi, In care se poate disocia, cu oarecare butalvointi,
reahtatea de fantezie.
At& de fragedd trece drept o poezie inspirati de Mite Kremnitz, currmata lui Thu Maiorescu, literata si amfitrioani, cirela Enamescu i-a dat un ramp lectii de rornineste si de care s'a si indrigostit, cum reiese din mirturiile

ce vin In prunul rind, chiar de la beneficiari. In ce misuri circumstantele materiale din amintinle Mitei

Kremmtz sunt credincioase, indiferent de ecoul ce ele au putut stkru In mima ei, se poate deduce din confirmkile,
ceva mai tarziu date la iveali, data' cu tipirirea Iruemndrrlor zilmce ale lui Tau Maiorescu. In jurnalul acestula
Ja data de 1/13 Imam 1879 sti scns: Grea epoch Eminescu. Dacd a.z fs fatd, nu te-ap ldsa sd trdsepi, Ci te-af
ucide. Ingenunctuore. Srutare de ... si de mina". Scoate un volum de poezil din biblioteca i zice [atind ceva
fugl cu el in Dobrogea 2).
de acolo]: asta a ficut-o el pentru ea. C.ind eu
Este, pare-se, punctul culnunant al und afecpum ce dura mai de mult, daca e s judecim si dupi unnitoarea
Insemnare ficuti cu trei luni inainte. In Februane, acelasi an, 1879, Bucurestii asistau, entusiasmindu-se din nou
la reprezentatule hu Rossi, asa cum ficuseri exact cu un an inamte i cum s'a vizut din corespondenta lui Eminescu (cf. la capitolul Povestea Codrulus). Dumineci x x Februane, Rossi era la mask' la Maiorescu cu al-de Kremmtz, al-de Rosetti
, Slavici. Enunescu n'a verut &idea i se pirea ca." nu e bine imbricat. Mein, Caragiali
titoare seari. In interval, greul limp sntern M[rte] p Eminescu (sublinierea noastri) 1). Cu toate c. erugmatici

dar oricurn inainte de ii Februarie ultima frazi nu e totusi mai putin rategorica". Ecourile liter= ale acestor everumente nu intrzie si se produci. hue lungi nod recapitulativi, de
Para: precizarea mtervaluhu

dupi 4 Noemvrie 1879, Maiorescu consemneazi harm= scrutonceasci a Mitch Frumosul Lebetubrld a fost
In acest an scns, apoi a urmat etc., etc. 4).
Cetit asezi, cu aid stare de spirit, deck aceea de acum 6o de ani i mai ales alta deck a lui Matorescu, Ern
Lebensbild sau, pe titlul tlniicirii, Un oaracter de artut 5) m se pare nu numai mai pupil &limos, dar de un romantam mult prez convenponal. Suigurul s'au merit ar sta in incercarea de a rornanta portretul lui Emmescu sau,
mai corect, cera ce i se parca ei esenpal in acest portret. Dar si sub acest raport, incercarea nu multumeste. ateva
coincidente de situape, de genul celei relatare mal sus in jurnalul lui Maiorescu, sunt singurele ce mai tin contactul cu prnintul. Eroina e mai mult o victimi a generozuku ex, decat a mbiru ce-i inspirA artistal de care se
indrigosteste. Intreaga povestue s'ar putea reduce la urmitoarea frazi:
Daca pnn mbirea mea vei fi pLismuit
o singura" creapune, care ar inalta generatu intregi p ar face ca numele tau si fie binecuvntat de altre omerure,
prez pupa mi-ar pisa de persoana mea, si piar de o suti de on. Vreau s-p dau hrustea creatoare, vreau s-ti
dau cunostmta tendril. Si evident eroul nu produce)) rumie mi idila sfirseste lamentabil. Acesta e e frumosul
Lebensbild. and peste vreo opt am, prin. 1893 adici, redacteaza o serie de amintin fugare despre Emmescu,
Mite 1Cremrutz mar" tunseste el nuvela amintiti a fost expresia desarnigau pe care a resimpt-o dupi scena de dragoste
(relatat de Maiorescu) mj dupa" ce pnmise, din partea poetului, In chip de impicare, poemul Atc2t de fragedcL Dar

si transcnem un pasaj caractenstic.

Zma urrnitoare, dupa' amiaza, Emmescu veni iar la noi, dar firl sA rmini la lecpe sau la mas;
aduse numai o foam de lame spunndu-mi Dumneata ai vrut intotdeauna si ar o poezie dela mineiat-o, dar nu-i buni de mimic! Citit: Atit de fragedi te-asameru, etc.; Isprivind de citt, am plns:
eram asa de mindri mi fencitl; mi se pima di un sentiment cate 1-ar fi Indemnat si creeze, dupi cum

speram atund, era pe dephn indreptipt. El trebuia si scrie, in hmba sa frumoasi, capo d'opere, si

i) ((Rind seria cu lucre chirdice, sters apoi; cuvintul sters cu totul, poate obraz (nota d-l: I. R. Pogoneanu).
3) Tau Maiorescu, Insemndrs zatuce, publicate cu o mtroducere, note, facsimile si portrete de I. Rdulescu

Pogoneanu, I, (1853-188o), Socec, 1937, pag 324. La care, ne ingiduitn dou observatu :
Comentnd in nota" aceasti insemnare, echtorul face piste apropien cu anurne pasagu din scrierile Mud 1Crermiutz,

cu care si identifici pe eroma scend relatate. Nu cred insi justa interpretares din cuvintele
iar cele consemnate aici, ca manifestn ingruitoare pentru sinitatea lui Enunescu .... Nici insemnarea lui Maiorescu, mci mai
ales adefarul nu ingidme o atare ipotezI Scena relatati nu e altceva deck unul din aspectele comedic' erofice,
pe care Emmescu n'o dispremieste, nu numai in poezie, dar, precurn se vede, ma in viata curent.
e Si fugi cu el In Dobrogea din Jumalul lui Maiorescu mi e vino cu mine intr'un pustm din Mite Krernmtz
duc in chip firesc la articolele ce Eminescu scrisese nu de mult, pe tema Dobrogei
pustiulur ce ni se oferea
In schimbul Basarabrei. In perspectiva tunpului, ricocheturile acestea amuz.
Id., Ibid., pag. 325.
Id, Ibid., 329. Tot acolo, in nod, predzin biografice In legturi cu aceast lucrare.
George Allan, Un caracter de arUst, in Convorbsrs Llterare, XIX, 7, i Octombre 1885, retipant in I. E. Toroupu,
Studs: p documente Isterare, IV, 1933, pag. 40 sqq.

www.dacoromanica.ro

ATAT DE FRAGEDA

85

creeze drame pentru scena sa pustie, talentul, mi se pArea atAt de puternic De pe izvorul clocotttor
trebma numai indeprtate frunzele vestejne
eu credeam ca fcusem aceasta si lar mA impcam Cu

mine insumt.
CAnd ne revAzurAm, in tAcere hotrirlm sA ne tub= unul pe altul, ca doi copu, el 1ml spunea cum ar
vrea s m'A rpeascA p s'A m duc departe p ce frumos ar fi ciacA, amAndoi, am fi fost copa de pgan,

liben pe cAmpia innegrit Eu rAdeam p glumeam de fantesule acestea, totusi asi fi dont li eu acelap
lucru, ins'A dupA cum mi se pare acum, prtvmd inapoi, ceream mereu ca pedantene, lucrin dela el,
ca o mArtune a dragostei sale CAteodatA stAnd fat in fat, el inchidea ()chit st exclama: c< Te iubesc
prea mult; sau
povestea despre mama sa, de care adesea h era dar. InsA eu eram, la drept vorbind, desamAgit; bogAtia sa spintualA la care mA asteptasem, aceastA bog'Atte exageratA a anal cap
inteligent de poet, nu mi se desvluta, nu voia s se arate. Eu m asteptam ca sentimentele
la el, s'A fie nesfArsit de bogate, nesfarpt de originale Adincimea pe cate o asteptasetn, in care trebma
sA pnvesc Ii fat de cate trebuia s m Inflar, nu exista Il prepusem mai mult decit menta, sau pretenpunile mete erau peste msurl de man ? MA fAcea in adevAr uneon s vAd tablouri, dar pupil bogate
In colon, monotone ca Ii cAmpla. Ins nimic mAret, nimic titanic, tumic care sA mi se para nou
deschidl flout onzonturi, nu iesea din capul lui Aceast desamAgire rni dAdu ideea prime' mete nuvele
Das Lebensbild, pe care o scriset in sAptimAnile acestea.

Se vede cl asteptam dela el ceca ce numat anu de pe urm ar fi putut scoate chnteinsul; pentrucl
exam mai tAnr, el imi pArea Cu mult mai in vArstA decAt era inteadevir Pe cuvAnt, dupl asig-urArahora, 11 luasem drept om ca culturl universaLl cu m'Asura amlor de mat tArziu ea ar fi fost gsitA
prea s'AracA. In once caz inctupuirea mea de femeie despre ceca ce un poet care mbeste ar trebm s simt

li s creeze, era atAt de frl margim, incAt mmeru n'ar fi putut s o implineasci 2).

Comentanile, de orchn psihologic, pe care nu numat pasagml acesta, dar ambele texte ammtite, in intregul
lor, le solicit, oricAt ar fi de interesante, ne-ar deprta de lunitatul nostru obiectiv. Cetttorul celor doug texte
ale Mitet Kremnitz va retme nu numat dozajul vanatelor sentunente, conservate in putemicul acid al geloztei,
dar mai ales va ajunge la concluzia c autoarea confesiundor a mbit pe poet (ceca ce e foarte mult) p cl a sufent
de pe urma acestet mbin in aceeasi msurl, poate, in care p Etrunescu a mbit pe
Veroruca. Dezatnigirea
este dezamIgirea tuturor &meth; carota h se prefer o alta. De aict st acele note disgratioase la adresa poetului,
reacpuni explicabile ale r'kutulut ei orgoliu 3).
Aid! de fragedd putea s fie dedicat sau cbiar d'AnutA Mitei Kremnitz, nu aves insA cum si fie st inspirat.
pentru aceasta, inanne de a trece la argumentul variantelor, un truc calcul de cronologie. Coroborind Insemndrile lui Thu Matorescu l Anunkrt fugare reiese c intermediul acesta se situeazil. in 1879, intre Februar Ii Iume,
cAnd se produce scena raportatA de Matorescu, dup'A care Mite pruneste poemul, care la data aceasta era asa dar
finit, in forma in care se va tipn peste z luni 4). Pentru cine stie cum lucra Eminescu, Atdt de fragedd nu are
de fel aspectul, ba dimpotrivA, al unel poem improvizate SA se mat observe in acelast timp c1 dela sostrea lut in
Bucurept si dela reluarea colabornt la revistA, toste poemele trimise Convorbirdor sunt inchmate aceleiasi nnagini
a VeronicAn atAt cele io poezti, inregistrate, dela inceputul acestui volum i pAnA alci, cAt p cele ce vor urma
Parafraz a unei unagint din Te dues, cealalt poezie, ce Mite sustme a fi primit dela Eminescu, (nota noastrd)
Mite Kremrutz, Amintiri fugare despre M. Emtnescu, in I. E Toroupu, SIU4111 it documente kterare, IV, 1933,
pag. 33.
Pentru comentani indirecte, in margmea acestui text, cf si Paul Zanfopol, Notd la un inedit al Ita Ettuneseu
in Convorbtrt Lsterare, an. 66, Iurue 1933
Imt va prezenta pe logodnica lui, gAndearn eu, i amorul propnu incepu s m turbure tare. II vziu
la Carnet* unde m'A salut pohticos, il intltui pe strad p la cumnatul meu, la mine ins nu venea. Ii era =sine

de mine ? Niciun motiv nu 1-ar fi indrepttit la aceasta, ruciodati i nimInui nu artasem c m ficea si sufAr,
dep sufennta mea Imi era asa de mare, 61 de multe on niel mandria mea nu putea s innuse un sentiment de
arztoare durere. Auzii c doamna Midea plecase de curAnd, dar c avea de gAnd s se intoarc.A; se mai spunea
c Eminescu s'ar fi certat cu eadar eu ruci nu voiarn s aud de asa ceva (Ibtd , pag. 38).
N. 13. 0 stare de span, atenuat prin trecerea anflor, se poste observa in articolul Mitei Kremnitz Un Lenau
mina, in Convorbm Ltterare, XLIV, 7, Septemvne 1910, tradus de Titu Matorescu, din Preussrscbe Jabrbucher (Bd. 139,

Heft 3r, 1910). TrecAnd peste eronle de mformape, semnalate si in nota redactionall, ce insotea traducerea din
Convorbtrt sau peste unele accente de necrologie conventionalk arttcolul acesta ultim poste fi privit ca un act
de justipe p ca un pnnos de impAcare ca umbra Poetului In deosebt poate fi repnut ftnalul:
In multe editu sunt rspAndite acum in Rom'Arua poezule sale; Etrunescu e sirbtorit in patne de postentate
St articolele sale de jumal, nAscute in nuflocul atAtor chmun, au fost adunate p tmnte ca modele de cea mat bunk'
proz. CAt a trAit, n'a avut nict mAcar o zi slobod de gnu. In scurta sa existentA' plmnteascA a sufent de lipsi
trupeascA p sufleteascA

Soarta poeplor zic superficialu. Omennea simptoare ist acoper ins capul de rupne .

Una din poezille dedicate mie, o vAzut deodat publicat in Convorbsrl (lbw , pag 38). De sigan, e
vorba de Atdt de fragedd, (deoarece Te duet, apare abia in 1884), pe care Mite o incorporeazA Ammtirtlor in forma
definitiv, in cate a aprut in Convorbirt S consemnm tot aici un amInunt sugestiv In Rumamebe Dschtungen,
despre care s'a vorbiqin notita poeziei precedente, 1 anume in ed II-a, Atdt de fragedd nu se afl tradus. FigureazA, in schimb, in editia III-a, sub titlul Dtr 1 p ca iniialeie tlinAcitoarei. M.K.

www.dacoromanica.ro

M EMINESCU

86

clasicele fret sonete, .4fard-1 toamnd ctc , Freamdt de codru, Revedere, Foxe veftedd, Desprpre, toate tiparite in
Octomvne =Iasi an, si cluar 0, mantel' din Aprilie 188o 1). Incat putem subscne &xi teama formula asa de

categona a lui N Iorga: Cu toate reclamatule postuine ale Mitei Krernmtz, cumnata lui Maiorescu, cred
atributa pe nedrept versunle din Atelt de fragedd, care se inchee ca dupa o lunga legatura de mbire 2).

Si cu aceasta, cred, problema poate fi pug In adevaratul ei cadru a Mite Kremnitz era indreptatit sa-si
atribue un text, ce i se dedica, nu ni se pare deck foarte firesc, cata.' vreme nu avea de unde si cunoasca lungul
proces de cleatie al poeziel, iar circumstantele extenoare h favorizau intru totul iluzia. Corespondenta Veronica'
adaoga si ea un document de netagaduit importan ta si pe care-I transcnem, pentru cele cateva diferente, din manu-

scnsul de cpu, aflat in pastrarea Acaderniei si nu din lucrarle d-lui O. Minar 3) 0 not a copistului inseamna
ca sciisoarea e

in dolm D. Pastrim cpiei cele cateva eron ortografice ale onginalului

Daca-ti scrm este el plnsul nu m'ar Lisa s p le pot spune 4).

oara dupa miezul noptu z Septemvve 1879
Cat am admirat de mult poem ta Attit de fragedd
cat am admirat-o pot oare sill spun ? tu
singur trebue sl o admin tainic in sufletul tau, si ca te incluni la propria-ti creapune ca insusi finta pe
care o divinizezi in ea. E un sentiment atat de inalt, atat de curat, atat de adnc ins adresate unei
fimp cu care din nefencire sau din fencire poate eu nu ma pot ma masura, mci compara (Elisabeth 6).
Emmescule, acea poesie e simpt. si dar eu am disparut din Mima ta era oare altceva deck muna
ta la care eu sin pnut mult mai mult cleat am avut aparenta ? Versunle tale m'au ficut cu durere si
sunt ca o figura souvereinement superteure m'a alungat afara din sufletul tau, mide poate ark' drept i fad
veste ma mtrodusesem. Scrimdu-p pang lacrimi de durere, durere noul i necunoscuta nue pana acum
si care poate e co atat mai amara cu cat mmi vine hue stare deja destul de trista. Sa nu crezi c sunt
supirata pe tine, din contra, dac iti descriu toata starea suflemlui rneu, o fac, ca sa stiu ( ~n.n) causa unei
eteme resignan din parte-mi, a unei renunta'n dureroase, care mi-o impon, pentru ca sa' te pun in pozipe
de a nu-p nega fatal de mine niciun moment individualitatea, de a nu fi ipocnt i ca sa-mi pop acorda
drept mngaiere apt* taut d'amour une pat:forte et stncire amitii.
Crezi tu ca nu le-am presuntit toate acestea ? Ce vrei sunt nefericita ea am un fel de a doua vedere,
gacesc direct cate imi pregate.5te soarta, ce sa-ti mai spun, ma tem sa nu-mi pierd dupa." ce am pierdut
tot
i putina mime ce mi-a
Emmescule, nu le lua aceste ca reprosuri, poti reprosa Mimes ceva ? Si din mbirea ta trecuta nu
incerca sal faci un act de consttuita pentru suspnerea une cauze pentru care Mima ta s sufletul tau
striga ca e pterdutd.
Arnica ta Veronica 6)

Ms. Prezentarea manuscnselor acetres poerne s'ar putea face, fie pe lima temelor, fe pe lima cronologica,
inluntrul arm se poste urmari cum se altmesc si cum se despnnd diferitele motive alcatuitoare. Folosun acest
de al doilea muloc, deoarece inlesneste i simplifica, cu atat mai mult cu cat unele incercari de cronologle, la Botez,
au putut si sugereze o filiatie eronat, in cateva din etapele
cum sunt de Fulda, cele ce pnvesc manuscnsele

numerotate de el I, III si V, asa cum se va vedea la capitolele respective ale prezentaru noastre.
Distribuite pe am, manuscnsele, pnncipale sau secundare, unitare sau parpale, se pot aseza in urmatoarea
schema: cronologicl. Inutil sa mai repefim ca' despre certitudial categorice nu poate fi vorba. Daca' uneori anul
sub care insumam manuscrisele este neindoms, alteori el este dedus cu aproximatie.
Dar chiar si in casad cand toste prezumpile pledeaz pentru cutare sau cutare an
prudenta indeamn sa
Pisani o margine si surprizelor de vutor, pe care ni le-ar revela doar corespondenta, manuscnse Ma' nedesvluite,
coroboran de date, etc., etc.
Asa cum si corespondenta arador acestora nu prasete o clip prunoidiala ei tema veromana
N. Iorga, Istoria literaturu ronsdne,sti cotemporane, I, pag. 235. /bid, pag 306, cand analizeaza Fdludna
Blanduzien Un fel de Mite Kremrutz fata de Errunescu e Neera, pretioasa stil secol al XVII-lea fiances, care
se vrea, se cere, mal a se si impune tubita a unos Horatm cate ca orn nu se pare sa fi putut starm pasiuni.
Pe aceegr ten* a poemului si a iubini pentru Veronica, elocventa reluare in N. Iorga, Eminescu In p din tea
ma: nona' editie, Academia Romani', Memonile Secpurui Istonce, sena Ill, Tom XXI, Mem 9, 1940, pag. 19
Cu toste ca i copiile academice provm tot dela d-sa.
Multe din scrirorde Vermin* Map eu un ante-set:plum.
Substmure de nume sau aluzie tintit mal sus?
Ms. 4850, 31-32. Epistolei acesteia, al careia ultim cuvant e totusi at:it de enigmatic si se preteaza la attea
incursium, i se opon rndurile unnatoare, dintr'o scnsoare (cu multe caractere dubioase) dela 1886, a lui Emmescu:

Pe versurile: At& de fragedd, De cdte ors rubito,

lumea ta mtatcl,
daca' ramuri bat in geam, pe toste ar
trebui si scriu Sunt ale ei deci numele tan atat de armonios, de dulce, de fermecator o (O. Minar, Dragoste fl
P0eZle, [f. an], pag too st apud Leca Morariu, Emitiesen Veronica Mide, pag. 26, 27).

www.dacoromanica.ro

ATAT DE FRAGED

87

A.
A. 2262, 16 (Gememi)

.CM. 1875

1876

B.

BI 2262, 80-32
.
.
. .
B2 2278, 67-68 -I- 55
B3 2278, 58-61 + 63-65 (Comedrantul)

Bl 2262, 86 y. (0 Map ...)

1876

Crampee: 2280, 33 V.
2283, 106 P.
C.

C. 2275, 64-66 (Bogdan Drago)

1877

D.

DI 2279, 54
2306, 73

D2 2261, 82-83 .
D22261, 81 y. + marg. f. 82
D, 2279, 14
D5 2279, 13 y.

cca. 1878

. C.Ca 1879

D5 2260, 174 -F 224

E.

El 2279, 60, 60 T., 61

2261, 45-46
El 2262, 207-207 T.

1879

El 2279, 71-78

A. Apropienle ce se pot face cu poema Gemenri, far si fie cu total arbitrare, sunt totu0 destul de relative.
Chiar dela intille redactiuni ale Gemenrlor, se intlnete un dialog de dragoste intre Tomins i Boirebist poetul
(devemt ulterior Albenc i apoi Sarmis), un mic imn de adoratie, care cu timpul va fi amplificat, pird cnd in
una din ultimele redactmni (Sarmis, 2260, 222 sq.) el va ajunge invirstat cu versuri din At& de fragera
Operatia aceasta se intmpli tirziu dup* 1878, la Bucurgti i nu cum socotete Botez co mult inainte de 1875
1877. Rationamentul lui Botez e oarecum rebours i el se intemeiag pe un defect de filiatie. Cci versurile
ce socotete c5. au fost transferate din 2279, 13 V. unei forme mai vechi din Gemenit au fost de fapt dintru inceput
i au i dmas ale Gemetulor. Lor li s'a adaos versuri din At& de fraged7, ceca ce a dus la forma invrstad de care
am amintit.
Transcriem, Cu titlu de cunozitate sau de simplA mdicatie, una din pnmele forme (circa 1875-1876) ale
micului monolog de dragoste, dminand ca forma amplificad s o reproducem sub anul respectiv, circa 1879 (anul
in care Rugdcrunea unid Dac e degajad i aproape bun de tipar). Ct despre celelalte forme tranzitoni, inluntrul
poemet Gemem-lor, ce null au locul aici, se vor intlni la capitolul respectiv din o Postume.

A. 2262, 16
Cind te-am vgzut copilg treceai aa frumoasl
Cu ochii mari albastri in bol ti intunecoase
Ca marmura de albg" i minile de cearg
Uneau pe sinu-ti mndru o mantie uoarg

In pgruI flu cel moale de cinepl un caier

Flori roii i flori negre bogate se incaier

ochii plini de visuri isvoarele

Frumoasg, ah frumoasg putut-ai fi Tomiris
Nevinovatu-i i trist surisul
Zimbeai
nimeni nu te vede astfel cum te vgd eu?

10

5. lar prul tu etc,

9. Z.... N.-i i blnd > Z.... N.-1 i t. etc.

www.dacoromanica.ro

M. EMINE:SCU

88

v'un ckitec trist [si] moale

De ce zimbeai tu oare
A fost atins in tain. glasul gandirei tale?
Treceai

att de-armonic era ~are, pasul

Ca." in a ta privire m'a fost cuprins estasul

ca prin somn auzit-am un svon de blnde muztci
Cal n'a fost farmec scumpo, di n'a fost vis s nu zici
Cci stam utmit, de patimi lumesti ruci o scntee
Cd tu esti prea mult inger i prea putin femee.

15

B. India versiune, proprm zis, a poeziet se afl. in 2262, 80-32 (B1), in forme strofice si se situeaz1 cronologiceste dup. 16 August 1876. Nu cu mult inainte de August 1876, noteaz. Botez i credinta lui trebue c.a se
August 1876) si care figureaza drept f. 33 , asa dar, in vedintemeiaza pe dorna de pentie 1) (datat Las; in
ntate. Intr'adevr, filele acestet versium sunt, ca i dorna de palpe, de aceeasi hartie, de innmea une; coale

poarta cam acelast scns cu cemeal violea, de mai multe nuante Evident: cu putin inmute, cu putin dupii
aceast dat, lucrul n'ar avea mare important. Este irisa un argument oarecum de continut, care in cazul acesta
decide E vorba de strofa 17-20 (De mi-a foil marca dragd,) care arati ci versiunea aceasta se situeaza dupa moartea
mainel poetului, ded dupl 16 August 1876. Cid aceeasi situape se intalneste i in marea poern biografici
Pierdatd pentru mine, zimbind prin Jame tres: 1), din preajm (zafia, SI-27), care donun aun s'a mai spus de altmmterea

si la capitolul Strigoli (ed. aceasta, vol I, 448) atmosfera acestui moment lux, de mare intensuate. Aceeasi situape,
de altfel, i In Bogdan Drago, ceca ce tarasi poate slup drept reper in delimita'rde cronologice, refentoare la aceast

piesi de teatru.
Un lucru pare sigur, cred: intaiul concept al poeztei AMI de fragedd (acesta, brouillonar, din 2262, 30-32) apar-

pne aceluiasi moment de mare intensitate a tubini lui, de cItre sfrsitul anului 1876, cand mima osaleazi hure
veneratie i blestem, asa aun lunga poem biografica ammtita (ce se va putea urrniP la Postume) ilustreaz'A. $1,

cum am mal avut pnlejul si arnuitun, momentul acesta este si unul de febrill activitate luica, dela versunle
cele mai prozaice, aruncate pe barde si sbtandu-se si capete form pana' la poemele de desaivarsit perspectiva,
precum Cdan, Strigots. Cetitorul poate urman sing-ur ritmul acestet pasium, ca i implicatule cate se intretae
dela o forma.' la alta. Si spunem totust ca pentru cine ole si imagineze intreg acest moment bric i autobiografic
(daca' nu cumva suntem in pleonasm), se impune si citeascl pe litiga' poemele ce darn aici li unele din cele ce-si
afl locul fie la alte capitole, fie la Posturne . Tata cilteva
Prerdutd pentru mine, etc.; Icoond ,ri prmaz ; O dulce
inger bkInd ; Vemn .farmec ; Sd pa mcd odatd ; Odatd te vekusem i Pdn' nu te vokusem dintre Postume. lar din

celelalte: Iubita vorbite (cf. Scrisoarea IV-a) ; anume fotme tranzitoni din Te dile, (cf. aeel capitol): Kama, O ato:
lj Comethantul din cele ce se publica la acest capitol.
Acest pnm concept este de fapt plasma comuna' a dou poezu, ce cu timpul se vor desparti: Atdt de fragedd
(pe f. 3o) si Ce s'alegea de no: (. . pe ff. 31-32), cunoscuti mai ales din verstunea Hodos-Chendi sub titlul: Alto
terpne. In acest concept elementele sunt inci in fierbere, unele motive ale intatei poezii (d. p. Pierdan% vecimc pentru
mine si A mele brate in dejen!) fiind repartizate in cea de a doua, situape ce se mentirle st inteuna din versiunile
intermediare ale celei de a doua, (2254, 253 v 255)3). Aceast implicatte de motive, propne multora din poeme,
In era lor primara' mai ales, e o caractenstia a creatiei errunesciene si de aceea reproducem amandou temele.
Ele trebuesc cente intim asa, lar dupa aceea confruntate cu versiunde din D1 (2279, 54-56) unde cele dona.' poezit
devin autonome li elementele disparate se fixeazi in albis loe definitiva'.
Si specificm: textil numr variante, unde simultane (din 1876), altele (de fapt numai v. si 8) cu o cemeali
ulterioark violet inchis, ce se intalneste, d.p. in Povestea Taului B. (1306, 75, sq.,), dect cuca 1877-1878.

Palpa intrerupt dup cateva rindun caligrafice sugereaza el va fi fost poste oprit in momentul cind
va fi aflat de moartea marnei sale, intamplat la 16 August 1876, data petipei. (cf. cap. O rdindi). Poema
autobiografic. Pierdan% pentru mine .. convite destule indicu ca poetul a fost la inmormantarea mamei sale.
Publicata in Revista Fundamlor Regale, VII, 7, t Iulie 1939.
Observapa III are valoarea ei p. ea se cuvine cu osebire retinuta. Judecand dupa sexis, chiar dupl
caligrafie, ff. 30-32 contm f. 30 Atelt de fragedd, ff. 31-32, Ce s'alegea. Judecand dupi textele autonome, de mat
tarziu ale celor doul poezn, esti inclmat si crezi ca.' la muloc e una din acele caftn eronate, datonte
de vreme ce imagim propm pnmei poezu se intalnesc in a doua. i cu toste ci stu ca situatia aceasta e frecvent
la Eminescu p-ar trebui o verificare, o variantal adica in care si intalnesti poezia a doua in forma aceasta. Dm
fericire, ea se afl in 2254, 253 v.-255.

www.dacoromanica.ro

ATAT DE FRAGEDA

89

Cum poezta Ce s'alegea a devenit Cu timpul, i gratte multelor prefacen la care a fost supusA, o postumA,
se intelege cA toate stadnle i detail& er se rezervA acelm volum. Aict o transcrtem in forma onginari i numat
cu talu documentar, pentru ca centorul sA poat surprincle plasma comunA.
Numerotatta merge in contmuare, poeznle alcAtuind acum o unnate.
Unele strofe sunt barate cu creton ropi, de douA nuante, altele retmute Cu acolade, altele barate cu cerneala
neagrA, ce se 'ntAlnwe in ms 2279, 54-56, cAnd cele z poem se fixeazi dupi eliminAnle, indtcate pe acest manuscrts.
.A. a dal, ca de olmceru, Emmescu lucreazA Cu toate caietele desaurate pe masA.

B1 2262, 3 0-32

Cop", cu plete lungi de aur

St alb ca floarea de cires
Ce soart rea, bogat. 'n chmun
Te-a pus in calea mea s. iest?
5

SA treci ca visul de usoar

CrAiasA blond. din povesti

St inn arad cu-a ta privire

C'ai priceput ce scump.-mi esti

S'apoi in veci gAndind la tine

10

SA simt vAzAndu-ti fata ta

C est perdutA pentru mine

De i dm suflet esd a mea
Un Dumnezeu al tmered-mi
15

20

Eu sA te port in once loc

Si din chpirea genet tale
S'atArne viatA i noroc
De mi-a fost maim dragA 'n lume
Inchts-au ochit trecAton
Dar tu-menit' a mea sA nu fit
In once i din nou imi mori
Atunct ca pe-o-ammtire stinsA
Cu dularcuvinte te desrmerd
CuIbucuria c a mea esti
Cu desperarea ea te pierd
N B. Dela ir barat creton roj u; dela 17-28 re/mal, acolade ca creton rope
s. Copd, cu pArul lung de asir;
3. C. s. rea, bogar 'n lacnnu > C.s r.b. 'n dorun;
5-8 e CopiliroasI i 1102.1i
7-8 2 l Imi arAtt cu-a ta privire
CrAtasI blondA din povqn
CAt
ct de scumpi 'ml e.5n
Nu mA prnn, a ta prwire
Mi-aratA cAt de scumpl 'mi eti

N.B. In dreptul strofei 17-20 Insemnat, cu moletul mat

pare-se : mereu*.

: mbi tang= ,rt Ina un curiint sndescrfrabsl, cu cresonul,

zo. In once chpl tu

> In once teas> In once zt etc.;
2I-22 e Merut doar in singuratate
2 Menu doar in singuratate
O amintre s'o desmierd
Num' anuntrea-mi s'o destruerd

www.dacoromanica.ro

90

25

M. EMINESCU

S' astfel eu rid si piing inteuna

In desnkiejde-mi fencit

fii a mea neavnd sperantl

Desi iubind m tm iubit.
[

30

**

gAndesc ce-era de mine

Dac.' odat te-as fi 'nfilnit
Te-as fi ucis cu desmierdarea-mi
Ah cAt de mult m'ai fi iubit

Si in pustiul vieii mele

35

40

Tu luminai o mindr std.

De mii de ori mai scump mie
De mii de ori fiind a mea
Poveste fost-ar fi viata-mi
De gur spus de copil
De larm. plin i 'nflorit
Precum e luna lui April

Dar azi ca 'n toamna cea tirzie

Un singuratec, trist isvor
Si ca i frunzele uscate
A mele visuri cad si mot

Azi de mmic nu mai imi pas

Nimica 'n lume nu astept
M mir la ce mai bate Ina.
Srmana inim din piept

50

Sunt osAndit gindind la ttne

Viata 'n desert s'o risipesc
rlnle ami v.'duvi
De chipul tgu Dumnezeesc

55

Pierdut vecmic pentru mine

Ahora drumul luminnd
De m trezesc, mi-s ochit 'n
cnd adorm, adorm plangind

25. Si 'n desperarea-nu rid cu hohot;

27. S fii a mea neavind niclejde;
28. Dei mbind mI
simt mbit.
N.B. Toate strofele barate cu eernea Id neagrd, afard de strofa 33-36 ineadratd in rot: ; dar fi aceastd strofd mar
figureazd in amintitul niantiscru ulterior, 2234, 2/3 v.-21/.

www.dacoromanica.ro

ATAT DE FRAGEDA

94

Plangind intind dup' a mea umbr.

A mele brate indeert
Nevrnd pe mine s m. suf'r
Cu-al rneu pustiu stau s m' cert

60

Sau cufundat pe gnduri negre

Eu zile 'ntregi gobesc i tac
De-acest amor bogat in lacrimi
Si. in zimbiri de tot srac.

De m'ai iubi a mia parte

65

Din cAt copil, te iubesc

Ai intelege c la urm
Eu totui am s. 'nnebunesc
B2 figureazi In 2278, 87-148 + 55 si apartme pan grafie, cerneali, vecinti, grupului de motive ale aceltuasi

an 1876 Numirind 8 strofe, versiunea aceasta se prezinti ca un interesant aliaj. Derivati din B1, concentreavi
intlile doul strofe inteuna, imprumuti imagini din anume colaterale, de pildi din textul Print-aft comedtantul,
figurind in imprejunmi (ff. 58-61, 63-65).
De altnrunten, ajungind alci, cetitorul care tine si pitrundi adevirata atmosfer a acestui moment lux, a
cirui reconstituire integrali nu va putea fi intreprinsi deck ()doll cu tipinrea tuturor Postumelor, cati
citeasci cel putin: poema Pierclutd pentru mine, zimbsnd pria lume tree: ; Icoand ,ri prioaz, Gelozie etc, dintre
Postume i dupi aceea textul B3: Artut-al; comedrantul, B4: 0 Mewls
i de sigur lista nu e epuizati.

B2 2278, 67-68-' f
0 tu frumoas dam alb.
Crlias blond din poveti
Nu m privi
cci ochi 'n
Mi-arat cat de scump-mi eti

nici odat' n'a fi voit-o

Aceast tain tu s'o tu
La ce s rizi in al tn suflet
De am-mi negri i pustn
La ce &A. tii c deapururi

fata ta
Nzare 'n
Pierdut vecinic pentru mine
Oh nu-mi rpi averea ta

it)

61. Stau > Sau cufundat in ginduri negre;

62

r Alma dragostea ii deschide ocho s'o face senttmentall.

Atunci i lasi capul in los 1 gobeste. (Revista tea/raid Fadetle in Timpul, II, 291, Dummici, z5 Dec. 1877).
68. Eu trebui tot si 'nnebunesc
N.B. Strofa
marcatd marginal ca croan rota, strofele j3j6 ,ri 17-60 barate cm creion negra, strofele
61-64 fi 6f-68 barate ca cerneald neagrd.

4 (pe f.

f)

Tu ce esti prig*

Criias mindri din povesti

Inchide-ti ochn a ta privire
Mi-arati nit de secumpi'mt esti
to. E[u] > Pnvesc > Nizare 'n ochi-mi etc.,

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

gz

Un Durnnezeu al vietn mele

Vd umbra ta in once loc

Si de chpirea lungii gene
Atarn viat i noroc

15

Tot ce
fost mai drag in lumc
Inchis'au ochii muritori

Dar tu mente a mea O. nu

In once chp.' tu imi mori.

20

S'atunci ca pe-o iubia stins

Icoana dulce ti-o desmierd
Pin' ce invie-aievea 'n suflet
Spre a simti, c lar o pierd
Cu durerea-mi voluptoas.

25

Eu m ingn neconterut
Si m topesc fr' de sperant
Stund*, iubind, c' sunt mbit
totusi numai* cAt durere
Pustm i umbr
adus
De mult eu
spuneam copia
Dar cum mbesc mat e de spus?

30

B3. Ceutoml nu va bpst s observe al. textul Comethargul, de care am ammut la notita antermati, i carc
in 2278, 58-61 + 63-65, e un text cursiv-prozatc-brouillonar, dar ca mtereseaz prin imixttunea

figureaza

felurnelor motive, can anticipeaza' vino= poeme, d p stiofa 33-36 (Au vem-le-Pa la preop) transmis i Desprprel,
motiv-ul Venera Anadvomene ce se va intalni in Lasd-p lumea
sau atatea accente din formele tranzitorn ale poeziei
Te duci.

B3 2278, 18-61+ 63-61

Twilt-att comediantul
L'aplaudarti cu sudalmc
S'a sarit acum comedia
Halda de ! bltett in palme

N'a n'a fost a lui voluta

Vol de el si faceti haz

El a vrut s plaa damei

Cu gropite in obraz
B2.

13. Cci Dumnezeul vietn mele.

21-24. (pe f

S'atuna ca pe departe ..
Cu dula cuvinte te desmierd
Pn' ce apari din nou in suflet
Spre a situtt ca' lar te pierd

www.dacoromanica.ro

ATAT DE FRAGEDA

93

Ea st 'n loj rezintat

pleac pe sub gene
E mai alhl cleat zina

10

Venus Anadyomene.

Pentr' un bland zimbet al gurti

Comediantul si-ar d viata
Dar ca marmura-i de alba
Si e rece ca i ghiata

15

numele-i nu poate

S-1 rosteascl 'n gura mare ..

Ci pierdut in al lui suflet
Prin suspine el rsare.

20

O vedeti-1 in cabin
Intre cei preti de scanduri
Plange ... nu de-al vostru suer

Q de propriile-i gandun

Pan' a n-o ved6 pe dansa

Nid simtea c. 'n lume este
Dar acum el simte vtata
Ca pe-o tragic poveste

'45

Ce mai cauta 'ntr'aiurea

Are viata lui vr'un rost

Decat viu mat bine 'n lume
Nita odat s nu fi fost

30

Au vent[-le-jva la preoti
Ca de aturea vre un gand
Ca s sufle peste fata-t.
Moart, numele ei sfant?

36

uerat-att comediantul> Tistot-ati c.;

14. Si-ar da viata comediantul;
N.B. In sidnga strafe: 1-4 creion albastru, marginal, (Intenfie de a revena); strofa 9-12 barator ea craon rojo.
In dreapta strafe: 13-56 o lime, cu cerneala de ma: teirzru, p scbilatii o did Arvid a strofei, de o descifrare Incerid,
din priand caT a fnchis caetul cu cerneala neuscatd
z.

.....

Ca si-1 plac el incearcl

.

Ca O. joace* frumos* ()chit*

sal cante* fad* glas*

N B Strofele 17-2o, 2f-28 fi 33-56 borate ca craonul rofu al revive: idler:care, dupor re par-4a a fast redactatd
In intregrme.

29-30. Ce naclejde-1 mai ateapa

Deck linttea 'n slam

www.dacoromanica.ro

94

M. EMINESCU

40

Apoi piarl fr de urm

In nimic de-unde esi
Sanduri goale, preti negn
Peste el s'or prbusi.
Once urm aruncat
Inteun creer omenesc
Va peri cu spectatorii
Ce acum Il huiduiesc
Ce 'nsemneaz: 'a lui viat
La ce fuse el s fie?
La ce joacI zed de rolun

45

Comedie, comedie
comediantul

L'aplaudarti cu sudalme
S'a sfrsit tragi-comedia
Aida de 1 bteti in palme.

50

O imi fad plcere mult

Dac fad de mine haz
Dam albA si frumoas.

55

Cu gropite in obraz

Deci te rog nu bgl 'n sarn

Uit toate cite-am zis
Am crezut a ta iubire
E de ris
grozav de ris

GO

Am vzut in prul moale

Gaul tn cel de zpada
S'am crezut c' pe-al meu umr
Prea frumos o s mai sad
Once gnd iti inchinasem
Toat fibra vietii mele
Renviase sub suflarea-ti
Sub a fruntii tale stele

05

47. L.c.j. mu de r. .;
50. L'aplaudatiti per: ca creionul rope dar neinlacust ; Dupd strofa 49-12 repelate
hem ropi, ea p cum ar despdrfi porzia In daud.
Strofa 6f-68 banali ca creion rom.

65. Once gind ti se 'nchmase;

www.dacoromanica.ro

ATAT DE FRAGEDR

Nu I Tu n'ai mai fost femee

Ai fost chip ceresc i. sfint
Umbra gndurilor mele
Era dulcele-ti cuvnt

70

Pan la tine nicliurea*

Ca 'n pustiu n'am fost aflat
O imagine asemeni
Acelei ce-am fost visat

75

Cki te-am fost visat pe tine

Si cu ochu sufleteti
Cunoscut-o-am indat

C a mea peire eti

80

Bine Doamn I Rizi in fata-mi

S ridem de vrei de a valma
S'a sfarsit tragicomedia
Iarl voi bteti cu palma.

Dar nu stiu ce imi nAzare

Parc'aud sunand un cariu .
Ce frumoas ni e nunta
Cu asemeni lutari

85

Si-aranjaa*
amara
Numai patru, patru scanduri
Vino Doamn. inluntru
S'adormim a noastre ganduri

tan

Vin s mestecAm cenusa

Vieii noastre pustiite

astfel s'A punem capt
Comediei afurisite.

95

Oh! chip dulce de zapad

Cum te mangiu, cum te-ador
Te iubesc ca si nebunii
Te iubesc
s te omor.

100

71-72

1 cuvantul gurei mele

Umbra la al tau cuvant

N. B. Ver:urde 71 72 de la eta] sunt serse cu creionul rolu, al retazie, ulterioare.

75. O i. intocmai;
mire strofele 77-80 fi lzSit se interpiine o pagine% cm alexandrini, Inrudiii, din areea,ri epoca; din aceeari atmosfer,
dar !trillad de conturul poema de sus.
Simia gzSI barata', creion rara; :trola 95-96 relinutd pe siringa cu acela,ri creion ro,ru.

97. Oh I tu dulcea mea zapada ,

www.dacoromanica.ro

95

M. EMINESCU

96

Te dispretuiu si te blestem
Numiri

iscodesc

Amintirea ta 'n picioare

O sfram te
iubesc

rup inima dm tine

Cu rceal s'o pnvesc
Cum in man mi se sbate
Si s'o strang
cci te iubesc.

106

Cci tu stii, cunosti prea bine

Cate chinuri eu mai trag

110

ci mor de gelozie

pierd de al tu drag.
Cci tu stti c5, nu-s in stare

Nici un Ir de pr s'ating
Ca lumina cea de cear
Eu m tot topesc, m sting.

115

tu ai
Vei gin& tu vre o dat
Cu o umbr de 'ndurare
La acel ce tejadadorat
Tu esti bunk'

120

Aide Doamn. ! Comedia

E acuma pe sarsit
RIzi incalte, rizi de mine
Ca s stm la ce-am trait.
B4. Textul O Malt ... din ms. 2262 36 v. ni se pare de asemeru apt si suscite observapuni prepoase.
E transcnerea, imperfecti Inca', in care se altotesc i imagiru ale timpului acesta, d.p. v. i x-14, a acelei stiin de
yell ire, de envoiitement, pe care o tritete poetul 1 din ale cirei obsesive lantun incearc zadarmc si se descitueze.

B4 2262,36V.
O tAcett

incet ca musca n'auziti pornind [un] cantec

A lui glasuri* se ingroas ca murmurul de descantec

Si-s* acum* subtire dulce, dar mai tare tot mai tare
Si foiesc in aer roiun nevAzute, rpitoare
O tceti
singur s. gandesc i [s] ascult
loa. Cu numin te> Nurtun etc ,
103. Ii calc> Amintirea etc.,
Strofele soyso 8, 109-112 II 273-116 ;terse, creron albastru.
B4.
Iz. O tacep n'auzip [voi] sborul cel wr de visun multe (a)
Abia sbirnaie subpre ca i sborul unet mute

(a) 0 ticep ... n'aun tu sborul etc.

3. Tot mat tare si mai tare > St-s* acum etc ,

5 0 ticep ... o mi lsap voi > 0 t.

www.dacoromanica.ro

m 1. singur etc.;

ATAT DE FRAGED

97

pnnd adnc in suflet, sel repet in minte mult

din valuri duld de sunet eu s vxl quid un cap
A cruia frumusete in gndire-mi nu'l incap
Cu pr lung blaiu i moale care-i cade trist pe umr
1.0

15

Cum o vAd [eu] printre lacrimi cAnd le vrs fr de numr

Cu-a ei fat lin plecat, inspre umrul ei stng

De rcnesc in izolare-mi in genunchi de cad si plng
In vIzduh ctnd o umbr, intind bratele 'n desert
cu propna mea umbr stau pe gnduri de m cert
Ascultati, s'acuma vine. . cat de dulce si de 'ncet
Fiecare sunet, zmet* in donnt e nnmuiet
Pare c te ung la sufiet i 'n vernjul lor te trag
C murind in ele afli tot ce 'n lume ti-a fost drag
.

De asuprl-ti i 'mprejuru-ti vremea parc'auzi cznd

Ici in valuri tnguioase, colo dulce picurand

*

Aceluiasi tunp se cuvme s inregistram i cateva crmpee, In care strue aceeasi Indoita imagini1; alba ca
marmura si alba ca ceara. Ele se intalnesc in zz8o, 33 y ; 226o, 32
33 v. (Tu ce ca ceara gis de albdCrrasd
blonda' din poveoli) figurand alaturi de crampeele brouillonare reproduse la cap. Dona/e: (vol I, 393-394)
2283, 106 V.

2283, 06v.
Tu ce ca marmuri esti alb
Grima mndri din povesti
Nu mi pnvi a ta pnvire
Mi-arati cat de dulce esti
Venin si farmec port in suflet
Cu al tau zmbet tnst ata perzi
Cci farinkat sunt de zimbirea-ti
'nveninat de ochu verzi
10

2280, 33V.

nu 'ntelegi ca 'n al meu suflet

Duren de moarte tu ai pus
Cat de frumoasi esti pot spune
Gt te iubesc nu e de spus
Tu ce ca marmora esti alba'
Crilas blonda' din povest
Nu m privi cu ()din 'n lacruni
Nu-mi m'Ata ce scumpa mi-esti
O Dumnezeu al tinerep-mi
Cu mine esti in once loc
de chpirea gurei tale
Mama viata i noroc.

ro. Cum o vid in zfle*> C 0v. In ceasuri sfinte de 'ntristan firl de mimar,
17-18 Pare ca.' te ung la suflet, in bulboan parca trag
murind pared afh tot ce 'n lume p-a fost drag
1-4. strofd baratd intentre de a deta,ra postuma Verun si farmec
2283, 106 V.
9.i far' de leac in al meu suflet.
r. Tu care esti ca ceara albl, 2. Craiasa blonda din povestt;
7

www.dacoromanica.ro

M. ENIINESCU

98

C. Dupa ce aceste forme au fost incercate, motivul e incorporar in drama Bogdan-Drago,r, pe care Scurtu o
situeazi, cronologiceste, intre 1875-1877 1), Iorga intre 1877-1878 2) si din care Eminescu citea lui Zamfir C.
Arbore, la Bucuresti, prin 1879 3). Ce e sigur este ca drama, care integreaz st alte motive autonome, e redactati
in verstunea din ms.-ul 2275 dupl. moartea Ralucai Emmovici, intamplad la 16 August x876, cum se vadeste
prin fragmentul ce continua mottvul At& de fragedd (2275, 64-66) sit pe care-1 reproducem de asenienea,
intru cat uttlizeazA acelasi motiv din poema Pierduta pentru mine, etc. Asa am procedat, dealtmmterea si pentru
Melanoke uncle am reprodus fragmentul respectiv din pesa de teatru Mira.
Despre aceasta versmne Botez scrie I. zz75, 65. In acest manuscris se gaseste drama. . In versunle lungt
de 13 silabe, din aceasta scenA, se gseste prima mspiratie a acestei poezn. Se vede din cele mai sus expuse st a nu
este si pentru ce nu putea s fie prima inspiratte.
Pentru a comma momentul acesta, transcriem cateva versun din aceeasi epocal, in care invocatide alternau
intre Anna si Verena (In cateva din ciomele [Diesel de teatru, eroma e Verena dupA cum Anna e intrebuintat
In scheme de poezii subiective):
SA nu mai va.'d nainte-mi acea frumoasa zee
Cu capul ei de marmor pe umen de femee
Astfel 1ml trece viata astfel etem ma ctmum

nicio dad Ana nu m'a lasat* la sinu-i

Caci ea nu vreA iubire
vrea numai adorare
Timpit sa-mi plec eu fruntea ca sclavul la picioare

Si ea sa-mi spue rece Monsieur, ce ai mat scns,

La glasu-i chiar IT0111C, Si fiu in paradts etc

privaz, 2278, 3!)

N.B. Specificam: pentru monologul acesta Bogdan-Ana exist variante anterioare, pe care nu le reproducem,
ele aflandu-si locul de drept la tipruea piesei de teatru.

C. 227f, 64t-6.6
BOGDAN

0 I nu fugi .

. .

stai !

Stal

ANNA

SA tip, sit se trezeasa toti cei de prin prejur

Ea s'a ascuns ca spatele spre parete p p-a ascuns fella de solid, fiinduli ',Lana la ocbi.

Dar de-oiu tipa.

el piere (se uitel lung la el pe Jura)

PAcat ! si

nu mA 'ndur.

BOGDAN
5

Anna ! iert-vei oare c eu am cutezat

SA vita acuma noaptea . . . i tu te-ai spenat

Dar vezi cA in genunche eu cad naintea ta. . .

Si de ti-om spune oare de ce? mA vei ierta [?]
Ion Scurru, Drama ha Eminestu, in Seimandlorid, Ill, 3, 18 Ianuane 19o4.Tot Scurtu, 9i in acelasi loc, intaia
mentiune despre raporturile du-Are Bogrfan-Drag,of i felunte poezn. Intealt loe (ms. cit. [2275], f. 65) 91 tot in
dialogul lui Bogdan cu Ana, gamin unnatoarele versun din poezia Atrit de frageda
, publicatA in Convorbai
Laerare, la 1879. [Urmeaza cele ro versar: p in notel] : o Vezi o vananta ultermad a acestor versun in manuscnsul
Academiei Romar' 2279, f. 14, unde-i semi ca un fragment de poezie lima% de sine statatoare.
A doua mentiune in M. Raducanu,
Radu Manoliu J Obseniaputu entice asupra erlaru fragmental:a dramatic Bogdan Drago a 1w Emmescu, in Vocea Tu/ove:, XII, 43, 31 Decemvne 1906.
N. Iorga, 0 drama a lui Emineseu 111 Selmndtorul, V, 40, i Oct 1906.
Z. C. Arbore, [Comunicare la oCromca], in Sameineitorul, V, 42, 15 Oct. 1906
2. Cum tremur ? Tip odata
V.
3. Dar de-om tipa... el fuge etc.,
I

www.dacoromanica.ro

ATT DE FRAGED

99

nu privi in laturi, asupra mea priveste 1

Pot eu spera ...? O doamne, [ce] farmec
ma rapeste !
Tu esti asa de alba ca floarea de cires
Si. soarta mea te puse in calea mea s. iesi
Cu ochn ti, cu ... de lacrinn si de foc
Pe-al genei [tale] tremur e viata i noroc
SA treci ca o usoarl celiasa din povesti
C'o singura privire sa vad ce dulce esti
Cad dulce esti. De-atuncea eu te visez mereu
Tu gingasI mireasa a sufletului meu
Cu pustiirea
de-atuncea eu m cert
'ntind ca dup'o umbra eu dreapta in desert
spune-mi, spune numai cal moartea mea n'o vrei
C n'au ochn de geaba atata mil 'n ei.

10

15

20

ANNA

ce frumos se roaga, de si nu'l inteleg

Ca dintr'o aiurare mmica nu aleg.
BOGDAN

tu esti Dumnezeul si viata vietii mele

Tu-mi esti in lumea asta ca soarele prin stele
C'un zimbet, cu o vorba arata-mi a ta mila . .
Sa te mbesc atata ... nu e pAcat
copila
Pe maica mea sarmana atata n'arn iubit-o
Si tot, cand cu Walla pe ea [au] copent-o
PArea el lumea-i neagr i imma imi crapa
Si as fi vrut cu dansa ca s. m puie 'n groapa
and clopotul veciei plangea 'n a lui amnia
Eu 6:tacit la minte strigam: Unde esti mama?
Priveam in fundul gropn i lacrinni curgeau riu
Din ochii mei nevrednici pe negrul ei sicriu
Nu stiam ce-i de mine si cum pot sa raman
In lume-atat de singur si-atata de strain
As fi racnit dar glasul mi se 'nneca in gat .
.

30

Dar ca de-a ta iubire eu tot nm plans atat.

e/,

addogate ulterior in mind tranrcriern p ingbesuite grept intre rnnele povefts

13 De tremur[ull >
Pe-al genet etc ; x5. C'o =gum' zimbire > C'o s. privire si-mi spui ce dulce est.
21. De geaba nu au ocInt atita mila 'n ei. Un a de creion subpre arcid me/atete: laud schinibarea dela et]
30-31. Ulterior, la o reatire, versurtle sunt modrficate, cu ere:anal :
Pima r lumea-i neagr i inima[-mi] se rupe
(a)

In pimint alturt doream si rn astupe (a)

i in pimint Cu dinsa > p aliturt etc

7*

www.dacoromanica.ro

500

M. EMINESCU

D.Am amintit la B. di versmnea irriplicata (dubla tem) din 2262, 30-32 se desparte cu tunpul i ci la Bucuresti, circa 1878, poema e disociad., cele dou teme urmndu-se una dupa alta, dar cristalizate dupa indicatule
operate ciliar pe ms. B. Aceasta etapa.' D. (intre B iD. e o distant de z am) cuprinde o serie de versiuni, derivate
una din alta si pe care le transcriem cu exphcatule de ngoare :
DI. 2279, 54, din care reproducem numai partea tala, cea de a doua si care se all pe ff. 55-56, rezervndu-se
Postumelor dimpreun Cu toate nennmratele ei avataruri. Acestus tip, i se anexeaz, in subsol, o serie de
forme, schitate Cu creionul, brouillonar, in 2306, 73 unde se intlnesc variante pentru amandou temele asa cum
figuran in B. Pe cele ale temei a II-a le rezervm Postumelor . Acest brouillon e cu aproximane din 1877.

DI 2279, ,r4

Tu ce esti gingas[ i albl]

Precum e floarea de ares
Menirea noastr-a amndoror
Te-a pus in calea mea s. iesi
5

10

15

S treci ca visul de usoar,

Crlias blond: din povesti
Si cu o singur. privire
Tu s.'-mi arati ce dulce esti

I*-ai* aruncat privind in urna,

Ochi phni de lacnmi si de foc
De-atund* de-al genei tale tremur
Atarn viat i noroc
Apoi te-ai dus, te-ai dus departe
Te chem incet, te plng mereu:
Pierdut vecinic pentni mine
Mireasa sufletului meu

20

Zimbire dulce, rpitoare

Privirea-ti mndrA* [vreau] * s-o iert
S. un ... si totusi trece* viata-mi*
Tinzandu-mi bratele 'n desert

r. de fapt : Tu ce esti gingas .

3 Merurea vietn noastre triste;
7. $1 chute s.p.; 9. Cu ochn tal
TI. De-al genes tale gingas tremur;
pnvmd in urm;
13. Apoi, apoi > Apoi, te-al dus etc.;
14 De-atunci
te plang, te plng mereu: > Te chem incet, te chem mereu.;
19. Lec/:une incertel In ma un caz treces, mal
repede man* (verb)

am pus trece* ca expeckent de arcumstantd, dar cetttorul va ft atent la explicape

2306, 73

I-2 Copa gmgas i alba

Ca alba floare de cites

5-8 S trea ca visul de usoara

Crkas blonda din povesti
[cu] o singurl privire
Tu si* 'ntelegi ce scumpl-mi esti
17-20. *'apoi s lass ca ammtirea-ti

Cu dula cuvinte si o cert

Dup' a ta umbra 'nclupuit
Tinzndu-mi braml indesert

www.dacoromanica.ro

ATAT DE FRAGEDA

I OI

D8. 2261, 82-83; 1)3. 2261, 81 y. margmalu pe 82; D4. 2279, 14 i D'. 2279, 13 T., a cror imaging in
reprezentat prin schema geometric de mai jos, facsimilele aliturate o reproduc in mare, ingkluind
nail s urmreasel metamorfoza succe-siv a acestor patru versium.
D3

2262, 82
marg. 82

133

226I3 82-83

D5

2279, 13 V.

2279, 14

Se atrage atentia asupia unn:itoareloi detalu in legtur cu facsimtlele acestor patru vermin:
Din D2 s'a facsimilat doar o pagini (f. 8z).
z La stnga ei (f. 8x v.) figureaz D8 se poate surprinde cum versul de 44 iambi a fost lungit in alexandrinul de 13 silabe, intregindu-se cu motivul E trtst ca rumen: s te ,rtie, ce se afl in ace1a.,1 Ins. 2262, 66-67,
cum versiunea aceasta din D3 nu incape toati pe fila 82 y trece inghesuit in margmea filet urmkoare 82 (s'a'
se urmreasci pe facsimil aspectul acestor alexandrini-strofici, marginal, coloana a 1-1-a).
2279, 14 indeosebt in
Tot pe D3 se pot chstinge aplicani cu o peniti mai subtire, ce trec in urmitorul
versurile i i 3, despre acest manuscns Botez sum c e derivat din fragmentul Bogdan Drago (cf. i Scurtu). Pentru
cronologia caetelor existi repere utile d p.: caetul 2261, 63 sq. (un submanuscns) e anterior caetului 2279. Mai
decid i vecinittile, d p. De ate ori sabio [Pescdrupd] in zz62 e una din formele strofice, deci anterioare.
3 114 (2279, 14) e transformat pe fila albi din st'nga (23 v.) Facsimilul arat prin semnele de raliere ci el
trebuete cent ca in transcnerea noastril i nu ca la Botez (pag. 351) care 1-a copiat gre0t; si se observe in deosebi
versunle inghesune din jumitatea de sus a filet, ca o dovadi c jumitatea de jos (Zimbeai cu acel zimbet .)
fusese semi intku. De altminteri aceastii versiune e o versiune invirstati, in care pe vechiul motiv din Genie=
(v. mai sus) se altoete motivul At* de fraged.
N.B. Din note se aminte,rte a apt:ea/We se trot:wite fi repartrzeazii dupd momentul creapei, nu dup local ande
figureazd, dp. aphcaptle ca pentla subpre de pe D8 se transfera; cum e 1i drept pe D4 pentru care au p fost gandtte (cf.
facstmrlul).

N B. Se pare ci intre 114 1. D' se intercaleazi 116 Sarum ce e tot o versiune invirstati. Tot aici la epoca
aceasta a contamnikilor se situeazi i crimpeiul readaptat din poemul postum, de atitea ori reluat, Un roman
din 2279, toiI03, ale arm ultime versuri au imaguu propni motivului Atat de fragedd 1 care se rezervi
avatarunlor acelui poem, la Postume . De altmmten epoca aceasta pare si fie una de frecvente altoiuri. Majontatea figureazI chiar in acest ms. 2279. La ff. 15, 14 v.-26, urmnd versiunu D4 (2279, 14) e transcris
poezia Te duct care incepe cu cele doui stihun din D4 (transformate i prefcute in 4 smite) pe care le incachase in chenar (cf. facsimil), i care figurase aproape aidoma i in D2. Dupl cum pe aceasei form din Te
duct cu un creion ropi a aplicat strofe ce aparpn motiv-ulut AtrIt de fraged.

La ff. 57-59, aceste altonin desivirpte sunt transcnse cu creion ro,u, afar de ultima strof1 ca creion negru.
Ele se pot vedea la capitolul Te duct, din acest volum
La filele 29-28 V. o versiune a postumei De cdte or: tubdo, m rat In ochu tt, in care sunt topite elemente
din poeznle Te duct, Din valumle vremu i Alai de fraged (vezi aceasta la capitolul respectiv al Postumelor ).

D2. 2261, 82-83

Tu ce esti all3A i gmgas

Precum e floarea de cires

Ce soarte rea i drglas
Te-a pus in calea mea sl

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

I01

.e
.. ,

.4.,

..

a 7.-.4.

...,,....i

0.4.,,,
e,. .,....,

A st, ,...--- ,...t 2,e/r.

it,.

I.A4A,

7.:-.0..

..,4,

::;71.-..----:-

.
1,-.._.."

::.-- .!...

.:. 40.fw oft,....,...,,..:

.... .; a" ,., fl

A."... f
A
ti--..z--...
2*
e ei.: /4:-

,'''' -

' **

..

,..

..

'

- 1.. tirr.

4 xi

P7/

,ee 4.1....

'

at

3,0, f .-r-r,

4,,...

riLt

r. 7,...."-,

0..-

A.,"

l .....-

r-f 1....' t

z .K *;

-..,.:,;;.,,:_-",,--7.---4. .7 A ir",.-

Ckr...: . /.--,..4
5. Ai../Z.IL..) riL.

-.,.... 4 4...:,,,,

' ,....: i..

re 4g.,-. ,....A.,: 2...1

ita

i.1.-t
ret

,,---7-'

.,.

Pi'. d-' 4 A ........,

itc,---

h,;.-4 4.;

it

).-4,71

'1": ti-'L- ,--_

.--' . 4.V?

..

t,

1 *-

,-.

GiN"-^'

1,---,

tr e.....

4_4;

14- 4 .1;1

..7-/

/Manuscnscic Acadermet Romftne

5

ATAT DE FRAGED

zz6x,8tv. (16 cm. x zo cm )

Trecind ca visul de iubire

Criasi Mona din povesti
Numai c'o singur zimbire
Mi-ai artat ce dulce esti
Intors-ai ()chit ti cu jale,
C,ei plini cu lacrimi i cu foc
C'un tremur lin al genei tale
Luindu-mi viat i noroc.
32. Luind vu i noroc.
9-12 De cnd cu ochu plan de jale
Pnvw ca haunt i Cu foc

De-un tremur Itn al genei talc (a)

AtArnI viat t noroc
(a) Dc tranurarea g.t.

www.dacoromanica.ro

ATAT DE FRAGEDA

'77:

103

VQ,

C. 4

;2

/.

frtvA

".

P'4.'

C'

wh-,
re)

0/4;
,

(Al.ft..'
CO GlArati 11/

4,41,;V

/A4

.0.71

.r.,

'a''''''' t6/"4-

oe4+;

,...*----,t.473-0.4--L1

,,_ 1,..,
--../.: '

Go..,

..t-

144'"

fddsr--t-row.r.

sr.s S El:

0Mil./.:;1i,
Manuscrtsele Acadenuet RomAne

16

ATAT DE FRAGEDA

D2 226I,82 (16 cm. X 20 CM.)

Apoi te-ai dus rlpind cu tine

Tot ce speraiu o clip eu . . .
Pierdut vecinic pentru mine
Mireasa sufletului meu

Te-ai dus i ani de suferinte

N'or s te vaa ochi-mi tristi

20

Ei ce 'ndrgir-a ta flunk'
cum zimbesti, si cum te rrusti
29-20. Inamoratt de-a ta funt.
De cum zimbe*ti, de cum te mwt

www.dacoromanica.ro

M. EM1NESCU

104

it: i. !

:
t if iii.:'''''.
I.

.--

i---i-I

ti.i. ca;'
,t;,

(2.

411

.,.....,

)
i , ,i .- 1
-,)

..,1..4

,-,,.
'

'

1-'-' .p.'"
.

*.4

--

t.--'

--i.

if-4

,)... ,,... i-''''

-I

(........

t.:

t,..t r1-.4 "

. ks,...1 "
:
..-r1
' _. .44 fr-7----

""--:-

4.

f --

4.: .

'4--

ei-,_
,..,,,_
t ps......; ,r- ,L
4

:-....

"

7
, ri....
,
J : t ",,

----'-.
.,
-) r
iir

L.

41,f.--

-/

..
a

sth:,,..

.1

i, &.,--,

l
.

4.1

'r-e--:-

,C.

A1.-

-r

fre

a; 74,,i
tra_z___.

Manuscriscle Acadernici Romne

ATAT DE FRAGEDA

D6 2279, I 3V. (I6.3 cm.

Cu-a vietii mele pustbre

De-atuncea noptile m cert
Dup'acel vis de fericire
Tinzandu-mi bratele ['n] desert
D3. 2261, SI 11.4-82 (mar gana')

Tu care esti gingasA ca floarea de cires

Ce soarte rea te puse in calea mea sl iesi
O tnrk subtire, criias." din povesti
Dintr'o ambire 'n treacdt s simt ce dulce esti
C'o singur privire de lacruni si de foc

D.

22. Eu singur nopplc ma cert,

14. Tinzindu-mi drcapta in dc;.crt.

www.dacoromanica.ro

zo cm.)

ATAT DE FRAGFDA

105

t$

.1,

r 1'
r

,1,

4..4.

IL;

C1

e; t l'i. ;

-i -

4 1.-.

(A

.....t.

Al.

0 44

1.....= tsso PA,.,

',..........-.4'
de 4..;
,

A.V.

;,
A

tt; db, on...."

-1,

I., h. s..-..le oi eig"

' r *, ' ./4:

fr,...-e

1:7 d....i,.
I.:

.4-z.

4,-1 4;

p di yt.........

4 44...,

(W4'4

.4,;,A

'.,,

urt...-

C4.4.

A;

flays&
l'i'',.., - *- "al"*".

4.a

A, a

,.

te

047

."46'..
.

5".;

'

ATAT DE FRAGEDA
Manuscrisele Acadcmict Romfine

D' 2279,14 (x6.5 cm. X zo cm.)

De-al genei tale tremur viati i noroc

Pierdut pentru mine, slivit' asa mereu
Tu gingai mireasi a sufletului meu

In yea n'or si te va& de-acuma

10

15

triti

Inamorati de tine, de cum zimbeti, te miti

De-atuncea Cu pustiul vietn eu m cert
Tinzind a mele brate pe-o umbra in desert
Te chem in intunenc pe* nume* te desmierd

Pin ce risai o umbri, risai apoi* [te] pierd

In viata lumii fir de capit i 'nceput
In neagra yearn o clip te-am avut

www.dacoromanica.ro

M EM1NESCU

o6

De-atunci astept in* pace* de-atunci mereu ascult

Tot mai pustiu* [e]* cerul* pustiu din ce* mai mult
din comoara cilpei trecute eu imbrac
Amoru-mi plin de chinuri, de fericiri sarac

20

D' 2279,1
frageda st alba, o floare de cites
Copla, ce te puse in calea mea sa
Plutind ca o upara era:tasa' din povesti
Dintr-o zimbire 'n treacat s simt ce dulce esti?
O dip, numai una intors-ai fata ta
De-atunci pe de apururi eu nu te pot atta
plini Ii era ochii de lacrirru si de foc,
Al genei tale tremur [e] viata i noroc
Pierdut pentru mine te-ai dus, te-ai dus inereu
Tu gingasa mireasa a sufletului meu
Inamorav ramas-au de ttne ochi-mi
De cum usor, si dulce, si visator* te misti
De-atuncea cu pustul vietu eu ma cert
Urmand cu-a mele brate o umbra in desert.

10

D5 2279, 13 V.

Zimbeai cu acel zimbet ce e numai al tau

Nimeni nu'l mai valzuse cum 11 vazusem cu
De ce zambeal tu oare y' un dulce cant de jale
Au fost parruns in tatna glasul gandini tale

phni iv era ochii de lacrimi si de foc

Pe-al genei tale tremur e viata de noroc
Cu fata abia intoarsa spre-un umar de zapada
Ai fost [rasar] in valuri frumosul par sa, cada:
Pluttnd ca o upara crIiasa din povestt
Dintr'o zimbire 'n treacIt vAzui ce dulce esti

10

D3. - V. 17-20 sunt, de fapt, scrise strofic, pe marginea fila 82, din ltpsci de spapu (cf facsmul)
17. De-atunci ascult > D.-a. astept etc.;
17 18 Dep multe cuvinte sunt a,ra, lecpunea nuera
ne-am oprit la
19. 5i din comoar clipe trecute eu imbrac, zo. Amorul pun d.c. etc.
N.B. Aplicapile ce se ad, pe facsimil, In aceastd versiune, fin de al.
1)4.
Cu penila de ata, se pot urmers cciteva aphcapi in tacs:mil, pe 2262, 82 v. ande au fost incenate in/di:::

ea numai pentru a nu ldsa local gol

v. 2, 3, 7, 8, lo.

r, id (D3); 3 id (D3),
2. Copula, ce te puse in calca mea s'. 1ci
7. 5t phni ti erau ochit etc.
7. lar oclut plum de lacrum, de jale si de foc, (D3), 8. A.g t t. e viat s.n. (D3), io. Tu tunca' mireas etc. (D3),

rtrz.

i 'namorati de tme rimas-au

De tme, de-al tlu zimbet, de cum usor te nusti.

Aceste versar: (cum se poate vedea in facnnulul anterior) Incadrate, lipsesc din ver:pi:lea D6, din ski:1ga, 2279, 13 V.

D.

6. Al genei tale tremur etc.,

www.dacoromanica.ro

ATAT DF FRAGEDA.

107

S'apat te-ai dus

la tine [cu ochu] stau mereu
Tu gingas mireas a sufletului meu
De-atuncea cu pustm-mi sttut-am i m'A cert
UrmAnd cu-a mele [brate] o umbr in desert
PAn' ce 'n sfirsit ajuns-am s m"nglu chipul sffint
Al celo mai frumoas femei de pe pmnt
Cc zeu din cer te puse in calca mea s iesi
Tu fraged, tu alli, ca floarea de ores
Si cum putu in lume minuru asa s stee [?]
O tu esti prea mult inger si prea putin femee [ I]

20

D'. Prima reclacoe invrstat, figurnd in Sarnas, in cate sunt vizibile elementele din AMI de fragedd, (imediat
reluat pe filete albe din stnga t dertvat inteuna din versiumle poemei Din valurik vrerini, cf. acel capitol)
figurcaz in 2260,174 + 224.
Aceast fil 174 (dictando st cerneal neagr) e de fapt desprins din submanuscrisul Sarrius, a carel desertan:
am ficut-o la capitolul Ruge:tutea unid Dar st a fost gresit legat ata. I-am putea alce, restituind-o locului in drept,
fila 223 bis. Deci, situatia se prezint. astfel.
In 2z6o, 174 (= 223 bis) -I- 224 Art de fragedd, veisiunea D', figurnd in Sumir,
In 226o, zz3 y. -I- 174 v. (= 223 bis y). Din valurde vreing, declus din precedenta, pe filele albe din stnga.

D6 2260, 174+224 (Sarms)

De cAte ori iubito, mit uit in ochu ti

Mi-aduc a minte ceasul, cand te-am vzut intaiu
Ca marmura de alb, cu mni subtin si reci
Stringeai o mana neagr pe sinul tu ... In vect
Nu voiu uita, cum tmpla c'o mn netezind
Si fata ta spre umr in laturi intorcnd
Stand CA rumeni nu e in lume s te va d,
Ai fost lsat in valuri frumosul pitt s cad
In orbitele-adnce frumosu ochi ce 'ncnt.
Pierduti in visuri mndre, priveau f.r de tint
Si tu zimbeai, c'un zimbet cum e numai al tu
Nu te-a mat vzut nimeni, cum te vzusem eu
phni i erau ochu de lacrimi si de foc
Pe-al genei tale tremur purtnd atAt noroc
De ce zimbeai tu oare? Vr un cantee blind de jale
Au desteptat in tain glasul gandirii tale.
Pluteai ca o usoar crgas din povesti,
Dintr-o zimbire 'n treack simtliu ce dulce esti
Si cum mergeai armoiuc i lin iti era pasul
Rmas in nemiscare m'a fost cuprins estasul
Am stat pe loc, cu ochii doar te urmam mereu
Tu gingas1 intreas a sufletului mea
De-atuncea Cu pustiu-mi satut-am s mit cert

io

15

20

D5 53.
D6

i-atuncea> De-atuncea cu p. etc.;

14. De-al gene' tale tremur atrn atat noroc

www.dacoromanica.ro

Jo8

M EMINESCU

Urmnd cu-a mele brate o umbr in desert

Fan ce 'n sarsit ajtins-am s mngam chipul sant
Al celei mai frumoase femei de pre pmnt.
Ce z'u din cer te puse in calca mea s iesi
O fraged fiint ca floarea de cires
Cum s'a putut ca 'n lume asa minuni s. stec
aci tu esti prea mult inger si prea putin femee
fericirea-mi scumpo ruci indrsnesc s'o crez
Tu esti? Tu esti aievea? Sau poate c visez
Dac visez te 'ndurg., rmii la al meu piept
Si fa, ca pe vecie s nu m mai destept.

25

30

E.Uktmele trei versium strofice se urmeaz la scurd vreme i apartm toate anului 1879, cnd momentul Mite
grbete cnstalizarea definittv a poemet. atesi trele versiunde numir cte 9 strofe.
El (2279, 60-60 v., 61) se atili si fragmentar, cu creionul, in 2261, 45-46, in vecmtatea vernunilor din
Te duci. Acest fragment, investit cu toate atnbutele brouillonare va interesa prin diferente de tranzine, ce lmuresc
procesul de slefture al une metafore, conturarea unui vers. Ca in majontatea cazunlor cele mai frumoase stihuri
au trecut printr'o succesiune de forme embrionare ceca ce se poate observa la strofa I-a sau in deosebi cu hunorema lungn roebn.

Di (2262, 207-207 v.) e scris: pe o coall de hrne, ca de tipar.

E' (2279, 71-73) e urmat la pag. 74, cu aceeasi caligrafie i aceeasi cemeal, de postuma No: amelndoi ave1/I
acelafi dasal, poem de vdit atmosfer kremmtzian.

El 2279, 6o-6o v., 6.r

Si nu sunt ingeri intre oameni
alb-i floarea de cires
unui dulce demon sametu
vrut in fata mea s
Abia atingi covorul moale
Mtasa sun. 'ncet de pas
Si de la crestet pn in poale
Un inger esti, alci rmas,

Iar din albastrul lungu rochu

Rsai de marmurl in loc
sufletu-mi de ochii
Cei plini de lacrimi si de foc

10

Tu vil, un vis de feriare

Crias blnd din povesti
cu o singur zimbire
artat ce dulce esti

15

D6.

33. Daca visez, te 'ndur si vino lar la piept

El. 6. Mtasa sun 'n pasul tu > M sun surd de pas,

pmnt [t'Amas] > Un . etc.,
so. Ce albe brate, ce mifloc I
Mi-atrn sufletul de ochn.

www.dacoromanica.ro

8. Esti ingerul lui Dumnezeu > Esti inger pc

> Rsat din marmurg > R. dc marmurg etc.,

ATAT DE FRAGEDA.

109

Si cum Cu farmecele tale

Mi-ai stinge ochn amndoi

Cu 'mbrtosn de brate goale

Cu srutri de buze moi

20

De-odat [-o] turbure visare

Incrunt ochn ti fierbinti,

'ntunecoasa renuntare
umbra dulcilor donnti

Te duci apoi i tiu prea bine

Pe urma ta s nu m ieu
Pierdut vecinic pentru mine

25

Mireasa sufletului meu

te-am zrit, e a mea vin

dulcea vin nu mi-o iert
Salut fantasma-ti de lumna
Tinzndu-nu dreapta in desert

30

'n somn te vd purtnd coroan

Ca chipul vecirncei Mani
Ca o icoan. O icoan [,]

3.5

Unde te-al dus, cnd o s

21. De o dat1-01 turbure suflare;
25. Astfel te duct p-mi spun* prea bine > Te duct astfel p stm prea bine;
21-24. Cum farmecul unei atmgen (a)
A guret rnandre p fierbinti (b)
SA-n-u par1 degete de ingen
Ce mal anng
les din nunti
(a) Cu fiorul unet dula atingen > Floral une dula atingen;
(b)A rnanet rem, a.... fierbinti~ > A buzei > A g-urei etc.
N B. Simla aceasta p tu una elm verstumle poetnei Te duct (C2 2279, 77-79, subsol)
25-28. e Apoi te-at dus rapmd cu tme
Puttnta 'n urm-ti sal ml ieu,
Pierdut vecunc pentru mine
Mireasa sufletulut meu
2 Apoi te-at dus rapind [putinta]
31.

Urmez fantasma de lumina,

Pe-a tale urme sI ml feu

34 Ca clupul gingasei Mari

2261, 4J-16
ran sunt ingen 'ntre oament (a)
5i albI-i floarea de ares
Si rumanut nu te asamem
vrut in fata mea s iep (b)

$1 cum a* fost nu stm nunica*;

v. in calea m
5-8. Alma atmgi covorul moale
Matasa suna 'n pasul tau (c)
dela crestet pan in poale
Est ingerul lut Dumnezeu

M. sunk' l'al tau pas > M tnelesc.i* pasul tau

www.dacoromanica.ro

M. P,MINESCU

110

E2 2262, 207-207 V.

Si nu sunt ingen intre oameni

Si-i alb floarea de ares
Si nu mai stm Cu cine sameni,
De-ai vrut in calea mea s'al iesi
Abia atingi covorul moale
MAtasa sun 'ncet de pas
Si de la crestet pn' in poale
Un inger esti, aici flmas

Iar din albastrul lungli rochu

Itsai ca marmura senin S'atarn sufletu-mi de ochii
Cei pltru de lacrimi si lumin

10

Tu vii, un vis de fericire,

Crtas blnd din povesti,
cu o singur. zimbire
Tu imi arati ce dulce esti

15

Cum poti cu farmecele tale

S 'ntuneci ocht-mi amandoi,
Cu 'mbrtisr de brate goale
Cu srutri de buze mol.

20

Apoi o turbure visare

Incrunt ochu ti herbinti
E 'ntunecoasa renuntare
E umbra dulcilor dorinti
226.1,4

9-12. e Mtasa fini a lungu rochu

Cuprmde umen i muloc
sufletul de ocbu
Cet plum de lacrirm 1 de foc

2 5i In albastrul lungu roan (d)

Ce umer[e] albe, ce muloc I

(e)

Mi-atr' ni sufletul de ocian

Cet phru de lacruru st de foc

(d) Invionrea lungu rochn, (e) Cuprincle
br[ate] >Cuprinde umen i muloc I
>Ce alb[e] >
C. btate > C umer e etc.

13-16. Tu trect un vis de feriare

Critasi blinda" din povett

cu o suiguri zimbire(f)
artat ce dulce esu

(f) 5 c.o.s.privire

33-36. In prul fan tu porp coroan

Icoana gingaset Maru I

A ta moani, o moani.

E
17.

Unde te-at dus, cind o si vu

4 S'al vrut in calea mea si test; to. Rasar ca marmura in loc, iz Cet plim de lacrum st de foc ,

5i cum co farmecele tale;

18. Pop stmge ochl-mi arnndot;

www.dacoromanica.ro

ATAT DE FRAGEDA

Te duci apoi, dar sttu prea bine

Pe urma ta s nu in.. ieu

25

Pierdutd vecinic pentru rrune

Mireasa sufletului meu !

C te-am z'Arit e a mea vind

dulcea vin nu mi-o iert
Salut fantasma de lumin
TinAndu-mi dreapta in desert

30

'n somn te vAd purtnd coroan

Ca chipul vecinicei Matti

Ca o icoan O icoan,

35

Unde te-ai dus, and o s. vii !

.0 2279, 71--73
AtAt de fraged c' sameni
Cu floarea noul de cires

ca un inger dintre oameni

In calea vietii mele
Abia atingi covorul moale
M6tasa sun la picior
Si de la crestet pan' in poale
Plutesti ca visul de usor

Din incretirea lungii rochii

Rsa[i] ca marmura in loc
S'atrn sufletu-mi de ochu
Cei plini de lacrimi i noroc

10

O vis fence de iubire

CrAias ban& din povcsti
Nu mai zimbi, a ta zimbire
Mi-arata cilt de dulce esti

15

L.
.L3

26. Pe-a ta > Pe urma ta etc.

8. Mai mult plutesti > Plutesti etc
9-12 lar din albastrul lungei rochu
Rsar ca marmur' ai tu shu
S'atrn sufletu-mi de chit

13. Un Vis ferice de iubire;

De lacrimi i lummA phni

15. Numai c'o singurl zimbire;

16. Tu imi afdp ce dulce esti,

N.B. Unele aphcatn rant ulte) ware ea cretonul ropi, an lost tottrit Incorporo/e.

www.dacoromanica.ro

III

112

M. EMINESCU

20

Cum poti cu-a farmecului noapte

SA 'nt-uneci ochu mei pe veci
Cu-a guril tale calde soapte
Cu 'mbrAtisArt de brate reci
De-odatA trece-o cugetare
Un vAl pe ochii ti fierbinti,
'ntunecoasa renuntare
umbra dulcdor dorinti.

Te duci
i inteleg prea bine
SI nu mA tin de pasul tAu
Pierdut vecinic pentru mine

25

Mireasa sufletului meu

CA te-am zArit e a mea vinA,

veciruc n'o si mi-o mai iert,

SpAsi-voiu visul de luminA
TinzAndu-mi dreapta indesert

'n somn te viz ca pe-o icoanA

A pururi verginei Maru
Pe fruntea ta purtAnd coroanA

35

Unde te duct, cAnd o si

AFA11/3i-I TOAMNA...
Convorbin Literam, XIII, 7, I Octomvrte 1879

Trimise ctei trele, deodaa cu volummosul pachet al poeznlor cite apar in acelat nurnAr al reviste; sonetele ce urmeaza'

cele mai gemale sonete, cum spunea in entusiasmu-1 exploziv C. Dobrogeanu-Gherea ')

alctuiesc o =tate psthologick un triptic in jurul acelemt teme, ce-1 datorqte conturarea fmal acelmni rastunp de intensl nostalgte veromani, a surghmmtulut, de voie de nevote, la Bucurestt. Atmosfera hipnouc si de
17

Cum pop cu-a farmecelor noapte;

21-22. De-odati-o turbure visare
Umbrete ochu tal fierbum,

33-34

S'O SI-1111 fli2aS1 Ca [0]

tcoana

Ca chrpul vecitucei Mant

1) I. Gherea, Studir Critice, I, pag. 158-159. Fraza exact sunk Acestea sunt din cele mai gentale sonete
cari extsti In vreo literatura' european .

www.dacoromanica.ro

AFARA-I TOAMNA.

113

vraja ce ?rival= pe cetitoi, de cateori murmura tInguirea aceasta grav a irumei, a miscat de timpurm
tatea Mitei, care mrturisea: Dar indati ce invatai mai bine romaneste, impresia rea despre Errunescu se sterse
tradusei chiar cateva poezu de ale lui in nemteste. Vraja cuvantului in versunle sale muzicale m imbata
m'a fermeca din nou felul matos al acestui om. Imi recitarn adesea Rasai din umbra vremilor incoace si cantecul o Departe sunt de une 11 tradusei in mai multe variante 1).
Sonetul a fost la Eminescu una din preocupinle juneni, i daca a muna la cteva din cele mai slefuite realizan a fost numai pentru ca, mai mult ca in alte specii, aici a putut s-si exercite cu struinti nesatul san de
perfectie Cazul multelor variante ale sonetului Veneltei e una din pilde. Vanantele sonetelor de fat, ar fi un al
doilea exemplu. Podoaba st exeratiu, impuse de moda italiana, sonetul a inceput pnn a fi mesagiu de dragoste,
oricat tiparul lui este de alta natura decat al iriadrigalulut i ne gndim mai punn la sonetele pentru Laura sau cele
ale lui Ronsard pentru diversele lui Cassandre, cat mal curand la sonetele cu casi Cervantes isi intretese romanul
si in deosebi episodul Cunosului nesabmt , ce Vargolici tiparea In Convorkrt Literare si pe care Emmescu
reproducea in foiletonul Taupului pe 188r. La data aceasta, sonetele de case vorbim fuseserl de mult tiprite
dar cetttorul, casi redactorul sef al gazetel la acea vreme, nu se poate smulge accentelor inrudite pe care i le trezesc,
de pida, randun ca acestea.
e A doua ai fiind tustrei la masa, Anselmo ruga pe Lotano s citeasc ceva din ceca ce alcatuise pentru
mbita sa Clon, caci de vreme ce Camilo nu o cunostea, de sigur c el putea spune de ea tot ce ar vroi.
Chiar dac ar cunoaste-o, raspunse Lotano, n'as ascunde eu nimica, deoarece cand un arnant lauda frumusetea iubitei sale si o mustr pentru cruzimea ei, nu face rucio ocara bunei sale reputaui, dar oti
cum ar fi, ceca ce stiu a spune este ca en am fcut un sonet despre nerecunostinta Cloni, care sun astfel

SONET

tacerea noptu, cand

Sornnul dulce cuprinde pe munton,
Eu dau ceruhu i Clorei mele
Sarmana socoteal a nenorocinlor mele
1 in umpul car'' soarele se arara
Pe post:11e trandafiru ale rsnnilui,
Cu suspine i accente neegale
Reinoesc vechea mea plangere

$i:cnd soarele din tronul su de stele

Trinute pimantului raze In lune dreapti,
Plangerea creste i indoesc gemetele.

Noaptea se intoarce, si eu Lora* m intorc la trata mea durere,

totdeauna gsesc, in omoritoarea mea statomicie,
Cerul surd, [pe] Clon fati auz.
Sonetul pru bun Camilei; dar mai bun lui Anselmo, care-1 lauda i zise ca este destul de cruda
doamna care nu rispunde la ruste adevarun att de tamunte. La aceasta zise Camila: Tot ceca ce zic
poetu inamorati este oare adevr ? Ca poen, ras' purise Lotano, ei nu spun adevr, dar ca amorezati et
sunt tot atat de sfuciosi ca si adevarati. Despre aceasta nu e nicso indomia, rspunse Anselmo, pentru
a sprinni si a acredita gandunle lui Lotano asupra Camilei, tot atat de putm ingnjite de viclenia lui
Anselmo pe cat inamorate de Lotano $1 astfel staprutii de plcerea pentru lucrunle lui, i mai vrtos
stund bine ea donntele i versunle lui i se adreseaz ei, i cii ea este adevarata Clon, Il ruga ea daca.,
sue alt sonet sau alte versan, s'A i le spuna etc., etc 2).

Cf. I. E. Toroutiu, op. al., IV, pag. 25.

Versal amintit apartme celui de al treilea sonet, cel mai muzical si cel mai bogat in clemente sugestive. Apelul lor nu se adresPA74 numai uno. mbite. Ata in editia II-a
cat si in a III-a din Rumanaebe Thcbtungen, despre care s'a mai vorbit, se afi talmcite numai sonetul II i III,

denumite Sonet I (Die Zett nall

die barge Stand, enavenden) Ii Sonet II (Venn Seblaf und Scbweigen strb auf Alles
breaen) ceca ce ar duce la presupunerea ca Mite lucrase traducerea dup ultima versiune aflata in ms. (226o, 225)
In a treta edine, aceea din 2889, intkul vers al sonetuhu acestma, care o obsedase, suferl schimban: Venn ganz
verklungen der Gedanken Satten. Tilmcirea se conduce de asta dat si de textul definitiv, apara in Convorbiri.
Cervantes, Curtosul nepriceput, episod din Don Quijot, trad. duna' spanioleste de S. G. Vargolici, in Con-

vorbia Literare, XIV, ir, i Martie 1881 (reprodus in Trmpd VI, 56, Joi jr Marte 1881).

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

114

MR. Afard-i toamnd se afl in 4 manuscrise:

2268, 14-15 .
2261, 139
2279, 1
I
I/. 2260, 238

cca 1876-1877
CCa 1878

cca 1879

Transcnerea acestor upun s'ar putea face, negrept, i prin metoda comassani varlantelor la upul cel mat
recent. Lautil a mai repeta c n'am nesocont, ca.- am incercat chiar procedeul acesta i ci dam' am sfarsit prin a-1
pilau cci fiecare experient lunpeze;te e pc-fume:1 ceca ce se cistigal in spatial, destul de putin dealmunten,

pan comassare, e spre paguba elarittii. De aceea upirim fiecare up a parte. Dei mid, diferentele ies mat bine
in evident, se suatifica, se ret.m.
A. India versiune e aceea din ms. 2268, 14-15, caiet de Ia;i, scns cu cemeall violet i datnd cu aproximatie,
dacil hided= dup grafie o vecuiltati, din 1876-1877, citeva pagim mat departe aflndu-se acme ale satirei imporiva hu Petrino (cf. cap 0 ankh). Despre aceast versatile, Botez noteazi: o Incepe Cu tertetele, pe care le mat
serie i dupa eatrene, dar in form schimbat. Ceca ce este adevirat ca descnere, dar poate sugera o imagine
eronat, daca ne hmitim la strictetea termentlor. In fond, a;ezarea tertetelor in capul filet, area.

i constatarea Inca

e pretioasi - cA, aici, sonetul era count de pe vreo alta coma, ce hpse;te. Indat dupi transcrierea tertetelor,
treces la aceea a sonetului intreg ca timp le desparte numai secundele necesare modificand lc, si colo si
in deosebi teretele, tocmai funda le aves sub ochi in capul filei. Pentru a verifica acestea c.'t si cele ce se spun
In subsol, la locul respectiv, ofenm centorului facsirrulul asestei versiuni.
Si specificr' n el daca unele apheata sunt conconutente, altele sunt cu o cemeal, tot violet dar max spalaciti, ca reprezint as dar un starlit/ de trill, mai tirmu, sa zicem cca 1877. De aceea atnbuun sonetului
o cronologie dubl: 1876-1877.
Cu titlu de curiontate, sa notm cA imagina mustei din aceasta vanant (versul 6 st subsol) se intilne;te ;i
in fragmentul O /deep publicar hare matenalele poenei Atd1 de fraged4 Ca data, apartin acelinast timp.
7.4,-,
0, )4",,t/t4::"., --ts .'4,,,,,,,, ,../Cr na sa

,!.

eV/ e ofe ,,,d.:- .7,../jr......,;,47_,:,

1. 4,-.: ett:67.4

...,-..,

4-./....,

4 afr.--...
.

,,,..

.r.-/i

-fr7",

,,,,.....

ef--- el o,..,,,".-* "1

'

.. 6
'a

' t.

'

-p-,--' q,:"
,....,,: ..... 4...1,
-..".1"
./...,,,,,,..-: ...... 4 ...
,-,

- am, -

. _ .
.,
-,-.7. ...

..,--..

i,

'

,-.

r.

'

,-:4.... il

....,......,,..
,.... 4-.6-, A ,,,,

,...- ,...4,4

',-

--

...

__,

.... ,...,41. -,-.2-::

j,"*",...r.-s..e -: '',rt .-^

4- -,-...--- ..,,
...., -,-,.....- , ie.....4,.
.

,..-_,)

',
-i-.

.,..

AFARA -I TOAMNA
Mss -ele Academic Romine
-2268;;;(:61.:-C111..X 20 jrg'Crn.)
cm.)

www.dacoromanica.ro

AFARA-I TOAMM.A

A. 2268,

115

14-1 f
GAndirea mea in vremi trecute 'nnoat.
Deschid volume mari i vechi tipicuri
Citesc scrisori pstrate 'n roase phcuri
si-mi amintesc pe rnd viata toat'A

Astfel m 'ncurc de voie 'n dulci nitnicuri

De musti m apr, cart sboar roat
Dar si mal dulce-i, cind afar-i sloat
SA' stat la foc in jilt, de somn s'A' picuri
Si eu astfel m uit in foc pe gAnduri
Visez la basmul vechiu al zinei Doclui
O ceat mintea-mi prinde randuri-rAnduri

lo

La spate-aud fosnirea unei roclut

Un pas usor abia clcnd pe scAnduri
Iar mAnt subtin i reci mi-acopr ochii
B. Verstunea aceasta se afl in ms. 2261, 139 1 face parte din sub-manuscrisul 136-147, confectionat
de Emmescu din hb.rue pergamentowlii, mal corect din hrtie groas, striat in filigran, de speaa hartiei de coale
umbrate, pe coperta caruia figureaza, oarecum caligrafic, ndul Vonete. El apartine ca scris i cerneal Bucure4tilon
dea cca. 1878 i este un catet, ca de upar, a.5a cum sunt majontatea submanuscriselor, chit ca dup aceea aveau
fie utilizate ca planse pentru vntoarele prefaceri. Cuprinsul acestut submanuscns (cele cateva titlun sunt speaficate)
este urmatorul:
ff. x36
Sonete Pida cidultu]
Parea c'ateaptil s'o cuprind in brat
137
138
Sunt ani la muloc i 'nca multa vor trece
Catad =mea ta in vrenu trecute 'nnoata,
139
Or-care cap ingust un getuu para-t,
140
Sauve qui peut

141

142 [
143

Albumul tau e un salon in care

141 v.] Iubmd in Mina, am pazit tacere

Te chem in somnul meu hpsit de pace

144Ai noptu aburt invlesc subttre [= Venetia]

144. y.

Codrul [M'u], O rmli, ramal la mine

Glarsd [Pila]

145-147
Unele din aceste sonete sunt barate dupa- folostrea lor: fie ca au fost upante, fie

au fost copiate in altc

submanuscnse.

i. Frumos e si te 'ncurct in dula tumicun > Ganchrea mea> Gfinchrea ta in dulct in (sic) povqti

urinate

apor de !trota

1-4. Gandirea mea in !minan innoat (a)

xna incurc de vote 'n dulci rumicun
Citesc scnsori pstrate 'n veche plicun
1-ni Inuatesc pe rand viata toat (b)
NA (a)(b) Amintm, anuntesc ale lus Eminescu : sublimad repetipa fi-fi impune sd o evite, crea ce p face,
pon tino dupd, In forme/e, ce se atesc la etry : versul r devine Intelisi Gandtrea mea In vremun vecht innoata fr dupd
aceea G.m.i. vremi etc.

5-6. Sau din autori cunuto culeg la spicu.ri

Sau prind o musca care sboara mata' ...
TI. S' ascult cum cariul bate tnst
xo. V.1.b.v.a.z. Dbchii;
9. Lasat in Jet* m utt in foc, pe gandun,
12. Ca 'n vis aud fonirea unc rocha > La spate aud f.0
In scandun > In lumea lut petrec cu multe randn,
14 $1 mam etc.
p s.;
13. Un pas uqor alma [clcand] pe scanduri > S' un pas uqor atua
rochti,

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

16

2261, 139

and mintea ta in vremi trecute 'nnoat,

Faci versuri noue dup vechi tipicun
Sau recitesti scnson din roase plicun
amintesti pe rAnd viata toat
Astfel pierdut de volie 'n dulci nimicuri
Din lumea ta nu-i nimeni s te scoat;
Dar si mai bine-i, cAnd afarl-i

SA' stat fumAnd la foc, de sornn s'A picuri

eu astfel ml uit in foc, pe gAnduri

Visez la basmul vechiu al zinei Dchu

10

Simtirea-mi toat' adoarme rAnduri-rAnduri

De-odat'aud fosiurea unei rochii

Un pas usor, abia sunAnd pe scAnduri

Iar mAni subtiri si red mi-acopr' ochu.

C. Versiunea aceasta figureaz1 in prima pagm a manuscrisului cartonat, de Bucuresti, 2279, 1 unde se all multe

din poezille ce tipareste in 5879. Transcns ca o frumoas cahgrafie i Cu o dispozitie grafica, pe care am soco& mteresant s o mentmem (cf. si facsimilial), sufer o serie de modifican ce sunt de fapt ale tipului urmtor (D),
unde se intilnesc i caruia i le-am si repartizat. Centorul poate dealtminten verifica pe concret, aceasta.

2279, 1

CAnd gAndul fAu in vremi trecute 'nnoat

Fad versuri nou6 dupA' vechi tipicuri,
Sau redtesti scrisori din roase plicuri
amintesti pe rAnd viata toat

Astfel pierdut de voie 'n dulci nimicuri

Din lumea ta nu-i nime s'A te scoat
Dar si mai bine-i, cAnd afar-i sloat'l
SA stai fumAnd la foc, de somn s picuri

eu astfel m uit din jet pe gAnduri

Visez la basmul vechiu al zinei
In juru-mi ceata creste rAnduri-rAnduri,

10

De-odatA-aud fosnirea unei rochii,

Un pas usor, abia sunAnd pe scAnduri
Iar m'Axil subtiri i reci mi-acopr
B.

2-53. Incet fosneste poala unei rochu,

Aud un pas, abia sunnd pe scanduri

C.NB. Copia din acest manurcns, poartd pe el aphcap: ultermat e, ce se intellnesc in manuscrisul urmdtor 2260, 238
11011 de fapt ale acelui manuscrts, de aceea s'au fi fruid acolo.

www.dacoromanica.ro

AFARA-I TOAMNA

e".4'.

Leod pige'd

" L'j

St;tfl
,tum,ri

aft 44,..1471.

14:44.4.

7,a&z d

0,44-14

dan;

i}:

Zs,

4, OW'

4
iL

'

"

%edad. a.4
4, 0...4'
kilt! ritO

4'1

q4;,

ef;

&44.41

'

117

411

ete

---,0,4m4e.. 14,-44 -

l'e!tyr3t.144).

tt,,hty

6o44.;

'me 4.1-0s4:"

<1.40.

Jer;',.

4.444vi g3 tlee

bep"'"

snssEr.r.
AFARA-I TOAMNA.
Mss.-ele Academiei Romine
2279, t (16.5 cm X 20.2 cm.)

D. Verstunea aceasta figureazi in submanuscnsul 2260, 221-242 amintn st cu pnlejul Rugclautut unid Doc
anume la fila 238. Este un catet dictando fin coperte, In care poezile sunt transcrise cabgrafic si arum i-am
putea spune, cu destuL4 probabilitate de adevir, submanuscnsul Sarmis. Am ammnt in treacit in ce m'asura aranjamentul acestor poczn pare si fie concertat, ca si cum ne-am afia in fata unui poem unitar. Iati continutul:
si

un crimpeiu din Diana

.
222-228 (+174) Sarmis
Nirvana (= Rugdaunea unut Dac)
229-231
* ***
232
De cite ort iubito [Pesafrupd]
133-234 * ** Si cer un semn mbito [De:piltre]
235
* * In somn adinc, cand lumea 'n mine tace [Sana]
* ***
236
Sunt ani la nufioc, etc. [Sonet]
237
*** Q visuri dulci, etc. [= Sburat-au anii, sonet]
238
* **
Afarl-i
vicol, etc. [Sonet]
239-240 * ** Cu mine zilele-ti adaog,
242-242 * *** Pretil Filosof [incomplet]

ff. 221

Cum s'a ammtit cu prilejul tipului C, majoritatea aplicatillor de acolo apartin acestui tip D, unde au fost
incorporate imediat. Cum insust acest tip sufer1 prefacen
vorbtri

C.

cele cu cemeali violet 11 apropie de forma din Con-

i pentru a distinge intre cele doui straturi am notat in subsol locul unde ele au fost operate.
2/. O ceati mintea-nu prinde rinduri-rinduri, singura aplica/te indoelmcd e aceasta, v. sz, (etaj), care se

!n'U/leste ,rt ea In 2260, dar consderdnd cerneala mat groasd, s'ar putea sa aparpe chiar acestui ms. 2279. E, de alije!,
singura aplicatie 1f:cercad Mi,* cu cresonul, peste care a vena apot ccrneald. Cu scrtttudtne Insd no se ponte afirma.

www.dacoromanica.ro

118

M. EMINESCU

D. 22603 238

Afar-i lama, vicol, frunza 'n[noatal

lar vintul sbate* 'n geamuri [grele
Iar tu citesti scrisori din roase phcuri
intr'un ceas gindesti la viata toati
5

Pierzindu-ti =pul tau cu duld nimicuri

Nu vrei ca nime 'n usa ta s. bat
Dar si mai bine-i, and afar-i sloata
S stai fumind la foc, de somn
eu astfel m uit din jet pe ginduri,

10

Visez la basmul vechiu al zinei Dochii,

In juru-mi ceata creste rinduri-rinduri

De data' aud fosnirea une rochh,

Un moale pas, abia atins de scinduri
lar dou mini subtiri mi-acoplr ochu.

SUNT ANI LA MIJLOC...

Convorbm Lacrare o, XIII, 7, i Octomvrie 1879

Versiunde acestui text, ce sc vor urmari mat departe, climpreuni cu l'amuralle respective, ingiduic si se
spun c.i cel de al dodea sonet era, si sub raportul conceptiet, nu numai sub acela al ordtnei, punctul de Intainirc
al celorlalte doul fete ale tripticului. .37 antro: nora smulge tu din lrrd-nn e una din temek acestui sonet si ea
nu poate fi tzolati de stihul Pat.: versad noud dupd vechr tiptcurr, ce se Intalneste in sonetul anterior. El load, acest
sub, rolul unet mldite, care nu numai a prins rdictni, aici, dar a si comunicat, dtstiland-o, toat seva intimlut sonet.
La rindul lut, sonetul acesta, al doilca, anticipeazi pe urmitorul prm cel mai frutnos, i ccl mai patetic
dintre versurile de mbire: Pe ved pierda/o, vednic adoratd, grav i prelungit acord de violoncel, cu care se inchee
Cum s'a pus, aplrudule acestut mamad:s sunt execulate, unele pe mi. 2279,1 (C). altele pe acut ms. 2260, 238 (D).
Ultrmek aplica/u, ce apropie sane/id (cadenele) de forma din Convorbm sunt cu cerneald viole/i, ele s'au &edil la eta].

i. Cand gandul tau In amintiri innoati (C)> Cand arruntirea In trccut Innoati (C. D,);
2. Faci versun
nou dupi vectu tipicurt (D.) > In pm/In/a Im sbatc*poatea Intdou rntenpona sa :me avine, !docta' indantaneu
cm bate verde/ e, de fapt, neterunnat lar vntul sbate"n geamun
3 Sau recitesu scnsori d.r.p.; (D)
4. si-ti repetezi un cesa 'tata toati (C.) > i intr'un ceas culcgt viata toati (C. D.); 5. Astfel pierzandu-ti vremea
'n dulc, nimicurt (C.) > Astfel picrzindu-ti timpu 'n dulct nirrucurt (D ),
6. Din lumea ta n-su vrea ca si te
scoati . (C. D.), II. In juru-mi etc. (C.). Aplica/a, s'a pus, nu este excites ser aparlie manuscruulut 2279, r
(v. acolo);
15. Un moalc pas, alma sunand pc scinduri ... (C.);
14. lar doui mani s.m.-a.o. (C.).

www.dacoromanica.ro

SUNT ANI LA MIJLOC

119

nu numai cel de al treilea, dar intreg grupul acestor sonete i care stih se intalneite, cu antimpatte, intr'unul
din tiparele acestui al doilea sonet, C. 2259, 323-324.
Aceste constatan duc la concluzia ca. cele trei sonete alctuiesc o unitate, expreste a aceluiaii moment psihologic, a ele pureed din aceeap plasma comuna', in care dementele de detahu erau, dintru inceput, nediferentiate.
Ms. Versmnile acestui sonet se intalnesc in 6 manuscnse principale i unul partial, a cror schema', in orchnea
filiatiei cronologice, este urmatoarea

Al. 22 59, 151, 152 v. 1 o//ave rime)

A2. 2259, 150

A2. 2262, 99

2278, 46 (Clara)
2259, 323-324
2262, 85
2261, 138

2259, 329 f

.....

cca 5872
cc 1876
1876
.

cca 1878

cca 2878

2260, 236

2879

Pnmele indicii ale acestm sonet, p in deosebt cele ce antimpeaz ideea tertetelor, se intalnesc, cum a aratat

Botez, in 2259, 151, &Mite in o singura strofa de opt versuri ceea ce se cheama o ottava rimascnsi la
inceput in versun trohaice de io p 9 plabe p apoi transformate, prin adugirea unui cuvant de o silabi la inceputul versunlor, in endecasilabi iambici Fondul acestei strofe [wave: rima] apare in tertetele sonetuIui1).
Acestei pretmase constatan Ii vom adaugi completanle urmatoare: un brouillon inrudit de z versun, la f. 252v.
tar pe f. 15o v. dem fata in Eta cu ottava rima semnalat de Botez incl una, cu un continut inrudit cu temele
tanguinlor veroruane din 1876, lar in ultimele doul versun relur' aceleap rime Areturd-musd. Scrisa pe fila alba
exdus ca aceasta a doua ottava rima s fie reluarea i perfectionarea celei
din stanga
S speaficam, insa, ca toate aceste prime indicii (2259, 151, 152 y. p 150 v.) apartin, ca setts, ortografie
epocu Poemulm desertdriundor, cca 1872. Cum, pe de aka' parte, unele fluctuatu ale versurilor, p nsui tiparul
ottave: rime sugereaza ideea unei traducen sau macar urmarirea unui model strain, se pune intrebarea daca aceste
prime indict' nu vm din vremea, cand incerca traducerea lui Torquato Tasso de Goethe. De altfel: la pag. 248,
249 V. se intlnesc numele Clara, Clarisse, Clansse Vernetz, Clara Vemont, Clara Bromner, tar pe f. 545 V.
Goethe, Clansse. (Dupa cum laraii s'ar putea amintt ottave-rsmele lut Tasso, din al car' Gersualemme laberata tradusese de curand 51 in metru original Aron Densuilanu, in Convorkm Literare pe 1869 Traducerea lui Heliade

Radulescu, se ine, era in versun albe 2).

Cum transcrierea lui Botez contine unele lectium defectuoase p deoarece, mai cu seami, nu precizena ea' silaba
adiogit la inceputul versunlor se refer numai la primele 5 versun, am preferat, pentru mat multa clantate, transcrierea &somata': in subsol, versunle trohaice, la etat cele prefacute in iambi, pastrand chiar it caracterele tehnice:
distanta p capitalele
Brouillonul din f. 252 V. 1-am aiezat In subsol
Dupa cam am transcns p cea de a doua ottava rima, semnalata de not, de pe f. i5o v.

Al. 2219, III

Tu Nu stii cum a ta apropiere

Tot Sufletul din mine-a linistit
ca lamura de 'mere
Cci Vorba
5

Ochiul tu odor nepretuit

and te tin in brate totul piere
Vecia pentru mine s'[a s]arsit*
rra invat bn miscnd din buze
Si

Limba isvorului sfintit de muse

M. Emmeseu, Poezit, ed. C. Botez, pag. 355-356.
Cf. I. Hehade Itdulescu, Curs hare& de poezre generald, I, 1868, pag. XCVIII Stantele de opt versun se
Gerusalemme kberata a lui
zic octave ce sunt foarte in us intre poetu italteru, Orlando Furioso, al lui Ariosto,
Tasso sunt compuse in octave. In aceste octave sunt cate o sextma de iase versurt cu =de impletite p un &still
cu rima plana ca final.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

IZO

A 2279, 110 V.

Natnte de-a privi in a ta fata'

Orlogm al veciniciei [] adevar !
Senina se scurgei a mea vieat
Un riu aunt de raza unei sari
M afundam in' codru de verdeata
Und' trunchiu la trunchiu se ridicau in cer
Graiu ma 'nvatase-isvorul Aretusa
viata mea o lumini o musa

In ms-ul 2262, 99 cu grafia textelor de Ia.51, cca 1876, se all.' unntoarea ottava rund, inrudit, cum se poate
vedea, cu cele antenoare, t precedind atmosfera sonetelor. (Cf. notita versiunn urmatoare, B.). O denumun As.
Mar tos, pe aceeai I din acelasi timp, o poezie germana*, inca' neidentificat.

A3. 2262, 99

Nu sunti in piept o dulce 'ndutoare

Cand te gandesti cat sufere-al meu pie pt
Cact cat* [eti tu]* de mare el te cerc
blandu-ti glas i ochiul tau cel drept
0 cum [m'A] pierd in jale i 'n t'Acere
Si cum nu pot o vorba sa-ti indrept
D'am'anduror durere mi e mila
Copla mea, iubita mea copla.

B. Intiia versiune a sonetului, nesemnalatik de Bote; se afI in ms. 2278, 46, 1 se poate data cu certitudine
pnn 1876, vecinittile i scnsul fiind contemporane cu Iubita vorberrte (28 Aug. 876 noaptea), Icoand si privaz
toate celelalte ammtne Cu prilejul discutid refentoare la .Atdt de fragedd.

Nu stu cum a ta apropiere

Sufletul din mine-a Imistit

Vorba ta-i ca lamura de mere

Ochml fan odor neprenut
Cnd te tin in brate totul pierc
Lumea pentru mine a pent
O optete lin =Fiad din buze (a)
Lunba blndului isvor de muse
(a) O opteste mis[cind] > O. I m etc. ;
NB. Pe fila rp v. 1 Pricepeam grand d' isvorul Aretuse
In junet[ea] ".
a Pncepind gratul isvorului Aretuse
In tmereta mea aveam o musi.
A2. 4. Un riu de-argmt aunt de raza > U.r.aurit etc.; 7. Isvorul blind sfintit la Aretusa > Isvorului
la Aretug > Si cnt ni 'nvta[se] > Graiu etc.;
8. In* viata mea
> $.v.m. mea etc.
_43 transcrierea provrzorie , de fapt. Caca ceas* de mare etc.
La inceput, versurt ce intrd, modifica/e, in strofd

Dal mutfur-i a amorubn isvor (b)

$1 cinc:1 gAndesc la me-o simt adinc
(b) Da 1 mutl*e > Da mut[u]*-1 etc
cind gindesc la une irni e mili*
Copula mea, rubita mea copa
Versal 6 p urnuitorul eran

$1 cum nu pot o vorbil s indrept

La tine
De-amindoi mie*-mi* e mili
ulterior, peste La une >

www.dacoromanica.ro

SUNT ANI LA MIJLOC

121

Verstunea aceasta si este marele ei mteres

provine din fuziunea terpnelor amintite la A. (Ottava rima
e de fapt un grup de dou, tertine plus doul versuri. Mai mult: variantele versulw 9 arati ambele ritmuri, trohale > iambic, exact ca in tertinele ottavei rima despre care s'a vorbit mai sus). Acestor tertine, le improvizeavi
catrene, al diror motiv reluat, in acelasi wimp, o pagma" mai departe (ff. 48-50), da' o serie de tertme galante
(cf. Postume) la care si Inceputul: .Sopteas incet ca 'n vis la duki cavia/e, i Vorkrea ta nu-t lamurd de mere, etc. anti

c ne aflm in fata unor variatium pe aceeasi temi. Dar Terfinele acestea swat aproape profesia de credinti a unei
aite poetice. In ele se expune, Cu preazari utile, acea diversitate de forme metnce, in can Eminescu Ip transvasa hltrul unc poeme de dragoste, de una o singur esenta:

Ici in tertine suspinnd vedemu'l

Dincolo el ofteazi in gazel
Acelas e dep mereu se schimba"

De tme-i plin, de ttne-mi zice el ...

Alege forme dula din once limba
Acuma-1 vezi imbland crare dreapt
Acum pe-a lui Firdusi cale schimba
ceca ce nc duce, intre altele, la gazelunle pentru Cd1;n, din aceeasi vreme, p pe care le-am reprodus in vol.

I (cf. pag 421-423).

Tot aia cara s amintim p de terpnele din 2259, 220-220 v., (ce se rezerv. Postumelor), unde apare aceeap
magma' a lamurn de nnere, tertme grupate cate dou-dou, ceca ce d o strof de 6 versuri, dirora le lipsesc inch'
dou versun ca s fi dat ottava rima. Aceste tertme sunt, ca ump, dela Berltn, ces. 1873-1874.
Dup cum larsi, tot aim, se cuvm amtntite versunle, Inca: inruclite, din 2262, 67, artile mele, (Shakespeare!
adesea te gdndesc cu jale), ce sunt de fapt ottave rime si se pot situa, la Iasi, cca. 1876; ottavele rime din 117611,
34 v.-36 v., M'at chinsat ateita ca vorbe de sublre, din aceeap vreme si din can am reprodus un crmpetu semnificativ la Te duct. Pentru Clara intimlui vers, se consult cele mai sus spuse.
In concluzie, capitolul acesta e Cu mult mai vast decat apare la prima vedere

B. 2278, 46
opteste-rru[,] Clara{,] tamice cuvinte,

Abia 'ntelese, phne de 'nteles

Intelepciunea-mi toat'o am cules
Din octal mari, din gura ta fierbinte
Nu-mi sfIrma acel frumos eres
C'un inger esti al cerurilor sfinte
Atit de bra.'nd s'ataa de cuminte
Ca s m'adormi* pe veci ai fost trimes

10

Tu nici nu stu c'a ta apropiere

In suflet dor si vis mi-a linistit
Ca moartea mea din gura ta a cere

a sorb in suflet glasul tu mbit

Cci curge lin ca lamura de miere
apoi s mor odat fericit
8. Si s. mngrad > Si ml man& in lume-at fost tnmes > SI ml
1. Sopteste inger triste dula cuwnte,
9. Nu sui [mat cardad stiu lapsus] cum a ta apropiere> Tu Nu stu pel
omon t.1.-a.f.t.> C.s. m'adormi* etc.,
ii. > Cl moartea m.d.g t.as b[eal.*
TO. I.S d.1 v. a linistit,
lapsus] cum a ta apropiere, (cf At. vets I);

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

522

C. Versnmea aceasta se all In 2259, 323-324, pe file razlete, strinse pare-se intr'un submanuscns maculator.
Strofa lntia, incercat 51 in 2262, 85, se inregistread in subsol. Versiunea aceasta, precum se poate observa, pleacal
din versiunea anterioad, din B. (Clara) 51 anticipead cu versul din urma al strofei a doua Pe veci pterduto, veanic
adoratrif, pe cel de al tralea sonet al aclului, in carc versul acesta e final. (Pentni cronologia acestm vers cf. sonetul
urmtor). S'ar zice c in momentul versiutut acesteia, (cca. 1878, Bucure56), acest sonet tinea loc de dou.

Interesant de rettnut: in capul filei 323 strofa prima, o incearca intani intr'o forma mai apropiad de versiunea urmatoare din D. Dar dupa trei versun o patise5te (cf. subsol). Tot sus in stinga ctiva W, probabil ai numelui de Wertitcke 1), din care traduce, dolia pagini mal departe.

C. 22)-93 323-324
Sunt ani la rnijloc i 'neal multi vor trece

Ci tu ami in suflet nesclumbaa

Cci once noapte 'n vis mi te araa
Cu din man si dulci cu minl rece
Oh n'oiu atta in viata-mi nici odat
Frumsetea ta ce on ce gAnd intrece
In amintire-ti pururi vom petrece
Pe veci pierduto, vecmic adoraa

Te-apropie, l-a ta apropiere

M cuprindea un farmec bilis&

lo

Priveam la tine lung si in acere

SA sorb in suflet glasul au
Cci dulce e ca lamura de m'ere
S'apoi s mor odaa fencit
D.E. La putin timp, poate chiar in aceea51 71, cu acelap scris, cateva pagint mat departe, sonetul e relua,t,
in acelav submanuscris-maculator, 2259, 329 51 prime5te numeroase aphcani simultane

Aceast versiune D. trece in versiunea E. a catetului de Sonete (submanuscris in zz6r), a carta descriere s'a
1) Cf. Augustin Z. N. Pop, Din Eminescu necunoscut (o traducere dupa Wernicke etc.), Cerniun, 1942

1-3. Pe aceeafi fila, in capul paginei, ateste 3 versan mai aproape de teparul tirmdtor, D pe care le prirdsefte
Sunt am la muloc t 'nca multi s'or stmge (a)
Dm ceasul tnst in care ne
ma un sunet n'a poma dm hri-mi (b)
(a)

> S.a.1 m.5.'n. multi vor trece;

(b)

i d[m]

>

ma un etc.

2262, Sy
Identice in 2262, 8f, ande figureazri aceast angurd strofil, pe o fild mal vecbe, ca strofe din Dtamantul Nordului
etc. Singura deoselnre in v. 2 : Ci tu r. in sufiet nemutqat.1]*> C.t.r.i.s. neschunbati.

22761,178 V.
In pagan de campee, re/mute p fumas transcrue, din 2270, 78 v. (cca 1878, Bucureftt), acate 3 versurt, Cu
aspect de tertet, ecou din B p poate p din A.
Sopte5te-mi draga numat* dula cuvinte (c)
Abia 'ntelese phne de 'nteles
Cand ma pnve5ti ce ochml tau cuminte
(t) numai* sau musa*?

www.dacoromanica.ro

SUNT ANI LA. MI JLOC

123

facut la capitolul anterior. De aceea cornassam cele dou verstuni ultima (E) trecand la cta; y D., precedent4,
in subsol. Pentru a distinge vanantele am notat in subsol provementa lor.
ma, inststm oare, asupra caracterului mutar al catetului de Soneto, toate vanapum pe acecay unica tema
vcromara

L.

2261, 138
D 2219, 329

Sunt am la mijloc i 'nci mu1i vor trece

Din ceasul sfnt in care ne 'ntlnirAm
Dar i azt gndcsc cum ne zArtrm
Odor cu ocha man i m'ira rece

azi te mg: cuvintc dula inspiri-mi

lubitil ochi asupra mea se plece

In amintirea-ti las-m'a petrecc
cnturi nota smulge tu din bel-mi

Ah undc esti? L'a ta apropicre

SI m cupnnd' un farmec linisttt
S te privesc uimit si in t'Acere
S sorb in suflet glasul tAu tuba
Cci dulce e ca lamura de mIerc

apoi sit mor ... dar nu nefencit

F. Versiunea aceasta se afl in 2260, 236 y face parte din ciclul Sarnnr, despre care s'a vorbit la capitolul
anterior. Transcrisi caligrafic, ea se apropie cel mai mult de textul definittv Cunoase par senmele citatiet, insemnate,
parva', co creionul rosu, la una din revizutti, l'ara a putea spune daca inamte, sau dupa transcrierea pentru Convorbrm.

F. 2260, 236
Sunt ani la mqloc i 'ne multi vor trece
Din ceasul sfnt, in care ne 'ntilnir'm,
tot mereu gndesc cum ne iubirm,
Mmune cu ochi mari si mn rece 1
D-E. NB. Pentru prIntele Ira versan, cetttorul s se raporte ,ri la cele zndicate In subsolul hpaira antemor (D),
ande, spuneam, sunt antIctpate.

2. Din ceasu 'n care noi ne intilnirm > Din ceasu[I] dulce 'n care n.i > D. ceasu[1] sfint Rin care ne i. (D);

3. Dar> Da a p > 5i

az,

gndesc cum ne mbirm (D) > Darl p azi gandesc cum ne iubuim (D C),

4 CoPil Cu ocho man si mana rece (D) > Coptl ca ocho man, co mana rece (E); 5. Si azi te rog imagini *
dulc, inspia-mt > 5i azt te rog cuvinte dulc, inspira-mi> S.a.t.r.c. alese 'nspirl-mi (D);
6. Cum* > Cci frumusetea-ti once gnd intrece > Si azi mbirea-mi once cult* > S.a. mbirea mea o calme 'ntrece (D) > 1 971 amoru-nu
on-ce cult intrece > Si ocho [di] asupra mea se plece (E);
7. I a.-ti
petrece (D);
8. S.c.n.s t din
(D), 9 Te-apropie t l'a ta apropiere > Parc te va'd* . . Pa ta apropiere > Ah 1 unde epi 1 l'a ta aptomere (D),
ro. Sal m1 cuprmda 'n farmec hnistit (D);
S.s i.s glasul tau de mberel > S.s.i.s g.t. mbit (D);
13. Cci curge lin, ca lamura de /mere > Cact dulce e ca lamura de mterc (D),
14. S'apoi si mor ... odat.
ferien (D. E.)

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

124

0 vino iar 1 Cuvintc dula inspira-mi

Pnvirea ta asupra mea se plece

Sub raza ei m*A las a petrece

canturi nouk smulge tu din lir-mi

Tu ilia nu tn, a ta apropiere

Cum sufletul de-adnc Il linitete

10

Ca rskirea stelei in

tAcere

lar cind te Vid zimbind copilArete

Se stinge-atunci o viat de durere;
Privirea-mi arde, mima imi crwc.

CAND INSUSI GLASUL...

Convorbiri Literate, XIII, 7, i Octomvrie 1879

Este, cum s'a spus in notna Indiului din ele, sonetul care a obsedat, cel mai mult, pnn muzicalitatea lui,
zuma Mitei Kremnitz, care 1-a tradus, pare-se, In doul rindun, Indio dupl ultima versmne cunoscuti In manuscris, confrantad dupi aceea Cu textul din Convorbirl (cf. capitolul Afard-i loamnd
Calitatea lind a acestui sonet, ca si a tuturor stihunlor pasionale ale lui Eminescu, amintete distinct= ce
Torquato Tasso firm Intre atributele poeziei epice i cea lind. Nici dulccata ntmului, nici alegerea cuvintelor,
ruci vagul sau stdlucirea elocutiurui sau alte figun nu i se pima a constitui propnul poeziei lince ma la soavol, la venusd, e per cosi dirla la amerud de concetti, dalle quale conditioru dependono poi quell'altre. E si
vede in loro un non s che ch ridente, di fiorito e di Lascivo, che nell'Heroico, 6 disconvenevole & 6 naturale
nel Lirico
Ms. Ceind Insu,si glasul..

se afl in urndtoarele manuscrise, orinduite in ordinea flliaiei

care le mstifid explicatale respective, ale fleas' ui tip in parte:
2281, 68
cca 1875-1876
2289, 68
2283, 48
2268, 12
2268, 11 y.

2268, 29-30 (tertetele)

t

2260, 19
2261, 143

II. 2260, 235

. .

cronologiei, pe

cca 1876-1877

1878

1879

F. NB. Semnele citapei, ate sunt, ultermare, ca croon rapt.

6. Si ochii tal asupra mea se piece;
r4. P.-m.a.
> P.-m. a., i. 1mi etc.
1) 1J:scow del Signor Tor quato Tasso, Dell'Arte poettca... in Venetia, 1587, pag. 3! sq. Si tot acolo, dupi ce citead

un vera de o mare sobrietate din Virgiliu, pe tema frumusetu Didonei (forma pulchernma Dtdo), acest exemplu
de cunt or fi procedat Petrarca: Ma se questa... medcsima bellezza havesse a descrivere il Petrasca come Linco,
non si contenterebbe gi di questa punta di concetti, ma direbbe che la terra le nde d'intomo, che si gloria d'esser
tocca da suoi piedi, che l'herbe, e i fion desiderano d'esser calcau da lei, che'l Cielo percoso da suoi raggi s'infiamma d'honestade, che si rallegra d'esser fatto sereno da gli occhi suoi, che'l Sole si specchia nel suo volto non
trovando altrove paragone & inviterebbe insieme amore. Che stesse insieme a contemplare la sua gloria.

www.dacoromanica.ro

CAND INSUSI GLASUL

125

A. Intaia versiune a sonetulin, nesemnalati la Botez, figureaza in ms. 2281, 68 si pare sa apartie, judecand
dupi scns, cerneali, caiet i vecintati, anilor 1875-76, situad cum e intre poeme, ce alcauesc, s'ar zice, tot
un ciclu veronian, intretesut cu irmoase i alte motive erotocritene (cf. capitolul Pavor/ea Codrultd). Pentru cine
urmareste evolutia unui motiv, versiunea aceasta va interesa tocmai prin aspectul ei diluat. E ca adevarat o
Intile etapa. Indiam titlunle acestui ciclu, precedate, ca in original, de semnul * **,

folosit

in mod

curent de poet:
ff.

66 v.-67 v. *** In ochii mei nimica de azi nu are pret

68
*** Cand de-osteneala
[= and fnsufi glasul]
69
Inger ca pr galban2)
70
*** Cantee vechiu de lume
*** Dee-mi moartea-al el plhar
71
72

7;
74

Sonet. Iubind in
Sonet. Gandind la tine...
Sonet satiric. Piscati-ti este mana ta de streche [=antr-Ureche]

A. 2281, GS
CAnd de-osteneal geana-abia se tine
A mele gAnduri te 'nsotesc ca sclavii

prins de setea unei dulci evlavii

Drumet se face sufletul din mine
5

lo

Si cum prin friguri aiuresc bolnavii

Pin intuneric te privesc pe tine
S'a tale lacrimi de iimbiri Is pline
CAci ca un inger tnst i blondasA vii
Si mAna-ntind sA simt clac' adevAru-i
CA tu te-arAti iubitA dulce &O.
CA eu te vAd cum te vAd ochi-oricArui

Tu artare blAnd luminat

Tu noptii negre frumuset-i dArui
RApindu[-i] minii mele odihna toat.
B. Aceast versiune se afla in ms 2289, 68, micul carnetel cartonat, de Ias1, despre care a mai fost vorba Cu
prilejul cronologiei poezhlor O M'inri:, Pe aceea,n ultaoard, Petrt-Notae. Despre aceasta vresiune Botez noteaza: sonetul nu e terminat, are numai un tertet i acela apartine sonetului Ortate stele . . ., ceea ce d o imagine eronad
a situatiei. Cum se poate vedea din transcnerea de mat los sonetul e tern-unat, are amandoua tertetele, pe can mai

tarziti le va detasa de aici si le va utiliza in sonetul Orrcdte stele. Consequent principmlui du de a subordona
totul textului definitiv (din Convorbiri) 1. de a lasa de o parte once npare si once versun ce nu consuna ca acelea
ale textuhu defiruttv, Botez e adus sal spuna. (cu oarecare dreptate, din punctul siu de vedere) c sonetul in versiunea aceasta nu e terminat, intelegnd c.1 tertetele apartin altui sonet. De fapt el spune: un tertet, cnd ainfindoui sunt din Oncrite stele.

2) Acelasi umos, aminut la capitolul Dowita (vol I, pag. 395), de asa dat transpus in alexandrim.
8. $t ca un vis frumos i blond asA vii > Cae, ca un vis f. s.b. a v., 14. Itpindu-mi minoi etc.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

526

In realitate : In acest moment al genezei, sonetul and insusi glasul ... are aceastil inftilifare 1i ea va fi pi:strata' fl in
cele cloud tipuri urmdtoare (C. si D.), aia car el se cuvine Inrostrat ca atare, char dace, ne-am afla In faits unes contamsncirr
cte sonetul Oricfite stele (care la vremea aceasta poate eh' nu e ma schstat). Implicapile de teme, altoiunle necurmate st

imprumutunle de versum, dela o versiune la alta, sunt legue elementare ale creapei emmesciene st tot ce le ilustreaz

are indreptiprea s fie nu numai semnalat, dar o reintegras In fizionomia Ito originar 1)

B. 224, 68
Chiar somnul meu incepe s te 'nvoace
Cuprins de focul unei dulci evlavn
Din neguri albe oare tu cAta-vei
Asupra mea cu marii ochi, noroace !

A mele gnduri te 'mpresor ca sclavu

fAr.' viat ei incep s joace
Rsai din umbra somnului incoace

O inger trist

cu pasul rar ... asa

Visez c mort eu sunt

In pragul portii

AsteaptA cei ce vor s. m ingroape,

Aud cntAn si vAd lumini de tortii

10

0 vino ! ... mai aproape, mai aproape

SA simt plutmd alAturi geninl mortii
Cu umezi ochi sub grele, dulci pleoape
C.D.E. Aceste versium (E priveste numai tertetele) figureazi in 2268, 12 (C), 2268, 11 V. (D) 0 2268, 29-30
(E.) Sense la putm vreme dupl precedentul, ele prezmt mteresantul caz al luptei pentru degajarea tertetelor
apropierea lor de forma defuottv (ceea ce se reahzei>4 in E), cu tot acel flux si reflux de forme, caci dupi ce in
C, se deprtase, In D. revine la tertetele din B, asa zise, ale sonetulto Oriciite stele. De altrionten, facsimilele aLitu-

rate ofer centorulto putmta s urrnreasca toate vanatule acestei curbe Si se noteze c in C. tertetele au mat
fost scrise data', in josul pagines inamte de a trece la transcrierea habituali, de pe fila alb:A, din stinga. Jocul crewnului rosu u incadrarea tertetelor in D arati ca' Errunescu lucra cu toate manuscrisele deodat deschise in fati,
cnd proceda la elaborarea unei forme ultime.

3. Din negun albe oare aprea-vet;

4. Cu ocho [tal] cei dulci si man, noroace I;
8 0 inger trust.
9. Vnez cl am munt ... In pragut portn,
asa Ira,
14.
moart[elel > Cum lin sdrut
pleoape > Cu umezi chi sub grele, man pleoape.

Intmennd

1) Ca o dovadd el problema contaminant cu votorul sonet Orstiite stele e mat cotoplicat, ma din aceeasi vreme

cu B doua catrene, neconturate definitiv, ale caror note se vor comunica tertetelor folosite in B.

2283, 48
Cnd adorn-11nd vow fi asupra moo' (a)
Gaud suglotnd vow auzt 'mprejur
Amica sau rude
Preott btrni aprind in tuni-mi tortu
Atuncea
st tu
rsai o umbrIt 'n pragul portu
Tu ce 'mblAnzist
aspnmea sortn

MA-1 insop st tu cumva la groapa

(a) Cand voiu zc s'om fi asupra mono.

www.dacoromanica.ro

CAND INSUSI GLASUL

127

Ca timp, aceste vermin sunt cu aproximatie dela Iasi, cca 1876-1877. De retinut, pentru vremea poemelor
veroniane, dela Iasi, versul 3 din C : 0 al Mu su fiel, Anna, indurd-vei.
SA mai specificam: aplicatide versului 2 din C. s'au trecut in D. pentruc sunt acute in vederea aceluia, iar aceea

din v. ix e cu cemealA neagr i grapbia tertetelor din 2277, 46 unde

apare aceeasi imagine a luceafrului,

pe aceeasi paging cu sonetul Trecut-au ants (la noi A.).

RAsai din nou pe bolta cea albastr (a)

pe veci luceafr blnd* de sean
Pe-a lumii mn o stea de dimineat
Un indreptar la mntuirea noastr

Tu fi lar[si] gindirilor si par

Viata vis i visul o viat.
(a) R d n pe marea* lindesc. * > R d n.pe b. etc.

2268, 12

Te chem in somnul meu lipsit de pace

Cuprms de focul unei dula
0 al tti suflet, Anna, indur-vei
Au [tul din visuri chipu-ti vei disface[?1
A mele gndun te 'mpresor ca sclavii
Si in speranti deserte glasu-mi tace
Rsai din umbra somnului incoace
Te vAd venind
ca ingern asa
Suflet amor sp.erantsi viat
Frumsete tu, ce gandu-mi n'o incape
Luceafr serii, stea de dinuneat

10

0 vino mai aproape, mai aproape

Inclin fata ta pe moarta*-mi fat
m srut inger, pe pleoape
2268, II V.

Te chem in somnul rneu lipsit de pace

Sunt dus de-avntul unei dula evlavii .
Oare-ai ti oclu iubito arlta-vei
desface [11
Au tu din neguri chipul
Ah te iubesc divino ! ca si sclavii
De-amor, sfioas gura-mi pururi tace
Si numa 'n somn cuteaz s te 'nvoace
atuna rsai, ca ingerii asa vil
C.

I I.

D. 8

Luceafr noptu, s. d. d. ;
S'atunci sosesti, ca etc ; 9 Visez c am murit In pragul porpi;

www.dacoromanica.ro

. .

M. EMINESCU

28

,.

:.

....., 4

ep: ,_d-,

..,

,...2.,

...r.,.....,-,..

.,!.. ,,,.;:.:...........,
.- - .

6 #4;.':'4 .74:4/

.5

'A ; ..4.11..".

ii.t,J.',
. V.

...

,I

'

...

.....41 64.., - .1

E.&

,...,i' ,,,,,...,'

:-

M.A.

-4,.....\,
r" ..

Ia. r,

/ .,.

0 .5

' '' r- ...-- ,'',,.

,,v.

Y.:

*-4-, ,..?,1

'rr

' :d

'. ..7i. ... a-r!'

..1

..,......,

. ---7

..;

' l..,,...t: '40'

'.4' r,.

l.;,..4..,

- , ,i',,....":. .-4

o,

....._:..1 .: t4;c."
.

:,-,...

1,,s1..Xpres

,./e- i- .
e.., -7

-::-/--'

-.

rasse:4.
""\?1.14.

7!
.

ea

2268,1/ V. (16.5 cm. x 20 cm.)

/':

,. 2-1
t!

In

t.

-it

''..

P4-; 7'''''''''''A;

.-

iis:;

--

..r

SI

... r. e't.

A_S.7
'

.
,

.-

CAND INSUSI GLASUL

Manuscnsele Academic, Romne

fe_,
'

t'

2268,12 (16.5 OM X 20 CM )

Parc' am murit ... de vAd in pragul porth

C'asteapt cei ce vor s'a." ml ingroape
Aud cantari, zresc lumini de tortu

Ah! vino mai aproape, mai aproape

S simt plutind alaturi geniul mortu
Cu umezi ochi sub grele, lungi pleoape.
E. Conpne, cum s'a spus, numat teietele; ce figureazi in 2268, 29-30. In locul comassni, folosim transcrierea integrall, pe etape, ce se urmeazi, imechat, una dupii alta (e singurul mod de a respecta altemarea versunlor)
si precedndu-le de urmitoarele detain:
r e incadrat in chenar; pentru terterul a II-lea e lAsat loc i versul ulttm figurearl la locul silt;
14 Cu ()chit man sub lungile-i
lo. Asteapt cet ce etc ;
ti Aud cintn st yid lumint de torpt .,
pleoape> C.o.m.s. grelele-1 pleoape
NB Teste/ele au fast had: incereate pe f. 12 de unde au fart transferate pe filet din !Mum, in ir y.

Visez CA am munt In pragul porpt

Asteapt cet, ce vor si mi ingroape

Aud antn, st yid lumuu de torpt

0 vino inc'odat mat aproape

Ca tine fie inger blind al morpt (a)
DA-mi sirutrt pe frunte, pe pleoape
(a) Ca tine fie inger al > C.t.f.i.b. etc.

www.dacoromanica.ro

CAND INSUSI GLASUL

129

2 urmeaz1 imediat pe aceea3i pagin;

3 SI se retie a In tertetele acestea apare intdra oard versul final de tinguire adAncl, nu numat al sonetului
acestuia, dar al adului Intreg: Pe ved pierda/o, vecim, adorato I Acest vers care se va aria, cum s'a vzut, in versiunea C. a sonetului anterior, este un vers de Ia3i, notat intAta oarl, molat, in 2283, 104 v.: Pe yea pierduto !
vecmsc adorato I

E. 2268, 29-30 (terfetele)

ItAsai din umbra vremilor incoace
Frumoas zi, pe care-am destmerdat-o
Pierdute vis, pierdutule noroace

Pe veci pierduto, vecinic adorato

2

Copila mea, ce-atAt am desmierdat-o (a)

Risai din umbra vremilor incoace

Vol brate dula de ce nu ml mat tineti

Tu cap frumos 3i blond cu ochu
A tineretu stek o tu, noroace
Pe yeci pierduto, yea.= adorato I
(a) Copila mea, ce mult > C.m.ce-atAt ctc.

30 0 brate dula de mult nu ml mai tinep

De mult te-ai dus nespusule* noroace
Iubita mea, ce-atit am desmierdat-o

Ah inc' odat' Cu chi' tit cei vineti

Rsai din umbra vrermlor incoace
Pe veci pierdut-o, pururi adorato (b)
(b) pierdut-o
pu/in liras Jos :
i

Cu ochii ai cei marl si dula noroace

2 Cu ochit t'Al cei mari, frumo3i, noroace

F.G. Aceste dota tipuri apartin Bucure3tilor, cca 1878, 31 se afl in manuscrisele: 2260, 19 (F) i 2261, 143
(G). Cum distanta intre ele e mum* cum F. trece aproape neschunbat in G., Il subordonAm tipului mal nou, G,
comasskid variantele in un smgur subsol (pe v. filet co F., notat cu creionul: strada Lucact, no. 38).
F. e setts pe o fila brouillonati, ()biennial, iar G. face parte din submanuscrisul Sonete, a can't descriere s'a
fAcut cu prilejul primului sonet. G. poara pe el aplicatu cu cemeaa i creion, operate ceva mai tArztu 31 din cart
numai unele au trecut in tipul urirator. Pentru aceasta 31 mat ales pentrucA intre aceste aplicatu 31 H. este oarecare
ristunp de evolutie plstarn toate atallcatule acestut tip G.
G. 2261, 143
F. 2260, 19

Te chem in somnul meu lipsit de pace

RApit de cintul unei duki evlavii
A mea durere scumpo alina-vei
Din neguri red plutind te vei disface?
2. Cuprms de-avintul unet dula evlavii F G :

3. Oare-al au suflet scumpo indura-vei F. G,;

4 Au tu din negurt chtpul tt-t desface > Au tu din neguri umbra ti-1 desface[ ?] F.> A.t.d.n. clupul

disface 'A G.;

9

www.dacoromanica.ro

130

M. EMINESCIP

Singurtatea mea [tu] oare 'nsenina-vei

Cu ochii t.i cei mari i tristi, noroace?
Rsai din umbra vremilor incoace
Ca s." te vAd venind

10

I ca 'n vis asa vii

0 vino mai aproape, mai aproape

Te pleac iar zimbind peste-a mea fata
ta mbire mAnglind arat-o
Cu gura ta m'atinge pe pleoape
S simt un ceas trecuta mea viat:
Pe veci pierduto, vecinic adorato !

H. Aceast. versiune, foarte apropiati de textul definitiv, (striguri strofa I-a mai intirzie), figureazi In 2260
235, si face parte din submanuscrisul Sarmis, a cirui descnere s'a &cut mai Inamte.

H. 2260, 231

In somn adnc, cnd lumea 'n mine tace

M 'ngn cintul unei dulci evlavii -Atunci te chem, au glasu-mi asculta-vei?
Din neguri rem plutind te ve! desface?
5

Puterea noptii band insenin-vei

Cu ochn mari i purttori de pace?
ksai din umbra vremilor incoace
Ca s te Viid verund ca 'n vis ash

Cob= incet
10

aproape, mai aproape,

Te plead lar zimbind peste-a mea fat.,
A ta mbire c'un suspin arat-o

Cu geana ta m'atinge pe pleoape,

SA' simt fiorii strAngern in brat
Pe veci pierduto, vecInic adorato !

5. 51 neagra noapte oare 'nseruna-vei F > 51 neagra-mi noapte oare 'nsemna-vei > 51 noapte[a] mea duios inset-mavei > 51 n.m.frurnos insemna-vei G. [forma eta./ cu croon]; 6. C o.t.c m4. dula n. F.> C.o.t.c.m.s. dulci noroace ? G.;

7. Rsai din umbra somnulm incoace F.:

8. Cia ca un 'mger tust si blond asa vu. F.> Si yid cum vu, u.;
inger trist asa vu G.;
so. 51 pleac fata ta peste-a mea fati. > Te pleaci lar zimbind peste-a mea fati F.;
it. 5'a ta mbire tu din nou arar-o F.> 5' a ta mbire murmurind arat-o G. [f. etaj. cram]; 13. Si gust un cesa
trecuta mea viati F.G.,
14 P v.p , v adorato F.
R. - I. I.s.a.,c. totu 'n mine tace, 2. Porneste cintul u d.e. ; 9 Piseste lin . . . aproape, mal aproape.

www.dacoromanica.ro

FREAMXT DE CODRU

131

FREAM..T DE CODRU
Convorbin Literare, XIII, 7,i Octomvrie 1879
In timp ce, pentru multe din rnguinle i chemrde de dragoste, ce plecau din Bucurestt t s'au bpi.= in vremea aceasta in Convorbiri Literare, prototipunle apartm, precum s'a vizut, virstei Iasilor Freamdt de codru ate
toate atnbutele une poezu scrisi la Bucuresti. O astfel de temi, ca aceea a imnului inchmat piduru, aproape cl se
impunea dela sine, mat mult ca oncand trudrucului muncitor Cu aua la Timpul, cum defineste N Iorga viata
lipsit de bucurn pe care o ducea Poetul in CapitaLi. Din nou pdurea deala Strettu Il chiami, adiugia in legituri
chiar cu aceasti poeme, st ea intreabi de q Sora viselor noastre de vari 1).i mat pe larg, tot N. Iorga cu cativa ani
mat inainte. La marele linc, care era el de mult acum, pdurea, cu ale et psn, cucul, nuerla, presunle, cu teml
st cu izvorul, ea cea vestuc tnr, ce lucrun pentru totdeauna pierdute, ramase tot mar mult in zarea deintreab de cunoscuta criasi cu parul moale 2).
Urmrirea celor cloui veraunt, reproduse mat jos, ofer un mteresant examen cercettorultu. El ar putea, poate,
inlesru insist datarea acestei poezn, al cirei prim upar, cum se poate vedes, e foarte departe de a fi al until poem
de dragoste Si pentru da se inscrie in cercul acelorast dtstmctu, tad', clintr'o prima cercetare despre poezia naturn
la Erninescu i Lenau, citeva rindun, in legaturi Cu cluar aceast poem ce clunpreuni. cu Revedere, singurele, erau
partat I

gsite in sptritul poetulut german. Freamdt de codru nu-i aceea ce ne-am putea astepta dupi tidu. melancolia
ce ne cuprinde la freamtul until codru in apropierea toamnei, a e un pnlet pentru poet, de a face natura si

la parte la durerea mor fenart pierdute pentru acesta Asa sunt mai toate poezule de natur ale lui Lenau,
pe cnd Freamdt de codru a lui Emmescu este o exceptie. In toate celelalte poezu ale sale ca: Fdt Frumos
Lacul, Sahra I, Satira IV, Sara pe deal etc . unde descue natura, el gseste un element luustitorm 3).

Cu rezerva, poate, c in Freamdt de codru natura nu e de fel grata sumbrului Trophomus, Freamdt de
codru antictpeazi mal curand, pastelunle lut Cosbuc.
Ms. Freamdt de codru figureazi in urmitoarele manuscrise, cu forme autonome sau fragmentare

2283, 49-50
2279, 66-69

cca. 1877-1878
1879

2277, 47

2279, 6z-65
despre care Botez nota o se giseste in patru manuscnse, cam din aceeasi vreme li in ructunul din ele poezia nu e
intreag. Unele cuprind strofe la care poetul a renuntat ceca ce, cum se va vedea, nu corespunde adevrului,
nici chiar dadi admitem norma ce-ml alesese Botez, de a se cilium numai de uparul textului defiruuv, din Convorbiri. Ttpul B. cuprinde cu 3 strofe mai mult peste cele 8 ale textulut definitiv, asa cum se intalnesc in forma
si ordinea lor din urmi.
A. Versiunea aceasta figureaz in 2283, 49-50, intr'un cater de Iasi st desi scnsul i cerneala violet ar pleda
pentru acea epoci, n'ar fi exdus si fie si ceva mat time, cluar din Bucuresti Ce este sigur, mi cluar mai prep:3s,
este caracterul autonom al acestet vermin'. In forma aceasta, Freamdt de codru este aproape o aka' poem; construit
pe un plan diferit caracterul bucolic primeaz, tar cel subiectiv care hotrste caracterul versturui din B (cleci
si a textultu definmv) se reduce doar la versurde. Viola tinas/re! e 'ncilntatti lar a ta Intunecatd De altminten
trecerea dela finalul acesta la finalul textului definitiv oferi multe sugestit comentatorului

A. 2283, 49JO
Treskind scntee lacul
*1 se leaginA in soare

Eu pin arbon rra vom pierde

ascult in iarbI verde
Ce mi-o spune la rIcoare

Pitpalacul
N. Iorga, Eminescu In p din cea mat noud eihne, 1940, pag zo.
N. Iorga, Islam hteraturn romdnepi contemporane, 1934, I, pag. 278
Ionescu Ralcu-Rion, Eminescu p Lenoir in Scriert hterare, Iasi, 1895, pag 34-35.
V.

3. Eu in codru mi voiu pierde,

9*

www.dacoromanica.ro

132

10

M. EMINESCU

Cum pe sus vuieste vantul

Toate varfurile 'nclin
Frunza bate, apa sun
Si cu ele impreun
Privesc bolta cea senin
pmntul.

Norii 'n ceruri sunt pe cale *

Merg mereu, tot merg aiurea
15

lar pe vi oite 'n turme

Pierd in luna a lor urme
Sau incunjur pdurea
Pe la poale

20

Din isvoare si pe garle

Apa sun soinnoroas
Unde soarele ptrunde
Pintre frunze a ei unde
Ea in valuri sperioase
Se asvarle

25

Si al mierlei dulce suer

Imple codrul de viat

La desis si la rkoare
80

35

Plange lin privighetoare

Iar din dealuri cu verdeat
Sun fluer
Cucul cantal, mii [de] presuri
Cine stie s le-asculte
Aripate mandre neamuri
Ciripesc pitite 'n ramuri
Si vorbesc cu-asa de multe
Intelesuri

o aplica/te ulterioard cu creron ropi, ce pne, ca timp de ms. 2279, inlocioefte pe Prtvesc prin Ride;
15. Pe pimant vid> P p. les* ['t'u sar*] mil d.t ;
14. Unde merg, dar* merg alinea;
16. Pierd in codn
20. Apa curge somnoroas;
a lor urme;
20 Unde soarele ptrunde
asz3. Iari soarele ptrunde
l'unte frunze peste unde
nutre frunze a lor unde
linde 'n valun spermase
Curg*
33 Anpatele lor neamuri;
31. Cucul, nuerle, vrbu, presun,
35. Si vorbesc astfel cu multe,

dupd v. 36" urma :trola fina/din forma : Ce mal vrel si tu pral cringun (cf. v. 43+, salud), poezta anea ala
dar, la inceput, 7 strofe ; foarte curdnd schtleazd o strofd de trarrzme,peirdsitd dupd tres incercdrs p netrecutcl de pronele versar,.
Este dela sine N'eles cd in reconstrtuirea acestor 3 stadu, p mas ales in ordinea lor, mira' un dunte de tncertitudine

i 'n aceast vesehe

z In aceast veselie(b)
30 In aceast. veselte
Numat eu truesc in sine-mi (a)
Numat eu Cu ocluul rece
Stng (c)
Ci
(a) N e. gndesc in sine-mt
(b) t 'n aceast veselte;
(e) Numat eu sunt trat in sine-ml
dupd care redacteazd strofa (dela eta3) 37-42, penultuna, pe fila allid din sidnga

www.dacoromanica.ro

FREAMAT DE CODRU

133

La stejar am spus: Stejare

Unul cu-altul hai s tinem I
Dar stejarul trist rspunde:
Mergi in lume ori i unde
Las' asa ca s rmnem

40

Lumea-i mare.

Ce mai vrei si tu prin crnguri

Si cu noi te prinzi tovars
Viata noastr e 'ncntat
Iar a ta intunecad.
De-unde vii te 'ntoarce larsi
S fim singun

45

B. Vetsiunea aceasta, numrind trei strofe mat mult ca textul defitutiv (al Convarbirslar) se afl in ms. 2279,
69-69 (cca. 1879), in caietul legat, de Bucuresti, in care se a& i cele doui mai recente versturu din Atdt de frasedd. De altmmten, in ambele poezii, cemeala, un violet splicit, e aceeasi, grafia dm acelasi tirnp, cca. 1879. Citeva
pagini mai inamte (deci 2279, 62-65) poezia e incercati, citeva strofe cu creionul si una, Tetul vecku un ram
etc.), (f. 64), Cu aceeasi cerneali, Cu care transcrie, imechat, intreaga poezie. Acest brouillon il trecem la subsol
ca i brouillonul unei strofe i jumitate, ce figureazi in 2277, 47 (cca. 1878), din vremea Ode; in metru antic.
S specificam: dup ce a fost transcns in intregune, textul ultun poarti aplicatu cu creion negra i rosu, dupi
care a procedat la bararea celor trei strofe in plus, operat, pare-se, in doui etape
Pentru greutiple ce inchide i pentru desbaterea ce poate favonza, aliturim facsimilul strofet Tend vechtu de
pc f. 64 ce, pe buni dreptate, poate fi trecuti in rindul strofelor blestemate sau acelor cruces eminescianae,
pentru a folosi metafora consactati de critica de texte shakespeareani.
Se atrage atenpa c strofei acesteia, in care de multe on aplicatule sunt suprapuse i intretesute, t-am aplicat
in transcnerea noastr procedeul dequatruplim, cum 1-am mai folosit si in volumul I. Transcnerea arati ci strofa

a crescut pe etape, pirisite in drum, pima st-a stabilit tiparul.

Cetttorul care tine si venfice rlificultittle acestea e rugat s ceteasci pe indelete strofa asa cum apare, apcu si o

disece, conducandu-se de graficul nmelor (a bccb a) si dupi aceea si confrunte rezultatul cu acela al lectiurulor noastre, obpnute prin dequatruplare.

B. 2279, 66-69

Tresnnd scintee lacul

Si [se] leagn in soare
Eu privindu-1 din pdure
Las aleanul s m fure
ascult de la rcoare

Pitpalacul.

A.

37. $1> La stejan spusem atunce > La stejan spusetu cu bine; 39. Dar stejarul trist rispunde: > D.s. lin
> Las' asa ca > Cum* > Las' asa etc.; 41. Firi tine ;
41. Numat noi doi si

fispunde > D.s. trtst etc.;

43-47. Ce mai mbli te prin ctinguri

Top copacu mi. intreabi
Lumea noastrit-i fermecati
lar a ta-i intunecatit
Te intoarce

www.dacoromanica.ro

134

M. EMINESCU

Sus pin ramuri trece vntul

Toate vArfurile 'nclin
10

Frunza bate, apa sun

cu ele impreura
Ride bolta cea senin.
Si p'tnntul

Din isvoare si din gArle

Apa sun. somnoroas.
15

Unde soarele ptrunde

Pintre ramuri a ei unde
In sclipiri rnisterioase
Se asvArle.

21)

lar al mierlei mndru suer

Imple codrul de viat
Pe la poale oi in turme
Las./ 'n frunze a lor urme
De pe dealuri de verdeat,
Sun fluer

Cucul cnt, mii de presuri

Cine stie s. le-asculte?
Ale paserilor neamuri

Ciripesc pitite 'n ramuri

sSi vorbesc cu-att de multe
Intelesuri.
sora
Cucu 'ntreab:
Viselor noastre de var
MIAdioas i iubit
Cu privirea ostenit
35

Ca o Add ne risar
Tuturora.

B
16. Pintre frunze lucn > P. ramun etc.;
17. Ea in valun spenoase.
NB. Strofa 7-12 barat' In momentul transcrieru pentru Convorbin La fel it strofele . 19-24 ;x
27. Aripate mindre neamun.
31. Cucul zice: Unde-.1 sora,
32. V[iselor] > antecelor de* o* varl >
Car' necelor dulci de var ;
33 Fraged 1. madmas> M1dioas
i subpre;
34. Cu privirea obositi;

2277, 47
13--18 In isvoarele de luncl (a)
Apa sun somnoroas
Unde soarele ptrunde
Pmtre ramun a et unde (b)
C' o svrlire spenoasi
Se aruncl(c)
(a) Dm isvoarele de lunc, (b) P.r pina 'n unde,
(c) Ea s'arunci.

www.dacoromanica.ro

FREAMAT DE CODRU

135

Mierla zice: Albe brat

()chi aria= si tineri are

Iar vocea-4 arguitte
Ne indeamnA si ne 'rnbie

40

Si antrt vesehtoare
Ne invat.
6 i-'

,
afitre-

frIte,".
:',.
d
. 's

4; C'

T)

FREAMAT DE CODRU
Mss.-ele Aeademtet Romne

2279, 64 (16 5 cm X 20 2 CM)

35. Ca 0 2itf SA' risar

Inainte de a bara strofa 37-42, marginal, cu oak; &don, notecnzei rtnenpa a dour% no: rime (dect fl cele fret Profs
sac, dicate runt eluded aplicatulor)
5merti* de tninte

Ochiu-i titar e cummte (d)

(d) Ochiul t.e.c.
2279,

62--6f, creion:
31-36. Cucul zice: Unde-i sora(e)
L'a tsvoarelor crAtese (f)
S'o vedetn cum zhnbitoare
Si frumoasi ca o floare
Inainte c ne ese
Tuturora
(c)

Uncle-1 dknsa, unde-1 sora,

(f) BlAn[dal*> L'a etc.

Su-of-a 37-42, idenita, dear brate, In P. 37.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

136

Teml vechm un ram intins-a

Ea s poati s6-1 indoae
Ramul tin'r vOnt s-i deje

45

Si de brate 'n sus s'o iee

Tara flonle s. ploae
Peste dinsa.

Se intreahl tnst isvorul

Unde mi-i critasa oare?

50

PArul moale despletindu-i

Fata 'n apa mea privindu-si

S m'atingl visRoare
Cu piciorul?
45. Tara ramul tinir un vint > Ramul etc >.
49. 1 intreabl trist tsvorul;

57. Singuri voi stejart> S.v. copad etc.;

55-6o. $1.-am rispuns: Pidure dragi,
o Ea nu vine, nu mat vine
Unul cu-altul hat si tinem
Not prietem si riminem
Si sum* numai pentru mine
Vara 'ntreagi
2279, 64, creton:

2279, 63 creion:

43-48 i Earl teml vechiu intins-a(s)

Uncle-1 ca de-un ram

Si se-atime cu o naini(b)
$1 si-i scutur floarea toati
Peste cansa
(g) Un ram* teml* trist intins-a; (h) Si s'atir-

ne d[e]> Si s'atirne cu o mini;

Teiu1 vectuu un ram intins-a

Neted, alb, ca ea si poati

SI s'atirne cu o mini Q)

Umbra lui si 'ntreabi. 'ndat

$1 si-1 scuture 'ndemini

Ca si' cazi floarea toad.(j)
Peste &Ina.
(t) marginal, pcirdsrt : Cu o mini OA

(3) $1 si cazi floarea toati.

30 se preztntd sub forma unet strafe tratucrtsd, cu cerneald, (facsonlul pe pag. anterward), strahficatii de variante,
cart aproape sigur (dar dtscupa rdmdne deschisd) au urmat cursul urmcitor :

2279, 64 cerneald:
30 (i) Teiul vechiu un ram intins-a

Ea si poati si-I indoae

$1 Cu mimic-I si-1 prind

30 (3) Teml vecluu un ram intins-a

Ea si poati si-1 indoae
Cu mini albe de femee(k)

3 (z) Tent' vechiu un ram intins-a

Ea si poati sa-1 indoae
Ramu 'n sus s4 o ridice
30 (4) Te1111 VCC11111 UR ram intins-a

Ea s poati si-I indoae

Iari* [mum] in vint
dele
c'un vint in sus s'o iee
Iari florile s ploae
Peste dinsa

(k) creton Indtsfincl, ulterior, tret wannte dtftale : pe* varful* [mdesc]*

care 3 (4) apare, ca aproxrmaite, recoptat, in creionul de pe fila ST, nimia: ca ulltmele 4 versar:
Iari ramu 'n vint
deie

$1 de brate 'n sus s'o tee

lark' florfle-i si ploae
Peste dinsa

NB. Pe fila

62,

croan browllonar

tmindu-se c'o
De un tam de peste mini *

www.dacoromanica.ro

REVEDERE

137

Am rspuns: Pdure drag,

55

Ea nu vine, nu mai vine

Saiguri voi, copaci, rmneti

i visati de ochii vineti

Ce lucir pentru mine
Vara 'ntreag

60

Cc frumos era in crnguri

and cu ea m'am prins tovars

Lumea dulce si 2ncntat`
Taxi azi e 'ntunecat

De-unde esti, revino iarsi

65

S", (im singuri !

RE VEDERE
Convorbin Literate, XIII, i Octomvne 1879

fie

Dad.' afinitatea lut Emmescu pentru poezta popularl urea' la arm fragezi al intilor inspiratu, st Sc vadeste
in culegen sponte in cursul amlor, fie, cum s'a vizut In capitolele antenoare, in prelucrarea unor motive

desprinse din Eratocrtt sau unor improvizath patent-autobtografice in felul micului fragment, Ala Ver0Illa (IMO 1,
versificat, de bun seam, in pram' an al izolant bucurestene, cca 1878 1)
rum poezie ins de inspiratie popular nu fusese incredintat, pani la aceast data, tiparulut.

B.-2279,
49-54 i

63

crezon :

i intreaba trist tsvorul

Unde-i dulcea mea critas.
Prul si st[4] despleteasca
In oglinda-mi si priveasca
Si m'atingi bucuroasa

intreaba tnst isvorul

Uncle mi-e cratasa oare

Parul moale despletindu-st (1)

Fata 'n apa mea privindu-st (m)

Si m'atinga vistoare

Cu piciorul ?

Cu piciorul ?
(1) Pam 'n valurt despletmdu-1;
(In) $1 [tndesc ] *-nn. privindu-1

2277, 17
57-60. Striguri vot stelan mat tinett

61-66.

Mmte ochtt [et] cet vinett

Cc lucir pentru mine
Vara 'ntreag.

Ce mai wet si tu pm crangun

$i cu not te prinzi tovaras (n)

Mi-a rspuns pdurea 'ndar
Itmanand intunecat
De-unde vu te 'ntoarce tarasi
Si firn singun !
(n) $i ca not te prinzi tovarsi.

1) (ms. 2276',45) Alcd, Veronica diag,

Utte frunza cea pribeag.

E ca viata noastra'ntreag
Met, dulce Verorucl,
Desprprea ru. ne stria,
Nu ne-alegem Cu nimick
Viata trece, frunza pica ...

www.dacoromanica.ro

M. tMINESCU

138

Revedere e intta, in ordine, si face parte din acea categoric de altomri in trunchiu popular, care a preocupat

spus cuvintul autonzat in cursul su, inchmat

pc folldoriti ca si pe estett, i despre care Ovid Densustanu
evolutiet estetice a limbei romanestt Rezervand locului i timpului oportun, desbaterea acestei probleme, ce se
va intalm in volurnul Literatunt populate din prezenta ediic, ne oprun deocamdata la analiza poem' Revedere, la chstungerea elementelor a-populate, st in deosebi la inchelerea astfel formular:
Strofa din urma e si ea sernnificattva pentru ca. Eminescu voia s'A redea o nota personal. A ciutat
sa exprime ideea tineremi perpetue a codrului si a &it inteadevr aceste versun care literanzeaza mo-

nvul popular Cele patru versun din urm sunt rasa un pacat, un adaus; nu e ceva popular pentru ca
insirnle acestea in dome apar cu totul altfel, cu relief adevarat. Atct e ceva care i s'a parut lut Emtnescu cal anunteste nota popular, dar e departe de aceasta st pe =ma' n'a avut bunul gaud de a da
o incheiere mai pumn piosaica acestet poem in care a dat un plus care mareste mcontestabil cadrul ei 1)

Incorporata, dimpreuna cu Ce te legem st La myloc de codru, editiet Matorescu, Revedere apare i in prima culegere de Ltteraturd popular a lut Emmescu, editat de II Chench, in capitolul IV, Motive din popor Ceca ce atragea
dupai sine mteresanta (pnn chiar excesul et) remarci a unui sagace cromear al timpulut, care scria, Printre ele
intalrum i cunoscutele poezit La myloc de codru des, Ce te legem codrule i Revedere. De ce au fost reproduse ? Cct

daca eta vorba de o editte complet a scrienlor populare, trebutau reproduse ii Dotas t De-at am (ba poatc
st Cahn, toate fund ntste motive din popor ) 2).
Ms. Revedere se intalneste in 2283, 86 v. intr'o verstune fragmentara, pnvind doar prima parte a poeziel st
reprezentand, de fapt, dou straturt (Jude 'rand dupa cerneala s'at putea spune c sunt chiar trei stratum, desprtite poate de spatml a doi-trei aru, cca. 1876-1879).
Comentind aceast Ella brouillonar i felul cum este ea transcrisi in edraa C. Botez, d-1 D. MurArasu recompler i, ceca ce-i mat gray, transcnc
maic pe buna dreptate Echma C. Botez nu-t pretutindeni exacta,
D Murk-la sir forma noua dupa cea suprimat, creand o poezie care de fapt nu exista 3). Transcrierea
rasu pleaca dela convingerea cit anurrute inchcatu ingaduie al se poati face inserarea adaosunlor la locunle prunctoase i eat s spunem ca' intaia noastra transcriere nu diferea de a d-sale. Cum 'rasa in astfel de operatmm ne
caluzeste si conturul textulut defirutiv si cum textul Conuorbirilor aduce o Vditi i artistici simplificare, tu s'a
pa'rut cal repettrea din versunle:
codruptle (v. i) ii Codrt, codri dragas' mea (v. 3) poste c fusese sacnficati
i aceasta se misrule subhmat in chip special prrmul strat este de fapt o inaulare de
de tirripurtu, tnat ales ca.
crdmpete neorganizate defile/sp. Unele puncte obscure de cronologie (d p lima cu care taie versunle Codrt, codr,
dragul mes', din intatul strat, la fel st pata din dreapta e din aceeast cemeal violet-deschisi cu care tedacteaza
al treilea strat, fa eu fac e fac de midi) ne pun pe gandun ii ne indeamni s suspectam ntia transcriere (aceea
adoptat de d-1 D. Murtasu).
Sunt i cazun cind evitarea dificultnlor, mai corect fuga de complicatu, se recomand i ru se pare c este,
mci, un astfel de caz. Cum nu suntem sigun cal solutia prima at h fost ces just, ne multumtm s pastrim filet
acesteia caracterul ei browllonar si de aceea transcnem, pe rand, cele trei stratun, cu toate atnbutele lor tehtuce,
cum sunt Immarele despartitoare pentru intaml strat (cf. facsimil)
Pentru a ofen rasa' i centoralui putinta sa confrunte, reproducem dup aceea i transcnetea, asa mind
racordat ce se intalneste si in edima d-lui D. Muearasu.
In arelasi ms (2283), dou'A pagini mat inamte, cu aceeasi cemeal a primultu strat dm Revedere, se afki altc
doul motive populate: Dotta, dotad &sett inn caz: (88 ) i Codrule Afciruz-Ta (87 v.), fine forma ceva mat putm
brouillonar.

S specificm intml strat (minus ultimele doua versun) a fost transcns deavalraa i dat ca vartanta" la
Reuedere, in editia Chendi; de asemem ca lectiumle noastre su, pe iC1 pe colo, uncle mevitabile mcertituchni.

I. 2283,86v.
[I-iul strat]

Oholio codrutule
Ce mai faci dialgutule

Codn, codri dragul meu A

Doafa" nu ti-am spus-o eu
Ovid Densustanu, Evo/tata esteha a hmbei roma'nefti, curs htografiat, pag. 1o5-1o6.
M. Raducanu [= Radu Manoliu], Observari crthce asupra volumului de o literature! poprdard a ha Emmescu
cum ,ri asupra editru /or in Vocea Tutovei, XII, 29, 24 Septemvne 1906.
M. Emtnescu, Literaturti poptdard, editie comentata de D. Murarasu, [1933J, pag. 5 7 3 .

www.dacoromanica.ro

REVEDERE

139

SA frAmnti flunza mereu (a)

CA' din vAntul fremAtos
Povestcti aa frumos A

CA' de cAnd nu te-am vAzut

Muhl vreme au trecut

Si de cAnd nu te-am cAtat
MultA lume au umblat

Vjlea* jelind* de jind* (b)

Floarca negrului pAmAnt

[Al II-lea strat]

Codri, codn, dragul meu

ParcA ti-a fi spus-o eu
S frAmAnti frunza meteu
sA-n-u fact pe placul meu (c)
Din frunzisul fremAtos
Povestesti asa frumos
De m'adormi in larbA jos

[Al 111-lea strat]

Ia eu fac ce fac de mult (d)

lama lupul Il ascult (e)
Cum la margini de pAriu
HAuleste a pustiu
1*-am* fAcut ce fac de mult (f)
Vecimc* doina ml-o ascult (g)
TragAnA-se tragAra

Frunza de mi-o leagAnd (h)

Il. 224 g6

[] Oholio codrutule
Ce mat fact drAgutulc,

Codn, codn, dragul meu

(a) SI lo[vestil*) SA ban din f.m.,

(b) Vdpea* jelincl* cu jtnd*.

N. B. Versurrle entre A A barate cu cerneala ulttmulut strat.
barat (cu cerneala stratulut al tretlea?).
de fapt Ia eu ce (sic) fac ce fac de mult;
(e) I. lupu ii ascult) I lupul etc.;
fac de mult,
(g) Vara doina mi-o ascult;
(b) Frunza 'ncet mi-o leagAn
Transciterea racordatd

3-7 Codn, codn, dragul meu

Doari nu ti-am spus o eu

SA framAnti frunza mereu (a)

CA din vntul fretnAtos
Povestesti asa frumos
Ceva

SA bati din frunzi mereu;

ma: jo:, in continuarea acestei prime forme, 2 versuri, din creek,: prim :trot .
Vnea* jelind* de jind* (b)
Floarea negrulut pAmnt

Vnea* jelmd* cu jind*

www.dacoromanica.ro

(f)

mat fac ce

M. EMINESCU

140

I
t.

e,

rig -.f
e_

t:;-1
ctil.

4' f.1,

A P.e4t.-.-

Ai2P5Z.-.

r
,

iski

tr.

(^

REVEDERE
Mss.-ele Academtet Romne
2283, 86 y. (16 8 cm.

19 5 cm.)

Para.' ti-as fi spus-o eu

SI frImInti frunza mereu
Din frunzisul fremItos
Povestesti asa frumos
De m'adormi in iarbI jos
CA de cind nu te-am vIzut
Multi vrerne au trecut

10

Si de cnd nu te-am atat

Multi lume au umblat

[J
15

Ia eu fac ce fac de mult

lama lupul Il ascult
Cum la margim de pIrin
FlIuleste a pustm
Am fIcut ce fac de mult
Vecinic* doma mi-o ascult
TragnI-se tragAra
Frunza de mi-o leagn.

20

13. de fapt

Ia eu cc (sec) fac ce f. d.m.;

18. Vara doma etc.,

14 lama lupn Ii ascult,

zo. Frunza 'ncet mi-o leagn

www.dacoromanica.ro

17. St mat fac cc fac dc mult;

FOAIA VESTED

141

FOAIA VESTEDA
(Dup N LENATJ)
Convorbiri Literare , XIII, 7, t Octomvne 1879

Cu mult inainte ca Mite Kremnitz slit fi publicat necrologicul ei articol, Btu rumantscher Lenau,
9 to)
despre care am amintit la capoolul Atdt de fragedd, apropierea cu lincul german, deopotriv de neferiat, s'a
impus de tonpunu, a lor nostv Despre chstinctia dintre sentimentul naturei la Emmescu si la Lpnau vorbea, curi.
s'a vizut, Ionescu Raicu-Rion, in 1895 1), contmuind pe Gherea, care incl din prima editte (1890) a Studiilor
entice (ca i pentru cosmogonte, apropierea de Lenau nu figureaza in studiul tipint in Contemporanul) tgduise
c Lenau ar fi av-ut vreo indurire asupra poetului nostm, sustmnd ea geruul lut Lenau e ca muh deosebit de al
lui Emmescu .

Ceca ce Chendi tgldma, la rndu-i, in urmitoarele euvinte: Mai plastic desnunte afirmatia
Gherea
insup Enunescu, care a tradus poezia lui Lenau Foae veftedd, =Rand astfel interesul sin deosebit pentru acest
german. Dinpotrorl, o analiza.' amnuntit impune convingerea, el in intreaga literaturl universall nu se gsesc
poate dou fin de-o inruchre mai intiml ca aceea dintre Lenau i Enunescu. La amndoi pesimismul e de
naturi orgarual.. Au acelasi temperament, aceeasi hps de voint, acelast dor de o viat pribeag 1).
Mai actana sau mai superficiale, inrudirile acestea intre poett de alt limb se venfic prin tlmcmle ce sunt,
cu att mai perfecte, cu ct afinittile sunt mai intime, intre un hnc i altul. Asa cum Duilm Zamfirescu n'ar fi
putut s ilmceasci pe Leopardi, fie si multunutor, Emmescu ptrunde in cteva sensibilitti strine,si pnntre ele
in aceea a lui Lenau Succesul trebue cAutat pe de iparte in afinitatea, de care vorbeam lar pe de alta In chiar ratiunea
thnicini. Cci Foae ve,rtedd este 0. ea o tetn veroruan. N. Iorga are, 0 de asti'dat dreptate, cand scne: Lenau
e rasfoit, ca s afle foam vested din aceleasi mint cunoscute [ale mbited 3).
Despre mentele talmaarii, se pot ceti aceste juste constatin in studiul, altminten atat de arbitrar, Dela N. Lenau

la Eminescu, al d-lui N. Tcactuc-Albu: Cine a incercat vreodat s traduci versuri nemtesti, nu-i va refuza lut
Emmescu admiratia sa, indeosebi pentru mgeniozitatea cu care a gsit corespondente in hmba romni pentru
redarea imagoulor din original. Se vede ea' poetul nostru a depus muncl senoas si a cutat cu grij expreso alese 4).

Materialul de variante, tiprit de noi, ratificl i dovedeste cluar mal mult.

Ms. Foam veftedd apare in manuscnsele de mai jos, a airor filiatie e ingremat de multimea aplicatulor,
reprezentnd mai multe stadit (uneort dou i trei stratun pe aceeasi pagina), ca si de continuul flux si reflux al
variantelor. Cum insi la Eminescu zigzagul acestor forme pirsite e foarte activ, i ar putea induce In croare (in
aorna clintli a poeziei, 2255, 263-264, strofa a 6-a este identici ca textil definmv), se intelege cd. pentru a inlesni
cronologia se cuvin tinute in seami acele elemente matenale (grafie, cerneali, deductu logice pe tema succesuum
aphcatulor) care inseall mai putin. De pild in cazul de fati: fila 185 din manuscnsul 2260 (care e de fapt aoma
numai a celei de a doua jumtti a poem') contme dou versiuru, asezate pe dou coloane, coloana a doua fiind
ca timp ultenoarl (unele forme au fost incercate chiar pe textul mntiei coloane) i reprezentnd la rndu-i aoma
versiumi din 226.1, 55-56
asa dar cronologia se impune dela sine.
2260, 185 (I-a coloan)
2255,263-264

2261, 55-56
2260,185 (a II-a coloan)
2261, 54 (ultimele 4 strofe)

A. Aceast versiune are nevoie de urmtoarele lmunn. Am spus c fila 185 din 2260 contme numai jumtate
poezie, de fapt, patru strofe. Pagina cu intile trei strofe si tolu (si trebue s fi existat o astfel de pagin pentruc
aceeasi e dispozitia poeziei 0 in 2261, 55-56) s'a pierdut; curn s'a pierdut aceeasi intaie fil i pentru tipul C.
(2261, 54), inct transcnerea acesta vermin se isbeste de dificultti fatale in /Imp ce poseddm cuff= intregn ver-

Ionescu Raicu-Rion, Eunnescu fl Lemur, in Scrseri Llterare, lad, 1895. pag 34-35.
11. Ch[endi], Lenau (1802-185o), in Samcitatorul, I, 35, 24 Noemvne 1902.
N. Iorga, Emmescu In ft din cea mar noud echlre, pag. 20.
N. Tcaciuc-Albu, Dela N. Lenau la Etmnescu, in Convorkm Luerare, LXXII, 6-7-8-9, Iunie-Sept 1939,
Pag 1357

www.dacoromanica.ro

M EMINESCU

142

stum, nu avem copiate cahgrafic din tipul A decdt :dim& 4 strofe. Pentru ultimele patru strofe situapa e asa dar
limpede: 2260, 185 (coloana I-a) se aleazA la etaj o 2255, 263-264 (strofele respective) la subsol. Cum pentru
intatele 3 strofe etajul ar urma s fie vacant 11 implinim Cu strofele ciornei, care firesc ar fi fost s stea la subsol.
Dar cetitorul cad s fie atent si-1 prevenu-n neintrerupt pnmele 3 strofe sunt de fapt cioma in tamp ce ultimele 4 au si eta) i subsol. Pentru mat uoari urminre, aro pubhcat in intregime in subsol, textul-ciorn a
ultimelor patru strofe, asa c cel ce vrea s ceteasca intreg acest text-ciorn, o poate face . cetete Ind! 3 strofe
dela etaj i apoi cele 4 din subsol, insemnate cu
SA mai specificam: hirtia caomei din 2255, 263-264 este obicumita lartte-maculator, ploprie =ardor, pe
care se gsesc multe din ciomele articolelor sale politice. CIteva urme de degete, tusate, arat sau c cioma poeziet
este lucrad la redacpe, in tampul corectru spaltunlor, plve de cemeal, sau ea' luase acas fot de acestea, de maculatud, pe cari le folosea in lucrul de ateher.
Hirt= din 2260, 185 pare o fill desprins din caetele dictando, folosite st la celelalte verstuni (d p C
a crui hrtie e, totusi, mai bun), provenite Din Libra= Socec ik Co , Bucuresci, avnd pe coperta final
harta Romruei, dimpreun cu Dobrogea, recent dobandul. Sunt deci caete de dupi 1878.
N.B. Cetnorul care verifica, e Indemnat sd fie atent : daed nu afid unele apheapi id ,ri colo trainer:se, d. p. In A. 2260,
18)- (col. l), .rd le caute in B. 2260,
coincide intoideauna cu cel cronologic.

18y (col II) > 2261, )7)-6, cdrora de drept le aparpn. Criternd topografic nu

A. 22.1 f, 263, 262 V., 264]

O Vantul duce-o foae uscat

Mi-o arunel pe fereast.
Este moartea care-mi scne
Mi-a trimis scrisoarea-aceast

Voiu pstra-o, vom intinde-o

Intre foile acele
Ce le am din zile mandre
De la mana dragei mele

Cum copacul

cunoate

Frunza lui manata 'n lume

Astfel ea uita-va poate
Aste foi cu al ei nume

A. 2260, al (col. I)
A iubini celei moarte
Vorbe blande m privesc,
Dovedite de minciun,

15

Nimicirea lor cerqesc

Centorul este rugat sri urmdreased lamurirrle nohlei introductrve. So se compare v 3-4 dela eta/ (subsol-etaj, cum s'a
precia/), Cu vartantele din subsol p in deoseln cu 30 pentru a conch:de cd forma dela eta] nu e fimtd.
1-4. Pentru mar !impede urmdrire, ca p 'n alte di/i, am &social aplica/de, prin detriplare :

e Foae vested in aer (a)

Sboar, pe fereasta-mi vine
Un bilet desclus ce moartea
II tnrinte cAtti mine

(a) F. vested 'n fereastra,

6. Intre fode acelea,

z Foae vested in aer

Sboati, pe fereasta-mi vine
[0] scrisoare care, moartea
[0] tramite ctd mine

30 Vntul poard-o foae uscat

Mi-o arunca" pe fereasta (b)

Insist moartea-i, ce deschisi

Mi-a trimes scnsoarea asta

(b) Si mi-o mria prin fereast > Mi-o

aduce prin fereast> Si> Mi-o arunci etc.
12. A.f. cu ale ei nume [poate lapsus, pentrucd rmedrat indreapfid.

www.dacoromanica.ro

FOAIA VESTED A

143

Nu m'A 'ndur s'arunc In flacri

Acest vis ingankor,

De si sunt atat de triste,

a nu pot muri, cum vor,

20

Eu pstrez norocul jalnic,

Din trecutul stor foi,
In durerea vechei pierdeni
Recitindu-m 'nnapoi,
Lang ele vestea mortii
Foaea vested' am adaos,
Ea promite viridecare

25

Si la patim. r'paos.
B. Versiunea aceasta, purtind i titlu, se afl In 2261, 55-56, in unul din caetele de dictando dela Socec, cu
amandoul copertele, despre can am amintit la A Transcrisi de tipar, cahgrafic, ea a fost incercati intii in zz6o,
x85 (col. II-a) si citeva aplicatu chiar pe col. I-a. Unele aplicatu ultime o apropie si mai mult de textul definitiv,
cu toate c In anume strofe e incl indepirtat.
Se atrage din nou atentta ci 226o, 185, col II-a cupnnde numai ulnmele 4 stiofe. Vartantele de aici trebuesc
raportate la subsolul imediat anterior, pe care-I precedi, cu putm, in timp (cf. d.p versul i6 in ambele subsolui

x8. Visul lor inginitor;

27. Ea pronute leac la ran

zr. Ci pistrez n.j ;

25 Numai vestea blAnd-a mortu,

26 de fapt Foca,

2211, 262 V., 262, 264

O Vorbe moarte-ale iubuti, (c)
Niste marton mincmosi
Prinsi asupra strimbiti.tu
cer sfiosi (d)

15

Nu mi 'ndur s'arunc in frican

Visul lor amigitor, (g)
Vorbele-i se uiti triste (b)
Cici nu pot muri, cum vor

90

Voiu pistra Intreg amarul

norocul stor foi
In durerea vechei pierden
Recitindu-mi 'nnapol
25

Numai foae[a] vestejitA

Vestea mortu le-am adaos,

Moartea vmdec' on [ce] rani (s)
DA la patime repaos (.1) O
(c)(d) e A iubiru vorbe moarte
z Vorbe moaite ale iubini
.
Ele cer si le
Roagi si le nurucesc (e)
Asupra minciund prinse
Prmse-asupra mirtunei(f)
Rusmoase mi pnvesc
StrAmbe, triste mi pnvesc.
(e) Cer ca si le mmicesc;
(f) Ultenor, neacordat ca u. urnultor Dovediti de
strtribitate, care e folosit fa forma dela eta).

(g) Acel vis amigitor > Un noroc arnigitor,

(,)(j) e Ea Inu spune c'on [ce] rana' (k)

On ce chm afli repaos

(k)

(b) Vorbele-i mi pnvesc triste

20 On ce rani-si afl leacul (I)
On ce patuni repaos

o cu cremnul ultimes forme, deasupra, In

(I) Orice ran vmdecare.

ultsmd ord Ea ce spune c'on [ce] rana;

30 Moartea vmdec' on [ce] ran,

On ce

www.dacoromanica.ro

M RMINESCU

544

B. 2261,

f f-66
FOAEA USCATA
AducAnd o foae-uscatI
VAntul clatinA fereasta

A fost moartea . .. ce pe fatA

Mi-a trinus scrisoarea-aceasta
Voiu pAstrA-o, voiu intinde-o
Intre foile acele

Ce le am din vremi frumoase

De la mna dragn mele
Cum copacu-si mtg. foaea,
Care-o mAn' un -Vint purtAnd-o
Draga mea, vAzAnduii. slova,

10

N-ar mai fi recunosand-o.

Vorbele iubirn moarte
Vinovate-mi stau de fati,
Dovedite de minciunI,

15

Cer sl sting a lor viat

Dar a lor zAdArnicie

Nu mA 'ndur s'o pun pe foc

Dei-nu stau afat de triste,
CAci nu pot muri de loc

20

Tot ce-avuiu plIcere-amarA [-1

Vom pAstra in aste foi
In durerea vechei pierden
Recitindu-nal 'nnapoi,
Foaea-vested' o alAtur
Prin ea moartea m vesteqte,
CA ea vindec' or-ce ranA
Once patimi linisteste.

25

ir. Draga mea,

;
Desficurl, ro. Adaos ultertor,nefintt Vintu-o mina
3. Este moartea
16. Vor peire si le dau,
17. Dulcea lor zadixtucie [de fapt, sus p jos
14. Vmovate 'n fatal-mi stau,
22. Eu pistre2 in aste foi;
26. Pm ea moartea blind vesteste.
2adamicie]
s8. Nu mi 'ndur s'o-arunc in foc;

18/, coloana II-a

2260,

i6 de fapt : Voire (si() peun (Intk pieirn) si le dan;

Vmovate 'n fati-mt stau;
17. Dulcea
18. Nu mi. 'ndur s'o svirl in foc > N.m'n. s'o p.p.f, , 19.
sunt ati't de triste; 20. CA
21. 0 plicere dureroasi > O plicere 'nveninati;
22 Tot
nu pot mun pe loc > Caci nu pot mun de loc;
> O pistrez in aste
cc-awl e'n aste
2 Foaea vested-o alitur (c)
25-28. I Foca vested'o altur (a)
74.

lor 2Adarnicie;

ea moartea-mi di de veste (h)

Cumci vindec' on ce rani*
Once chin repaos este
(a) Foea ; (b) Prin ea m oartea-mi dind* de veste

Pm m ea moartea blind vesteste

Pm

C'or ce rani ea inchide

Once patirm luusteste
(c) Foaea

www.dacoromanica.ro

FOAIA VESTED A

145

C. 2261, 64. 0 versiune partial din care, cum s'a vizut i pentru 226o, 185, india fila, cu titlul i prunele
trei strofe, s'a pierdut. Ea a fost tipirit intaia oad, In forma aceasta trunchiatl, de B. Chendi in editia sa de Postume,
sub titlul inventat Sensor: i citeva lecpuni eronate, lar la (< Note varianta din a doua coloani, cu unele
capuni gresite. Inspirape din poezia lui Lenau Foae ve,rtedd, tradusi intreag si publicad in Convorkri Lacrare,

1879, pag. 283 adaugi nota 2) lui Chench. La care edipa Botez adnotead E o traducere mult mai libera*,
fcut in ritmul iambic. Fiecare strofl e incercati de dou on, lar ultima de trei on. ll. Chendi . a publicat-o . . .
ca o poezie numai inspirad de poezia lui Lenau; este ind tot o traduce= 8).
Transcris caligrafic In acelast caiet de dictando 2261, 54, col. I-a (desi fila apartine unui caiet de dictando
2),
ca attea din manuscrisele eminesciene, 226! e un manuscns colectiv, cuprinzind numeroase si bine distincte submanuscrise Cu aceeasi cemeal i grafie din ultimele versium ale poemului Atdt de
fragedd versiunea aceasta este exact aceeasi tlmcire a Foaer urca/e, numai c in metrul iambic i ca o bogad
alternare de forme, habitual la Ernmescu. Dovad cluar cele doul serii de forme iambice, figurind pe aceeasi
pagmi (coloana a doua e de fapt o vanape, pe datul nmelor i ca mtervertirea ordinel versunlor la intiile doui

anterior (22.6x,

strofe).

Transcrierea noastr, pe douli coloane, reproduce de fapt onginalul. (cf. facsimilul allturat). Totul las si se

creada' cl si fila ce s'a pierdut, purta si ea tot dota coloane de forme Pierderea este ad* indomia din cele
mar mari. Numerotatia noastr continui pagina hps

54
e.
rae

.5.44.11.

r tk, .7

44..

'
4

6.

'

re

30e

a 4-, ay; 4.--r

/ti.

IN

ad..61

e: -

fi

,111,t.;

ti

4
.

--

.4J

4..

lt

c. I

41.9,-.

ae,

'

i4

,
e

FOAIA VE$TEDA
2261,54 (16 cm. \ 20 5 CM )
Mss ele Academlei Romne

M. Emmescu, Porzis postume, editte noull, (< Minerva , 1905, pag 76

i) Id., ibid., pag. 272.
1)

3)

M Eminescu, Por,,, ed Botez, pag. 36o

IO

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

146

C. 2261, y4
col. II

16

so

Ca ntste marton minemosi

Ai dragostelor stinse
Cuvintele scrisonlor
Stau inatnte-mi prinse

Cuvinte-a mortului amor

Ca soh prinsi Cu mincluna,
Stan fati si le nimicesc

Desi se ute atat de tnst

Ca nu vow a le rumpe,
Tot nu mi 'ndur s'arunc in foc
A lor iluzu scumpe

Dar nu mi 'ndur s'arunc in foc

Desana lor comoari
De si [se] uteatit de mu
Ci nu mat pot si mom'

Norocu-mi tot e'n aste foi,

Tot ce-am avut e'n aste foi,

E-un chin prea dulce lark'
Ca mi cuesc mereu 'nnapoi
In pierderea-mi amari.

Mi roagi 'n tot deuna

Plicerea-mi dureroasi,
Tot reciundu-rni 'nnapoi
In pierderea-mi dutoasl
16

Le-adaog foaea vested

A mortii veste 1mi,
CA moartea vindec' on ce rani
Si once chin alma

Doar foaea vested, un sol,

Al mortu le-am adaos

aci moartea vindec'on ce rani

La patimi di repaos

DESPARTIRE
Convorbtri Literare t>, XIII, 7,t Octomvrte 1879

Ultima din pachetul de poezu, upIr" it in numrul de Octomvne 1879 al Convorbirilor Leterare Despirlere
inchee sena acelor mesagii de dragoste, trimise din Bucuresti, a ciror tipinre dura de mai bine de un an si Jumitate si care aveau si culmineze cu elegta O mam .. scnsi in pragul anului urmitor.
De o gestatte trudnic.i, cum se poste vedea, din bogitia de upare, reprodusi mat Jos, Desparpre e cu atat mat
interesanti de studiat, in zigzagul acestet whin torturate, cu cit anticipeazi marele moment al rupturn din 188o,
urmat, cum se stie, de restumn de epistole si versun (cf vol I, pag. 391). Vecinitatea &titre acest document si
una din cele mat violente scrisori, ce Eminescu trunite Veronica' (ms. 2255, 317 sq.), a ficut pe Bogdan-131nel s'o
13. Vorbele mortului amor > Vorbe-ale mortului amor;
15.

nimicesc asemenea > De fati-mi stau si-xnurucesc

Pa se observe, sus, dezacordul parent si le mmicesc, care se

referee" Ina nu la soli, ce la cuvinte], 22. Plcerea-mi crudi

23 Si mi recitesc faccentul recitescl innapol;

27. Ca on > CA ea include on ce rim > Ca moartea etc.

lark.;

25-28. Doar foaea vested, un semn

Al mortu le-am adaos
aci moartea 'nchide on ce rim (a)
La patina di repaos
(a) act moartea 'nchide once rim > Ea
numa 'nchide once rim > act etc.

www.dacoromanica.ro

DESPART,TRE

147

dateze 1), Cu rezerve e drept, cam pe vremea conflictului din 188o, i chiar sa o apropie de celalalt mare incident
al episodulut Caragiale, sublinund totusi, ceea ce retese hmpede altmmten, c scnsoarea e scrisa In Iasi Anume
refennte de orchn geografic (Varatec, Piatra) inlesneau o atate presupunere
Cilia, hag, mai atent, ciorna aceasta confirma existenta unui conflict, destul de senos, inamte de cel deobste
cunoscut si care ar fi fost la temelia genezei Luceafdrulut. Necarmat cati sa trimitem la textul poemulm autobiografic Plerdutd pentru mine, zdmInad prin lame tree:, dm toamna lut 1876, amintit ina din vol I la camtolul Strtgoller.
I) El marcheaza un moment depresionar al romanului veroruan, asa cum Meade forme ale Despdrpru, anume
texte colaterale din Atdt de fragedd, sau prime forme, de o violenta egala cu imputrile scrisoru in chestiune, din Te
duct, arata c ne aflim in fata unui al doilea moment depresionar, daca nu cumva e contmuarea celut dintai
El se situeaza, cu aproxirnatie la Iasi, in 1877, and, banuim, urmeaz sa fie situata i cioma scrisoni ammtne.
lad, de altminten, cateva randun, du-Are care unele consun cu anumite stihun, pnmele, din Despdrpt e (intaile
versium), tar altele concorda cu situatu de Iasi, cunoscute si din alte texte, precum Iulpta verbefte (cf. camtolul
Scrlsoarea IV, acest volum): Doi am de Me, Doamn, 'am mai putut lucra rumic si am urtnant ca un idiot, o
speranta nu numai desart, nedemna. act intr'adevdr ce am putut spera (subluuerea neattrd) sau:
omorit
once idee bum' In cap, am stat awes, in acest oras, pe care nu'l pot sufen, pentru a te ved en socit , odat
pe s'aptarnin i pentru a fi rtdicol in oclut lumu i, ceca
mai mult, in ochu D-tale i in cele din urrna
San era' a mea pe deplin i Imi urmai onunde 'n lume, Lasrid si pe Menelaos si pe acea progenitura fra frumusete i fm generositate, sau imi spunem ca voestt s gusti viata ca fernee tanara si-atunci ma inchmam, pen-

trua rolul de Cidsbeo nu-mi convine

.
. Unde Menelaos e, de bun seama, Stefan Mide, ceca ce inlesneste i datares emstolei. Sunt, dupa aceea,
anume caractere grafice, intalrute i 'n dome de articole din 1877 (cf. capitolul O rdmdt), pentru Cur:erai de lap
sau in adaosul de ellmacire, din August i877, la Critica ratium de Kant (ms. 2258, 153.); fatal a mai vorbi
de intreg compleml acestet atmosfere, areia ii trebuesc aproape doi am 'Dana O. se punfice i s elaboren

esenta elegiaa, atat de elevati, din Despdrpre.

Multimea vanantelor acestei poezu am sugera oricut ideea une> simplifican, unei reducen la cateva tipun,
In subsolul dirora ar urma sa comassam pe celelalte i lucrul ar putea fi, negresit, incercat.
Ceca ce ne impiedica insi si am mai spus-o i cu prileml altor poem, nu este atat teama comphcatulor
a mat grelei urmnn a vanantelor, cat obhgatia de a respecta cat mat mult fata adevarata, conturul real al
fiearet versium. Chiar and doua npun nu diferl prea mult unul de altul, ajunge intervertirea veisunlor ca s
le imprime un caracter distinct In astfel de conditu, comassarea ar fi o purl mistificare. Chiar i pentru cazul cand
anumite lamurin ar mentiona vanatule ordmei versunlor samd O versiune e un organism cu viata lui A-1 fragmenta in explicatu, e ca si cum in executia une> sonate am suprima anume pasagit, pe motiv c msunle se repeta
sau aduc foarte mult cu cele dinaintea lor si le-am substitat lamunnle noastre.
Versiumle Decpdrpru, In numar de 13, se pot orindui in unnatoarea schema cronologia, urmand ca lamunn
comphmentare s intregeasc fiecare capitol in parte.

and lucrul e cu putinta, inrudirde fund prea apropiate i spanul necesar acelasi, vom folosi procedeul
celor 2 coloane, urmanrea fiind mat sugestiva, atat deasupra cat i in subsolul coloanei.
2254, 108-109
2254, 123-122 v. + 121
(J. 2283, 75 v.-72 v. + 73 v.

cca 1877

2306, 72 + 69
2308, 60-61 (antecul unto mort)
2201, 57, 59

cca 1877-1878
cca 1878
cca 1879

2259, 357-358
GI. 2259, 359-361
(tipar strofic) I
W. 2261, 64-65 (-F 63v.) ( ,,alex ) f
.

1879

2259, 359 V.
2279, 11
.

1879

2277, 41 + 40 v. .
2260, 233 (+232 v.)

1879
1879

234 (-1 233 v.)

2259, 153
2254, 157 V.

2308, 59 v + 61 (marginalu)
2279, 84 (-1- 83 v.)-86
2279, 93-94

dupa to August 1879

Gh. Bogdan-Dwa, Mthat p Verontca, in Buleund

Emlnescu, III, 8, 1932 (Despre eronle de lectiune,
pe care G B -D le prevedea, precizAri in volumul Corespondentei
to*

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

148

A. B. C. Intafie trei tipuri apartm Iailor, Cu aproximatie 1877.

A. figureazi in 2254, 108-109 i reprezinti un tip sumar, bine inchegat, dar care abia de acum incolo va suferi
prefacen i ampltficin. Din el deriva npul urmitor, B., precum din ace_sta C., incat as fi fost interesant s'a le
public:4m pe 3 coloane. Cum insa numirul stihunlor diferi prea mult intre A si BC, am preferat si tipirim pe

A separat, iar pe BC pe doul coloane.

A. 2 25 4, 108I09
Si ce &A vom eu dela tine

and tu de mult nu esti a ta

Cand mA apas negrul cuget
CA nu mai pot nimic spera.

Si totusi am o rugAciune
CrAiasa mea cu pr bIlaiu

Te rog, te rog din suflet scumpo

In veci =Aril s ma dai
N'atingA umbra cugetri-ti
Cate-am visat odatA doi

10

S uiti in totul sA te cugeti

Cu multA vreme innapoi

Iarl din chpa iritalnire-mi

SA-ti para.' am[i] top deserti

CA te-am tinut inchisl 'n suflet

CA te-am pubit] ... te rog sA-mi ierti.

15

Voiu fi cum am mai fost odat

Nainte de a te ved
Pe nimenea n'aveam in lume
rumenea nu m avea

20

Murind cu fata spre perete

'nchide ochii un strein
mA vor pune intre scanduri
Stropindu-mi trupul meu cu vin
20. avea

31. N. si stau in soare.

Strofa 29-32 e reluatd imedrat In urmdtoarea forma defitutivar, pe care n'am incorporal-o, cum s'ar fi cuvemt, textului
dela eta), pentrucd nu se leagd organic ca strofa ehmunte. Ea este lucratd Independent ca scopul de a holm: versa 3o,
pentru care kisase !palm :

M'arunce ['n] drum. Cici pentru unul

Ca mine
prea scumpl
Neingropat si zac in soare
Si cam, mima sa-mi rumpi

www.dacoromanica.ro

DESPART1RE

149

De i-ar vent mcar la preot

Ca de aiurea vre un gAnd
Ca peste fata mea s sufle
Iubito ! numele tu sant

25

Apoi m'arunce chiar pe drumuri

30

Neingropat sA zac in soare

canii mima s'A-mi rump.
B.C. B. figureazi in acelasi rns. 2254, 123-122 v. + 121, e saris ca si A. pe coale de hrtte si are un
caracter mtens brouillonar, cum se poate constata atat din facsinulul ariturat clt si din multimea vanatiflor din subsol
Coble acestui tip B. sunt vecine Cu coh de acelasi tip i scrtse cu aceeasi cerneau violeti i aceeasi febrili grafie,
cu care au fost redactate versiunde prime dm Povestea TauIm. Apropierea aceasta aduce o intirire a anului 1877,

cnd au fost incercate intlia oari amandoul poezule. Pentru atmosfera de Iasi si a romanului de mbne veroniani
la aceasf epoci tnmetem mal nainte la Povertea teiulta, f.-similul f. 121 in care figureazi: o strofi din Desprtire,
inteun ritm aparte, a cirui schemi metrica e notati chiar acolo, un sir mat sus monograma V&M. (Veroruca &
Mihatu) si nu mai putm la insisi fizionomia versiunn, in care o strofi ca urmitoarea respul o crudi mireasmi
biografici:

Dar cearti, lacruni, nopti pierdute

La ce le am, la ce s'ascult*
El[e] n'aduc un plc de mili
CI chin din ce in ce mai mult
C. se all in 2283, 75 T.-72 y. + 73y. i urmeazi de aproape pe B. mat putm z strofe. Cutn le-am tipnt
pc doui coloane si le-am raportat la aceeasi numerotatie, cetitorul cat/ si fie atent: C. numiri asa dar ce 8 versun mai putm; numirul din stfinga e, oarecum, conventional.
Pe manuscrisul acesta, scris cu cemeali violetl se intlnesc aphcatn ulterloare, cu o cemeall
bitind spre negru, seminnd intru citva cu cerneala Povestei Codrului. Si fie, ultimele aplicatu, bucurestene ? Cum
nu se intllnesc in vreo verstune ulterioari si par fcute in vederea chiar acestui tip, s'au incorporat aici, ariandu-se aceasta in subsol. Intre cele doui cerneh violete e o distant de timp, ce n'ar putea fi specificarg, ca
certitudine.

Alci se adaog. 5 stiofe, dinteo epoci intermediar, schitate in 2306, 72 + 69 la Iai, cca 1877, in vremea
and versifica Rugdounea unta Dire, ce se afil in preann. Prozaismul unora din versun (in special f. 69) arati, ca
grafia lncedi, caracterul lor provizonu, de prun ateher.

C. 2283, 7J V.-72 V.+73 V.

B. 22f4, 123-122 V.+121

8i ce si vreau eu de la tme

Mi 'ntrebi ce vreau eu de la tine

and tu de mult nu esti a ta

and tu de mult nu e5tt a ta

and tot ce pot spera in lumc

81 ce si sper, a mea sperant

E cl nu pot filmic spera

E ci nu pot runuc sper

5l totusi am o rugiciune

81 totu51 am o rugiciune
Indephneste-o claci vrai

Pe tot ce 'n lume scump mai al

Te rog din suflet scumpe inger

Pe tot ce 'n viati mai ii Inca

Te rog ultrn sa mi dal

Ca 'n veci uttim si mi dal

t. Ce vrei > MI 'ntrebi etc.;

3-4. ulterior, supra, dar nefitut :

tot ce am si sper mai este

6. $1 in genunchi > Pe tot ce 'n etc.,

Te rog din suflet

7. imital :

2306,72+69
1-4. 81 Si te cer din nou pe tme

Cind tu de mult nu esti a ta

and tot ce am si sper in lume
E ci nu pot tumic sper

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

150

20

SA nu-ti mat vie 'n veci [in] minte

Tot ce-am visat o clipa doi
Sa uitt Cu totul, sa te cugen
Cu multa vreme innapoi

Si nu-ti mai vie 'n veci in rninte

Tot ce-am mat o clipa doi,

Iar din clipa intilturu

Sa-ti para' aim toti deserti .
Si once dor, once durere
Vei vr tu ()ate si le terti[ ?i

lava din cLipa intaltun-mi

S5. pae [arm] ca deserti

$1 nu 'ntreba apoi de mme

La ce tu grua mea s'o porn.
Au clue vrei s tie 'n seatna
$1 numar' arm celor morti ?

si nu 'ntreba de rtacirea-ml
La ce In grua si ma. porn

Pentru aceasta s te cugett

Cu multa vreme innapoi

C m'am lsat multa dc tine

C m'at ucts te rog S5-1111 ierti

Au come cinc socotea15.

Cura trecur' anu celor morti

Uitat ... In vre un colt al lumii

Tot stngur poate cau adorml
$1 nici un glas al lumei astc
Nu va 'ncerca a ma trezi
25

V0111 fi cum am mat fost odati

Namte de a te vedea
Pe niment nu aveam in lume
$1 mmene nu ma avea

soII. Visat cugett sublimate cu cerneala neagr

de mat tdrztu, ce se 'ntdlnefte In 230611 2308 (Bucurefh?),
2. Cu multi am > C m. vreme etc.;
strofa 21 24
barat cdnd tram-ate pentru 2283 de fapt strofa 29 32
In 2283 a altott de awl ruges/la. Tot singur etc.;

Vom ft cura am Emai} fost odata

Namte de-a [te] fi Zara
Pe nunenea n'aveam in lumc
ma pierdui* nepomemt
II. Vet face bine O. te cugeti [forma et. tilt

cf.

park' [anti] toti deserttlf et.

14.
exphc. sus],
at]; 15. CA' m' am lisat rubit > C.m.'am I. nuntit
17 $1 nu'ntreba apoi de mine [f. et. ult.],
etc.;
18 La ce tu grija mea s'o porti [et. ult.]; zo. Cum
anu tree at celor morti [et. ult.], 26. Namte de a
te ved [et. ult.]; 28. $1 rumenea nu m avea [et. ult.].
2306, 7 2+ 6 9
9-12. Si met prin mmtea ta s treaca
Cate-am visat o clipl doi
De vei pute tu te gindeste
Cu multi' vreme innapoi

13-16. Din ceasu 'n care ne 'ntalturarn

Ni par ami tott deserti
C, te-am ascuns adinc in suflet (a)

ci te-am iubit te log s leri

. (b)

(a)(b) Ca' te-am avut copil de millet

CA te-am tuba te rog s tent

Local vacant al strafe: 21-24 din C. poatc a ar
lost s-I ocupe urmtoarea strof tot din 2306, f 6y,

de

o vdtht-tnstantanee rinprovivite

Si de-am gresit n'au fost cu vole (c)

Eu nu stu singur cum* vent*

Tu* ce atita esti frumoas (d)

Te-ai indurat de mi-ai
(d) Oh> $1 de cc esti
(c) Caci de-am g. etc.;
asa frumoasa.
Mat ales c, tot acolo, tit (trek; sow, urmeazd :mediae
echtvalentul urmtoaret strofe dela etaj

z5-26. Vom fi curo mai eratn data

Namte de ce te-am vazut
Pe rumenea n'aveam in lume
Astfel pero necunoscut

www.dacoromanica.ro

151

DESPARTIRE

.7277.27.

.",54

1,2

.
o

,,Alt

4,

'

nj

'

.1.

t-t`t

AA`

'

tt.

4-

c,.

"

.,

rlet

r.

"'"

)
4

"

I,

e"

.,

4%., re-

., -

...

4,.

...,

..........-.

,'.i...--e
:'... .....,..*.
,
A.._
- fk:.-, P, ' r ',r;-... -. , ;, i..,

vi.=.--

...!:?i4y,L';'''g'.,
.

-7- '

,..--

-'

ii

:-.,,rr;

.,

t.

ri.... t :;m.1
...,.........-.....

,....- - - --

i....k1 t,
f ..1 .- ,..

"

. -

4: ,--.

,
Or., '

I, ,t, .,
. ,--; F.4;;;.le
L-ar '
, i .,.t ...., Al.:14 ? "'' ...10
i

q -

'

,.
. ,,
je. , .i,tn.

dt.'.

;4,..

a,.....

''

' '

,'"''''14" .
*

k
,;;:-.......
el

..,,u

...-:'
7
.
. ,
...

-,..
g
.

.,1
-

i.

I.

-=1.11' - 4

,,,,,,.,..4,1

t ...

: .1 ,fr'''''
,

.
..

,,

...,

'

..

'

''

',=

4 ..-

' ...,

,,...,, eg...%

A-

.0.,

-. ' lb F. 7'

If /

. .r,

. 4 .. " P-'-'"...,.

*,

'''

,. i."....

'

I, -.

...,

'

. 5,

...;...tt

fS'..(7

r''' DI ' `

;.

--

--'f-

.,'

't

,'

-,

.1.:

.;
u

f,
o

,..:In

Att

"

,
r

,
51

T.:

'IV

,1

'

a-

.d4

'y

r,

f*.,

pr

7."

'

. 1,1
-

mollk

Manuscrisele Acadermet Ron-tine

DESPARTIRE

2254,123 (2o.5 cm. x 34 cm.)

www.dacoromanica.ro

M. E.MINESCU

152

Ah I era tnst prea tnst atunce

totusi azi e mult mai riu
Ah I si te simp un colb nevrednic

35

E tnst s hi de apuran singur

Si totusi azi e mult mal riu

and ai pute fi ca un zeu

Cci azi m simt un colb nevrednic

Putnd a fi un Dumnezeu

cand mi 'nchipui
fugl depaite
La ce mi 'ngarn inima mea

? fugi departe
De ce-mi inchtpui
La ce-mi Ingani mima mea

La ce visez ca tu ... tu insati

La ce visez ea tu ... tu insip

Al fi putut s hi a mea

[Ai] fi putut s. [fii] a mea.

40

45

50

[Al] fi putut
Srman minte
Deserte visun mai duren
De ce-mi afn ca* printeo vorbi
Un gand ce =gura' nu-1 cren ?

Al fi putut
Sirmani minte
Deserte visun mai durezi

Dar ceart, lacrimi, nopp pterdute

La ce le am, la ce s'ascult*
El[e] n'aduc un pic de nula
Ci clan din ce in ce mai mult

Dup atat amar de lacrinu

O de-as pute ca sa m mintui

De mine
ca s scap
De-acel pustm al vietn mele
De-acel pustiu ce'l am in cap

O de-a put ca si mal mantillo

S mor cu fata spre pirete

'nchid ochi-mi un strin
S'apoi m'or aseza in racl
m'or stropi apoi cu

S mor cu fata spre prete

Si 'nchicli ocht mi un strin
Si si mi pue 'n rada 'ngusta."
Stropindu-mi trupul meu cu vin

Mintesti cum ma." minteste d'Ama

Spumd ce singur nu crezi

Eu tot si stau s te ascult

and nu-mi aduci un pic de mili
chin din ce in ce mal mult ?

Pe mine insumi si m scap

De-acel pustiu, ce-mi arde 'n suflet
care-mi vfijie prin cap

30. $1 astzi> $. totusi azi e si $.t a e mult etc

de fapt

Ar (sic)

fi putut si fie a mea

Vers

nema& ficat

41. Ce lacrirni ? Eu si
39. Imt > Mintesti etc.,
pling > Ce ? Mie mi se imple ochii
> Eu > Dupi
atat etc.;
48. De-acel pustm ce-mi sufii rn cap].

33-36. I Si cand mi 'nchipui

. fugi departe
sufletu-mi nu-1 istovi

Oh ce visez gandin nebune

20 Si cand

fugi departe

nchiput

La ce m' omon*
La ce visez c'a ta zimbue (a)
.Ar fi putut si fie-a mea
(a) Oh ce visez [c'a] ei mbire > La ce visez > Si
c'asi* putea* [rticerhtudnu In repartyre].
de fapt : Ar (sic) fi putut ca,ri v 36, pe care-1 con-

tinua" cf y 36 20 mas sus.

37-40. Ar h putut

S'armarla' mmte

Clidesti la visuri in desert

Nu stm si merg pe a ta cale

Cu mine insumt si m cert ?

42. Sunt toate, toate inzidar;

44 Ci tot mai
mult, mai mult amar;
Strofa 45-48, barata' ca
CIVIOM ro/u, e reluatd In 2283.;
51. 'apat si m
aseze 'n racl;
52 Stropmdu-mi > i m'or stropi etc.
Strofa 49-52 a fost intefru :

5i s m'aseze odat 'n racl

Stropindu-rni cu vin sfinpt
Pe fata-mi pule* -un* negru vil
O*/

www.dacoromanica.ro

DESPARTIRE

65

De le-ar vent atunes la preoti

Ca de atun ciudatul gaud
S sufle peste fata-mi moart
Iubito, numele tiu sfnt

Vent-le-va cumva la preop

Ca si de-aiurea vre un gnd
sufle peste fata-mi moartl
Iubito numele talu sfnt
Apot .

spot pot O. mi svirk

Apoi

apos, s m ingroape

Intr'o ea'spntie de drum ...

$1 calla mima si-mi rumpa
CIct eu mi-am rupt-o pan' acum

In vre un colt uitat de tot

S 'ncerc s tut o vecitucte
65

I53

Ce pin' acum sl utt nu pot

Ntrnic neavnd* al meu*, mmtc*
Ce vont putea s fi pierdut
Pentru c lutul alb* din mine*
S'a prefcut din nou in lut [ ?]

Cum s'a spus In nottla respectmd din aceca,ri vreme,

pe f. 121, in timpul lucradas pentru Povestea temlut
(cf facstmdul, acolo), 1/roja y3-56, apare intr'un rstm
dsferrt, a are: schemd metricd e notatd deasupra. Totul
incadrat in cerneald, deci refinut

Si sufle peste fata-mi moan:a

20 Veni le va in gaud la preop

Si sufle peste fata mea
Acel dutos si tnIr nume

V -V .-.1

V -V -V -

Az,

V -V --V -V V

53-56. r Vent le va cumva la preoti

Ca de amrea tnstul gaud

-V -

3 Veni le va ca de asure
PreoPlor cmdatul glad

Veni Ic va la preop
Cumva de-asure 'n gaud
SI-mi sulk preste fata mea

57-68. In prima 1; anscriere, am/arel, dupd v. 16 armo

inchand fi poezia (pe f. 72 v.), strofa

numele-p sfnt

57-60. 10 Apot

apot, pot Si m. 'ngroape

Nu pnerd mane, minx neavnd (b)
Perire*-a* fr ruci o urmil (c)
Aceasta-1 tot ce am in gnd
N'avum filmic, nu pierd ntmtc;
S pier fri de met o urma-

Apoi, apoi pot si m 'ngroape

Unde-a fi locul mai pustm
Ce si mas stti st tu de mine

and smgur eu n'arn si mi tm (e)

C.s. eu n'o 0, m..
desvoltatd apoi in cele 2

z Apo: s bat pot cu cute

Pe al rneu menu negrul capac
Sau s m svArle ca pe-un cane
Tot una mi-t cum o sl zac (d)
unde-o sI zac

stroff duo my, 17-60

p 6y-68, ca cerneald violet inchir, ultersoard, schilate

pe fila albd (73) din stcinga. Strofa 6).-68 a tread intidu
prin formo.

Atuncea poste cl uita-voiu (f)

Ci te-am titbit ct am fost vm

0 nu ti... Una' a mea jale (g)

30 Apot

apot m'arunce afat

Intr'o raspntie de cIt* (e)

Cid singur eu nu mi mai stiu

Atunce, poate ruci atuncea; (g) Dar nu ...

si nu stu a mea jale> O uiti > 0 nu sti etc.

(c) In drumul > Intr'o r. etc.

40 Apot, apot, pot s. m'arunce
Afarl 'n drumu 'ncructsat ( f )
cinii mima-mi mAnnce

sI rmIn neingropat
(f) Mari 'n cmp > AfarI 'n drumul > A.'n. drumu'etc
NB. Strofa 61-64 eta] venea in etapa I-a, imechat dupd
vartanta 2: Apoi s batl pot cu cute, care anulase varianta
r in care versal 2 tuna : Nu merd name, nimic neavnd

6I-6z. CIci de nimica ea'u nu-mi pare

Neavnd nimic ce am pierdut ?

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

134
65

niel o lacrun in urma.'-nu

Atuncea n'a fi uta [o] urma

C te-am mbit cat am fost viu
Ce s mal stu st tu de mine
Cand singur [eu] nu m mal stiu

Si nici o urma pe pmnt

Cci blestem on[cej pomenire

8i once floare pe mormint

D. Versiunea aceasta figureaz in 2308, 60-61 si, dup cum Sc poate vcdea in facsmulul aliturat, poart
Ceintecul unza mart. Este o versiune compus'a, in cate s'au altoit dou din formele primitiva ale poezulor Desprpre si De ccite on tubito. Un chenar bine conturat, chiar de autor, incadreaz strofek celet de a doua
poezii, asa dar le detaseaz, in momentul de sigur cnd se hottaste s le cristalizeze autonom.
titlul

In realitate, Clintecul unta mort se desface in elementele constitutive, ce intrasera in compunerea lut, ca'ci fiecare din cele doui poeni, fuseser gindite separat, inca' dela Iasi.
Atar noul tip D combinar, cat p titlul, dac ar fi de Bucurest, w s'ar prea de un hotarit mteres bmgrafic.
Ele ar indica o puterma stare depnmant, de instrmare. Pentru cazul, evident, cnd s'ar putea decide asupra
grafin. Deoarece aceeasi cerneall neagea' p acelasi scris se intalnesc la date inrudite, e drept, dar si de Iap p de
Bucuresti. (Cf. listele de rufne dela xo Mai 1877, 28 Noemvne 1877 Ji I Ianuane 1878 in ms.-ul 2306, ff. 65, 98
loi).
Ceutorul va observa, dela prima lectura', caracterul artificial al acestei forme combinare, pe care Enunescu
o par' 'Aseste, din timp, i cu bunl dreptate.
Pe dou din file, marginal, sunt incercati prima alexandruu ai Desprpra, cc se vor incorpora upului J. (A
se urnxn acolo). Scnsul e altul, ceva mai trziu p din vremea cnd, parsind formele strofice, se apropie de forma,
defirutiv, In alexandrun, cca 1879.

D. 2308, 60-6I
CANTECUL UNUI MORT
S. tau un semn dc amintirc
dad plec, s cer ceva
Te-as cere doar pe tine

Dar tu de mult nu esti a ta

Nu vom o floare vestem
vit nu de pAr balam

73

CAci dac am o rugActune

'n veci uitrii s rn dai

67. Hu[l]es[c]* > Resping oricale pomerure
Pe fila z23 sus, (cf facsnml), 2 yervo-, schitate

fterse

Ele se poi apropia de varianta din Cntecul unui mort.

De-01u trai mult putm pe lume

De-om vegeta mat mult

ft 2 rime sorp, porn incadrate, cum larft

se vede.

In capul f 122 v. deasupra formelor ultime ale strofei

17-60, aceast strof sugeratcl, dar re/:nula pentru
poezie

Sfintit data fuse chipu-mi

Cnd tu ... un inger ritca

In calea ta copillreasca
Pe mine ochu
oprit.

zar de desuptul strofelor, in nemtefte

versar:

mai mult sau mar pu/in descrfrabile.

D.2308,6oGi.
7.

NB. Toate apile-apile ce s'au inregistrat la etai sunt pa/in mas kirzu.
i torusi am o rugciune,
8. Ca 'n veci uttrit s m dal;

www.dacoromanica.ro

DESPARTIRE
C

fI /O.
,

60

.4

.6"

;-

Co e

3,

.- 7 .

Vs)

at 14

yj..',

p, ,, ,

e,

da.

)al.

Roe..

rre,*;,:,

,r+.1 n CA..- 1

A-

YWCA

"
V-1".

4:-14.;

L ,.;

/art?

Ift:Z1-

j.

7h-e'Zr--Y

J /yd..", 44 fr.,

1,0c,

f,......Cryf;

."11 L.

ito

,F4(

Ar.

ir

.1

0.;
-

4X-4-

..4<-

e. t..1.4 6 ay. Jr"

51.

ir

oh--

0-

.;

5 0%).

Z.4),

V!'

-.,-..1.;

r.

14; A ;1,4; .6

F.0
4,6,04,A

4';

,6 1.4 1

c4LJ

cc;.)

.(4.-

/* ./.4-,"4.

ft..:

rr

1:-/-

e1

fr;),1 44.

'Oa

a4.

,46.

;
tat

Manuscrisele Academlei RomAne

ah

gr,;14.-If

DESPARTIRE

2308, Go (25 cm. x 32.3 cm.)

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

156

Ca s." nu-ti mad vie [In minte

Ce sfint visarAm amAndoi
Tu te gAndete ca bltrAnii
Cu mult vreme innapoi

10

IarA din clip. intAlnini

SA parA anii fdi derrti
CA m'ai atras cu-atita farmec
CA te-am iubit te rog s'A ierti

1:5

CAmpii intinse de zApadA

Le mir'l marea inspre Nord

IarA spre sud un cArd de pasen
Plutesc pe cer trecind un fiord

20

In urma lor mai vine una

Aripa lor abia micAnd
Si ostenind deschide ciocul
Apoi se lasA la pAmAnt

Dar cAmpu-acela dus de ape

25

Mereu o mAng indArAt

Tot mai departe vede cArdul

Plutind pe lanuri de omit
Natnte sboar'a ei tovarAi
Iar ea tot dusk* innapoi 1 ...
Tot mai departe, mai departe
Suntem de olaltA amindoi

30

Cum stau cu aripele frAnte

MA mAnA viata in trecut
Tu vednic tAnArA i dulce

35

In vntor tu te-ai pierdut

Astfel din c'e in ce in mai singur
MA tot intunec i inghet
CAnd tu pluteti in raza dulce
A nesfArsitei tinereti

40

Deci nu 'ntrebA. ce \Tint mA mAnA

Nu voiu ca grija mea s'o porti

Numai nebunii tin o sam.
De ami triti a celor morti
9. Si ca s'l nu-ti mal vic 'n rninuc;

Ito. Cc band v.a.;

13. Din clipa 'n care nc zritim;

www.dacoromanica.ro

DESPAR TIRE

157

Cad am murit din ceasu 'n care

Am indrsrut a te mbi
Si steua mea s'a stins in veacuri
Nainte chiar de-a rski

45

Intors Cu fata spre prete

Mi-a 'nchide ochii prin
Ce-mi pas1 mie-n rasa lume]*

50

De va fi azi, de va [fi] mni

Dac'ar veni mcar la preot
Prin inspirare-acel cuvnt
Care-as don i ca s.'1 sopteasc.

55

Asupr-mi

Numele tu sfnt

Apoi de vor pot s.' m svrle

Intr'o rspantie de drum
Si fiare mima-mi s'o rump
I-a fi mai bine ca acum

60

Iar tu, tot mndr i frumoas

Tu s rmii cu Dumnezeu
Si nu mai sti nimic de mine
Cum nu m stm nici singur eu.
E. Accasti verstune, transcris intr'un caiet de dictando, devenit submanuscris, in vecmitatea Fade, weak,
figureazi in 2261, 57-59. Scrisul, de un caracter rapid, dovadi mai ales fmalele topue, sub raportul grafic, ale
versunlor, area crt a fost copiat, cu mochficinle mstantanee, de pe un manuscris anterior, in cazul de fati din
D Crintecul unui wort. In imediata vecmitate si dupi acera pe coperta intenoari a caietului de dictando, un crampem de arucol de ziar i anume insemniri de ordm pohuc, cu doui graft' difente, t clifente si de aceea a vetsmnu acesteia, vorbesc de mochficarea articolului 44 din constuutie, ceca ce ne-ar duce cam prin Mame 1879,
In vremea chscuthlor de dupi congresul din Berlin. Cum insi mire lipul acesta inci strofic si versiumle ultime,
In alexandruil, sense pupa timp dupi moartea lui stefan Miele, se interpun alte 6 tipuri, de couture si grafu
difente, suntem indmatt a data verstunea tot in 1878. Dealtmmten, vecuitiule in manuscrisul eminescian nu decid
intotdeauna. Poetul scna, de multe on, la intimplare, onunde afla loc hber. Asa di notele politice din vecinitate,

pot fi, Cu certi probabihtate, ultenoare transcrient tipului E Pia si mai spunem al, dei inrudite in substami
timp, cele doui pagini Cu note politice au totust un scns ce Cu greu le-ar apropia.

E.

2261, 1,

7-5 9
S cer un semn de amintire
Ca si cnd eu te pot mta
Te-as cere doar pe tine insti

Dar tu de mult nu esti a ta

51. de fop/ : Ce-mi pasi mie-n

49-52. Intors Cu fata spre pirete

'nclude ochu un strain
Dar de-o fi azi sau de-o fi mine
Tot una e pentru-al meu chin

www.dacoromanica.ro

M. EMENESCU

158

Nu voiu [eu] floarea cea albastra

Podoaba parului bala[m]
Ca.ci daca am vr-o rugaciune

E 'n veci uitrii s

10

15

Spre a uita intreg norocul

Ce Il avurm amandoi
Tu te gandeste ca batranii
Cu multa vreme innapoi
Iar de cnd ne intalniram
S.-ti pae ami toti deserti
prut att de dulce
Ca
C te-am mbit, te rog sa ierti
De-acuma nu mai voiu nimica

Nu voiu ca grija mea s'o porti

Caci rume nu mai tine seam
20

Cum trece vremea peste morti.

eu cu ata spre prete

O s'A' m 'ntunec prin stremi
Ori s-mi inghete sub pleoape
Incet a oclulor lurruru
25

De i-ar abate vrunui preot

Cand m voiu face lar pamnt
Ca sa sopteasca de asupra-nu
Tubito, numele tau sant

apoi in drum, in codru

De vor ei pot sa m arunce

Apoi
30

S sboare corbii de asupra-mi

Tot hrn va fi mai bine-atunce.
Tu ramal vesel', frumoasa
Si te pzeasc. Dumnezeu
35

Ce sa mai stii ceva de mine

Cnd nu m'oiu sti nid singur eu

F. Intaia versiune in alexandruu figureazi in 2259, 357-358, inteun som de submanuscns maculator, urmati
Ea se poate sttua, ca timp, cltre inceputul anulut 1879,
imediat, Cu acelast scns, pe pagina urmitoare, de npul
dar cu forme strofice ale poeziei De eteort lubrto . . aflate in veciatate.

9. Spre a una plicerea crucli;

6. Ce vid in pirul tiu blam;
5. Nu floarea-albastr, pentoare;
13 Din chpa 'n care ne
> lusa' din cima>
ir Tu te trezeste c b.;
tu. De cum ne furm amindot;
16. te rog > vei vr > te rog ,
23. On CA m'am rinut att de une;
lata de and etc.;
15
34 S utt,1* tot 51 r171* mereu ..;
33. Ci numai tu rimii frumoas,
apoi de vor, In codru;
29. Apoi
35 Dar > ce si etc.

www.dacoromanica.ro

DESPARTIRE

F.

2219,

159

317-3/8
S'A cer un semn iubito spre-a nu te mai utta.

Pe tine doar te-as cere, dar nu mai esd a ta

Nu floarea vestejitl din pArul tAu bAlai
Cki singura mea ruga:4 uitArii s m'A dai

Ca sA nu-ti vie 'n minte cum furIm amandoi

Gandeste-te cu vreme 'ndelungA innapoi
Din cfipa intalrnrii s'A fie ani deserti
CA te-am iubit atata te rog te rog s'A ierti
Si nu 'ntreba de drum[u-nu], nu grija mea s'o pord
CAci cine tine seam'A de mil celor mortt
Cala am murit nibito de-atunci cand te zArn
steua mea se stinse naintr] de-a rAsAn
Cu fata spre perete murind pnntre streini
Mi-a 'n[chide] ochii turburi a lor strAtne mani
De i-ar vem la preot de-aiure vreun gand
De-asuprA-mi sA sopteasel mbitu-d nume [sfant]
Apoi pot s[A] m' arunce in crucile de drum
inima s'o rumpA, mat bine-1 ca acum
Tu dulce si frumoasA rAmai cu Dumnezeu
Nu sti nimic de mine, cum nu m'A. stiu ruci eu.

io

15

20

G'G2. O pagina mai departe, dupl F. asa dar 2259, 359-361, Cu acelasi scris, poate chiar in acelasi ai, figureazA versiunea Gi. Ea este, In realitate, o variapune metrica a npului anterior (F). Alexandrinn sunt prefacup in strofe
lar primul emistth al versurilor pereche pruneste o silab mai mult, ceea ce imprim intregn poezii un ritm aparte,
mai insinuant

d. p.: 4. Cid singura mea ruga-,

8. Ci te-am iubit atfita

Cci singura mea ni.g e

Ca te-am mbit atAt de mult
9.a.m.d.

Ca timp Cri se situearl, ca i F catre inceputul anului 1879. L-am numit

pentru a sublima strnsa legAturi
care nu e, in reahtate, altceva decit aceeasi versiune numat ci reprefcuti In alexandrint i transcris in 2261,
61 65 (+ 63v.). Miele acestea fac parte dinteun submanuscns de file albe, confecponat de poet si pregatit ca de upar,
cu toate ca la scurt timp primeste numeroase aphcapt de atelier. Aserranarea aceasta din= GI si. G2 e din cele
mai isbitoare. E drept, totusi, el G2 numarl 4 versuri mai mult, dar aceste 4 versuri, 91 chiar in formA de alexandrun, au fost schitate, prima dad, chiar pe G', ceca ce arat inc. data stransa lor relapune. Acesti 4 alexantrecem, cum e si firesc ca subsol la G2 (Ideea acestor alexandrini coboara din versiunea D. Cntecul unta mort
versurile 47-48).
Cu G2,

Gl. 22/93 3/9--361

SA cer un semn iubito

Spre-a nu te mai una. ...

Pe tine insId te-am dont

Dar nu mal esti a ta.
mal tdrztu,

2 de fapt : Te-as cere doar pe tine etc , cu semn metatettc,

z. de fapt nainte de a. r ;
19 lar> Tu etc.,

5. :nitral. Cum
completat o secunda'
20. N s.n.d m. cum nu m'oiu s.n.e.

www.dacoromanica.ro

16o

M. EMINESCU

Nu floarea vestejit
Din parul tau balm

Cad singura mea ruga e

Uitrii s m dai

10

Spre-a nu-ti aduce aminte

Cum furrn amandoi
Ca cei batrIn[i] sa te gndesti
Cu multi ani innapoi
De-atund cand ne zarirairn
SI par ani de.serti

15

20

Q te-am iubit att de mult

Put-vei tu s ierti
Si nu 'ntreba de calea-mi
Nu grija mea s'o porti
Cad cine sama-a mai tinut
De anii celor morti

Eu am murit din ceasul

In care te-am zasit
Caci ste[a]ua mea s'a stins in cer
De i n'a rasrit
25

30

35

40

Cu fata spre prete

Gobind pintre streini
Pleoapele mi-o 'nchide ei,
Ce-mi pasa.' azi or main

De i-ar veni la preot

Ca de aiuri un gaud
S spue hn de-asupra mea
nume sant
Apoi pot sa. m'arunce
In drumul de pe lunci
corbii rumpa mima-mi
I-a fi mai bine-atunci

In urma mea frumsa

Itmi Cu Dumnezeu
De mine tu nimic nu sti
CI nu m'oiu ti nici eu.
ii. Ca un htnin s t g
9. SI nu-ti mai vie 'n minte > S nu-ti aduci > Spre-a nu etc.;
34. In crucde de drum.
19. Cc. sama a tinut;
26. Taniind p s.;

www.dacoromanica.ro

DESPARTIRE

161

G2. 226I, 64--6)- (+63 v.)

SA cer un semn iubito spre-a nu te mai uit
Pe tine insAti eu te cer, dar nu mai eti a ta,
Nu floarea vestejit din pArul tu blaiu
CAci singura mea rugI e uitIrii s m dai.
Spre-a nu-ti aduce aminte cum furAm amAndoi
Ca cei bltrAni s te gAndeti cu ani multi innapoi
De-atunci cAnd ne zArirAm s fie ani deerti
CA te-am iubit atAt de mult put-vei tu &A ierti?

Si nu 'ntreb de calea-mi, nu grija mea s'o porti

CAci cine sam' a mai tinut de ami celor morti?
In ochii ti citisem iubire din adins
'n calea vremii ste[a]ua mea o clipA s'a aprins
Ca frunzele uscate flzduhul coperind

10

VAzuiu ndejdi i fericiri naintea mea perind

dupl acei clip, ce-atita m uimea

15

Nainte chiar de-a rAsAri se sdnse ste[a]ua mea.

Cu fata spre prete gobesc pintre strAini,
Ple6pa-mi ei inchide-o-vor, ce-mi pas, azi ori mAni

De i-ar veni la preot ca de aitirt un gAnd

SI sufle lin de-asupra mea iubitu-ti nume sant
Apoi in drum de codru ei pot sA m arunce
corbii rumpA mima-mi; i-a fi mai bine atunce .

20

Iar tu rAmii frumoasI i ginga5. mereu

De mine tu mmic nu ti, c' nu m'oiu sti nici eu.

IFI. Versiunea aceasta, oarecum epuratI, figureazi in 2279, II, caiet cartonat, de Bucurqu, ce debuteazil
cu transcrien ca de tipar, pentru a devent in curnd un pur instrument de atelier. SI. notarn, in treack, el aceastI
verstune, pleac deopotnvI i dm E. 1. din F. (G1G2 fimd, cum se tie, variatium metrice la F). Ca ump, versnmea
aceasta se situeazI tot in 1879, prima parte a anului.

H. 2279, II
SI cer un semn iubito spre a nu te mai uita?
Te-a cere doar pe tine, dar tu nu eti a ta
Nu voiu o floare albastrA din pArul tu blaiu
CAci singura mea rug-i uitrii s mA dai.
Ca sk" nu-ti vie 'n minte cum furm amAndoi

13-15. Introduce ulterior pe fila 63 v.,

15. 0 &pl. fericit, ce-atta m. tumea,
22. c.r.i.-m.; 1-a, f. m.b. atunct

21. Apoi pot si m'arunce

In drumul unet hum;

22f9, 3f9 V.
iubire din adms
In calea vremit ste[a]ua mea o clipai s'a aprins
C.And am ceut in

and am citit in ocht-ti cl nu poti fi a mea

Nainte cbiar de-a rIslri se stinse ste[a]ua mea.
TI

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

z6z

Trezeste-te iubito cu anii innapoi

Iar de cAnd ne 'ntalniam s-ti pae ani deserti
CA te-am iubit atata put-vei tu s ierti?
Cu fata spre prete m. 'ntunec prin staini
Mi 'nghiat sub pleoape a ochilor lumini
De le-ar veni in minte, pAn mai sunt pe pmnt
De-asupr5.-mi s5.' soptease
nume sfant
Apoi, de vor, pe drumuri ei pot sa m5'. arunce
corbii sboare-asupr-mi ... mi-a fi mai bine atunce
lar tu rtnai frumoas i tnr mereu

10

15

nu mai sti de mine, cum nu m'oiu sti nici eu.

I. Figureazl in 2277, 41+40 V. in acelasi caiet, de atelier, uncle in vecinAtate se intilnesc ciorne bromllonare
din Oda In metru antrc,Freamdt de codru, Dahla i un crmpem din Scrtroarea a
Grafia e proprie timpului si camtulm acestuia, un scris strns, muuatural, nervos, dar retinut. Se situeaz, desigur, inamte de August 1879.

I. 2277, 41+4O

V.

SA cer un semn lubito, spre-a nu te mai uita?

Te-as cere doar pe tine, dar nu mai esti a ta
Nu floarea aarnat5. in prul [au] Wan;
singura mea rug5.4 uitrii sA m dai.
La ce cu duiosie tu grija mea sA porti?
La ce s numeri ami ce sboar peste morti [?]
De ce nu piere asemeni, d vecinic sa pe loc
Aducerea a minte a stinsului noroc?
La ce statornicia prerilor de ru
Cnd vecinic* alte unde asun5.* in pru
cand prin asa lume s trecem ne e scris
Ca visul und urnbre si umbra unui vis [?]

ca sA uiti cu totul amorul dintre noi

Gandeste-te, copilA, cu anii innapoi

De cind ne intalniam s pae ani deserti,

CA te-am iubit aata putea-vei tu s ierti?

15

H. 6. Gandeste > Trezeste-te etc.;

7. forma prima : De and ne indlnielm etc. un Iarpur deasupra indrcd,

poate, versul, a,ra cum I-am reststrat noi.

NB. Textul Intreg barat, dupd utilrzare.

I.

3. Nu floarea ce atrnA dm p.Mb.;

4. aci singura etc.;
Tot alte
sunA aceluiasi par'au
La ce statornicia plrenlor de till

7ro. Intdiu, flume,' versumle :

cdrora, pe fila din sta'nga, h se antepun versumle :

Aducerea aminte a stmsului noroc

De ce nu piere asemeni, ci warm stii pe loc?

cam, loa/e, la o ultrmd revrzie, cu creronul ropt p prin numerotape, pmmesc ordmea dela eta].

ii C'nd prat aceasa lume etc.; spapul din/re 12-13 mcert ,

s-ti pae aru desert':
16. C t-a.1 a. vei mai putea

www.dacoromanica.ro

14. G -t., iubit, c a.i.,

ierti ? .

13. Din clips

DE SPAR' IRE

163

Cu fata spre p'Arete murind intre strAini,

Mi-ar ingheta sub gene a ochilor lumini
CAntAri tnguitoare sub zidurile redi
20

Cersi-vor pentru mine repaosul de veci

De s'ar afla ye() unul care cuprins de milA
SA sufle al tAu nume pe fata mea, copilA
sA-mi sfinteasc' apusul.

25

Apoi m'arunce 'n drum

Tot imi va fi mal bine ca 'n ceasul de acum
Din zare depIrtat s. vin. 'n stoluri corbi
S'A 'ntunece vsduhul pe ochii mei cei orbi,
vntul s.-mi aduc ce-am cAutat in vAnt
Pe numele-mi uitarea, pe initra-mi plmnt.

30

Tu numai, ca isvorul*, sA 'ntineresti mereu,

Dar nu m sti pe mine, cum nu m'oiu sti nici eu.

J. Versiunea aceasta figureaz1 in 2260, 233 (-I- 232 v.)-234 ( 283v.) i anume in submanuscrisulSarmis, despre
care s'a vorbit la Rugdpunea sinus Doc. E o frumoasO transcriere caligrafic, peste care s'au adaos aplicatu, care au
indreptat-o ctre ultimele clou tipuri dinamte de forma definitiv. Submanuscrisul Sarmis txebue sIfi fost copiat,
deci i Despeirpre (J), in 1879, inainte de August
De versamea aceasta, in 3 fragmente, executate in manuscrisele 2254, 157 v., 2259, 153 si 2308, 59 v. + 61
(margmalu), ce s'au integrat, cu Limurirde de rigoare, la local respectiv, in subsol

J. 2260, 233 (+232 v.)-234 ( + 233 v.)

*

S cer un semn iubito, spre a nu te mal uita?

Te-as cere doar pe tine, dar nu mai esti a ta.
Nu floarea vestejitA din p'A'rul
Unica-mi rugAininte-i uitril s mA dai
5

La ce deacum nainte tu grija mea s'o porti?

La ce s'A msuri timpul ce sboarA peste morti?
In przind redacpe, dupd u r8, veneau urmdtoarele versum, reluate apoi )11 completate

Apoi pot sa m'arunce in margine de drum

Tot imi va fi [mai] bine ca 'n ceasul de acum
Din zare depArtatA sI vin 'n stolur, corbi
SI 'ntunece vasduhul pe ochu me, ce, orb,
SburAnd mereu s'aduc

De le-ar [vend in mime

aduci ce-am cAutat in vant
Si vantul
Pe numele-m, mtare, pe uurnA-nu pAmAnt
22. S.s.a.t.n. de asupra fetu mele,
21. D.s'a.v'o.u. care cuprms de lele,
30. SI nu ml stu pe mine etc.
Dar tu, ca i isvorul*, etc.;

29. Dar tu rimAt departe >

/. 4. CAci singura mea rugA-i u.s m.d.

In prima framer:ere dupd v 4 tom pasapul urmdtor, pup; in arma tdrat p inlopat ca v. y-14 indupv :
Spre a ulta norocul ce-avurAm amindo,
Trezeste-te copa, cu anu innapol, (a)
Precum gandesc bAtran. I, 1-a lor copitrie,
Senma )umAtate din sfnta vecuucle,
Din migocul cArela privind peste trecut
Se pare cl viata nu are inceput (b)

lar am de sufermtl se par atunc, deserti

Cl te-am mbat atfita pute-ve, tu sA lert, ?
(b) Se pare c'a lor viatA n a.i.
(a) T.-t. mbito, etc.;

ri.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

164

Ce-ti pas oare tie de mor sau de nu mor

and voiu s-mi piar urma in mintea tuturor?
Spre a uita norocul, visat de amndoi
Trezeste[-te] copil, cu anli innapoi

10

Ca si cand nici dad: noi nu ne-am fi zrit

Ca si cnd inainte de-a fi as fi murit
De cnd ne intlnirm s-ti pae an deserti
Q te-am iubit atta de mult te rog s ierti.
De ce simtirea crud a stinsulw. noroc
SI nu se sting' asemeni, ci 'n veci s stea pe loc?
sun aceluias pru
Tot unde
La ce statornicia plrerilor de ru,

15

thmpreund cu alle 4 versurz in ms. .22f4, Sf7 v., Intl 'o forma pupn diferster. Pentru varlanPasagrul acesta se afta
tele din Id:infra' lus p pentru orehnea propne, a intregulut fragment, 11 framer:ern in ',dreg:me

2214, 157 V.
Precum* gndesc btrnu 1-a lor copiline (c)
Semna lumtate din sfnta vecmicie (a)1
Dm mijlocul creia pnvesc peste trecut (d)
Ce pare ca i viata cal n-are inceput (b)1
lar am de sufermte se par atunci deserti
Ca te-am iubit atta pute-vei tu si iertt ?

Cu fata spre pirete mi 'ntunec prm

Mi-nghiat sub pleoape a ochilor lumuu

nettle-nu poarte grip, tu numai si n'o porti (e)

Nu vont si numen [arm] pierduti ai celor morti.
Asa precum bitrnii > Precum etc.;

(a)1(b)1 Ce pare-o jumitate din sfnta vecirucie

Senm militate, pierdut in trecut
Care-au avut un rapit, dar n-are inceput
Din capitu[1] > Din nullocul etc ; (e). Oricule poarte-mi grip etc. ,
Pentru versurile 7-13 Inclusw, o schid aproape dentecd, toatd cn cram ro,ru, repnutd Cu dubld acoladd morsel:aid,
Cu eingmattca insemnare a una fa: 26 In

2279, 173.
foaea 26

Ce-ti pasi oare tie de mor sau de nu mor

Cnd vom si-mi [piar] urma in =tea tuturor
Spre a utta norocul visat de arnandoi
Opreste ca btrimi cu anu innapoi
Ca si cnd nici odat not nu ne-am fi 2int
Ca si cnd inamte de-a fi a [fi] munt
De cnd ne intalrurin s-ti pae ani deserti
Lt. Ci te-am i.a.d.m. vei vrea si ierti ?;

17. Tot unde

trebui a p
x 8. de fapt : ru;
Dupd versul 20, urmau in prima transcnere, versurtle, devemte apoi 1-6
De ce and esu frumoasi tu, grip mea si port' ?
De ce si numen arm ce sboar peste morti ?(f)
(f) D.c.s.n. anu, ce strecun p m. ?

www.dacoromanica.ro

[de fapt : nou6-1 p. piru],

165

DESRXRTIRE

Cand prin aceastI lume s trecem ne e scris

Ca visul unei umbre ca umbra unui vis?
Cu fata spre pkete m5. 'ntunec prin strini
Inghiat sub pleoape a ochilor lumini.
Curnd s'a 'ntoarce iarsi pmntul in pmnt
nume sfnt?
Sopti-vor de asupra-mi
Apoi de vor, au voie in cmp s m5. arunce
De cAt in ceasu acesta mi-a fi mai bine-atun.ce
Dinzarea deprtat s vie-un did de corbi
S falfe de asupra, s51-mi scoat oclui orbi
De mine nu s'ating decAt pgne mni,
Mud pulberea'mi la vnturi i mima-mi la cni
lar tu r'mAi in floare ca luna lui April
Cu oclui mari i umezi, cu zimbet de copil
De-amor i fericire s 'ntinereti mereu
Si nu mai ti de mine, cA nu m'oiu ti nici eu.

20

25

30

K.I. Aceste doui versium figureazi in unechati veculitate in acelasi manuscris legat in pima', de
Bucuresti, intalmt i pani acum

2279, 84 (+83 v.)-86

2279, 93-94
21. C.f.s.p. mlasi. p s. ;
zz. Si. 'nghete s.p.a.o 1.;
tirspuse din mu, in ordinea dela etaj.
barate
Dupl. v. 22, urma In prima framer:ere,

De i-ar abate vr'unui, pe cnd volt' fi pitnnt,

De-asupra-mi si. opteasci mbitu-ti nume stant,
Apoi de vor pe drumun ei pot si mi arunce

fi mai bine wince, CO

sboare corbi de-asupra

lar tu, ritual fence mtnd trecutul tiu (h)

Si nu mai sti de mine, cum nu m'om sti nict eu
i corbii sboare-asupri-mi

Mi-a etc

Iar t., rmit fence si 'n tot norocul tau> I.t.,r.f. i gulgasi
mereu > I.t., fiind fence > I.t., fmi f. uttand etc.,
(t) Si. nu mai stu de rrune, etc.

Cum s'a anua/al, pe D. (2308) in chtp de marginal::, ca un sera de dupd Cantecul unui mort, ,ri anume in 1879,
cm palm inarnte de August, sunt schttate in data' redacin intrucdtva dijere/e, versurde rItn urmd, 25 sq. Le copiem pe amdndoud,

in ordmea lor probabild :

23 o 8, 19 1).+
f. 59 V.

t Dear in acea dati mi-o fi mat bine atunci

Din zarca deprtati si vie un card de corbi
scoatl ochu orbi
Si. ante deasupra-mi,
De mine nu s'atingl de cat plgne mint (j)
Dand pulberea-mi la vntun si mima-mi la cm
Ci tu ritual frumoasi

Da nu mai sti de mine, ci nu mu sd aim eu

(j) Astfel si stau pre mila* a celor mai

f. 61 z Apoi in drum de codru ei pot si mi. arunce

mi-o fi mat bine atunce
De cat acuma 'n
Din largile pusuurt porneasci palc de corbi
Si falfae de asupra-mi, si-mi scoati ochil orbi
Si oasele-mi rimae prm
Mud pulberea-mi la vnturi s mima la cam
si 'ntmeresti mereu
;
33. De fericin
29. D.m.n.s'.a d.c. stritne

www.dacoromanica.ro

34. Dar nu trial sti etc.

M. EMINESCU

x66

paguule dela 88 14 92 (pagina 87 cuprinde un ftagment dedus din Bogdan Diasos), fluid ocupate de ciorna
scrisord de condoleante, ce Emmescu rumite Verorucii, dupi moattea lui Stefan Miele Cele dota vermin K. st L
ca i clorna scrisoru (2279, 88-92)1) sunt sense Cu aceeasi cerneall i aceeast grafie. Cum stefan Mide moare la 6

August 1879, cum scrisoarea va fi fost trecut pe cutat i expediati cit mal curind, de vreme ce rispunsul
Veromeit din rz August (ms. 4850, 19-48) confirm, iat cel dela 16 August teanuntete de x< mult dutoasele .
sirun prmute, Inseamni c dup acestc date inceata Emmescu cele doti ultime vermin' din De3pcirpre, ce avea
si aparl in Convorlurs Laerare,la i Octomvrie a a. Dal, va obtecta cmeva, de cc si fi succedat i si nu fi prerners,
aceste dou vermin, ciorna scnsont de condoleante ? Pentru cl cele doui vermin urmeaz foarte curind una
dupi alta, aproape, cu siguranfi, in aceeai ai, i filmic nu obliga sO o retranscrie i corecteze cu atatea pagint
mat departe, deal inwrejuratea, cert, ea' pagina 88 si urm. erau deja ocupate de dorna scrismii de condoleantc
Situitn, aa dar, cu aptoximatie, elaborarea acestor (iota ultime verstunt cunoscutc, dura to August 2879. (0
zi in plus, una in minus, nu importa).
Sa specificim de asemenea c L nu mat teproduce din K i ultunele 4 versuri, he penttua amnsese in josul
paginei, he pentruci, fimd axdoma cu cele din K. nu mal avea trebumti si le recopieze.

K. 2279, 84 (+ 83 v.)-86

10

15

20

cer un semn mbito spre-a nu te mai uita

Te-as cere doar pe tine, dar nu mai esti a ta,
Nu floarea vestejit din prul tau blaiu
Cad singura mea rugl-i uitrli O. m5'. dai
La ce simtirea cruda a sttnsului noroc
SA nu se sting asemeni ci 'n ved sa stea pe loc?
Tot alte unde-i suna aceluias parn;
La ce statornicia parerilor de ru
and prin aceasta lume s trecem ne e scris
Ca visul unei umbre si umbra unui vis?
La ce de acum nainte tu grip. mea &A porti
De ce [sa] masuri timpul ce sboara peste morti
Tot una-i pentru mine de mor sau de nu mor
Cnd voiu sa-mi piara urma din nuntea tuturor [;]
Tu ca s uiti norocul visat de amndoi
Trezeste-te copila cu and innapoi
SI fie neagr umbra in care oiu fi perit
Ca si cnd
odata noi nu ne-am fi zarit
Tar anii cei de lacrimi sa-ti para ani deserti
CA te-am iubit atta put-vei tu s ierti?
Cu fata spre prete m lag prim stranu
S 'nghete sub pleoape a ochilor lutnim
Curnd s'a 'ntoarce iari pamntul in pmnt
nimeni n'o s stie de unde-s cine sunt
Cf I. E. Toroutiu, St. p d. I. IV, 136-137.

Dupd v. 4, in prima framer:ere, poema contrnua cu v. Is p urtmitoarele , un minut, dupd accea, tntercaleazd o. f
inclusw, ce figurau la inceput dupci v. 20.

5.
De ce suntmea etc ;
6. SI nu se sting' asemem ci 'n vect s stca pe loe;
7. Tot alte [undel-i
sura etc. [de fapt : Tot alte-i suni etc.] > Tot unde
sunl etc.
Dupd v. 16 o cltpd urmeazci o. 18 pentrucci apt era in J. pe care-I contintal ;
17.S.f. deasi u. etc.
r9. I.a
pari lungi de.5erti
S'a ammta cei dupd 14 .20 urmate, intro Inceput, oersurtie trecute, opal sus, drept p. fro whiny.

www.dacoromanica.ro

DESPARTIRE

167

anari tnguitoare prin zidunle reci

25

Cersi-vor pentru mine repaosul de veci

Ci eu as vr ca veunul g vie de aproape

optindu-mi al tku nume pe 'nchisele-mi pleoape
Apoi pot 01 m'arunce la margine de drum
Tot mi va fi mai bine ca 'n ceasul de acum
Din zare deprtatI 01 vie un stol de corbi

30

Round incet de asupra-mi s51-mi scoati ochii orbi

In erghelu slbateci de cal gonind ca vintul
S treac pe deasupra-mi intunecnd pItnntul
Trn m'or intoarce in sinu-astei trni
Dnd pulberea-mi la vanturi i mima-mi la cni
Iar tu rArnii In floare ca luna lui April
Cu ochii ti cei umezi cu zimbet de copil
tararA si dulce cum esti rm'ai mereu,
Ci nu mai sti de mine, c nu m'oiu sti nici eu.

35

40

27. CI eu a vrea mar bine> Atuncea > De cit cu Jaime

26. 0 si cereasci asupri-mr repaosul de veci,
sgomot i plans si mi ingroape > De cat cu jalnici cinturt > Ci eu a vr ca veunul verund de mine-aproape >
C.e.a v. ca veunui si vie 'ncet de aproape [ncersthalins in ordme, la ultra:NI ,ri penultinsul];
29. Apoi de vor >
30 De cit > Tot inn etc.
Apoi trite pustie dearti mi arunce ;
Dupci versa 32 venea, in prinsci tedarpe, urtneind pe J.:

Pustnil climprelurtfmi

De mine nu s'atingi deck pigine miru

[Mud pulberea-mi la vim= si uuma la cam
35 St una si mi fad. > Tirana si mi dee > T.m'om intoarce in sinul
34 Si treaci peste pleptu-mi p.;
40. Dar nu mat ti etc.
.d c.ett si fu meleu;
astel grini;
39.

1r;

C.

S.

re

3 pr,
..,

ado

24

ain rat

.,

IS,..0;

4 IR...

4 COni

if,toire.;

v.

e-,

". "'FM* ;

71.

.,.

-A-

'

I'

;'

c../.-G
,

'e4"nAnA
t7
.

,.
'te

www.dacoromanica.ro

M. tMINESCU

168

L. 2279,

93-94
SI cer un semn iubito spre a nu te mai uita
Te a cere doar pe tine, dar nu mai eti a ta
Nu floarea vestejitI din pIrul fAu balaiu
Caci singura mea rugI-i uitrii sl m'A dai.

10

La ce simttrea crudl a stinsului noroc

SI nu se sting asemeni, ci 'n veci s'A stea pe loc?
Tot alte unde-i suna aceluia pr'u
La ce statornida prerilor de ru,
Cand prin aceastl lume s'A trecem ne e scris
Ca visul unei umbre i umbra unui vis?

15

La ce de acum namte tu grija mea s'o porti

La ce Si numeri onii ce sboafl peste morti?
Tot una-i clac astIzi sau mane o sI mor
and voiu
piar urma in mintea tuturor
and voiu s." uii norocul visat de amandoi
Trezindu-te iubito cu anii innapoi
SA fie neagra umbra in care oiu fi pent
Ca i and nici data noi nu ne-am fi zrit
Ca i and anii mndri de dor ar fi deerti

20

CI te-am mbit atata putea-vei tu &A ierti?

25

30

Cu fata spre prete ma' las pnn strImi

S 'nghete sub pleoape a ochilor lumini
cand se va intoarce pamantul in pimant
Au cine o A. tie, de unde-s cine sunt?
Canfri tanguitoare prin zidunle reci
Porni-vor sa-mi cerascI repaosul de veci
Ci eu a vrea ca unul, venind de mine aproape
SI-mi spue al flu nume pe 'nchisele-mi pleoape
Apoi, de vor m'arunce in margine de drum,
Tot imi va fi [mai] bine ca 'n ceasul de acum
Din zare depIrtatI rsarA un stol de corbi
S'A 'ntunece tot cerul pe ochii mei cei orbi
Rsaeo vijelie din margini de plinant
Dand pulberea-mi taranii i mima-mi in vant.

16. Si-1> Trezmdu-te etc.;

32. Si 'ntunece pmintul pe ochu mei cei orbi > S 'ntunece tot cerul i ochu
m.c.o.;
34. D p -m t 1.111MR-III1 la Tint.
NB. Ultimele versuri lipsesc, exphcain In notqa respechva,

www.dacoromanica.ro

O, MAMA...

169

O, M A M A...
Convorbin Literam, XIV, I, I Apile 188o
Descnerea de mai jos, a cclor dou'a manuscnse, in care se all ciega. O, manid
, insista asupra caracterului
instantaneu al prime! versiuni, subdatat. i Ianuarie z880. Suntem la capatul unui an de bogate framantiri ale
inimei si in pragul anultu, de man rispunden, gazetaresti si poetice, ale lui Emmescu. E anul in care, redactoref consacrat, va scrte zilnic cel putin o pagina' de ziar i totodata anul, in care va incepe elaborarea definittv
a ciclulut Scrtsorilor, pe care le va tipari, una dupa alta, in 1881. Ce era mai firesc asa dar, decat inspirada aceasta
asa de adnca, de tulburitoaie, ca un colloqum al umbrelor, la revedlonul unui pusttuc

Scrisoarea ce trimite Harietei,

la 20 Apnhe 188o, putm tunp dupa publicarea accstei poezii, J'uta:reste impresa de parasire sufleteasc prin care
trecea poetul: Toamna anului e una pe an, apoi urmeaz primvara, Ii scria el Toamna vietu vine fra sI tii
cand, nici de unde
numai vezi el totul a trecut pentru a nu se mai intoarce S'apoi se simte omul batran,
foarte batean, i ar vrea s'A moara 2).
Clara si de un contur din cele mal simple, elegia aceasta a tulburat totusi pe 1.1011 cercetton, carota rtitlul
si prima strofa li s'a pairut neinteleas si distonfind cu restul poeziei: Titlul In1ai, ca 11 prima strof din cele trei
cate o formea21. Dar este dat oare tulul de insusi Eminescu Daca' 1-ar fi dat isi intitula poezia ala? i dad nu
st-a intitulat-o el singur asa, ntlul, dat poate de altn, e drept si ne incurce mereu ? i daca a lsat-o fra
el char, inseamn cl poema era nedefituta ? 8).
aceeasi rezerv, cu privire la titlu, revine si in cercetan, mai recente, ca o intarire a indoehlor anterioarc:
Ipoteza aceasta (e vorba de articolul d-lui N. N. Rautu) bInueste chiar autentiotatea
care, de
altfel, nici nu se gaseste macar incercat in manuscnsele pistrate 4).
Intreban otioase, cata vreme poezia e trimeasi la ttpar cluar de poet. Cat despre tidu, el se putea dispensa
nu numai sa-1 caute, dar chiar s.-1 serie. Nu odata, intatul vers al poezulor dl titlul cel mai btui.
O, manid nu datoreaza rumanin, rumie 3). E una din cele mai personale cristalizan ale hrismului eminescian
sc cuvine arcumscris in sfera biografiei poetului. In O, mamd intalrurn insa, a doua zi dupa pierderea mame',
in 1876, vremea de mangtere a mbitei, la a cairel tovrasie si in moarte se gandeste 6) sustmea in amintita comunicare academica N. Iorga li daca data e, precum se va vedea mal jos, anticipati cu aproape patru ani, tememl
nu e de fe! gresit. Conceptia acestei elegu, care a putut sa para' atat de nebuloasa, e, dimpotriv, cat se poate de
organica. Ea trebue5te alatuiata marelui poem autobiografic, Plerdind pentru mine, zimbind prin lume treci, ce am
1) Cf. Trittptd, V. r.
z Ianuarte 1880. Cu tidul de cuitozitate, reproducem din editonalul de 31 Deceinvrie 1879112 limitarte I88o, al numrului ce apare cu data poeztei O manid
acestc cateva randun, de Imlant,
obosit-

Astazi se sfirseste anul li Cu dinsul se inchee al optulea deceniu al veaculut nostru Acest an este al patrulea
al dommet radicahlor, can se anuntase tani cu pompoasele titule de regim al virtutu , pohtica neutral' u, 1COnomie, ordine li monta in finante si admirustratie , ocrotirea intereselor nationale tata cu strainii i altele st
mai strlucite titule ...D.
dupd ce recapttuleazd eventmentele, la cal: a parncipat in cursul anulta scurs : convocarea adundrtlor de reo:vare
(ches/tuneo art. 7), rdscumpdrarea ardor ferate etc.

n. aci insa era nevoe de o maiontate ordinara (nu de 2 treirru) si el dispune in amindoua corpurile de cele
mai orchnare matoritn. Acestea sunt in hmi mart evenimentele, cart au avut loc in anul ce expira astazi. Din
parte-ne nu'l putem incheia mai bine decat urand adversanlor nostn s alba mai multa onestitate, mai mult cumpat
51 mai multa minte in viata politica decat au avut pana acum D.
i) I. E. Toroutni, St. FI d lit., IV, 139.
N N. Rautu, Note pentru O, manid
, in Fdt-Frnmos, IV, 3, Mat-Iutue 1929. Tot acolo, in numarul
urmitor, (F.-F. IV, 4, Iulie-August 1929) replica' de d. Victor Moranu Iardp o O manid ... de Emtnescu, dunpreura cu justa observatie a legaturilor dintre O manid... li Mar am un singar dor. (O piezentare documentar
a acestor kgatuit, in acest volum, mal departe, la capitolul Mal am un singar don).
Augustin Z. N. Pop, Contribupt eminemene, II, O, mamd
, (registru temanc, aparat, revatun l piopunen), extras din Convorbm Lacrare, Ni. 7-12, 1940, Bucovina , 1941. Tot atct o detailata inregistrare a izvoarelor
11 a avoristilor acestei poezu, dela perubilul Pehmon (O mamd dulce ... mamd and zw) pana la inuttle, moderne,
apropien de Lenau.

8) Ceca ce, negresit, nu inseatma ca n'ar putea fi si obiectul unor interpretan, pe ct de subtile pe atat de
seducitoare, precum bogatul, in sugestu, studiu al d-lui Tudor Vianu, Structura mottvulut in poeta lut Emmescn.
O mamut'... in Preocupdri 1:Amare, VIL 5, Mat 1942.
6) N. Iorga, Ennnescu in ft dttt rea mai nota erlqte, pag. zo.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

170

semnalat in anul semicentenarului mortii lui EM112CSCl2 1). sera la putm vreme dupi nmartea Raluciii Eminovici

p care este un poem de intens pasmne veronian (ecoun dinteinsul si mai ales irnpletirea de sentimente
si erotice, se infiltreaza' nu numat in versiuni, din At& de frageda dar si in scena ce am reprodus mai sus, din
Bogdan-Dragot 3), unde dup motivul .Atclt de fragedd urma acelasi motiv al mortu mamei sale):
Pe matca"-mea srmana atata n'am

totusi and pe dnsa cutar' n.-a copent-o

Prea ca;

neagral, ca." imma imi crap

n fi vrut cu dinsa ca s m pule 'n groap....

Cand clopotul sunat-au, plngea a lui araml
rdcit la minte stngam: unde esti mam
Pnveam in fundul gropii 51 lacrimi curgeau riu
Din ochu mei nevrecinici pe negrul ei menu;
Nu stiam ce-i de mine p cum pot O. rmn
In lume-att de singur, p-atata de stsin,
Si uuma-mi se strnse p viata-mi Sta in gat
Dar ca de-a ta mbire tot nu am plaris adt.
ceca ce
Gaud N. Iorga vorbea asa dar de vremea de mngaiere a mbitei, a doua si dupl pierderea mamei
it fusese sugerat, de bunk' seama', si de textul poemului de care nu numai luase cunostind dar 11 i semnalase cetttonlor sit 3) el se Oa, cu toate ci la prima vedere, ataturea, chiar in inima adevIrului.

Ills. 0, mama... se all In doul manuscnse

22761, 46

2262, 211 y.

Indiul (A) se afilin compactu/ ea/et de dictando 22761, 46 i are toate caracterele unei improvizatu, repede
astemut pe hartie, cum se poate observa din alturatul facsimil, pretios atat pentru scnsul febril p multtplele
sterstun operate cat i, mai ales, pentru dad: r Ianuarte 1880. Obiceml de a nota tunpul exact al unora din creatide sale se intlneste in dese tandun la Eminescu 1 are fri ndoial, un hotirit Inteles psihologic. Asa e acum,
asa e data de 28 Aug. 876, nootea, notad in tosul poeziei Iubsta vorbette (cf. cap. Scrtsoarea IV-a), asa datele
succesive, ale conceptiei, transcrieru sau =aunt submanuscnselor de junet, Marta
Elena (cf. vol. I, Anexe).
Cum se poste observa din facsitrul, pagina e barad (cu creion rosu), dup ce a fost trecut pe curat, in coala
de poezu a manuscnsului urmtor, 2262, 211 v. Aceasti coati, gata de tipar, ammteste Inca' una dui obicinuintele
poetului. Transcnerea e caligrafica', hni1tit i cuprinde trei poezu: * * Clind yam mur; curiind, Doina (terminad
la data aceasta) p * * * 0, mama
p va fi fost Rend intre 2 Ianuane 1880 p, sa' =cm, mulocul lui Mart 1880,
cand va fi incredintat-o Convorbtmlor, unde apare la t Apnlie a a.
Ordinea aceasta pare indicati chiar de poet: coala e indoiti In lung; diad pe lima aceasta, in vederea tipamlut, ar fi ofent ordmea de mai sus, in care s'ar spune c;i: Dam e Incadrat de Ciind vota mur: curcind p 0, mama .
variante in fond pe aceeasi tem.

. .

Transcnem acest ultun manuscns, evoluat si aproape identic cu textul din Convorbm p asezm in subsol,
inti cele cateva variante ale acestui manuscns insup p mai jos diferentele din A. Cum airun st facsimilul, cu toatc

sugestide lui, centorul poate urmn, atat pe facsimil (deci pe original) cat p in subsolul nostru, variatiunde, mai
numeroase, in deosebi, in strofa M-a.

B. 2262, 21 I V.
*

O mam, dulce mami din negur de vremi

Pe fream'tul de frunze la tine tu m1 cherni,
De-asupra criptei negre a sfntului mormant
Salcmi i scutur floarea de toamra si de vnt
Se bat incet din ramuri, ingari glasul teu
Mereu ei se vor bate, tu vei dormi mereu.

Revista F undatulor Regale, VI, 7, I him 1939.

Apropierea cu adt mat pretmas, cu Cat nu pleacil dela cunoasteiea poemului autobiografic
semnalat din timp de I. Scurtu: Drama Ix Enunescu, in Sanandtarul, III, 3, 18 Ianuane 1904.
N. Iorga, Emmescu vet flic nou ca toate Imprumuturile, in Cuget Clar, IV, 7, 24 August 1939

www.dacoromanica.ro

a fost

0, MAMA...

171

41410, mm..,47!

7-7
nor,.
/0.-4--

-14-44.-.:*

-j4

.061; 44.41

C1.41
)

P
\

/f-

CA.

1,47 r

44: e/ktinr

/..044

Al

14-1

1.

vr<4

4(24rof

I /-

--,' It --el

...4),

Vrtev

7-11
k

il.0)^.---4-P

1(5-:
Try-L,

Asom4111

CA017 t%

4 r4:1"

'!/( X, 4.,
,

4 4,94,..f

itob.....;

,st

.41

.06

tvd

,h

(Ph.;

A osyrum,
,..i%,,,f. et .,,,;,L4e4,,

nts
bieso..;

,
.4' M'
.c.

p-,/

vi

.-6

Manuscrisele Academic' Romne

srs,674

.4),2.,

111 " "I i'- de /1.

if

-1'--"'

tA

t.

n-,..,

4,47,,,,

rtc,

114/VAimi"..46rivA/01

4?

4.

,-:' ,,(

trit..,7.Lrhe
Ot

vir4.

t7fell

4 L 4,4
:4

eft"

o, MAMA .

01...-vell

22761,46 (16,5 CM. X 20 Cm.)

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

172

and voiu muri, iubito, la cretet s." nu-mi plngi

Din teiul sant i dulce o ramur s frangi
La capul meu cu grij tu ramura s'o 'ngropi
Asupra ei sI cad a ochilor ti stropi
odad umbrind mormntul meu,
Mereu va crete umbra-i, eu voiu dormi mereu.

10

Iar dac impreun va fi ca sl murim

1

SI nu ne duel 'n triste zidiri de tintirim

Mormintul s ni-1 sape la margine de riu

fi

Ne punI 'n in.diperea aceluia sicriu

De-apururea aproape vei fi de sinul meu
Mereu va plnge apa, noi vom dormi mereu.

SCRISOAREA I
Convorbin Literare , XIV, ir, i Februane 1881
Pubhcate intre Februane i Septemvrie 1881, cele patru Scrssori alcaltuesc, in opera lui Eminescu, o unitate,
pc care poetul a gandit-o ca atare si in realizares careia a pus nenumrati ani de lucru. Daca istoricul fiecirei
i reconstituirea etapelor vor ilustra intreg acest proces de creatie, ca si data, mat mult sau mai putin aproximativa', cand gernameaz1 ideea fieca'rei Scruori in parte ideea ciclului i data ca'nd el a fost pus in lucrare e
intru catva mai greu de determinat 1).
Dar daca nu putem, cu certitudirie, fixa punctul de plecare al acestei concepoi cichce, (va fi premers ea intallor
incercn, ca o tern ce urmeaz sal fie, pe indelete i cu ami, demonstrata sau se va fi nscut, tarziu, dup ce
putem in scbimb suplim, in oarecare masur, cu sugesude pe care
toate Scrssorsle vor fi fost redactate in parte ?)
.Scrrsori

z. lapsus calann M.v.c.0 , tu vei dormi mereu, indreptat Indatd,

tintinm.

A. 2276'546

14. Si nu nc 'ngroape 'n triste zichn de

Punctualia, cu rare exceplu, absentd, poate fi verificatd In facssnnl.

4. Salctnu-ip scutur etc ;

3. De-asupra criptet negre, a sfantului mormint,
5. Se bat incet din ramurt
5'ascu1t glasul meu > Se b.i.d.r. 1. 'flgna glasul tau ;
6. Mereu s'or* bate* > Mereu se* bat* salcamti,
tu v.d.m > M. el se vor bate, t.v.d.m.;
7. C.v.m.mbito, etc.;
ir. Simti-o-voiu cum crete, umbrind mormantul meu > Simti-o-vom ociara u.m.m.;
ti. Mereu va crete
tamul, eu v.d.m > M.v c. umbra-i, e.v.d.m.
14. Si nu ne 'ngroape rume* in negrul tinta= > Si nu ne 'ngroape dara* in tristul tmtaim > S. nu ne 'ngroape
'n triste ztdin de tintirim,
15. Mormintul si ni-1 faca la margine de riu > M.s. ni-1 sape 1.m.d.r.;
16. Pe
atrandoi ne puna> P.a n. dula.] > Ne puna' 'n incaperea acelinai sicriu;
17. i vantu-o bate dulce sunind la
capul meu > Stmti-te-vom aproape pe veci de pieptul ineu > De-apurure aproape vei fi de pieptul meu; [data
sabhruatd

Ianuarie 1880.

') Cf. G. Calmescu, Opera lid Mrbas Enunescu, II, pag. 37. de altminteri ideea lusa,' a Scrisorilor porngte dela
Horatiu, dar afirmatia s'ar cuveni dovedit.

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA I

173

vanatia ordmei Scrisotilor inluntrul ciclului le poate oferi. Gael ordinea aceasta, definitivi, asa cunt o cunoastem
din Convorbiri n'a fost dela inceput aceeasi 1).
M-su! 2282, unul din ultimele catete legate, in care poeznle sunt transcrise pentru tipar chit ca adaosunle si
prefacerile ulterioare le imprima un patent caracter brouillonar cuprmde cate i cinci Sc,in urrnitoarea
ordine, a filelor si a numerotatlei originare (notim in dreapta, numarul ce au primit la tiparirea in Convorbrn)
2282
C. Lit.
f.f. 18-24 Scrisoarea I (prim titlu Scrisoare): De ce pana mea rdmdne
.
25-36 Scrtsoarea II, Std castelul slltguratec
.
. .
.
.
IV
38-55 Scrisoarea IV (tulu anex Patria ;i patriohr)Un su/tan . . .
59-68 Scnsoarea Ill-a, Ciind cu gene ostemte
.
. . .
urmeazi Pygmahon (=Apart cd das lumina% etc.
84-90 Scrlioarea V-a, Biblia ne povesteste
.
. . . .
.
v
urmeazI Odd [In metru antrc], etc.

.......Ill

............
......

.II

Trecem peste observatnunle ce se pot face in marginea fiecireia din cele doul grupri, structura
ciclului vanind dela una la alta 2), pentru a ne opn la reperul cronologic, ce s'ar putea deduce. Grafia i celelalte
elemente materiale ale caietului situead aceast transcnere din ms. 2282, Cu foarte multe sanse de precizie, in anul
1880, stiut fiind es' in Ianuane 1881 Sonsoarea I, in forma si numerotatia, definitive, era expechati. la Convorbtri
el operatia acestor modificn cerca si ea un timp oarecare
Insemninle dela Junimea, ale lui Titu Maiorescu nu ne dau, din nefericire, cleat o vaga indicatie. Trecand in
revist, inteo recapitulare sumara, evenimentele &flue Noemvne 1879 Ii Martie 1880, Maiorescu nota pentru
rastimpul acesta, alaturi cu activitatea Mitei Kremnitz, cu nuvela lui Slavici, Budulea tarchti, cu mica fars a lui
Caragiale, Conu Leomda fag cu reacpunea, toate in cadrul reuniunilor hterare dela Jurumea i urmatoarele: Cateva
poezii noui ale lui Eminescu, foarte frumoase, 1 o satira veche, de asemenea 3). Noui, la epoca aceasta, ce va fi
In curand tiprit, singura de aliminteri in 1880, era doar poem 0, mamd
(Convorbm Literare, Aprilie 1880),
ceca ce inseamnal el Emmescu citea din ineditele caietelor sale, unde se aflau cateva transcrien gata de twat.. Marl
dad noud nu va fi insemnat si ultime i atunci ar putea fi poezule din Convorbtri pe Octomvrie 2879. Cat despre
sahra veche poate cl trebue inteles in sensul di va mai fi fost cetit in reuniumle Junimet, ceca ce se obisnwa,
asa cum poate, dat Luid el Maiorescu nu consemnead totul, va fi cetit i intreg ciclul ce avea sI apara. Ce e sigur,
totusi, este cl Sahra cetiti la data aceasta apartmea ciclului, anume grupat, din ms. 2282. 0 dovadi in plus despre
aceasta o avem in volumul de tilmiciri al Carmen Sylvei si Mitei Krenuntz, despre care s'a relatat la capitolul
poeziet Rugdnunea unm Dac. S'a vazut acolo el editia a II-a din Rumamsche Dichtungen urma s apari la
cateva luni dupi intaia (ce nu se afl in Biblioteca Academiei) OKA catre sra'rsitul anului 1880, de vreme ce
Maiorescu din care luim informatnle, 1st pubhci studiul in numIrul de i Ianuarie 1881. CA ediva I-a nu putea
si (Mere de cea de a doua, retipand la asa de scurt timp, e dela sine inteles. Or, in aceste douI edigii, chntre
Ianuane-Decemvne 1880, al:at-ate inainte ca Emuiescu si fi trimes la Convorbin, se afli_ traduse Satire III (de
fapt Scrtsoarea I) 1 Satire IV (de fapt Scrisoarea II) 4). Dad Scnsoarea I poart, ca ii in ms. 2282, numirul
a II-a in schimb poarti un numir de ordine pe care nu-1 intalnim in manuscrisele poetului. SI fie o croare a
Mitei Kremnitz sau si fi existat, sI zicem in 1879, un plan al ciclului, in cate Scnsoarea II figura drept a IV
Ce e sigur e el informatia are caracter oficios, cici de bun seami tilrnacinle din Rumantsche achtnngen presupun
o pregatire cel putin de cateva luni, ceca ce ne duce, in cazul cel mai bun, In 1879. De retinut, ca un ecou al
Pentru cteva din tidunle sclumbate, se pot confrunta facsimilele respective, upante in vol. P pag 131, 13$

(p. Scnsoarea I), 253 (p. Scrisoarea IV).

In ce ndsura aceasta vanatie a ordinei poate fi subiect de comentarn i poate duce la o interpretare sau
alta, in raport Cu gruparea ce se are in vedere, se poate binui din urmatoarele randun: Ca 'jute nebuloasa,
cea mal veche dintre Sensor:, aceea care a devetnt Scrzsoarea II, cuprindea elementele din care au crescut tuspatru

sorde. Se confirm si pe calea aceasta el motivul primordial: pozitia nefencit a poetului in societate este axa
creauunn emmesciene D. (D. Caracostea, Stmbolunle im Fmtnescu, Academia Romna, Memorule sectiunei literate,

1939, S. nr, Tom IX, Mem. 6, pag. 5).

Observatiunea, pe cat de interesanti pe atat de justa', plead, de sigur dela considerarea ordinei din ms. 2282,
reprodusa, alci, mai sus. Cci in aceasta grupare, ciclul se deschide Cu motivul pozitiei nefericite a poetului,
In timp ce gruparea defirutiva subordona mouvul acesta inkuntrul mai vastel teme moarte - mbire intre care
se desfasoara, ca intre doul pietre de hotar, noua conceptie. O =Tura rezerv, Cu priviire la caracterul de nebuload din care se vor fi desfacut elementele
tuspatru Scrisonlor . Nu cunoastem o atare versmne.
Tau Maiorescu, 'fireman ziltuce ..., I (1855-188o), pag. 329.
In Rumamsche Dtchtungen, Mate Auflage, Bonn, 1889, numerotatia urmead, cum e si firesc, pe aceea
definitrd Sahre I i Sahre II. (Precimuni, rectificative, in legatura Cu aparitia celei de a doua edit', din R. D.
mai departe, la cap. Luceafdrul).

www.dacoromanica.ro

M. EN/ INESCLJ

174

atmosferei Junimei, denumirea de Satire, pe care Mite Kremtutz o foloseste inaintea editiet Maiorescu din 1883
si care nu putea s piece deck din sugestule reiterate ale crincului, care a si mentinut-o in toate editule sale. Emtnesca
a folostt o singurl datil (ms. 226o, 167) titlul Sattra Scruoare pentnt. Scnsoarea

s mat adlogm ci 188o, anul in care

pentru a inch= aceste considerath privitoare la elaborarea
se perfecteaz ctclul, e timpul celei mai intense activitti zianstice a lui Enunescu, anul cAnd e titularul redactoPerioadl febril, asa cum am mal intlnit
ratuhuief i cnd serie, cel pupn o paguil pe 21, din ziarul
in activitatea poetului, ea este mediul cel mai favorabil, al unei intreprinden, de greutatea i proporptle elaborni
acestui ciclu al Scrisonlor.

**
Sfrsit, in conturul ei quast-defirutiv, din manuscnsul 2282, in 1880, Scnsoarea I urea', dupil cum se va vedea, la
*

aun de studentie at Berlinulut, hue prim redactie autonom, lar in fragmente ce au fost cu timpul utilizate si
topue in compozipa ultermar a Suwon:, chtar la anu de studentie
Tiprirea acestor materiale, de epoci felurtte, impune un inceput de sistematizare. Ea figureaz in schema de
mat jos, in care se pot distinge tret man grupe:
A materialelor fragmentare dmainte de 1874.
A matenalelor referitoare la cosmogorue.
A vanantelor-autonome, dmtre 1874-1880
Fiecare din aceste grupe sunt, dup aceea, reluate inteo descriere anume si insonte de lilmurin complimentare

I. Materiale dinainte de 1874

2259, 266 v.-267 v. (Intr'a baostdui lame

2290, 47-49

; Ce-i etern? ..)

(Moarte)

cca 1872

cca 1872-1873

ces 1873-1874

2259, 267-267 V. (3 strofe din a), ultuttele).

2259, 161-163

(,V; ce (apt!' o

atbd) . .

II. Cosmogonia
227611, 18 v.

(Cosmogonie der Inder, , Ininul creapum:

Itteveda)

cca 1873-1874

2262, 1l6-116 v. (Imnul creafiunuversurt albe)

2306, 66 67
(Imnul creapunustrofe natate)
Anexe: text Iancu Alecsandn (1884)

cca 1876
cca 1877

text Teohari Antonescu (1889)

Versiuni-autonome intre 1874-1880

2258, 171-172 10 vreme, ce trecdnd ai dus ca ttne).
2278, 36 v.-45 (Ciudat rzttod e omul ...) .

cca 1874
ces 1876

2262, 68
2260, 25

2280, 19-20

22761, 48 (+47 v.) 51 + 53

2278, 36 V.
2269, 50 V.

II. 2282, 59-68 (Scrisoarea

2z6o, 181
2308, 166

55v. (Cu gene os/eta/e...)

cca 1879

37 V.
Cdnd ca gene ostemte

cca 188o

NY

I Materialele dinainte de 1874 apartin mat toate, ca atmosferi, Poettudut desenduuntlor, despre
care se stie cl era terrtunat Ma' din 1872, dar pentru care tot mai schita episoade noui st in cursul =lot de
studenpe berlinez, ala dar intre 1872-1874. Aceste matenale au dealtminten tiparul metric al Poemulta
sunt, sub raportul ideilor, variapunt pe aceeasi tem a deserticiumi desertIciumior sau a genfului morpt, care
prezid peste toate.
In ordmea vechimu, aceste matenale se seriazI astfel:
a) 2259, 266y.-267 v. precedate de numeroase incercn, se incheaga in sase strofe, dmtre care ultimele trei
le-am trecut in subsol la fragtnentul b) (Moarte) ale Caret vartante antenoare i sunt. Lecpunea acestui fragmente

din cele mat &flak, din pricma caracterului su patent bromllonar, ceca ce se poste observa si din multiplele
semne de dubm * ale transcrieru noastre. Dupl intiml vers al strofei-exercittu i dup inceputul 'Maki strofe
a fragmentulut inchegat am dat acestm text o dubl numire bite baosulta lume

www.dacoromanica.ro

nern?

8CRISOARE A I

17

De retinut: ca i pentru celelalte fragmente, cerceta'torul va identifica cu usurinta, acele versuri sau imagini,
ce au trecut, prin succesive prefaceri, in testura Scrisoru I-a. A le fi tiparit altminteri decat asa, a le fi aruncat,
adica", in vreunul din numeroasele subsoluri ale vreunei versium autonome, incrcata in deajuns i ara de aceasta,
ar fi insemnat s comphcam, tehniceste, editia. In felul acesta, grupul de materiale dinainte de 1374, ca si cel
al cosmogoniet de altminteri, apar ca ruste mici dar oranduite depozite, de care, insa, tot cel ce studiazi un aspect
mai mare sau mai mic al Scusoni I e tinut sa tina' seama, si la care trebue s faca apel.

a) 2259, 266 V.-267 y.

Bromllon jalonat pe f. 26.7 inchis in chalar in chip de memento
Il reproducem artioma, cu spaple originare. Unele versuri sunt ,rterse. Leclumea nu totdeauna sigurd.

Intr'a haosulut lume trimeti colonh de stele

Pe campule albastre ale cerurdor tale*
Stupi batrani ti-1=0 tu [2n] lume mndre colorui de stele (a)
Ce romd in fluvu albe se 'mprastie 'n [m]finit

In a raiului prisaci sta mosneagul phn* de zile (b)

Dumnezeu

Pe-ale cerurdor campuri, mani* albastre culeg miere

Pe cimpille albastre ale cerunlor nalte
Brosullonul se incheagd indatd in strofa, de mai _ros:

In amplie albastre ale cerunlor

pleaca"

Colorid de stele de-aur chntr'a ramlui prisaci

Ce romd in fluvu albe se 'mprstie 'n [m]finit
Ele culeg, mierea vietu, ceara faptei i 'nspre sara (c)(d)
Veciruciei lor, in stupu vechi i negra se 2ntorc laxa' (e)
Dormind evi pana l'a unes vieti [din] urm* rasara. (f)
Ca un stup batan trimiti tu > Stupi bitrni etc.;
In a cerului prisaci etc.
(c)(d) Ele culeg nuerea vieil, ceara faptelor pe cale*(c')
Colbul de pe a lor armi
(c') E.c m.v., ceara vis[elor]> E.c m.v., c. faptelor etc.;
(e) Vecuuciei lor se 'ntorc lar > Vecuuciei lor in stupu cei battini se intom iar,
(j) Dormuld evi de intuneric pan l'al vietu > D. evi pana' etc.
Strofa aceasta inchegatd e ftearsd Pe fila albd din !Muga (266 v) sunt redactate urmdtoarele 3 strofe, ce desvoltd pare-se
ideea strofel fierre, concentratd intdru in nota margmald, de pe aceeari filo din stdnga (intaiu dar cu certuuthne nu s'ar
putea spune ; nu campa nota, e redactad in timpul lucrului celar 3 strofe?)

Stup &luan etermtate romri tu

truniti de stele ca sa imple
ceru-albastru (a)
Colonu
(a) Cerul albastru.
Ce-i etem ? Cine consuma' samburul aurit din soare ?
Lunu* 'nmpinge spre peire ca isvoarele 'nspre mare (a)
Ca si vremea 'n orologii e 'mplintat adanc in noi (b)
Cine filele albastre si 'nstelate le intoarce (,)
La a Creatatinu carte
cine firul lung il toarce (d)
Din fuiorul Veciniciei pan in zma de apoi ?

(a) Cine 'nmpinge spre peire etc.;

(b) Cine 'ntoaxce 'n orologu > Ca i vremea etc
(c)(d) Cine filele 'nstelate dela creatumet carte
Le intoarce

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

176

Ca din stup roiesc din tine toate firile bizare (e)

Toti phial de o ziu ce trajese fluturi 'n soare
Una-i rege, Cu 'ngtufare, seade pe un strop aurit(f)
Altul msuri cu palma lumea unit* munti de neaui (g)
Altu-alearga cu iubire dup'o floare ca
steaui
Si in felul su in lume fie care-i fericit (h)

10

S'apot plim unu cu mierea cea mult dulce-a 'ntelepciumi

Alto in* table de ceari scris-au ca deserfaciumi (:)
Alsi si-au pierdut viata in lumina i 'n amor
Si 'n spre sari se 'ntorc toate generatu de albine(j)
Cu-ale lucrului lor roade incircate 'n intuneric (k)
Cand in vectmcie apune soarele veacului lor (/)

IS

b) 2290, 47-49, fragment tipint st de Chench in editia sa de Postume sub talul Moarte, ca unele lectium eronate, d.p.: surprtn,rt pentru susptn,ri, esptrarea pentru espiarea, ample pentru rid: In manuscrisul acesta, fragmentul

e lipsit de punctuane, anume versuri nu sunt finite ceca ce inseamna ci a fost copiat dupi un brouillon anterior dovadi, cele 3 strofe ultime din a) 2259, 267-267 v., care au fost trecute in subsol, aici, si care, dimpotrivi, nu sunt lipstte de punctuatie.
Manuscnsul, in care figureazi b), e cunoscutul carnetel cartonat de Viena-Berhn, cu care ne-am intalnit si in
primul volum al editiel de fat, ca prilejul catorva din poezule de epoca. Ceva mai departe (f. 87) in acelasi carnetel, ciorna telegramel catre Xenopol, prin care cerea si i se avanseze minimum pe o luni stmenchul Junimei, tar pe ff. 85 v-87 insemnar" de orar al ctorva cursan precum
Neuere Geschichte

Prof. Droysen 5-6

U. Sitten u. Gebrauche der Agypter Lepsius z-3

Entwickelung u. ICrink der hegelschen Philosophie Althaus I-1z
O. phdos, u. poht. Optimismus u. Pesstmismus Duhring 6-7
ce se intlnesc, singurele patru, chiar asa oranduite in carnetul de student al lui Eminescu pe semestrul 2 (con 21
Aprtl 1873 bis if August 1873), ale carui date si obiecte ale cursurilor sunt caligrafiate chiat de el. Alte detain, refenmare la intalul semestm sau la cele doui semestre din 1873-1874 in cele doui camete Anmeldungs-Bucb des Stuchrenden
Michael Ennnescu arts Bottuscban in Rumanien. Inscrdnrt in der pbtlosoplBscben Faca//dl der Ratite/then Frtedrtch-Inlbems-

Umversttat zu Berhn (ms. 2255, 28I-29o), a caror reproducere mtegrala nu i5i avea locul
(Un alt mar, al cursunlor berlineze, la drept, medicina 51 filosofie, ca specificarea matendor i profesonlot in ms.

228o, 34 v-35).
Ele se mai intlnesc, de asemeni si in tabloul prelegerilor pubhcate in Litterartsche Centralblatt pe 1873-1874

si din care transcnem cateva, lsnd pe centor sa se opreasca' la cele indicate de Eminescu sau la alte cateva
din cele ce intereseaza

Vorlesungen im Sommersemester 1873

28: Berlin. Anfang zi April

Droysen: vorgriech. Geschichte; neuer. Gesch. vom Westphal Frieden bis zum Tode Friedrich's

d Gr.; histor. Uebgn.

Ebel: vergl. Grammatik der slay. Sprachen; die Bedeut. des Sanskrit.
Harms: allgem. Gesch. der Phdosophie; Psychologie.
Haupt: Perser des Aeschylus; Bnefe des Horatms; Erldir. der Aeneis im phdol. Seminar.
Lepsius: uber Sitten u. Gebrauche der Aegypter; agypt. Denkmaler; agypt, Grammatik.
Mommsen: Gesch, der rom. Legmnen; Uebgn auf dem Gebiete der rom. Geschichte
Mullenhoff. dtsche Grammatik nebst Erklar. altdeutscher Sprachproben; altdtsche Metnk ; Erklar.
der Gedichte Walthers von der Vogelweide nach Lachmanns Ausgabe, Uebgn. sem. dtsch. Gesellschaft.
Weber: Sanskrit-Grammatik: Kaildsa's Mlawici u. Agnimitra; Erldar. der Hymnen des Rigveda
(e) str[eme]* sau str[anu]*> bizare; (f) strop de aur > s. aunt; (g) altul > altu >unii*;
(b) 5i 'n a lui
inchipuire fiecare-i ferictt,
(s)Sttuapa graficd a versa/ta e urmdtoarea : Alti in* table de ceara pline [peril scns-au
(cu visele) desertaciunll, 01 Ina un cu deasupra parentezulta, pentru care oferrm urmdtoarea succepune p urmatoarele

Altu in* table de ceara phne >

t.d c. ca visul desertaciumi sau Alni in* table de ceari
scns-au ca desertaciune Versa/ta dela eta) t-am patrtrat fiztonomta ortgtnard ,
(3) Si 'n spre sari se 'ntorc toate
generatule phne;
(k) Cu lucrarea > Cu lucrartle ion> Cu-ale lucrulut etc.;
(/) C. in v.a. soarele vieil lor.

presupuse :Went::

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA I

177

od. Atharvaveda; Zend- od. Pah-Grammatik; Sanskrit, Ph od. Zend.

Zeller: Logik u. Erkenntnisstheone, Rechtsplulosoplue; ub. das Wesen der Religion.
Althaus: allgem. Gesch. der Philosophie bis zum 18. Jahrh.; Entwickelung u. Kritik der Principien der
Hegelschen Phdosophie; Logik u. Lehre vom Erkennen.

Duhring: Gesch. d. Philosophic von ihren Anfangen bis zur Gegenwart im Geiste s. Kra. Gesch.
d. Plulosophie ; uber phdos. u. poht. Optimismus u. Pessimismus nn Geiste u. Schrift Werth des
Lebens u. mit bes. Rucks. auf cl. Autoren ersten Ranges, wie Bruno, Macchiavelli, Schopenhauer,
Byron u.s.w ; philos. Wissenschaften; ub. moderne Naturforscher u. Mathemanker 1. Ranges z. Th nach
d. Grundstzen s. o Gesch. d. Principien d. Mechamk ; Nationalokonomte emschl. d. Volkswirthschaftspohtik, im Sinne s. (< Cursus d. National und Socialokonomie; staatswissenschafd. Privatissima.
Marcker: Principien d Ethik d Alten nach Anstoteles. Philosophie d. Kunst d. Alten, Rhetorik; rhetor.
Uebgn.

b) 2290, 47-49
Moarte, tu Imi pan o noapte neagri, nalt i intins,
lar In mijloc de 'ntuneric o fiche sta.' aprinsa
In nemargiturea vremei si a lumil, atrnand
Din trecutu 'n intuneric in vntor de intuneric
Merge ling faca vietii a fimtelor chimeric
Sir La linea razei vietn umhre 'n umbra disprind
De s'ar stinge-acei fiche, ce mai este lumea
Ce-mi pasi dac facha aide petrecerei tale
10

15

tu.

Care e viermele vremei ? Cine lumea o impinge

Spre peire, Judecata generatnlor stinge
Si virtelnita veciet o intoarce inteun fel

Stele 'n cenni, flon pe cimpuri, toate cate-s trecatoare

Sunt impinse sine peire, ca isvoarele spre mare,
51 eterna-i numat moartea jucana el e tot
Ea trieste, lar nu lumea. Pirand altfel tot deuna
Si fiind In veci aceeasi, ea-i enigma, ea e runa
Cea obscur' a istonel, a nature' si a tot
odati in vecie se trezeste fie-care
fiptura [lut] in juru-i vede visele-ti bizare
Ci in loc de-a te pncepe, el s'apuca de luptat
Contra ta. Viat' ()mantel lunga lupta e cu tine
piramidele 'n mine
Obeliscii in
Piedici sfint ce le-au pus omul l'al tau pas infricosat
Moarte

20

25

30

Si

Spre-a pncepe-a tale visuri omul mic se intretine,

Nesimtind c'a lui viat e-orologiu pentru tine,

Nu te crede in el insusi, a te caut in \rant

Si tu 'n el, pe or ce fibra, pe or ce raza de ginchre,
Misti cumphta ta putere Astfel fri contenire,
Or ce pas 11 face 'n lume, e un pas inspre mounnt.
Dar In noi este un cev, care adnc saman tie
Ca si tine a lui spanu se inunde 'n vecimme
a ta
Si in margunle noastre el icoana este
Sufletul. El ne consum in folosul tau si ne

35

El i arde gata yea= de-a lsa a lui chihe

Numat spre a te 'ntelege, se coboara 'n noi
12

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

778

data" 'n rrujlocul etemitapi

Se nwe cqi care muritor,

vadal toate visele vietei

Din treapta 'n care sta. Unul cu dor,

40

lar altul Cu desgustu ad'anc al gretei

Unul rizand, altul neplsator.
Nebuni i 'nchipuip toti innapoi
Se 'ntorc precum venir tamp I gol.
O grealal uruversul a coma. Din nemicarea
Cea eterna in trecutu-i, viermui un punct din care
Ii scrinti tot infirutul parahticul lui somn.
'espiarea lunga, crunta, a pomiru lui rebele

45

viata. Spre-ecuilibrul luutitei intocmele

Realearga tot ce este Cu dor lung, nestms, insomn.

60

de-aceea de surprindem strama acea. simpre

Ce cuprmde ca o spaima sufletu 'n nedumenre
Gaud ca o pana" in aer, ne* sirnprn suspin0 in timp
Indirat o vecirucie i 'nairite-o vecirucie
De rump un mic gra'unte intea Africei pustie
Nu se sunte-atat de singur.

55

Ceca ce ne bate 'n suflet, cand mai rar i can' d mai iute,
Ce ne pune intre cele vutoare i trecute
Este moartea.
Ca i vremea 'n orologu ea traete 'n

60

Furnicar pamMatul este pe a cerului ample

'n lumina calda", clara ese neagra colorue
De finte 'nchipuite murmurnd neincetat, (a)
Microscopice pepoare efemeni regi popime, (b)
Se succed in generapi, fir% ca sa-i tie nime,[] (c)
Invitatti neam de popa 'nchipuit i ingmfat. (d)

65

se cearta: pentsu glorie, pentru tri, pentru tunti

Fie care veac li-aduce alta scus'* alta sentinta (e)

Pentru cearta. Si din toate intrebrile din timp (f)

Pentru care 'n veci murmurl fumicarul, ce se vede ? (g)
Vanitate. Fie case din furnicrime crede (b)
Ci-i grozav i c'a lui glava merit cununi i nimb. (t)

70

2219, 267-267 V.
S'a anunjat, In notita respectiva cd ulhmele 3 strofe din a) sung in reahtate o versiune anlersoard a ultemelor 3 strofe
den b) (Moarte). De aceea le raportdm airs, notad numai Aferenjele
(a) dupd versul acesta urma, In a)

Unu-i rege Cu 'ngmfare crede [a] Paude cerul

popa i se crede ca in el poarta rrusterul
Creapimu

din cari o park a trecut in strofa Ca din stup ... dm a) p alta In versal ce soma Microscopice popoare
In doted redaclu:

(b) Microscopice popoare efemeri regi, popi obrasnici > M.p

(C) S.s.i.g ,f.c.
efemeru regi popime;
(d) Invtath neam etc.;
(e) Fie care v.1 -a. alta acusa*' alta' sentinta,
(j) Pentru cearta
5i din toate intrebrde din turip [Primal din pers din eroare];
(g) Pentru can 'n vect murmura fumicarul
in revolt > P c.'n v.m.f. ce se vede
mai mult decumu-s ceilalp >
(h) Vanitate ? fie care din f. crede;
(s)
s.-i. tie slime

CA-1 grozav etc.,

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA I

179

Mind de-o zi, ce 'nchipuite trecep, ati uitat Cu totul(i)

Ca 'ndrtul lumh voastre mici de-o msurati Cu cotul
E-o vecie ca 'nainte-i o vecie este lar (k)
Ca 'n nemargimrea lunui si a vremei ea-i o clipl (1)
Suspendata. Vana-i cruda a putenlor nsipi (m)
Visele voastre o 'ngreun, s'o ingreuna 'n zadar. (n)

75

Din a mortii sfInta mare, curg isvoarele vietii

Spre-a se 'ntoarce Jar inteinsa.

80

c) 2259, 161-163, fragment de I; strofe, denumit dup versul cu care incepe: ,S7 ce capdt o sd aiM asid comedie lungd, in care se intalnesc, cristahzate, cele mal multe din cugetanle amare, ale Scrisoriz I-a. Anume amehoran,

cu creionul, mai trzu, se situiaza prin anul 2874.

Tot aici ar fi de amumt o serie de imaguu i versun, ficand parte din Poemul defer/dawn/or, pe cati unii dame
editori le-au desprins dela locul lor si le-au inregistrat intre materialele de pregatire ale Sensoru I-a. Ceea ce, evident,

este prea adevirat. Cum ele apartin ins unor postume, ce se vor edita la timpul lor, cercettorul le va putea
urmn in textul integral. In once caz ele nu au caracterul de variante, hotatitoare, ca acela pe care II atesta fragmen-

tele a), b), c).

Aceeast observatie, cu privire la monolog-ul, inrudit ca tema, din 2276 II, 62-64, unde de asemem se intalnesc
imagini inrudite si care hi va afia locul Intre Postume.

22 yy,
ce capat o O. alba asta comedic lunga ?

un scop in invirtirea-i, or o tinta s'o amnga

Dupal care zma a saptea va [i]ncepe veacul sau
Zma fericiri 'n lume, zma plcei cei eteme
A ei mint ei muit cu toth pretestand o tinta mare

Orbi se duc, cu dansu lumea tot din mai tau in mai ru.
Nu vedep ca tot ce 'n lume se numeste 'namtare
lumma si stunta, stint din ce in ce isvoare
Tot mai multe de 'ndoiala, de durere li amar ?
10

Nu vedep ce schimb demonic

Va dap pacea cea bogata
Lunstea, firea 'nteleapt, mima voastr curata
Pe invidia milnret si pe sdrente inzadar

Da acesta e demonul asta* viennele-omenirei

Lupia, alergarea-eterna dupii cultmle mantel
De-o ajungi nemult mg esti, tot mai sus si tot mai sus,
Ochm-avar se apnteste, tot mai mare si mai mare I
Fericit ?
ruci vrei a fi chiar[Htoata cruda* aspirare
nemrginit
'n urmai
peste toate s'au depus

15

Mana ce au dont toate

Aspirinle bogate
Ce nu le 'ncilpea pamantul, le-a 'ncput trei scnduri lungi
lopati de taranai

Ce-a luat cu ea? Nimica

20

-astfel ai trecuto umbra Un cony= de 'nmormantare

ca o ironic, cu fete nepastoare
Niel o lacnma in urma-ti te urmeaza 'n siruri lungi
Splendid

Ati twat cu totul > Musu de o zi ce'nchipuite treceti Ati unat

(I) Nu gandip voi vreodat mulo de o
(/) a e 'nconparata > Ca 'n nemrgiturea etc.; (m) Suspendat
(k) E-o vecie, cal nainte-i etc.;
(n) Visele voastre o 'ngreun s'o
Ca de-a voastre > Suspendat O scantee* lesne cade in risipa;

c. t.,

ingreun inzadar.

0.-

3. de fapt
1. 'apoi ce capi't > i ce capt etc.;2. E.u.s.i. invartirea-i, este o> E. u.s.i.i.-1, ot etc.;
9. T.m.m.de 'ntuneric, de durere li amar ?;
4. cet eteme iters, )(did a mai fi Jost 'dwelt ;
va 'ncepe (sic),
13. asta* sau este*?
II. L. firea cea Wanda., mima etc.;
V dap pacea sufleteasc,
io. N.v.c.s.d.
in urn:a
28. E nemargmea*
> Fencit n.v.a.f.c. toata' [si/ab. :ad .]* > Fencit etc.;
17. Despre fericit ?
21. C.n.l.'n.p. le-a 'ncaput sicriul mic > C.n.l.'n.p.
20. Ce-a luat ca sine > C.-a 1. cu ea? etc.;
p.t. s'au d.
23. S.c.fo.D. masc[a]* > S.c.[0.].1. cu fata nepistoare;
le-a 'ncput tret scandun mica*,
12*

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

180

Spre a face 'n mic aceea ce tu ai &cut in mare

Fin* de-o zi, peste mormintu-ti vor vorbi cu glasul tare
Nu spre-a te mn pe tine, spre-a se lustrui pe ei
Ce-i urmarea de la toate ?
Sub a numelut tu umbri
Pentru oamem ura, truda si donnti nelumtate
iar pentru tine nimic I
De-a se-ajunge, de-a se 'ntrece

25

30

95

40

45

Bun, &Limos si sint ninuca-s fatl cu-aceasti porrure

Virtutea o nerozie, geruul o nefencire
Frumusetea o marfi scump., sintema un suris
Ce' si permite or si cine Iubirea de mult e moart
Lumea un cimatar mai este, ce-o rizncli masci poara
Ca si 'nsele pe or si cine Dumnezeul cel proscris

Isi retrage-a sale raze &rue lume nomoliti*

Ei gndesc ci el nu este. Ghiara rece si cumpht
A demondor n'o simte nimeni, nimeru apsind
Demonul deserticiunii, al mriret, al averei,
Demonul crud si [i]romc al nunciunei s'a 'nselni
freaci rizind.
In fie care din oamem
Spre blistmul Astor veacuri gemul nu mai apare
Frtunusetea se retrage 'ntr'a istonei sanctuare
Mngienle-i eteme nentelese-acum rimin
lar sigilul istor vremun, pentru nerozi opuitirea
Pentru cuminn disperarea. Ea deschtde-atunci pnvirea

Pentru-a bibhei scum*:

50

55

a un demon au adus

Moartea 'n lume. Vlul negru, ce pe ochi se Iasi' dulce

Cind un suflet de-oboseala cugetiru si se culce
asta moarte
Vre in noaptea nefiintel asta?
Este-un ramur de olivi
Este o trecere fireasa
natvi
Unde luustea eterni te asteapt
Lumea zice el 'n Valhala, in Olunp, in cer te SM.
Moarte-i num' aceta care demonul in lume-aduse

Si te strip fir de sperante

s vezi la =me reduse

s." vezi c risplata ta

Toate lungile donnte,
Nu-i dormta de a plinge, ci aceea de-a te 'ntrece
a ride-apoi de tine, si pohticos si rece
A sopti: el a fost ceva pentru pentru vremea sa.

05

Neputind si te ajung crezi c'or sti sl te admire ?

Et vor incerca
ridi de nepractica ta fire
vor aplaudi cu* hohot* pedante[s]cele-incercin
De-a te umili s'arate, el n'al fost v'un lucru mare,
C'at fost om om ca i dnsu mguht e fie care
n'ai fost mai mult ca dnsul
prostatecele !tin

27. N.s.-a.t.m.p.t., ci spre > N s.-a t.m.p.t., spre-a se etc ; 33. F -o.m.s., s. un dispret. 38. e E.g.c.e.
nu este. i domrua* cea cumplit > 2 E.g c.e.n.e. Mina> E g c.e.n e. Ghiara etc.;
39. continua pe 38 vamanta
.z A demo-111r mntel, aurului > A demorulor n'o smite rumem, nimem drum el;
40. D. minrei > D. desertiounu etc.;
41. Demonul crunt i [i]ronic etc.;
43. S b..v. getuul nu se mai naste; 45. acum ritnin
lucks in parentez ulterior, cram pentru a fi inlocua, dar neoperat, Cu acelap creion un :poetic s dupd nen-telese s;
46. I s i.v., pent= uru-i opmtirea.
47. P. altu disperarea, etc.;
48. Pentru frasa biblic >P.-a bibliei etc.;
49. Moartea 'n lume . Sungerea > M.'n.l. Umbra > M.'n.l. Vilul etc.; 52. Este-o trecere &easel
Pans mbit te stingi din lume; [Emistshul dela dui : Este-un ramur de oliv, ca creion ulterior p tatup runelnd
versul ce urmeazd legdtura poate cot nu e operatd in in/regime dar p in forma aceasta versul teimgcr in mister, in poezie;

55. Moarte-i aceia pe care d. 1.1.-a.;

toate mictle inceran,

6o. A sopti: el a fost mare pentru

www.dacoromanica.ro

pentru vremea sa;

63.

a.c*h.*

SCRISOAREA I

581

SI le imfl fie care c'o fatniliara mini

Cind de tine se vorbeste. Te poate trage in tina
Irumei lui cei uscate $1 fie care pigmeu
Cu tine-atunci se mIsoari
i trsurile-i intrege
El in tine [le] revede Tot ce nu poate 'ntelege
In a ta vorb or fapt. zice ca' e sec* si fati

70

Ah 1 sufletul de ti-al stoarce Cu simprea-i i lumina-i

Spre-a le-o da lor
cath-vor mana de tirana:, tina
Cu firestele-i gresele, ce a fi au trebuit
Spre-a puna acele doruri. Inteo vorb a obostrei
Intr'o fapt nenteleas, inspirarle orbirei

76

Mult mal mult h va atrage, decat tot ce at gandit.

II. Cosm o g o ni a Ca si pentru Rugticiunea unui Dac, problema izvoarelor ce au inspirat tabloul ongmei
lumilor In Scrlsoarea I, nu numai a preocupat dar a si indrut pe cercetiton, can nu data insotesc textul propus
cu vu note polemice. Lisand studulor sau bibliografiei respective sarcina de a grupa nutnele i contribupile
difentilor cercetton, ne vom opn la cateva din sursele mdicate, chiar in manuscnsele poetuhu i dup aceea la
cateva texte, ce si sub raportul cronologiei si sub acela al valoru lor intrinsece ni se pare c merla s fie retinute.
In ms. 2276 II, 18 v., Cu o frumoas scriere gotic, cu cemeal neagr, intfun catet de cursun, figureaz1
un capitol intitular Cormogonie der Inder, care o incepe cu Imnul crealsunii din Rig Veda, dupl care unneazi exegeza
lui Ca avem aface cu note de curs se poate lesne vede; confruntand vecuittile i tabloul prelegenlor, reprodus
mai sus. Cateva pagini mai departe, (f. 22 y. sq.), cu acelasi SCIIS i aceeasi cerneal, note din N. G. (Neuere
Gescluchte) cursul lui Droysen i ceva mai departe (f. 30 sq.): U. S. u. G. der Egypter 146 (cursul lui Lepsms),
ceca ce consutue un bun reper cronologic. E vorba asa dar de luna Iunie si de setriestrul de var mai curand
din 1873 (cf. mal sus).

Transcriem acest text nu numai pentru importanta lui cronologia dar pentrucl e o redactie, des, ritrnati,
dispus in prozi, a Imnului Creatiunu si dupa aceea pentruca de el se va fi servir, fiel Indoial, poetul, cnd
a inceput sa redacteze versurile albe ale versiunu urmtoare din e).

d) 2276n, 18 V.
Cosmogome der Inder

Da war nicht Sein, tucht Nichtsem, nicht das Luftmeer

rucht das gewoben Himmelszelt da droben

Was hullte ein ? wo barg sich der verborgne ? War's wol die WasserfInt, der jhe AbgrOnd ? Da war
nicht Tod Unsterblicher war mrgends. Nicht schied die dnnkle Nacht vom hellen Tage. Er hauchte
a

hauchlos in sicb selbst der Erne Anders als dies ist furder nicht gewesen. So dunkel war's, ein unerleuchtet

Weltmeer, so lag das All im Anfang tief verborgen; das Eme war* gehullt in durrer Hulse Wuchs U.
erstand kraft semer eig'nen Warme. Und Liebe uberkam zuerst das eme, der gastrgen Inbrunst erster Schopfangssame, tm Herzen stnnend !parten verse Seber, dar alte Band, dar Sem an mcbt San bstidet. Der Strahl den

weit u. brea die Seher sahen war es im Abgrond, war es in der Hohe ? Man streute Samen, es entstanden

Natur lag unten, oben Kraft n. Wille. Wer weiss es denn, wer hat es je verkundet, woher
sie kam, woher die weite Schopftng ? Die G otter kammen spater denn die Schopfimg wer weiss
es wol, von wonnen* sie* gekommen ? Nur er* aus dem ste kam, die weite Schopfnng, sei's das er
selbst erschnf sees das er* nicht that, er der vom hohen Himmel her herabschant, Er weiss es wahrlich,
oder weiss auch er's nicht ?
Machte

Pommd dela textul de mai sus, al Imnulus creatrund, Emmescu incearcil o intke transpunere in versun albe

si in acelasi ntm iambic al origmalului, in ms.-ul 2262, 116-116 y. Pe contrapagma filei de inceput, deci pe
fila 116 v. se afli acele patru strofe traduse tot din Rig Veda si pe care le-am reprodus la Rugdaunea uma Dac.
Incepute in acelasi timp, circa x876 la tau, motivele folosite in R. u D., casi acestea din Scrisoarea T-a (cosmogorua)

pleadi din acelasi avor al poemului

70. C.t.-a.s.m 1 icoana sa nitinga; 71. El in tme o revede etc ; 75. Cu greselile ei > Cu firestele-i gresele,
ce-aste dorun au purtat; 77. Intr'o fapt fra noirn > L'o.f. nenteleas etc.
d). zi. Incepand cu randul acesta, lecpunea e mai pupn sigur. Unele inconsecvente In forme (Schopfung si
Schopfung) sunt ale onginalului. Centorul, dortuc de verifican, are la indemani alituratul facsinul. Pentru
o parte din exegeza acestut text, si se citeasci urmarea la capitolul Kamadeva.

www.dacoromanica.ro

18z

:." -...

".

-',

'-..
::

.;

'0
,
'qLk.

i
.

.'l
*

..:

4
.

-: .4
""'

,....1

.1---

'''
.

rZA

sr

V:
>4

',4

-,

i
.*kar...,

i
'4.

't
.-1

.. 'e

..,
,

.....,

,,,,
4

--,

.,f

4.
.

4
1

*
1

1...

.
.,

T.

...,-

's-:

....
.

',,,,,

......,

!1

'

'''

....

'

;'
1

11

-t.1

***-1,"

.i

,.._,

.,

:..,

nt

ht

..f

k.:

.4.'1,

'.,..
....

.r

q:

i----...

'...1-..'
< ...,

..

.1

..-,,

Hi

(A -

-,

M. EMINESCU

ti

..

1
:

-1

'

*)

N..t

-,----,iIA 1

'r I

1
T. .1-,. ,
r'
_r.' 4 1,

' ,3i

-,1

.
1

-\:4

:4
"'

I,

-4

:1's ,,..4

'

..)-

,-..--

or

tit "
'-,"

..,

`t,

- :'"'c

vi

...'si

.,-",

-,....,

4k "tf,
.

47t
t

,ii.,,z ..

1:t.

41

;--",

-.:,

,
i

.:4.
?

''t
`r
,...

'4,,,
2

4t.
%.,

.4
...,

.'

,..?..

...t

At,

..,,....,

-4

Nt,r.

,.,

":. 1

-,11.

-,
)----

kit
4 ..
I/

.4

k
f

'i

t,

:r.,,
).:
.1

,..,

-,,f.
.z

ll'i

4
'.-1

nNIi

''';,t

)-.L

,il'4t

,..4

.......4

,,..; 1

-1,,,,

...,..1..,..:'

I,
-se
4

,.

,,

......,

T-

4-...

"4-,t

t
`..,

1
.3 >

`.:

ee

.i.

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA I

183

Manuscrisul are toate atributele brouillonare si e de o lectura oarecurn chficil i nesigura, ceca ce justifica trancrierea i necomp/et i defectuoas, la Botez. Despre aceast traducere Botez scria (editia sa, pag. 372) CA n'a

putut fi facuta decat cel mai tarziu pe la sfarsitul anului 1874 deoarece prima incercare de a o prelucra In versun
rimate se gseste in ms. 2306, 66-67, la inceputul une versium a poeziei Rugdcsunea until Dac pentru care era si
destinat caci Eminescu nu concepuse Inca Scrtsoarea I, etc. . . .. Argumentatte falacioas, cum s'a putut vedea
din cele expuse si care se poate verifica din percurgerea versturulor autonome (III tip A). Traducerea aceasta e
din 1876 si din aceeasi vreme Cu traducerea respectiva' pentru R. u. Dac. lar Scrlsoarea I, fat% a fi denumul astfel,
fig-ureaza kite -versiune autonomal, versun albe, nesemnalata de Botez, in ms. 2258 (tip A).
Pentru anume /ectiuni gresite ale transcneru acestm text in editia Mazdu, cf Perpessicms, Lectiunt BrOnate sau
despre obltgativttatea astertsculta in Preocupdri hterare, VII, 5, Mai 1942.

15

20

25

Atuncea nefunta, funta nu erau

A aerului mare, boltitul cort din cenu
Ce-acoperea atuncea? ... i 'n ce se aseundeau
Acele-acopente ... Au in noianul apei
Au in genune
Pe-atunci nu era moarte, nuruc nemuritor
noaptea 'ntunecata de zma cea senin,
Nu era despartita
fra de risuflet sufll in sine insusi
Ne mai numitul* Unul
Si-afarl de aceste
Nimic n'a fost pe-atuncea
S'atat de intunerec er, ca un okean
Neluminat, i totul era adanc ascuns
In inceput. i unul, infaluit in coaja-I
Uscata, prinde viat din tamica* caldurai
Ce singur el o are.
In inceput patruns'au mbirea pe-acel unul
O sete sufleteascl [] a faceru smanta [--]
cercetand In mimi aflat-au inteleptu
Puntea, care fiinta urna co nefiinta
lar raza* ce in caos* vazurl inteleptii
Au fost-au in adancun sau* fost-au de asupra
Setninte presarar, nascutu-s'au tarn
Jos firea, sus se 'nalt puterea i vointa
Dar cine oare-o spune, si cine au vestit-o
De unde-[1] ea verut, faptura cea intinsa. [?]
Cine stie
In urma ei venir chiar zeii

De unde ei venira ? O tie poate el

311

Din care toat firea luat-au inceput

Si fie c'au facut-o sau chiar ca n'au ficut-o
El care sus din ceruri asupra-ne priveste

El stie ... Dar se poate c insusi el nu stie.

f) 2306, 66-67. Inteun manuscris de Iasi, som de registru oblong, subluuat, comercial, cu doua' paguu
inamte de versiunea dintaau a Rugdaunit unto Dar sunt versificate, atat crimpee din imnul vedic Au cine-i zeul
crui ..., ce intr in compunerea acelei poezu, at si, rum ales, Imnul crea/tan:: din Rig-Veda, ce va deveru tabloul
originh lumilor din Scrtsoarea I si din care, anume elemente, usor de identificat, trec in R.u.Dac. Dad nu putern
14. I.I.S.u. invaluit in coaja-i,
6. Atunci nu era > Pe-Atunci etc.;
1. Atuncea cel ascuns > A. nefiinta, etc;
17. In inceput II prinse iubirea p.-a.u.> In Inceput cuprins'au mbirea
15. Uscat, princle puten dintr'o caldur;
23. S.p. nscutu-s'au
22. Au fost-au In adancuri, au fost-au in naltune;
20. urna> lega> urna;
etc.;
Poate oare > El stie dar se poate ca Iasi* el n'o stie. [etaj insusi 1
puteri;
32. El stie

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

184

spune ca certituchnea lui Botez ci traducerea aceasta in versun din 2306, 66-67 era destinad R.u.Dac, nu e
mai putin adevirat, ins, c intre cele doui poezii sunt aftintalt i imprumuturi, explicabile, ct vreme ele purced
din doui imnuti vechce, inrudite (cf. in deoseht, textul Teohan Antonescu i notita respectiva).
Tlmicirea aceasta runati urmeazl de aproape pe cea antermari, e), in versuri albe, din 1876, ceca ce se poatc
lesne observa si ne-am i ingidint Unirte a semnala in vre-o doua- locun. Deci aceasta e din 1877, judecind dup
grafia unor insemniti vecine (aceeasi cernealg, aceleasi caractere), la fila 65 si data: lo Mal 877. Intemeindu-se pe
deductii gresite, a ciror punere la punct 1st au mai curind locul la Postume (Gemela), Botez aseazi aceasti tlmime irttre 1874-1875, dupi cum pe aceea din e) o asezare, la fel de gresit, cel mat ta'rziu pe la sfirsitul
anulut 1874.

Tlmcuea din 1877 sufer unele corectin mal trzu, pe cait le-am adoptat, dar operate ca o cerneal neagr
de Bucuresti, contimporani cu versiuni respective din 1878.
Limurtrile, descriptive, ale acestet versium, le-am incorporat in chiar textul transcnerii noastre.

f) 2306, 66-67
Pe prima fila (66), dupd cdteva acordare, e incercatd intdia data, o strofd de 8 versare, ce este, de drept, varianta anterioard a forme: de pe fila urmdtoare, ande se va desface in 2 strofe. Pentru caracterul ei de fila" de exeralu, o transcriem
pe etape, in ordsnea in care au fost incercate versuPile.
In capul pagina, doud versare, cari au trecut in Ruglaunea =in Dac, ce se afta douel pagine tau departe, upo: o
linee de punce, despailind ora dar un motu, den invocapa catre zeu : Tu ce cufunzi in noapte etc , de motrvul cosmogona,
rezervat, ea limpid, Scrisoni I.

e i ochhnea in smes odihna cea etetni

2

i odihnea in sine s ochhna fri capt

Dormea in sine insust eternul greul somn

peste sine insust era el singur Domn

Atuncea nefnnta, finta nu era

N/id marea de-aer
marginal, rezervat :
apoi Jirafa

i totu-i una
Dormea in sine insusi etern li greu repaos
Nu era nefiniti, finita nu, niel chaos
Ce-acoperea at[uncea] acele 'n sine-ascunse (a)
Noianul cel de ape ? pripastia ? genunea ? (b)

Atunci nu erl moartea, nunica fir de moarte

Si zi i intunenc mime nu le desparte
Atit de intuneric
o tnare fir'o razi (c)
Vzut nu e rumies, MCI ochiu cate si vazi (d)
(a) Au ce-ascundea at[uncea] > Ce-acoperea etc.,
versal (a) J> A apelor notanurt ? prpastia ? adincul ?;

(b) A apelor noianut, Genunea nepitruns [rimand cut

(c) A.d.i.
ocean tata: ocean cf. in e) : okean]

fieo razi; (d) Adinc ascuns e totul in inceput [urincind de aproape traduce, ea in versare albe den e) 3> Vizut nu etc.
apol, spapa ,re un vers elabora, ce se integreazci pe fila urincitoare :

Nici lume priceput, lita mune si priceapi

Pe fila urmdtoare !trola se desface in doud
apareo in alte poeme ;

urmeazil n'apele : 1. In capul pagines, sugerat,

Si fui asetnem celor ce n'au fost nick odati

www.dacoromanica.ro

vers subiectiv, o va

SCRISOAREA I

183

2 StrOPIC

10

15

In inceput funta nu c mci nefimt

Ct totul e o hpsi de viata i voint
Dar aerul, dar apa, dar bolta cea din cent/
Nimic erau asemem vremu zilei de ten
Nu s'ascundea ninuca, p tot eta ascuns
Ritruns de sine insup era cel neptruns
Prpastie? genune? notan Indus de ap
Niel de 'nteles nu este, nici mime s'o 'nteleagI
AtAt de intunetic o mare file raz
Ma de vazut nu fuse, ma ochm care s vaz

Si muntor nu este nimic ntct far de moat te

St zma de 'ntuneric o taza n'o despatte
De plange Detniurgos, doar el aude plinsult
farl de'rsuflet respira 'n sme insup
Din cele nefacute mime nu se desface
Ci 'n sine impacati dormea eterna pace
Plink-null, marea, cerul, vzduh, fptura toat

Erau ca si acelea ce n'au fost met o data

Erau asemeru celor, ce vor vent de-acuma

Anex e. Text Ion Alasanch r. Intila menpune, in orchnea cronologica, 1) referttoare la tabloul origirm lumilor
India incercare de a identifica izvorul de mspiratte se datore,te colonelulut Ion Alecsandn, fratele poetulm,
t se afl in aceew epistoll catre Thu Matorescu, publicata in Convorbul Lucrare, din care am desprins pasagml
i. 1.1.1. n'a fost mci nefiinta;
z. Puterea 'n sine insai dormea in neputint > Dar* cum erau cu toate nu
poate fi tunt. > St totul este unul > Si total e lipsita > Ci totul e o hpsi etc.;
4. Mir= erau cu vremea a zilet
eel de ten [un din deasupra marcheazd :.'len/;a una reclacai fdrd doad gene/ve, d.p. din zuna cea de ten, in/en/le
nefinitei dar reltaad in C ver: 4o],
8. Niel lume priceput. nicu minte s'o priceap [Un Nu-i ca cerneald
neagrei, de Bucurem, dedesupt,
loam, pate eel ar fi vast rd reare la intdia redacae a versa/u;:
lume priceput
dar conanuarea versa/u: nu o putem decide met mane s'o priceapl sau mci nunte s'o 'nteleagl ? io. Nu-i
(me) de vizut nu este, nici cam etc [evident lapsus, indreptat ca cerwalei taoletd, la o recrare]

I. Nu era moarte inca, nimic > Si muritor etc.;

12. S.z d.'n. nimica n'o d.;
doar el etc.,
14. Vert armiind de aproape traducerea versa/u; g din e).

13. De plnge Universul,

La inceput, 13-14 figuran in urindioarele 4 versar:, car; au fort inlocurte ea cele 2 dela eta3 ceva mar tiirvu, la Bacurefti

Nu era azi, ruci mane, met ten, mei tot dcuna

Gael unul erau toate, u toste etau una (e)
Atunci nu era unul, nict altul totu-i
St fail de rsuflet respira 'n sine insup
(a) C. una erau t. etc.
fdref a putea :pane ca preave dacd aceste 4 versar; nu reprezintd, in reciatate, :loud etape ale acelems:
S.'n. s. etc. > I.s. etc.>
sme etc.;
18. E. &titre acelea etc.;
19. Ea; ce or vent etc.
Marginal, schileaci o rima pentru 13: dansu'st, tar in dreptul versurtlor
reannte din fila at:ter:card, waif:cafe ad-hoc ft urmdnd a fie folonte

SI impacat in sine era eterna pace (f)

dom[nea]*> dormia* > era;
Dommt nu e[ste] tument* 1 rumeni nu c domn (g)
Dormel in sine insuil etemul greul somn
Dommt nu e nimica, i n. etc.
Printre ultnnele refermie, in legatuil cu izvoare ale cosmogomet la Eminescu, cf. N. l[orgaj, lima:emu ,r1 poena
indiana' in Cuget Clar, III, 27, 12 Ianuar 1939 p Gldi Lsz16, Vtirdrmarty s Eminescu apud Ernest Kalles, Eminescu
Vreirmarty in Buletinul Mihai Enunescu, X, 17, 1939.
Sa ammtim de asemem ca studiul lui I Gherea (C. Dobrogeanu)
Priam in Contemporanid,V, 9, Martie 91 to April 1887 nu cuprmde mdmatu asupra avoarelor cosmogoruce la Eminescu,
Ele apar alma in Stud:: criace, I, 1890.

www.dacoromanica.ro

M EMINESCU

186

despre Cdlin, in primul volum al acestei editii (cf. I, pag 397-398). Ca si intreaga scrisoare a lui Ion Alecsandri,
fragmentul pnvitor la cosmogonia suprema , cum o numeste el, nu are numai meritul priOritiil, ci este o
foarte isbutit pagma hterara, in care se dau pe fati pretioase calitati de minil si de expresie. Ele nu pot mira
pe cei ce vot fi percurs pagnule cite au ramas dela dansul, precum in deosebt corespondentele panztene, tipante
In Pressa, intre 1879-1881, si aflatoare in Dosarele, &rune de Vasile Alecsandri Acadenuei Romine, in 1885 1).

Dar textul lui Ion Alecsandn a surprins inci de atunct, cum se poate deduce din urmatorul crimp= al unei
(pe care o awe la Ateneu, in
epistole ce Vasile Alecsandri, ocupat Cu repetitnle piesei sale Feintdna
Noemvrie 1883, pentru colectarea de fondun necesare intemrn lui Emmescu la Viena 2), o trimite fratelui sau

Bucarest, 22 Man 84
Mon cher Jean, Je viens de recevon et de lire ta lettre Maioresco elle est fort mtressante et certainement elle sera fort gof,te de notre mment critique. Quant A Eminesco, je me rjouis l'ide du
grand Omar, qu'tl en prouvera. En sorte que ta lettre a le double mnte d'etre une esquisse httraire
finement faite, mais encore, ce qui est le principal, un beaume consolateur pour le pauvre poke echapp
sa grave maladie 2).

Dar lad pretiosul text, in toar bogata lui gama de judecati li impresii:
Nu te ingnii prin urmare, ca a intreprinde anahzarea tntregei opere a lui Emmeseu; ml vom marsemnala intlturea de idet, inrudirea intre cAteva rAndun din Saiira I p textul unm document
Chaldean tradus de d-I Oppert, profesor de Asinologie la Collge de France, rnembm al Acadermei.
As fi surprms ca d-tale sail fi ramas necunoscut acel monument de o antichitate atAt de mare, numele
traducatorului fiindu-ti, de sigur, tot att de familiar ca i acel al altor asinologi, Germatu sau Englezt.
Oncum, eati acel document, pe care-1 extrag din Histotre d'Israel a d-lut E. Sedram, una din senertle
cele mal renunute asupra acelor timpuri intunecoase:
gmi

(Fragments d'une collectron de tablettes cosmogoniques, intitulees, cl cause du premier mot, les Tablettes Jadis

(enuma).

CRATION
Commencement

Jadis ce qui est haut ne s'appelait pas Cie,

Et ce qui est la terre en bas n'avait paz de noun
Un abime infini fut leur gnrateur,
Un chaos, la mer, fut la mre qui enfanta tout cet Univers
Les eaux
contenaient confluaient ensemble
11 y eut des tnbres sans rayon de lunure, un ouragan sans accalrme
Jadis les dieux furent sans aucune existence,

Un nom ne fut pas nomm, un destm ne fut pas fix

Le dteux Luhmu et Lahamu furent crs d'abord.
Un grand nombre d'annes passrent,
Jusq'A. ce que s'augmentAt leur nombre.

Le dieu Assu et Ki-Assur.

Le dieu Bel ...
lat.& acum cAteva rAnduri din Satira I a lui Emmescu

La 'nceput pe cand fialta nu era ...

[cueerzd, In totul, zo versurd

Dosar Ion Alecsandri, I, Corespondentd, pag. 346 sq. Tot acolo si scrisori dela B. toerescu; intre altele
si pe tema corespondentelor panziene pentru Pressa.
Detain despre un oarecare sottisier al poeziei contemporane, ceva mal departe, ibid., passim.
Despre Dor de mor/i, nuvela lui Ion Alecsandn din Coin/orb/17 L. (XVII, 9,
Dec. 1883) cf. acelasi Dosar, I, pag. 291 o scnsoare dela Ion Glum (Londres le a-er janvier 1884): n. . . tu mc
dois aussi une carte et sais tu laquelle ? Le numero de decembre des Convorbm, On m'a vorbi d'un article intitul
Dorul de morti, on m'en a rneme beaucoup parl. . , lar la pag. 293 (Londres, le ii janvier 1884): Je te remercie
cher Jean, pour le Convorbin du a Decembre et t'en fait compliments pour ta charmante nouvelle si simple et si touchante Tu devrais continuer. Il y aurait de si johes bluettes a cueilln dans les convents de jeunes filles surtout.
O schit a vietn, perm II condinilor in care I. A. a scns textul intunat, dimpreuna cu anexe interesand
capitolul de fati in: Perpessicms, Ion Alecsandri (Anexe: Ion Gbsca ji Vasile Alecsandri ceitre Ion Alecsandrr) in Revista
Fundalulor Regale, X, 2, 1 Februane 1943.
2) Pentru precizmni cf. Perpessiems, Alecsandri In eilutorul lui Enunescu in Jurnal de lector, completa: cie Eminesciana

(sub preg), reprod. din Romednia, zi August 2939.

2) Dosar L Alecsandri, I, Corespondeurd; pag. So.

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA I

187

Aicea, citeva rezerve. Cand vorbesc de inrudire intre doul serial pe care le despart 4000 de am,
inteleg accea care naste din comunitatea de pormn filosofice sau poetice, nu din principll religioase.
Intre Chaosul Chaldean cu zen lui numerosi i Tatal poetului nostru, eu nu mi-as fi blgat degetul,
dada grua mea principal putea fi a/tceva decat de a pune in lumina' una din cele mai frumoase buct:
a Itteraturei noastre.
Cu un tovaris de cale ca d-ta, eu a put sI ml opresc atce in linilte spre a contempla impreuni
siderale, imensittile desfisurate sub penelul mestru al scumpului nostru poet. Cum s nu ne simtim
fat cu aceast icoan mreat a Cleanunu ? Cum s nu fim ripin de splendida punere in nuscare
a rolurdor lummose de umvers la aprerea neincetat crescandi a Tatdha ? In starea noastri de nefiwid,
eram merli, eram orbi, i iat cl isvoarelele desrobite de Taal ne aduc li ne dau fiinta." i desrobirea
E lumea niscandi. E o cosmogorue suprem in versutt incomparabile.
Dar cui le zic toate aceste in ponurea mea pentru ac,-asti admiraba stare ? De sigur, nu d-tale.
Le zic acelor care, vizand paralelul incercat alce, ar obiecta cu o zimbire generoasi, ca s nu zic nuloas,
pentru mine, ca Emmescu va fi cent si el pe Oppert si pe altti i el, prin urmare, cosmogoma lui nu
e altceva, sub o forma'. modemi, i mai culta, de ct o dibace potlogrie literari savarsiti de un Roman
asupra unei Chaldean pus in neputinta de a protesta.
Departe de a combate o asemenea intimpinare prin sunpla i -mum aliturare a textunlor, eu i deschid
bucuros bratele, admitand cl Eminescu, care nu e de loc orfan de carte, a cent nu numai pe Oppert, dar

si pe mai multi alti docton in textun ieroglifice, in talcuin de stele si suluri Cbaldeane din =punk
frumoasei i glonoasel Semiramida, ba i mai vechi md, precum dovedesc numeroasele monumente
adunate, in alte galeru europene i egiptene, in salde Asiriane din muzeul Louvre.
Nici nol, nict Eminescu, nu vom regreta dad el s'a aapat la mestoasele isvoare ale antichitith ca s nc

dee (fIia' a imita cat de pupil un text att de laconic cat si de intunecos) in o hmbi md necultivati,
In cateva versun strinse ca bobocul unui tiandafir >>, cum zwe un poet oriental, cea mai bogati i mat
strlucitoare imagine a =dun lumu. i bine i-a prms; cad poetul, cam sceptic in scrienle lui,
deodat se inalt la un linsin, ce bucuros a numi erok, cand sufietul lui a ptruns in smul mretelor
mistere.
Declar el nu mi-ar face niciun efect ideea cl autorul Sahrel I n'a avut cea mai mica' notiune de documental

Asinan reprodus aice, precum nu m'ar mica destmuirea cl un Carlo Doke, un Munllo, un Corregio
au fost nestiuton de existenta lui Rafael, cand dehcioasele lor opere pireau a lua inspirani din aceleasi
subiecte, ba chiar din nununatele lui plasmuiri. Cele douesprezece Virgule ale nemuntorului pictor dela
Urbmo, nu au jig= intru nimic legitima adnuratie a lumu pentru acele a lui Mural Il pentru dukile
thine niscute sub penelul lui Carlo Dolce si a lui Corregm, ce e drept, pentru acest din urrna,
destaanuirea ar fi si cam stmgher, cam tocmai lui i se atnbue fatmosul Anch' io son pittore
pronuntat in estazul sau la vederea celui intam tablou al lui Rafael.
Comcidenta
inrudirea genulor au fost si vor fi cat lumea

Text Teobars Antonescu. Studiul asupra Upanisadelor, liprit in Convorbim Lacrare, pe 1899, din care am reprodus

la capitolul Rugdcamea unto Dac, pasagiul in spet, mat cuprinde un fragment in care, cum anuntam inci acolo
Mohan Antonescu vorbeste chiar de Imnul creatural: din Rig-Veda, care a slujit de model lui Emmescu in prima
satiri . Fragmentul, dupi cum se poate vedea din intaml rand, continua pasagiul respectiv, despnns pentru
R.u. Dac i coati= ca Ii textele cosmogonice, din manuscrise, reproduse mai sus, Imnul creo/tuna in toate elementele lui. Lectura celor doul traducen, la Emmescu i Teohan Antonescu, fat In fat cu origmalul extrasului
din curs, poate oferi interesante apropien.
Cele doui mine din Rig-Veda, distinct alese Ii distinct distribuite atat la Emmescu (unul pentru R. u. Dac
altul pentru Scraoarea I), cat i la Teohan Antonescu, chianti spre confruntare, obiectide nefundate, ale unuia
din comentatoru cei mat ingernosi. Cei care, scna d-I Radu Dragnea, au gasit acestei buci (R. u. Dac) ongmalul
din Rig-Veda, cu o remarcabili hps de intelegere nu l-au reprodus intreg li n'au scos diferenta dintre Emmescu
rehgia brahmaruc privitor la Dumnezeire, care ea trebue aratati cnd vrem, nu s'a paradaan cu o eruditie improvizat, cat si ne apropiem de spiritualitatea poetulm. i astfel, nu se dau i aceste versun de inchetere din Imnul
crealhmu in traducerea liu P. Deussen:

Er, der die Schopfung hat hervor gebracht,

Der auf sie schaut im hochsten Himmelslicht,
Der sie gemacht hat oder nicht gemacht,
Der weiss es oder weiss auch er es nicht.
1) 0 scruoare a ha Iancu Alecsamin adresatd domnuha ***, In Conoorbtm Literare, XVIII, 4, i Tulle 1884.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

188

dustrativ spectfice pentru agnostictsmul indian si care nu stribat in Emmescu, il separa esential de gandirea
Indiana, ca si de contimporanii sit junimisti, prima Romani agnostici sub inraurirea european i mai Cu searn
kantani. lar mat departe, vorbind de ideea de transformare a haosului in cosmos, exprimata in versul dar de-odat
un punct se anti, adaogI cA ideea aceasta o nu se gaseste in textele indiene ce se aduc In legAturA cu Scrisoarea I
, cA ar provem din contributta greac (Anaxagora) i crestini
Textele prezentate la capitolul aeesta, al Cosmogontet, rispund intru totul acestor obiecti. St acum pasagiul,
in continuare, din Teohari Antonescu

o Pe cand poetul, in nedointrirea sa, se intreabi cu nehruste

Cine este zcul canna aducem jertfa

noastr fatal s poat gist un raspuns multumitor, spyritul filosofic, mal pornit spre IndoialA, i totdeodata
mat indrznet, rspunde prtn negarea existentei oricarei finte divine, prevestindu-ne inca de pe la finele
penoadei vedice naz' umta neinfranati a Indtanulm de mai tarziu spre negare. Intr'un hunn din Rig-Veda,

de sigur cel mai nou i, poate, cel mat frumos produs poetico-ftlosofic din intreaga colectie de hitnne
o al canna inceput ne reaminteste in acelasi tunp pe filosofu eleatici din vechea Helada, pe misticit
germam din Evul de mnloc, sau filosofia lui Hegel , si care a slujit de model lui Eminescu in prima
in acest himn, poetul la intrebarea cine este zeul car= aducem jertfa noastr raspunde
satira,
printeun cuvant de indoial, cam pentru dansul extstenta zeului a =rat in ordinea chimerelor.

Atunci fiinta nu era, met nefimta, nid marea vazduhului,

Nid bolta Cerului albastru in inaltum nu era.
Dar cm' le 'nvluia ? 5i uncle tammt statea cel nepatruns ?
Era noianul apelor, era genune
Atunci moarte nu era, met nemunre,
Nimic nu deosibea noaptea adanci de ziva lummoas,
Cad flea' suflu trim Unicul in sine,
Si 'n afara de dansul era golul neptruns.
Iar pretutindem era intunenc, o mare de intunenc,
tamuit inteinsul zicea totul fAr viat;
Cu spanul fara zare era pustul trmunt,

and =von' Umcul din duhul cilduru.

Tot atunci nscutu-s'a i apriga donnta,

Cate germenul gandirn fu si al plasmuiru.
lar proorocii, ei inteleptu, cugetand descoperui
Intre a fi i a nu fi legatura cea veche.
Raza ei o urmint departe, pan' la capt:
Si fie oare in prapastia-adanca, el fie pe 'nlntru ?
D in slmanta vietu risipiti forte rasarira pretutmdem,
Cci firea zacea la fund, tar sus puterea l vointa.
Dar cine sue, i cine poate spune
De unde rsant-a firea 'ntreagl ?
De nu cumva tar= nascutu-s'au zen. ?
Dar cine poate sti, din cotro i cand au aparut i claw ?
Numai cel din care lumea 'ntreagi s'a croit,
On ci' el insusi o cldt, on c, n'o plasmui,
Cel care din inaltunde ceru/ui firmamentul carmueste,
On poate nici el nu stie.
El singur numai stie

o Ori poate met el nu stie , acesta este cuvantul unui om in cate indoiala a stets umbra de respect
care mai ramasese int.finsul despre atotputernicia zedor; iar pe portita prin care se strecoara indoiala,
aceast vrismas neimpcata a crechntei, avea salt fac, drum larg spintul sceptic si cercetator al filosofulm. Cci in adevar in Indu, filosoful nu face alta decat sa reia frtnantrile de ganduri ale poetului
rehglos; lar fructul acestor framntan filosofice i le-a asternut el inteo serie de visiurn, numite in istona
filosofiei, Upanisade 2).

SA amintun, din nou, ca i la sectiunea I, ca pasagu cu elemente fie cosmogonice, fie altminten, se intalnesc
sett alte poeme, pe can anume edini (Botez, Mazilu) le-au inregistrat. Asa sunt de pild postumele: Ca o fdche,
O stmgd-se publicate de Chendi, Tablou p cadru, (tipant de d -nu G. Cilinescu si Al. Colonan), Ras' dra de lund,
etc. Se cuvine, cred, sa observ.m ea' poemele acestea sunt postenoare intamlui gand al tabloului cosmogonic
din Scraoarea I, c nu 1-au inrurit de fel, si ca. mai toate s'au cristalizat autonom. De aceea le rezervam Postumelor ,

la care cercettorul e obligat si se adreseze, dac voieste si faci statistica acelmasi motiv sau s ispiteasca anume
apropien Ii concluzu.

I) Radu Dragnea, Spiraualaatea ha Eminescu, in Gdndniea, IX, I 1, Noemvne 1929.

2) Teohan Antonescu, Prunn asupra porches Upanqadelor, in Convorhms Laeeare, XXXIII, 2, I

www.dacoromanica.ro

Februarie 1899.

SCRISOAREA I

189

III. V ersiuni au t on om e. A. Versiunea aceasta, in versun albe, figureaz in manuscrisul 2258,

171-172v., pe coh pergamentoide, de felul acelora, pe can va redacta traducerea din Kant (datati 1874 i care se
afl in vecmitate), e scrisi cu creionul, cu multe caractere gotice i apartine, ca i postuma Privesy oraful furnicar
(nprit in Revista Fundatillor Regale, 5939), epocei berlineze, poate 1873, poate 1874 In amindou hartia, scnsul,
creionul sunt identice.
Urmati de aproape de versmnea urtratoare in XXVII strofe (B. 2278), socotit intiia de Botez, versiunea
aceasta in versun albe este cu osebire mteresanti; paralehsmul dintre ele nu este numai intru totul fidel dar
revelator, pnn distanta ce separi cele doui virste ale poemului varste, in indoitul inteles al cuvintului.
Cum se poate observa, versmnea e precedat de citeva versun-jaloane, a clror desvoltare e reluat in tesitura poemulm. La finele versiunii, vagi mtentu de a rima sub1iniaz1 caracterul de prim etapi, al versiunii
acesteia, care se incearci si iasi din scutece si-i va trebui doi ani s abuteasca

A. 2218, 171-172 V.
peue umbra
vis
Unu[1] o vocabul asinani
Altul un gindac
Altul o coroani
Unul s'acelasi diferenta 'n
Unul tare, putermc vorbind mret
trimbita marilor Mei
Altul Cu sufletul in somn*
Trecere

O vreme ce trecnd ai dus cu tine

Impeni i colibe, reg. i sclavi
cohba cea de azi
Tot una
A unei natii* ce[-i] prea* mArginit*
Ca si zidin frumoase imposante
Din Persepolis. Cum it duci pe toti
Unul avand in gandu-i un gindac
Asupra cIrui face combinatii

Un altul o vocabul assyrA

Al treilea o liter chinez

Unul un stat cu planunle pe un secol

Altul un ban* cu planul pe o zi
Tot una ti-e
i Maiestatea ta
Ea nu cunoaste nici o maiestate
Astfel din oameni toti tot inteun fel
Toti continnd in ei aceeasi germem
Toti cu vointi neilarginite
Pe unul tu-I ridici, pe altul Iasi

15

Ca spuma nezrit s" plesniasck

Ce-ti pas tie ce gAndesc sau vor

20

Gandirea-i umbra iar vointa lor

E o scantee care ar put
S'aprindA lumea
dac ar put.
Astfel in mijlocul eternittii
Inchegi pe ori si care muntor
L'arunci in spatiu dandu'l intmparei
unul tare-si face loc prin lume,

25

5.

fi subsol);

[indescr;

12. ban*. indoelnic fi totufr pentru acceptare cf versiunea B. (2278), vers 14r f, (e14

i. de fapt cunoasce;

www.dacoromanica.ro

M. tMINESCU

90

30

35

40

45

Coteste pe-unul rsturnnd pe-un alt

Iar altul slab se las 'mpins* de toti
Nici stie de ce e nici ce-a venit
Pe st pmnt prilej la suferinte,
Unul vorbeste in icoane splendizi
Si lumea se insir dinainte
Cu-al [ei] trecut cu viitorul ei.
Nainte de-a fi soare si nainte
De-a fi o lume, el o si cldeste
In mintea lui un Chaos neguros
Apoi din Chaos el rupand fsii
In siruri comandeazI legioane
De son, de lune, de planeti puternici
S'apoi priveste tot el inteo clip
Cum soarele roseste 'n cerul negru
Bolnav, bAtran, aproape inghetat
Iar gIoburile fug in spatiti rebele
De nici o lege nemai fiind tinute
Un altul calcul pe degete
Cu cte dramuri s'a mri averea-i
De-a vinde-astfel

50

55

60

65

28. de fapt. cotesce;

46. Unul> Un altul etc.,

de-a cump'ra astfel.

De cine* ce s."-i pese lui. Burete

De foc, el arde sus, s'o arde
Oricat va vre, el stie dinainte
CI pe cit va trli el nu s'a stinge
Si de la talpa obstei omenesti
Fan sus, /a capul cel incoronat
De sine-i pas oricui, i cu sine
S'ocup' ori si care trebuinta
De fier* l'uwat dar pe o clipeali
De-a fi altfel, de-a cugeta altfel.
Ferice sunt naturile tIcute
A cror sufiet e ca 'n vecinic somn
and graiul lor vorbeste pare-un murmur,
O gratie tacut in miscare,
Rd de patimi, fr' de bucurii,
Ei par somnambuli. Duc a lor viat
Oglincl lina lumei d' imprejur
Ei trec neconstii lng' mari primejdii
Si se opresc la piechcele mici
aste piedici mid sunt grija lor.
Nefericiti cei cu voint mare
3i. P .p. 1. rilej al sufermtez,
51. 0 V. V. el 3tle curnel* mintea*:

29. sau Inpuns*?

www.dacoromanica.ro

44. spapa [-= spat monorilabid

SCRISOAREA I
70

75

80

85

90

91

minte
aceti-s ri
Nefericiti cei cu voint mica'
minte mare, c'ci sunt ca mimose*

aror atingerea cea mai usoar.

Rneste sufletul lor in adanc.
O armonie tu esti fericirea.
Dar ce intrebi tu vreme cum ei sunt
Sau nu sint aste mii de mii de oameni
*tiuti* sunt unii altu nestiuti*
Putini ferice, prea multi neferice
Nevoia-i duce si ei duc nevoia
Iar pecetea vieii lor e moartea,
Moartea eterna care e uitarea.
Multi cred a av geniu i i leag
Viata lor de ast 'nchipuire.
De voiu muri, dar numele-mi sa-1 poarte
Din gur 'n gur. secohi ce vin.
arman nebun I O crede fii ferice
Crede c vei trezi in viitor
In une* capete ce or s poarte

In ele lumea [] te-or purta 'n v'un colt

Pe tine[,] gandul tau, numele tau.

95

tii tu in viata ta
cetit
Cate-ai fazut si cate ti s'a spus [?]
Putin de ici de colo o fesie
D'imagine
o umbr de cuvnt*
totusi aste lucruri toate au fost.

Nu, nu Cum nu bgin de satn,

100

10o

110

Preocupati de-o singur dorint,

lume 'ntreaga dimprejuru-ne
De i ea este [,] de-ochli ridiam
Astfel si tu srmane-i fi nirruc.
Poate-un pedant onoare foarte mare
Va cantri al vorbei atticismu
Dup doi evi pentru un alt pedant

Din ev in ev poate[-i] fi [i]nteo not

Pus.' in josul unui text nerod,
Sau altul va cta in cartea veche
Furand de ici de colo v'o scntee
Din geniul tu Vezi nemurirea ta.
O genii mari, voi regi ai cugetrii
Ce treceti rar i isolati p' in secoli

81. m6rtea-.;
77. de fapt : S.n.s. aste de (sic) mil de mu d.o.,
roz.
92. Stu tu ea' 'n v. etc.
crien*> In t. capete> In une* etc.;

82. de fapt Mortea,

www.dacoromanica.ro

89. In tina,

M. EMINESCU

192

Punand in scrisul vostru mangaerea*

Care contme toat firea noastr

Cand v atim, noi ne simtim in voi.

Da voi sunteti ca niste medici buni
Cu fiecare suflet bolnav voi
av
V ocupati ca i cnd
Un alt bolnav de [cat] pe cel present.
Dar restul mare cel immens de mare
Bolnav de inimA, bolnav de minte
Din ce in ce e dus de a lui patimi
De-a lui chimere, de-a lui nerozu.
Eroi i regi, Imperii i cohbe

115

120

negustori, meseriasi, Orani

Toti trec in sgomot i vumd ndid.

De-asupra lor un om i iar un om
Fchi in genere atAt de oarbe
Ca ochn celor multi lumini* de bala
Cari de n'aduc peire aduc duren.
Unde ei sunt unde vor rman.

125

130

Alar jos, pe aceeafi coald, acelap sois, acelap tunp, tot creion, lucerna-ti de a rima fr arganra

Can sfinnti dm cind in cand

Cu umbra voastra bulgrul piimant

Erou al une nopti phne de-unt

Al unut vechm si viu vocabular

Vei fi glossat vrodata de-un pedant
Va cantan al vorbt-ti atticismu (a)
Dupa' dot evi pentru un ah pedant
(a) Ce cantnnd > Va etc.
La dreapta, cu cerneala Glosset din acelafi timp, 147 (Berlin-Iap).

Ce-ti pas ne cum cl Roma de-am

Pe sapte patun de mili,
Noi scnem azi ca
ca s alba el ce comenta
Nol scriem azi.

B. huata versiune, defininv inchegata, a Sensor:: I-a figureaz in manuscnsul 2278, 36 v.-45 i apartine
penoadei dela Iasi, cu aproxunatie anulut 1876, asa dar cu 5 ani inainte de tiparirea ultime' forme in ConaorInri
I iterare (XIV, rx, r Februarie 1881).
Cunoscuta, de bun searni, i lui Chencli, cu prileml editiet sale de Postume din 1905, cand reproduce
paguu invecmate dm acelast ms. 2278 aceasta imite verstune, defituttv inchegati, e semnalat dintni intaiu i) de Ion
Scurtu in editia sa din 1908, in cuvintele:
prea mteresant concept defirtitiv al intregei sanre, in XXIV [de fapt
XXVII] de cnturt [adra strofe], cu revenin i indreptn ulterioare. ( Adaos, pag. 345).

ti. Lisati*> Punind etc.;

17. Val ocupan ca st cand n'a fi 'n lume.

izo. marginal : 2 rime ca cerneala din B. 2278 olog catalog.

129. Ce duc > Can de etc.;
i) Sub utlul Versum medite. Fragment si fati lucio indicatie alta, revista Cuveintid (I, 3-4, Februarie 1904), care
nprea la data aceea piesa de teatru Bagelan Drago', a lui Emmescu, publica 3 strofe i mmtate din aceast versiune,

anume: strofele I, V, XXIII i 4 versun din XXIV, cu cteva lectium gre5ite, d p : Dect s-auzt cd versal (pentru
mersul) p-I laud-un olog

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA I

193

Dar textul apare numat in editia din 1933 a lui Constantin Botez, insotit de comentaru judicioase, pe lingaaltele eronate, de concluzu neintemeiate i mai ales in o transcriere cu totul mutilizabila, din pncini pe care le vom
expune mai jos. Descrierea cu care Constantin Botez insoteste aceasta versiune cuprinde, spuneam, note piste,
precum este aceea referitoare la existenta mai multor redactan, implicate in acelasi text, precum i la data cand va fi
fost salsa aceast intaie versmne, prin arm 1875-1876.
Consecvent principmlui dela care nu s'a abatut, mai niciodata, Constantin Botez e preocupat si de asta data sa
urmreasca ce st ate versun din aceast indie versiune au trecut in redactia definitiva i ajunge la Incheierea ca., statistic vorbind, din intreaga aceasta prima versiune de peste 18o de versuri, poetul a pstrat numai 75, pe care le
Indlrum, foarte adesea in alta' ordine, intre cele x55 ale textuhu definitiv. Este de sine inteles ca' dunre toate problemele refentoare la o opera' sau alta, aceea a textului definitiv este cea mai important i din acest punct de
vedere ravna lui Constantm Botez nu poate fi in deajuns Liudat. Degajarea dmtre tesutunle cate s'au alcatuit Cu
timpul, a embrionului, ce avea s duc la textul definitiv, ramane preocuparea capital. Numai ca ea nu poate fi
sausfcut pe drumul acesta al numarittoarei, deci al statisticei. Robit acestui punct de vedere, editorul e adus,
In chip firesc, sa neglijeze etapele sau varstele unei opere, ce-si au fiecare o existenta autonorna i pretind o reconstitutre autonom. Este si cazul acestei prime vermin inchegate a Scrnorn I-a.
Avem de fapt sum C. B., in argumentul respectiv al editiei sale (pag. 368), i refenndu-se la corectunle,
stersturile i adaosunle succesive, avem de fapt dou' redactan ale acestei prime versium, sense la un interval apreciabil de timp. Constatare just, cel putm in lumle ei generale si a care' concluzie ar fi fost cu totul alta, dam'
s'ar fi acordat toat importanta naturn i cronologiei adaosunlor suprapuse. Cci daca e adevrat c dela o redactie
la alta se scurge un interval apreciabil de tulip, e tot atata de adevarat c etapele acestea trebuiau delimitate si
c aceasta se putea face Se putea face, unnd seama de altemarea ceinelunlor de data aceasta 3 a grafiilor si a
confruntrn cu ms. 2276r, (tipul C ) urmlitor in data. Nesocotirea acestor 3 factor', explicabila pnn preocuparea
staustica, ce am arrunut mai sus, face pe editor sa sinctonizeze aplicatnle, s suprime, in transcnere, intervalele
apreciabile de tin-1p, s reproducl necomplet versiunea inteun sistem de transcriere i incalcit i nefidel (una din pricina
altem), incat la sfarsitul acestei operatium e natural sa conchid Manuscnsul I [asa dar aceasta versmne dm ml 2278]
se prezint cu atat de multe stersitun i corecturi. cu versuri neispravite Ii strofe neinchegate, Meat are In prima
lui redactare infausarea unui prim concept al poeziei Cele mai multe din strofe sunt taiate cu o lime
Ceca ce este departe de a fi adevrat. Ceutorul care va urmn aceast transcnere la aparatul critic al editiei
Botez (pag 377-383), va avea de sigue aceeasi impresie ca i dansul si va subscrie la incheierea lui. In realitate
dar o realitate care, pentru a fi captat, nu cere putine efortun lucrunle stau cu total altfel. Prim concept
fie si asa (cu toate c intaml concept, s'a vzut, e cel in versun albe) insa prea interesant concept primiuv

al intregu satire, cum scna Ion Scurtu si chiar, adogam noi, un concept inchegat, cum se poate deduce din
transcnerea noastr, de astzi. Cat despee versun neisprvite si strofe neinchegate, nici vorba.
Pentru cazun, ca acesta, al prime' vermin din Scrtsoarea I-a, unde manuscusul e striat de felunmi de aphcatu, singura metod valabila e, asa =and, aceea palimpsestica Intiturand aplicatule succesive se ajunge la degajarea
unlit concept de sine sttator, autonom, ce se poate ceu dela un capat la altul, si care reprezinti una din varstele
poemului. De fapt, aplicatule apartm la alte doui epoci, asa ca versiunea reprezinta trei stadn de redactare intretesute. Ele se pot 'nisi chstmge i izola cu usurinta, gratie, intre altele, i cemelurilor de care am ammtit. Conceptul
ce transcnem mat los e scns cu cerneal de un violet inchis, batand in negru i judecind dup vecinatti se
poate situa in anul 1876. Poezia Ittinta vorbepe (de fapt vananta unui fiagment din Scrisoarea a IV-a
cf. la
acel capitol), publicata cu preciznle de ngoare, de Chen& in Postume, e subdatat 28 Aug 876 noaptea
si se afli In acelasi ms 2278, 27-28 Dupl ea urmeaza mire pagunle 29-36, Tablou p cadru (tidu ulterior Icoanci
prIvaz), un anume fragment trece in versiunea urmatoare a Savor:: I-a din C 2276' poema' veronian, de
adoratie i arja, din aceeasi epoca cu puterruca lamentatie Pterdutd pentru mine, zimbind prtn lume rece, ce am re-

produs in numarul Inchmat lui Emmescu (R F. R, VI, 7, Iulie 1939) si imediat dup ea, intre pagunle 37 (si 36
v.)-45 aceast prima versiune inchegat a Scrboru I-a. Marturn cu toatele a acelei febre 'rice deis sarsitul
anultu 1876, de dup moartea mamei sale, cand n'ar fi exclus s se situeze, cum pomeneam in argumentul respectiv
(M Emmescu, Opere, I, pag. 430 sq.) si redactarea definitiva a poemei Strigou.
Pe acest prim concept, Eminescu opereaza schimban de versun i strofe, cam prin anul 1879, judecand dup
cemeala violeta, acel violet descbis ce se intalneste $i in ultimele forme ale poeziei Desp6r.pre, defirutivati la Bucu-

resu. Judecand dup cerneala predommant, Iaul, s'ar fi putut spline era violet, in unit) ce Bucuresuul negru.
Dar iata." ea forme ale Despcirpru, intre altele, arata ca cerneala violeta tot si-a mai pastrat din prestigiul) Cu cerAnuntirile lui Vlahuti vorbesc de un Eminescu, lesind din redactia Dmpulut, cu degetele ptate de cerneal
desi cele mai multe din ciornele articoleior bucurestene sunt SCrISC cu cerneal neagr.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

794

neala aceasta, deci, se mochfici versun j se redacteazi strofele prime, apropiate de inceputul textului definitiv.
Cica si de asti dati, poetul procedeazi asa cum am constatat, in deoselm, la redactarea ultimei forme din Mortua
es!: el nu pdnisefte un tipar dar!

dupd ce a incercat modsficarea lui iniegrald. S'ar zice cA abia acum, dupl. aceasti veri-

ficare, se hotirlste pentru alti forma% Peste aplicathle acestea cu cemeall violet, s'au suprapus altele cu cerneali
neagrk din epoca ms-ului 22761npul C.(scris In iambi, ca versiumle de pang. arum) i in care se vor incorpora toate
prefacerile importante, redactate, atit cu cerneal violetk cat i cu neagri. Aceasti versiune s'ax putea data cu aprolumatie prin 1879-1880. Asa dar, in conduzie, pe textul primului concept (1876) s'au adiogat alte doui redactan
(1879-1880), Inamte de a trece la versumea urmitoare, a ms-ului az76L.
Nesocotirea acestor 3 stadu a dus, spuneam, la transcrierea uniplani din editia Botez, nu numai nefidela dar o
inutilizaba, ale carei abaten nu le vom semnala, cetttorul putand sing= face comparapa intre transcnerea noastr o
aceea din pagimle arniruite, ale cattle' Botez. Vanantele din josul transcneni noastre au ficut loc, din cnd in cand
unor bier-tit, cind aceasta se unpunea SA amintim, totusi, In acest loe ca terrnenul a doua redactare utilizat
de Botez, numeste nu nurnai o a doua, dar si o a treia si o a patra redactare. Asa e, de pild, cazul pentru strofa
I-a (cf. Botez 378), inlocuiti, inteadefar, 'lute a doua redactare cu o variant apropiati, scnsi pe pagina albi din
stinga, ci abia la o secundi dupi redactarea pruni(deci tot in 1876). Dar Botez contmui:
dup care a adogat
o strofi nouk care corespunde versunlor 145-15o din text si Ina o strofk care incepe Cu r. 7 si 8 din text, urmate de versunle: O! cata in clipa asta la une or fi privind, etc etc.. Numai cA aceasti addugare e din anul 1879
z 88o o trebuia anexati versiunn timpului aceluia din ms. 22761
astfel de eron sunt la tot pasul.
Mai presus insi de once argumente sta insust textul acestei prime versiuru inchegate, cu cele XXVII strofe,
deplin rotunpte la 1876.

B. 2278, 36 V. 40Ciudat isvod e omul pe-a vremei tesatura

Vorbind hinbi o multime tot cu aceeasi gur
Dar in bordeiu ce tine cat timpul unei jeme
In palat, ce pare fcut pe vremi eteme
In Roma sau in Theba, in satul de bordeie
Tot vremei improtiva el va 'ncerca s' stee.
II
In ved cu-aceeasi mana, el scrie pe prete
In veci a vremei mana tot sterge c'un burete
Pe cel care in
descrie un gandac,
Pe cel ce lumea 'n sistem o baga ca 'ntr'un sac
Ca umbre visatoare astfel trecind Ii vezi
C'o tuna unu'n capu-i i altul c'un Chinez.

10

3. D.1.b.c.t. at vremea u.i.

Strofa I-a, (redacpa dela eta', opened pupn in urvid pe fila albd din stdnga), a av& brim intdiu forma :

Ciudat isvod e omul

in yea acelasi este (a)
tomsi vecinic altul ca randunle-aceste
Cohba care tine cat vremea unei ieme (b)
Palatul, ce se pare ficut pe vremi eteme
Persepohs c Theba i satul de bordeie
Cu vremea improtivi nu au putut si stele.
(a) Ciudat upar e omul etc.;
(b) Bordenil ce dureaza cat etc.

7. I.v.c.-a.m. h scne p.p.;

8. I.v. aceeasi mini le sterge c'un b.
: Vocabula asyri 11 litera clunezi > Pe cel ce are 'n mmte o liter' egipteani;
12. CO /1113A unu 'n capu-i sau c'un cuvint chmez;

dupei o. ro incearcd

La reluarea versmini,(cca 1879-1880) tu cerneald neagrd, versul 12 e modifica! astfel : SA poarte 'n capu-1 runa,
sau vorba de Clunez. Dep ultimd, varianta acearta nu poate fi adopta/d, Maui pentru cd nu se acordd cu mud anterior
p dupd aceea, pentru d aparpne de fapt une: vdrste, ma:
cu Ire: am. Dar n'a mat trecut in versiunea urmdtoare.

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE A I

195

III

15

Un rege c'un imperm, Cu planuri penteun veac

Cu planuri pe o ora nemernicul sarac
Cu sume diferite ei joaca lotul sorsii
totusi de o potriva ei sunt in ochii morsii
totusi de o potriva at patimei sunt robi
SI fie slabi, puternici, cu minte sau neghiobi.
IV

Tu, vreme, stii ca unul tot unul e in top

20

25

30

De-asupra tuturora ridici pe care post

Pe alsii-i las' sa cada, cu viasa amada
In tain sa plesneascl ca spuma nezarita
Ce-si pas sie oare ce vor sau ce gandesc?
Te joci ca vntu 'n valuri cu tratul omenesc.
V
In mijlocul veciei pe-oricare il inchegi
*i oclui lui prostateci de-o data 11 deslegi
L'arunci astfel in spasiu, predandu-1 la 'ntamplare

Cu coatele in lume 'si face loc de-i tare

Cel slab nu stie ce e, se vede prins in mrej
pentru suferinse e viasa-i un prilej.
VI

35

De unghii unu-si vede, de barba vi de par

Un altul cata 'n vreme si lume adevar
De pe-a istortei file aduna mil de coji
i nume trecatoare le 'nsamna pe fahoj
lar altul la taraba pe degete aduna
Casi bani i-aduce anal, casi pierde inteo luna.
VII

40

Al vremei orologiu de stau ca sa-1 ascult

Eu vid un vecluu magistru ce vede tanga pult
La piept el isi incheie halatul lut cel vechiu
Mai bine ivi indoapa bumbacul in urecht
Si uscasiv cum este si slab si de nitatc
El universu'l are in degetul ce! mic.

14. C.p.p.o.o. acel cu un petac;

18. Ce-ti pasa tic
17. .t. de o potriva la > $.t. de o potrivl ai etc.;
vreme cum sunt ? cuminti neghrobi ? > Ce-ti p.t.v. de sunt c., neghiobi ?;
19. Tu sth numai c.1 unul tot unul
28 C.c1.13 f1. cel tare;
e in toti;
2.7. L'a.a.i.s., predandu-1 intamplarn;
3r. De unghn se 'ngrijeste, de
barba etc.;
36. C.13.i.-a.a., cat cheltuie 'ntr'o luna;
53 Planetele inghiata si fug rebele 'n spat;

r3*

www.dacoromanica.ro

196

M. EMINESCU

VIII
Trecutul, viitorul, sub fruntea lui se 'nchid
lumea toata 'n ochii[4] e-un singur individ
45

El negura eterna o rupe in fsii

Din ea se naste lumea, i soare i stthii
din prezent, paingan unesesc paseste
Trecutul, vlitoriul, c'un gand le mrejueste.

50

55

BO

IX
Acelas soare, care din neguri a esit
care astzi inca luceste
Cu nah de ani nainte il vede bolnav ros
Stingandu-se
o rana pin non i intunecosi
Planetii to inghiata si fug rebeli in spat
Din franele luminei s'ai soarelui scapati.
X
Pe-un alt batran vedemu-1 cum sede langa pult
In siruri nesfarsite el socoteste mult

Cat peste e in mare, cat grail incape 'n sac

'n cata ln oare sa pue-atat bumbac
Halatu-i rupt ... dar totusi pe degete-un briliant
Acesta e un jidov iar cel de 'ntai RI Kant
XI
astfel de la talpa obstimei omenesti
pana 'n susul scarii la fruntile craiesti
De sine ori cui pasa, de-a sale trebuinti
Un dor D. au cu totu de si mai multe n-unti

65

De-a viepi lor enigma it vezi pe top muncip

nu stm spune, cari sunt mai nefericiti.

vedemu-I . Sse apropie de versa! din Strigon i stinci in temehe clitmclu-se vedem despre care Maiorescu
55.
se pronunia defavorabd (cf. vol. I, pag. 430). Apropiare, evident, de suprafag, contextele find diente. Dar exphcabild,
aparlm creel:oaf; limp, Mamma lsa 1876. Alodsficarea de ma: tdrziu, din (cca 1880) subsol,.poate cd nu e lipsdel de tide

59. 1
rupt > Halatu-i etc.,
Cu cerneald neagrd, cca i88o, strofa aceasta care nu va mai fi utdrzatd, primette urmdtoarele scbimbdri :

Pe-un alt bitrin if vid eu in stram-1 ros la coate

In prun nesfirsite socoate p socoate
Si stie cite fire de grau "heap [iin sac (a)
Dep* i-e halm rupti pe deget un briliant
Un jidov e acesta tar cel de 'ntli fa Kant.
(a) Pirei c'ar vre [si] tte cate> Si fie etc.
i) O interesanti deductte, in identificarea astronotnultn, pe care verstunea de fati o ratifical, in M. Bantas, Note
pe marginea cdr. Eminescuina in Viata Romdneascd, XVIII, r, Ianuarte 2926. Referinclu-se la inceputul vestitei
incheien a Crittcei ratiunu practice a lui Kant, autorul scria. Aceste gindurt despre pnvehstea universuhu au servtt
dupi cit cred, ca ptuict de plecare lui Emmescu pentru a concepe o parte insemnat din Scrisoarea I. . . a prezentat
cugetirile hit Kant intr'o formi mitastr, anume punand in fata noastrl pe Kant insup, sub infittarea unlit bitrin
filozof p astronom . .

68. Al elm suffet totup pltruns de-un year= somn > A.c.s t se pare ci e 'n somn;
pitrunde-a lut unpin;

www.dacoromanica.ro

71. 0 grape tIcuti

SCRISOAREA I

70

75

197

XII
Fence-nu pare acela, pe sine care-i domn
Al carui suflet totusi se pare prins de somn
Cand graml i s'aude se pare un murmur
orbitor
ochm-i si totusi nia obscur
O grave armonic* patrunde-a lui miscare
El nu cunoaste patinu, nici bucune mare.
XIII
Ei par a fi somnambuh
durere i viata
Sunt ca s'acoperite c'o prea usoarai ceata
Neconstii trec pe l'Inga primeidule mari
La piedea nensemnate s'opresc involuntan
astea li-s in grija
armonic dar* de rand
E sufletul acestor
mima i gnd.
XIV
Nefericiti aceia ce au o minte Truca

80

85

90

Si o vointa tare. sunt oameni de nimia

lar mintea mare-alatun c'o iruma prea slaba
Rnita-i de-once-atingen i mmem n'o intreaba.
Acestia -s in lume facuti spre sufenre
In armonie nurnai se afl. feriare.
XV
Altfel cuvantatoarea [a] oilor multime
Se strecura si mane nu o s'o 'ntrebe mine
Chiar numele lor vreme le sterge c'un buretc
cu pecete
Si uncul
Acieasi pana astazi si de la tata Noe
Nevoile Ii poarta i ei poarta nevoe.
XVI

Vezt ile-unul care crede di are geniu, i leaga

De-ace[a]sea ademerure viata lui intreaga
De volt]. mun i zice dar numele-mi sa-1 poarte
175

Din gura' 'n gura veacun ducindu'l mai departe

Crezi tu ca.' 'n ammttrea, In coltul unor crieri
Va fi loc pentru tine si pentru-a tale scrieri?
73. Et par a fi somnambult

lume 1. viati [Un mtnut in urna Intentioneazd o schmtbare : El par[e] a fi

somnambul
durere i viat ceea ce rdspunde mat bine acordulut logre cu sIngularul versulut 72; cum scbmtbarea n'a
fost ;amarad in toate pluralele strofe:
n'am adopta/-a],
78. E un[ma] > E sufletul etc.;
Nefencit =mea cea mate> lar =tea. etc.;
83. de fapt : Acqlia s, pe care, pentru a favoriza mdsura, I-am

scris cu trema pe .
85. Astfel trece pnn lume > Astfel cuvanatoarea [a ]etc.> Altfel cuviindtoarea [a] etc. [de fapt versul are urmatoarea fizionomle Altfel cuvintlitoarea oi (sau at) cdor multune,87. vreme ;
92. De acest gAnd >
90., Nevota doar ne duce ,1 noi ducem nevoe > Nevolle ne poard i not purtim nevoe;
De-ace[a]sa etc.

91-92 Mulo cred a av geruu, de acest gAnd Ii leaga

Dortn1 i lucrare viga lor Intreag"

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

198

XVII
Ti-adud tu bine-aminte de cate at citit
Cate-al vazut si cate tu singur ai vestit?
Putin ... De id de colo d'imagini o fsie
0 umbra a gandirei, un colt mic de hartie
Cand propria-t1 viata nu o stu pe de rost
Atunci ti-i bate capul cu toate cate-au fost?

Itut

XVIII

Cum eu stau inteo plata pe gnduri, pirontt

*1 nu zaresc o lume, de care-s prejmuit
De si de sigur este cand ochit mi-i ridic
Astfel si tu, sarmane geniu, vei fi nimic
Cad alte veacuri alta av-vor ele 'n gand
N'o s'A' opreasca ochii la trecaton de rand.

105

XIX
Poate-un pedant cu ochti verzin peste un veac
Prin tomuri vracuite sezand i el un vrac
Al hmbei aticismu ti-a pune la cintari
colbul cartii tale sufland de pe-ochelari
Va strange 'n dou'l siruri a vietii tale rod
Lipindu-le 'ntr'o nota sub textul sau nerod.

lia

XX

Iar altul mult la vorba cu tine n'o sal stee,

Gasind pe ici pe colo o rima, o idee
Curand o sa, le scoata si-a lustrui cu ele
A sale gnduri proaste s'a sale rime rele
Iar numele 'n unare s'astupe va dita ...

115

nemurire

120

e nemurirea

95. CA 'n a vutorirriti progerutun de crien > Crezi tu etc.;

pentru etc.;
99. Nimic> Putin etc.

96. Va fi un colt > Va fi loc pentru tine o

Icntoz. Tu propria-p viat nu o stu pe de rost

Desi despre aceasta coi [sigur] c au fost

Cu terneal neagr, ca 188o, linfa XVIII firtme,rte urmdtoarele schimbrs ce nu vor ma: fi u:ti:zafe, ca ,ri harma
strofd dealtmsnters

Stteam odat 'n piat pe gndun, pironit

Si nu zIteam o lume de care-s preirmut
timpi ca sine insusi preocupap In gind (a)
N-or s ndice ochii la treclton redind
(a) Caci alte vremuri alta avi-vor ele'n gind.

ro8. N'o s opreasa mintea la morti > N'o s.o.m. la muntori de rind;
'lo. Fund In> Prin tomun etc.;
III. Al vorbei> Al limbei etc.; riz. A crth tale> Si colbul c.t. ster-

gind de pe-ochelan > [In 2262, 68, .ungur ver, subhmat cu ere:0n rof u tuteo pagind browlIonard pentru Gemenii (tea
1876): De colbul de pe carte-p
sterge ochelarii]
157.

Incet o si le scoat etc.

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA I

,99

44
r;64..

14(4

'ea.

frr

4i.a.

14-

er,e'

=01.;

.1...2.4*".'',41.;.'.""--"-"7"'"-"...s.4"

11,

oa

( 6'7'

1.,.hr.;

NI :-....-

6.c. ta.-...

-4.

4,
I.

6,... i. iir4* ".:r.

.,..

Ll..4.1...-

Z .p..r

"'"`

.----- , t,;,....
vd, pf"
r.-1,-....-.)
I., 1/_,t.' f.'.--, I* 1..4

-,...,-,

07

.. , ',a...a e.... .. /..

,,:_

.......

,...e

1
Da.

-.'

,6 4

\I

'.'",rt
, ; '''.-"'
,ii.-:4-.......1".."4::"

.1_,...,-e-,------------: tr._
..,...7,,...,- 46. - .... ,

;-

1....

t,Lt

'27:r

,s4
ad;

'

17:

(.0 bk."

Ap.Defq,,

2278, 43 V. (16,5 cm. x 20,2 CM )

125

,,

ah ..0,,,.* i 14...I.,.

904,4t-j4..-14:,4- ti`u;rFa;".'
4

-1

Pre1.'

al

SCRISOAREA I-a
Manuscrisele Academtei Romane

2278, 44 (16,5 cm. X 20,2 cm.)

XXI
O genu ce cu umbra pmntul il sfintiti
Trecnd liberi, dar singuri pin secolii robiti,
Un medic bun, temeiruc se pare-a voastr.' carte
Cu once suflet bolnav v ocupati in parte
VA coboriti la dnsul cu mill si dulceat
NeavAnd para aii bolnavi, decat pe cel de fat.
[XXI-bis]

Oricui sunteti prieteni dar orisicui ii pare

numai dnsul singur in sufletu-i VA are
Iar scrierile voastre cAmAri-s inalzite
123. Vol suntep ca si media astfel de burn si rari > Ca rnedicul > Un medic etc.;
126. larnd a n'ave
alta, de cat pe cel de fat > P.a n'a. pe-altu etc.> P a n.'a.-alti boinavi> Bolnavi parnd a n'ave de cat etc.
Strofa XXI-bis e redactatii pe fila din stringer. Un sews de rakere () o leagd de strofa XXI. Cifra, la Eminescu,
figureazd sub forma. 1X1 (cf. facnimlul, sus). E o strofd nora, transcrisa ca aceeap cerneald p un mina dupd ce a
sfdrpt de transcris fie Mate cele 21 strafe, fie chuff poeta Intreagd Bote z grefe,rte cline' o socoate drept o a dona
redactare a strafe; XXI. Manuscrisul 2276, J3-.I 4 (C.) care urmeazd acestma, In Imp, confirm ed strofa : Oricui suntep
prieteru . ea p cele dour! urmatoare (dect : XXI bis, XXI ter p XXI quater) sunt adaose now. Ele se Inalnesc Incorporate ca toatele, acolo.

127. Cu top sunteti prietent etc.

119-130. lar scrierea-i camara sauna', Mc-417101(a)
Si pe prep atarn irnagmea mbit.
(a) Scri[erea] > mrscrierea etc.

www.dacoromanica.ro

zoo

130

M. EMINESCU

De pe parete-atarna icoanele itibit[e]

In once veac tairti neincetaternti

Si totusi nici inteunul straini nu o sal
[XXI-ter]

135

Caci lamura vietit ati strans-o in ganchre

dat o haina scumpa de neimbatrarure
On cum se schimba vremea, on cum se primeneste
In dreapta-v oglinda nand se regaseste
Cad partea-adevarata i cea neperitoare
on si cand aievea si nici in sawn moare.
[XXI-quater]

140

145

150

Zadarnic pare lumea sclipind ca-i trecatoare

Cad coji sunt toate celea fiintei ce nu moare

Trecutul, viitorul se tin numai de coaa

S'a vremei tasatura vedem cu ochiu 'n vraja
Pe cand ceea ce-alearg i 'n siruri se disterne
Repaosa in raza gandirilor eterne.
XXII
Dar restul cel de bolnavi nemsurat de mare,
Ce nici nu va s'auca de-a voastra cautare,
vezi pe a ei =tar cu vuet ridicand
Pe unul sau pe altul, tot sarlatani de rand
lauda cu fraze reteta lor unica
Traind o zi atata cat vulgul
XXIII

De cat s'aud c mersul mi'l laud' un olog

numele mel trece un tont in catalog
Erou sa fiu in creer pedant si amarit
131-132 s In ma un veac a cask si 'n nici un veac strkini
Suntep singurtkpi prieterui serum

20 In ma un veac a cask strkru [in nici un veac]5

30 A met unui din veacurl nu suntep cctkem (b)

In mci> A ruci etc.

134. Le-ap dat o baulk etc.
133. C.1 v.a. pus-o in g.,
135-136. On CUM Sc schimb. vremea i On cum vremineste (c)
In scrierde voastre uimit se regseste (d)
(d) In nuntea > In scilerile etc.,
On cum s s.v.s oricum se prefa[ce],

136 In scumpa-vi> I. dreapta-vI etc.

146. Ce ruci nu vor s'auclk etc.;
147-148. Ce strigl 'n gura mare, milc pe-a lor umr
Acum pe
147 It vezi pe a lor umr ill* vmet nclicAnd> O vezi pe a el u. etc. [Acord, negrept, mental, ca un sinonim
149. Ce lauda o*> Ce-si laudi etc.,
pentru restul, de pt/dd: o parte, ceadalt parte din bolnavi],
153. Eroul until creer pedant s.a.,
151. Deck s 'Ad cl mersul etc.,

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA. I

201

Cu mine sA-0 petreac o noapte de urit

De cAt s-mi vd eu versul in gurile de rind
Mai bine pe un zimbet al dragostei [ill vind.

155

XXIV
Astfel de nemurire o dau cui o poftete
Uor de ea m trangidu, rizind filosofqtc
Poemuri manuscrise, poveti 1 cu novele
SA lege gavanoase le dau iubitei rude

160

Cki tot n'ar fi atita de strapia risipa

Cum o fac aprinzindu-mi cu fiile pipa.
Stiof a XXIV e trecut unechat inteo pagina 'derma, rupti din acelast caiet st care figureazA, rislet legat
in 2260, 25. Asa ci redacpa aceasta am trecut-o la eta) lar la subsol strofa din 2278, 45 dimpreuni cu toate vanantele
Despre aceasti strofi XXIV, in ledactia el iniial, Botez, (editia sa, pag. 383) scrte o Strofa aceasta, care adt

nu i-a reustt, a fost reluati In aka' poezie (ms 2280, 19-23), o satir foarte violent

i triviali impotriva
N'. A Uieche: [5: urmeazd cele y strafe despre care vorbmt ma: Jos].
De fapt: strofa aceasta t-a reuftt chiar de acolo, din versiunea B, deoarece, cum am spus, ea e trecuti pe
curat (cu modificinle operate acolo insi), kite fili identici, aflatoare acum in 2260, 25.
In aceasti fili (2260, 25) dup strofa XXIV [care, firefte, nu mai poartel numero/atta] urma o noui strofi
tot ma: bund soartd, decdt la oConvorbir;, care, s'ar pima, ar fi volt si 'inch= intregul poem.
S'ar parea pentru ci ea este reluat i 'n manuscnsul in care se afti sattra impotriva lut Ureche. Dar cati
sI precalm: 111a strofa aceasta, Inc: a XXIV-a din verstunea B. nu aparfin Urechiadei, (2280 care incepe dela fila

zo Mamie. Pe fila 19 si in capul cele: a 2o-a se afl in realitate, inteo noua redacpe. strofa XXIV st strofa
Convorbili. Numai ci strofa XXIV, despre care Botez sustinea cl, acum 1-a relifit, e diluati in cloti (cea de a doua

156. 1NI.b p.u.z. al dragei mele-I vnd,

Mat tdrzm, cu aproximo/te in 1879
cu cerneala moletd a ufitmelor forme din Desprpre, v. ryzz f2 tau forma.

De cat s'auzt ci mersul p-1 laud' un olog,

Ca un pedant te trece in al lui necrolog
Cu cerneala neagrd, eco r88a, strafa XXIII primefte cdteva schimbdri

Deca[t] s'auzi cl mersul pl. laud' un olog

Ca' numele tt'l trece un tont in catalog
Erou aci 'ntfun creer pedant st amrit
Cu tine-si va petre[ce] o noapte de urit
159-160 10 Poemun manuscnse, cu rime fiti. pret (a)
Le dau si lege gura la oale Cu dulcep
Poeme > Poemun etc.

20 Poemuri manuscrise, cu rime fin i pret

lubitet dau si kge Cu ele la dukett

162. Cum eu fac, [caud] cu ele fisu mi [-apruid] > Cact ele> Cci eu le rup in fsii, mi-aprind cu ele pipa > Cum
eu o fac cand &sit > Cum o fac, cand cu fisu din ele aprindu-mi pipa > Cum eu o fac> C. o fac etc.;
Ma: tdrziu, ca aproximo/te in 1879, cu cerneala viole/el a ultimelor forme din Despr. pre, f: pe fila (2278, 44 y) albd
din stdnga V. 16%-162 tau formo:

De cat s'adutu In scrmu-p gandin ce-p dete chpa (b)

Mai bine ti-at aprinde cu festile pipa

Deck si strngi Decat s'adutu etc.

reluate, palm dupd, cu cerneala neagrd dela eta z88o, sub forma -

De cat si tu in scrinu-P lumini ce-p dete chpa

Mai bine ti-at aprinde Cu fesule pipa
de asid data aphcafe, poate dm croare, (act ambele strafe, XXIII fi XXIV se afld pe aceeaft fad), in

local versa:War I f 176.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

202

cu interesante detaln, uttle cronologiet), =mate de strofa Convorbiri. Dac nu le incorporm versiunn B. este pentru
temenucul motv ea' ele sunt prelucrate pupn mal trziu, dup ce B. fusese conturat. Iat acele 3 strofe, precedate
de un catren din aceeasi familie, retinut ca un memento-exercitni:

De poftitt la nemunre (a)

Ct am o dau acusi
Ca s cumpr draget mele
O preche de mnup

Astfel de nemunre o vand cui o poftete (b)

Usor de ea m'a itingiu riznd filosofeste
O pun in carti intreagi pe dama de cate>
(c)
Sau o spedez la Londra pe-o phs'a rococo
Dar ah nu pot cu dnsa nici pipa s-mi apiind (d)

Pe-un zimbet al mbitet de a put s'o vnd

A1 pune-o pe o carte, pe-un franc in rm5tig (e)

As di-o pe-o privire din ochml ce mi-i drag

As cl din manuscripte pe-Arald i alti blett(f)
S lege gavanoase cu pepeni Ii duket (g)
Cci tot n'ar fi atta de strasruc ristpa
Cum o connt, cu ele in veci prinzndu-mi pipa.
Si tot mai buni soart decat la Convarbm
Ca rumeni s citeascA a tale isvodirt
La ce mnlesti harta in siruri msuiate (s)
S'o dai pe mni [proase]* de fete nesplate(f)
pierzi a ta viati i creerul sl storci (k)
Svrhnd (y) mrgritare in drumul unor porci (1)

is

(J. Aceast versnme figureaz'a in ms. 2276', 48 (-I- 47 v.)-51-1-53-55, inteun compact caiet, dictando, cu legitura originar si nu cuna binuie d-I Mazilu, cnd afirm c ordinea >> e a lui Emmescu, caietul fiind numai
legat de Academia Romn Dup grafia vecuirtlor, nenurnrate clome de felurite poezii, pare scns cca 1879. In
once caz, deductide cronologice ale d-lui D. Mazdu nu sunt concludente. Vermunea aceasta, =ce d-sa, ar fi fost scns

In cata dupl t Ianuarie 188o i inamte de r Februane 188x , pentru ci pe file, ce n'au rumic comun cu textul verar figura datele: s Ian. 1880, sub poezia O mata si alta insemnare Marte in 9-21-1881 1). Dar, cum
spuneam, manuscrisul acesta e un adevrat iniscellaneurn, prm multmea de teme 1 graphii, vanind dela o fila' la
alta. Semi in metru iambic, versiunea aceasta urmeazi de aproape versitmea din B. atat in tiparul rumie,

cl si in conturul poemei. linde versun incercate, intla oar in B. 2278, 36 v.-37 y., se trec, aid, in subsol.
(a) Cine cumpr. > De p etc.; (b) O nemunre > Astfel de etc.;
(c) S o. s. I. L. pe-un > S. o. s. 1 L. pe-o etc.; (d) Dar vai nu pot etc.; (e) pe-un leu in rmsag;
Svirlind. etc.

(y) Si [svirli] >

(J)(g)

Arald, Clm, Ierornm alp mai multi biet

In* manuscript
z As da dm manuscripte, ca rime fr pret (b)
lubitei ca si lege chisele ca dulcera
(h) Cu-a mele manuscripte > As da etc.;

2260, 25
(i)(1) 1 La ce mnjesc hrta Cu sirun numrate,
S'o dau pe-a caracudet mnoae nesplate
2 La ce s'a dai hirtia cu sirun numrate,

(k)(1)

Pe-a caracudei labe proase nesplate

Si pierzi a ta viat bi creerul 11 storci
Svirlind mrgritare in troaca unor porci (m)

(m) calea > drumul > troaca.

1) M. Emmescu, Poezii p Variante, editte omagial, alcatuit de D. R. Mazilu, Academia Romana-, Studii

hi Cercetn, XLIV, 1940, pag. 199zoo.

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE A I

203

De asement se trece, in subsol, un mic fragment figurnd in 2269, so v., al de alta matene decit restul caletulut 1 de o grafie Mentira c'o verstune din Rdsdrst de lund, cca 188o, (226o, zoo).
Cand in subsol, se vorbwe de 2276, se intelege el e vorba de verstunea dela etaj C. 22761, 48 etc.

In privinta filet albe (52), vezt explicatia respectiva, subsol vers 81.

C. 22761, 48 (+47 11.)f.1+ j3fy

10

15

Cu gene ostemte eu suflu 'n lummare

Ceasonucul urmeaz a timpului drare,
Perdelele 'ntr-o parte le dau i in odae
Revars luna plin duioasa ei vpae
Din noaptea ammtirii ea mii de doruri scoate
Dar dulce
durerea, ca 'n vis le am pe toate
In propna-ne lume deschide ua 'ntrrii
La gandun dintre aprmsul i sttnsul luminru.
O lun, doamna mrii, pe-a lumii bolt luneci
Gandinlor cland viat, durenle intuneci
In cte rrut de case ptruns' ai pnn feresti
Ce mli de mu de oameni acuma tu privesti.
Cti numa 'n clipa aceasta de raza ta atinsi
De gandun felurite se simt adnc cuprini?
Priveti pe-un rege poate cu planuri pentr' un veac

NB. In urmdrirea variantelor, cetfforul e rugat si fie atent la ldmurffile ce se dan : cnd nu e niel ldmurffe,variantele
apartin versiunei dela etaj.
7-8 barrote cm creronul, la una din revrzu, mai tOrztu, de sigun in mina/al crind versiunea C va fi depdfitel.
In prima transcriere a verstunii amada, dupd v. so arman versan/e:

aceasta la tine-or fi privind

Si cati in
Ce lucrun osebite ei ton or fi ginclind ?
pe cari le modifica pufin p din sz-52 devrn versurile 13-14 Adaosul notalor versar: sr-12 ,ri modsficarea sunt operate pe pagina alba din tanga, imediat dupd ce termind transcrterea integrald.
Arti semnalat in argumentul versiuna anterioare (B. 2278, 36 v.-4f) prezenta acelor modificar: fi aphcafii Cu cerneald mieli sau neagrd,aparlineind ca aproximo/te anula, 5879-8o si cum, la inceput,(etapd frecventd in crea/ta sa)Eminescu
credea sel pristreze tiparul strofic (strofa a 6 ver:un) al versiunei B. In primele doud file din versiunea anterioard redacteazei
ca cerneald viole/i, urmdtoarele doud strofe, pe cari modificate p cu o noud repartifie, le insumeazd versiutui acesteta din
ml. 2276, in momentul cela depAreste (en toate ca' nu definitni) tiparul anterior :

2278, 36 v.
Pe ziclun vecht, prin arbon, cu atara Flor] floare (a)
Revars luna plina duioasa ei splendoare (b)
Din noaptea amirturu ea trui de doran scoate
$1 dulce 11-1 durere[a] ca 'n vis sirritim pe toate (c)
In propria-ne lume deschide poatta 'ntrani (d)
La gindun dmtre aprmsul i sunsul luminaru (d)

(a) P.z.v., pe arbori ce stau in ir in floare;

ca 'n vis arat toate
dupa (b) urmeazel intehu : Durenle
pdrdsit fi reluat apoi in versal (c);

2278, 37v.
Lun, stapana mru, pe-a lumei bolta lunect
Gindinlor dnd viat, durerde intuneci

O! citi in chpa asta la une or fi pnvind

$1 ce deosebite lucran or fi gindtnd

In mime-1 poate unul deserte un gindae
Un altul lumea 'n sistem o baga ca 'ntr'un sac.
15. Un rege te privete cu planun pentr'un veac [scbimbarea dela etaj se opereazii dupel ce v. 11-12 devin 13-54
cf. aso, in note, la versal respectiv].

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

204

Cu planuri pentr-o or nemernicul srac

Ce sume diferite au scos din urna sortii
totui de-o potriv in ochii ti s'ai. mortii
Ai acelora patimi de o potriv5." robi,
S." fie slabi, puternici, cuminte ori neghiobi
Vezi pe-unul ce de fat ii vede i de pr
Un altul cat 'n vreme i lume adevr
De pe-a istoriei file adun mii de coji
nume treatoare inseamn pe r5.boj
Vezi pe-altul cum socoate pe scndura trbu
CAt aur poart marea in negrele cornil;
Sau vezi un vechm magistru cu haina roas 'n coate
Ce 'n sir= nesfrite socoate i socoate,
La piept el ii incheie halatul lui [cel] vechiu
Mai bine ii indoap bumbacul in urechi,
uscativ cum este i slab i de nimic,
El universu'l are in degetul cel
Trecutul vittorul sub fruntea lut se 'nchiag5.
El noaptea vectniciei in iruri o desleag5.
Ca Atlas care lumea o sprijinea pe-un umr
El spnjui i lume i vreme inteun nurnr
La inceput funt nu e nici nefiint
Ci totul este hps de viat .1 voint
Dar aerul i apa 1. bolta cea din ceriu

20

25

30

35

17. Identic, 1i in 2278, ea violetul descbis era 1879;

19

A.a.p. de o potrivi robt (2278 violet)> in 2276, de falit :

21 De unghu unu-vi vede, de barba si de pir;

25. lar altul socoteste pe
A.a p. de-o (sic) potrrvi robi;
27. Sau vezi
26. Cit aur p.m. pe negrele-i coribu (2278 negra);
scindura tiribu (2278 negra yri in 2276),
28. In121111 nesarsite s s. socoate (2278
pe-un v.m.c.h.r.'n C. (2278 negra)> Colo un vedini M. etc. (2276),
34. :dende,
33. Trecutul vutorul sub fruntea lui se leagi> T.v.s.f.l. se 'xicheagi. (2278, negra);
negra p 2276);
in 2278 negra ;

3 c-36. adaose futre reinduri, ulterior, ca crponul, dupa ce termita transcrierea integralei a ms. 2276.

2269 JO V.

Cum tren cuvntitoareo albinelor multime

Azi tram penteo verle mini nu te stie nime
Aceiasi pina' astzi si de la tata Noe
Nevoile vI. poarta st vol purtap nevoe
In mijlocul veciet on care se incheagi
Si ochu lui prostateci de o data h desleaga.
Se vede-astfel in spapu predat la intimplare,
Cu coatele in lume i face loe de-1 tare.
De-i slab pe ct trlieste se sbate tot in mreti
Pentru duren viata-i devine un prilej.
Un rege c'un unperiu, cu planuri pentr'un veac
Cu planun pentr-o ora: nemerrucul sirac
Et sume difente au scos din urna sortu (a)
51 tot de o potrivi riman in ochu mortu
At acelorasi paturu de o sami. ei sunt robi
SI. fie slabi, puternici, cutrunte on negbiobi (b)
(b) S.f.s. cuminte, puternict o.n.

(a) E.s.d. arunci 'n urna s.,

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA I

205

Ii par asemeni vremii din ziva cea de ien

Nu s'ascundea nimica si tot era ascuns
Ptruns de sine insusi era ce! nepatruns.
Prapastie? Genune? Noian intins de apa?
Nici lume priceputa, nici minte s'o priceap
Atat de intunerec o mare f'r' o raza,
Nici de vazut nu fuse, nici ochiu care s'o vaza:
Din cele nefacute nimic nu se desface

40

45

In sine impacata.' dormea eterna pace

Deodata-un punct se mirk'
dar unul singur, iat'l

Din chaos face muma si el devine Tatal

Atat de slab el fuse intaiu ca raza spunut
StapInul fara margin' pe marginele lumii
lar negura etern se rupe in fasii
Din ea rasare lume i soare
Apoi cugetatorul socoate mai departe
soarele ce ziva de noapte o desparte
Cu mli de am nainte B. vede trist i ros
Stingandu-se o rana prin nori Mtunecosi

50

65

40. Erau neat= vremti etc ;

39-40. la o revizie ultimd, de sigur Mamie de a trece la versiunea D., barate tu

crelon rope ;
49. Un punct se miscl atuncea e unul singur, iat.11;
y z. spumei > spumn.
Versarle 37-52 sunt Intercale intdru, ca cerneald neagrel (cca 1880) pe 711S. B. 2278, 38 V. si 39 v. In strafe a 6 versani

lamInce, Mamie de a le Incorpora aim ; de,ri apropiate le transcriem, In dirpozipa lor stroficd, pentru cele cdteva diferente
interesante, pe cari cetitorul le va surprmde cu lesmeiune

In Inceput finta n'a stat end nefitnta

Ca totul er lips de viat. si voutt
Dar aerul i apa i bolts cea dm cenu
Erau asemeni vrenut din ztua cea de ten (a)
Nu s'ascundea runuca si tot era ascuns
Ptruns de sine insust era ce! nepltruns

Papastie? Genune? Nolan intins de ap

Nici lume pnceputi, ruct nunte s'o priceap
Att de intunenc, o mare fr' o raz

Niel de al= nu fuse, tuct ochiu care s'o vazI

muntor nu fuse rurruc mci fin moarte
Funta cea unicA e-un tot ce nu se 'mparte (b)
Din cele nefcute rutmc nu se desface
Ci 'n sine impIcat dormea eterna pace
Pin ce un punct, ca virful de ac porm si tat-1 (t)
Din chaos face mumi si el devine tatl
Un punct mat slab ca unda, ca raza, boaba spumu
Stpinul fin margint al margmtlor lumn (d)
Nimic asemem vremn etc.;
F.c. eterna* e-un tot etc.;
Pan ce un punct, un atom unlit, plecA i tata--1,
St.:Van &fa' de margun al m.1 > S f.d.m. pe marginele* lumn.
53.

i negura e. o rupe in fsu (2278 negru)> i negura e. se rupe in fsii (2276),

54 Dmtr' insa scoate

lumea, i soase i stint (2278 negra)

55-56. Apoi cugettorul socoate nesfrsit

S' acelas soare care luceste linistit
[Modsfiartle dela et] sunt operate tu creionul ca ci v. 3f-38, abitntzte ma: sus, dupd transcrierea flitregului man:items 22761

www.dacoromanica.ro

206

60

65

70

75

80

M. EMINESCU

Planetti reingluat si fug rebeh in spat

soarelui scapati
Din frinele luminii
'n nefiint, lumea recade iar i tace
In sine impacat re'ncep' eterna pace.
astfel de la talpa obstimei omenesti
pan' in susul scArii la fruntile crIiesti
De sine ori cui pas de-a sale trebuinti,
Un dor il au cu totii desi mai multe minti,
De-a vietii lor enigm Ii vezi pe toti munciti
nu stii spune cari sunt mai nefericiti.
Tu soarte tll c unul, tot unul e in toti,
De-asupra tuturora ridid pe care pott.
Pe alti-i 1ai s cacti cu mima smerita
In tain sa se piarda ca spuma nezarita.
Ce-ti pasa tie oare ce vor sau ce gandesc?
Te joci ca vantu 'n valuri cu tratul omenesc.
Pe-acela ce de geniu se crede-1 vezi cal leag
De-aceast 'nchipuire viata lui intreaga
De voiu muri i zice dar numele-o s'l poarte
Din gur 'n gura veacuri, ducandul mat departe

i pururi, pretutindeni in coltul unor crieri

Va fi loc pentru dansul i pentru ale lui scrieri.
Faduce el aminte de cate-au auzit
Cate-a vzut i cate el singur a vorbit?

65-66. yterse
6z. I s.t. rencepe eterna p ;
Go. de fop; frenele;
59. Planetii toti inghiata si f. etc.;
71. identic,
69. Tu lume stu c.u.t.0 e.t. toti (2278 mold);
la cloud revizu Idtermare, ca crema negra p royu ;
72. dentic, 2278 negra.
2278 negra ;
NB. Dupd transcrierea integralei a acestei versiuni, la o revive ulterioard un semn de raltere (+) araid cd dupd V. 74
ar fi aval de gdnd sd introdued strofa : Pe ziduri etc., recoplatel ca cerneald neagrd pe fila albd din stdnga, dupd ce fases* intdru incercatd ca cerneald moletd pe ms. 2278 yi care a fost utdrzatd in 2276 la inceput. Aceastd ultimd dtspovpe
coincide, de altfel, s: ca sup:in:area, la aceastd revizie, a V. 7-8 (cf. ma: sus)

Pe ziduri vechi, prin arbon cu tinar. a lor floare

Revarsa luna pima duioasa ei splendoare
Din noaptea aminttru ea mil de donan scoate
Dar dulce h-i durerea, ca 'n vis le-avem pe toate
In propna-ne lume desclude poarta 'ntrru
In ceasun dintre aprinsul i stmsul lununrn (a).
(a) Dupd ce strofa aceasta fusese redactatd ca violet, (in B.) ultimul ver:, reluat tot cm vio/el duce la forma pe
care o va foie::: in varranta aceasta ca negra: o noapte 'ntre aprmsul i stmsul luminani> In ceasun dun= aprinsul
sunsul
N.B. Nu am incorporat lard aceastd strofd, ca negra, de ail:a ord, pentru a nu al/era :magma :mean versium C.,
tare a figurat, autonomd p fimtd, aya cum am transcrts-o.
76. rd. 2278, negra;
75. Pe-acela, ce de geruu se crede-'l vezi ca leagi (2278, negra);

79-80. El crede mult i bine c 'm coltul unor cnen

Va fi loc pentru dansul i pentru-a [slate scnen (2278, negra).

N.B. Dela v. 8z inamte p)pra trece de pe f. yz pe f. y3 rmnnd, inexplicabild, o fild alba'. E de pgur o eroare
involuntard. Cdci textul nu prevntd mpun &a/. De blind seamd, in Mud cdpia, ce s'a urmat dintenn pngur condpu,
va f: luat 2 fa: odatd, 1 loc de una.
82. Cate-[a] valzut i cate ei singur [a] vestit ?
8r. S'aduce el ammte de cate a* auzit (2278, negra);
(2278, negra);

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA I

207

Putin. De ici de colo d'imagini o fasie,

umbr de gandire, un petec de larde.

and insusi a lui viat n'o stie pe de rost
bate altii capul s'o sima* cum a fost?
Poate-un pedant, cu ochii verzui, peste un veac
Prin tomun bacuite sazand si el un bracAl limbei aticismu l'o pune la cantanu
colbul cartii groase sufland din ochelari,
Va stringe-o 'n doua siruri, va pune-o apoi la coadanota prizarita sub pagina neroad.

85

90

genii, ce cu umbra pmantul 11 sfintiti

Trecand liberi dar singuri prin secoli robitt
Pareti ca niste medici cu blanda voastra fatal
Ce nu mai [au] alt bolnav decit pe cel de &t'a',
Ori cui sunteti prieteni, dar ori i cui ii pare
Cl numai dansul singur in sufletu-i va are
In once veac trlirati neincetateniv
i totusi nici inteunul straini nu o sa fiti;
aci lamura vieii ati strans'o in gandtre,
dandu-i acea haina de neimbtranire,
Voi ati fcut, ca lumea, oricat se primeneste
In dreapta-val oglindl de apururi se gseste
Caci lumea pare numai a curge s'a se trece,
aci coji sunt toate celea fiintei ce nu trece
Trecutul viitorul se tin numai de coaj
A clipelor cadavre se 'nseamn pe reboaja
Pe cand tot ce alearga i 'n siruri se disterne

95

loo

105

84. 0 umbri a gandirei, un petec de hrue (2278, negra);

85. and propria lui viat n'o sti[e] pe de
86. 5'or bate alpi capul cu ceca ce n'[a fost] > S'or b.a c. sil stie cum a fost? > S'or b.a.c.
sA scoatl* [tau, pea& : suntA*] cum a fost ? (2278, negru)> Si-or bate altu capul s'o stie cum a fost? (2276);
rost (2278, negro);

88 vticuite> brAcuite.

93-96. De cate ori [de] unul din voi eu mA impiedic (a)

Imi pare c'am [a] face cu acel som de medic,
Care Cu once bolnav vorbeste cu dukeat
Ca p cand n'are decat grua celui de &t'a
(2278, negro)

(a) de fapt : De cate de on unul etc. 1-a Fters apto pe de p on 1-4 mas anexat unde rebuja.
IO2. 5i dandu-i hama scumpi de neimbtriture (2278, negra).
103-104. De merge vremea lini* sau daca [vremuieste]
In cireapta-vi oglincla ea tot se regaseste
(2278, negrul

to5to6. Zadartuc pare lumea curgand cum el se trece

Cci coji sunt toate celea fiintet ce nu trece
(2278, negro)

to8. S'a vremei tisfiturA vedem [ca-1]* pe reboaia (2278, negro).

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

208

Repaos in raza gandirilor eterne

Iar adevrul, casi pAcatul mumei Eve,
De fat-i pretutindern i pururea aleve.

Ce caut talentul in sirele-i s'arate

Cum luna se iveste sau vntu 'n codru bate
De-o spune-o el aceasta sau dac n'o va spune
pduri i lanuri vor face-o de minune
nu cum st in carte, ci mult cu mult presus.
Ce trist meserie s." n'ai nimic de spus
De cAt povesti pe cari Omer si alti autori
Le spuser mai bine de zeci de nui de ori.
Sunteti ca flori pripite, in colbul trist al scold
Cetiti in fohante, ce roase sum de mold
viata, frumuseta, al patimei nesat
Nu din viata inssi din dill o invtati.
Astfel cu mestesuguri din minte-v, un pir
Ati vrea sI ias rodii sau crini i trandafir,
In capetele voastre de semne multe sume,
Din mii de nui de vorbe consist' a voastr. lume,
Aceeasi lume strmbI, urit intr'un chip
Cu fraze 'mpestritat, suflat din nisip,
Nu acea alt lume, a geniului rod
Creia tot presentul e numai un isvod
Pe care se innalt prnnt i om i cer
In gand la Kalidasa, pe buza lui Omer.

115

120

125

130

D. Ultima versiune a Scrisork l-a, dup care a ficut cpia pentru ConvorInri, cnd a si barat, ca dup intrebwritare, Cu creion rosu, pagtaile, se afl in 2282, 59-68, caietul legat despre care s'a amintit si in care se afli copiate
toate Scnsorile in ordmea, ce s'a reprodus mai sus.
Scnroarea l-a poart, aici, tidul i numrul de ordine Scrisoarea
cum se poate vedea atk in transcnerea
de mai jos, at i in facsimilul din vol. I, (pag. 131) al editiei pre2ente. Versiunea aceasta poate fi datad circa 1880.

Desi cu diferente nuci, in raport cu textul definitiv, versiunea aceasta interesea21 MAI prin titlu, eat si prin cteva detalii, d p. v. i6: gdnditoareo ; V. 5 ce!
p singar, Iatd-1 , spatiul dintre ito si tit , V tat ;
tor vie etc.
Un mic fragment, final, 6 versun, aproape identic, se afl in 2260, 181. Nesigure 2260, 178 + 183
Fiind ultima versume din manuscripte, foarte apropiad de textul definitiv, ne vom folosi de ea, ca
in subsol cateva detalu de istone literar, ecoun din articolele sale, contemporane cu chiar aceast versiune
De sigur, in zma cnd zianstica eminescian va fi in intregul ei cunoscut, numkul acestor refennte i corelatu
va creste considerabil.
111-11 2. Clci adevrul ca i 13,1catul mumei Eve
De fati-1 pretutindetu i pururea tueve (a)
(a) E purure[a] > De fati-i. etc.
(2278, violet)
Aceite 2 versant idol-mare in 2278 versunle 137-138 din strofa XXI-ter. O confruntare (-a local acela nu e
hpsitti de interes (cf. ma: munte, facsimilul filet 43 v.).
116. Cmpii, pdari i lanun le-a face de mmune

125. Lee/:une greptd la Scurtu, &fez p Mazda . .. un fir.

N.B. Versarle 93-134 s'au pubhcat intelta oard, In Smnkorul, sub titlul Geniu si talent, fnsopte de urnditoarea
I. Sc [una]. Smntorul, IV, 17, 24 Apnlie 1905). Despre cronologia aceite: verstant (C) cf. argumentul re:peaty, ma. sus.

notti : Mr. Ac RM 2276, ff. 1-3J4 ; se dateazd dupd sow p ortografie, prin r874-77

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA I

D. 2282, /9-68
SCRISOAREA A III-a

Cand cu gene ostenite sara suflu 'n luminare,

Doar ceasorrucul urmeaz5, lunga timpului cArare

aci perdelele 'nteo parte cnd le dai, i in odae

5

Luna vars preste toate voluptoasa ei vpae,

Ea din noaptea amintirh o vecie 'ntreagA scoate

De duren, pe cari link' le simtim ca 'n vis pe toate.

10

15

20

25

50

35

Lun tu, stlpan' a mni pe a lurrui bola luneci

gandirilor dand vIat, suferintele intuneci,
Mn pustiuri scanteiaz sub lumina ta fecioark
cti codri-ascund in umbr strlucire de isvoar,
Peste cate mii de valuri stpanirea ta strbate,
Cnd plutesti pe misctoarea mrilor singurtate,
Cate trmuri inflorite, ce palate i cetti,
Strbtute de-al tu farmec pe singur-ti arti
In cate mil de case hn ptruns-ai prin feresti,
Cate frunti pinte de gAndun, ganditoareo le pnvesti
Vezi pe-un rege ce 'mpanzeste globu 'n planun pe un veac,
and la ziva [cea] de mne abia cuget 'un srac
De si trepte osebite le-au esit din urna sorth
De-o potriv-i stpaneste raza ta i geniul morpi,
La acelasi sir de patimi de-o potriv fiind robi,
Fie slabi, fie puternici, fie germ on neghiobi.
Unul caut 'n oglind, de-si bucleaz al lui pr
Altul caut in lume i in vreme adevr,
De pe galbenele file el adun nui de coji,
A lor nume treckoare le inseamn pe rabo;
Iar altu 'mparte lumea de pe scandura trbn.
Socofind cat aur marea poart 'n negrele-i corbu
lar colo btranul dasal cu-a lui hatn roas. 'n coate
Inteun calcul fr capt tot socoate i socoate
de fxig la piept i 'ncheie tremurnd halatul vecluu
Ii infund gatu 'n guler i bumbacul In urechi
UscAtiv asa cum este, garbovit si de nimic,
Universul fr margiru e in degetul
aci sub frunte-i viitorul i trecutul se inchiag
Noaptea adanc'a vecIniciei el in sirun o desleag.
Precum Atlas in vechime spripnea cerul pe un umr
Asa el sprijin lumea i vecia intfun numr.
5. *i din noaptea a. etc.

www.dacoromanica.ro

209

210

40

45

50

55

60

65

70

M. EMINESCU

Pe and luna strluceste peste a tomurilor bracuri

Intr-o clipl poart gandul indrt cu rrui de veacuri,
La 'nceput pe and funt nu era nici nefimt,
Pe cand totul era lips de viat i voint
Cand nu s'ascundea nimica, de si tot era ascuns
Cand ptruns de sine insusi odihnea cel neptruns.
Fa prpastie? genune? Fit noian intins de ap
N'a fost lume priceput i ruci minte s'o priceap,
aci era un intunerec ca o mare fr 'o raz.
Dar ruci de vzut nu fuse si ruci ochiu care s'o vaz
Umbra celor nef.cute nu 'ncepuse-a se desface

Si in sine imp.cat.' stpnea eterna pace ...

cel intam i singur.
Dar de-o dat.-'un punct se rrusa

Cum din Chaos face mum, iar el devine Tatl

Punctu acela de miscare mult mai slab ca boaba spumet
E stpanul fr' m'rgiru peste margirule lumn
De-atund negura etern se desface in fesu
De atunct rsare lumea, lunk soare i stihu
De atunci i pana' astzi colonii de lumi pierdute
Vin dm sure vt de chaos pe afn. necunoscute
Si, in roiuri lummoase isvorind din infinit,
Sunt atrase in viat de un dor nemrginit.
lar in lumea asta mare, nat copit ai lurnu mici,
Facem pe pmntul nostru, musunoae de furnici;
Microscopice popoare, regi, osteni i invtati
Ne succedem generatu i ne credem rrununati.

Musti de-o zi pe-o lume nua de se msur cu cotul

In acea nemrginire ne 'nvartim uitnd cu totul
Cuma lumea asta 'ntreag e o clipl suspendat
C 'nd.rtu-i si 'nnainte-i intunerec se arat.
Precum pulberea se Joaa in imperml unei raze,
Mn de fire viorie ce cu raza inceteaz,
Astfel, intea veciniciel noapte pururea adanc,
Avem clipa, avcm raza, care tot mai tine
Cum s'o stmge, totul piere ca o umbr 'n intuneric
Cci un vis e-al nefiintei universul cel chimeric
In prezent cugettorul nu-si ()preste a sa rrunte,
Ci 'nteo clip gnduil duce mu de veacuri innainte
Soarele ce azi e mandru el Il vede trist si ros

55. s'a* desface > se desface.

75 sq in legiiturd cu imagina dascalului sau
51 cel de 'ntim > cel intim;
filosofului transcriem intrim un crmpem de arti col, pollim, al ha Emmescu, p dupd aceea un pasa) dintr'un foileton al ha
Vlabutd (Ideea genulor oprietem secular: mai categoric exprzmatd in ms. B p C).

Statul ar trebut s fie atAt de puterruc orgaruzat, existenta i bbertatea de muncl a claselor ati't de asigurat,
interesele intr'o armome atat de intima, incit s nu-i pese ruminu, de asemenea maru caleidoscopice, can se intimpla
In centru Atunci filosoful, uit'ndu-se dunre vrafurile sale de aro, din adunarea sa de prietern secular, cu atat mai

www.dacoromanica.ro

SCRISOA REA I

80

85

211

Cum se inchide ca o rank' printre non i intunecosi

Cum planetu bat inghiat i s'asvarl' rebeh in spat
Ei, din franele luminh i ai soarelui scpati;
Iar catapeteasma lumii in adanc s'au innegrit,
Ca si frunzele de toamn toate stelele-au pent
Timpul mort si 'ntinde trupul si devine vecinicie
Cci nimic nu se mntmp1 in intinderea puste
Si in noaptea nefiintei totul cade, totul tace,
C.ci in sine impcat reincep' eterna pace.

Incepand la talpa inssi a multimii omenesti

suind in susul scru pan' la fruntile
9()

95

loo

De a vietu lor emgm Ii vedem pe top munciti

Fr' a sti s spunem cari or fi mai nenorociti
Unul e in toti, tot astfel precum una e in toate;
De asupra tuturora se ridic cine poate,
Pe cand altu stand in umbr si Cu inima sment
Nestiuti se pierd in taita ca si spuma nezrit;
Ce-o s-i pese soartei oarbe ce vor et sau ce gandesc
Ca si vantu 'n valun trece peste traiul omenesc.
Fericeasal scrittorji, toat lumea recunoasc'l
Ce-o s arb din acestea pentru el hatranul dasal?
Nemurirea, se va zice. Este drept c viata 'ntreagl,
Ca si edera de un arbor, de-o idee i se leag
De-oru mun i zice 'n sine al meu nume o s'l poarte
Secohi din gua 'n gur i l'or duce mai departe
De a purun, pretutinderu in ungherul unor creen
Si-or gsi, cu al meu nume, adpost a mele serien.
O srmane ! 'pi tu minte cate 'n lume ai auzit,
Ce-ti trecU pe dinainte, cate singur au vorbi0
Prea putin. De ici, de colo, de imagini o fsie

bum Cu cat nu-I supira intru rurnic, ar ride de comedia aceasta a vietu omenesti, de lupta acestor funti efemere,
care-si disputa insemnatatea intr'o pleatura de timp, precum mule de infuzoru isi disputa existenta de cateva secunde
intr'o picatura de apa. Cand statul e puternic orgaruzat, intemeiat pe insusi natura poporului 11 a societini, pe
un obiceiu al plmantului trecut in sucul si sangele locuitorilor, in datmele i apucaturde lor, ambitule
ce-si disputa puterea sunt nezistibil de cotruce pentru pubhcul mare si pentru omul desinteresar. Mai grav este
irisa lucrul cand statul e constituit din nou etc , etc Timpul, V, 93, Sambat 23 Apnhe 1880)
Intr'un articol datat : Teirgoviftea 1883, Noemvne i, despre Depdrdleanu, A Vlahuld, telna'r p adustas' publfeast
la vremea aceea, !lob:lea anume apropien, mal mult san mas puyan exagera/e, hure Depdraleanif p E : In Pelegnnul ca st

Emmescu in Scrisoarea 1-a, poetul devine filosof Adanc si rece cugeta la desertactumle lumu acestem, s'un amarme
negrn desgust 11 copleseste. Toate sunt supuse pieini etc. Si mas departe. Intre dascdlid lui Enunescu, care
strdnge invgtura de pe galbenele top i intre Pelegnnul lui Deparateanu, care vorbeste cu vr'o carpa., c'un
pe rdboi

lemn dela vr'o usa, e o asemnare atat de pronuntat, incat mi-a fost cu neputint s'a citesc pe unul, fati sa-mi
fuga gandul la cellalt. Amando/ (dascil i pelegnn) smenn i sgrebulin, pluttnd in aceeasi atmosfera psichologica,
cu aceeasi Mima pentru adevar 1 Cu acelast rol in poezte
Atat e de adevarat c marile spinte se int6Inesc.
(A. Vlahuta, Depdrayeanif, in Romdma libera', VII, Nr. 1901, Miercun 2 Noemvne 81 Nr. 1902, Toui, 3 Noemvrie 1883)
95 Caci
pas soartei etc.,
503, creen

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

211

Vre o umbrI de gindire, vre un petec de Urde,

cnd propria ta viat singur n'o stii pe de rost,
0 sA-si bat altii capul s'o pitrunzI cum a fost?

rto

Poate vr'un pedant cu ochii cei verzui, peste un veac,

Pintre tomuri brIcuite asezat si el, un brac,
Aticismul limbei tale o sI'l punI la cntan,
sufla din ochelari,
Colbul ridicat din carte-u
i te-o stange 'n dou siruri asezndu-te la coada,
In vr'o notI prizrit sub o pagin. neroad.

115

ori ce-ai spune,

Poti zidi o lume 'ntreagI, poti s'o sfarImi
Peste toate o lopat de trnI se depune
Mina care-au dorit sceptrul universului i ganduri
Ce-au cuprins tot universul incap bine 'n patru scinduri
SI tot vie pe-a ta urmI in convoiu de 'nmormntare,

120

Splendid ca o ironie cu pnvl.ri nepisltoare

Iar de-asupra tuturora va vorbi vr'un mititel,

lustrumdu-se pe el
Nu slvindu-te pe tine
Sub a numelui tu umbr. Iarl tot ce te asteapt.
postentatea este incI si mai dreapt.
Ba s vezi

125

Neputnd s: te ajung, crezi c'or vrea sI te admire?

Ei vor aplauda de sigur biografia subtire,
Care s'o ncerca s'arate c.' n'ai fost vr'un lucru mare
C'ai fost [om] cum sunt i dansii ... N'Agua e fiecare
C n'ai fost mai mult ca dnsul i prostatecele nAri
le Irnil ori si cine in savante adunan
Cnd de tine se vorbeste. S'a 'nteles de mai nainte,
C'o ironia grimasI s te laude 'n cuvinte
Fie care te 'ntelege ... fete fac familiare,
Ca si cnd de o potriv." dmtre ei ti-e fiecare
Astfel incput pe m'Ana a on crui te va drege
Rele-or zice c sunt toate cate nu vor intelege
Dar afarI de aces tea, vor cIta vietit tale
gIseasa pete multe, rutau. i mici scandale
Astea toate te apropie de dnsn . Nu lumina

130

133

140

113. cintariu*> c.intan*.

115-116. Cu ntmul lambic, din C.11 ell cerneala neagrd cca r8 8o, schliate, in tranzlim lor spre D. In:

2308, 166 V
Te stinge 'n dou irun te pune-apoi la coa&
O not prizrit sub pagina neroadA
Versurtle 13f-136, barate cu creron negru dupd transcrserea futres:: verstum. Dupd V. 136 urma un vers, oprit
junatate, barat putermc sub ce?neald neagrd, din care se mal dtstmge sfdr,utul [Indesc.1" vorbmd la dreptul.

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA I

213

Ce in lume-ai revarsat-o, ci pacatele i. vina,

Oboseala, slabiciunea, toate relele ce sunt

Intr'un mod fatal legate de o man de pamant,

Toate micile mizeru unui suflet chinuit
Mult mai mult ii va atrage decat tot ce ai gandit.

145

Intre ziduri, printre arbori ce se scutura de floare,

Cum revarsa luna plina linistita ei splendoare,
din n.oaptea amintini mu de doruri ea ne scoate,
Amortita
durerea, le simtim ca 'n vis pe toate,
Caci in propna-ne lume ea deschide poarta 'ntrarit
mii de umbre dupa stinsul
Mii pustiun scanteeaza sub lumina ta fedoara,
cati codri-ascund in umbra stralucire de isvoare !
Peste cite mil de valun stapnirea ta strabate
and plutqti pe miscaltoarea marilor singuratate,
pe top ce 'n ast lume sunt supusi puterit sortil,
De-o potriva-i stapanete raza ta i geniul morpi.

150

155

150. Luustia
In plus, 13)--136] ;

durerea etc [Mod:fit-area dela eta!, Cu creronal negro, Cu care a braiil! la o ultroui rev:zit p versurde,
154. isvoare In schrmb in v. xc. isvoare".

2260, al
Un fragment cu ultimele 6 versurt, denim, afard de :
154. isvoara,
157. nevon* > aripei > putero sorpt.
*

143-144. Pe tema rmaginei relelor ce sunt intfun mod fatal legate de o mn de pmint, acest crdmperu

dintr'un foarte interesan! necrolog la moartea lui Vanle Conta (tot aid it imagina: cei ce se nasc spre a muri
din Luceafrul) :
Dar.., de morturs nil ni:: bene. Erorile legate de o min de p''mnt se desfac deodatil cu ea, si e destul

daca in urma unei existente att de clunuite precum este a omului ce cugeta i simte, avem a constata o urm
de bine si de adevarat, un gol De sigur dupa moartea Gianulor i Caradalelor nu va mat ramnea nu-aic de
constatat i =tun gol in urma-le, eau acestia sunt duare cei ce se nasc spre a muri si mor spre a se naste i despre
a clror existent e cu totul indiferent, daca a fost sau n'a fost s. (Tunpul, VII, 90, Dumineci is Aprilie 1882)
GtInduri de aproape Inrudite ca cele din necrologul pentru D. Petrino, scris 4 ani mai fnainte: Dar in sfarit

de

morttus ntl mst bene. Talent a av-ut, poet era 1 CAt despre celelalte callao ale caracterului, nu a intehgentei, ele astaz.

nu mat sunt E bine chiar ca dela cei mal multi oamem can se deosebesc intru ctva de turma cea mare si neagra,
de turma celor ri i mrguuti totodat, nu amn in urm decat faptele inteligentei . Inmormntarea poetului
Petrmo a fost simpla i trisa
Cit de trist e a vedea un poet mort i a-i asculta panegtricul, in care numai
despre poet nu se vorbeste 1? In o viata att de bogat i att de sbuctumata, d. N. Ionescu nu a gasit decit un
harb demociatic
T1/0/11, III, 97, lot 4 Mat 1878).

www.dacoromanica.ro

214

M. EMINESCU

SCRISOAREA II
Convorbin Ltterare, XV, 1, t Aprilie 188i
Urminrea matenalelor ce pieced verstunde autonome 91, dupi aceea, inso aceste versium, a9a, cum se prezint ele in transcnerea ctonologica de mai jos, vor da cetitoruhu puttnta sa se informeze asupra condiountlor,
care au favonzat, sau chiar precipitat, zarnishrea celei de a II-a Scrisorr. Impresia de ansamblu, ce se dagaja, din
aceasta cunowere, s'ar putea rezuma in constatarea c, starnit, dintru intai, ca o prea fireasc reacoune impotriva ostihttu, cu care Emmescu a fost intampinat de majontatea criticei contemporane Scrooarea a II-a se
curta, cu ttmpul, de scorule actualidtu i lamunta, ca i aurul trecut prin succesive albu, devine poemul amar,
insa de stoici tinud, pe este-1 cunoa9tem din redacounea defuntiv a Convorkrilor. Din hard' personal cu contemporanii cum se schiteaz, in deosebt in notatule prehmmare, Scrisoarea a II-a ajunge s insemne intaia realizare
desavarod a acelei teme albatrosiene a surghiururb poetului in societate pe care Baudelaue 1) a inchis-o in alegona pasarei captive o despre care, cu am inamte, Hasdeu anticipase cteva Interesante ecoun. lad pentru ce
reconstituirea, fie cat de sumar o de necompled, a catorva din evenunentele acelet vrenu inseamna, odad cu
un crampem de cea mai sigura biografie emmescian, si reconstituirea atmosferei in care avea s incolteasca o
s'a prospere intml germen al Sensor:: a II-a.
Contactul lui Eminescu cu mechul acesta, nerecepttv ha cluar ostil, al contemporanilor, dateaz1 de tunpurm.
Fragmentar 91 repartizat, dupa necesittt, la diverse capitole, istoncul acestor raporturi se afl schitat i in primul
volum al acestei editu, in deosebi la pg 317-318, 325-329; 497. Trimitnd, deci, pentru acele detain, pe centor, la
sus inclicatele pagini, vom incerca, dup o fuguiv recapitulare, sa aducem ici 91 colo, cateva completan 91, mai
ales, pentru anu 1875 o 1876, unele ecoun de presa ce, neindoios, vor fi impus poetulut tema Sensorn a II-a.
Abia soarele vikusem, ,ri 'mplntard a lor ghoire
In gdndirr ce le crescusem ani intregi ca desmierdare
surd versurile 7-8 din intaia versiune autonoma (A) 91 ele reproduc intru totul 'magma neretu9ad a realidoi. Versul face
aluzie negrept, nu la debutul juvenil din 1866, cat la cel din Convorkr; dela 1870, a9a cum mai trziu stihul 7 al
versiumi B' (ces. 1880) Zece ani de and prinsesem a mil 'acere in luptd dreapa, etc., numati tot dela debutul
din 1870, ceca ce inlesneoe, fara putmt de croare, datarea acestei a doua versiumi autonome. i 'n adevar:
In 1871, Ii abia dup trei poeme ttpante in Convorbiri (Venere Madomi, Epigonii 91 Mortua est), Emmescu este
citat, cu toate onorunle, in ordmea de zi a Nomi ohreclii, istoncul studiu al lui Titu Maiorescu. Dad o caracterizare ca: poet in puterea euantulla putea fi trecut in rnclul formulelor convenoonale, dovadi c a repetat-o dup
aceea eme li cnd a vrut 2), situares lui Eminescu, mdiferent de precautule explicabfle, ale enticulm, imediat dup
Alecsandri avea de ce sa trite. Spre-a vedea cum pdsdrefte busguind in zee: de fro
Umi aprobri, iard
ne
improatcd ca norolu?(in prima redactie din A.: Yi in hm/id pdareascri ii vedeai pros foi, prin Pruncul Cum
se mr,rcd, cum zunbefte ors ce tont, or: ce bomuncul) adaoga poetul, doui versun mat departe, in aceea9i versume
91, dm nou, stiburile acestea expnm purul adevar. Columna ha Tratan, Tribuna, Revista contimporand, Romrinul alias
Pruncul, Ghmipele, Telegraful, Apcirdtorul Lege: (lap), Currerul Balastan
Perdaful (hl!) iad cateva numat din
acele zeci de fol. de unde porneau sagetfle, tmtind de prefennta in Jummea 1i cpeterua ei, Matorescu, dar

nimennd nu odad 91 stibunle i faptura poetului nostru Pantazi Ghica, Petre Grdioeanu, D. Aug. Laurian,
V. A. Urecbia, Mihail Zarnfirescu cu meritoria hu bufonerie Muza deis Borta-rece, Gr. Gellianu alias Anghel
Demetnescu (cf. vol. I, paguule, mai sus anuntite), Boatfacm Florescu iat nume, de prim plan, ale intelectualitatu acelor umpun, ce n'au pregetat sa cntareasca 91, in vanate chipun, dela ward pn la nepncepere (inclusiv
glumele, cand inofensive, c'and amuzante), sa pun la index opera, totup nscand, a lui Eminescu.
De prim plan
pentruca o cercetare minutioask ar descopen 91 un al doilea, ha chiar o un al treilea plan.
Incurajao de exemplul celor mai rnari, zoilu cet mici nu se lsau ruci ei mai prejos. A9a cum, in o Faust, noaptea
Walpurgiei e urmata de mtermediul visului din noaptea Walpurgiei, balet ii parodie epigramatica in margines
adevratului vis al unet nopti de vad, shakespearean, O de asta dat, paralel cu comedia ces mate, a ostilittilor,
se jowl una mai mica, ce reflecd li maimudre9te. Doul-trei exemple.
Cit de mare e prestigml metaforei baudelairiane si cat de firese se impune el, dela sine, se poate deduce o
din urmatoarele randun ale lui N. Iorga, Istorra hteraturii romcinefti, Introduce= sintenca, 1929, pag. 276: g $1, in
atmosfera aceia de povestin, de glume, care distrau uneon mai mult decat toad literatura care se presmta acolo,
omul s'a inflo9at a9a cum se infameaz, 'kite poesie a poetului francez Baudelaire, acea pasare a rnnlor care,
pe uscat, dm causa anpflor ei de una9, nu poate s urn:131e. Tot a9a unensele armi ale lui Emmescu se vedeau
stinghente in odaile plum de vesehe unde se stringeau membni Jummu
2) G. Gelhanu [Anghel Demetnescu], Sclale hterare. Fa: de toamnd de N. Georgescu ( G. era poet in toad
puterea cuvntului) in Revista Contimporand, III, i, Ianuarie 1875.

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA II

Cu toate cl numarul prim, dela i August 1873, din Tribuna Remsta cestulor contemporane, pro' dtrectorul
Gr. H. Grandea, vorbise cu oarecare intelegere despre Starea hteraturu i artelor in Romarua, cu care prilej conferise un excelent certificat lut Teodor Serbanescu 2), cel mat titbit dintre tmerele pnvigton ale Moldaviei. Un
elev al lut Henn Heine nurrirul urmator, dela 15 August, aducea o violenta diatriba Epistola lut Alfred de
Musset catre Lamartme tradusa de dnul Naum, semnata de Stephan Ch. Tell, unde, paralel cu elognal lut Musset,
cra vorba de incurabilii dela Convorbin hterare, de epigramele lui Botnrescu, etc. Pentru Dumnezeu, dommlor
dela noua direcoune ce v'am facut exclama, cu patos, autorul
Cateva lum dui:a studiul lui Gelhanu, alzas Anghel Demetnescu, Revista contemporand publica un articol despre
poezule Mattldei Cugler, in acelasi spirit prozodic, i cu aceeasi aversmne pentru noua direcpe dm Iasi. Defec-

tele ce i le imputrn, scna N Tinc, traductorul odet lui Manzoni, i vin dela modelele scoalei sub uniuenta
area d-ei se afl.: Directia cea noua' din Iasi Directte care, gsmd defecte in toat lumea si la tot ce nu e tesit
din cercul d-lor, nu opreste totust mci decum pe d-nu I Negrup, Emmescu, Botnrescu i altu, de a scri ruste
versun, ciudate, In cart reguhle artei, ale hmbei i prescnertle bunului gust sunt foarte alcate, ceca ce face ca poe=le d-lor sa nu fie gustate st multi cetiton s nu vaza inteinsele altal poezie, decat pretenpa de a si le numi asa.
De vipul
d-na Cugler, inteadevr, e fenta etc. 2)
Hei I Domnule Eminescu, lumea s'a saturat de
versun ca Purcelus cu coada sfiedel, etc , i scnitorn moderm cauta a vedea sufennta, etc., etc.

erau ecounle
intarziate cu can raspundea, cativa am mai tarziu, un ultat Scarlat C. Moscu in Telegra.ful, XII, 2973, Jot, 8
Apnhe 1882 3).

A reconstitui, clunpreun cu toate planurile et, intreagl acea atmosfera, asa cum se reflect ea in numeroasele publicatu ale epocei, ar fi si imposibil i nelalocul salt. Anume truniten in margmea atorva din protagonism polemicelor, vor aduce in arena: numele a difente garete i reviste Tomst pentru a da o mai sugestiv
icoana de frecventa i mtensitatea cu care a fost exploatat o tema ca aceea a Directse: noul 4), dimpreuna cu toate rann-

ficatule ei, vom incerca sa' redactarn tabla de materu, anahtica, a dou din pubhcatule, anume alese: una de mat
intins arculatte, Gbimpele st alta, tmereasa si de mult mai putm ecou, Revista jummei.
Redactia unei atan table de matern, anahtice, cum e aceea a Ghimpelus, pe care centorul o poate percurge
mai los, nu este printre operapile cele mai agreabile, ale bibhografului. Nu data', in fata ruvelulut asa de coborit
al atatora din productu am stat la ganduri. Anecdonsmul acesta excesiv i fr de ecou menta el care sa mat
fie desmormantat din groapa comuna, in care 1-a nivelat, la un loc cu fauntoru lui, intarea ? Daa, totusi, trecand
peste o prea fireasa repulsie, am conveno s schit'a'm aceast foate de temperatura, scazut, a umoruhn, e numat

pentrua am socotit-o de un esclusiv interes documentar. El trdeaza o stare de apint, a timpului, o psihoza
cancarnera, de care se f'aceau deopotriva de vinovati, i cei gravi nu numat cei nesenosi and Anghel Demetnescu
in intml sau studiu, din 1875, asupra poezulor lut Errunescu (cf vol. I), al arui ingemum cu toad.' itnpotrivirea
se vedea bine cl-1 presimpse, afla cu cale s coeze din Perdaful, lamentabfla pubhcape humoratica iesan sau, impnimutand glumele Muzei dela Borta-Rece, s bagatelizeze o poezie de suavitatea Floarei-Albastre faptul ni
se pare cu osebire tipic pentru epoca i pentru anume din pervertinle ei de gust.
Mai mult: Gbimpele') e, inteun fel, sucursala, mat mult sau mal piton, licentioas a Reviste: Contemporane.
Intre cele doui oficme, schimbul de scruton st de mspiratie e destul de frecvent si el ar putea fi urmnt mat
mult deck se poate binui din spicuirea de mai jos Insa ce elogiu constoue i rasul acelora ce nu se pncep
respecte ?
sum consolandu-I, cam cu zece ani inamtea acestor everumente onentale, Villiers de l'Isle Adam
lui Baudelaae i judecata aceasta ptrunzatoare o putem adopta si pentru ale noastre 6).

i) In legatura.- cu favoarea de care se bucurl Teodor Serbnescu, vezi mat departe extrasul din Revista Jun:me: (1875). Despre ,rcoala bunulta gust, area apartm d-mi Serbnescu, Olanescu, d-na Veroruca Mide s. a.
in pamfletul enigmaticului
din Literatorul, I, 6. Dum. i4 Febr. I88o, (pentru text si comentar: cf. Augustin
Z. Pop, Conti-lb:its: emmescrene, I, Eminescu ,sr Bomfamu Florescu, 1938, pag. II)

N. Tine, Poesnle d-nez Matilda Creer in Revista Contemporand, Ill, 7, i Noemvne 1875.

Aug. Z. Pop, op at , pag. 15.

Threctra Nora, cum it zisese Maiorescu sau Noua Enreoune cum o botezasera adversani politici din

Bucuresti era prigonita, oarat, huiduita Cuvintele Direcfia Nola amnsese un fel de badocur a partidelor de

opozipe contra lui Maiorescu

(Iacob Negruzzi, Amstihrt din Jummea, [1939], pg. 226 sq.).
Cf. Maiorescu, Du-curs:n-1 Parlamentare, II, pag. 24 o Si pentru cei mat de rand o foate zis umonstica,
Gbampele, sub redacpa lui Oraseanu i cu colaborarea vremelma a d-lui G Dem. Teodorescu, publica poezu de
batjocural in contra chnastiei si da tlustrapi ca cea din numxul de la 9 Noemvne 1875, unde se insulta viata privata a Dorruutorului.
Pentru debutul, oricum de exceppe, pe care nu 1-am inregistrat, al tnarulut humorist Caragiale, sal se
consulte I. L. Caragiale, Opere, IV, ed. Serban Cioculescu, 1938, pag. 279 sqq.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

216

Evident lucrunle nu trebuesc dramatizate peste mAsura Nu e vorba, aici, de puntamsm. Glunia i anecdota,
precum se stie, erau in mare cinste si la junimist, lar toamna anului 1876, cum se va vedea mai incolo, departe
de a fi fost insotiti de bocete, a prilept una din cele mai vesele aruversiri ale Junimei.

Inamte de a da curs acestei trecen in =vista s precizim, ca tabla de mateni, analitick e departe de a fi
completa, a ea reprezinta o spicuire numai a ecounlor, ce mteresau cazul in spetk ca uneori textul e asa de
pal id, incfit citatele sau lipsesc cu desivarsire sau sunt, flea nido pagubk truncluate i ca, ori de cate ori nu se
ammte.ste autorul, e pentru a el lipseste si in original.
Gbimpele, XIII, "4, 21 Maiu 1872

(Caricatura pe f 4 . Maiorescu cu 2 sticle la masa unei crasme.

Deasupra u11, setts, pare-se: Cashaus (= Gasthaus ?). Un client, in picioare, in faja lut. i legenda.)
o Ce fad domnuk acolo ? Matoresctl matontatea Camerei cu aceste doul voturi de pelin, dupi
teona filosofico-sociale a moralisttlor prusad
Ibid., XIV, 57, 3 Iumu 1873 Bella de mannte (dupa ce aminteste polemica dmtre Convorinri Literare si Revista contemborand, ale carei raspunsun o cam infundea25. pe grozavul critic, si din gigant ce
se credea, 11 reduc la modestele proportium ale unui pigmeu, urmeazi:)
Cititoru Gbimpelui i aduc aminte ca d Titus Livius Maiorescus a fost pus in caricatun la ua mask
tund strans la piept o butilie de yin si band sanatos Cu paharul, lar la intrebarea: ce fad acolo
raspundea c Maioresce Matontatea CAmarei din care face parte.

Acea caricatura trebue s1-1 fi pus tare mult pe gandun i reputattunea-i de om pnceput
patati numai prin sentinta consihulut profisorale dela uruversitatea din Bucuresci, inaintea canna a fost
dat in judecata i condamnat, cum si pros oarecare incurcatun foarte morale la pensionatul cu pricina din
Iai i reputatiunea-1 de om procopsit s'a suntit oarecum ating prm atribuirea vitmlui de beta.
Mult trebue s fi sufent d-sa dm aceasta causl j cu multa grija trebue s ne fi purtat sambetele
ca s ne lispunza. Cu toate acestea, ca sa nu s'arate om ham, ca sa zica ea nu dal importanta la asemenea bazaconu, se gaud' el e mai nement
indrepteze sagetile 'n aka' parte.
S'asa i facu, cad inhata Revista contimporand i nu gist si dea alt tidu crincei sale decat Betia
de cuvulte.
Constatarea noastri este dar el Titus Levms n'a mtat caricatura in care a fost pus bind cu setea
lui Tantal, lar rnultarrurea
facem e ca ne cruta pe noi de fulgerele-i atat de fioroase.
Reputatiunea-i dect de om treaz d'acum ineolo poate ca va Incepe sa se mai repare, did ingrui
sa atribue si ahora vitaul betim, fie i numai de euvinte, in lips de betia cu spirtoase, cum o obinutesce d-sa.

5'acum, dupi ce ne-am implinit aceasti datone, amandou'A folk literare iv pot rupe foarte bine
pende scrund i prescrund la retete In contra bepei.
ibid., XIV, 19, 17 Iuruu 1873
Noua Three/tune din lap (Limba folosita de Bukarest-Tramways
pare bucatica taiati din rornaneasca Nomi Direcpum din la,ci

; actele parlamentare gerrnaruzeaz1 loca-

litati din tara :) D'o mai pursuwariss inaltul guvem tot asa, charta Romanic' o s ia in total fata
unei n nemtesti. Atund triumf mare pe o Noua Directiune din Iasi I.
Aflam ca in vedere cu acea zi de glorie pentru maimutele darviruane, ele s'ar fi i apucat de lucru:
vor adica
pregateasca i lor Cate un nume nemtit, precum se face, sub inspiratiunea lor, cu tara.
Deja D. Majorescu ca si probeze i noua asertiune a Curierultu Noum Directsum el numele nu face
rumica si-a ales numele de Grosser, Tader Leib Grosser. D. Negruzzi, al bietului C. Negruzzi, se
ingimfi si mai mult cu numele de Sehwartzer, D. Panu, dupai slavoneste, traducandu-si numele in
Herr, devine Herscu, d. Carp se multumeste cu ecuivalentul Tischer, D-lui Pagar nu i s'a ales Ina de
nume, dar helbet I... [de fapt : belbet]. Discutiune vie in pnvinta d-lor Nauta, Eminescu, Gupercovics
cativa de a treia mina I Se asiguri ins'A ca treaba se va sfirsi cu pace si cu o petrecarue la
Borla-rece.

(Urmeazi alte cateva glume despre Matorescu, Butnresc-u i Curierul de Ia,r; cuner al inaimutelor darvimane care face o concurenta' Convorkrilor Liberare in lucruri de ris, serse cu un aer senos
si doctoral.
ibic XIV, 49, 23 Decembre 1873
(pe tema proiectului guvernamental referitor la reforma cod"celui penal). Un spectator . intreaba pe vecmul s'Au pentru ce fostid director al icoalet centrale de fete
din lam sustme cu atata ardoare proiectul guvernului, cand acest project sporeste mai toate pedepsele ?
Pentruck raspunse intrebatul, nuesoreaza cateva din ele, intre care si pe cele de sub titlul aten/ate
la bunele moravum.

ibid. XIV, 5i, 6 Ianuane 1874 Cadouri i urdri de anul nou r871.
MORALULUI MAIORESCU
Ministro peste scoal si peste monastire

Sa faca carnavalul ca tu si te numesti

Caci om mai ca talente supreme, peste fire,
In toata Romania ca tine nu gsesti.
Morala si se tie de urma dumitale
Ca praful dup came, i un penstonat
SA vezi destept, aievea In visunle tale
Cad elc sunt simbolul ce sus te-au inaltat.

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA II

217

apoi recoRevista politicoard (despre carpeli mitusteriale):

:bid. XIV, 52, i; Ianuane 1874
manda un alt candidat, pe mucerucul noaei direoi din Iasi, pe apostolul moralitatu, pe condamnatul inocent
al pinflor universitare, pe Minorsecul 1) ce sta i el Mriga aripele protectoare ale closcei iepuroatce . Ghimpu
Ghimpele dlui Boleac: Ghimpele. Ghimpele
lumu
Glumpele dlui Maiorescu. moralitatea
Ghimpelui neaclutarea abonaplor

:bid. XV, 4, io Februanu 1874 La Duduca (dupa scoala no& dela Convorkri Literare din Iasi)
de Amorescu [versar: plate ca toate cele Iscdlue, men departe, Schlo:m Leibskyl La cancaturi: Maiorescu
& Boerescu i Pressa iniunghiat d'un Minor moral si d'un Bou spenur .
:Md. XV, 14, 7 Aprihe 1874. O ;red:fly: a muselor de Ghedem [G. Dem. Teodorescit]. (Muscle din
Borta-Rece dau sugestu pentru crpeala ministerulut.)
Cel mat bun, dar, dupi mine
E Tit Livm Maioresc
Si lui cinstea se cuvme,
Can e gray, e 1 burlesc
.

Linea si tragedia
Musica, dantul focos,
Istona, comedia
Eroismul bataios,
Una de scoala nemteasca,
Arple, dupl
Flocinta ungureasca
Toate au de el hpici

bid, XV, 15, 14 Aprilie 1874. Telegrame din lar:). Tomn Tito Matoresco Pucuresk. Aflat cum
tum-ta pus auruster. Das focut mult multumiri; aber si ame grosse pagub. Brietn tumf6str plec tot
Pukuresk mit maim libe ICarolin La min nu are si fas mmilc ats. Al-'so roc la tum-ta angapren
fur mih ter Tunnel-rumaniscbe-Paraj, oder am andere com Union Antwort bezalht. Andrepenor ton
Borta-Res.
Ud pet:pane. Catre noul ministro al instructrunu pubhce dc Claudia.
Noi, mal ios subt-iscaltte
Si de mid nenoro cite

Inca din pensionat,

etc. etc.
Felicitare. Noua &recite din

cdtre noul mtmstru de tulle ft instruct:6, pub/in.

Aprile 'n noul

Dtrectia cea nou
Hind la Borta Rece
Necazul sa-si mece
De cele ce-auzise
'n urm le citise
Ca tar s'a apucat
Hasdeu cel blesternat
In foaia ce rechge
Magan ca s ne stnge, etc.
.

Pe cand stain la o masa

Cu lume tot alma
Si beam de suprare
Strignd in gura mare
Tialasca Maimarescu 1.
Vent i Emmescu

ne aduse-o veste

Ce ner' u poveste,
Ca 'n fine esti in rost
te-al numit in post,
Cu chin, co vai 'amar
Ministro secretar

La culte si la scoh
Pe luna optzecr de poli.
1) Oamenn atat de mmoreni in cstetick incit nu admit niel o critica"... o: Rosif Vulcan] in Familia, V, 13,
30 Martie/xi Aprilie 1869 apud aceasta edipe, vol I, pag. 282,

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

218

Anula ne 'mbucurarim
Si iie Inchmarim

Vreo patru, cinci bino=

halbe mari o droale, etc.

( unul

tinut pc mitra de doi iecit un sonet de mate, improvizat )

Mitustru de o data,
Lin dascil chntre noi,
E fapt Insemnati

Ca asinu 'ntre oi
5! am urat sa fim

Slujbai, citi convorbm

L'al tu departament

NUM1RI IN FUNCTIUNI

La archivi director
Cunoscutul scrutor
Al Columna la Trama
Petricei Hasdeu Bogdan
Dind afar p'Aricescu
Dojerut de Minorescu
C'i n'a scris pe placul siu
Cand era la Penteleu.

Ce Marin, Aron, Petrescu,

Zalonut p A. Orscu
In consilml scolar?
Sil se pule Eminescu
Pan, Xenopol, Bottar' escu
Din al Bortei sfant altar !
dnd. XV, 18, 5 Maiu 1874

Cantee de lume (dupi scoala nou dela ConvorMrs hiel-ate din Iasi).

Dedieapune d-lui T. L. Majoreseu, ea fondator al zisel eoale l ea somitate Mema de S chlaim

Labsky [Versan i lamentabde .]

Frunzuht,

De nut uscat,
etc., etc.

Alt eintee de lume (dup aceiasi coal p dedicar

aceleiasi PEP SONE de Scblam Labsky [la

fd de lumentabde]

LO, II* frunzulit,

De piper cernut
etc , etc.

bid, XV, zo, 19 Mam 1874. La amauta (dup coala noil dela ConvorInrde Laerame din Iassy)
DedieatA d-lui T. L. Majoresen ea fondator al seoalei 1;il ea somitate Merara. de Sehlorm Labsky.

pa de frumuseti ornat
Ce stii ca s joci polca si valtul cite o-dati
etc , etc.

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA II

219

;bid, XV, 24, 16 Iunie 1874

O dezolare de Labsky. (La Borta-rece e doliu pentru plecarea lui
Maiorescu. O bute tme un chscurs apostrofeaz pe M. d. a 24:kit pe Negra' .)
Da, 'I z'Apcii s'ArmanuL pe el 1 pe Eminacht

Si pe altu ai ortalei, cum i pe Botnrachi

Cari se uitau la une
vechi la un Semizeu
Dar drept recunotint Cu Ci fui un pigmeu
.

........

(la cuvAntul Negra, cate se miel c o bute vorbe,te.)

Aceast imprejurare fu mal proverbialA
Ba In inteles luat a fost fenomenal
Te-insarcin Emmachi ca in sol mai brbAtesc
S'arti la toat lumea c butde vorbesc,
C fabul nu-e asta, ci lucru adevrat

Ce noi cu toti ai no5trii la hora am constatat.

bid, XV, 31, 4 August 5874. Suspin dureroso-amoros (Dupi coala nou dela Convorbm
Ltterare din fai) de Larbsky.
tind, XV, 34, 25 August 1874. --La Adorata (Dup coala nou'A a Convorbmlor Ltterare dela lni)
dc Letbskr

bid, XV, 35, r Septemvrie 1874. E mtnune

(dup BOTNARACHI dela Convorinnle Ltterame)

de Letbsky.
bid,

XV, 36, 8 Septembre 1874.

Ciraelatlisellle (dela Comorbtrde Literare din Ia1).

Botnraclu, cunot1 bine

Vecluul meu protectmnt
Si m'A contrazici pe mine

Cred c n'al nici un cuvnt

.

Cu toate astea eu pe une

Funda prea mult m'al distrat
Te vom recompensa, 'n fine
Cu un post Inaintat,
$i 'n locu-ti de indat,
P'Emmachi vom numi
Sau p'un alt gurl-cscatA
Ce ca tino tle-a scri
Abla zise i c'o m'Ana'

Ordinul a subsemnat,
$1 o sluilD'A mult mai bun'A

Lui Botnaracla s'a dat,

$1 pe iuner Eminachi,
Din Berlin abia sosit,
In locul lui Botnarachi
Peste biblu l'a numit

:bid, XV, 37, 15 Septembie 5874. Apel la ai mei de Letbsky (Maiorescu cere celor pe can i-a

cliacladirisit s-1 toarne o od).

bid, XV, 40, 6 Octombro 1874.

Andeului Botnaraehi de Letbsky (Maiorescu pune la cale

dea demisia pentru ca lumea s cread In cmstea lui)
.

Toate acestea, Botnaraky,

SA le comumci frumos
Confratehu Eminaky,
$1 c lucias e serios I. .

1) Cf. I. E. Toroutiu, St. ,rt d. I. III, 137: Eminache a fost dc pati in Bucureti
dcla 30 April / rz Mai 1886, ce Chibici trimite lui Slavici, la Sibiu.

www.dacoromanica.ro

din scrisoarea

M. EMINESCU

220

Terminnd aceste treburi,

In anticul Taci voiu fi,
Si 'n vechile-ne cer[c]uri
Politica vom suci

ibid, XV, 41, 13 Octombre 1874. Epistol deschisa. La Olga (Imitatiune dup Bornaraky-ErniLARA 1). Vorbeste-le, le spune
naky) de Leibsky (epigraf: Amor, copil sburdalnic, perfidule amor

...LARA).

Bibliografia de Alexe. Moe : Instructrunea publica' i mai

ibid, XV, 43, 27 Octombre 1874.
cu seam educaliunea in intematele de fete, de D. Mulierescu, opera foarte morid, tiprita la Iasi cu ajutorul Societalii Palavrelor Literare,i incuviintata, pe ct se aude, si de actualul ministru al instructiunii
publice, ca carte didactica.
bid, XV, 44, 3 Noembre 1874. Par/ea literard. O introductiune politica caraghioasi din domeniul ordinei in... ghesefturi de Sir Kock. (Sceneta politica. Cfiteva replici de Mulierescu, impinate cu
latinisme. Ai zice un soiu de Marius Chico Rostogan avant la lettre. Intrunirea se termin cu braie).
ibid, XV, 45, To Noembre 1874. La cursul dlui Muierescu (impresii-glume).
bid, XV, 46, 17 Noembre 1874. (Revista: glume pe marginea mesajului i constarrilor lui:)
8. Neajunsurile dm legea instrucpunei publice, i prin urmare necesitatea simtit de o noud direcliune,
pnn rnodificarile ce se vor cere in curind cu un proiect de lege, modificiri cari pe langa alte binefaceri
O voce : Ca d. directore Nimica [ Teodor
vor contnbui ca faculttile s dea statului inalti functionari
Nica]. (In flora, explicatia: pentru ca s poat numi pe d. Nimica, o cum Nimica e tot nimica, chiar
i ca sa-1 poar trece in raportul de recomandatie, d. Muierescu, sterse silaba mi din
rand e om
milioc, lasnd restul: tot NI-MI-CA).
ibid, XV, 47, 24 Noembre 1874. 0 payola de Nini:
Giaba Musiu Titus indrugi astazi multe,
Si verzi i uscate din balt, din munte,
Vrei s pui in scoale bogatul cearlov

Tiparit cu branza la voi la Brasov.

ibid, XV, 48, r Decernbre 1874.
Cte fericiri avem de Sir Kock

Avem vechi ci noi minictri, oameni de capacitate,

Morali, onesti ara seaman, iubitori de libertare,
Conducnd barca in care este napa romin
Nu p'o mare turburata, nu crmit de o man
Nedibace, ara tinta I isbit d'orice stnci
Ci p'o cale inflorit, peste munti si vai adnci
Cu-ajutorul scoalei noug. stabilita 'n Borta-Rece,
Care chiar cu Eisenbanul prin fazduh o poate trece.

ibid, XVI, 1, i Ianuarie, 1875.

Presente de anul nou de Nini :

lar lui Musiu Titu,

Ungurean, unitu
Un &Limos ciaslov

Lucrat la Brasov,
Dou burdusele

Brinzi din Skele,

etc.

,bid, XVI, z, 5 Ianuarie 1875. Boboteaza de Nini:

Si spatarul smirna, stand ca in tepus
Va tine in mina sfnta caldirusa,
Titus-logofetus isonul va tine,
Colaborator al Revistei Contemporane. (n.n.)

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA II

22 I

ibid, XVI, 8, x6 Februarie 1875.

Bibliografie. A esit de sub presa si se afla de vanzare la
librria Levandoski in Iasi: OBSERVATIUNI CRITICE ASUPRA LEGII DE INSTRUCTIUNE proectat de
d. ministril T. L. Maiorescu. Brosura contine toate articolele relative la acest proiect publicat[e] in ziarul

Rominul dela zz Decemvrie 1874-2o Ianuarie 1875. Observatiunile juste i oportune, consideratiunile pline de lumina, ce ea cuprinde, ne dispenseaza de once recomandatiune, fiind siguri ca
publicul va prirni cu bucurie aceast publicatiune bine-venita.
bid, XVI, aI, 18 Maiu 1875.

UA STROFA
dmteun manuscript geisit la Borta-Rece.

Inteo vreme Muerescu

D'un pacat ingreunat
Pe- autorul Botnrescu
pe altul Eminescu
Poeti gemeni i-a ftat.
Romnia babar n'are
De norocul ce-a ptit
Pe cnd ei in gura mare
Lauda' cu infocare
Pe-al lor tat-ermafrodit.

XVI, 28, 6 Iulie 1875. (Caricatura. Maiorescu imparte prerniile, tuteo clasa de pensionat.
Groos alearg ca m'A ia dracul, ajuta-m ca i altadata,
voiu da si tie cunune. Oh!
borta rece, borta rece, unde esti sa ma' vezi in ce hal sunt in fata directiei noui.
ibid, XVI, 31, 27 lidie 1875.
Un dialog intre doi. Muerda i Bouerild Visa/ lui Muerild
de M. Negra/i. Profesor de serial si gimnastica. (Dialog 'nitre Matorescu, care a visat ca vor fi isgomti dela putere, i Boerescu).
bid, XVI, 35, 24 August 1875. Tara merge strund de Sir Kock.
bid,

Legenda:)

Iara Muerescu, logic-filosof

St burduf de carte I aoleo I of of !

Dup ce cu printit stiuti din Prusia
A regulat toba drumul... cotcaria,
In Berlin, se zice, avand foame mate
A cenit sa-i faca un fel de mancare

(i s'a dat iahnie de broaste-picioare

i zacc
de plecate I... .)
ibid. XV, 43, 19 Octombre 1875 Legende pentru caricaturile din pagina a IV-a

de Cucutica].

Caricatura II

Carturar dela Brasov

Licentiat in ceaslov
Critic ad-boc din Bengal,
Logic ca un papagal
discuta i tuseste
*i pe cAqi se tvleste I

(Caricatura I: legend i desen la adresa lui Alecsandri

raportor la Crawley.

Caricatura II: Maio-

rescu trintit je carti si un alt Maiorescu ( ?) in picioare il arata cu degetul sau II apostrofeaza
ibid, XVI, 45, z Noembrie 1875. Ministerul de Cocris ( Unit spun ea cade
cade ministerul I
etc.)
Revista politia. (Comitetul teatrului, cu ocazia une spoiefi a Teatrului National, a dat jos vulturul lui Bibescu si a pus stema Nihil sine Deo) (Caricatura.: pe fatada Teatrului National, Malorescu, cu chip de mata, apostrofat de vulturul lui Bibescu. Legenda:) Acest cuib imi mai ramisese
neatacat si pe care Il locuiesc linistit de 23 de am. Toti parvenitii m'au respectat, numai tu mita lingusitoare, imi t'Ami culcusul ca s placi stapanilor.
ibid. XVI, 46, 9 Noembrie 1875. Gbidi, ghtdi, cord de Nini. ( Inc. o brosur dar care acuza
arunci vina Nu pe Mascarache Sau pe Dumttrache Nu pe Vastlache Sau pe Muerache

Nu pe Lichelache etc.)

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

222

ibid, XVI, 47, 16 Noembrie 1875. edrturdreasa din mabalaua Dichiu de Sir Kock. (D-nele C[atargiul si B4oerescul la Elena Preoteasa). Pune o suta de cutite si fa s moari toti blestematii care scriu
gazetele le Sicle, le Bien publique, la Rpublique franfaue, les Tablettes d'un spectateur, la Presse, Dbats,
Politik, etc., etc., Romdnul, Telegraful, Alegdtorul liber, Apdrdtorul legei, Gbimpete, Perdaful, i toate celelalte, cu toti redactorii lor, si Cu tot neamul lor I... .(Caricatura. Bachanal. Maiorescu, ca un alt
Bachus, (-Mare pe o bute imens, pe care scrie: Instructiune Publica, Cu o can in mana. Alaiu de cules
de vii, in iur. Legenda: Banchetul nouei directii la borta rece patronat de Muerila").
:bid, XVI, 52, 21 Dec. 5875. Domnului B. P. Hardeu de Sir Kock.

Afirmi fr sfiala c'al cultului ministru

Savant logic si critic, a scoalelor sinistru,
Mai zici ca prin porunca formal te-a oprit
A raspandi lumina prin cursu-ti gratuit.
.

edinta unui Conciliabul nostim Pint "tare marele Marcaracbe, Florild Bolgradinscbi, Iorguld Pesmet, Muerild Borta-rece, Roseta publicd fi Logofatul Lucbia-vary.

Muerild borta-rece. No, dragii mei domni I toti ati cuvntat pe rand musai cad s graesc i eu; tre-

bue s facem o Ora de spar (econornie) fara ala nu merge. No, eu propui minten o economie. Recomandluesc Dumnia-Voastr radierea din budget a instructiei publice si no, musai rechnung va fi echilibrat, numai m rog, ma-rite Domnule, leafa de Ministru s nu se radieze.
(Caricatura. Curs de chemie
biologicd. Dr. Davilla (?) la catedr. Eleve, elevi. Printre ei, Maiorescu cu ghiozdan. Legenda:) Dragii
mei elevi, legea chimm ne probeaz ca-: doi corpi eterogeni pufi in contact don naftere la un al treilea I Asa

e domnule profesor, eu am fcut experienta la Iasi I... .

*

Intfun format si cu un tipar inrudite ca cele ale Revistei Contemporane, apare la 15 Ianuarie 1875 Revista
Juninui. Durata ei tine pan ctre sfarsitul anului sau, cum o spune chiar ea intr'un Retrospect final, nou luni i insu-

meaz aproape cinci sute de pagini. Scrisi cu surprinzator talent si ndicand discutia, precum in problemele de
limb, la un nivel superior, Revista Junimei, 'prick ar apartine aceleiasi linii de bataie, reprezinta oarecum flancul
ei moderat i capabil sa faca mai curand legatura cu tabra advers. Cetitorul va trage de bun seam concluziile i sugestiile ce va socoti de cuviinta
nu va pregeta ins si observe c toate referintele despre Eminescu,
chiar cand sunt mascate, dau pe fati o intelegere, alta decat aceea a magistrilor si el toate aceste mentiuni au de
autor pe Demetriu G. Ionnescu, scnteietor adolescent la epoca aceasta si care nu e altul decat celebrul Take Io-

nescu de mai tarziu.

Revista Junimei se deschide cu un scu.rt Prospect In care se pot ceti si aceste rnduri: A placea azi, e mult
si greu. Din contra, credem ca nu ne vom putea strecura asa facil prin sita entice', cci, dup o expresiune
cu totul cunoscut, facil e a critica, dar anevoi a face. i apoi, critica e o mania a seculului si un gen de minune pentru noi Romanii D. In acelasi numr: Demetriu G. Ionnescu consacra spleenului, nuvela Ual pagina
din viata unui visitor; o buna traducere Tristeta lunei (dupa Ch. Baudelaire) si Dantul mortilor (tabel de
Holbein) de enigmaticul P. E. In caietele urrnatoare : poezii si mai ales bun proz, stiintific, de G. Paul-Parvulescu, unul din anirnatorii publicatiei. Studiile sale Despre scrierea lirnbii romane (pag. 266-289, 339-360)
continuate in Despre fisarea limbii romane (pag. 403 sqq) vdesc un spirit informat si de o categorica elegant
In discutii. Pozitta autorului si a revistei, desi contrarie, se mar' turiseste mai aproape de aceea a logistilor in
frunte Cu Maiorescu. o Nu diferim de dsa (Maiorescu) decat in putine puncte (in Retrospect: ortografia...
foarte apropiat de aceea a confratilor dela Iasi) scria el recunoscind in sistemul ortografic al nouei directii
singurul sistem practic, facil si rational (pag. 357). Ceca ce nu insearnn totusi, ca aplicaiile lui G. Paul-Parvulescu nu pack-Luau (cu lux de exemple, arati cal gresit prefera Maiorescu pe neglijat lui negles) si cal, mai ales, nu
rrnanea un protivmc al nouei directii literate, instaurate de Convorbiri. Discutand chestiunea diftongilor 1i , pe
cari Maiorescu Ii condamna, in forma aceasta, G. Paul-Parvulescu formula urmtoarele: La aceasta vom rspunde
Cu argumentele unuia din membrii noei direcpuni, desi trebue s stim ca e o mare diferent intre D. Maiorescu
si intre asa risa noa directid. Neaprat ca toti suntem pentru aceast.' o nod direclid ala cum o desvolta D. Maiorescu, in principiu, in teorie; dar nimmia nu va suferi s i se impuna ca modele searbedele l rnisticele productium ale Dd. Naum, Bodnarescu, Pogor, Beldiceanu, Vrgolici, Eminescu et compania. Tot ce i se poate imputa
D. Maiorescu (lucru greu, e adevrat), e ca apra si recomanda ca modele aseminia productitun si nurnra printre
dnsele capetele de operi ale Dd. Alexandri si Serbnescu, membri adevratei chrectiuni pe care o unnm si noi,
fiind in realitate foarte vechi, cel putin pentru noi cesti d'aci, nu stim dac si pentru cei dela Iasi (pag. 286).

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA

223

Insa contributia cea mai original, mai vioaie si mai surprinztoare chiar, rimane aceea a lui Take Ionescu, tinr

de 18 ani, la vremea aceasta, ?risk' nu mai putin familiar al literaturii noastre cat si al celor straine. Intlnirea
unor nume ca al lui Grard de Nerval si Edgar Po d surprinde in mod osebit. Demetriu G. Ionnescu era, evident,
un adversar al direcflei noui si o arat, inti, in paginile inchinate brosurii lui Bonifaciu Florescu: Etiam contra
omnes in care, sub pretextul unui personaj spaniol, Recaredo, tnrul critic intrevedea chiar pe Bonifaciu Florescu:

Dela erou pana la autor nu e nici...un pas... . Vorbind de missiunea lui Bonifaciu Florescu, care a voit
sa. moralizeze, s. produc Romani ca Recaredo, nu se sfia sal faca alune la cei ce vor aria patriotismul de o
directie prea veche, alturi de care intelegea totusi s militeze: Cat despre noi, cari nu suntem de directitinea florid,
cari professm tot acele principie vechie i niginite, dar cari ne-au condus la 48, noi credem c'a rusit pre deplin.
(pag. 2Io).

In nuvella Ud lacrimd, Demetru G. Ionnescu citeaza, fara sa- numeasca, dar ca venind dela o autoritate,
un vets din Mortua est, poemul, cu care Eminescu i's,i ridicase impottiva-i Intreaga RevistaContemporand,si martuna
aceasta a unui june nu se ceteste fr oarecare emotie: Atunci imi pare c'am rupt cu totul catenele pamntului,
avant acolo unde m cheami religia, uit i grije i dorinte, m desfac cu totul de realitate, nebunid ji tristd ji goald
[subliniere in original], cum zice un poet. Si in acest extas, cultul etc., etc.... . (pag. 315).

Cea mal intins productie a lui Demetru G. Ionnescu, este povestirea imaginara, intitulat: Spiritele anului
(Impresiuni de cdlatorie), una din acele satire travestite, In care fantezia i bunul gust se aliaza tot timpul
si care, anticipind la noi, pleaca, fara indoiala, dela utopiile literaturii apusene. Trezit, dup un somn de mai bine
de o mie de ani, povestitorul e caluzit de un conational al anului 3000, pe faramurile altdata familiare, unde, ca
pe un alt Micromegas, surprizele 11 intmpida la fiecare pas. Cu ajutorul unui babo, a carui carm, dupa spusa
calauzei, a fost descoperiti de trei sute de ani de un Roman, Scaur, pogoara la Biblioteca-. Si in timp ce lumea
alerga s cumpere revista Veritatea, caltorul viziteazi sala secolului XIX. Pasagiul ce urrneazI va fi cetit faracu aceeasi placuta surpriza. Pentru comprimare, am elimmat din el rndurile ce priveau pe Heliade,
Alecsandri, Bolintineanu:
3000

Nimini, care sa ne studie epoca, afara de un june care-si luase ca tesa- Sturhe generale asupra literaturii romeine can secolul XIX si cure deja impresese cateva tomuri, coronate de Academia'. Primul

lucru ce fcuiu fu de a arunca ochii preste opera lui, curios de a vedea judicata posteritatei. In primul
tom se analisau poetii. Foiletam, si aflaiu urmtoarele conclusiuni la unii din poetii ce cunoscusem.
Heliade...
Pag,: 75
Alecsandri...
Pag. : ii
Pag. : 135

Bolintineanu...

Limba si forma destul de bune pentru atunci. Monoton si de o lenevi

Pag.: 148 Zamfirescu
pronuntata.
Pag.: 158 Eminescu... Poet in suflet, dar fra forma, asa de putin format, dupa- cum zice
insusi panegiristul sau, T. Maiorescu, 'Meat se perde inteun caos de vorbe far sens. Nefencirea lui
a fost ca ruminia nu i-a spus ce-ar putea deveni. Unii, 1-au ecalat cu nula; altii, cu Alecsandri ! Inteun
cuvant, sentimente frumoase chmuite in forme detestabile.
Pag.: 166 Negruzzi lacobu.. Nici forma, nici limb. Daca numele lui n'a perit Inca, causa e
c'a fost pus sub Miron Fi Florica. Incolo...
Pag.: 360 Samson Bodndrescu... Pseudo-poet, tip al staitei scoale dela Cotworbiri, etc.
In tomul II, consacrat prosaistilor >>, o interesant notit despre Maiorescu, cruia i se recunoaste ca- avusese

spirit; tomul III e o antologie si enumerarea poeziflor alese e la fel de revelatoare: Sburtorul... Groaz
Tabel flamand... Gondola... Mor/ta ert, Epigonii; Mtron fi
0 fa/el teindrd pe palul =rill... Vara la fard
Florica, etc.. Un sistem bibliotec.aresc, economicos, nota lucra-rile cu un nurnr de cruci albastre, mai mare sau
mai mic, dupa inutilitatea lor. Convorbirile aveau 7 cruel; Revista sontemporand, 3 iar Revista Junimei numai patine.
Cum tocmai se redacta volumul V, caltorul visubui ill arunca ochii si cele ce constata le comunica' in urmatoarele

randuri , neasteptate:

Un lucro frisk' si mai curios, e ca de multe ori reputatia scriitorului se stabilia togmai pre bucAsa Maiorescu, nu se da- in laturi d'a cita ca model din Serbanescu poet in toat puterea
cuvantului, co sentimente delicate si o limba adesea elegand (caut. tom: I, pag. 152 sqq.), pre care
capul directiei nod prime() inesplicabil (?) ingratitudine 11 pune 'jute() sfer mai restrinsa deck
togmai frumoasele versuri Oare ce spune cea pdrdricd, can, din neferiEminescu, si chiar Bodnrescu
cire, sunt traduse ad ailerons (sic) i) dupa Vosx secretes de Edouard Grnier. Tot asa... (pag. 39 I).
pie

1) Parentezele sunt ale originaltdui.

www.dacoromanica.ro

224

M. EMINESCU

In Mareul de antidtdti, printre altele, remarca: ... surtucul d-lui Maiorescu... leaginul In care a crescur Dl.
Burla.., pena d-lui Borin'rescu, Egipttd d-lui Eminescu, legitura d-lui Massim... etc., etc.
Si tot in legaturi cu Egiptul, acest pasaj de o redactie, oricum enigmatic, din ultima parte a naratiunii:
Disperat de politica, ti dedeiu pace si m deciseiu si apuc literatura, si duc o viata yesera. i linistita, ficand
versuri din cand in cnd, caci de I stiam i eu s rimez vad cu intrat. i in nora glosa: :Egiptul d-lui M. Eminescu, poesi care de altminteri e un tesaur de nostimade de fetal acesta (pag. 447).
Revista Junimei i incheie existenta, cum spuneam, dup nou luni, cu un Retrospect, recapitulativ si modest, in
care, dup ce recunostea d. au atacat, , cu violinta (ceeace, fireste, era prea mult spus), noa directie, acea mina
de oameni care sfasie tot ce s'a ficut pana acum in Romania, sfarseste cu constatarea el pericolul ar fi si mai
mare daca disputele n'ar taceta.
Din parte-le, tinerii dela Revista Junimei depun armele.
*

Cum suntem in acest an 1875 I pentru completarea attnosferei de sican i ostilitate, pe care am schitat-o
mai sus, si sfarsim spicuind cate ceva din atitudinea lui Hasdeu i consortii, fati de Junimea i Convorbiri.
Ecouri anterioare de pe vremea debutului lui Eminescu, s'au putut ceti in capitolele respective ale volumului I. C.and
intetindu-se i cand amutind, nemulttimirile acestea cresc si se agraveaza in timpul ministeriatului lui Maiorescu,
ca s'a culmineze in votul de blarn, dela inceputul anului 1876, carc va condamna, in primal rnd, desfiintraile de
catedre, proectate sau i realizate de ministrul conservator. Proectul de lege asupra invitarnantului public, al lui
Maiorescu, face obiectul unei serioase cerceta' publicata intai, numere dearUdul in Romeinul 1), extrasa dupi aceea
In brosura i in care un supla si bine informat X ridica neintelegerea tocata la rangul unei probleme de politica
nationala 2). Hasdeu, care in Septemvrie 1874 fusese invitat de Maiorescu, s ocupe o catedra indispensabiLl,
desarcinat in Iunie 5875, inainta ministrului o petitie de excelent calitate satirica: MA grbesc dar cu tot respectul,

seria el, de a aduce la cunostinta domniei-voastre Doranule Ministra, cei de,ri nu sum nici bogat, nici de constrtuFiune finad robustd, totuji nu md desgust Fi nu obosesc niciodatd alud este vorba de a rdspdndi in juna generaliune romdnd
nu zic noud, ceici acearta ar fi prea pretentios, dar cel pulen o directiune seincitoasd positivel. 5i cum
o direcliune
anunta ca-si va continua cursul, o noua adres a mirustrului Ii opune o categorica. interdictle. Noua direcie, incheia Hasdeu anticipand retragerea rninistrului, va fi silit sa"-si caute de sanatate 3). Masura lui Maiorescu
aves aerul cA vrea sa sanctioneze o serie de atacuri, pe care Hasdeu le dirijase in ultimul timp in Columna lus
Traian i le amplificase prin Romdnul. Ele priveau cercetarile limbistice ale lui Maiorescu 4) si ale lui V. Burla,
advocatut acestuia, care intervenise in discutie 5). 0 noua replica., data tot lui Burla, numeste si pe Eminescu,
In ipostaza lui de universitar. Maiorescu, insinua Hasdeu, gaseste avocati fiindcal promite aparatorilor sai de
noud directid cate un profesorat universitar Jira concurs, din cele prevaz' ute in viitoarea lege a instructiunii
publice, menind bina' ata' pe d-1 Eminescu pentru metafisica, pe d-1 G. Panu pentru limba chineza, pe d-1 BodnaCf. notita bibliografica, inregistrat in Ghimpele, aici, ceva mai inainte.
X. Proiectul de lege arupra invldmelntului public in Romdnul, XIX, Joi-Vineri,
Isnuarie 1875: Universitatea iesana, care este nationalist, sta in fata nouei
lata pacatu-i cel mare. In loe d'a i se procura cele
trebuitoare, conform statutelor si legilor ei de fundatiune; in loe d'a se incuraja profesora pentru munca si silinta
ce pun, in sustinerea si raspandirea unei culturi potrivite trebuintelor noastre nationale, in mijlocul elementelor
strine ce tind a ne cotropi, se propune mutilarea, stirbirea si, poate, cine stie, mai la urm desfiintarea acestei
universitti 1

acest leagn al unirii i ataor idei man si nationale, inundat cum este de strini, va fi lovit in ceca
ce are mai nobil si mai rotnanesc: scoalele. Desfiinteze-se scoalele, si va ramane oras ovreiesc, central strainilor si
judaismului: seful directiei noud va fi satisfcut si cosmopolitismul va triumfa in mijiocul aplauselor clasei de
miiloc.

Hasdeu, Paroxisme de logicd ale d-lui T. Maiorescu In Romdnul, XIX, Luni-Marti, 6-7 Oct. 1875.
Hasdeu, Cdteva intrebdri d-lra T. Maiorescu in Romdnul, XIX, Miercuri, 19 Februarie 1875 (reprodus din
Columna lui Traian): Rasfoind zilele trecute cartea d-lui Titu Maiorescu intitulata Critice, numai si numai pentru
placeres de a revedea inca data cu stupefactiune apoteosa d-lor Eminescu-Bodnarescu-Panu-Carpp-Tasu-Negruzzi
si a celorlalti represintanti nu mai putin ilustri al asa numitei noua directi , o apoteosi merina a rama= in
adevar nemusitoare, ca unul din cele mai strlucite specimene de escentricitate, am dat etc.... .
Hasdeu, Rdrpunsul meu advocatului d-lui T. Maiorescu in Romdnul, XIX, Duminica-Luni-Marti: 13-14-15

April 1875. Daca de asta data cerea patronului sa trirneat pe Burla si mai invete carte, cu doi ani inainte, in
Columna lui Traian (IV 13 Noembrie 1873), Hasdeu vorbea ca laude de intaia gramatic dinA serioas in limba.

romana, felicitand (in acelasi timp) pe autor, catete profesa litteratura alma in Liceul dela Iasi, de a nu se fi
temut sa renunte la rugina sistemelor vechi, menite generalmente a se incuiba in scoal chiar dupl ce le-a desap probat toat lumea.

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA rt

225

rescu pentru calcul diferential, pe d-1 Slavici pentru botania, etc. Iat de ce un d. V. Burla s'a si grabit
astiga
ca o orl inainte dreptul la o catedr de filologie comparativ 1). Suprimarea stipendiului ce Tocilescu primea, la
Praga, aduce un nou si violent articol al lui Hasdeu 2). La data aceasta autorul Istoriei critice fusese indepartat
dela catedral.

Un raport al lui fmile Picot, tiprit in numrul de s Noemvrie al Convorbirilor iterare, atrgea o nou replica'
a lui Hasdeu si o adaptare a forrnulei molieresti: dignus, dignos es intrare In... Convorbiri iterare a). Punand
s se reproduc articolul din Presta, amintit mai departe, al lui V. D. Paun, Hasdeu multumeste pentru apirarea
luati in contra o atrabilarilor Zoili, struind din nou asupra suprimrii cursului su 4). Toate acestea numai In Romanul 5).

Adlogati, ins, toat presa opozitionist, pentru care o directia noual, ajunsese un cuvnt de ordine si un cal
de btaie si se va intelege proportiile. Asa spre pild: vorbind de tinerimea declara plicerilor, Alegdtorul fiber,
sub pana lui R. N. O[pran], deplangea decadenta acestei tinerimi, victim a unei o noui directiuni data* spiritelor
desi fara obiect, formula nu era lipsit de o anume intentie echivocal 6). Scriind despre siguranta esterioar a statului i drumurile de fer in mainile strainilor, A. Lupascu nu uita s aminteasa de e exceptia scoalei petroliste
care a produs si pe petrolistii nostri liberi-petrari dela Directia Nou 7). Defectiunea lui Titu se intituleaza un excelent articol ce vom utiliza mai departe si in care Ciru Economu, scontnd unele disensiuni la conservatori, broda

pe margines analogillor ochseice. S.a.m.d. Si spunem numai c Alegdiorul liber era o publicalie de cert tinuta
intelectual i c in coloanele ei se intalnesc nume ca: Dumitru Brtianu, Ion Ghica, Em. Protopopescu-Pake,
N. Fleva, D. Giani, R. Opran. Girantul responsabil, ce figureaa intre numerele 2-40 este I. Caragiale, precizat
Intre numerele 41-139 (12 Ianuarie 1876), drept I. Luca Caragiale, dupl care urmeazil B. Papasoglu pentru zece
numere ii apoi Petra Sptaru.
Ms. Scrisoarea a II-a apare inteun bogar cidu de materiale preliminarii i dupa aceea in 5 versiuni autonome
ce se pot grupa, cronologiceste, intre 1875-1880, asa cum figureaz in schema de mai jos. Ex-plicatiile respective,
ce preced' transcrierea fiecrui text vor lmuri, intre altele, si procedeul de care ne-am slujit, in deosebi co prilejul
variatelor-materiale din ms. 2268.
Titlul Scrisorii a II-a, in succesivele lui prefaceri, se intalneste numai in ultimele patru versiuni autonome
toate din preajma anului 1880 si anume:
in rns. zz6o, 167 (139
In [us. zz6o, 15o v. (B2)
in ms. 2261, 102 (C)
n ms. 2.182, rS (D)
Despre numerotatia Scrisorilor si sensul acestor schimbri, larnuriri in capitolul anterior, la Scriroarea I
complimentar, la capitolul urmator, al Scrisorii a IlL-a.
Satira I> Scrisoare

[Scrisoare]
Scrisoare
Scrisoare > Scrisoarea I

Hasdeu, D. V. Burla (T. Maiorescu) fi... Curtius 1 In Romdnul, XIX, Sambgral-Duminia, 30-32 August
1875. Articolul e reprodus In Apdrdtorul Legei din Iasi, in numrul dela 7 Septemvrie 1875. Tot acolo, in numerele

38 (gresit notat 37), 39 si 4o dela so, 16 i 19 Octombrie 1875 o serie de editoriale:

ministrulta

Maiorescu, pe aceeasi tem a desfiintkii catedrelor.

Hasdeu, fardci paroxisme de logicrY ale d-lui T. Maiorescu in Romdnul, XIX, Duminia 26 Oct. 1875 (reprodus
In Apdratorul Legei deis a Noemvrie 1875).
Hasdeu, Rdspunsul meu d-lui Emile Picot, in Romeinul, XIX, Sambat-Duminia, 8-9 Noemvrie 1875.
Romdnul, XIX, &Anibal 13 Decembrie 1875.
Tara pentru ce se va ceti, ca tumid: satisfactie urratorul anunt (di:Ant In Romdnul XIX, Sambata-, 23 August
1875) al unei Serate pentru familie, la care d-nii C. Dimitriade si Tb. Popescu, ajutati si de o distinsul si de simpaticul artist violonist, Schipek si de d. Rigot, o vor da una din acele plcute si cuviincioase serate, la cari oricine

asist cu o deosebita plcere, aci poste s aplaude patru artisti in patru genuri diferite, in care fiecare din d-lor
escela. A anunta o asemenea serata, credem cA este a da o placut stire publicului, ce cauti un moment de buna
petrecere.

Serata musicald fi declamatorid are loe Sambrl 23 August in gradina Rasca. In prima parte a programului,
paralel ca arii din Trovatore, din Ernani, Doina fi Hora, Mandolina/a, se recit: Pobod-Na-Sibir de V. Alecsandri,
Tu-mi ziceai odatd, poezie de C. A. Rosetti, musica noul de Dr. Otremba; Cerfetoarea de Cyru Economu.
In partes a doua a programului, intre altele: Epigonii, poesia' de d. Erninescu, recitara de d. C. Dimitriade
si la fine: Toporul fi padurea, &bull de d. Gr. Alexandrescu.
Alegdtorul liber, I, II, Joi 27 Februarie 1875.
Ibid., I, 17, Luni 17 Martie 2875.
15

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

226

I.

Materiale anterioare versiunilor autonome

2268, 20-22
2268, 24-25 (Chibici)
2268, 34-35 (Pdn' acum aval norocul)

CCa. 1875 1876

2268, 16-19 (anti-Petrino)

2262, 87, 87 v., 89 (Versan i cu unghii)
2262, 86-86 v. (Epistold deschisd cdtre bomuncului Bonifarius) 1 dupi Mai 5876

2262,102 v.+111 (Eplgrame)

b) 2280, 2023 (Urechiada)

II. Fragment de versiune autonom

2254, 90 (Tu md 'ntrebi de ce 'n ceildmdri)

cc.a 1877

Versiuni autonome
A. 2256, 56 v.-54 v.+51 v.-51
2268, 20-21 V.+23+26
131 2260, 167-172+256+53
B2 2260, 150 v.+167 v.-172 v.

cca 1877
k

cca 188o

2261, 61 v. (crmpeiu)
2261,85

cca z88o
ma 188o

2261, 102-109
2282, 18-24

r. Materiale anterioare versiunilor antonome.a) Pentru primadatkimaginisi versuri

ce se vor intalni in Scrisoarea a II-a apar in ms. 2268, 'titre filele 16-36, sub forma unor notatii spontane si sub
irnpresia, de sigur, a evenimentelor literare sau politice, la ordinea zilei. Schitate, la voia intmplrii, ici si colo,
ele nu au de fel caracterul unei versiuni, cAt al unui depozit ce va sluji elaborrilor viitoare. Caracterele tehnice ale
acestor pagini sunt intru total de natur brouillonari. Botez a remarcat aceasta si in editia sa (pag. 384), consecvent principiului dela care rareori se abate, de a nu unnri dect variatiile textului definitiv, noteaz c in ms.

2268, 21 y., 22 P., 23 r, se afl un mic fragment in care se gsesc numai versurile 19-26, 37-42 si 71 din
text, precum si alte cAteva care au displrut din forma definitivlo. ComentAnd randurile acestea, d-1 D. R Mazilu
serie: Dintre cele 244 de versuri, in editla Botez s'au dat intre variante numai 13, pentru motivul foarte adeDin aceastA cauzA nu s'a observat unitatea variantei
vArat cA manuscrisul este scris foarte du, pe alocuri
si a fost considerad ca un mic fragment. Ba hick alte versuri au fost rupte din contextul lor si duse, fe
la Scrisoarea
fie la Scrisoarea IV-a... Varianta este conceputi ca o satir inceput contra poetului bucovinean
Dimitrie Petrino si apoi atacnd i cAteva rele sociale, etc., etc. /).
Cum stau lucrurile, in aievea ? In niciun caz asa cum sunt ele prezentate in rndurile de mai sus. Paginile acestea,
patent brouillonare, nu fac o versiune Inchegat, asa a de vreo unitate a variantei in niciun caz nu poste fi
vorba. De altminteri, verifica rea st. la indemana oricui: incerce oricine sA citeascl dala inceput pni la sfrsit
cele 244 de versuri asa cum sunt transcrise in editia d-lui D. R. Mazilu si va fi si mai izbit de caracterul acela
de crampeie, insAilate, la voia intAmplrii. CA aceste materiale sunt, din cele ce se cunosc, primele in ordinea
cronologic, e neindoios, dupa cum neindoios rrnne adevrul el ele nu pot lipsi din studiul genetic al Scrisorii
a II-a si ca" trebuesc tiprite in intregime. Cu rezerva si cu specificarea: intai, ca nu sunt 244 de versuri i, dupl
aceea, 64 nu toat varianta este scris mrunt, si cu aceeasi cemeal albastd. Versurile, de pild: t si 6 sunt
variante ale aceluia* vers, la fel versurile 228, 236, 238 de pild, din transcrierea d-sale... Mai mult: d-I D.
R. Mazilu transcrie, la rand, crAmpeie ce n'au nicio legAtud intre ele, precum versurile (la d-sa) 70-77,
stoluri stoluri . a. care subliniaz i mai pregnant caracterul eterogen i brouillonar al filelor. Cat despre
cerneal, ea e cel punn de dou nuante, deci din dou epoce. Paginile 16-19 In cari sunt schitate strofele impotriva
lui Petrino sunt de un violet mai inchis, aidoma cu violetul (caracterele grafice de asemeni sunt aceleasi) in1) M. Eminescu,
266-267.

variante, editie omagial, alcAtuit de D. R. Mazilu, Academia RomAnA, 1940, pag.

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA II

227

tillnit in Petri-Notae si alte pasagii satirice la adresa urmasului su la Directia Bibliotecii din Iasi. In capitolul poeziei

O rmdi (cf. acolo), am incercat s ne apropiem de data probabila a acestor reactiuni. Asa dar, cu aproximatie,
toamna lui 1876.
Celelalte crampeie, dintre filele 20-28, ca si cel, unitar, dela f. 4-25 (pentru Cbibici) sunt serse cu o cerneala de un violet mal deschis si, cum se va vedea din Limuririle respective, s'ar putea situa intre sfirsitul anului
1875 si inceputul lui 187(1, asa dar anterioare satirei impotriva lui Petrino. In privinta detaskii anumitor crampeie
si transferrii lor la alte poeme, lucrul ni se pare Cu atat mai Indreptatit, cu dt nu e vorba aici de o varianta
inchegatl, ci numai de o colectie de notatii diverse. De altminteri aceleasi evenimente, !iterare si politice, ti
ofereau sugestii si pral-nada pentru toate Scrisorile care aveau s'a se cristalizeze, cu timpul si pe Indelete.
Para a putea fi vorba de precizie matematica, ne putem totusi apropia de o probabili data, gratie unor prezumtii, pe care insusi textul acestor crampeie ni le pune la indeman. Transcriem, intaiu, aceste file si aceste crampeie,
specificand, odat pentru totdeauna, ca unele crampeie sunt incadrate cu creion rosu, deci retinute, ca ele sunt des-

partite prin spatiu, pe care 1-am pastrat si in transcrierea noastra, dup care vom aduce cateva preciziuni cronologice. Nu le numerotarn si nu le insotim de explicatii, pentru ca si mai ciar s reiasa caracterul lor brouillonar.
Versurde sterse au fost restituite: dedublarea unor crampeie apartine editorului.
In nota, aici ca li ori de cate ori se va prezenta ocazia, semnalam Meya din lectiunile eronate ale d-lui
D. R. Mazilu.

a) 2268,20-22+26-27

m. jur pe Kant
CA mA 'npusc in ziva 'n care m'ar
Nu
S'A m sudue si Pressa cu cuvAntul de savant
z S m sudue Rominul cu cuvAntul de savant

tu s taci s'A recunosti

CA un geniu e cutare negustor de piel de closti (a)

CA-i un geniu cela care vinde pielea de pe closti
I

Scriitor....

alungi

Pe 'nvltatul academic cu trei bani in dou pungi

20 Nu numai* satiriceste tu s'A cauti sl impungi
Pe 'nvAtatul academic cu trei buchi in dota pungi
metric in dactiluri s'A tot toc
s-mi laud singur marfa ca telali 'n iarmaroc

s fiu precumu-s dnii frAnghier de iarmaroc (b)

i biograful, ce cu fraze lustruite

Va descrie meritorii* cele patru zeci de vitae (c)

I Va veril

e Va veni i biograful, ce in fraze lustruite

Va descrie cu elogiu academicele vitae
(a) Cl-i un geniu > C.u.geniu e etc.;

(b) Si s.f. precumu-s d. panglicar de iarmaroc.

(c) celor cele

15.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

2 28

caci de-acuma tac din gura...

Comparat cu Meitani 1) nu mai fac nid o figura
z Tot mai* scriu* dar de atuncea tac ca pestele [din gurl
Comparat cu Fantazaki nu mai fac nici o figura (d)
Pomenindu-ma cu Pressa c ma' sudue savant

Unde Chitii si Chimitii sunt alaturea cu Vod.

Ba in vremea cea din urma s'a 'ntamplat nenorodre (e)

Si mai mare, Pressa voastra ne trimite o zimbire

Domnul Griinberg 3) [in persoana] * incantat* se pare-acum (f)
De povestile lui Creanga, d'eleganta lui Naum (g)
*

Avem si noi un bard

Ce prin versuri la cucoane s ajung.' cumulard (h)
S'a 'ncercat ... Dar vai de dansul (i)
Inchinat-au la poemuri, la bojen i la cucoane

and venia, facea un strigat peste sama in saloane

'naltandu-si mana ['n] aer, glas de hait rgusita
Pin Parnas la Hipokrene da o raita nadusit (j)
Un moment astfel crezuse 4) sub protectie de fuste
S largeasca a carierii, grele drumuri i inguste
Mai cu sama s'adresase pe la dame ... .
A caror barbati spera:se-a fi ministri in curand
Cu cat scrie 5), cu-atat tinta mai departe el o vede
S parvie pe ast cale insusi el nu o mai crede
Vorbeam de anutne prezumtii de ordin cronologic. Ele trebuesc cautate intre altele in versurile de mai sus: S
md sudue ;i Pressa (si dup1 aceea: Romiinul), tu cuvdntul de savant; Comparat ca Meitani (si dupi aceea ca

Fantazaki...) nu mai fac nici o figurd precum si cele 4: Ba in vremea tea din urm
etc. (tea din urmd, deci
recenta), in care e vorba de zmbirea Pressei i de d-1 Grunberg.
In Convorbir: Literare dela t Ianuarie 1875, A. D. Xenopol tipareste la rubrica Bibliografiei o dare de seama
despre Patimile junelui frerther de Goethe in traducerea lui B. V. Vermont, administratorul Pressei i prefatat
de Gr. H. Grandea. In aceasta dare de seama se puteau ceti urmatoarele rinduri: De aceea niel nu trebue ca cineva
lundu-se dupa ea, (dupa traducere) sa judece originalul. Cu toste acestea d-nu Grandea in prefata sa ne spune
c d-nu Vermont (ceteste Gninberg) a tradus i aceasta opera a lui Goethe cu aceeasi maestrie cu care a tradus si
pe Wilhelm Meister.

(d) Laudat 2) de aceste...

Varianta din 2 (minus : Comparat ,ri nu mai fac nici o figura) creion ulterior.
(e) B.i.v.c.d.u.... o mjail > B.I.v.c.d.u. s'a 'ntimplat n.
(f) Domnul Grunberg chtar incepe de a fi induiosat*;
(g) D.p.l.C. o de versul lui Naum.
1) Editia Mazilu, pag. 277, vers 89: Cumpanit ca ocbelarii. 2) ibid.: Suduit.
3) Editia Mazilu, pag. 279, vers.
Domnul Grnberg cbiar merge de a fi mcindru o zise
meindru se pare acum

Domnul Griinberg

(h) C.p.v.I.c. s se facii) C.p.v.I.c. sa devie cumulard ulterior deasupra cuviintului cucoane, feir a fi continua!:
multe* sau nalte* i raindre;
(1) vers trecut in parentez ulterior, and redacteazd versal armdfor, tare nu continad,
totu,ri, pe prime/e; (j) P. Paris*) P. Parnas etc.
4) Ed. Mazilu, pag. 279, vers. tr9: ajunse.
2) ibid. vers. 123 : suie.

www.dacoromanica.ro

SCRIgOAREA

229

Reproducand in Pressa (VIII, 3) den. 4 Ianuarie 2875 critica lui Xenopol, Vermont aducea o serie de preciziri, utile de unnrit. Parentezul lui Xenopol (citeste Grnberg)
tiplrea in cursiv si-1 glossa in not cu:
Admirabil argument . Obiectiei criticului c traducerea titlului nu e justa' si cal as fi trebuit Suferintele in loc de
Patimile.. . Vermont Ii faspundea Cu justetl, ca." a urmar it s exprime: natura suferintelor lui Werther, adica" suferintele sufletesti, suferinti provenite din pasiune... . Cat despre mobilul criticei lui Xenopol, Vermont bnuia c totul
vine de acolo ci Pressa din 1874 reprodusese din Transilvania o criticl, in care se condarnna o traducere a lui Xenopol, clruia i se da ca model tltnicirile lui Vermont 1).
Pressa (VIII, 252 si 253) din i i 14 Noemvtie 1875 reproduce in foileton (din Convorbiri literare): Soacra
t u irei nurori de Creangi iar foiletonul n-relor (VIII, 262 si 263) dela 25 si 27 Noemvrie 2875 reproduce Scormon 2)
al lui Slavici, tot din Convorbiri. Alta-data' din Gane. In acelasi numAr (261), odat ca rspunsul majorittii, Pressa
tiplreste i proiectul de rspuns al minoritatii, compus de G. G. Meitani.

De ce anume naturl va fi fost critica savanti a Pressei (inlocuit imediat cu Romiinul) i in ce msurl
Meitani (inlocuit, ceva mai trziu pe vremea Bucurestilor, poate, cu Fantazaki) nu e un simplu alibi poetic,

iat ce nu stim pni la ora aceasta. Se prea poate ca Meitani s subinteleagI pe Teodor gerbinescu, care
inteadefir, (cum s'a amintit mai sus), Ii era infutit preferat. O simpll ipotezal. Altrninteri, n'ar fi exclus ca
Eminescu s nu fi putut uita versuri, ca acestea, iscilite abia cu un an inainte, de Meitani:
Ca voi, infortunatul, eu unul nu pot zice
Musset i Lamardne, ca", astOzi, la sank
Voiu numai pe mormntu-mi o lacrim s pica
Cci mult, da, mult iubit-am, dar vai, n'am fost iubit.

ii strofa ultima:
Ca voi dar nu pot zice, Musset i Lamartine,
C'am fost iubit in lume, cit mor azi
Cad ziva ce se stinge e plin de suspine
Ce scot dupO copila, ce vai nu m'a iubit I 2)
SO mai adaogm, di tot in Pressa si anume la 6 Decemvrie 1875, fostul sOu coleg de universitate vieneza,
Vasile Dumitrescu (alias V. D. Faun), cu care dimpreunk
cu Ioni Bidescu, jelise moartea printului gtirbei 4),

inchin romanului Fulga, de Gr. H. Grandes, o dare de seami intretesuti ca multe atacuri

la adresa

Convorbirilor 5).

Concluzia acestor detalii, aproximativi fireste, este el fragmentele de mai sus din a) s'ar putea situa, cronologiceste, citre sfarsitul anului 1875. Aproximativd intruca t sunt si unele amnunte indoielnice, d. p.: Tara 'n
care un Cozmild fede-alitturea tu Vodd 6). Cozmit5. e Popovici-Ureche si V. A. Urechia, e ministru abia in 1881. Dar

poate c versul e conventional si oarecum in serie, de vreme ce prezinta i alte variante: Unde Chilli

La rugirnintea Pressei de a spune cine este acel redactor al ei, care are nevoe de a fi trecut in lista
nominala de impImantenire... ignoram claci d. Griinberg continua' sau nu a contribui la primejdiile, cari
insotesc tot-d'a-una citirea organului Centrului, dar stim c acele primejdii, odinioarl cel putin, erau agravate
in mod esential prin traducen din nemteste, a caror perfida dibcie consista tocmai in trebuinta ce au de-a fi
ele hisile traduse in romnese (Timpul, IV., 220, Sambat 6 Oct. 1879).
2)
Scormonestii dela Timpul va serie un an mai tarztu, in toiul unei polemici, Telegraphul (VI, 1370,
3 Noemvrie 1876).
2) G. G. Meitani, Tristul refren (subdatat 22 Martie 1865) in Revista Contemporand, II, 2, Februar, 1874. In
R. C., Nr. to, Oct. 2874, tot de G. G. Meitani,
(subdatat Paris 1864).
Cf. vol. I, pag. 283.
Prarsa, VIII, 272, 6 Decemvrie 2875: Zisei mai sus: indifereng mai generale, pentru ci am voit si
exceptez pe un cutare ziar, asa zis literas, organul unei confraltii din oarecare parte a trei, ai carui redactori, condusi de un spirit de sistern orb, infatuad ca predoasele lui Molire i propagatori ai unor doctrine funeste
pentru venitorul literaturei noastte, nu vid, nu vor s vadi, decal productiunile tbride ale adeptilor lor. Acel ziar
s'a ocupat, prin peana unui domn Xenopolu, de opera d-lui Grandea4 dad cum ? ca s fiureasca numai o diatriba'
cAtre autor, care, bine inteles, n'a crezut nici odati de cuviinta s-si scoati cciula inaintea cospomohtului areopag
Insi iarsi mai mrturisim ca' de urnoarea attabilarilor Zoili n'au scpat nici cei mai puri represintanti ai literaturei noastre, precum Eliad, Bolirttineanu si actualmente d. Hasdeu, savantul i laboriosul brbat, care se lupt
cu toste nevoile, la cari-1 espune o societate ingrati, numai ca s doteze patria sa ca un monument neperitor... .
Crampeele acestea figurand pe ff. 26-28 le-am detasat la ScriJoarea a 111.-a pentru c cele mai multe
clemente se integreazO atmosferei de acolo.

www.dacoromanica.ro

.2 3 0

M EMINESCU

runt akiturea cu Vodd ; Tara 'n care-un grec besmetic e mai mare deal Vodd, etc. Daca nu cumva raportoril fa'spurtsurilor la mesaj si V. A. Urecbia este in dese rnduri se pot numira i ei print= familiarii lui Vod.

b) Strofele acestea, evocand anii de studentie i adresate precum se vede lui Chibici, devotatul prieten care-1
insoteste intii la Viena 1), si dup aceea in cltoria florentin5, dup iesirea din sanatoriu, figureaza in vecinkatea
crimpeielor anterioare in 2268, 24-25.
Scris, mai mult sau mai putin citet i cu reluri de strofe, fragmentul acesta, altminteri unitar, plezint

cateva puncte dificile de descifrat, nu ins att de multe cite apar in unele transcrieri, din cart am mentionat
uncle in atticolul nostru Lecjiuni eronate etc. etc. din Preocupdri hterare, VII, 5, Mai 1942.
S notAm ci. strofele 33-36 si 37-40 din transcrierea noastr sunt incercate de cAtre douil ori si ci am trecut
in subsol, ca variante, pe acelea ce par mai putin inchegate.
In strofele 25-28 si 29-32 locurile vacante, indicate cbiar in manuscris, au fost numerotatc.

b) 2268, 24-2;
Unde-i vremea aurit
Oare cnd s'a fi inturs
and l'aceeai coal nalt
Vizitam acelai curs
5

10

15

Prin ferestre uliternici

Noi priveam la Madam Maier
priveam cum Mdmzell Rezi
Si cu Seppi joacI Staler
Prea frumoas mamzell Rezi
Amndoi cum o vzurm
Inteo clip foarte tragic
Noi de ea 'ne-amorizurrn

apoi iar imprcun

Ca tiintei s sacrifici
Coale* lungi*, cu-asyrologii

autai s te edifici

20

Eu pe bAnci puneam in iruri

De hrtie, titirezii
oftnd l'a ta ureche
Pronuntam pe marrizel Rezi
Pr frumoask drgstoas
Numai nas ave prea mare
S'acel nas prototipistic
Supra la srutare

Pentru biografia ace_stui ideal amic al lui Eminescu, informatiuni In: T. Maiorescu, Insemndri zilnice, I-11
.parsim; I. E. Toroutiu, Studii ji documente literare, passim si Constantin Nastasi, Alexandru Chibici-Rdvneanu, amicul
lui Eminescu, in Buletinul Mihai Eminescu, VI, 13,1935.
5-6. Cnd... i ulitemici

Noi intram la Madam Maier

12. Noi d[e] Amn' doi ne-amorizurm; 13. i apoi *cam)
17. Eu pe band 'niratn E.p. bAnci etc.

www.dacoromanica.ro

iar etc.;

tl. Cu

cu-asyrologii

SCRISOAREA

25

231

Sperios priveai la dnsul

Si 'ncercai s'1 te edifici

Si profesorul ne spuse
.

descrim pe craiul Rhamses

Pe nevasta lui, Rhodope

35

40

Cu murmure ca isvorul
Cujus, hujus, harum horum
Ne primea 'n [a] sale brate
Alma mater philistrorum
Cu evlavie cumplit
Inghiteam pe regii lybici
Unde sunt acele vremuri
Te intreb amice Chibici ?
Mincinoi cei dela litre
Grobiani cei dela Drept
e) Acest fragment, scris cu creionul, destinat, sters, oarecum dificil de cetit, figureaz in 2268, 34-35 si atest

Prm anume versuri, d. p. 1, 3-4, Io, o de aproape inrudire cu textele precedente.

Pentru anume coincidente si pentni apropierile la care invit, semnatim versul 7: Atunci mai al-mi vine singar
/a America sa fug. El poate fi privit drept un leit-motiv al evaziunii romantice, pe care o intilnim la atitia din eroii
literaturii. In imprejurri dificile, Lucien Leuwen, eroul romanului Le blanc et le rouge al lui Stendhal, nu se
gindeste la alt solutie, deck s evadeze in America.
Dar gnduri, ca acesta, se intilnesc si la temperamente cumpnite, de fel romantice, cum e al lui Maiorescu.

Dup iesirea din minister, si inainte de a fi tritnis la Berlin pentru incheterea conventiei de comen ca Prusia,
sub data de Miercuri 31III [Martie 1876] Maiorescu nota, intre altele: ... Extrem tensiune politic pentru mine.
In casa, merge greu. Noul meu an incepe in aceast privint cit mai ru. Sunt asa de iritat, incit am duren de
iturri de aceast finire sufieteasca si, probabil din cauza supra incordrii politice, nu mai pot pstra vechea rbdare.
Ceca ce m face s rmn linistit, e momentana imposibilitate de a schimba lucrurile. mi trec prin minte tot felul
de ginduri: ba s las pe nevast-mea s trilascl despi'rtit de mine, inteun alt oral; ba s m refugiez in Arnerica,

33-36. Cu murmurele ei blinde

Cu isvorul... harum horum
Ne primea in a ei brate
Alma mater philistrorum

37-40. Iar tu cu strsnicie

Ascultai de regii libici
Unde sunt acele vremuri
Te intreab' amicul
Chibici.

N.B. 34. Pentru : Cujus, hujus, harum horum cf. C. Tagliavini, Postilla Eminescsana In Studi Rumens, Giugno
2927, P, pag. 112 sq., ce trill-ate la epigrama Zeichen der Zeit a lui Goethe si admite o remuuscenza goethiana
come assai verosimile .Acelasi text si in Ion Sin-Giorgm, Mihail Eminescu fi Goethe, Ramuri , Craiova, f. a.,

pag. 26 sq. (de retinut si: Mi se pare c. rposatul Vasile Bogrea a stabilit Inti acest paralelisrn litera r inteo
conferint, care a ramas nepublicat).

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

Z3 Z

uneori chiar sa-mi iau viata. Mi-e peste putint sa mai suport aceasta stare i trebue s ispasesc vina vietei
a intregei mele sabiciuni de mai inainte catre sotia mea etc. 1).
Mai mult decit prin versul acesta, al 7-lea, fragtnentul e interesant prin sfrsitul care ar putea aduce un
plus de preciziuni in altemarea aceea de ritmuri, pe care o exercit Cu virtuozitate precum si in convertirea la
iamb. Pe o filg anterioati, 33, tot in acest manuscris, Cu acelasi creion sters, si dificil de citit, figureaza un
sonct pentru glorificarea iambului, cam se rezerva Postumelor .

0 2 2 6 8,

10

34-31
Pan' acum avui norocul ca s fiu batjocorit
Singura mea mngiiere
and gndesc cl poate cumva* s: rsar s'acea zi
Cnd din ziar[ul] ce'l dispretui chiar si laude-oiu auzi
and acei ce nu-s in stare, nici n'ar fi a m. pricepe
SA-mi intind a lor mnl, s-mi zImbeascI vor incepe
Atunci mai c.-mi vine singur la America s fug
SI nu dea cumva de mine si acest prietesug
Pan' acuma cale-vale, dar atuncea tac* din gur
Comparat cu Fantasachi nu mai fac nici o figurd
Chiar acum vlznd c naste acest soiu de clevetire

15

20

Am de gnd s las deoparte vechiul mod de stihuire

Am s caut forma nou, i proroc s: m constitui
precum fcur alt,ii, limba noastr s'o prostitui
Si de voie, de nevole va clta s: mi se dee
Transportat de foc sacru i rpus de-o idee
Voiu ca sirul meu din urrn' s-ti serveascl de preambul:
Las trocheii si dactilii si nltnd* de-acuma iambul
Stiu c'atunci in toat forma le-inchid usa mea in [nas]*
Azi citesc fr a pricepe, mni vor sti s m: citeasc'
d) Violentele strofe la adresa lui Petrino, ce figureaza in vecinatate, in acelasi manuscris, 2268, 16-19, scrisc

Cu aceeasi cerneal violet i co aceleasi caractere grafice se rezerv Postumelor, uncle se vor tipari att sonetele
ciclului Petri-Notae, cat i toate detaliile acestei rivalitati, pe case am schitat-o in treacat numai la capitolul
O rdnull i careia Erninescu Ii inching, cavalereste, spada, in interesantul necrolog, publicat in Timpul de la 4

Afaiu 1878, spicuit la Scrisoarea I, dar carc va figura in intregime, la o Postume , in extinsul capitol Petrino.
Sh."
amintim in treadit
aici, in aceste stihuri satirice i in legiturl co Petrino, ja na.5tere versui poemelor
incbinate la cucoane, cu care si prin care baxdul Bucovinei, cum era co exasperare proclamat Petrino, spera sa
tread. ingustele cargri ale carierei.

e)f) Intiile dou texte, oarecum inchegate, figureaza in 2262, 87 y (+87)+89 o 2262, 86-86 v. 1i tin de
motnentul Bonifaciu Florescu, a anti diagrami vom incerca sa o schita.M, rnai jos o numai dup ce vom fi transcris textele insgsi, a caror lectura anticipata ofera cetitorului o rnai sugestiv urmatire a procesului.
Despre timpul, exact sau aproape, cnd au fost schitate, discutia va fi reluatg ceva mai departe. Graphic insa,
att e) Versuri ca unghii, cat i f )Epistold deschisd etc. apartin timpului (ces. 1876), and redacta versiunea Cdlin

Titu Maiorescu, Insemndri zilnice, II, pag. 243. In nota pag. 244 preciziuni minutioase, inca dela 13/25
lanuarie 1876, in legatura cu gandul etnigratiei in America : repartizgri de vemturi familiei, pasaport, adrese din
New-York, recomandatii i proiecte pentru acolo.
3. atuncea o> acuma* sa sau cumva* sal?;
5. C.a.c. nu-s i.s. niel" au* fost* a ma pricepe;
7. Incertitudini In lecfiune, la emistihul
; 8. Ca si nu dea peste [mine)) SI nu etc.;
It. Chiar acum bagand* dc
seam seam* cum a*, Chiar acum fzand etc.

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA

233

figurind, ceva mai departe in acelasi ms. zz62, 105 sq., incercati intru inti, cum s'a vizut (vol. I, pag. 401)
in forme strofice i in a ale cirei pagini se afli schitati i poezia Crititilor mei (cf. acest capitol), inruditi de
aproape, i apartinnd intru totul momentului Bonifaciu Florescu.
Despre Versan i tu ungbii, Botez seria eh' este chiar Epistola descbisd etc., (< transformati in strofe de cite

patru versuri trohaice de 8 silabe (editia lui, pag. 386). In realitate, ca si la Cdlin, formele strofice preced pe cele
alexandrinice. Nu e vorba, evident, de o lege statomici. Sunt i cazuri cind dela alexandrini se intoarce iar la strofi
si la versul scurt. In cazul de fati, irisa, se poate lesne vedea c Epistola succede Versurilor tu ungbii. Nu numai
ci e mai desvoltati, dar foloseste ultima redactiune din Versuri tu unghii, ceca ce se poate vedea din unnirirea
subsolului respectiv. Completi, insi cu grave eroti de lectiune, din care am mentionat miele 1), Epistola a fost

tipirit in editia D. R. Mazilu.

Daca identitatea homunculului Bonifacius nu poate fi pusi la indoial, n'ar fi totusi exclus ca in portretul criticului-urs si se fi topit, pe kingi trisIturi de ale lui Bonifaciu Floresc-u i altele proprii lui Anghel Demetriescu,
de a alrui intiie cercetare critic, inchinati poeziilor lui Eminescu, ne-am intretinut in primul volum.

e) 2262, 87 v. (+ 87)+89
Versuri Cu ungbii

Tu cu mintea ta ca1toas1
cu stil greoiu, bombastic
Vrei tu sl m 'nveti pe mine
Ce-i frumos si ce e plastic

Mai intai by*" carte

Dragul meu, 'ascult. 'ndemnul

Cine vrea s zugrlveasa
S invete
desemnul.
'ntinzAnd pe-a mele versuri
Groasa mintii tale labI
Cum se cade imi spui mie
S rimeze-un om dc treab5.?

10

Pas*-mi oare cumc versuri

in capul t.'u blt-s-or
Nu primesc s'A-mi fie nime,
Mai putin un urs professor

15

1) Cf. Perpcssicius, Lerfiuni eronate etc., in Preocupdri /iterare, VII, 5, Mai 1942,
ateartd strofd, pe tiparul Versurilor cu unghii fi inspirad din
e)
o pagine" inainte (in spot, pe f. 87)
ceder:vi incidente, aya-e indicd Itmpede legdtura ca textil! umndtor Epistola deschis.:

Si mai mult ins atunce

Cind se 'ntimpli si combati
In scrisoare sau in critici
Pe ilustrul Bonifat.

t. Vre[i] > Spui cum trebue

2. Tu Cu gindul gros i rece> T.c.g. gros ca ursii;
tz. de fapt : Si rimeze 'n (sic) un o.d.t. ?;
serie> Cum se cade a serie> C.s.c. hui etc.;
el >1'. *_m. oarc cumci etc.;

www.dacoromanica.ro

serie> S.c.t. si

14. Pasi*-mi oaxe

M. EMINESCU

234

4'. 4

;, .
4j

q.

r"'

1-0

'-e
..

V.,,t,e

.,

rh..

rf

...

"

3 :4' L A...",,, r7...a

.,

, I.

to..,"" L.. ;......,4...

'

, ,;

...4--rr

','

.. 4 ..... /-0'.
.1,:. cn,

'

.,

..,..4 .,,.

:,'.
v A ,.L,

6-

_.,.:

I-_41., 4 r

,4

1.

,,,, ..
-

.,

\,...._,........=,.... r- -- .."
.r:4..
. . . ',...
,.
.. c li.... .''...9,..r.. rce' .......,

4.

im4ig

'

.-..7?-1.

A ....1.,,,,..,"

1.4

A.4 a
=

kf:

.1.

Ltt;

r.
..

(.44.
.

"

c.n

4.-r

'-

*'
VV

VVVV

.4'

2.1..

'

VIS

1"

A rt '-'7'

...,

..

"
,

4.e.

4",

2. ea.,
o
-

11.Wf4

hfft. 14'4`

#.z.f
.4.4.

4.4.4

ON...,

;re. f
,

4. 0
.2._

Mss.-ele Academiei Romine

r::,

VERSURI CU UNGHII
2262, 87 V. (2I Cm. X 54 cm.)
Col. I: fragment din EROTOCRIT

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA

20

235

De-a gndi la voi veodat

Tot deuna-a scrie recte
mi-ar curge cu grmada
Toate rimele correcte

Dar nici pot s'urmez v'mlat

Al scrisori-v tipic
S m pun ca voi la mag
S scriu negndind nimic
25

g cat numai atAta

Cum cuvintele se 'nnoad.
S'ametite pe hrtie
Sun pred frumos din coad.
S." cos vrute i nevrute

30

Cum pe pitig coi bibiluri

Si. pe public s'ameteascl
Sltretele dactiluri

35

Dag asta-i poezie

Zece mii pe zi pot face
Deci cu sfaturi de-al de aste
De-azi lsati-ng in pace

Crezi tu ci un orn ca mine

N'a tiut ce-i rimA, metru ?
Crastaveti la ggdinar vinzi
40

ceaslov la santu Petru

Cum s'asag" lac pe pitizI
S invete poate-oricine
Dar desemnu-mi fie plastic
coloarea pug bine

17. Daca vrerodatal > De gandesc > De-a gndi etc.;

21. Dar nici este cu putinti;
vost tipic; 23. Caci voi va puneti> C.v. scrieti> de fapt : Sa tn pun ca la (sic) voi la mas;
S.p.p. ctc.;
37. Credeti voi c'un om ca mine

41-44. Toate astea mii nimicuri (a)

Tccnica Cu vremea vine (b)
Dar desemnu-mi este plastic
Si coloarea pusi bine

(a)(b) Lecliune Mazilu: Toate astea nu-i

Trainica Cu vremea vine

www.dacoromanica.ro

22. Si urmcz al
31. S'ameteasci>

M. EM1ESCU

236

f) 2262, 86-86v.
Epistoll deschisa
c'Atr6 homunculul Bonifacius.

Azi venind din intmplare i sub ochii notri Pruncul

Am citit cridc'aditicA renumitului homuncul

10

15

El cu mintea sa caltoasI i. cu stil greoiu bombastic

CearcA s'A ni-arate noud ce-i frumos i ce e plastic
IntinzAnd pe-a noastre versuri groasa mintii sale labA
El ni spune cum se cade s rimeze-un om de treab.
Poate cuma rime proaste i in capul sAu bAt-s-or
de-aceea ursul* astAzi face schiml de profesor
Astfel e maina lumei [:] ciubotari sunt azi polidci
GAsed sculptori fAr de mnk orbii pictori, urii critici
Ba Inca ii cer cu totii, ca s'A fii polidcos
S'A nu dai cumva cu parul, s'A le man& capul gros
SA gAsed cA ei sunt genii i
lauzi i [s] n zici
Curnd muzica e proastA, daca surzii ajung muzici
Toti pretind egali s-ti. fie s'A te 'mpaci cu a lor soiu,
arui Joe i-a dat viatA, rsuflAnd pe dinapoi
Dar in vremea noastr tontul, fAr'A minte, f'Arg. carte
Fiecate tl.wx7) aoaoa, negustor de coji dearte
Fiecare, cArui mintea, e o tearsA, neagr tablA

20

25

so

Iti incalicl o vorb. din Bouillet, o veche rabll

Dur la deal i dur la vale -- i atuncea te atine
Imbltoarea mintii sale un isvor pustiu devine
De cernealA i gndire
din acest isvor mefitic
e critic.
Ese criticele sale, cci homunculus
Dragul meu invat carte i ascult-ni indemnul
Cine vrei s zugrAveascA s." invet' intAiu desemnul
Cridcul intAi s'A tie singur cum s-i tearg. nasul
Inainte de-a atinge cu piciorul sAu Parnasul

Tu vrei s'A ne 'nveti acuma ce e rima, ce e metni

Crastaveti la grAdinar vinzi i ceaslov lui sfntu Petru ?
Cum s'aazA lac pe pinzA vrei tu s'A mA 'nveti pe mine
and nu tii de-i bun desemnul i coloarea pus. bine?
Am vzut > Am citit etc.; dupd v. 2 urmau :
El drapeaza a sa maimuta, aria-rind ea' e de soiu

o Detniurg i-a dat suflare, risuflind pe dinnapoi

care au fost barate ccind a ajutu la v. r frd, cari fi sunt de fapt o reinare a acestor douci versan i dela Inceput; tot
acum schimbd fi Inceputul VerSIdlli 3.

4. El ar [vrea*] > Cearc5 etc.;

$i cu mintea> El c.m. etc.;
de >Dar[] ursul*) D. destul c ursul* asfzi pune mascA de profesor;
dupei v. zif intenlie pdr,litd fi baratd :
O homuncul 1 ",
19. Fiecirui*> Fiecare etc.;
23. Pentru> De cemeall etc.;
m51* ['nveti]*> Cum s'asazA etc.;

www.dacoromanica.ro

5. Si 'ntinaind>

Intinzind etc.; 8. Dar

x3. SI nu*> S gAsesti etc.

24 Ese criticile tale> E.c, sale etc.;

31. S*

SCRISOAREA

237

86

.4/.1.41.

1)71.14.4*

e.h
,41, r

111,,..,

44,4

-,-ew
,,. eltf,..;

:.

'

de I1.4.
-

., ,..

a i t/.

;4,:.
:{"......? .4e.h.....:i

r .

0.,..4,14,_

4; ,,,(

P.,L.4,;.:4 I., 44raos Vt... f

I ' i re
,,..4.,p...
-

ii,-. ,,,...........
...,,i .,T !..' ra e.rI
41 1,-....i ;I.....T
Ji 3.. ......,, .....1 i L
i
,,a,

4,.....41.,,-..

l,1....
.:1.7.,-.:

9.4

s4

1.,:i "....

kJ.,

r * b..:

rift:

,.;......"..

,,.....,,4.1;,..t,....

,,
..-: r- tx,:., ,.

. f f.

... 1.1,e.

.1-l,e el.-I .i.

e ...,....,a. 4.1 ....

.

lre .i.e

A-6

--,:e.

Iv

14

11- etz.;

i. 4. ......,.: 44. ri e e .6- ...: ..",r,

,.;.....-.......,

-,,/-7w ti. .r...;

..-d ow, ,......,.-ii-- r ( '

. ...---t ,. 2,1.

., .p.,-r;.,

1-4.-..,..,.,

-,

.,-4 .j..fr

I,
:

"-1.

e-

,=4

0:.4.3

s:

%....e

41

. 447 . f.'s...a

1":. .6,1.,.

,.....,

-..:

.. '

.,4:1,,....1 .......

'..,-, re'i...:....0 C.:

wt. '.

4. /14-4 /;C. .''.

...i. e;..,../..
.f: f r
1
.,.........ip!.4.11
/. t,../.:.-.
.0.., r .. 4 ,, ,,,,:

IL. 4.,1,7: IL.. "fly.

st.,--1
'. . 14. ..6 i Aill"'

Mss.-ele Academiei Romine

4 ,,,.. .,

;00',Iin::,...
" '.';',

EPISTOLA DESCHISA
cAtr bomunculul Bonifacius

t'

.:1Y,

ii-.

''-',

..

2262, 86 -(21 cm. X 34 cm.)

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

238

Cu-ale tale vorbe goale cte-o suta de para.

Nu esti cridc, nici istoric, numai simplu mascara,
De-as gndi la tine data tot deuna as scrie recte
mi-ar curge cu gramada toate rimele corecte
Dar nici pot s'urmez ve o data al scrisori-va tipic
SI scriu vrute i nevrute sugnd degetul cel mic.
sa cat numai atita cum cuvintele se 'nnoacia
Harbuite, fara noima s le-asez sun'And din coada
S cos vrute i nevrute cum pe panza coi bibiluri
Si pe public s'ameteasca saltretele dactiluri
Cnd pe mine forma, limba abia poate sal mil 'ncapa
Tu pretinzi s scriu ca tine o istorie pe apa ?
Si cuvinte harbuite metric eu in lemn sa toc
De ti-ar place tie versu-mi eu
arunca pe foc
Dar penteun car de oale e destul zau* un ciomag
de-aceea 'n urma urmei ca s'ark cum irni esti drag
Eu Iti zic intoarce :jack' fila mea cum ai intors-o
Caci de astazi inainte imi intorc spre tine torso.

35

40

45

50

Dupd v. JO, Alit

55

apoi scbilate, cu aceeai cerneald, versurile

Crezi c1 lumea-i curioazal sau eu poate curiozu-s

Ca sa vad cum se drapeaza vre un criticus mucosus,
Cei ce ma citesc pe mine, tocul lor ce-I au la cisma
Mult mai mult plateste-in lume deck mintea-ti si-a ta pism
Cei ce-mi critic cntarea sunt
si oameni mari-s
C'un cuvant spre-a m 'ntelege mai sunt aii emunctae naris.
Pentru astea trebui crieer, i aceasta-ai vostri n'au
Cum nu-1 are toat scoala renumitului VAU-VAU.

33. Si cu-a tale v.g. etc.;

38. SA mi.> SA scriu etc.;
47. penteun scris ca r de mad, gotic;
48. drag
adaos ulterior, la o revizie, tu creionul ;
50. imi de fapt 'mi, cum e frecvent la Eminescu.
N.B. 44. ... o istorie pe ap1. bid ceiteva referinfe in legdturd ca aceastei expresie, aide' de utelezatd in articolele ni
Emineseu

Acest domn doctor in medicinA... desvola o ne mai pomenia bogAtie de planuri teoretice i istoni pe apl,
care vor face plAcere tuturor comis voiajorilor, inarcinati cu vAnzare de Indigo, fie 'n Spania, fie la poluri ...
(in Curierul de lap din 7 Ellie 1876 apud M. Eminescu, Scrieri politice p literare, ed. I. Scurtu, I, pag. 381-382).
Punctul comun care-i uneste pe rosi, nervul comun de viatA, nu sunt principiile pe can niel le au, nici
le-au expus vreodat, ci apetiturile. A propovAdui moral e usor, a intemeia morala e greu. De aceea toate circulrile on. ministru de interne vor amAnea istorii scrise pe apA cAt timp coruptia va fi sistemul de guvernAmAnt
al partidului rosu (Timpul, VI, 149, SAmbAti xx Iuliu 1881).
Acestea am avea de observat la istonde pe ap ce ni le zugaveste foam guvernamentalA
nu ne 'nchipuim ea' fira' muna proprie, fArl ca populatiuni propni ale noastre s deprina arta navigatiei, vom avea veodinioarl vase si marinan (Timptd, VII, 188, SambAt 28 August 1882).
51. Poate crezi> Crezi etc.;
53. Oameni sunt ce ml citeaz, i alaiul dela cismA;
54. Mult mai malt
pret are de at mintea ta si a ta pismA> Mult mai malt la ei pliteste> M.m.m. pliteste-in 1. etc.;
55. SI ma
entice pe mine> Cei ce-mi critia cAntarea sunt char* critici*, oameni mari-s;
56. Mi-e-mi trebruil> C'un
euvint etc.
55-56. Lecfieene Mazilte oameni mici-s peurru oameni mari-s ,ri crimela nisis pentret emunctae naris.
Pentru acestia din urml, cf. si N. Iorga, Critica literarei i
in Arbiva, II, 4, Oct. 1890: Lucilius, acel
scriitor facetas, emunctae naris, durar componere versus (Horatiu, Sat., I, IV, 7-8) ale cAruia versuri etc.. De
asemeni articolul nostru Lecfiuni eronate etc., amintit si ()Ara acum.
58. Lecliune Mazilu: Ved u-Vau pentra VAU-VAU (alias V. A. Urechia).

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA II

239

Urtneazd un non spatiu, rezervat pentru ulterioare desvoltdri ,ri In fosal paginei, cu acelasi scris, dar ca o cerneald de

un tnolet mai fachis, emistibul

versal, numero/ate

la noi, 61-62. In spajiul din/re j8 ,ri 6r a natal cu creiond,

cena mai tdrziu, dota stiburi, ce par din aceeafi plasmcl (le numero/dm, la

Niel tale gnduri oame* sunt adnci de m adorm

Deci* i spun s'a mea prere inteun stil cam* uniform*

6o

apoi, versul ;11 emtstibul, annntite, a,rezate, pare-se, pi ca luche/ere a Intregei epistole, la capdttel de jos al paginei

esti preche
Cu ghebosul Pantazachi si [cta.] Popovici-Ureche.
S'a vazut din cele, mai sus expuse, ce se vor intri si de alte detalii, ceva mai departe, atmosfera de ostilitate, ce intampinal i insoteste tot timpul productia poetica a lui Eminescu. Epistola deschisd cdtre homunculul BonifaCiar (deci i Versuri ca unghii) reprezint unul din momentele acestea si el se situeaza In primele luni ale anului 1876.
Caluzindu-se de puncte de reper inseltoare, unii dintre cercettori au situat Epistola in 188; in perioada bucurestean
a lui Eminescu i anume ca un reflex al polemicelor cu Literatorul. Lmuririle ce vom lasa s urmeze, confirmand

impresia dintaiu, ce se degajal din caracterele mai sus amintite, grafice, de epoca, (1876), ne-ar putea apropia
si mai mult de data cand au luat nastere cele dou poeme.
Bonifaciu Florescu, fiul natural al lui Nicolae Balcescu, bizarul omulet capncios, slab fiziceste i ciudat la
fire 1) pe care Nicolae Iorga, ce-i inchina un cald articol de pretuire, il prezinta ca un adanc cunoscator al limbii
franceze, putAnd In adevr, ca poet si critic, s dea lectii oricui in ce priveste tehnica versului, era un adversas
al nouei direciii, Impotriva carda, dimpreun cu Macedonski duce un continuu i sustinut rzboiu. Adversitatea,
fireste, nu era numai de ordin literar. Diletanti, ai politicei, i Bonifaciu Florescu si Alexandru Macedonski se complac in jocul opozitionist, la care i patroneazI, cu osebire, Pantazi Ghica, dimpreun cu care si cu George Falcoianu, redacteaza in 1876, Stindardul, de pronuntate tendinte republicane. and incepe cu adevrat animozitatea
impotriva Junimei i Nouei Direclii e, poate, mai greu de specificat, irisa ea nu e strin de incidente personale,
fra s mai vorbim si de atrnosfera de general ostilitate, ce nu putea s nu-i influenteze. In toamna lui 1873, Bonifaciu Florescu linea la Iasi un curs de istorie universal critica, a carui lectie de deschidere, se tiprea In
Columna lui Traian, intampinat cu urmatoarea notita: In momentul de a pune revista sub pressa, primind lectiunea de deschidere a d-lui Bonifaciu Florescu, succesorul d-lui N. Ionescu la Facultatea de Litere din Iasi ne
grabim cu fericire a-i da loe chiar In numarul de fati 2). at a tinut acest curs nu stim cu certitudine. Mai
sigur este ca, la 15 Decemvrie 1874, Bonifaciu Florescu tinea la Facultatea de Litere din Bucuresti prima lectie
dintr'un Cura facultativ de Istoria moderna critica , autorizat la cererea sa, de consilml permanent, iar cl in
prima jumtate a aceluiasi an, 1874, se afla la Iasi. Atund redacteaza Etiam contra omites, pagini serse Inteun
moment in care literele singure ma mingaiau si indreptate in contra inamicilor justului i adevrului 3), cum
declara in calda inchinare cu care dedica bropra, d-rului Fatu din Iasi, ce-1 spruinise, o spune tot acolo, in incercarea intemeierii unei scoale de adulti si cu care a colaborat in Societatea invtturii poporului Roman din Iasi.
Pus in disponibilitate, nu se stie cu precizie alud, evenimentul inspira amicului sal]. Macedonski o poezie ocazionala,
careia nu i se pot tagadui anume calitti, oricat unele lamuriri din nota, precum prolixele detalii refentoare la farsa
Gablitz, toarna oarecare plumb inutil. Raportat la media humonstica, asa cum se cunoaste din Ghimpele i chiar

N. gorga], O satird a lui Eminescu, in Cuget clar, IV, 14, is Octombrie 1939. Se reproduce din brosuia
d-lui Augustin Z. Pop, Epistola... bucata satiric... plin de viatal si de coloare. Cf., deasemem, si N. Iorga,
Despre Bonijacitt Florescu, In Cuget clar, IV, zz, 7 Decembre 1939, unde se aminteste sal se fi reprodus
cu doul luni mai inainte versurile energice, dar nu si elegante, ale marelui poet prin care raspundea bizarului
profesor de limba francez .
Columna lui Tratan, IV, rz, Octobre 1873. Abia intors dela Paris, Bonifaciu Florescu, cum Insusi o apune,
un an mai tarziu, in Curs facultativ de Istoria modernd criticd, este examtnat de Hasdeu, caruia cam la vremea aceea,
impreuna cu Frderic Dam, ii traduce in frantuzeste Histoire de la tolirance religieuse en Roumanie. (Aparut in 1876,
prefata lui Hasdeu e datad.: 1873).
Bonifacm Florescu, Ettam contra omites, partea mntia, Bucuresti, 1875 (tipriti intai in Revista Contimporand, II, , Iulie 1874) cf. despre aceasta, aprecienle, amintite mai sus, ale lui Demetru G. lonnescu, din
Revista Junimei.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCtJ

240

la numeroasele piese de circumstant, antidinasdce cele mai multe, ale lui Macedonski insusi, poema aceasta a
destituirii lui Bonifaciu Florescu face figura onorabil1). Ea e datata, s retinem: 1875, Bucuresti, 13 Octomvrie.
In tot cursul anului 5875, dealtminteri, Bonifaciu Florescu desfasura o intinsl activitate ziaristica, cu atitudine
independent. Telegrap balli publica, incepind dela ir Ianuarie 1875, sub titlul generic In ore pierdute, insemnrile,
ca cari va alcatui brosura Ila suta de adevaruri, aparut in cutsul aceluiasi an, si in cate unul din aforisme sustinea

Telegraphul, V, 4075 Joi 30 Octombre 1875

Amicului rneu
BONIFACIU FLORESCU
(Asupra distituirei sale din postal de profesor la

cathedra de stand de la Unirersitatea din kifi.)

Tu n'ai fost capabil, dupa. Maiorescu;

Dar ca si fac versuri i eu, judecat

A fi incapabil sunt de Prodin" escu

Ce la Iasi (1) iar trece de om invatat

Falnic dar amice mergi pe a ta cale

Si te felicita de verdictul lui,
Care, ca i toate ciiplomele sale,

la Borta-Rece (1) bun de pus in cui I

Cand pe Panu (3) '1 tine de istoric mare
$i-1 pune alturi cu-al nostru
Cand stim ca pe Gablitz (4) drept poet il are,

Ce vrei noi s trecem in spiritul san_

Noi ce suntem stavili in piezisa-i cale
Nu aspiram insa, s'avem stima lui !
Duca"-se cu toate diplomele sale
Ce la Borta-Rece au ramas in cui !

De-ai fi fost din tagma lui cea carturara,

Chiar ca BotnaMscu (5) dac ai fi fost,
Clcind once lege c'o 'ndrasneala rara,
Ar fi fost in stare sal-ti mai dea un post
lusa ca Balcescu mergeai pe o cale,
Curn putea Balcescu ca sa-i placa lui ?
Lui ce-a luat la Gbissen (6) diplomele sale
$i la Borta-Rece le-a uitat in cui I
Nalta ins' amice vestejita-ti frunte,
Caci cu noi avea-vom un intreg popor I
Lasa Maiorestii ca s'A ne infrunte
Ingimfati de toata ignoranta lor
Mina dar in mina pe-a virtutei cale,
Rizind s desfidem semetia lui,
Repetind refrenul diplomelot sale
Ce /a Borta-Rece au ramas in cui I
1875, Bucuresti, 13 Octornbre.

Al. A. Maeedonski

s. Aici nu fac alusia decit la tagma carturarilor dela Iasi, cate compun noua directiune. 2. Circiumioara din
Tali unde obicinuia actualul ministru, pe cind era inca sitnplu muritor. 3. Pana, ilustrul istoric dela Convorbiri literarie.

4. Gablitz. Se stie di d. Maiorescu n'are iubire decit pentru scrierile si scriitorii strini. Dornnu 1-fajc1611 pentru
a dovedi aceasta, serse o poesi tara sir si inteles, subsemnind-o c-u numele strain de Gablitz. D. Maiorescu, carc
pe atunci redacta Convorbirile nu se uita decit la nume si vazindu-1 ea nu este romanesc publica acea poesi, tmductiune dup presupusul poet german Gablitz, dindu-i chiar laudele cele mai escentrice. Imediat dupa acea d.
Hajdu sa dete pe fata rizand de ignoranta d-lui Maiorescu, declaran' du-i ca nici un Gablitz, poet sau nepoiet,

nu esista in Germania, si artindu-i c acea poesi, pe care o lauda de atece e subsemnat cu numele strain
de Gablitz, este cea mai hidoasi schimonositura poetica din cite exista, compus inteadins spre a-1 pacilli si spre

a arara iubirea catre Nemti a d-/ui Maiorescu, care merge pina a lauda versurile cele mai nesabuite, destal
numai s fie o traductie din faimosul poet Gablitz, care a existat numai in veselul humor al d-lui Hajdeu. 5. Poet

ne inteles dela Convorbiri. 6. Se zice bi se sustine ca d. Maiorescu n'a luat la Berlin diplomele ce le are,
GhLren, mic orase] din Germania, intocrnai ca si Heidelberg.

www.dacoromanica.ro

ci la

SCItISOAREA

245

ca in timp ce printii nostri slavisau sau grecisau limba, iar noi mai toti o galicism: d. Maiorescu .o germaniseaza lar d. Massitn o massimioniseaza. Tot in Telegraphul publica dari de seama ale cursului din Istoria critica
moderna, cu lectii despre responsabilitatea ministerial sau traduce, glossand, discursul lui Etienne de la Botie
asupra Servitutii voluntarii. La Apirdtorul Legei din Iasi, trimite corespondente din Bucuresti. In cea dela 8 Iunie
(Apcircitorul Legei, r, 7, rz Iunie 1875) da mangaietoarea nuvel despre achitarea lui Macedonski de catre Curtea
Cu Jurati. In corespondenta din 23 Iunie (Apiritorul Legei, I, 13, 14 Tillie 1875), raspunde lui Cesar Bolliac care
i se pare ca ja lectiuni extraordinare de logica dela d. Maiorescu, pe tema cesarismului. In toamna anului 1875
se implineau Jo de ani dela rpirea Bucovinei i evenimentul prilejeste o contra serbare nationalist, atat la Iai, cu
participarea lui Dimitrie Petrino cat si la Bucuresti, unde Bonifaciu Florescu, dupa ce i se refuzl sala Ateneului,
i tine conferinta in Sala Circului, pe cate dintru intaiu o afla inchis. (Incidente asemnatoare si la Iasi).
*

Cu inceputul anului 1876 ostilitkile se intetesc 2). Sfarsitul lui Ianuarie aduce,la Senat, votul de blam impotriva lui
Maiorescu. Scriind in Rovidnul, cu putine zile inainte despre Legea de Instructiune publia a DA. min. Tit Maiorescu ,
sau, ducand ghidusia pana la extrema limita a jocului de cuvinte,
es. min. Tit Hasdeu prevestea iminenta

detnisie a ministrului3). In ziva vomlui de blam, Bonifaciu Florescu rezerva ces mai mare parte dinteo mediocra
dare de seam, tiprit tot in Romdnul, unui atac direct si masiv impotriva Junimei i ConPorbirilor kterare. Cum
lui, fara ndoiai, acestui text profesoral i clasificant, se datoreste Intiul gand al reactiunii, manifestata in Epistola deschia citre homunculul Bonifaciu,r, nu credem inutil a extrage fragmentul in cauza:
Mrturisesc c rare-ori citesc versuri noui, i causa acestei naturale antipatii este ca de cand au
murit Heliade i Bolintineanu, din ziva in care au incetat d'a scri Creteanu i Alesandrescu, am fost
inundati de un potop de versificatori, inainte-mergatori sau scokri ai nouei direeii, i cari toti ne ineacl
intr'un 'ocean de rime sakatece ca si nu zit pros/atice, dup cum d. Aksandri, intfun numar al Convorbirilor literare, califica vorba dulce rimata ca duce, rim pe care o puteti vedes insa notat cate-va
pagini mai departe, in acelasi numar al revistei scoalei dela Borta-rece, care incepe ca articolul d-lui Alesandri. Acest fapt, s'o spunem in treacat, probeaza c societatea dela Iasi este singura care nu se inchina inaintea geniului si autoritth unui poet de talia lui Alesandri, inaintea unui autor al atator frumoase
patriotice cantari.
Daca multimea poetasilor, cari implu toate straturile societatii noastre, n'ar gresi de cat prin rima,
1-am putea ierta; dar din nenorocire le lipseste absolut si focal poetic si ratiunea. Nu vezi pretutindeni
In versuri decat patimi reci si ne 'nflcrate, intusiasm cu sange rece, amoruri inghiaciate, imitatiuni
servile si nedibace, un ritm neartnonios s'ua cacofoni-meloch. lar cand poetul vrea sa facl spirit, crezi

ca vezi pe un elefant sarind ca funja. In constimtl, daca esceptam singura gloria poetic.a ce ne mai
nimane, adeca pe marek nostru Alesandri, care seamana ca un stejar ce inverzeste In veci prim-vara,
ori cad secoli ar fi trecut peste dansul, i, dupa acest mare nume, daca punem Inca la ul parte pe Zamfirescu si pe Cini Economu, a caror lauda nu mai este de facut, pe Al. Macedonski, care este acImirabile
nu numai prin cunosoptele noesii ce 1-au condus la Vcaresti, dar si prin frumoasele bucati indtulate
..Vappho, Cilugreni i mai ale; Odd 1 condeiul mea, dada' mai exceptam multe din poesfile d-lui Scurtescu,
unele frumoase poem imitate sau cluar originale ale doamnelor Matilda Kugler si Veronica Mide,

nu stiu dac este veunul din multii nostri poeti in care pod sa gsesti parra versuri bune de-a randul,
u singur strofa de care sa fii pe deplin multamit . (B. Florescu, Critica literard. Preludio, poesii de
B. A. VinesiO, c'u prefaci de d-1 Al. A. Macedonski) 4).
4) Rdpirea BucoPinei, confetinti tinute de Vassik Maniu i Bonifaciu Florescu, Bucuresti, 1875 (De fapt, prima.
conferintl nu s'a tinut, Vasile Maniu fiind bolnav).
2) Tipic pentru intreaga atmosfer a vrenui, ca i pentru media polemicelor politice, ni se pare unnatorul
fragment clinteo revist a anului 1875 din Telegraphul, VI, 1123, i Ianuarie 1876: ... Instructiunea a fost lovit in
1875 cu o furi nemai vazuta, de ditre vestitul ministru Maiorescu, atat de cunoscut publicului prin principiile
sale marchiavelice (sn), prin ura ce poarta in contra luminei in patria noastr.
.5coale desfiintate, profesori integri destituiti, incapacittile protegiate, principiul inarnovibtlittii profesorilor
universitari violat; acestea sunt glonile cu cari actualul ministru al instructiunei cunoscut autor dela Borla-rece,
va trece la nemurire pentru tot d'auna. Antic al despotismului i tiraniei, neimpacat vralmas al libertatii, d-1 Maiorescu ca si colegii salt nu putea si nu urasc i prin urmare si nu persecute instructiunea.
Tara, care deja a luat cont de toate actele sale antinationale, va ti, credem, sa-i plteasca la amp dup
cum merit D..
Romdnul, XX, 23 Ianuarie 1876.

4) Romdnul, XX, 30-31 Ianuarte 1876. Stilizat chiar de foiletonist, notita redactionala spunea cu insinuari
ipocnte di a rugat pe Bonifaciu Florescu si fad critica acestui volum i ca o
ceca ce se va putea zice bine despre
culegerea sa, nu va fi pnmit ca tmaia datorita unui germ, pe care numai timpul poate s.-1 consacre, ci ca constatarea unui bun inceput i ca un indemn de a face mai bine in vutor.
Din aceeasi vreme, in acelasi ton, pe aceleasi teme si facand impresia unei actiuni concertate, cf. Al. A. Macedonski, Cr,Iiia (Postule d-lni Candiano-Popestn) in Telegraphul, VI, 1145, 29 Ianuarie 1876.
i

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

242

ateva zile mai trziu, Romlnul, i dupa aceea intreaga pres din capitad, din provincie si de peste munti,
reproducea istoricul celei de a doua farse (La noi de P. A. Calescu), pe care Hasdeu o juca Convorbirilor1). 0
saptamina dup articolul lui Bonifaciu Florescu, Romdnul publica o interesant intfirnpinare a lui N. Scurtescu,
In care, intre altele, se poate ceti:
D. Bonifaciu Florescu a publicat, dupl indemnul d-voastra, un articol literar, in care m'am vazut
inregistrat inteu'l clasificare de poeti. As fi multimit mai mult d-lui critic dad m'ar fi omis.
Rposatii Sihleanu, Nicoleanu, Deprateanu au fost sau nu poeti? Criticul nu ne spune aceasta.
Ce temeiu pot pune pe sufragiul acelui ce nesocoteste titlu de poet lui Serbanescu, lui Grandea, lui
Eminescu i altora ?

Onor. d. Florescu ar cata s tie acestea:

r. E foarte greu a da diploma de celebritate contimporanilor.
z. Vanitatea alearga mai mult dup elogii, dup cum goliciunea produce mai mult scomot.
3. Ua critica judicioasa e mai de stimat de cat u critica de camaradena sau de predilectiune.
Atat aveam de zis, i aceasta nevrind s fiu indiferent cand vad cal laudele curg nemsurate prin
foiletoane 2).

Romdnul dela ti Februarie 1876 publica raspunsul ce Iacob Negruzzi dadea lui Hasdeu in chestiunea amintitei
farse; numerele dela 17, 58, 19 si 21 Februarie cuprindeau un interesant bilant politic-literar, pe luni, a anului
1875 iar la 22 Februarie, Bonifacm Florescu revenea in legatur cu intampinarea lui Scurtescu, inteun articol intitulat: Drepturile criticei, in care numele lui Eminescu e pus deadreptul in caud:

Nici chiar sub pedeapsa ingrozitoare de a fi contirivatorul d-lui Maiorescu, n'asi vr sa laud pe
nedrept p'un amic. Tocmai aceasta acusatmne de partialitate mi-o arund d. Scurtescu, care prin scrisoarea

sa ma condamn, strand monied d'a critica, mai ales pentru cele ce n'am scris
Daca sunt raposad, ei nu mai sunt in viata; aceasta i Pacal o stie; dar se vede ca d. Scurtescu
a ascultat la lectiurule de logica estraordinad ale d-lui Maiorescu. Am citat pe cei mari numai. Dar
n'am citat pe toti cei in vieata ? Dad asi fi adugat inca cinci sau sase nume, oare ar fi mai putin adeVrat ca" poesia lancezeste azi ? Apoi ce nutniri citead d. Scurtescu ? Citead oare d-sa pe d. Hasdau,
autorul Odei la Ciocoi, autorul Complotului Bubei, autorul lui Rarvan-Vodei? Citead oare pe d. Faun, care

tace de pica mult timp, pe d. Ion Lapdatu, de care vom vorbi intfun viitor articol, pe Bucovineanul
Petrino ? Marl de numele d-lui erbnescu, ce numiri ne di d. Scurtescu? Pe Grandea. Grandea a fost,
nu mai este si causa acestui rezultat pot a o spune d-lui Grandea ca amic, dar nu o public ca critic.
Pe Eminescu. Ah nu 1 Ramenez-moi anx galres, aded la d. Prodanescu.
... ca din momentul ce a imprimar ceva, autorul este pus inairitea judecatorilor sai, naturali, ca
el n'are dreptul d'a se plnge, ca legea criticului nu este d'a fi sever sau indulginte, ci numai d'a nu
ataca nici-ua-data onoarea autorului, dci toate celelalte, gradul de inteligent, simtimmtele, stilul, influinta
bum' sau rea a autorului, toate acestea sunt de cornpetinta criticului.t

Daca nu-ti place critica ce am facut, fa una mai buna, i voiu fi primul a te aplauda. 'mat pentru
mine, tot ce am scris este la dispozitia d-tale, dojeneste-ma curo iti place, nu voiu zice nimic, dar fad
personalitti, te rog, dci a ne pune pe acest ratan', ar fi cuged bine a aduce literaturii cel mai
trist servitiu, impiedicand libertatea critich 3).

La 25 Martie 1876 apare indiul numr al ziarului politic literar, comercial si stiintific, Stindardul, avand
de director pe Pantazi Ghica i redactori pe: A. A. Macedonski, Bonifaciu Florescu si George Flkoianu 4). Paralel
cu problemele politice, sociale si de invtmnt, ziarul acorda un egal interes celor literate, unde struinta lui
Bonifacm Florescu se facea simtit. Vorbind de poetul ardelean loan Lapedatu, criticul nu uita sa se refere la
Romdnul, XX, 5 Februarie 1876: Hasdeu, Al do/lea rmd,ras (dedicat d-lui V. Alecsandri).
Romdnul, XX, 6 Februarie 1876.
Romdnul, XX, zz Februane 2876.La 21 Martie 1876, Romdnul publica scrisoarea lui D. Petrino, prin care
acesta sustme ca n'a fost mciodata membru al o Junimei din Iasi, c'a asistat ca invitat la doul adunn hebdoma-

dare, doar pentru a se convinge. ... Cele ce le-am vazut In snul Junimei din respect catre public, nu
le pot spune insinua bardul Bucovinei i succesorul lui Eminescu la chrectia Bibliotecii. Despre desarcinarea
din slujba de bibhotecar, comunicata telegrafie de Carp, noul Ministre al Instructiei, cf. Romdnul din 22-23 Martie
1876 Si, supralicitnd, primul numr al Strndardului.

Articolul program spunea intre altele: Astzi cand lumina, cand adevarul s'a stabilit asupra formei de
guvem cea mai practica i cea mai avantagioad. pentru natiune, avem ferma convictiune, d republica nu mai
este pentru toate popoarele decat o cestiune de tunp si de oportunitate, etc.

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA

14 3

recentul incident din Romdnul : oDacsi imi permite amicul meu D. Scurtescu spunea el voiu landa azi pe un
amic, dar sarcina mi-e lesne. Ion Lapedatu nu este un necunoscut pentru publicul toman, etc. 7). In acelasi numar
cantecelul comic Nae Sacatureanu 2), al junimistului loan lanov, aducea n scena pe un ministro catargist ce se
lauda cu ispravi de-acestea:
Liceuri i alte scoale
Tara* am gsit cu cale
Ca s fie mai dorite
Trebue bine rrite.

Editorialul numarului urmtor, intitulat Spiritul mercantil, debuta cu intrebarea: o Ce este tinerimea ? la care
dintru inceput, raspundea: o Vedem de o parte coconasii din juna dreapta cei din Bucuresti, scoala dula Mabille
cei din Iasi, scoala lui Schoppenhauer (sic). De acest element nici nu vorbim, fiindc1-1 &ira nu tnlr ci garbovit 3
Progratnul politic al Stimlardului, pe care-1 infatisa o scrisoare a lui N. Blaramberg 6) sau decadenta invatamrnului
sub Tell si Maiorescu 5) alternau cu insinuantele notite de recomandatie, insotind tiparirea a doul poesioare
de P. Georgescu, caruia Ii doria ca
stilul i catand a da inspiratiunii sale o form corectl s'A castige
succesele la care da dreptul munca 6). In curand Bonifaciu Florescu incepe o serie de articole inchinate problemelor de stil i calitatilor lui, si o alta despre o individualitatea in literatura . (Intre timp, Macedonsky se retrage
din redactie iar ministerul Florescu e inlocuit cu cel de tranzitie al lui Manolachi Costachi Epureanu). Dar iati,
din intaia serie de articole, doual extrase, ale caror reflexe se pot urmari in cele dou texte eminesc-iene, e)-f)
de mai sus si raspunznd intru totul imagmei aceluia, cruia Eminescu i se adresa cu stihurile: tu ea mintea ta
cdlfoasd Thri ca stil greoitt, bombastic :

SI ml iertati insl, seria B. F., a ml departa in aparenta.' dela subiect pentru a lua la refec pe

unul din asa zisii autori.

Un autor trebue sI alba autoritate, dar pentru a aves autoritate nu trebue s. aid enormitati din
acele care te fac si rizi prin naivitatea lor.
Am citit i eu o carte asupra Poesiei romane, care are patrioticul zel de a proba el nu exista' in
Romania t'id un adevarat poet si ca trebue sI aruncam in foc chiar versurik iubitului nostru Aiecsandri.
Aceasti carte atat de severa bietilor poeti este de un domn Minorescu ? nu; Maiorescu 1 da Maiorescu (cel care vrea ca oamenii s'a se cristaliseze, nu cel care dorea progresul tarii sale). lata irisa in acea
carte extraordinard ce este de mirat: iat straniul i neauzitul (toate epitetele D-nei de Sevign n'ar fi
suficiente), iata marele adevr adeverit de un om cu autoritate : cartea incepe prin a declara el poesia
serva a exprima frumosul ?
In adevr ?
Dar pictura I serva ea oare a exprima uratul ?
Dar frumosul nu s'ar putea vari si in proza ?
Dar architectura ?
Dar natura?
lata pe bietul autor inamic a tot ce trece peste capul lui, inamic al lui Rafael, al lui Jean-Jacques
Rousseau, al lui Michel-Ange.
Si apoi frumosul moral acel care te face spre exemplu a ajuta pe sarac, a muri pentru patrie, sau
a nu profita de imbatarea momentan a unes femei pentru a o face nenorociti pentru tot-d'auna este
absolut necunoscut acestui biet autor.
Se vede ca nu-i place nici frumosul l'ateo femee, de vreme ce frumosul nu exista de cat In poesie.
Cu voia insl autoritatei extraordinard a acestui colosal critic vom sustine timid, ca frica si Cu Mima
palpitan& el once arta are de tinta realizarea frumosului de catre om prin mijloace rnateriale i straine
de el insusi, conform regulelor recunoscute adevarate 2).

In cel de al doilea, apar acele sugestii despre o desen i culoare , ce se intalnesc, reluate, la Eminescu.
Bouillet insusi poste el e sugerat de prezenta lui Gauthier:
Pictura are dota' clemente: desenul i coloarea. Desenul este ordinea, coloarea nu ser.' de cit
a introduce in compunere viata adica miscarea.
Stindardul, I, 9, Duminica 4 Aprilie 1876.
Aparo/oral Legei, II, 17, 18 Martie 1876, cf. notita bibliografica despre iminenta aparitie, a lui Nae Sdaturearzu
de I. Ianov, care a fost cetit la Jurnmea dar respins dela Convorbiri, societate de admiratiune mutuall .
Stindardul, I, ro, Joi 8 Aprilie 1876. Tot acolo, la Varietdii. Mici spectacole, articol de aparare, pentru cafenelele-

,iinkinde : Ins repertoriul d-rei Fanelly, o buna artista, nu avea nimic trivial, rumie revoltator... .
ibid., I, xx, Vineri 9 Aprilie 1876.
ibid., I, xi, Duminica ti Aprilie 1876.
ibid., I, 16, Joi 15 Aprilie 1876.
bid., I, 31, Miercuri 5 Mai 1876.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

244

Ciad o statue ne pare plini de gratie este ci pose& in cel mai inalt grad ordinea In micare a cirei
floare este gratia. Tot aqa pentru arta de a scri i pentru celelalte.
.

... Sunt tablouri in care se gseste i desen i coloare, dar un desen nesigur, o coloare nedibace;
dar desenul i coloarea nu sunt bine combinate pentru un efect dat: once msgilitur nu este desen,
once stropeali nu este coloare, orice pinzi tviliti nu este un tablou...
Si adiogim c violarea regulilor primordiale ale artelor este o nou cauzi a diferentei stilului:
Gauthier, in literaturk nu cauta decit coloarea; desenul pentru dinsul este nirnic...
In studiile urmtoare vom aplica cele ce am zis la stilul in literaturi1).
ateva siptiznani mai trziu, Stindardul 2) public scrisoarea prin care Bonifaciu Florescu vestete CA, obosit
de cele doui luni de campanie politick pe Linea cele 5 ore de lectiuni in fiecare zi, se retrage din redactie.
,Cu numiirul urmitor, dealtminteri, nu mai figureaz printre redactori. Raporturile cu Eminescu, de buni seami
ci nu sfiresc aici. Ele nu mai intereseazi j'as, cazul in spet. Iubitorul de compleari va trebui si consulte totui,
intre altele 8), cele doui broTari ale lui Bonifaciu Florescu, Ud sutd de adevdruri, 1875

i Ritmuri ,ri rime, 2892. Din

aceasta din urm retinem aceste dou note ale ortodoxului dasca de versificatie, despre care vorbea N. /orga.
Intia gloseaz traducerea sa din Auguste Barbier:
Ca rime e avuti [bogatil greutate cu :citase, fiiindci au consuna de sprijin, fir'a fi doul substantive sau doul adjective; e o cucerire: rege cu drege, fiind foarte avute [bogate], %ea silui intelesul.
Celelalte pot trece, afari de rdmine cu miine, caci nu exista' in ramlne, i ce urmeazI pe f in mime. .4 fi
putut ca Eminescu i Vlahutk acqti despretuitori ai ritmului i ai rimei, s scriu mfne in loe de mfine,
i. s gisesc pentru a despretui limba romineasci, prilejul ca" ama se zice In curare sau cutare colt al
Moldovei. Dar prefer s-mi mirturisesc greeala.
Ces de a doua gloseaz traducerea unui poem din Victor Hugo, ficuti in versuri neximate, numai pentru
a da proba el rima nu-i decit al doilea element al armoniei poeziei rominqti, perfectiunea ritmului fiind ces
dintAiu...

Cu toate ci in traducen, se poate prin versuri nerimate, obtine o mai credincioasi tilmcire, nu
cred c in opere onginale e bine de a lepida runa. Poetul cat si fie un artist, care si poati invinge
once greutati; departe de a voi si lepidim rima, osndesc pe Eminescu, pe Vlahuti i coala dela
lai c 'ngiduesc simple asonante ca lui cu nu'i. Cer ca rima s aibi repetati chiar consuna de sprijin.
tot acolo unnitoarele strofe, in care (dimpreuni cu mentiunea ce se poste ceti la capitolul Glossei) ne place
si vedem un inceput de gratiere, din partes severului censor:
Amoral este boal fierbinte
Ce rnistuqte p'al su bolnav,
Ce timp consuma, i duh
i-ajungi la urmi curat gingav.

Capritul este zeul plicerii;

In veci el este surizitor;

O lege numai, legea

Impune oricrui adorator.

Ronsard iubit-a, i Vcirescu,
Iubi 'in Teos Anacreon;
Lisarl plnstil lui Ertunescu,
Instrunind lira pe vesel ton.

2) ibid., I, 32, Joi 6 Mai 1876.

2) iba., I, 51, Joi 31 Iume 1876.
8) Intre altele
pentru justa cunontere a omului, in cele bune ca m in cele bizare, se pot consulta, cu
surpriza intemeiati de care vorbea N. lorga, manualele lui didactice de limbi francezi; sanguinele originale, ce
adaogi traducerii sanguinelor lui Catulle Mendes ; Studii iterare, vol. I, 1893, (in deosebi strivezifle aluzii dinteun
studiu dela 1888 despre frumos, gratios, sublim in care la aprarea poeziei sociale a lui Macedonsky, impotriva
desndijduirei budiste sau schopenhauriste, ai cirei protagon4n, pesimitii termina' adesea prin paralizie cerebrali); notele istorice insotind cele doui volume, traduse de el, din Gheorghe Bibescu, Domnia lui Bibescu,
2893-2894 etc. O, nu mai putin, periodicele. Pe lingi cele amintite, deasemeni: Nuvelistul, 1877, Literatorul,
Duminica 2890, etc.

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA II

245

Si pe Casandre, si pe Elene,
Pe alte muse Ronsard critg,
Din a lui minte, suflnd a lene
Aceste nume vntul svnti 1).
*

Spuneam c desi tinta a tuturor sarcasmelor, ba chiar victimg prin unii din membni ei, scosi din posturi sau
pusi sub acunare, dirnpreung cu intreg cabinetul Catargi Junimea nu vi-a pierdut buna dispozitie i inclinatia
spre glum. Dovadg banchetul din toamna aceluiasi an unul din cele mai vesele i despre care arnintirile
lui Iacob Negruzzi dau bogate informatii. Aniversrile Junimei se sgrbgtoreau intre zo Octomvriezo Noemvrie
ale fiecgrui an. Invitatia anului acestuia, pentru 24 Octomvrie spunea in versurile lui Iacob Negruzzi:
Devi paraponisiti

Si din buget isgoniti

Junimistii numerosi
Se adung tot voiosi

Pentru a r3-a oarl

La a lor aniversarg.
Vin amice asa dar
S ne treac' acest pahar

Eari pofta ti-o trimit

Tot eu
C el obisnuit.

Dar daca stihunle acestea nu sunt cu mult mai presus de cele ale Ghimpeltd, cnticelului Noma direcliune, in
care Iacob Negruzzi punea in versuri cronica evenimentelor Junimei din ultirnul timp, nu i se poate taggdui un
real graunte de sare :
Errunescule poete
Umblai in cabriolete 2)

Luni intregi din sat in sat

Scolile de inspectat
Ca 'nalt revizor scolar
Stai in gazdg.' la primar
Si cu primritele
Iti incurcai itele.
Acum cu ce te-ai ales
Cu un criminal proces
Ce la rgcoare va pune
Noua ta Directiune

Instinctele fripturiste ale unora dintre junimisti erau astfel demascate:

lar Verussi, Caragiani

Nici le ninge nici le ploug,

Cu noi sunt directie noul
Iar cu Chitu i Ureche
Sunt directia oca veche

Maiorescu se bucura de atentia a doug cuplete. Intgiul tima loe de invocare si de pretext:
Maiorescu blgstemat

Cine dracul te-a 'ndemnat

Inteo zi nefastg noug
SI scomesti flireclia nota?
Vai, acest cuvnt pocit
Pe noi toti ne-a papgdit.
Bonifaciu Florescu, Ritmuri fi rime, 1892, pag. 107: Capritul (datat: 1892 CilimAnesti).
2) Despre un anume scris tremurat, efect al trepidatiei cabrioletei sau altui miiloc de locomotiune, s'a
atras atentia la anume capitole anterioare.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

246

iar ultimul, un fel dc al IX-lea cant, recapituleaz intreaga carien a a lui Maiorescu i tanguie:

Dar pe bietul Maioresc

Din toti mai mult il jalesc:
Eri Inca in minister
Multor ordini Cavaler
Stand la sfat Cu irnpirati,
La senatori, deputati
Poruncind: copii avanti
Taiati leafa lui Vizanti

De sughiti cu amirire
Dupa yechea fericire

and casuta ta din Iasi

Pentru mariri n'o lasasi
Si noptile in Centrali
Pc ascuns dadai naval,
In loc sa tc pregatesti
Ca acum de Vciresti
Spune Schopenhaurianc
Ce-s maririle umane ?
Vai noua-ti directiune

Aduna pe noi furtunc

Dar si tie in sfirsit
Pc nas acum ti-a esit 1 9

g) In acelasi spirit si din aceeasi vreme sunt i urmatoarele crampeie dc poezic satirica, din manuscrisele
lu Eminescu, dar desprc cari nu s'ar putea spune nici de vor fi fost duse la bun sfirsit, nici dad. se vor fi
bucurat de onorurilc lecturii publicc. Ele figureazi in 2262, 102 v.+111 si tin, prin vecinitate Cu altc textc si
prin caractere grafice, dc toamna lui 1876. (Acelasi scris, aceeasi cerneali, in anume fragmente din Srigaii). Cu
toate cA prins, dupi moartea mamci sale, in volbura veroniana a
iubirii, a hirtuelilor procesului intentat dc Petrino i, mai ales,
in febra creatiei
toamna 1876 fiind, cum s'a vazut 2), o
-0-05 -ro
perioadi de intens activitate lirici Eminescu a parucipat,
4
sau a incercat si participe la bucuriile i manifestarile epigrai
matice 3) ale celei de a 13-a aniversin a Junimei.
`--"
Cu scrisul inflorat, Cu care ingina uneori, sprc trecere de
'
timp, inspiratia, in pagini invecinate si co aceleasi caractere, a
".
.4. ,
insemnat in chip de titlu: Revista contensporand (pag. 103) si tot
die .
QV)
acolo co creionul, in chip de memento, poate de model dc
strof1 ampla (numai ca 'n alt ritm), Intaile patru versuri din
-t
Stelula lui Alecsandri, ayand marcat cesura versurilor. E, prc
cat se pare, un exercinu ad-hoc. Pe paginile z-513 Sc aula
incercati de cateva ori monograma presupunnd cal nu e
altceva lui Maiorescu, din cc in cc mai frumos stilizati. Ar fi o monogrami stenografici in timp cc, alturi
de altele, dare: Tim sau T. L. M.
Monograrnele, se stie, erau una din plicerile caligrafice ale lui Eminescu, ca i iscaliturile, in anume epoci.
Evident, treceri de vreme, dc atelier.
-

140,

..

,t

./I.

ri4

') Iacob Negruzzi, Amintiri din Junimea, [1939], pag. 252-231.

Cf. vol. I, pag. 435.
Cf. Em. C. Grigoras, Emineseu i Junimea in Cuveintul, IX, 2979, Vineri It August 1933, care vedes
nedrept oatacuri i o probe de nemultumire in aceste ncvinovate rtii colective.

www.dacoromanica.ro

pc

SCRISOAREA n

247

g) 2262, 102V.

Copie de pe natura'
Dedicad: d-lui T. M.
! cu lira-mi te serbez
Coroana nemurirei, pe frunte ti-o aez

Pe tine, ast'Azi geniu

Pornind cu tine 'n lume, te duc pe la icoane

2262, III
Epigrama
Dedicat cu profund respect d-lui T. M.

O tu geniu prea ilustru din vesdta companie

Admirrei mutuale, a 'ndrugrei de cuvinte
Convorbirile vestite, o revisa: agiamie
a eit fr de minte
2262, 102V.

Tu revist agiamie, convorbiri mult ludate,

O tu moar de palavre, ce lucrezi atAt de harnic
Contra oamenilor vrednici al tau glas este zadarnic;
Sumutnd a tale javre tu la capt n'o vei scoate

i pleav'a ta stiint., visul tau e o nlucI

Rtceti pe prtii veche vrAnd s scoti din rtcire
Dar menit i este capul: tontii sunt meniti din fire
Flori s'A poarte la ureche, arlatani de nas si-i duc [].
VAnt

b) Urechiada. Capitolul V. A. Ureche este unul din cele mai bogate in poezia satiric5, de atelier, a lui Eminescu (pentru a nu mai vorbi de proza ziaristic) i s'ar fi cuvenit, poate, rezervat in intregime acelei sectiuni din
Postume , in care va figura i capitolul Petrino.
Cum ins anume elemente politice, ce se pot urmri, ici 1i colo, (beiul dela Samos, Pantazi Ghica, El Berlicoco C. A. Rosetti etc.) se vor mntlni reluate i in fragmentele satirice, grupate la Scrisoarea a III-a, i cum

2261, III.
d.c.;

2. Ludtorilor > Admiratiei> Admirlrei mutuale, a betiei de cuvinte > A.m., a 'ncurcrei
3. C.v., orevist vecunc jun.

2262, 102 V. - 6. Rtc4i prin p.v. etc.

www.dacoromanica.ro

248

M. EMINESCU

n'ar putea lipsi din ciclul motivelor satirice iesenc, (cf. scoala renumitului VAU-VAU in Epistola deschis
cdtre bomunculul Bonifaciur), am socotit util sa anticipim, tiprind aici, acest inceput de epopee eroi-comic, dc care
ele

abia descins in Bucuresti, ii amintea, in int.lia cronica dramatica dela Timpul1), poetul.

b) 2280, 20-23

Te-am pus, iubit muz, cu mine s petreci

La oce de vin negru In fundul Bortii-reci
'n fata [ta] vezut-am cercnd s cnt din flaut
Dar vai lipsevte-eroul i trebue sd-1 caut...
(indesc la Stefan Vod, la Mircea cel Ba"trin
De-mi crevte al meu suflet vi-mi arde al meu [sin]

1) cf. Perpessicius, l'ataja croan.," dramaticd ,ri Mala polemicd la Timpul in Revista Fundalillor Regale, V11,9,7
Septemvtie 1940.
Jirafa 1-6 barata
2. La hal[be]* > La OCC etc.;
6. Si-mi creste al meu suflet si-tni arde al meu, . ,
ulterior.

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA II

249

La ce a vremei pleav s'o vantur, citind bobii

s-1 aez pe Stefan i eu la gura sobii
V'o cateva cuvinte ce-au scris btranul Nestor
Ajung mai mult la limba a vremilor acestor...
S." doarm'. 'n colb de cronid, ad bine sunt pstrati
In santa limb vcche acei viteji brbati.

10

Presentul nu e mare... ? Nu-mi d ce oiu s cer

Au beiul cel de Samos nu e un giuvaer
Sau frate-su, ce poart pe spatele-i un deal
Nu-i vrednic ca s.-1 cante un mm national
Si-ataltea] genii mandre i stalpi de cafenele
N'avem in vremea noastr destui fedori de lele?

15

Dar nu muz iubit, tu cauti un obraz

Cum* unic* e podoaba a vremilor de azi
In el se reuneste ca inteun monogram
Eroicele fapte ce eu le autam
Cci cine oare 'n lume mai poate sta. preche
Cu-a geniilor geniu, cu Popovici Ureche

20

Pe toti ii las, muz, li svarle at colo

25

Pe Mircea i Vintil, pe El Berlicoco

Nu pierd mlcar o vorb, cuvintul nu mi-1 pun
Cu cioara cea parlit ca fundul de ceaun
Ce minte['n] or ce ziu, sezand pe Telegraf 1)
Acetia [i]nainte-ti o, Popovici, sunt praf.

30

nici [in] minte-mi vine, ca vorba s mi-o stric

Spunand cum s'aranjeaz6 brbosul Firfiric

deft cu amintirea-mi o caut 'o culeg

Erou mai bun ca tine eu nu pot s-mi aleg...
Deci repede tigara in foc i la birou
Tu Popovici Ureche andi al meu erou.

85

Nscut fecior de pop, once-ai zice 'mprotiv

Menit erai la litri*, pomene i
Menit pgreai ca viata tu s ti-o duci la stran
Cu Doamne milueste s cauti a ta hran
Cand soarta ce de lume ades isi bate joc
Si din gunoiu ridic adesea un sbarciog.

10

7. Dar vai lini yin> La ce trecutul mandru sal> La ce t. nostru sal> La ce a vretnei etc.;
8. SI-1>
13. P.n.e.m.?, n'a
ro. Ajung m.m. 1. fala a vremilor accstor...; Strofa 7-12 baratd ulterior;
17. Si-attitia o attia i stfilpi d.c. --;
Strofa
14. Au bend de la Samos etc.;
vem barbati col;
sa-1;

29. Ce minte ori ce min[uta]*> C. mintelni or ce ziu5 etc.;

13-18 barata' ulterior ;
35. Deci iute 'n foc tigara i raita*>Deci re33. Ori cat gndesc i caut> ()deft eu amintirea-mi etc.;

pede etc.
1) alias 1. C. Fundescu, directorul Telegraphului din Bucuresti,; cf. Moldoveni fi Munteni in Curieral de laid
literare, I, ed. Scurtu, pag. 388.
dela at Oct. 1877 upad M. Eminescu, Scrseri politice

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

250

Fortuna-ti este mama, sau mama-ti fu Fortuna

Oricum eu a intoarce-o, revine tot la una
Fortuna [] anddtatea ni-o spune artare

45

De ulit, uoar. femee de vinzare

De nu tineau boierli cate-o nicocher,
Au Popovici vr o dat. Ureche mai ea.?

Nicocher [] femee unui popoiu srac

Boierului hatrul ades fcea pe plac
Fiinda prea miloas era* l'ale lui rugi
Drept plat si pe tine te-a ridicat din slugi
astfel cu al mamei Fortune ban emis*
Fcut-ai de poman i calea la Paris.

50

.5i dac vre o dat ornat cu decoratii

Pe cari 'n Bolg'rime le svrle [top argatii] *
Atuncea tu blazonul tu nu cumva s1-1 faci:

55

O tafl cu coliv, fisdc sau [cu] colad

FI-ti un blazon ca lumea, i vrednic de un rig
In camp focos i negru, un grec* inteo verig.

60

Cu-aceste arta-vei c: neamul Urechiat

Ii are cinstea toat din scartlit de pat

C'a tale studii [toate] i nazuri de cocon
odat boerul btran in pantalon
de cumva Fortuna nu-1 linea de ciocan
Nu stiu cum dinteo slugl esei un sarlatan.

65

II. Fragmentul de versiune autonom , de mai jos, figureazi in 2254, 90 i, prin anume
detalii, a ciror identificare rimne s fie precizat, s'ar putea situa cu aproximatie in 1877, poate inainte de Iunie,
cif' publici in Curierul de laid scurtul i severul necrolog despre I. C. Maxim, in care se putea ceti: Cu greu
ne-am putea hotri st pzirn zicAtoarea latin De mortuis nil, nisi bene. Intentiile sale vor fi fost de sigur bune
patriotice, desi nu putem sustinea acelasi lucen despre scrierile sale 1). Cum ceilalti tovarisi ai versului sunt in
viati: Sion, Ureche, Hasdeu, s'ar putea deduce ci si Maxim era. 0 ipotez. Versul Nu-I afeze'im pe cel de 'ntdiu
('tejan) l'a cuptorului gurd face aluzie la poemul lui D. Petrino, La gura sobei aprut la Iasi in 1876. Autorul poemuA carom barbali fi-vor minirtri currind e tot Petrino, care practica cu asiduirilor spre laudele unor cucoane
tate dedicatifle fie masculine, fie feminine: Rau/ tipirit la Cerniuti, in 1875 e dedicat lui Alecsandri; Adio Burovinei, compus dup trecerea in tail' e dedicat contesei E*** P*** 2); Tunca, d-nei C.R.B.3) iar Legenda nurului,
tipriti in 1877 e dedicat d-nei Elena Mirzescu. Dar mai ales pledeaz1 pentru cronologia de Iasi incercarea,
oprit din timp, de a versifica in distihuri elegiace. Ea pare si fie inrudit, ca atmosfer, ca acea Prescurtare din
Odiseia, despre care va fi vorba mai departe, la datares intiei versiuni autonome A. Si cm pros/i de jaral zilniea
56. de fapt, lapsas: Pe cari 'n Bolgrime le svirle decoratii;
49. Fiindel> Nicocheri femee a popelui srac;
6o. e I.c. focos ca prul, un g.* etc.; 61. Atuncea arita-vei
57. Atuncea.ta emblema ta nu cumva s'o faci:;
66. Noi nu vedeam din slugi cum ese-un sarlatan.
65. Si dad.> Si de curnva etc.;
etc.;
M. Eminescu, Scrieri politice ti literare, ed. Scurtu, I, pag. 329.
Convorbiri Literare, IX, 8, i Noemvrie 1875.(Adio Burovinei se bucur de o mare circulatie, ca tot ce iese
de altminteri din pana lui Petrino. Gbimpele (XVI, 46) din 9 Noemvrie 1875 o reproduce din Apcfrtorul Legei,

(1a, I, 43, 2 Noemvrie 1875).

ibid.

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA II

251

pdne cd,rtig cred el se referg mai curnd la activitatea sa ziaristic dela Curierul de Iai, cleat la aceea dela Timpul, cum se opineaz1 1).
Dacil de mull am pus poezia de o parte reprezint o realitate
i totul plecleaz5
atunci cat s ne raportm
la acele perioade cnd nu tipre9te nimic in Convorbiri. i sunt cateva: din Februar s875I Sept. 1876 9.i dup
aceea dela i Ianuarie 5877-1 Mart 5878, cAnd 19i reja colaborarea.

2211, 90

10

15

20

Tu ma 'ntrebi de ce 'n calarnari mucezeste a mea pan

Pe cadentate msuri nu mai ins* cugetari ?
Nici nu stil, ca de mult am pus poesia de o parte
Si cu prostii de jurnal zilnica pane ckstig ?
Ce vrei? Lumea-i asa... Nu poate fara pedeapsa
Omul s'aiba mai multi crieri ca semenii lui
Cuget cat de-adanc si cat de curat de vei scrie
Totusi alalturi avand turma celor juganiti
Fiecare din ei pretinde pe tine-a te 'ntrece
Sau daca nu cel putin, crede ca.4 totusi egal.
Nu m'am deprins s'admir de cu vreme sublimele scrieri
Ale lui George Sion, Maxim, Ureche, Hasdeu
S'am lasat s doarma 'n colbul sfintitelor cronici
Pe strlucitul Stefan si pe viteazul Mihaiu
Nu-1 asezaiu p cel de 'ntaiu l'a cuptorului gura
Nici pe Mihaiu nu facuiu s se rimeze cu raiu
Nici n'am flcut poemuri spre laudele unor cucoane
A carra barbati fi-vor ministri curand
Si de aceea sunt astzi horopsit de puternica ceata
Celor ce pin poezii cauta sfintul budget.
III. Versiuni a u tono m e.

A. Aceast intiie versiune, nefinit (poate: netranscris complet), dar

inchegat a Scrisorii a II-a, se afra in ms. 2256, 56 v.-54 v.+51 v.-51. inteun caiet registru, de Ia9i, cu hrtie

vinepe, intru catva ruinat, cu coperta gurit de cari. Scris cu cemeal violeta, peste care s'au adaos aplicatii,
cu cerneal neagr, de Bucure9ti sau cu creionul, iar dela versul mz-128 numai Cu creionul i avnd intercalate,
mai exact lipite, de chiar Eminescu 2), intre hiele 54 3i 51 v., dou fituici cu date demografice (ce s'au numerotat
de Academie: 52 si 53) utile articolelor etnologice din Timpui aceast versiune, prin chiar implicatia aceasta
de atribute, intrig i ingreuiazA oarecum, cronologia.
In leg'Ituri cu datarea acestei versiuni, d-I D. R. Mazilu sustine
Varianta aceasta este scris incepnd
din losul fieclrei pagini verso, deoarece manuscrisul a fost intors. La fel a scris poetul 9i pe alte pagini, Intre care
pe f. 46 b, deci mai recent, unde se afl autoironii privitoare la activitatea sa. Din aceasta se Intelege ea' data ei
M. Eminescu, Poezii ,ri Variante, ed. D. R. Mazilu, pag. 268: Accast aluzie [dedicajia feminind],
turata' de cea din vers. 3-4, c. de mult este ziarist, dateaz varianta mult, dupi toamna anului 1877 cand
poetul a fost numit redactor la ztarul Timpul, ins nu mai trziu de 29 Aprilie 7879, cnd a murit Petri= .
Cu observatia Ins cA Petrino rposase cu exact un an inainte 9i a fragmentul acesta nu poste fi desprtit,
cronologIce9te, de versiunea urmtoare, autonom, A.
22U, 90. 1. Tu m 'ntrebi de ce pana zace> T.m.'n.d. ce 'n callmri etc.;
z. Cum pe 9tiute msuri
8. Nimeni a 9ti nu va vr, tie ce ti [se* cuvine*]> Totu9i etc.;
nu mai 1559ir cugefiri?;
15. Nu-1 a.p.C. de
'ntaiu la gura> N.-1.a.p.c.d.'n. l'a e.g. etc.
M. Eminescu, Poezii fi variante, ed. D. R. Mazilu, pag. 269: o introduse gre9it intre foile cu versurile variantei zice d-1 D. R. Mazilu. Cu specificarea c gre9a1a nu vine din legtura Academiei, foile, ceeace se vede
!impede, fiind lipite 9i nu legate, in acest caiet, altminteri, tehnice9te vorbind, unitar.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

25a

Sc poate socoti din vremea cand era ziarist in Bucuresti. Pe foaia mai veche, 16 a, poetul a scris adresa din Bucuresti a spalatoresei sale1).
Este adevarat, cum insine am arltat, mai sus, c manuscrisul acesta, provenind din Iasi (spre deosebire de
alte, atatea, caiete cumparate la Bucuresti), poarta in paginile ce cuprind versiunea in speta, anume implicatii de Buinainte de
curesti. Aceasta Irma nu ajunge. lar problema Iaior sau Bucurestilor e sinonitn cu problema
sfarsitul lui Octomvrie 1877, cand cu aproximatie praseste lalul, sau dupa ? D-1 D. R. Mazilu situeaza versiunea
aceasta la Bucuresti i temeiurile d-sale sunt doua: o adresa a splatoresei din Bucuresti i acele o autoironii privitoare la activitatea sa. Adresa sparatoresei sale este, cu adevarat, bucurestean Maria Petre, spalatoreasa, strada
Berzei No. a [subhniatd fi dedessot:] Pod de Pamint Sf. Constantin. Pe aceeasi fil, liste de rufarie i costul spalatului. Totul scris cu creionul negru. Este oare acelasi creion negru, cu care continua asta versiune a Scrisorii a
II-a dela versul zo2-128? Atunci, de buni seamI, versiunea, in spet fragmentul acesta scris cu creion, ar fi de
Bucuresti. Dar, cum insusi d-1 D. R. Mazilu noteaz, adresa e scris cu mult trial departe, pe fila 16 a. i in caletele miscellanee, cum In definitiv e i acesta, nici chiar vecinatatea cea mai intima, si zicem aceeasi fila, nu decide
asupra timpului.

Cel de al doilea argument se referl la o pagin de autoironii. Ele sunt intr'adevar de o important capital pentru datarea versiunii A, insa pentru alte ratiuni decat aceea presumati de d-1 D. R. Mazilu, care, daca vom
fi inteles bine, dateazal ca de Bucuresti versiunea ca i autoironiile, pentruca ar fi serse pe filele intoarse ale
caietului: Din aceasta se vede el data ei se poate socoti din vremea cand era ziarist in Bucuresti serie d-sa
alt legatura nu vedem. Afara, dac inssi o autoironiile n'ar inlesni o atare concluzie.
Chestiunea e ins cu mult mai important:4 si o putem desbate la lumina. Intaiu: pagina 46 v. cu autoironii,
desi scrisa cu creionul, continu ca timp, sa nu se uite ca manuscrisul e rastumat fila anterioara 47 v., cu
ironii ce privesc pe Titu Maiorescu si pe Carp, fill scris eu aceeasi grafie dar cu o frumoas cemeali
cA aceast cerneal violeta, ca i grafia, sunt aceleasi din filele anterioare: yo v.-48 v. unde se afla importantul
text Prescurtare din Odisseia j c exact aceeasi cerneall j grafie se intalnesc si in versiunea A, cel putin dela versul
85 inainte pana la 102 inclusiv, de unde incepe creionul, versiunea ocupand cum s'a vIzut, ff. 56 v.-5z, adica doui
file mai incoace de finitul caietului rastumat, ce numara 58 file. Afa dar, pentru datarea acestei versiuni, infra fn
joc toate aceste texte, ce-am enumerat, din/re ff. Id v.-46 v.
SA vedem acum ce lumina aduc si ce deductii de ordin cronologic favorizeaza aceste texte.
Prescurtare din Odisseia, a card reproducere integral se rezerva o Postumelor , i anume sectiei de parodii i texte
de humor, destul de bogat la Eminescu, a fost semnalata din timp de G. Bogdan-Duica, care o situeaza, cronologiceste dupa." 10/22 Martie 1877, cnd Titu Maiorescu fusese dat in judecata deodata cu fostii sai colegi-ministri
conservatori 2). Cteva versuri din Prescurtare din Odisseia3), ce vom transciie, ar putea aduce un inceput de
precizare. Ele sunt, ca intregul fragrnent de parodie, de dupi caderea dela putere a guvernului Lascar Catargiu.
Istoricul dArli in judecata.' a cabinetului conservator se poste urmar' i in ananunte in Titu Maiorescu, Discursuri
parlamentare, II, 1897, pag. 1-47 i Insemndri zilnice, I, 1937, pag. 256-275. S retinern totusi c inceputa din
Inlie 1876, actiunea de dare in judecat atinge punctul culminant in sedinta dela zo Martie 2877, clad G. Missail 4) depune pe biroul Camerei ntile trei volume ale raportului (al patrulea in ziva de 15 Martie), dar cal de a doua si
cbiar actiunea intr in perioada ei de taragineali i lincezire: membrii comisiei de iudecatal i insusi raportorul
i dau pe rand demisia. Acuzatia e retras, in chip public, in sedinta Camerei dele 26 Ianuarie 1878.
ibid.

Gh. Bogdan-Duica, Burdb ,ri Eminescu in Buletinul Mihai Eminescu, III, 9, 1932.

Cf. Ciru Economu, Defectinnea lui Titu in Alegdtorul liber, I, 5z, Miercuri ii Iunie 1875 (reprodus si in
Apdratorul Legei dela z5 Iunie). Spicuim, se intelege, cu tidu de simpl curiozitate. C articolul acesta nu era

necunoscut lui Etninescu, se poate lesne bnui. Dar &A nu era numaidecat necesar, ca sa-i sugereze analogii
homerice, e iarasi dela sine inteles. Maiorescu se declarase impotriva arestului preventiv la ziaristi, inainte de a fi
fost condamnati de Curtea cu jun. La Tustitie era Alecu Lahovari-Calipso. o Alecu nu putea s se consoale de
defectiunea lui Titu ), seria, cu remini'scente din Fnelon, C. E. si adauga :
oNu seaman oare cu Ulise, acel cap al Directiunei Noui, om dibaciu i cunoscut prin sofismele sale, cel
mai inteligent din armata Convorbirilor, si care rataceste de atti ani prin toste regiunde literaturei, clutind,
far s o gaseasca, o Penelopa fidela sub forma de succes I Astazi el scap din bratele zeitei Calipso, cum altadat
a scapat de trogloditii din Iasi si de Circeele din Bucuresti. Scaparea este starea endemica la dansul, astfel 'Meat
presidentul consiliului se intreaba dacal a pus la instruqiune un ministru sau un gaz.
Despre inimicitia, de veche dati, a lui Misail, cf. o Directia Noul (1872) in Titu Maiorescu, Critice I,
1915, pg 209: D. Misail, par nobile fratrum, 1-a secundat indatil pe calea jumalistic (e vorba de acuzatia de
cosmopolitism adusa de G. Barit, la 1869, in Societatea Academica din Bucuresti), aphcandu-ne cu acea ocazie
toat eleganta stilulut d sale D.

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA n

55

2256,50 y.

Spune-ne, muzi divini, de mult iscusitul birbat, cum

Lung ritIci, dupl ce au eizut cetatea lui Lascar,
Multe orase de oameni vizu i datini deprins-au
suprri in mima lui prea multe avut-au
Chibsuind* [cum]

s-si

mantue sufletul i caracuda

Dar caracuda el n'o mantui cu toati silinta

Singuri ea-si gisise peirea prin fr de lege
CAd ca nebunii traise asemeni mandrie* de belferi

Incit Zeii, ei, le-au luat a bugetului zin*

De-aste vesteste-ne asemeni putin a Cronidului flici I

Numai pre el doritul de liniste, va all retina'

Misail Kyklopul cel crunt din neamul lui Nuhm
Petera cea boltit din Vaciresti pregitindu-i
In rotitoarea plinire de vremi trei ani se trecurl
Totusi el de mania Kyklopului pace nu are
II urmresc pe-Odisseu, pe omul de-o seami co zeii
Dac*' ar put sA '1 prind, s '1 puni in civica gar& n
Ba 'n rsboiu 1-ar min' a si se bat cu Ba5ibuzucii...2)

Pe Samsonachi '1 tiarl intim in urm pe Mihail*

Ironiile privitoare la sine, la Maiorescu, Carp si Pogor, si care ar fi putut cuprinde si pe alti eroi, par s fie
un soiu de Album Amman% al membrilor Junimii, redactat pentru uzul intern al societitii i menit, poate, uneia,
din atat de glumetele aniversri a), cum vizurim ca. se obicinuia si cum, mai ales, fu aceea din 2876. Transcriem
intliu cele doul file de biografii:

2256,47 v. 46 v.
47 V. Escelenta Sa D. Titus Livius de Maiorescu, Ministru Secretar de Stat la departamentul Cultelor
instructiei publice, Ministru a) plenipotentiar al Maiestatii regelui Romaniei pe MO Curtea Maiestatii
Sale Imperatorului Germaniei si Regelui Prussiei, Comandor o Marelui Cordon al Stelei Romaniei
in spe b), Cavaleriu al Ordinului Benemerenti classa I de facto, Dr. in filosofie i magistru al attelor
liberale, Dr. utriusque juris, Membru al Academiei Romfine, Rector magnificus al Universitatii de Iasi,
membru al Societtii geografice din Paris c), prezident d) al ilustrei Societti Junimea 0 e) al multor
altor ilustre si invatate Societati membru, membru al Societitii filosofice din Berolin, Redactore en chef
al jurnalului Timpul, Director al institutului pentru innalte invtturi al Regelui Moldav Vasile Lupu,
sef al partidului conservator din Romania, Directorf ) al rispinditul[ui] organ european Convorbiri
Literare, professor universitar de merqfi7ici, estetici, logica, moralA, psicologie 5i istoria filosofiei, profesor

de altfel soiu de istorii la scoala central de fete, etc., etc., etc. .

47 v. Escelenta Sa Domnul Domn Petra Petra Carp, Conte de, pe, la O. in Tibinesti pe Tibina*,
plasa Fundurilor, tinutul Vasluiului, Mare Ekctorg) al Comitatului Vasluiului si al Iasilor h) Senator .

i) Cf. T. Maiorescu, Ins.z., I, 276, not recapitulativi, sub 5 Iulie 1877: Necazuri cu garda orsineascl, la
care vor sA mi vare radicalii, desi nu snt incl cettean al Bucurestilor .
3) Cf. Alegdtorul hber, II, 249, Miercuri 4 Febr. 1876: In fine d. Maiorescu vine la minister cu misiunea
espres de a distruge instructiunea public. El, ca un ba,ri-buzuc apilpisit, se aruncl asupra faculttilor, asupra catedrelor, chiar asupra scoalelor stesti, loveste in profesori i invtitori flta
erutare: non Atila, el amerinti cu peirea insusi instructiunea public 1.
3) M. Eminescu, Serien i politico ,ri literare, I, ed. Scurtu, 1905, pag. XXII: scris pe semne, impreun cu
altele despre unii membri ai Junimei, pentru petrecerea intimi a cercului. i adauga: Dupi seria si cuprins,
notita s'ar data prin ami 2876-1877.
a) Agen[t] > Ministro; b) ordinea e aceasta. Dud : i Marelui Cordon e adaor un minut dupe:, fi intercalat, poate
Ere0t, in loc de : Comandor al Stelei Romaniei i [al] Marelui Cordon in spe;
c) din Iasi; d) membru
g) deasupra
i prezident; e) ef al partidului > si al m. etc.; J) redactor al spir*[itualului]*> Director etc.;
ulterior, at creion legitim D.G.;
) deasupra, ulterior ca creion : Partiae* Or in.

www.dacoromanica.ro

M EMINESCU

254

46 v. D. Michalis Eminescu, vecinic doctorand in multe stiinti nefolositoare, criminalist in senzul

prost al cuvntului i in conflict cu judecatorul de instructie, fost bibliotecar cand a si pradat biblioteca, fost revizor la scoalele de... fete, fost redactor en chef al foii vitelor de pripas si al altor jurnale
necitite co/aborator .

Pogor fost judecator in apel al batranului P... R...

Care sunt preciziunile, ce se pot culege din aceste file? Retinem pentru Maiorescu: calitatea de redactor en chef
al jurnalului Timpul, ceca ce ne duce in 1877 2) iar pentru Eminescu: fose redactor en chef al foii vitelor de pripas
fi al altor jurnale necitite colabora/o,., ceca ce inseamn, pe numele lor adevrat: Curierul de Iafi i Convorbiri literare,
(cf. sugestiile anterioare). Nicio vorbl l'usa despre Timpul. Asa dar toate aceste file se pot cronologiza in Iai 1877.
O singura indoiala, ce va trebui sa fie limpezit,
fost redactor en chef al foil etc.. Post, dupa ce paraseste Curierul i Iasii sau fost, pentruca la un moment dat
dat demisia sau, cel putin, a avut intentia ? Singura cunoasterea amanuntit a activitdi dela Curiend de Ia,ri ar putea decide.

Spuneam c versiunea A. apartine cel putin dela v. 85 pin la toa inclusiv, aceluiasi timp cu Prescurtare
biografiile glumete. In adevr: inceputul versiunii (z-85), desi scris cu aceeasi cerneali violeta, foloseste o grafie
mai caligrafica i mai marunt. Aplicatiile cu creion negra si cerneala neagra, de Bucuresti se vor specifica, la
locul respectiv, in subsol. Deia v. 85ro2 inclusiv, grafia e mai dilatat i, scrutand Cu atentie, cerneala violeta
e putin splcit, la fel cu aceea din textele ce urmeaz. O expertiz chimica ar confirma, banuim, aceast. impresie.

De retinut v. 5 subsol: Dac-ai fi la noi in /ara' *, ai ved c'ai fost copil 5i v. 23 subsol: Cid in /ara mea
pentru sugestiile posibile, referitoare la amicul caruia se va ti gindit intiu s-i adreseze Scrisoarea.
Cateva din pasaghle versiunii A. au fost incercate, urxele mai de mult, altele mai de curnd In ms-ul 2268,
20-21 v. + 23 + 26. Aceste crmpeie le anexam in subsol, versiunii A. Ele sunt c-u osebire pretioase si unele
din ele anticipeaz finalul epistolei.

A. 22 f f V.-14V. f ji V.- f I
De ce pana mucezeste in cerneal m. intrebi
De ce nu mai scriu la versuri, i imi vcl numai de trebi ?
De ce scrierile veche nu pilesc si nu le tesel
Sltretele dactiluri s le pun s sar. vesel ?
Dac tu sorbeai veninul care eu aici 1-am supt
Mi-ai da drept s'al intelege, de ce pana mea am rupt.
Abi soarele VIzusem, i 'mplntar a lor ghiare
In gndiri ce le crescusem ani intregi cu desmierdare
*i in limb psreasd ii vedeai pin foi, prin Pruncul
lo

15

Cum se misc, cum zimbeste ori ce tont, ori ce homuncul

cu mintea sa caltoas si cu stilul su bombastic

El cerc s'arate mie ce-i frumos si ce e plastic
Intinzand pe-a mele versuri groasa mintii sale labI
Mi-arta cum se cuvine s rimez-un om de treab
i s nu uit cum c rime si in capul su bt-s-or
Cumc are-un drept O. fac muta grav de professor

De aici ft: colo, pe fila urnuitoare (0 v.) cu creion.

Titu Maiorescu, Ins. z., I, pag. 276 (aceeasi nota recapitulativ din 1877): Dela sfarsitul Ianuarie pina
la ultima Aprilie (3 luni), am redactat Timpul ; mai toste articolele de fond ale mele din acest interval... M'am
retras din causa invaziunii Rusilor. .
A. 4. Si dactilii de-odini[oari] >
data s mi-i pun s salte vesel ?;
5. Dac-ai fi la noi in
tara*, ai vede c'ai fost copil;
7-8. barate ca creion, fa o revizie mal tdrzie (de Bucnresti?).
In dreptsd tersurilor

marginal, en cerneala neagrcl, de Bucurelti :

solie

Cu apostolii cei vrednici [3 ruante indesc.] apostasie

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA II

255

Dar asa-i masina ;Aril_ bucAtari

vezi politici
GAsesti sculptori frl mAnA, orbii pictori, ursii critici

20

25

30

35

Ba inc pretind cu topi, ca sA fiu politicos

SA nu dau cumv cu parul, sl le mAngAiu capul gros
S m, mir de al lor geni[u] .si s-i laud si [A] nu zic
Cumc muzica e proast, dac'un surd ajunge muzic
CAci la noi, de-ai fi ori cine, totusi ori si care griv
Vrea a-ti fi de nu mai mare, cel putin de opotrivia
CAci in vremea noastrA tontul, fr minte, fArA carte
Fie care 0)61"
negustor de coji desarte,
Fie cine, cArui mintea e o stearg neagr tablA
InAltat pe-o teorie, pe-un cuvAnt ca pe o rablA.
Se desirA 'n vorbe late si atuncea te atine
Ale mintii sale mlastini un isvor pustiu devine
De ciudatA buiguire din acest isvor mefitic
Ese criticele sale, cAnd homunculus e critic
Si in loc sA." mai invete, s asculte de indemnul
Cumc cel ce zugrveste, a deprins intAi desemnul
BAietani, ce nu stiu incA ca

steargA singuri nasul

SA arate vor ararea, ce suind ajungi Parnasul

cuteazI s'l mA 'nvete ce e riml, ce e metru
FAcAnd lectii de moral& si de stil lui sfAntul Petru

Cum s'asazI lac pe pArizI s m'A 'nvete vor pe mine,

40

CAnd nu vAd le-i bun desemnul, de-i coloarea pusA bine.

45

De as gAndi la ei v'o dat tot deuna[-as] scrie recte

ScuturAnd din large mAnici toate rimele corecte
Dar nici voiu s'urmez v'odat al gAndirii lor tipic
SA scriu vrute i nevrute sugAnd degetul cel mic
SA fac flori mestesugite cum pe pAnzA coi bibiluri
S'ameteascl lumea toatA sAlt.'retele-mi dactiluri.

50

and cu greu gAsesc o formA, care poate s'A m 'ncap

Ei pretind sA scriu ca dAnsii v'o istorie pe ap,
Acea lacrinil*[a] simtire[i], care doarme 'n a mea arfa
In ci'nfri de cafenele s'o desfac ca pe o marfA
In jurnale rAspAndite, ca 'nteo scAndur s toc
s'A fiu ca i Cozmit pehlivan de iarmaroc.

az. S51 m mir ca i de genii, 5i

laud si [s5.1 nu zic;
13. Cci in Vara mea > Cci la noi etc.;
24.
Cere > Vrea a fi de nu mm. etc.;
29. Se deOra 'n vorbe goale s.a.t.a.;
30. aci canalul mintri sale un i.p.d.;
3i. de fapt : De ciudat buiguire etc. [e anticipate" finja a doua sau intention : De-[o] ?, la Bote: De-o inexact];
34. Curnci c.c.z., a 'nftat i.d.; 35. B.,c.n..i. singurei
32. Ese c.s., cad h.e.c.;
stearga nasul [indreptarea
dela etaj, ulterioard, ca creionul ca care continua, poate la Bucurefti, dela o. %or fnainte];
36. Vor a sti cararea
'ngusta, de pe care-ajungi Parnasul.
45-46. barate ulterior ca creionul ;
veo data' > v'odat;
49. SA prefac acea simfire, c.d.'n.a.m.a >.
Acea lacrimi* etc. [la Baez: [S prefac] acea (simtire) lumink care doarme 'n a mea arfl. Intdiu, cum se vede
,ri in tranrcrierea Baez : al prefac e fters. Singurd mentinerea lui ar fi putut satisface substituirea : simtire-lumna.
Al doilea : cuvntul nu poate fi cetit in niciun caT: lumina

scl fie, mai curcInd; lamura*?

ulterior, creion];

risipind-o ca pe-o marf.> I.c.d.c. s'o prefac ca p.o.m. [desfac

'ntr'o scindurl s toc > In jurnale[le] 14ite* ca etc.;

www.dacoromanica.ro

5o. In cnta'n de cafenele

51.

In jurnale necitite ca

256

M. EMINESCU

Dar tu imi vei rispunde a e bine ca sa vreu

Prin frurnoasa stihuire si ajung ceva i eu
55

60

65

SA-mi atrag bunavointa somitatilor din tara

S'A-mi dedic a mele versuri la cucoane bunaoar
Si cu tot crieru-mi triare, sa incerc a fi cuminte
Dar s'aici m'A apucara, dragul meu, pe dinainte
Caci si noi avem aicea cate-un soiu burtos de bard
Ce incearca prin poeme sa devie cumulard
Inchinand a sale scrieri la boieri si la cucoane
cantat pin cafenele, face sgomot prin saloane

El se pune 'n pozitura, ca o haita ragusita

Striga tare-ale lui versuri, da o taita nadusita
Prin Parnas la Ipokrene, pe Musset, pe aldi prada
Si cu versuri rau traduse tu Ii vezi facand parada
Sub feresd in veci inchise noaptea imbl caraul
Recitind in amintire al poemurilor sul
Carrusile la posturi pentru scunzi* fiind inguste

70

75

80

85

A 'ncercat sa le ajunga sub protectie de fuste

Dedicand canturi la dame, a aror barbad curand
gand
Sa ajung. 'n ministeriu ziva noaptea
De nu voiu pentru favoare pentru glorie s'A cant ?
Oare glorie m'asteapta azi 'n veacu 'n care sunt?
Mar[i]* sunt aistaizi [doar] acele, Atora ei se fac robi
Gloria e 'nchipuirea, ce o mie de neghiobi
numind mare pe-un pitic
Despre ei pot s'A vi-o faca
Ce-o basica e de spuma inteun secol de nimic.

Poate amorul? Dar aicea e-un instinct pe dos si van

E simdrea ce si canii o petrec data 'n an
Intr'o tara unde una are doi i trei amand
gretos sa porti cu altii deodat' acelas lant
Si sa simti in al tau suflet ca de voie te-ai adaos
L'acel cor ce'n opereta e condus de Menelaos
Toata ziva fara lucru, fr ganduri cata lenes

52. Si s fiu precumu-s dnii, franghieriu de iarmaroc> S.s.f.p.-s.d. calpuzan d.i.;

53. D.t.i.v.r. a e bine
56. SI-mi dedic a mele versuri ca i altii bunaoar[la cucoane cerneald neagrd, ulterior, cca 1880];
ca sl scriu.
57. Si pe kingI> i cu tot etc.; 65. Incert dacd sublinierea vizeazcl pe Musset; 68. Recitind in amintire al poemei
[poemurilor, ulterior, cerneald neagrif la Bote: scremerilor pentru poemurilor];
sale sul
69. Cldrusile
la posturi el, stiind c sunt inguste, > C.I. posturi pentru scunzi* etc. [modsficarea, ulterior, cerneald neagrd];

71. Si dedic' a sale danturi la femei, a citor soti; 72. El spereaz, di ministril, or s fie in curInd> S ajungl 'n
rninisteriu ziva, noaptea au in gnd > S.a.'n.m.z.n. au de gnd; Versul 7y dela eta) e reconstituit, arbitrar, de no,. In
realitate, situalia e aceasta : 75. El numesc frumos > Ei numesc mare > Mare sunt azi acele, aro= ei se fac robi;
Precian, se vede, un ver: nefinit. &tez: [Ei numesc favor] Mare sunt azi acele etc. inexact fi ritmic necorect. 8z. Gretos, subliniat ulterior, creion, poate pentru a-1 M'ocie; ;
DuPd v. 6'4 arma un vers, imediat "ter; dar rare face tranzitia la cele ce urmeazd, reina! la 87: Aici, care-i mai frumoas, e nIscut'a fi heter.

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA 11

2.57

visri atoare tu o vezi visAnd sub gene'si

ad aici once femee e o lume, e o scoal
Unde 'nveti numai durere, injosire i spoial
'n aceste acadernii de stiinte pozitive
Tot mai des se perndeazA toate tinerile grive
Si din tnr in mai t'Arar tu Ii vezi primiti in clas
PAn and din toat scoala un schelet au mai rmas
Dragul meu, In veacul nostru, este cel mai greu pericol
Ca s ai cumva iluzii... Esti pierdut i esti ridicol

90

2268,20-2)
85-94. Toail ziva fx lucru, ara' ginduri cata: lenes
Si visiri ofditoare tu le vezi suind* sub gene 'si (o)
De aceea ori [ce] femee, e o lume... e [o] scoali
Unde 'nveti numai durere, injosire, i boeali*
Si 'n aceste academii de stiinte pozitive (b)
Tot mai des se perindeazi toate tinerele grive

Cid din Unir in mai tanr tu ii [vezi] primiti In das

Pina' cind din toati scoala un schelet a mai rimas (c)

Dragul meu In asa [vreme], este [cel] mai greu perico! (d)
Ca si ai cumvA iluzii, esti pierdut
i esti ridicol.
Si v. ucizAtoare> S.v. atoare etc.;
Si 'n aceast' academie
doar o umbfri] > P.c.d.t.s. un s. etc.;
grav> greu.

2268,26
Inrudite ca ,gdndurile, de aici, ii poate, in deosebi ca V. 93-94, aceste !troje schitate.

Ca s scrii* ceva in lume (e)

Totusi trebue si crezi ( f)
Eu sa cred ? In ce-as mai crede
Ce-am av-ut i n'am pierdut
Cred in soarte* si* cred* inca" (g)
Ca suntem un pumn de lut
CA 'ntimplarea fr' de mili

Ne arunci pe pitnint

Curuca tot ce-i sfint i mare (h)

Este-o umbri !'un cuvint (I)

Ci de am cumva iluzii (j)

Trebue gitul* si le rutrip (k)
SI nu vicl cum mni streine
R isipesc ce am mai scump (/)

Cum cu ris ara: de mili

Isi Implint' ale ler ghiare (m)
In gindiri ce le crescusem
Ani intregi in desmierdare

(e)(f) relinut, ca ,ri restul strofelor, su creion rofu, marginal;

(g) C.I.s. cirui*

ulterior nepromovat ;

(h)(i) Cred c nu-i nimica mare

Ca nimic nu este sfint

Cred ea' daca ai iluzii> Si de crezi cumva ['n] iluzii > CA de ai cumva iluzii;
(m)
(/) R. ce-avem mai scump;
lor mine*.
rumpi > T.trupul*.s.l.rumpi;

www.dacoromanica.ro

(k) Trebue capul

si. le

M. EMINESCU

258

Cate-odat mi-o inchipuiu pe femeea ce-a don i

95

Ea in cartea cea deschis peste umr mi-ar privi

Urmrind astfel cu ochii cartea sufletului meu
As siniti-o indrku-mi dar nimic n'as zice eu
Dar a sti c m pricepe, ar simti c'o inteleg
Din srmana noastr viat am dur roman intreg
In zdar cu. . . in stoluri tineret m impresuri
lumii mele goluri vrei s impli cu eresuri
Ce-mi mica odat viata azi imi pare ironie
Ce spun veacuri grmdite azi o zi imi spune mie
Cci ndej di de strlucire sunt ca florile cele sterpe

I no

105

Ochii cei mai dulci din lume ne trimit priviri de serpe

95-94. Pe temd inrudttel, aceste sttburi amorfe, schilate Cu creionul, din epoca Iafilor, oca 1876:

2 2 9,7 42)

De crezi Inca* in ceva starpe5te acea credinta

CIci lurnea te va ride

De ai Inca iluzii tu singur le 'nvenin
Precum acela care iube5te pre o fatal,

Mai iute o ucide, deck s'o lase pradl

Ca haitele straine pe ea s'o necinsteasca (a)
Ucide de cu vreme gi risuri si ndejde
Caci ele nu 'nseinneaza decit o slabiciune (b)
A sufletului nostru.
(a) Ca lumea* > C. haitele etc.; (b) de fapt C.e. nu se 'mneaza (sic) decat etc. dar poate cd leclinnea e incertd.
22 68, 2

95-500. Cate odat mi inchipui

Pe femeea ce-a5 doni
Cum* in cartea cea deschisA (n)

Peste umar mi-ar privi

Urmrind astfel cu ochii
Cartea sufletului meu (o)
A5 sunti-o [M]claritu-mi
Dar nimic n'a5 zice [eul(p)

Atunci raiul s'ar deschide

Pentru mine pe pmnt
ne-am spune asa de multe (q)
Far' a zice un cuvant.

As sirnti cl ml pricepe (r)

as 5ti c'o inteleg
Din sarmana noastr viata
Am dura roman intreg (s)
Cand citesc ea dela spate;
Al gandiru mele pas
A1 privi-o cu estas
Am vorbi ama de multe; strofa 3 baratd In cele din ttrmel

(r)(s) i s simt cl ml 'ntelege

s 5tie c'o 'nteleg

vald a noastre viete
Compunand roman intreg

pagini mai sus, in pring redactie strofitli

www.dacoromanica.ro

dupd ateea, In alexandrini ttrmali de alte doud

SCRISOAREA II

259

Unde-i vremea auritA, cnd imblam pin academii

Fauziam bkrnii dascAli cArpocind la haina vremii
Cum a clipelor cadavre ei din crti steteau s'adune
i 'n [a] lucrurilor petici cutau intelepciune
Cu murmurele lor blAnde un isvor de horum-harum

1 to

Qtigand cu osteneaa nervus rerum gerendarum

Cu evlavie i sevas se 'nvirtea al minpi scripet
Legnnd cand vr'o planet cand pe craii din Egipet
crdmpeit, scbitate tot In vederea acestei scrisori, dintre care unele n'au intrat In textul definitiv

e (f. 20) Visuri, valuri, stoluri stoluri

Tineret ce ma. 'npresuri (t)
$'ale vieii mele goluri
Tar le impli cu eresuri

Am vazut ndejdi in lume

sunt [ca
doruri sterpe (u)
51 c ochti cei mai mindn
Mi-au trimis priviri de serpe (y)
(t) Ma incungiur > Tinereta. etc.; (u) sau : Ce* sunt etc.;
(v) Nu* sunt ochii [cei] de serpe. [vers problemattc]

2 (f. 23) In zadar cu... in stoluri tineret m impresuri A

S'ale lumii mele goluri cerci sa impli cu eresuri
Tot ce misca viata altor pentru mine-i ironie (x)
Dintr'o zi citesc atita cat citesc ei hoe mie (y)
Am fazut nadejdi frumoase sunt ca flori frumoase sterpe (z)
Cumca ochii cei mai mindri ne trimit priviri de serpe

Poate cumca-a mele versuri pline sunt de rautate

Q nu merg la soarle si prefer singuratate
Dar ce vrei, am fost s'acolo, mat uitaiu in patru part, (a)
Nu vedeai de cit minciun*, joc de car' ti i joc de carp
Admirar-am pe tus patru regit cartilor de joc (b)
Cu-a lor dame si co fantii cu ochi mari it plitu de foc
Si simtit-am pe sub mese pasul doamnelor galante,
Once dam' atunci doreste ca sa lada ling' un fante
Inlemnisem si eu acolo, nu stiam* nici incotro
Intre riga cel de pica si 'ntre dama de cara
Si prin zinghet[ul] de pinten, prm usor fosnet de rochii (c)
Ei sucesc tigri a lene, lark ele fac Cu ocho
Versurile dintre AA barate ca creion rofu dupd ce au treces; in 2256; restul paginei, retinut cu cola& marginald,
de creion ro u. Fragmentul dela mijloc ammte5te ftnalul din Cahn I si II (cf. vol. I., pag. 401 sqq.).
(x) voastr > altor;
(y) Ziva de azi imi spune> Si 'ntr'o zi c. a. etc.> Dintr'o zi etc.;
(z) A.v.n.f.
ca soldatii stau la post;
(b) craii> regii;
ca si flon f.s.;
(a)
(c) Prin. [indesc.] > Si prin
zomet > Si prin zinghenitul de> S.p. zinghet[ul] etc.

A.

Dela v. so.' pdnd la sfdrfitul acestei versiuni, creion, poate, de Bucurefti.

t04. C.s.v.g. in volum> C.s.v.g. azi etc.; to5. de sigur ce/el: florIle tau flor'le; to6. 0.c.m.d.d.l. iti trimit etc.;
to8. dascli ; !ix. Cum> Cu murmurele lor blinde ca isvorul horum > C.m.1.6. un isvor, etc.; r x3. C.e.s.s.
114. Leganind planeti, moluste, limbi i craii din Egipet> L.p.m. zei si craii d.E.;
se 'nghilea* a.m.s.;
513-114. in/die Horrid marginald, (amintind nurse versuri din Glossa). in cold pagtnei, tot crema, sub forma :
Caci i azi pe-acelas scripet

Ce a fost i azi exista

Preoti*
fie lumea* budaista.*

fie regii din Egtpet

17.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

260

Astronomul sgandreste lungul negurii repaos

din ea ca din cutie, scoate lumile din chaos

115

Atund lumea 'n aptin se 'nvartea ca o morisa

strigai ca Galilei cu enfaz: tot se misa.
Ametit de limbi i vremuri, de planeti, de colbul scolii
Confundam pe bietii dascli, cu-acei regi mncati de molii

120

privind painjinisul pe tavan si pe pilastri

Auzeam de craiul Ramses si gAndeam la ochi albastri
'n acea ametitur, in acel frumos amestec
Vd plutind un craiu, un soare ori alt animal domestic
Apoi valuri verzi de grAie, undoierea unei inisti
simtimntul dulcii linisti
evlavia
Fac s-mi cad capul lenes, s m'astern pe horit

125

Iar cind sun clopotelul stiu c Ramses a murit

In legitura cu pasagiile anticipate, ce n'au apucat a fi sr1li7ate in corpul acestei versiuni nefinite
aceste versuri (tot in 2268, 20-23) pe tema finalului, atar de caracteristice atmosferei de epoca:

11

Dumnezeu si mi fereasci
Daca* ura lor, mi pierde lauda lor imi face groaz

As pur si cred [pe urmi]* c'am azut asa de jos (d)

Si le plac lor...
Imediat sub versul (d) rehne un final cu

: ea ei o load, firi a duce versul la capar; apoi ceva mai jos :

Suferii atara 'n lume.., asta nu... te rog pirinte

pentruci fin*lul acesta al Scrisorii a II-a a constituir un leit-motiv al stilului de viati, profe,sionall si
publici la Eminescu, reproducem doui crimpeie de ziar : ntiul, usor identificabil, efect al unei polernici cu
Iulie 1877 si
Curieral Balastan i al unei Intampinini a lui Otto Max, ce va fi aprut in Curierul de layi, cam dupi
pe care-I reproducem din ms-ul 2264, 202: . . . Incolo se intelege, ci ne pas foarte putin de opinia, de care
foaia noastri buni-rea cum este, se bucurai in cercurile semitice sau de opinia cu care aceleasi cercuri binevoiesc
a-1 onora pe redactorul ei 1 A-1 onora, repetim, cid In momentul in care ne-am ved audati de o sama de oameni,
chiar respectabili fie ca persoane private, as crede c'am incetat de a fi atat de indiratnici precum suntem i c'am
fi ficut vr-o concesie in seria sau prin graiu.
Al doilea crampeiu, peste doi ani, in nmpul (IV, 68) de Duminici 25 Martie 2879:
Organul radical ne dojeneste, a de ce atacam partidul siu si pe d. Sturdza, incercandu-ne si aducem desbi-

nare hure fratii rosii, si declara ci are o opuue cat se poste de rea in= cat ne pnveste. Opima rea ce o are
Rominul despre noi o pretuim tot mata cat si opima bun, ce o avem din partea oamenilor cu minte i de
treabi. li multumim din road Mima de onoarea ce ne face, si sperrn c nici dad nu-si va schimba aceasti opinie,
ceca ce pentru noi ar fi cauza unei man mhniri.
Versiurule acestea se afla- in ms-ul miscelLaneu, 2260, in care multe file au fost legate, de catre Academie, gresit, deprtate unele de altele. Scrise pe file de caiet, neliniat, creme, aidoma cu filele ms-ului de Buc-uresti 2282, in case a copiat, cum se stie, toste Scrisorlle, versiunile acestea reprezinti, in realitate, doui straturi
ale aceleiasi versiuni, pe cari le desparte o foarte miei, imperceptibili, distand de tunp. Consecvent sistemului san
de lucre dupa." ce a redactat india versiune, Eminescu a inceput si modifice si cand aplicatfile au ajuns si schitr5I16. Introduce un minut mai tdrzia, inghesuite futre re2nduri.
Izo. Confundam
de numiri*, de colbul s. > A.d.l.s.v., de vorbiri,
119. Ametit [aici ciar ame[itj
In. Peste cap imi dedeam ochii si pnyind printre
pe bietii dascali [aid dascah] > C.p.b. dascali etc., [etcd dascili];
Iza. Ascult[am] > Auzeam etc.;
124. V.p.u.c., u.s.
pilastri > .p. painjuusul dintre > $.p.p. pe tavan etc.;

ori vr'un animal etc.

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA II

261

teze o alti formi a transcris versiunea, astfel schimbat, pe hiele albe, din stnga, ce sunt de fapt contra-paginile
sau verso-urile filelor precedente. In chipul acesta, i ficAnd legturile necesare, avem:

13'. 2260, 167-172+256+53

Bs. 2260, 150 v.-I-167 v.-172 v.
2261, 61 v.
2261, 85

In transcrierea noastr, luim de baza stratul cel mai recent, B2., la care subordonim pe ce! dintiu 132. pe care-1
asezilm in subsol.

Tot aici figureazi un crimpeiu din 2261,61 v. si un stih si un sfert in 226i, 85.
Judecati dupi toate elementele exterioare, tehnice, hartie i scris, versiunea aceasta poate fi datati: Bucuresti
cca 1880. Pentru motive, pe cari nu le comunica', Botez dateszi aceste versiuni pe vremea e-Lid Eminescu era
revizor scolar, intre anii 1875, Tulle si 1876, Iunie. De-1 vor fi condus la aceasta anume vecintti, se stie ciL intr'un
ms. miscellaneu vecinatitile nu decid. S fi fost indemnat la aceasta de versul 7 din B2-: Zece ani decrind prinsesem
sd inca In luptd dreaptd i s fi socotit acesti ani dela debutul lui din 86,i866? Putin probabil, pentruci
acest vers, sters, destul de apsat, nu figureaz, la locul respectiv, al aparatului su critic. Tar versul, cum s'a vizut

In primele tinduri ale introducerii, e cu adevirat important in stabilirea cronologiei.

B2. 2260, If0 y. sq.

[SCRISOARE]

De ce pana mea rmne in cerneall m intrebi

De ce ritmul nu m'abate cu ispita-i de la trebi ?
De ce dorm ingrmdite intre galbenele file
Iambii suitori, trocheii, sltretele dactile ?

Dad.' tu stiai problema astei vieti cu care lupt

Mi-ai da drept chiar dac pana de de mult o a fi rupt.
Cci intreb la ce-am incepe s 'ncerdm o lupa dreapt
Spre-a turna in forme nou.a limba veche i 'nteleapt
Spre-a vedea cum pisireste buiguind in zeci de foi
Unii aproh, iar altii ne improad cu noroiu

10

8. Spre-a virsa in f.n. etc.

B1. 2260,167 sq.

Tid u: Satira I.> Scrisoare.

i. De ce pana-mi mucezeste in cemeat ma intrebi, > De ce pana-mi se irnpLinti in c.m.i., > De ce pana mea
rmine i.c.m. intrebi,; 2. De ce ritmul nu m'abate cu ispita-i de la trebi [fdrd?]; 4. Iambii dulci, trocheii
5. Daca tu stiai amarul astei vieli, cu care lupt >
7. Zece asil de cnd
8. Cu strvechiul graiu
prinsesem s ma 'ncerc in lupti dreapt.> Cici intreb la ce-am incepe s 'ncercim o 1.d.;
al titit scris de-o natte 'nteleapt ? > C.s.g.a.t. scris de-o vreme inteleapti ?;
9-16.,Deorebirea dintre cele 2 veniuni, pentru carie versan i std In oreinduirea Ion, 1i Intr'un plus de 2 stibuvi:
Si vizuiu cum psreste buiguind prin foi, prin Pruncul (a)

mindri, siltretele dactile ? > Iambii suitori, trocheii, s.d. ?;

problema a.v., cu c. lupt;

6. Mi-ai da drept i ai pricepe de ce pana mea am rupt.;

Itni zimbea cu bunitate ori ce tont, ori ce homuncul

$i cu mintea ion cltoas i cu stilul lor bombastic
Incercau s mi invete ce-i frumos i ce e plastic
Intinznd pe-a mele versuri a lor minte s'a lor labi
Mi-aritau cum se cuvine si rimeze-un om de treaba (b)
Cind adanc stiam tot graiul de la Tissa Van la Nistru
Tot mgarul sta si-mi taie mutr grav de magistru (c)
(a) Si vzuiu c.p. buig-uind de prin gazete;
taie mutr grav de magtstru.

(b) Se 'ncercau > Mi-aritau etc.;

www.dacoromanica.ro

(c) Prostii incercau si-mi

M. EMINESCU

262

Spre-a vedea cum din gazeta, ce cAndva se numea Pruncul

Prunc la minte 1) ne zimbeste cu emfaza veun homuncul
Ce cu mintea sa cltoas i cu stilul sail bombastic

Protectoarea-i bunatate s nc-arate ce e plastic

Si cAnd scriem ca strabunii dela Tissa pAn' la Nistru
SA ne taie barbierii mutra grava de magistru ?
Caci asa e rostul rii. Bucatari devin politici
Afli sculptori far' de brate i frizori ce 'ngAna critici
Ba inca pretind ca pana s'o direg politicoask
SA nu dau cumva cu parul, sa le mAngAiu ceafa groask
Sa' m mir de al lor geniu si s.-i laud i sa nu zic,
Cum ca muzica-i smintita, cAnd un surd ajunge muzic,
intreb,
Ci din contra pe ilustrul Fantazaki
Care are-un dram de creen i cincizeci oca de gheb.

15

20

orice griva
de-ai avea ochii lui Apollo
Vrea a-ti fi, de nu magistru cel putin de o potriv
Sarlatani, cari prin Franta vindeau vax, chibrituri, perii
CAci la noi

25

14. Va 'ncerca cu buntate si ne-arate ce e

12. Prune de minte ne s[uricle]> P.d.m. ne zimbeste etc.;
19. Ba Inc pretind Cu totii ca o* > Ba
18. Afli sculptori fie [mari,5]*) A.s. far' de brate, etc.;
23. De voiu
2o. SI nu dai cumva cu parul, sa le mangai ccafa groasa;
flea pretind ca pana s'o diregi p.;
plastic ?;

sfaturi pe ilustrul F. etc.

1) Cf. Timpul, IV, 286, Durninicl 30 Decemvrie 1879: Fondul politicei lor

confederatiunea danubiana
este acelasi dela 1848 si pana astazi, cel propagat prin Republica rot:liana de la Bruxelles, apoi
prin Pruncul, care prunc ear' nannd, pretinde ca de atunci incoace s'ar fi operat o mare schimbare in obscura
sa origine st c ar fi devenit azi neaos Romeln.
In esenta slava

2261, 61V,

Spre a vede cum pasareste buiguind in zeci de foi (d)

tad aprobi, iar[1] altii ne improasca cu noroiu (e)
Para ca o parte-or alta cand citesc s ne priceapa" ?
Tearnal mi-e ca acea foae sa ne laude-o sl 'nceapl(f)
Ce a[stalzi prin judecata-i merit numirea Pruncul
Din coloanele 'nsipide ne-o zimbi vreun homuncul
Ce cu mintea sa caltoasa i cu stilul su bombastic
Va voi sa ne invete ce-i frumos sr ce rej plastic,
Si cand scriem ca strabunii dela Tissa pan' la Nistru, (g)
Brbierii si ne tale mutra. grava de magistru
(d) buiguesc > buiguind;
(e) U. lauda, iar altii etc.;
(f) T. mi-e ca foaea Pruncul s ne 1. etc.;
(g) Gaud vorbim limba cea vie de la T. etc > and vorbim ca si strabunii de la T. etc..> Si cind s. etc.

Bl. 2260, 167 sq.

17. Dar asa e rostul trii, rutan devin polinci> Caci asa e r.t., bucatari d.p.;
18. Unde-s sculptori fat de
mana, ursul poate scrie
> Sculptori sunt* fara de mina, brbierul asterne critici> Sculptorii f.d.m.,b.a.c. >
Afli sculptori far de mina i frizori ce 'ngri cntici.

19-22. Ba inca-mi pretind co totii ca sa fiu politicos

Si fcand la complimente sl le mingaiu capul gros
S m mir de a lot genio i sl-i laud si si nu zic
Cumca m. etc.
noi

23-24 lipsese din versiunea ateas/a.

25. ad la noi de-al fi Apollo totusi ori si care griva > Cci la
de-ai fi Minerva
totusi ori si care grival; 26. Vrea a-ti fi de nu magistru cel putin de o potriva;

27. Sarlatani, cari prin Franta vindeau vax, chibritun, peril > S.,c.p.F. iti vindeau ciorapi [si perii]*.

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA II

263

Se proclam' autori aicia i incurcA limba tArii

Desirnd-o 'n vorbe late... Si atuncea te atine
Urechiata 'nchipuire un isvor pustiu devine
De ciudatA buiguire, iar din sufletul mefitic
Ese criticele sale, cAnd homunculus e critic,
La cc hal v'ajunge limba, cugetarea la ce hal

30

CAnd s'o mAnue permitem ori c'Arui microcefal ?

35

Si in loc sA mai invete, s asculte de indemnul,

40

Bgetani ce nu stiu incA cAt de lung le este nasul

SA arate vor cArarea de pe care-ajungi Parnasul,
Cum s'aseazA lac pe pnzA s te 'nvete vor pe tine,
CAnd nu stiu de-i bun desemnul i coloarea pusA bine.

Cumc cel ce zugrAveste a deprins intAiu desemnul,

Ce vor ei? S'urmezi povata a etern ocultei secte,

Si din mneca cea largI scutuand rime corecte
SA le presuri pe cArarea, ce-o indicA'a lor tipic,
S scrii vrute i nevrute sugnd degetul cel mic ?
Une ori te lupti s afli form care s'A te 'ncap
ei cer s'A scrii ca dnsii v'o istorie pe apA,

45

39-40. Barate c u creionul roca descbis

al revitillor ulterioare ;

43. S o> Si le presuri etc.

Di 2260, 167 sq.

28. Se proclam' autori in ar

i cu*-a* mintii lor mizerii> S.p'.a.* i strimbl naturalul*> S. p' a. si. s.

adeviratul g.a.t.; dupd V. 28 urmau doud versad (afa ziand

sfintul*> S.p'.a.s.s. inteleptul graiu g.a.t. >

27 bis-28 bis)

Once tont cAruia mintea este stearsA ca o tabla

InAltat pe teorie, cALArind-o ca pe-o rabia
29.

Se desir 'n vorbe late.., si atuncea te atine,

30. Atunci pana lui de gasa un isvor pustm devine> Atunci capul*> A. frun[tea] > A. mutra urechiatit un
isvor p.d.;
3I. De ciudatA buiguire si din sufletu-i mefitic > D.c.b.s.d sufletul mefitic;
32. id.;
33. Atunci
vezi cu claritate cA ajunge la [ce] hal> La ce hal ajunse limba i poporul* la ce hal> L.c.h.a.l. i gndirea la
34. Cnd permitem ca s-o scrie vreun tont* microcefal. > C. ajunge > C. le mat' me in voie un autor
ce hal;
microcefal.> Cind dAm voie sA le strice un stupid microcefal.
dupd v. 34 urmeazd in prima redaclie v. 3y. La o lecturd a versiunit adaogd fi apoi le bareazd, versurile :

f'r carte
u-jj 0.05Xoa, raj
Sarlatani de cafenele, negustori de coji desarte
Fiecare

35. id.;
36. id. ;
37. Id.;
C.V.a./.p.p.s te 'nvete vor pe tine;

38. id. ;
40. id.

39. Cum s'aseazA lac pe pnzA s m 'nvete vor pe mine>

41-43 t SA mA iau de-as fi voit eu dupl once minti infecte, (h)

ScuturAnd din large mnici rime splendid de corecte

MormAind* s'urmez cirarea dup'al minii lor tmic. (i)
(h) De-as gAndi vr'odati 'n viatA > S'A m'a iau etc.; (i) ed. Mazilu: M'amusend s'urtnez etc.

Ce vor ei ? S'urmez povata a etern obscurei secte (j)

Si din mnica cea larga' scuturnd rime conecte
SA le presur pe cArarea ce-o indica al lor tipic ? (k)
(j) Ce vor ei ? S'urmez povata unor capete infecte> C.v.ei ? S'u. p. unor creen i de insecte;
ce-o india' a gAndirei lor tipic;
2

(k) Pe crarea

44. SugA[nd] > S'A scriu vrute i nevrute, sugnd degetul cel mic ?;
45. Uneori m'A lupts aflu forma
46, Si ei cer sA scrm ca dnsii vr'o istorie pe ap ?
carc s m incap > Uneori te lupti etc.;

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

264

Acea tainici simtire care doarme 'n a ta ara'

In canfri de cafenele s'o desfaci ca pe o mara,
In coloane de gazete s le-sterni inteun noroc
s fii ca i Cozrniti pehlivan dc iarmaroc.
Ins tu imi vei rspunde, c e bine ca in lume
Prin frumoasi stihuire s ptrundA al meu nume,
S atrag atentiunea somiftilor din tar,
S-mi dedic a mele versuri la cucoane bunl oar
desgustul cel din suflet s-1 impac cu a mea minte...
Dragul meu i calea asta s'a btut de mai nainte
CAci i noi avem pe aida soiul cel burtos de barzi,
Ce incearcl prin poeme s devie cumularzi,
Inchinnd a le lor versuri la bojen si la cucoane
Sunt cntati prin cafenele i fac sgomot in saloane;
Ipokrene
Parizul Pe Musset, pe altii prad
Si cu versuri ru traduse tu ii vezi fcnd parad,
Grrusile vieii pentru tonti fiind inguste,
Ei incearc s le treac prin protectie de fuste
Dedicnd brosuri la dame, a ciror hrbati se sper.
C'ajungnd cndva minitri, le-ar deschide carier.
De nu voiu pentru renume, pentru glorie s scriu ?
Oare glorie se chiam a vorbi inteun pustiu ?
Azi cnd patimelor rele muritorii toti sub robi
Gloria e 'nchipuirea ce o mie de neghiobi
Idolului lor inchin numind mare pe-un pitic
Ce-o besicA e de spum inteun secol de nimic.

50

55

60

05

70

Incorda-voiu a mea lir s cint dragostea, un lant

Ce se 'mparte cu frtie intre doi i trei amanti ?
53. Si-mi atrag atentiunea etc.;

73. I.-v.a.m.l. si cnt dragostea ? Un lant;

B1 2260, 167 sq.

47. S'acea tainici simnre, care doarme'n a mea ara> S.'a.t.s.,c. doarme 'n a ta arf;
48. In cintin de
cafenele s'o desfac ca pe o mara;
49. In jurnale necitite, metric sirele s. toc> In coloane necitite metric
s. s. t.; 5o. Si s fiu ca i Cozmiti pehlivan de iartnaroc?> Si si fiu precum sunt dn1ii pehhvan de iarmaroc ?
52-5z. Insi tu imi vei rspunde, a e bine ca si Vrell
Prin frumoasi stihuire s pitrund in lume eu
53. Si-mi atrag atentiunea somitaltilor din tari;
57. Cci i noi avem
54. id.;
;
56. id. ;
55.

PC aicea cAte-un soiu hurtos de bard> C.s.n.a. pe aicea soiul cel hurtos de barzi;
58. Ce incearcii p.p.s.d. cumulard> C.i.p.p.s.d. cumularzi;
59. Inchinnd a le lor serien la b.s.l.c.;
6o. Id.;
61. Flyppolcrene
Parisul pe Musset pe altii pracli;
6z. id.
urmau 2 versuri [deei 6i bis-62 bis]
Sub feresti in veci inchise noaptea mbl caraul
Recitnd in amintire al poemurilor sul
63. C.v. pentru ei fiind inguste;
65. DedicAnd cntiti la dame, a ciror b. se speri;
66.
64. id.;
C'ajungind ministri cndva, le vor face carieri.> C'a. cndva minitni, le-or deschide carierl.
67. D.n.v.p. renume pentni glorie si scriu;
68. Oare glorie ne-asteapti> 0.g. si fie a striga inteun
pustni ? > 0.g.s.f.a vorbi etc.;
69. id. ;
70. id.;
71-72. id.; futre 72-73 spaiiu Id.;

73-74. e Poate amorul? Dar mi-i sil. s vorbesc de ac.est la%

Impirtit nc cu altii cu v'o doi sau trei amanti
Poate amorul? Nu ti-e sil si vorbesti de acel lant
Ce Sc 'mparte in veacul nostru intre doi sau trci amanti

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA II

265

Sa* ingani Cu duiosie cum de voie te-ai adaos

L'acel chor ce 'n opereta e condus de Menelaos ?
Azi adese ori femeea, ca i lumea, e o scoala
Unde 'nveti numai durere. injosire i spoiala,
La aceste academii dc stiinti ai zinei Vineri
Tot mai des se perandeaza si din tineri in mai tineri
Tu le vezi primind elevii cei imberbi la al lor clas,
Panal cand din toata scoala o ruin' a mai ramas.

75

80

Vai, tu tot gandesti la anii, cnd imblam prin academii

'ascultam batrnii dascli carpocind la haina vremii,
Ale clipelor cadavre ei din card steteau s'adune
'n a lucrurilor peteci cantau intelepciune.
Cu murmurele lor blande, un isvor de horum harum
Castigau cu clipoceal, nervus rerum gerendarum
Cu evlavie adanca invarteam al mindi scripet,
Leganand cand vr'o planeta, cand v'un rege din Egipet
Turbura i astronomul lungul negurii repaos
din ea ca din cude scotea lumile din chaos
laxa' lumea 'n capatine se 'nvartea ca o morisca
De simteam ca Galilei, cuma' salele se misa.
Ametiti de limbe moarte, de planed, de colbul scolii

85

90

95

Confundam pe bietii dascali cu-acei regi, mancad de molii

Urmarind painjenisul din tavan, de pe pilastri

Ascultam pe craiul Rhamses i visam la ochi albastri
In caietul cronologic descriam cu foc de pila
79.

i 'n aceste academii etc.;

95. Arnetitt

B' 2260, 167 sq

75. 5i s simti in al tau suflet c de voie te-ai adaos;

76. L'a. c.c.'n. o. e condus de Menelaos.;

77.

Cci femeea 'n ziva de astzi, ca i lumea, e o scoal;

78. id.,
79. 51 'n aceste academii de stiinta zinei
Vineri > La aceste academii
> L.a. academii ale vulgivagel Vineri > La.a.a.d. tiini ai zinei Vineri; 80. id. ;
82. P.c.d.t.s. un schelet
Si. Tu le vezi primind elevii cei imberbi in a lor clas > Tu o vezi p.e.c.i. in a ei clas;
va fi rimas > P.c.d.t.s. o ruin' a mai almas.
La fnceput, dupd V. 82 redactead, in primd formd, V. 109-112 incl.
Precum vezi, amice draga', nici un chip astzi nu este (I)
Care poate s convie unei mime oneste

aci in vremea noastr semi-Te cel mai grav, toa; rtr* perico!
E s aibi cumv. iluzii : esti pierdut i esti ndicol.
(/) Piecum vezi nu e carare niel un chip ast'zi nu este.

pe cari, imedtat apoi, le iterge, rmdtand sd fie inserate, la locul lor.

84. Ascul83. Tu gndesti la anii mndri, cnd imblnd prin acaderrui > T.g. azi la ami, cand imblind p.a.;
86. id. ;
87. id. ;
88. Cstigau cu osteneal > C. cu dipoceaa etc.;
tatu b.d.c.l.h. vremei;
85. id. ;
9o. id. ;
92. Astronomul
89. Cu evlavie adnc se 'nvrtea al mintii scripet > C.e.a. invirtea[u] al m.s.;

92. 51 din ea ca din cutie scoate lutrule din caos;

93. Piramizi in apisgincareste lungul negurii repaos;
94. De stngam ca Gahlei cu emfaz tot se misa) De
tine se 'nvrtea ca o morisc > Iar lurnea 'n c. etc.;
simteam ca Galilei cuma' globu 'ntreg se rniscl;
95. id. Ametiti - [nunus limbi > limbe];
96. C.p.b.d. cu
97. 5i privInd painjenisul pe tavan si pe pilastri;
acei regi m. de moarte*> C.p.b.d.c.a.r.m. de molii.
98. Auzeam de craiul Ramses s.v.l.o.a. > Ascultam pe Craiul Ramses etc.;
99. 5i 'n caietul cronologic scriam
stihuri > 5i 'n c.c. descriam c.f.d.p.

www.dacoromanica.ro

M. EM1NESCU

266

V'o Jenny trandafirie sau v'o gingas Clottla

Ne plutea pe dinainte prin al vremilor amestec

loo

Cnd v'un soare, cnd v'un rege, cnd alt animal domestic

Apoi valurile albastre, deprtate ai unci inisti,

Capul ne tica pe baila de murmurul blndei
i pe and pereau cu toate ca i lumea 'n infinit

1115

and suna, stiam a Rhamses trebue s fi murit.

Atunci lumea ideal pentru noi avea fiint
Si din contra cea aievea ne prea cu neputint,
Azi abia vedem ce stearp si ce aspr cale este
Cea ce poatc s convie unei inime oneste,
Si c 'n lumea cea comun a visa e un pericol,
Iar de ai cumva iluzii esti pierdut si esti ridicol.

lo

Si de aceea de azi nainte poti s nu m mai intrebi

De ce ritmul nu m'abate cu ispita-i de la trebi,
De ce dorm ingrm'dite intre galbenele file

115

Iambii suitori, trocheii, sltretele dacdle .

. .

De-oiu urma mereu a serie team mi-e ca nu cumva

Famenii din ziva de-astzi s m. 'nceap-a Muda
Dad.' port cu usurint i dispretuiu a lor ur
Laudele lor, amice, m'ar scarbi peste msur.

120

trebue etc.
1o6. C.s., sdam c. Rbamses tocmai trebu[ial >
Pentru finalul acesta, cu V. 113-120, nu exista' decat o singurd pagina' (f. f3), pe bdrtie de acela,ri fel ca al celorlalte pa2ini. Nu este exclur ca ea se" fi linut loco fi de capie pentru B2. aplicaliile de pe &ara fi fa_btul cd sunt numai
ceiteva t;ersuri s(I fi scutit de a mai transcrie. San daca' totu,ii a exista, ,ri pentru B2. o fila transcrita, atunci ea s'a pierdut.

B1 2260,167 sq.
Ioo. id. su dtferenta V-o J.; vr-o gingasa.
Intr'o prmul schig a postumei Vre o sgtie de fata, de un contur nefina, scrb-d cu cerneala violetel a fragmentulut
h) (Un felegos de belfer) cca. 1878-1879, aparpniind Scrisoni a III-a, din vecina/ate, fi anume in 226r, gy: aceast
strofd necompletd, barata' ca cerneala neagrd ca care redacteazd pe B1 B
de pilda
De-o Jenny trandafirie
Sau vre o paliza*

102. Vad plutind un cram,

iot. Si in dulcea glgie i prin scArtete de pene prin al vremilor amestec;
un soare ori alt animal domestic> Noi vedem plutind v'un soare sau alt animal domesuc;
103. Apoi mintea
104. i adoarme languroasl* in caldura dulcii
somnoroasa vede undele unei inisti> Fantazia somnoroas v.u.u.i.;
105. Capul cade greu pe banca, totul piere 'n infinit... ;
106. lar cand suna" clopoliniti> .a.1.* de c.d.1.;
telul stiu* ca Ramses a murit.> I.c.s.c. sth cl R.a.m.;
107. id.;
108. Si din contra ces real ne parea cu
neputint> S.d.c.c. aleves etc.; Pentru versarle 109-112 cf. mai sus.
no. id.
109. Azi amice vezi ce stearpa si se aspr cale este;

in-112. e Si cl 'n lumea cea comuna este cel mai grav pericol
D'a* av cumva iluzii esti pierdut i esti ridicol.
2
i ea 'n lumea cea comuna a visa e un pericol
Daca ai inca' iluzii

esti pierdut si esti ridicol.

116. Iambii dulci, trocheu mndri, s.d....;

117. Eu*> Nu mai scriu, caci imi [e] *team> Teama mea, ce
nu o blnuiu, este> De-oiu urma etc.;
118. Stirpiturile acestea sI ml 'nceap a liuda;
120. Lauda lor,
scumpe frate,

sclrbi peste m'asura.

Problema versurilor schimbate la Junimea ((j. versiunea C) captei o Intdrire prin V. Ir' din subsol

acestea sI ml 'nceapa a lauda.

www.dacoromanica.ro

Starp Rutile

SCRISOAREA II

267

Aceasti versiune, transcris caligrafic, ca de tipar, pe un caet longitudinal, de iiirtie alta, confectionat
de poet, figureazi in 2261, 102-109 si precede cu foarte putin versiunea urmitoare D. Desi numeroase, diferentele nu sunt atit de esentiale ca s ne fi indrepttit a transcrie versiunea C. in intreg-ul ei. De aceea am asezat-o, ca
versiune-varianti, ce este, in subsolul ultimului tip D., ce posedim. Din cAnd In cind am preferat si transcriem
versuri intregi, in fragmente, pentru ca deosebirile si fie mai pregnante. Asa e d. p. pentru cele patru versuri finale,
cari au prilejit lui Caragiale violenta iesire impotriva Junimei si a lui Maiorescu. Referindu-se la versurile acestea,
pc cari le citeazi in forma lor din C., Caragiale sustine ea' modificarea fusese ceruti de cAteva persoane din
cercul acela, a ciror sensibilitate extrema se simtea jigniti de expresiile prea viguroase, prea crude ale poetului
si ca poetul acceptase, mai ales ci printre cei cc stiruise Si Votase)> se afla i o dami, la care el tinea foarte
mult in acel timp . Resntuind versurile in forma lor originark Caragiale declara
este o varianti originali,
aceea anume la care tinea poetul, o varianti ce mi se pare mie, care am groazi de o apa de trandafir cu mult
preferabili celei puse in vinzare de domnii editori. Eminescu nu era androgin, era birbat; el pe impotentii intelectuali nu-i considera ca oameni, ci ca fhmeni, qi de aplauzele lor nu s'ar fi mtibnit se sarbea 1). Cum se poate
vedea in versiunea urmitoare D poetul pisttase numai fimenii. Ca timp C. se situeazi in anul 1880.
D. Ultima versiune din manuscrise, care a precedat textul trimis Convorbirilor, se afli in 2282, 18-24, in caietul

in care au fost transcrise toate cele 5 scrisori, in ordinea despre care s'a vorbit la cap. Scrisorii

D. 2282,18-24
SCRISOAREA I
Dc ce pana mea ramane in cerneal ml intrebi,
De ce ritmul nu m'abate cu ispita-i de la trebi ?
De ce dorm in o gramada intre galbenele file
Iambii suitori, trocheii, sltAretele dactile ?
Dac tu stiai problema astei vieti cu care lupt
Ai vedea cal am cuvinte pana chiar sal o fi rupt.

CAci intreb la ce-am incepe sal 'ncereAm in lupt. dreapt

A turna in forme nou'l limba veche i 'nteleapt ?

Acea tainia simtire care doarme 'n a ta arfl

In cuplete de teatru s'o desfaci ca pre o marf

lo

Cand cu sete cauti forma ce sal poatal s. te 'ncapal

SA le scrii cum cere lumea v'o istorie pe apl ?

Ins tu imi vei raspunde CA e bine, ca in lume

Prin frumoas stihuire sa pltrunzA al meu nume
atrag luarea a minte a brbatilor din tarA,
SA-mi dedic a mele versuri la cucoane bunl oar

15

desgustul meu din suflet s-limpac prin a mea minte. .

1) T. L. Caragiale, Dotad note (1892) in Opere III. Reminisceme fi nottp critico, ed. Zarifopol, 1932, pag.
D. Titlu: Scrisoare apoi completat Scrisoarea I, cu creionul cu care se vor face uncle corectiri, precurn la V. 3.
3. De ce dorm ingrimidite i.g.f.: [in o grimadi corectare ulterioard cu creionul, aplicutd fi in v. 931 it. C.c.s.c.f.

care poate si te 'ncapi.

C. 2261, IO2I09
Titlu: Scrisoare.

3. D.c.d. ingrimidite i.g.f.;

1-2. rd. ;
4-5. id. ;
o as fi rupt;
7. C.i.l.c.-a.i. sii 'ncercim o lupti dreapti;
c.d.t. s'o d.c. pe o mara.

6. Mi-ai da drept chiar dacI pana de de mult

Spre-a turna in f. etc.;
9. id.,
to. In

8.

xi2. Si cind lupti sii afli forma care poate si te 'nevi,

Tu s scrii cum cere lumea, vr'o istorie pe api ?

13.

tarl;

vei rispunde, di e bine ca in lume;

i6. bunioari.

14. pitrundi;

15. SA-mi atrag atentiunea somitiplor din

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

268

20

25

30

Dtagul meu, crarea asta s'a btut de mai nainte...

Noi avem in veacul nostru acel soiu ciudat de barzi,
Cari 'ncearc prin poeme s devie cumularzi
Inchinnd ale lor versuri la puternici, la cucoanc,
Sunt anta in cafenele i fac sgomot in saloanc;
Iar crkile vietii fiind grele i inguste,
Ei inceare s le treac prin protectie de fuste
Dedicnd brosuri la dame, a cror hrbati se sper.
C'ajungnd cndva minitri, le-or deschide carier.
De nu voiu pentru renume, pentru glorie s scriu
Oare glorie s fie a vorbi inteun pustiu ?
Azi cnd patimilor proprii muritorii toti sunt robi,
Gloria e 'nchipuirea ce o mie de neghiobi
Idolului lor inchin, numind mare pe-un pitic,
Ce-o besic e de spum inteun secol de nimic.

35

Incorda-voiu a mea lia s ant dragostea ? Un lant

Ce se 'mparte cu fritie intre doi i trei amanti ?
Ce? and luna 'nsenineaz i ptrunde norii vineti
Tu si lumea ta de gnduri dup'o ea s v. atineti?
SA aluned pe poleiul de pe uliti lungi i ninse

40

S privesti prin lucii geamuri la luminile aprinse ?

Si s'o vezi inconjurat de-ofiteri, de pierde-vael
Cum zimbeste tuturora ca o zin de usoar,
S'auzi zornetul de pinteni i fosnirile de rochii
Pe cnd ei sucesc mustata, iar[] ele fac cu ochii

45

and inchee c'o privire amoroasele 'ntelegeri,

Cu ridicola-ti simtire tu la poarta ei s degeri?
Ce? S 'ngni pe-o coard." dulce c de voie te-ai adaos
L'acel cor ce 'n operet e condus de Menelaos ?
Ptimas si indrtnic s'o iubesti ca un copil,
Nestatornic si rece curn e luna lui April
Inclestnd a tale brate s'o iubesti ca s te pierzi
Versurile 3 y-44 l'arate la o ultimd revizie cu creionul, Cu care s'au i chip/ fi alte indreptdri, vor fi intorparate

Scrisorii IV, ce figureazd ceca mai departe, in acelasi caiet ;

creconul].
[Schimbdrile, figurdnd la etaj,

43. Incheind> Cand Inchee etc.;

36. In strimtoarea unei uliti dupi ochi si vi atmeti ?

45. Cc? Si 'ngini pe-o coarta lini ci d.v. etc. [dulce la etaj, creion].

C. 2261,102-109
17-19. Si desgustul cel din suflet
impac cu a mea minte,
Dragul meu, i cales asta s'a bitut de mai nainte.
Cici si noi avem pe-aicia soiul cel burtos de barzi
21. I. ale lor v. la boieri si la cucoane;
22. saloane,;
23.
27. ...si scriu?;
28. id. ;
29. Azi, cind panmelor rele muntorii top sunt robi,;
34. id.
33.... dragostea, un lant;
din sis. D 2282, dela etaj, aici nu figureazd ; versului 31 fi urmeazd imediat versul ;
Versurile
20. Ce incearcal prin poeme s.d.c.,;
vietii pentru tonti fiind inguste,;

24-26. id. ;
30-32. Id.;

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA II

269

De la crestet la picioare s'o sruti si s'o desmierzi

Ca pe-o marmor. de Paros sau o panza' de Corregio,
Cand e rece si coche-a?... Esti ridicol, intelege-o.

50

Azi adeseori femeea, ca si lumea e o scoata

Unde 'nveti numai durere, injosire i spoial
La aceste academii de stiinti a zinei Vineri,
Tot mai des se perndeazI si din tineri in mai tineri
Tu le vezi primind elevii cei imberbi in a lor das,
Para cand din scoala toat o ruin a famas.

55

Vai ! Tot mai garidesti la anii cand visam in academii

Ascultand pe vechii dascli carpocind la haina vrernii,

Ale clipelor cadavre din volume stand s'adune

00

'n a lucrurilor peteci autand intelepciune;

Cu murmurele lor blande, un isvor de horum harurn
Castigau cu clipoceal nervum rerum gerendarum
Cu evlavie adanc ne 'n.varteau al mintii scripet
Legnand cand o planet., cand pe-un rege din Egipet.
Parc '1 vd pe astronomul cu al negurii repaos
Cum din ea ca din cutie scoate lumile din chaos
cum neagra vecinicie ne-o intinde i ne 'nvat
C epocile se 'nsir ca mrgelele pe at.
Atunci lumea 'n cApaltin se 'nvartea ca o morisc
De simteam, ca Galilei, cal comedia se misa.
Ametiti de limbe moarte, de planeti, de colbul

05

70

Confundam pe bietul dascal cu un craiu mancat de molii

Versurile 47f2 &orate ca creionul ultimes revizuiri ;
55. In aceste academii etc.
59. V. I T.m.g.l.a. calad lmbland in academu,; 69. S.c.n.v. ne-o descrie si ne 'nvad;
Si privind etc.;
77. In caietul cronologic> Si pe margini etc.;

75. Si urmnd>

C. 2261, 102-109
45. S ingani cu duiosie cum de vole te-ai adaos;
46. ...chor
Versarle 47y2 din VIS. 2282 (
la etry) lipsesc ; versului 46 Ii urmeazd imediat fi fdrel spatiu V. f3.
53. Azi adese-ori femeea, ca i lumea, e o scoad ;
56-57. id.
54. . . spoiala ; ;
55. academii ;
58. P.c. din toad scoala o ruina a.r.;
59--62. Vai I Tu tot gndesti la anii and imblam prin acadmii
S' ascultam btrinii dasali crpocind la hama vremii,
Ale clipelor cadavre ei din arti steteau s'adune
Si 'n a lucrurilor peteci autalP lntelepciune,
67. id. ;

rege din Egipet;

64. nervus r.g.;

65. C.e.a. invirteau al mintii scripet;

66. L.c. v'o planeta, cnd v'un

67-68. Astronomul scociorste lungul negurii repaos

Si din ea, ca din cutie, scoate lumile din chaos
Versurik 0-70 hpserc In aceastd versiune.

71-72. Iarl lumea 'n apitin se 'nvrtea ca o morisca

De simtearn, ca Galilei, cuma salele se misa.

73. id. [cm exceptia Ametiti; pentru Ametiti ? ca In majoritatea varcantelor, can in/en/lana un Ametiti ?];
74. Confundam pe bietii dascli cu acei regi, mncati de molii.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

270

privind painjinisul din tavan, de pe pilastri

Ascultarn pe craiul Rhamses i visam la ochi albastri
pe margini de caiete scriam versuri dulci, de pild.
Ctr veo trandafirie si selbatecA Clotild;
Imi plutea pe dinainte, cu al timpilor amestec,
Ba un soare, ba un rege, ha alt animal domestec,
Scartiirea de condeie dedea farmec astei linisti
Vedeam valuri verzi de gre, undoiarea unei
Capul greu cdea pe bancA, preau toate 'n infinit...
Can(' suna... stiam c Rhamses trebuia s fi murit.

75

80

Atunci lumea cea gandit pentru noi avea fiint,

din contra, ce-i aevea ne prea cu neputint
Azi abea vedem ce stearpl si ce aspr cale este
Cea ce poate s: convie unei mime oneste,
Iar in lumea cea comun a visa e un pericol,
Clici de ai cumva iluzii esti pierdut i esti ridicol.

85

90

Si de-aceea de-azi nainte poti s nu m mai intrebi

De ce ritmul nu m'abate cu ispite* de la trebi,
De ce dorm in o grmad intre galbenele file
Iambii suitori, trocheii, sltretele dactile.
De-oiu urma s scriu in versuri team mi-e ca nu cumva
Famenii din ziva de-astzi s. m. 'nceap' a luda
Dac port cu usurint i cu zimbet a lor
Laudele lor de sigur, m'ar mlni peste msuri.

95

79. Imi p.p.d., prin al vremilor I.p.p.d.p. al timpilor a.;

92. ispite san ispita[-i]4 ?;
93. D.c.d. ingrmdite i.g.f. [in o grama& = creion ultim, ca ji 'n v. 3].: In pl.:pinta V. 96-98 cf. explicafiile din notita lui C.

C. 2261, 102-109
75-78. Urmrind painjinisul din tavan, de pe pilastri,

Ascultam pe craiul Rhamses i gandeam la ochi albastri,

In caietul cronologic descriam ca foc de pild.
V'o Jenny trandafirie sau v'o gingas Clotild.

79-84. Ne plutea pe dmainte prin al vreaulor a_mestec

Cand v'un soare, cand v'un rege, cand alt animal domestic,
Apoi valurile-albastre, departate a unei inisti,
Capul ne cdea pe banca- de murmurul lungei hnisti
Si pe rand pereau cu toate ca i lumea 'n infinit...
Cand suna stiam c Rhamses trebuia s fi munt.
85. A.1. ideal p.o. etc .;

86. S.d.c. cea aievea n.p.c.n.,;

87 abia;

88. id.

89-90. Si cl 'n lumea cea comuna' a visa e un pericol,

Iar de ai cumva iluzii esti pierdut i e,sti ridicol.
Dupd versul 90 spafiu;

92. ispita-i;
93. D.c.d. inrmdite i.g.f.;
94. dactile... ;
95-98. De-oiu urma mereu a serie teatn mi-e ca nu cumva

91. id.,

Famenii din ziva de-astzi s m 'nceap' a Liuda.

Dacil port cu usurinti i dispretuiu a lor ur
Laudele lor, amice, m'ar scrbi peste msur.

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA III

271

SCRISOAREA III
Convorbiri Literare, XV, z, i Maiu 1881.

Daca- nu avem, cel putin pana' la aceast ora, originalul versiunii definitive, de pe care s'a urmat tiprirea
Scrisorii a III-a, cunoastem in schimb cate ceva din imprejurrile, care au precedat-o i ceva din rumoarea de care
a fost Insotita apasitia in Comorbiri Literare, a celei mai populare din Scrisori. Textul acesta definitiv inchegat si
transcris pentru tipar, cu mai bine de o luna inainte de publicarea lui in Convorbiri va fi fost cetit, cum era traditia, fr lndoial, i in reuniunile bucurestene ale Junimei, de vreme ce una din lecturi, de e s credem amintirilor lui Vlahuta, a avut loe in casa lui Grigore Peucescu, fostul director al Timpului. Evocand sufietul batranei
case boieresti, ce se &rima in 1911, pentru ca in local ei s'A se ridice aripa din spre Ateneu a Fundatiei Regale
Carol I, Alexandru Vlahutl seria urmkoarele: Casa lui Nenea Gut I Casa binecuvantat in case si-a cetit Erninescu Scrisoarea a III-a si Caragiale Noaptea furtunoas si Delavrancea Trubadurul
1).
i adevrul

este a' nu numai va fi fost cetit, dar chiar de mai multe ori si in mai multe locuri, cum rezulta din scrisoarea
ce Eminescu trimetea lui Iacob Negruzzi, in ziva de 18 Martie x881, unde, dupal ce vorbeste de obligatiile gazetaresti
impuse de proclamarea Regatului, continua: scrisoarea a IV-a o are Maiorescu si va aduce-o cu sine la Iasi. Daca*

treceai atunci seara pe la Club, ti-o dadeam, caci era deja pusa in pfic. Dar a mai intervenit o Joi, am mai trebuit
s'o citesc in Junimea local si asa a ramas in mloile lui Maiorescu 2). Ceea ce duce, cu usoar aproximatie
chiar catre inceputul lui Martie T881, cand Scrisoarea aceasta, numerotata atunci a IV-a, era buna de tipar.
Ins relatiile cele mai precise ce avern, sunt in legaturl cu lectura eroic-fulminantului text la una din reuniunile
Junimei iesene, si despre ea referl Cu obisnuita-i minutiozitate, Titu Maiorescu: Duminicd 29 Martie 81. Eu la
tinut pentru Societatea de binefaceri a Doamnelor, conferenta despre Trecutul fi viitorul. Sala plina. Peste
L000 de lei castig net. Cu o sear inainte Jununea la Pogor si lectura o Satirei lui Eminescu cu Mircea
si actualul o
Panu contra. Maili indkt la Bucuresti 3).
Cu o seard inainteala dar lectura are loc, in casa lui Pogor, Sambat 28 Martie r881, cum sta din nou consemnat trei decenii mai tarziu intr'un text cu osebire valoros, tot al lui Titu Maiorescu. Cum este, din treimea
mrturillor in legatura Cu celebra lectura cel mai putin expus contradictiilor, socotim util a-1 reproduce:

In aducerea aminte a tutulor celor ce erau de rata la Intrunirea Junimii din seara de Sambata
28 Martie i881 in casa lui Vasile Pogor va fi rimas neuitat scena provocat de Panu. Autorul volumului de fat, sosit la Iasi pentru o conferintit de binefacere tinut a doua zi, adusese cu sine dela
Bucuresti Satira III a lui Eminescu, un Sultan chntre aceia ce domnesc peste vre-o limba , scris cu
cateva zile mai nainte, celebra satira cu versurile amare in partea a doua:
De-asa vremi se 'nvrednicira cronicarii si rapsozti,
[urmeazd citatul piind la :]

o 4i arunca pocitura bulbucatii ochi de broasca.

La cetirea acestor din urna versuri cu aluzule transparente la Ion Ghica 4) si la prezidentul Camerei
Nadjduiesc cal poezia aceasta
nu se va publica in Convorbiri Liserare. Rasul homeric trezit de aceast cerere 1-a fcut pe Panu sa paraseasca adunarea, si de atunci niel n'a mai asistat la vreo intrunire a Junimii Radicalii, cand ajung
In functii de ale Statului, devin usor despoti 6).

C. A. Rosetti, Panu intrerupe si striga cu un fel de aer procurorial:

Vorbeam de o treime de marturii. Sunt, dimpreun cu a lui Maiorescu, ale lui Negruzzi si Gh. Panu. Le
spicuim, lasand .cetitorului, att grija confruntrii textelor intre ele, cat si pe acea a concluzillor.
Dupa ce confirma c.a Maiorescu adusese frumoasa poezie a lui Eminescu, intitulat Scrisoarea III-a, pe care
poetul tocmai o compusese si dupl ce arrunteste de interventia lui Panu, Iacob Negruzzi adaoga: S'a ficut
atunci o mare si lungl tacere, apoi ca si cand Panu n'ar fi zis nimic, s'a cerut ca poezia s'A se citeasci din nou;
A. Vlahutg, La gura sobe!, 1911 (Schita Valuri), pag. 289 sqq.
I. E. Toroutiu, Studii fi documente literare, I, 1931, pag. 313.

Titu Maiorescu, Ituemndri zdnice..., II, pag. Ir. In textul de mai sus, punctul inainte de Panu s fie o
croare de tipar? Panu era, cu adevrat, un actual liberal.
Aceeasi identificare si 'n Virgd Zaborovschi, Fkuri culttirale din dtplomalia noastrd, in Adevdrul, deja 27 Iunie
1933 apud N. Georgescu-Tistu, Ion Gbica scriitorul, 1935, pag.
6) Titu Maiorescu, Discursar; parlamentare, V, 1915, pag. 86-87 nota.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

272

versurile poetului s'au ascultat cu aceea0 plcere i eu am declarat a le voiu publica in Convorbiri, fiind indi-

ferent, la o poezie aa de frumoas, dad cuprinde aluzii politice sau nu 1).

Din amintirile dela Junimea ale lui G. Panu transcriem, in ordinea paginilor, ateva crampeie, interesnd
poezia satirid a lui Eminescu:
Probabil a dad Eminescu ar fi trait [mai mult] s'ar fi aplicat tuturor genurilor. Deja el incepuse a se stura
(sic) de poezia propriu zis. f Tn 1872, cdeed abia debutase ftt portiel, Deja el aboidase genul nuvelei cu .S'cirmanul
Dionise, iar satirile es din cadrul genului poetic (II, 154).
Conaorbiri Literare intrebuintase ateodat genul satiric, d-1 Negrutzi scrisese mai multe satire in versuri in
contra d-lor Urecbe, Hadeu, etc. Mai trziu Eminescu ficuse cu mai mult talent acela0 lucra (IT, 241).
Cu prilejul unei paralele intre Alecsandri i Etninescu, Panu seria: De dou ori numai ei se intilnesc tratnd
acela0 subiect, este and Alecsandri In Stelula plinge femeea iubit ca i Eminescu in Mortua est, i and Alecsandri
scriind poema eroicii Dumbrava rofie se intlngte cu satira, nu-mi mal aduc aminte care (sic), cu episodul lui
Mircea cel Bltrn (II, 282).
Late() searl se ceti de Eminescu [In sensul cd poezia era de E. 2] faimoasa satirl din care o parte nu era dect
un pamfiet contra liberalilor i in special contra lui Costache Rosetti. Se intelege c am gustat cu totii partea
eroica privitoare la Mircea cel BAtrn i clasicul dialog al lui Mircea cu Sultanul. Cind ind Eminescu a inceput
a citi [aFa dar, In opozitie cu celelalte cloud marturii, Pana =Fine al lectura a focal-o Eminescu In persoand]2) ignomi-

nfile de pamfiet politic in contra liberalilor, and am auzit rostindu-se cuvinte ca hidoasa pocitur, etc. m'ant
sculat indignat 0 am strigat: Aceasta nu mai e smirk este o murdAr' ie. Si dup ce afirm s fi reamintit celor
prezenti, vechea teorie maiorescianii, dupl care nici patriotismul nu e un sendment generator de emodi estetice,
continua: and astizi vine un poet conservator 0
teorie bun ct timp poetii liberali In juran pe conservatori,
injurl in mod grosier pe liberali, atunci gsiti a politica e un material admirabil poetic, i injuria un isvor de
emotii estetice (II, 387) 3).

Acestea sunt rarturfile, care 0 dad difer ici colo, in detalii, nu se intregesc mai putin 0 nu concordl mai
putin categoric pe linia principali a reactiunii lui Panu.
Ms. Ca 0 pentru celelalte dou Scrirori dispunem, in schema undtoare 0 in ordine cronologid, intfii materialele anterioare versiunilor autonome i dupa acera cele parra vessiuni autonome.
Din percurgerea aceasta, ealonat, cetitorul va putea urmri, cu lesniciune, drumul strbtut de Scrisoarea a

11f-a dela intlle fragmente, de satit 0 de meditatie filosofid pini in momentul, and, tilmictrea fragmentelor
din Hurmuzaki pe de o parte, 0 evenirnentele contemporane, politice i istorice pe de alta, ii sugeread ideea
calor doul planuri, de antitez, ale poemului. Lmuriri, insotind fiecare din textele reproduse, vor inlesni aceast
operatie.

I.

Materiale anterioare versiunilor autonome

t

a) 2259, 46 v.-48 v.
b ) 2259, 222-222 v.

cal 1872-1873
ces 1873-1874

C) 227611, 66 v.-68 (Costacopol, Zevzecopol)

2268, 26-28
2268, 30 v.-31

p) 2261, 157-168

f 2)

cca 1876
ces 1878

cca 1878-1879
ces 1878-1879

(De patrie, virtute.. .)

2259, 184-185 (Ce-ti spun et pe, mamd)
2261, 86-89 (Un felegos de heifer...) .
.
.
2260,1--5 (Sd ante pe eroii ...)
2289, 22-23
2260, 103

Ma r878I879

cca 1878-1x79

Versiuni autonome

22761, 103-107

2260, 83-96+263

cca 1878-1879
cca 188o

22761, 13 (rdval)

2282, 38-55 (Scrisoarea a IV-a. Patria Fi Patriotii)

2277, 69 v.-71

cca 188o-1881

22761, 129 V. (rdva,r)

Vershinea Timpui

io Moiu 188z

Iacob C. Negruzzi, Amintiri din Junimea, [1929], pag. 229.

Cf. pentru astfel de lapsuri, la Panu, chestiunea lecturii Sdrmanula Dionis in Toroutiu, St. ,ri d. I. IV,

1933, pag. xciixav + 457 + 466.

G. Panu, Amintin dela Junimea den Ia,ri, 2 vol., 1908-19io.

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA

273

a)b) 'atjele crrnpee satirice, ale dror itnagini, intorsituri retorice 93. uneori versuri intregi se intalnesc
aproape aidoma in versiunea definitiva', din 1881, urca la anii de studentie dela Viena i Berlin. Ele figureaz in
ms-ul a) 2259, 46 v.-48 v. 9i b) 2259,222-222v. i par si fi fost schitate in vederea rnarelui poem Panorama
defertdclunilor, ale drui epoce trebuiau, de sigur, si se incheie cu evocarea istoriei noastre contemporane.
Hartia, scrisul, tiparul metric, atmosfera chiar, sunt ale poemului amintit. Lectiunea scestor crampeie nu este
din cea mai upara, nici din cea mai sigura.
Reconstituirea datelor politicei noastre intre anii 187II873, cnd vor fi fost gandite i schitate strofele
acestea ar explica, in bun parte, fie anumite detalii, fie tonul unor pasagii i reactiuni ale poetului. Nu e lipsit de
interes, totui, a observa, cum tonul general al invectivelor e mult mai aproape de india lui satira, adolescenta,
Junii corupti, decat de furia sacra a pamfletarului dela Timpul.

Tot pe aceste file, cu creionul i scrisul, tarziu, de Bucureti, and lucread la definitivarea Scrisorii a III-a,
cateva versuri aruncate : Papa ca a lui trei coroane etc.,
din :l'Al o cetate etc., ca o dovad c vechile pagini
caete, cu motive inrudite, erau continuu cercetate i folosite 3n elaborarea atit a marilor cat i a micilor poeme.

a) 22 f

lo

46 o.-48
O cum nu's in stare-a smulge sufletul rnit* din mine
S. 'nvenin* Cu dnsul vremea cIci mi-i scArb si rusine
Cnd vld tara c e plin de [
]
Oameni cari nu sunt vrednici ca s'a' triasel sub soare
C iau fr de rusine numele unui neam mare
O turm de ticAlosi !
Voi sunteti urmasii Romei 1 Voi? o, fie-v5. rusine
Soarele nu-i un fciune Dumnezeu nu e un cne
TicIoii nu-[s] nepotii unui neam de Semizei
Ce-i in capul vost nemernici ! E-un grunte de lumin ?

E-un grunte de noblet in viata-v de tin

E-o santee de putere in voi idioti pigmei ?

15

20

Cu ce-ati meritat voi oare dreptul s dormiti pe glorii

Sunteti voi ce-ati purtat steagul in bltrnele victorii
Sunteti voi ce-ati mitrit* vaza* unui snge stflucit
Ati ctat voi vre odat fr patim' viclean.
La suman sub care bate vechia inim Roman
S'aprindeti puterea sant in poporul urnilit ?
Voi nunti strluci trecutul, ce nici mcar* nu-1 cunoasteti
Voi nunti ridica poporul, ce-1 uriti
necunoasteti
De ati [fi] s-i stoarceti viata ca s'o vindeti pe argint
Voi ati face-o. Drept rsplat l'afundati in vicii rele
Voi 1-ati acut slab, nemernic, neonest, un chip de jele
Pentru voi nimic in lume respectat nu e nici sant.

I. O cum nu pot > O cum nu-s etc.;

3. Cand vad oarnenii de astzi> C.v. tara mea calcata de> C.v.t. a
e Orla' de ....;
4. 0.c.n.s.v. ca s'a se m4te sub soare;
5. de fapt : ali apropiu far1 de vr o ruine numeleunui neam mare> de fapt : C.1 iau fati de vr o ri*ne numele-unui neam mare;
8. Jupiter nu este> Soarele
nu-i un taciune Pegas* > S.n.-i.u.t. Dumnezeu etc.;
9. Ticalosul nu-i nepotul unui neam de Semizei;
13. lauri > dafini > glorii;
14. S.v. ce ati dus steagul etc.;
16. 8i sub sdrent*[e].> Ati atat etc.;
17.
romana> Romana;
19. Voi nurjti cunoate* trecutul > V. nunti straluci etc.;
22. 11 a. > Pafundati.
i8

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

274

De-ati putea face dinteinsul vite stupide* i grele

Instrument l'a voastre patimi, pentru scopuri mici*, miele
O unealt oarb... Sclavul unei negre lcomii
Mas stupid menit de a fi 'n veci esploatat
De-ati put face, ati face-o... cci smnta-v. spurcat
Suflet n'are 'n pieptul bolnav, putred de blstemtii !

25

30

Oh I atata-i rsbunarea, cu care v'a 'nfierat* firea

Sunteti bolnavi de o viat vicioas

Cine din voi nu-i spasmotic acela este nebun
Id mormntul, col' ospitul de nebuni astfel rsbun
Foamea* crunt, i. dereptul* care 'n lumea
Peste fiintele netrebnici
Or,

35

crdmpeie de strofe ,ri versan:

Voi nu meritati* nemernici nici pmntul s v poarte

Semeni grau i cresce aur
Voi nepotii* Romei ! o tketi-mi vine s v rid de mil 11)

La Paris ! Unde se pune DOeu la vot....

Unde meritul* se ride*

2)

se arunc in noroiu 3)
O miei !

La Paris mergeti i voi !

Necapabili de-a 'ntelege ce e sant, frumos sau bun

Proti v duceti, ri v faceti i v 'ntoarceti informati
La Paris, in oceanul de cinisme si de lene (a)
La femeile-i pierdute, la orgiile-i obscene (b)
Duceti aarul, viata, mintea ca s'o prpditi in stos (c)
O popor ! Cine cunoate al tu geniu 'adncime
Cine din ei min.' are pentru-a ta candoare ?
Nime.
Se intunec' al tu suflet sub viata oarb' a lor.
Artati un Cato.

Cato eri. sufletul Roman

26. Ca s-I injugati la> Instrument etc.; 28. De-ati put> Masi etc.;
33. F.*c.s.d.* care 'n lucruri > F.*c.s.d.* care 'n lumea...
Evident, vers defect
ca'nd se cdntd I

sublimat in intregime. Lectiune Mazilu:

32. S.b.d.o.v.

S.b.d.o.v.v.... ;

Voi

Romer I O Ton/i. Nu aria sd ved

Lectiune Mazilu: La Paris 1 Pleve ce puse 1:41eu la voi 2.. .

Lectiune
Unde moralul se rade etc.
(a) L.P., i.o.d.c. i rusine ;
(b) Acolo> Paris > La femeile-i etc.;

(c) Duceti aurul i mintea ca si o

jucati in stos>

si le jucati in stos.

N.B. Poate cd versul dela eta) sci fre : Duceti aurul i viata ca s'o pripditi in stos, pentru cazul cdnd din eroare
va fi incbis in parantez pe (si) In loc
mintea, cg mate cd viata e sub notat in dreptul lux (0. Ipotezd,
pentru a explica acordul s'o prpditi adaos ultrm, concomiten! cu viata.
Pentru lecliunea dela etaj, la care ne-am oprit am folosit pentru a marca doud srlabe
In dreptul versului (c), marginal : O maica trii dulce !

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA III

275

b) 22 f9, 222-222 V.

Cat* btran naintea vremei noi dorim ades...

(a)
S nu fiu venit in lume s nu fi fost nici odat
Ne mncarti tinereta, once iluzii, once vis (b)

S'acuma priviti cu spaiml asa fat sceptic rece

Acest ochiu ce vede 'ndat, ce nimic, nimic nu trece
Sub o fras.' sclipitoare, cu un loc comun drept sea
Azi cnd once cret din suflet si or ce dorint-ascunsil
N'a rmas nediscusut, neivit, neptruns
Astzi noi suntem de vira' Domnii mei, nu esta asa?

Pra v'ati aratat arama, pre ati supt din ast tar
Prei fcurti gintea noastr de rusine i ocar
Pra v'ati bAtut joc de limb, de gAndiri de obicei
10

15

20

Si la putrejunea voastr n'ajut nici o spoial

Nici german, nici ruseasc, nici frances, nici ital
V'arAtati cum sunteti astzi ignoranti, deserti, misei.

Si* veniti napoi drept minte o sticlut cu pomad

Drept privire un monoclu drept onoare o barbl fad
aveti in tninte vreun vals din ball-Mabille
Drept
Si in schimb cu toat' averea v'un papuc de curtesan
Ce pretindeti ? Chiar cor6n unde este v'o cor6n
S punem pe asa frunte, care poart acest sigil

and in millocu-Astui secol vi s'a dat [pe man] toate

Tot poporu-acesta mndru i adanc pe a lui spate
V'ati zidit deseraciunea miserabili comedianti

E mai ru deck v'odat... sufletul

omorirti
strivirti

mima lui ati uscat-o, simburele

Si mai grea e-aceast stare decat orsi care lant
25

30

Vi s'a dat o ginte jura* si soarta*[ei] mare 'n man

inveninat suflarea si ati dus-o la ruin
Hrnind mintea-i cu minciune ati tart-o in noroiu
Il vedeti azi... este umbra unei ginte... e-o ocar
Vi s'a dat pe mn toate[:] secol, ginte, limb, tar
Vi s'a dat chiar viitorul ce-ati fcut cu ele voi ?
Primele trei versan, broadlonare, nu s'au numerotat.

(b) N.m.t., once razi, once vis.

(a) Si btrki etc.; [Sd fi tntenlionat : Ct [de] btrin[1] namtea vremei...
z. Acest ochiu ce vede 'ndat tot ce vreti ca s. ascuns. S'acuma vedetz Cu spaim ast fati aspa muta;

deti ; 3. Sub numirile pompoase i sub lustru[-vl frumos> S. cuvintele pompoase s.s.1.[-v.*]f.; 4. A.c. orce
cret din suflet or ce dorint asc-nns; 13. Incert : $i* veniti sau Ne* veniti; 16. 17. versan i anticipare ,r1 pdrdsite :
16-17. $1 pretindeti .. Ah coroane cum nu este v o coroara
Toat' averea
21. Ii vedeti etc. I acord prin ecbivaleng I. gime neam].
11.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

276

e) Tot din vremea aceea, mai exact din timpul Berlinului, circa 1872-1874, datea21 i versurile, ce am denumit:
Costacopol, Zerzecopol, dupa 'india forma a versului prim. Ele figureazi in ms-ul 227611, 67 v.-68, un caet cartonat,
cu hirtia crme si trebuesc, sub raportul continutului si al formei, apropiate de anume specii fixe, gazelul din 1873
(ms. 2283,122 v.-123), ce se rezerva Postumelor ca si textul Bismarqueuri..., aflat in vecinatatea (pag. 66-67)
textului denumit: Cossacopol, Zevzecopol.

c) 2276", 67 v.-68

lo

15

20

25

Halvailiul, Durakowski, Avedik, Antoniade

Zevzecopol, Stavros, Mavros, Sucios, Polichroniade
Mihalovici, Krapusnoiskoi*, Ibrailoff i Pherelddes
Pend i Bostanoglu*, Vlaicic, Staidc, Raicic, Made,
Haimel*, Erdd, Klapka, Huschke, Fluncker, Schude, Schmeisig, Schulem,
Pufke, Moses*, Itzig, Zulig, Avercum, Naftuli, [Sch]Made

Esti in tara berei mandre, s'a carnatilor cu piele,

Esti in sanul maslinoasei si brigantei* de azi Elade,
La Muscal vei fi, la Turcul ce domneste multe neamuri,
Esti in patria mustetei iubitoare de pomade[ ?]
Ba tu esti in Rominia capataiu de venitri
Unde-a fi Calmuc, iubite, e frumos si ti se sade
Unde cel venit scutitu-i de or ce greu i datorie
'unde vita cea strayeche de Roman ce'l sudui* bade
Poarta' 'n spatele'i natinge pe ori i care'i vine minte
S cloceasca, a lui semint pe-ist popor ce-i duce'n spate
Unde prazi fra de mil', fr sa-ti pese spre a te 'ntoarce
Instarit in [a] ta tara sa traiesti din aste prade
Unde fii proprii [ai] terii ii sug macluya din oase
Spre a da ['n] Paris, Viena pe nimicuri si parade
Unde 'n case se vorbeste once limba vrei din lume
Numai limba strmoseasca s'o vorbesti nici nu se cade
Unde-a oamenilor fan,' si mandrie nu consista'
De cat c'au sciut mai bine s'uite limbI, tara, toate
Unde chiar numirea tarn este doar o ironie
Cci roman nu e nimica nici in case nici pe strade
i. H.,D., Hinhin' e, Antoniade;

deci Schmade e amclnat pentru versal 6;

4. Perekichs > Pericli etc. /a fine : Sch > Made,

2. Z.,S., Manos, S.,P.;
6. de fapt, din lapsus, tot : Made [cf. explicalia anterioard].

La Inceput v. 1-6 apar in redacliunea urmdloarelor 4 versan:

Costacopol, Zevzecopol, Zahariad-Antoniade
Soutzos, Manos, Stavros, Kelos, Mavros, Polichroniade (a)
Antonovici, Mthalovici, Burchi, Szalberg*, Vartig*, Imre,
Hairnel*, Franke, Miller, Huscke, Fluncker, Schude*, Schmeisig, Schmade (b)
Ceperleadi*> Soutzos, Manos, Stavros, Kelos si tu Pofichroniade;
Hairnel*, Franke, Miller, Huscke, Erdd, Klapka, Sebe, Schmade.
9. Esti > L.M.v.f.,1.T.c. domneste peste neamuri :

u. B.t.e.i.R. unde poti si pui tot greul; 16. S puieasc* a lui seminta cuinu-i place
Sa doz,. Unde 'n casa se etc.;
23. Unde-a oamenilor

ceasca a lui serninti pe-acest bulgr > S.c.a.1,s. pe-ast etc.;

soarel* se etc.

www.dacoromanica.ro

SCR1SOAREA

277

Am lmurit, cu ptilejul acelorasi texte, in argumentul respecdv al Scrisorii a II-a, ciL fragmentele acestea,
afratoare in 2268, 20-22v. 91 26-28 sunt departe de a constitu o versiune unitarg. Ele sunt crimpeie, notatii de
laborator din care, cu vremea o dup caxuri, a luat cand pentru una, cand pentru alta din Scrisori. a, din
pricina aceasta, ni se pare foarte explicabil s detasm i s repartizam fragmente, dupg imprejutri Ca timp,
ele sunt redactate, spuneam, 'filtre sfrsitul lui 1875 si 1876.
Reproducem, aici, crmpeele dela f. f. 26-28, ce consunk ici si colo, cu anume crimpeie din f. f. 20--22,
carc se pot urmAri la Scresoarea

d) 2268, 26-28
Tara 'n care un Cozmit sede-alIturea cu Vod (a)
Este o 0.6: glorioas, care merit o ocl

Tara 'n care un grec besmetic e mai mare de at Vod

Este ...

nu-i in stare ca s scrie'un sir cuminte

Imflturi de fraze goale i 'nalcire de cuvinte (b)
Mobb 1), Canaille i starpitur, plebs in senzul cel mai rn.

Tineretul muieratic, btrnimea ptima.s

niste fameni
Abuzezi de vorba 6meni de le zici, c ei sunt oameni.
ca el sunt [azi] la mod
Tara 'n care Pantazachi
Este ...

Tara 'n care un Chimit 'apropiaz* Cu porocla unui Vod 2)

Mai intiu pe Panta...ahi, pe ilustrul s'l intreb

Cel ce are-un dram de crier i cincizeci oca de gheb.
Groi in cfA, strimti la frunte, ochi ca dota borti de ciur (c)
Nasuri ca nite cartofe, cu obrajii ca un c...
Toate mutrele acestea sunt pretinse de Roman
Toat Greco-Bulgrimea e nepoata lui Traian (d)
i versurile satirice din 2268, 30 v.-31. poart aceleasi atribute de improvizatte ca cele precedente, cu
deosebire ciL grafia, folosirea creionului negru, dibuirea o reluarea continua'. a stihurilor scot, mai pregnant, in
evidentk caracterul lor de actuar si recenti reactiune, determinaa de evenimente la care poetul asist i partipoporime, prostime, gloat, canalia (n. n.).
Mobb (englezesc)
cu picioarele lui Voct
2) Evident, vers defect. Editia Mazilu, pag. 285:

(a) T.'n.c.u.C. st de sfaturi chiar cu \Toa.;

(d) T.G.-B. sttinepoata 1.T.

(b) Numai > Imflturi etc ;

www.dacoromanica.ro

(c) G.i. flci

i strimti 1.f. etc;

M. EMINESCU

278

cip. Cteva idei revin, in deosebi, 3.1 ele inlesnesc atit datarea acestor crmpeie, ct 3i identificarea evenirnentelor
care le-au prilejlt. Ele sunt in versurde: Ciind din spirit de minciumi n'ar cita pe dos autorii> Grind canalii mincinoase
n'ar cita pe dos autorii i Dd idei lui Scbopenbauer, ce [i]n carte-i nici nu stint Preficcind pe idealistul in abject materialist. Alte versuri sugereaz atmosfera desbaterilor parlamentare, ceca ce ne duce la edintele Camerei din 6 Februarie i i Aprilie 1878 in care s'a discutat invalidarea alegerii lui Thu Maiorescu, ale caror ecouri se intilnesc,

conservate, in articolele ce Eminescu scrie in Timpul din 8 Februarie i9 Aprilie 3i despre care patronul Junimit
spunea, dou decenii mai trziu, inteo noti a editiei discursurilor sale parlamentare: in doul articole publicate

in..., Eminescu

redactorul ziarului cu neintrecuta virulent a stilului su, caracterizearli acea discutie a Camerii,
precum 3i ignoranta calor ce falsificau pe idealistul Schopenhauer
Dar pentrucl parlamentartil, de care e vorba 31 care provocase aceste reactiuni In proz o versuri, departe
de a fi D. Petrino 2), este liberalul iean A. D. Holban, transcriem din cuvntarea acestuia, a3a cum o reproduce
insu3i Maiorescu din desbaterile parlamentare ale epocei:

A. Holban. Domnilor, nu voi s tree nici de filosof nici de invtat universal, dar tiu s constat
tot ceca ce ate este exact, tiu s probez ca am dat o interpretare just, veridic inaintea dv. In privinta doctrmei acestei scoale funeste, care in Moldova se numete noua direclie i al clr' ia dl Maiorescu
este 3i fundatorele 3i marele profet. Each' am aici evanghelia acestei scoale, Convorbiri Literate , unde
sunt traduse 3i publicate de d-I Maiorescu principide lui Schopenhauer...

D. prefedinte. S-mi dea voie d. oratore a-i atrage atentiunea, c, dac ne vom pune pe tra'mul
acesta, ne-am putea pe toat zioa exclude unii pe altii sub pretextul opiniunilor ce profesm. (Zgomot).
Voci. Prea bine.
D. prefedinte. Nu este permis, mal co seam unui partid deiriocratic, s atace o alegere pentru opiniumle filosofice ale candidatului, 3i protestez din parte-mi.
A. Holban. Inainte de toate, partidul national democratic i. liberal are de cea intai datorie s apere
propnetatea, onoarea i castitatea famikei, patria... are de datorie s propage In popor onoarea, moralitatea,
virtutea, iar nu materialismul abjectului Schopenhauer, care propag concubinatul, dreptul btii ca biciul,
dispretul amorului de patrie 1i sentimentelor de onoare... Aceste lucrri sunt bune la selbatici, nula noi 3).
Am pstrat celor dou.' pagini, reproduse mal jos, fizionomia lor original, de fragmente succesive, Intii fila
30 y, apoi fila 31, fr a putea hotri care va fi fost cu adevarat ordinea. Discutia timne deschis.

e) 22 6 8,3 0 1 .--3 I

Si in cursa ce-o intinse cade-atuncea insusi el (a)

Dovedind c nu-i prost numai, ci[-i] minemos

misel (b)

Acolo impart mosia cea str.bura* in unire*

BulgAroi cu ceafa groas, grecotei cu nas subpre

Pur si simplu din prostie buiguiesc asa in dodii

Sau cel mult ai crede cumd au mncat din ceapa ciorii; (c)
Cnd din spirit de minciuni n'ar cita pe dos autorii...
1 Dac din vcracitate i din pur patriotism (d)
N'ar preface 'n pordrie cel mai nalt idealism (e)
Titu Maiorescu, Discursan i parlamentare, cu priviri asupra desvoltrii politice a Romniei sub domnia lui
Carol I, vol. II, 1897, pag. 122, nota.
D. R. Mazilu, op. cit., pag. 336: Petrino chiar a fost ales deputat in ultimul tiny al vietii sale dar
informatia e neintemeiat.
Titu Maiorescu, op. cit., pag. 120-121.

(a) S.i.c.c.-o.i. el se.>

cade etc.;
(b) D.c.n.-i.p.n., ci i ru viclean, miel [a fters numai :
3i ru, viclean; ce a rcimas poate eel trebuia sd fie : sau minemos
ci miel,sau Cl 1i mincinos, miel, saumincinos
[3i] miel, sau ca in forma dela deli];
(c) cuviint indesc.> Sau cel mult etc.; (d) nalt > pur (e) sffint> nalt;

vIP

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA III

279

Dad din veracitate patriotul cel [mai trist]*

N'ar preface 'n porc ca dnsul pe-un mare idealist

I Tara noastrai dinteacestia s'a ales acuma solii

in loc de a se retrage in locasul Sfintei Golii
Dandu-le ca'te-o calm* cu largi mneci, c'o scufie (f)
Ii trimite-in adunare spre a vorbi filosofie (g)

2 Tara noastra dinteacestia s'a ales acuma solii

Nu-i capatuieste* [insal in lacasul Sfintei Golii
Mild din ei fiedruia si camasa i scufie (h)
Ii trimite 'n adunare de vorbesc filosofie (i)
SI-i auzi aci
I De a 'nderetelea lau toate aiurind, vorbind in dodii( j)
z De a 'nderetelea iau toate si se par vorbind in dodii
r

Parc'ai crede c paiali astei comice tragodii (k)

Spun rasbatii din prostie sau mancara ceapa-ciorii (/)

2 Cat ai crede ca' paiaii astei comice tragodii

Din prostie fac nasbatii* i vorbesc asa in dodii

Dad mincinosi
1 Cand canalii mincinoase nu citeaz fals autorii
z Dar canalii mincinoase ei citeaza fals autorii

3 and canalii mincinoase n'ar cita pe dos autorii

Ca s'avem prilej s vedem

Spre-a vede acuma mutre de Tatar viclean i prost
2. De vazum acuma mutre de tigan viclean i prost (m)
Prefacand pe-autori cu nume in contrariti de ce-au fost
Luand sirurile*-unuia* si altuia-atribuind
i Dandu-i cugetari, ce'n carte-i nici nu pot ca s existe (n)
z D idei lui Schopenhauer, ce [i]n carte-i nici nu sunt*
Prefacand pe idealistul in abject materialist

(h) Cu am* cu large mnici, cu v'o

(g) Ii trimit in> Ii trimite etc;
(f) Inzestrandu-i> Dandu-le;
stranie scufie) D.d.e. fieciruia un halat > D.d.e.f. ant[ernil*~; (i) Ci-i trimite in adunare> Ii trimite 'n etc.;
autorn* >Q ai crede cum ca..> Ca ai crede cI. paiatul a.c.t.; (I) Spun
(j) vorbesc> vorbind; (k) 'neat
acestea din p. etc.; (m) De vedem acuma m. etc.; Plural + din cele 3 locuri e, pate, un semn de raliere
Futre pasagii;

(n) existe are dupd acero pe e tdiat din necesitatea de a schila rind.

www.dacoromanica.ro

M. ENIINESCU

280

P) Aceste io strofe, dintre care unele abia schitate iar altele nefinite (cu rimele stinghere), sunt construite pe
tipanil, des intrebuintat in aceasta vreme, ottava rima 0 se afl in ms.-ul miscellaneu 2261, 157-168.
Sunt file inguste, longitudinale, dreptunghiulare, de marimea 2x cm. x 7,5 cm., de burg, i solidi hartie alba,
velina, can, in numr de 5o formau un carnetel de buzunar, comod, confectionat chiar de Eminescu, care a avut,
din juneta chiar, aceasd arta (dovada sms.-ele Elena si Marta, cf. vol. I) i care trebue sa fi fost la origin cusut.
Legat dimpreun ca altele, In ms.-ul miscellaneu 2261, Academia 1-a desfcut ca abilitate, adaptandu-1 la condimateriak ale ms.-ului i paistrindu-i, in acelasi tinm, ca exactitate, ordinea, deci caracterul originar. Cu exceptia
primelor doua pginioare, celelalte au fost dispuse cate trei, mobile la coto; In succesiunea originara, izbutind
creeze o pagina de rnarimea rnanuscrisului 2261. Pentru mai usoara verificare, s'a dat fiecarei paginioare un numar
aparte, asa c acest submanuscris, longitudinal, de buzunar, figureazi ca cele 5o file ale lui, intre ff. 148-197, inclusiv.
India fda. (148), devenit pseudo-copertk e innegrita de uzura buzunarului (carnetelul mai poarta o dunga verticala, lungirnea lui permidrid O. fie indoit) si pare sa fie patat cu cateva picaturi de cafea neagd. Cateva forme
verbal; inversate, ca creion i cernealk i tremurat, scris dealungul celor dou jundtati ale filei: 0 Veronica'
sd le strdng in brafe. E un scris tremurat, ca creionul, in genul celui ce am semnalat, ca prilejul poeziei Rugiciunea
unid Dac, In registrul ms. 2306 (cf. acol, In prezentul volum). Si tot din aceast vreme, tot cu creion, pe f. 179:
Attit de dulce efti nebuno Cd tu efti dragd tuturor ceea ce sugereazi a fi fost scrise putin dup vizita Vero=Ai la Bucuresti, in toamna lui 1879, cand s'ar putea situa, cel mai trziu, i versiunea aceasta a celor so
strofe. Cel mai tdrziu deoarece carnetelul acesta de reporter parlamentar va fi fost purtat i inainte de aceasta
data in incinta parlamentului, atatea din detaliile textului pledand pentru 1878.
Cum am semnalat, in treacat 1), multiple sunt prezumtiile, dupa care aceasd versume va fi fost scris chiar
in atmosfera hieing a Parlamentului: frecventarea asidua' a sedintelor, asa cum reiese din cercetarea activittii lui ziaristice, tabloul de un crud realism, decalcat dup realitate si mai ales carnetelul Insusi, ca toate atributele lui, in
prunul rand scrisul. Quasi-caligrafic in prirnele doua strofe, scrisul devine din ce in ce mai lax, din pricina acelor
cozi de smeu rsucite, ce tin loc de cuvinte Intregi, si este deci mai dificil de descifrat. Un astfel de scris presupune o stare de spirit, speciala i un loc, oarecum impropriu ragazului, Meat cu exceptia, poate, a indielor dou
strofe care sunt singurele, reluate, nu e gresit a socoti versiunea aceasta improvizat In rhiar incinta Parlamentului.
Din pricina scrisului, care, di adevarat, in partile lui cele mai dificile, constitue pentru cercetator, una din
caznele descifratilor eminesciene, versiunea n'a fost reprodusi decat fragmentar, mai exact, spicuid si Limon cu
grave erori de lectiune, cum se va vedea la locurile respective. Lectiunea noastra, nesigura in atatea puncte, a
preferat s nu lase locuri albe, dar a indicat ca asteriscuri lectiunile dubioase. Confrunttile ulterioare vor fi, in
chipul acesta, credem, Inlesnite.
Cum in versiunea areasta apare, pentru prima oark pare-se, expresia adt de des folosita de Eminescu: bidoasa
pociturd (aceea care, in textul definitiv, aves s supere att de Inuit pe Panu) un mic istoric se impune, atat pentru
stabilirea paternittii, cat si pentru inlesiurea datrii acestei versiuni Insli. Expresia, se stie, apartme lui Vasile
Alecsandri, care tipirea in Timpul dela 9 Februarie 1878 2) cunoscuta lui Epistold care generaltd Florescu, pe care
luptek politice il tinuserl, tocmai in timpul rzboiului, departe de armata 3), pe care o organizase:

Or cine st 'n arena, de dui are parte.

Eu, nedeprins ca tina, ma tiu de ea departe
S'astept s vad sub trisnet hidoasa pocitura
Care-au sdit in tad invidie i ma 4).
De a doua zi chiar, expresia era anexat i circulatia ei nu va cunoaste nido pauza, dela India ei utilizare,
in articolul dela 15 Februarie, cand raspunzandu-se insinuarilor Romiinului, relative la conservator', se reproduPerpessicius, Eminercu In parlament, in Preocupdri Literare, VII, 3, Martie 1942.
Timpul, III, 30, Joi 9 Fevruarie 1878 preceda publicarea poeziei lui Alecsandri (datata ca o adevarad epistola ce este: Mircefti lanuarte r878) de urmtoarea notita redactionala:
Bucuresti 8/zo Fevruarie.

A tout seigneur, tout honneur 1 . Cedam astzi primul loc, in fruntea ziarului, iubitului nostru poet V.
Alexandri; trimitandu-i in aceste putine randuri tributul admiratiunei noastre ne simtim datori tot-o-dat a-i cere
iertare daca pe dansul, care n'a asteptat i n'avea nevoe ca indignarea id-1 fact% poet il coborim astzi la prozaica meserie de prim-bucurestar. Redacliunea.

La Roumanie illustre, I, 7, 6 Iunie 1882: Et lui, le vieux soldat blanchi dans le mtier, lui, le crateur
de ces iennes hros, ib fut tenu l'cart... La politique est pleine de trtysdre; aussi nous ne chercherons pas
lever le voile sur des vnements trop rcents, pour ne pas tle accus de partialit .
Despre ostracizarea generalului Florescu i invocarea poeziei lui Alecsandri, cf. Titu Maiorescu, op. cit.,
pag. 62-63, nota.

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA 11E28
ceau strofele incriminate, ale poeziei j pana' hAt tarziu 1). Mai mult, ea nu displace nici unor spirite mai pon-

derate, cum ar fi al lui Slavici, carele, in excelentul foileton inchinat artei marelui tragedian Rossi seria intre
altele: O finta' ticaloasa e Richard [II. Acest om e slut la fatA. Titva ii este pocitA, sprinceana stangI ii e
strambA; gatul e scurt; la stAnga are o coco*, iati de piciorul drept e schiop. Aceste daruri firesti sunt stratul
lui de rautate. El vorbeste din gAt. Gesturile ii sunt strimbe; miscArile Ii sunt pAnditoare. Intregul om e o
hidoasi pociturA 2).
Hidoasa pociturd mai apare si in fragmentul

spun ei
mamd, din g) 2259,184-185, pe care-1 inregistram
irisa la capitolul Doina, pentru motive ce se =t'A acolo.
dad cu cele io strofe, transcriem si o fila' caligrafic copiatA, a intAilor doug strofe, ce se afla in ms.-ul 2260,103.

f1) 2 2 6/,

15

De patrie, virtute vorbeste liberalul

De-onoare, castitate 'i este gura plin
Ai crede c 'nainte-ti tu ai pe genialul
Erou a 'ntelepciunii s'a patriei
C propria lui viat curat ca cristalul
O pild-i de caracter si inim crestin
N'ai crede c 'nainte un stalp de cafenele
Defaim' acele vorbe servindu-se de ele
Ghebos, urit i lacom, stegar de craialicuri
El ziva st pe oameni de treab s inculpe
Tovarsi de betie [si] de caraghiozlicuri
Aprob' a lui cuvinte i schimele de vulpe
Spre sar, top btrnii.* pornesc la craialicuri
Si fete de vnzare le strang atunci de pulpe
Purtnd* pe buzl miere, e 'n el monef calp
Canalie deplin din crestet pn in talp.

Cf. Timpul, VI, 125, Joi ii Iunie 188i : o Despre fostul presedmte al Camerei, actualul ministru de interne,
tara are o opinie formad de mult. Stigmatizat cu epitetul de hidoasa pocitura de cAtre cel mal mare scriitor
al RomAniei, numit geniul ru de catre chiar ai sIi, acest vlastar vitios si... onest al ridacinilor fanariotice din
tara., e o garantie indestul cl signatura noului cabinet si a activitAtii lui politice, va fi vitml i cinica malonestitate.
(.
c'est le Dantin de la Roumanie, avec toutes ses qualits et ses vertus contraires seria, in
portretul inchmat lui Rosett, La Roumanie diustre, I, 4, 16 Mai 1882).
S.[lavica], Rossi in Timpul, III, 36, Joi 16 Februarie 1878.

f1) 2. De glorie > De-onoare etc.;

6. O pild'a-i de virtute

.... crestinA

8. Defaim' acestc vorbe etc.

Intdia redaclie, improvizatd, o pdginioard mai nainte, a primei strofe, sane):

1-8. De patrie i lege, moraLl i virtute

De-onoare, cas[t]tate 'i este gura plinA

Ai crede cl 'nainte-ti tu ai pe un profesor

Ce lumea o cunoaste din vArf la radcinal
CA propria lui viga- curad' ca cristalul (a)
O
de virtute, candoare* o lumin
N'ai crede cl nainte-ti e-un stalp de cafenele
Ce-si bate joc de vorbe servindu*-se de ele.
Cl viata lui privata* curat ca cristalul;
io. El va ni> El ziva stA etc.;
II. Tovarsi de betie, de joc i berbandicuri;
totii> Spre sarA etc.;
15. De aur li [e] vorba, in piept monea calpA.
Intdia redactie a strofei a doua, o pdginioard mai nainte, are numai versare/e:

e Azi el de pe tribuna' ministri st sI 'nculpe

20 Ghebos i plin de patimi si stalp de cafenele

El oamenii de acabl azi cata' si-i inculpe

Aplause primeste i laud'A* lichele (b)
Cu multumire intoarce
A.p. din > A.p. i etc.

www.dacoromanica.ro

13. lar sara merg cu

282

20

25

30

M. EMINESCU

Dar ce-i in fund acolo, ce vuet i murmurl*

De setleva, de mazii, de trag* cartea* pe fat (y)
Ce lege se discut cu strasnicI aldufl?
De foc unul l'apua pe cel lalt de mustat
Un tipt se aude urit*: Scobeic fur
Cu carte msluit, tlharul ne [inhat]*
cine[-i} roscovanul buhav in fundul scenii [?]
Scobeick ce'l trimise aci botosunenii (z)
Inteadevr vr'o sase in fundul adunrii
Stau imprejurul mesei* ca fii[i] unei secte
Unu-si scobeste nasul cu unghia 'n fundul nrii
Din plete-si scoate altul micutele insecte
Scobeic e tlcutul presdent a discutrii
Si tuturor le 'mparte la frunte* mici* proecte
ei le tin ascunse in palm, cat chior...
E important legea, de sic... un stosisor

Btranul, ras cu totul, cu ata plin, gras

Treaz* intr*['n] a lui baria, cnd ese imbl strimb
35

40

Ce oare este cauza[?] Discursuri furtunoas*

I-au ametit gAndirea de imbl. [asa strmb ?]
Ba nu, dar pinl-adoarme se scarpin sub mas
Ridia pantalonul de-asupra de caramb
Din cism scoate gatul puternica butelcA
El imbr ca pe ou i ade ca pe spelcA
Transcrierea acestei versium, f1), in editia Mazilu, se incheie Cu versurile 17-18, in lectiunea:
Dar ce-i in fund acolo ce vuet 5i miros
De usturoi, de varza, de ((
))
Oricit de aventuroasa i nesigura, descifrarea poate fi incercat totu5i, gratie, in deosebi, prezentei nmelor.
Pentru explicatia termenilor, cf. I.-Aurel Candrea, DicItonarul enaclopedic Cartea Romlineascd : SETLEVA sbst.

Temen de joc: de 5apte on prima miza... [fr. sept et lever] MAZU, sbst. Suma ce se adaog la miza
dinainte a jocului de crti... . Pentru lmunri mai desvoltate, cf. dictionarele enciclopedice straine.

Din aceea5i familie etimologica, i cu titlu de curiontate, acest crampeiu pitoresc din [M. Kogilniceanu],
svfia zustului apud N. Cartojan, Alciuta Romneascd (in Omaglu lui I. Bianu, 1927), pag. 136: o Inteun cuvint, eu
nu cunosc ruci o priveli5te mai multumitoare 5i mai placuti dect privirea a patru oameni cinstiti, 552.and la o mas
de joc, cufundati inteo adanca tacere, cu o vrednicie de magistrat, cu fata nemi5cat, Cu o frunte ingreuet de

idei asupra celor patru masle, cu cap canintit de ispit, ptrun5i de marimea trebei lor, ca ni5te stoici nesimtitori pentru toate cele ce li incomura, aruncnd unul dup altul crtile pe .mas i cu simetrie privind dinainte
lor leva/ele [subl. ns.]. ci5tigate. Atunci ti se pare ca cnd ai vide patru filosofi din vremea veche, caril, in a
lor inalt intlepciune, cumpenesc soarta noroadelor i gndesc la legi nemuritoare pentru Grecia)).
V. Alecsandri Ion Ghica, [Coresponden,ted, ms. 805, III, 78 v., cu scrisoarea din Paris, 8 Janvier 1886:
...Sais tu qui a dbarqu Paris dernirement ? le celbre Bobeica 1 II a gagn aux cartes trois vagons chargs
de cochons et il est venu les manger ici.
29. C.1.s.d. cu [indesc.J C. ? ;
20. S'aprind toti oratorii> De foc etc.;
zz. De fapt : C.c.m. tilharul
ne.... . ; 31. S.e.l.t.a.i.p. cata 'n jos
;
32. Int[eresantal > E importantli legea, de
pentru*...
un mic*>
p.* un stos.
33. Colo btrinul> Batrnul etc.;
34. Ades i [iasa.] capul pe banca* 5i ad*Loarmer;
36. de fapt :
I-au a.g.d.i....
37. B.n.,d. pana adoarme el caut sub masa;
38. R.p. cam* peste* [al su]* carimb;
39-40. Din cisma" ese gatul puternicei butelci (c)
El imbl ca pe ou i ade ca pe 5pelci
(c)
atunci se vede gatul > Din cisma etc.

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA III

283

Dar cine-i ceata asta cu nasuri inrosite

Cu drele prin barb, cu fetele nerase
Guri mari si buhite, mustetile sboritc
45

Cu cismele carpite, cmsile soioase

Privirile sunt crunte si fetele 'ncruite

Cu frunti mai mid de-un deget, cu cefe rosii groase.

Ei sunt smntina lumii... Cnd clopotu auzi-vei
S stii c toti sunt
s'au adunat betivii.
Acolo prezidentul friznd* o fat. calm
50

55

60

65

70

Ci e cam dupd mas n'ar vre s se cunoasa

Si cum Ii vede astfel pe dragii si de-avalma
Intoarce: asupra tutor scarbosii ochi de broasa
In fund unul* mai* scArnav* isi sufl nasu 'n palm
Si de surtuc o sterge, mahmur* se uit, case
Berlicoco intinde [a]* mn dup clopot
Tacere pretutindeni, in sal* cte*-un* sopot
Se scoal unul atuncea si strigA: Cer cuvntul
L'aveti ce om e-aceast [indesc.] [m d.]
O fat uricioas* si pelita glbue*
Pe capul lui pr aspru, sborit i ro de cane

[m d.

Colo unde urmasul lui Budha Sakya Muni 1)

Nazarineanul, dulce, in deal, isi are casa
Isi poartn* bltranul rabbin Berlicoco perciunii
Isi strnge corifei_i* i secta lui hidoas,
Acolo* fac contorul* comediei* 'a minciunii
Calomniei*, vnzrii*, ftarnic." grimas

Alturea cu crucea*, Cu moastele din templu

De uri* si infamie* sunt stlpi i [sunt] exemplu
42. Cu plete> C. pr vl[vom]*) Cu (Ureic p.b. i f.n.;
44. Ciubotele cArpite si > C.c.c., 6mAsile etc.;
47. Nu te'.> Ei sunt etc.
yo. Se stApAneste bine> CA este dupl) a e cam dm. n'ar vre ca
49. A.P. pindea* cu fata calmI;
C.e.c.d.m.n.'a.v., s etc. ;
51. t c.i.v.a.
pe etc.;
55. Berlicoco yndesed* de linistire>
'ntinde) B. intinde etc.
N.B. 52. ...oclu de broascA
ft in ms. 2306, 98 v. :
Acolo sarlatanul betiv si plin de tele
PAndind si gray* priveste cu ochii lui de broas6
[Strofa f7-64, dificala la lecturd fi neterminatd ;
58. L'aveti h tispunde>L'aveti o Domnilor*, Legea,
59. 0.f.u.* si galbenA >
pelita etc. ;
virtutea*, adevIrul*;
65. Acolo> In dealu 'n care bandul>
Colo unde etc.; 66. N.d. si band ji are casa;
67. S'adun francmasonii, si fiii periciunii;
69. Acolo*
70 C*. pierzArii*, f.g.; 73. pentru: tr'o parte cf. prototypul tru- a genesii in
represina* comedia min[ciurui];
Venere fi Madona (vol. I, pag. 288).
i) Cf. Timpul, III, 86, DuminicA i6 Aprilie :878, cu foiletonul lui Eminescu: Paftele, unde e amintit Buddha
akya Muni (reprodus in M. Eminescu, Nuvele, ed. araga).

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

284

Biserica-i tr'o parte, negrit. i strveche

Bordel de constiinte* fcur* ei alturi

O Crist, cum nu mai vii cu biciul, cu reteveiul*

75

Hidoasele fiinte* ca cojile* s-i mAturi

S pui s se citeasc molitve 'ndelungate

In curte, 'n tample*, trepte* i treceri*, pe de lturi

S ias negrul spirit, hidoasa pocituri
Ce 'n cap* cloceste acolo smAnta lui de ur.
Acolo Bulgroii
f2) 2260,103

De patrie, virtute, vorbeste liberalul

De-onoare, castitate 'i este gura plin.
Ai crede d 'nainte-ti rsare genialul
Erou a 'ntelepciunii
neamului lumin
Q propria lui viat curat ca cristalul
E-o pildl de candoare i inim crestin
N'ai crede c 'nainte-ti un stilp de cafenele
aste vorbe servindu-se de ele

Ghebos, urit i lacom, stegar de crailicuri

Acuma st pe oameni de treabI s-i inculpe
Tovarsi de hotie aprob' a lui nimicuri
Aplaud cuvntul i schimele de vulpe
Spre sar ei vor merge s fad. cabazlicuri
Actritele din Orpheu stringndu-le de pulpe
Pe buze au virtute i 'n ei monet calp
Canalii sunt depline din crestet pAn' in talp

lo

15

g) Ce-fi spun ei
tolul Doina.

mam.., ce figureazd in 2259, 184-185 s'a trecut, din motive de oportunttate, la cap-

hi) Textele acestea construite tot pe tiparul ottava rima figureaza b) in 2261,86-89 i i) 2260,1-5. Scrisul,
grafie i cemeald, diferd. Fr s fie sigur, cronologia ar distinge dou sau chiar trei date. Ce e sigur este el 2261,

86-89, se situeaz, ca timp, dup versiunea De patrie, virtute, etc., amintit mai sus. E mai inchegat i pstreazd
ecouri din substanta aceea. Am denumit acest text Un fe/egos de belfer, dup unul din stihurile subsolului.
Versiunea din zz6o,i-5 pare redactat, in urma strofelor Urechiadei, ce am reprodus la Scrisoarea a II-a, probabil la Bucuresti.
Tot aici am inregistrat, z tertine si z catrene, figurnd in 2289, 22-13, micul carnetel cu sonete Petri-Notae,
despre care am amintit, cu pnlejuri anterioare. Schitate, poate, in vederea unui sonet-concluzie a intregului ciclu,
ele sunt scrise cu aceeasi cemeald violeti, i ca aceleasi caractere, ca si cele impotriva lui Petrino. Sunt, asa dar,
cu probabilitate, din 1877, dela Iasi. Daca izbutesc s i rralizeze un sonet unitar iat ce nu putem decide.
Centorul poate incerca cetind inti catrenele i apoi tertinele.
Le-am trecut in subsol, la locul respectiv al versurilor 1-8 i 57-64.

80. Ce seamn> Ce-a setranat > Ce isi cloceste acolo smnta lui d.u.
cf. versiunea din f2), afa dar : Defaitn;
14. Actritele din. J. stringndu-le d.p.

8. pentru local vacant,

f2)
z. Aprob[5] > Aplauda' etc.;

www.dacoromanica.ro

ii. Stegari> Tovardsi etc.;

[Orpheu, ulterior cut creionulf.

SCRISOAltEA III

285

h) 2261,86.-89

O mutrI indrcit gretoasI de scapet...

Ca s'o descrii mai nu stii condeiul cum s'51 'ntorci
GalbenA ca lm'ada, cu sbarcituri i creti
E fata lui, iar ram' lzatos ca i la porci
Ca zrul ochii fr scnteia veunei vieti
Dintr'un tigan s'o greac s'alese acest corciu
Dar de... si el om mare. Cand tara-i la pericol
Ii trebue s'o scape un inginer agricol.

and ii privesti la mutra cea de venin si gur

La nasul ca i tarsul, la gura nespAlat
Nu 'ntrebi de ce vorbeste, gesticul, injurA
Ci 'ntrebi adnc in cuget: se piaptra veo dafai
Sau poate c in pru-i el face agriculturA
Neavnd alt mosie in tara asta toat
Astfel si-aduce averea pe-altarul trii sale

10

15

schimb cu-acea prsir din par... el ja... parale

Cum ? acest mare spirit... Demostene si Cato (x)
Sunt la un loc inteinsul. Prieteni n'are dar ?
2. C. s'o d.m.n.5. cuvfintul cum etc.;

14. Neavnd aid avere in t. etc.

5. Si spiaciti sunt ochii, ca zarul > Ca zarul etc.;

9. de fapt: mutr;

Inaints de a re incbega in strofd, tema e chi/ata In crdmpee de versuri ; apoi inceputul e reina; de doma' ori, precum
urmeaza :

acuso cotei 5i javre

La sunetu-i dau busta in moara de palavre

Un felegos de belfer va fonfni la fleacuri

o parte-a tarii de mintea lui at:Arai A.
Pletosul acel buget, vestitul Calcd. 'n scdrnd.
tara fiind l-a5a pericol

Ii trebue s'o scape... un inginer agricol.

t Batos ii este prul o galben e obrazul
Batos Ii este parul i galben la obraz
O mutra indracita, gretoasi de scapet
Turtit ii este nasul
Te5it ii este nasal
Tar5it ii este nasul in sus

20 Mai iat inc unul puind tara la cale...

O rnutr indracita, gretoas de scapet
Batos i plavan prul ca cel din badanale (a)
Cu ochii cei ca zarul (b)
Batos ii este parul i glben e
obrazul> B.i.e.p. o galben la obrar;
Cu matele pestrite i ochiul
(x) Koglniceanu despre Lascar Catargi: Apoi numai d-sa este Caton 51 Brutus, numai d-sa este Cincinnatus ?. (Derbateri parlamentare in Monitorul Oficial, 12/24 Dec. 1879, pag. 7836).
I.... n.a. vre
18. Unind> Inteun... nu are vre un prieten doar
17. C. ?a.m.s.... Cato 5i Demosten[e];

un p. dar?;

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

286

De-a patriei iubire averea

l'Asat-o

S'ad de.cheltuiall el n'are 'n buzunar

O inim frumoas c'a lui au n'a aflat-o ?
Ba, e vataf de curte la un crAsmar bulgar
Care in Iasi in Podul Calicilor o stare

20

turnAnd holerc in phIrelul mare

Ca m'AM poimAni ministru... ajunge-va departe
CAci toate Cu ochiu ager el stie s pltrunzA
Cam mrginit ce-i dreptul i nici nu stie carte
Dar geniul dinteinsuI nu-1 las s'A s'ascunzA.
L'atrag chiar a coroanei dulci strluciri desarte
La noi ajungi or unde, flind cAnilor frunze
Mai stii din mare vremea ce-o scoate din nIvod ?
De ce s'A nu ajungI s'o cioar Voevod ?

25

30

Un prezident mai bine... al unei mari republici

Al unui popol liber intAiul cettean
Sa bage i s scoat functionarii publici
Tot mutre asa leite de grec si [de] tigan
El e modest, dar totusi se poate sI-1 induplici
schimbe plugul aspru* cu-asemenea... ciolan
S lese pe Mecena, bulgarul cu ocaua
s. se 'mbrace 'n togi si 'n purpur.... licheaua

311

40

S cAnte pe eroii puternici i viteji

Aveau odatA 'n lume ce cuta* rapsozii

Eroii cei de astIzi ei nu ne dau prilej

Urmi la vremi de aur greolul veac al prozii
Nu vrednici ca odatI, ci repede 'n vArtej
Si misa 'n scena lumii ghidusii i Irozii

De-aceea, dulce muzA, petreci la munte 'n crAnguri

Cci pentru a-i descrie ne* trebui sl fim singuri.
19-21. Un spirit asa mare nu all un Mecen ?
Sl-i dea de cheltuiall si lu in buzunar (a)
Ba, s vedeti el este... prieten sau mai bine
(a) SA-i imple >
dea de c. etc.

zz. El e vataf de c. etc.;

23.
cu stare;
25. C.m.p.m.... astfel ajung departe.
zg. Astfel chiar langl Vocl la Curte.> L'atrag chiar a coroanei etc.; ulterior, in local lui a: poste; va fi fters
din eroare, pe a in loc de chiar ? Sd fi intenponat L'atrag poate-a coroanei etc.?;
31. Ce.> Mai stii ce ascunde al
vremei > de fapt, explicabild contaminare. M.s. din mare vremei (sic) ce-o scoate etc.;
38. Pe urmAr' u-i gigantic
sI la a[ceastrA > SI poarte > SI> Ca s'A primeascA > Pe acest mare Cato, s'A vad' acest ciolan > SA-si pIrseascl
plugul> SA-si schimbe plugul harnic cu-asemenea... molan;
40. lar.> i sl-si imbrace > Si si se 'mbrace

'n togl etc.

t. S.c.p.e. cu infra [viteaz51;

z. Possibili era 'n lume > Aveau ociad etc.

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA III

1O

15

20

25

30

287

Nu lyra vistoare, nici dulcele tn flaut

Ci surle si timbale, btaia 'n tact a dobii
Acestea sunt organe eroii s, mi-i laud
Usor e acestora deschis s dai Cu bobii
In cronice bltrne eroi[i] nu Ii caut
Nu voiu s pun pe Stefan si eu la gura sobii
Nu cerul i-a menitu-i nici stelele in zodii
Copiii reci i cinici ai comicei tragodii

Rme 'n noapte sana in umbri Basarabii

Din dulce neclintire, o pank s nu-i clatini
Incepkori de vremuri, purtnd viteze sabii
Si tu, Bogdane Drago, voi marilor Musatini
Eu asazi am a face [Cu] sitigele Barabii
Cu allatori de lege si vAnzkori de datini
Cci graiul blnd din cronici, frumos ca al lui Nestor
Ajung[e] mai ca sfara zaluzilor acestor
De mult in dulce noapte eroi v adumbriseti
Si nu v' atinsese canalia cenusa
Si azi and Astor fameni si voi le trebuiseti
Ei sfintele morminte le turburA acusa
ps'reascI drapand pe letopiset
Istorici se gereazI., cu voi impandu-si gua
Cu voi, ce lor asupra privind cel mult ironici
I-ati sudui . De-aceea dormiti in colb de cronici
. .

35

Presentul nu e mare, nu-mi d ce o s.-i cer ?

La Sybaris nu-s oameni in capistea spoielii
Au beiul dela Samos nu e un giuvar
Cu frate-shn, crescutul sub poalele Fanelli,

io. tau surla, timbala a /a Botez ;

i i. Aceasta mi se cere, eroii mei sl-i laud;
iz. Usor le pun> U.
e acestora etc.;
zo. Tu Drago > Si tu etc.;
22. Cu vanzatori de lege si vanzitori de datini.
2289,22

1-6. Posibili vor fi fost candva rapsozii (a)

Eroii vechi puteai usor sl lauzi
Dar astzi vai e veacul greu al pro= (b)
Eroii? s nu-1 vezi, de ei s. n'auzi (c)
Sunt miscarici si joaci ca Irozii
Ei nu vor slava, cer numai s'aplauzi (d)
(a)(b) Odat' erau possibili i Rapsozii
Erau eroi in lume ca
cante
Luandu-si* - [sa u ;
Eroii nostri? Chiar de ei s n'auzi;
E.n.v.s., vor n. etc.
25. D.m.i. dulce umbril e.v.a.;
vorbesc din letopiset.

26. $1 nimeni n'atinsese cenusa voastra sfinta";

www.dacoromanica.ro

29. In limbi psireascil

M. EMINESCU

288

40

45

Acesta ce vinduse bilete pAn. ieri

Pentru-a sa adoratA in usa cafenelii
E[1] legi dA si anula retoricele-i suliti
In capistea cea plin de saltimbanci de

N'avem in vremea noastrA destui feciori de lele

De oameni mari multime privind ori incotr6 ?
Pe mlastina comun nu strAlucesc ca stele
Eroii ce Ii caut sclipind cAt de colo
Privii numai la grecul, cel invechit [in] rele,
La ochii lui [de] broascA, la rebb Berlicoc5
Venin el are 'n suflet si siretlic in hArcA
Un puiu de grec fAtarnic cu sAnge de n'Apara.'

Sau nu e o podoabI a vremilor de azi

50

65

Acel ce sapte nume 40.] puse, de cAnd este ?

Membru de academii i preA.-cinstit obraz
Tiind surori v'o don sArmanul de neveste
De ce el s'A se piard pe-al vremilor talaz
De dAnsul s nu dee cronistul vre o veste
CAci cine oare este sA poatA sta pereche
Cu-al geniilor geniu, cu Popovici-Ureche ?
Avanti ! fora ! darA mAnjite obrazare

60

Segnori jucati spre gaudiu cum ati deprins, pe funii

Voi singuri mAiestria o stiti cea foarte rarA
Representati cu totii comedia minciunii
De trei ori zece ani-s cA prostii v'admirarA
ce v pasA oare dacA ir scuipA unii
SA luminez aceste cinstite mult obraze
MA d, cu sbor puternic la Sybaris Pegaze

39. In Sybaris el astizi > E dititor de lege, in sfat el fringe suliti;

45- P.n.l. grecul, mostean de fapte rele;
46. Cu ochii 1.[d.] b. etc.;
5o. Ce sapte nume-si puse, de cano:1 in lume este ?;
52. Ce tine > Tiind surori etc.;
55. C-Aci cine oare 'n lume putut-au st pereche;
57. A. I f. I dar [voi] moarte* obrazare.
2289, 23

57-62. Avanti I fora 1 sir de rnisti de cearl (a)

Segnori jucati cum ati deprins pe funti
In galerii se 'nghesuesc nebunii
dupi foc o si vi cheme afarl (b)
Representati comedia minciunii
Cum voi o stiti cu malestrie raril (c)

De-atitea ori cu sgomot v'admirari

Si ce vi pasi de vi scuip unii
(a) A. I f. sir de misti tirite; (b) In Ed.
Mailu: i dupi joc etc. /vote cd
I

sensul cere : joc; de scris Inrd e !cris : foc;

(c) Ce voi o stiti c.m.r.

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA III

289

Vers iuni aut onom e. A. India versiune inchegata.", scrisa cu creionul, cu o grafie cursiva, figureaza
in ms.-ul 22761, 103-107, cuprinde numai visul lui Osman, si a fost semnalata pentru prima oara de Ion
Scurtu in cuvintele: o fragment variand in partea care cuprinde visul lui Baiazid, in alta redactare, Cu totul
deosebita 1).

In marele studiu din 1903, inchinat personalitatii lui Eminescu, prim cercetare serioasa a operei poetului
care, di toate rezervele intretesute, rascumpad din plin facilitatea articolului din i 875, publicat in Revista Contemporand sub pseudonimul Gr. Gellianu Anghel Demetriescu, indk cel dintaiu, pare-se, sorgintea visului dela
inceputul poemului i 0 care nu este altceva decat o parafrazare in versuri a textului lui Hammer, Gescbicbte des
Osmaniscben Reicbes, vol. I, cart. II, pag. 65 sqq. Ed. din 1834. Toate elementele de pitoresc si decor ale textului
imprumutat sunt, in ochii criticului ce nu-si poate iesi din umbra aerului san doctoral, numiri enigmatice, ca
si cum poetul ar voi si destepte nu intelegerea, ci stupoarea noastr. i dupa ce traduce pasagiul 2) respectiv din
Hammer, Anghel Detnetriescu sdrue asupra anacronismelor in informatia istorica a lui Eminescu, fra ca el
insusi, cum se va vedea, s fie scutit de uncle.
Identificnd la rndu-i, i Pita' si aib cunostint de studiul lui Anghel Demetriescu, drept izvor al primei prti
din Scrisoarea a III-a acelasi pasagiu din istoria imperiului otoman de Iosef von Hammer, Ion Grmada scria in
Probabil c fragmentele din Ms. Ac. Rom.
studiul san din 1914 urmtoarele, in legaitud co referinta lui Scurtu:
2276, ff. 103-105, care contin visul lui Baiazid
In notd : De fapt este al lui Osman, intemeietortil imperiului
turcesc], in alta redactare cu totul deosebid, se apropie si mai mult de originalul povestii3). Supozitie intemeiat, dupa' cum se poate vedea din confruntarea versiunii A. co fragmentul respectiv, reprodus, in not, dupa
traducerea lui Anghel Demetriescu.
In leglturi co datarea acestei versiuni 4) u deci cu timpul cnd a fost tilmadt textul lui Hammer, se pot
aduce urmatoarele preciziuni. Exemplarul primului tom din Eudoxiu Cavaler de Hurmuzaki, Fragmente din Istoria
Romiinilor, I, Bucuresti, 1879, afltor in Biblioteca Academiei Romne sub cota II, 141.977, poart pe foaia de
titlu co creionul, in parenteze drepte, insemnarea: [Traducere de M. Eminescu]. Fisa respectiv din Noul Catalog
noteaza: o vol. I (trad. de Eminescu ?), II si HI, de I. Slavici. Numele lui Slavici figureaza, inteadevar, pe volumele II si HI in timp ce volumul I nu poart tiparit, niciun nume de traducator.
Amintirile lui Slavici aduc Ins o precizare mai categorica. E vorba de un inceput de boala, a lui Eminescu
i se umplused fluerele picioarelor de niste bube unte, care se intindeau) si de un ragaz de odihn, prescris de
d-rul Kremnitz, pe care poetul il obtine prin interventia prietenilor
A ramas deci, scrie Slavici, ca el
sl' piece la tara, u rposatul Nicolae Mandrea i-a facut rost s stea un timp oarecare la Mosia Floresti din valea
Gilortului, unde avea i aer carat si apai buna. Pentru ca s nu stea de pomard (sic), ceca ce el n'ar fi primit,
comisiunea insarcinat co publicares docurnentelor Hurmuzaki i-a dat in urma staruintelor lui Teodor Rosetti un
onorar de cteva mii de lei pentru traducerea in romneste a unui volum din Fragmente. A ramas insa, ca aceasta
sa fie singura carte, pe care o ja cu dnsul, caci crtile pe care le cetia erau dusmanii lui 5). ederea la Floresti
i-a fost binevenit, ceca ce se poate vedea atat din Slavici, care-1 viziteaz peste cateva s'aptndni s1-1 afl santos
tun si in voie bun, cat si din ciorna unei scrisori, aflitoare in ms.-ul 2262,89 6), si al creia ton de bun dispozitie e remarcabil.

Dupl ce instiinteaza pe corespondentul sau, care poate fi ori Tito Maiorescu ori, mai curnd, altcineva
'Una tot din cercul Junimei ( salutri multe pentru boeri ci pentru Doamne), a a aflat chiar dela D. Mandrea,
de suma de o mie lei noi ce i s'au pus la dispozitie, ca s viziteze tara Oltului ci dupa ce se arar incntat de
ingaduirea unui colt de pdure, care-i d toane bune si sanatate, cere s i se trimid o sut de franci spre
ilustrarea existentei cu oarecari calatorii la Turnu-Severin i prin imprejurimi. Isi d'A i adresa: M. Eminescu,
com. Flore,rti, plasa Jiul de Sus, judetul Dolj, statia telegrafo-postaLa Filian.
M. Eminescu, Poevi, ed. Ion Scurtu, 1908, pag. 270.
Anghel Demetriescu, Mibail Emmescu, in Opere, 1937, ed. Ovidiu Papadima, pag. 262-263, pasagiu, pe
care-1 asezam cateva pagini mai departe, in subsolul versiunii A.
Dr. I. Gramada, Mibail Ennnescu, (Contribuyi la studiul vietli ci operei sale), Heidelberg, 1914,
pag. 31.
Dupl d-1 Mazilu, (editia sa, pag. 342) ea trebue datad: dup 1879... si chiar dupa ziva de i Ianuarie
1880 pentruc alte insemnari co creionul vorbesc de o versiune a poeziei 0, mina, subdatata' s Ianuarie 1880,
iar altele despre Noaptea furtunoard de Caragiale, publicad in 1879 in Convorbiri dar fr s convinga, caci filele
sunt departate ci manuscrisul, cum s'a mai vazut, unul miscellaneu.
loan Slavici, Amintiri, Cultura Nationad, 1924, pag. 125.
Reprodus in I. E. Toroutiu, Stali ,ri documente iterare, IV, 1933, pag. 252-153. D-1 I. E. Toroutiu pre-

sum, ca dad, 1882. Pa este, cum se poste vedes din informatille aid adose, anterioara cu 4 ani.
19

www.dacoromanica.ro

290

M. EMINESCU

Cum informatifie lui Slavici concord, in cele mai multe detalii, cu cele din ciorna de epistol amintif, este
de sine inteles c i referintele despre traducerea unui volum din Fragmentele Hurmuzaki 1) au toate temeiurile
sO fie adevOrate. Cand se vor fi petrecut Irisa toate acestea ? Intiul volum al editiei germane din Fragmente zur
Geschicbte der Rumanen apare la Bucuresti in 1878. Prefata semnat de Demetrius A. Sturdza poart. data: Bucarest,
den 31 December 1877. Cum prefata e numerotata cu cifre romane, inseamn. a a fost redactati i legat in minutul
din urrn, cand tiparul volutnului, numerotat arab, era terminat. Ceea ce nseaimi c volumul tsebue s fi
aprut in primele luni ale lui 1878. Traducerea romaneasa a Intaiului volum, incepe cu aceeasi prefat a lui Dimitrie
volumul era
A. Sturdza, subdatati Bucurefti, Maiu 1879, i numerotat tot Cu cifre romane, ceeace inseamn.

tradus, ba chiar tipirit la data prefetei si a va fi aprut pe piat cel mult intr'o lun, dou. Socotind, acum,
astimpul luat de tlmcirea fie si numai a unei prti, cci o cercetare superficial las impresia c sunt, aici, dou
condeie, de bura searni si al lui Slavici, traduatorul urmatoarelor doua volume si secretar al comisiunii speciale insrcinata de Ministerul Cultelor si al Instructiunii Publice cu tiprirea marei colectii Hurmuzachi socotind, deci,
acest tistimp, suntem indemnati a crede c evenimentele de care se vorbeste mal sus, atat in amintirile lui Slavici, cat si in scrisoarea lui Eminescu, se situeaz mai curind In vara si toarrina lui 1878. Cercetarea colecpei Timpului ar putea rIspunde inteun fel acestei intrebri. Activitatea ziaristia a lui Eminescu prezint din and in cand
lacune, mai man sau mai mici, in raport Cu lungimea concediulu sau absentei pasagere din Bucuresti. In astfel
de cazuri, gazeta se resimte. Ii lipseste strlucirea aceea, de gndire i expresie, proprii articolelor lui Etninescu.
astfel de perioad poste fi lesne identificata pentsu lumle lunie si parte din Iulie 1878, and Eminescu se afla la
Floresti. S mai adlogam, c tot in astimpul acesta, foiletonul gazetei e prins de mari extrase din Anton Pann,
a se tipiresc, la tstimpuri, capitole din acel ciclu de articole Bucovina fi Basarabia, la care va fi colaborat i Slavici
si care este, in reaLitate, o dare de seam a documentelor vol. VII Hurtnuzachi, colectia mare, (1876), a unele articole,

precum cel din 17 Iunie, despre Macedoromani, pare aproape sigur de Eminescu dovezi cu alte cuvinte, c
redactorul nu se rupsese cu totul de ziar, cruia avea grija s-i trimeat materie.
Dar daa toate cele, para aci, expuse sunt de categoria presumpilor, sugestive fora' doar i poate dar presumtii,
manuscrisele aduc proba hotritoare. In ms.-ul 2257,413 se afi un crampeiu de traducere, frumos caligrafiat, pe
hartie albstrie, cu striatii fine in filigran i cu marca Fiume, pasaj ce figureaz_ in Fragmente I, la pag. 259. E scris
ca de tipar, cu unele corecturi, de cari s'a tinut seama la cules, lar altele depOsite in ultimul spalt, ce lipseste. Face
parte din paragraful: Alianta cu Sarbii improtiva Turcilor i anume dela randul in care e vorba de btlia hotritoare ce se da la 1389 pe Campul Mierlei, sau Kossowa, cum Ii zic Ungurii o si in care azu inimosul Sultan

Murad I iar In partea afiatilor insusi Lazr eroul. Dupl care urmeaa:
Pericolul pentru micile tri dust:an' ite, asa dar i pentru Valachia, deveni cu atit mai mare cu cat in urma
unui tat, vrednic in lupte, veni in scaunul impOraliei osmane un fiu cu mult mai indrIznet, rnai poftitor de
cuceriri, Baiazid I Ilderim (Fulgerul) care aura s-si intoarc in fapte mania ce-o avea asupra lupttorilor conjurati
dela Kossowa i luz tot odat cu puterea toate partile de loc, cate constituiau odinioati imparatia bizantina*.

ROmine, acum, de vazut dac intre traducerea din Hurmuzachi i versiunea aceasta A., a visului lu Osman
s'ar putea stabili vino legtur. FOr s poat fi vorba de certitudine (aci cine ar putea garanta a Hammer nu-i
era cunoscut poetului, mai dinainte ?), sunt oarecari prezumpi dup care Eminescu va fi fost indrumat, cel putin
de data asta, la Hammer, prin Hurrnuzachi.
Hammer si Gescbichte des osmanisches Reiches, Pest, 1827, sunt citati in volumul prim al Fragmentelor editia germana., pag. 215, cu prilejul juramntului de vasafitate, ce Mircea face lui Baiazid in 1391. (In editia romineasca la
pag. 263). Urmeaa dup: aceea povestirea evenimentelor i coalitia crestinilor, culminand cu batlia dela Nicopole.

Traducerea acestor pagini este, neindoios, remarcabil. Cetitorul care ar voi s surprindl cateva din particularititile stilistice ale lui Eminescu s ceteasa, d. p. fie la pag. zoo, un incident dintr'o lupt a despotului Mihail,
fie la pag. 211-213 despre resimprile morale si intelectuale ale suprematiei byzantine la Bulgari mila Romani
si de sigur cele ce privesc pe Mircea i lupta dela Nicopole, pag. 268 sqq. Infatisind tria celor don osti, a lui
Sigismund si a lui Baiazid, textul adaogl a in curand se facu precumpinire, nu mare, in partea Osmanilor prin
adaosul de trupe sarbesti i bosniace, in temeiul atom indrznetul Sultan, simtindu-se mare in puterea sa, se filea,
cd de pe pristolul bisericei Sf. Petru din Roma 41 va pune sirepul s manince ova.z (pag. 270). In legatura cu imagina
aceasta, Anghel Demetriescu scrisese, oarecum prezumptios: Tot asa de putin iertat era lui Eminescu sl &Ca gre-

1) 0 mArturie in plus in I. E. Toroutiu, Studri fi documente literare,

pag. 171-172, dintr'o scrisoare pe care
Maiorescu o tnmite lui Slavici, la Sibiu, la zt Decemvrie 1884. E vorba acolo de o carte despre cultura vitei,
proprietatea Regelui, si care s'ar fi rfcit. Roaga pe Slavici s o caute sau s-i dea vreo indicape. Cam in ce an
ai fazut-o la mine? Nu vom fi dat-o cumva irnpreun la vreunul din cunoscutii nowt s o traduc ? i mai
departe: SI o fi dat noi lui Eminescu spre traducere ? Nu e probabil, cl el avea pe Hurmuzachi de tradus .

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA

291

sala de a atribui lui Baiazid llderim cuvintele el va da calului su yaz pe pristolul S-tului Petru, cand ele sunt ale
lui Mahomed II. O asemenea idee era imposibil inainte de cucerirea Constantinopolului... 1). Adevarul este, totusi,
cl eroarea, presupunand cal ar fi, se afl (si lucrul intereseaza cu atat mai mult, in speta), la Hammer 2). A starui
In .astfel de anacronisme, e tot una cu a spune c visul n'a putut fi nici al lui Baiazid, nici al lui Osman, de vreme
ce Leunclavius povesteste acelasi vis, pe seama lui Ertogrul, tatal lui Osman (Accidit aliquando, ut fessus Ertucules
interdin semet ad quietem componeret etc.) 3).

A. 2276', 103-107

Adormit-a in Adana lng verdele platan

Pribegitul fiu de rege i nemernicul Osman
Lng, el arturi doarme un dervis Edebali

De si e srac dervisul tot Ii poate arui

Lui Osman un dar pe care nu Par da pe nici un bun
Este fiica lui cea dulce ca si luna Malchatun
de si astfel cum doarme, ochii trupului s'a 'nchis

Ochii sufletului insl au vAzut un falnic vis

Lumea ctu-i de intins ce frumos se desvli
Iar din pieptul cel puternic seihului Edebali
Luna plin 5. se inna1t5., se ridic sus in ceriu
Pe Osman de-asupra vine, pe-a lui piept plin de dureni

10

Ea incet incet se las, se cufund 'n a lui piept

De visa atat de dulce par'a ar fi fost destept
Tot noianul de durere si tot dorul lui nebun

15

Oare luna cea duioas-i, oare-i dulcea Malchatun ?

In visul lui ferice se intreba asa de 'ncet:
Pe pmnt mai sunt eu oare ori in raiu la Mahomet ?
Anghel Demetriescu, op. cit., pag. 265.
Semnalat i in I. Gramadii, op. cit., pag. 34. Dinteo epoca tarzie, cu putin inamtea imbolnvirii, In pagmi
de febrile insemnn xenomane: Luarea Tangradului i Moreei prin trdare (Hammer p isvoare turcesti) (Ms.
2257,429).

A.

Ioannes Leunclavius, Anuales Sultanorum Othmanidarum, Francofurti, t588, pg. 3-4.

1z Leclinne Botez & Mozart: dulcelepentrn verdele i nevresnicul pentru nemernicul (Pentru sensul celui
de-al dotlea cf. Dicponarele.).
3. Adebabi> Edelali;
4. Cki bogatul i sracul pot alaturea dormi> aci dervisul> De si e s'a:rae etc.;
9. aci> Lumea etc.;
14. Si visa etc. [De, etaj, ulterior, crema rom la revizie];
18.
raiu. Versurzle
14-18 Thsemnate, marginal, cu cremnul ropt.

Hammer, Visul lid Osman (trad. Anghel Demetriescu):

Osman, iritemeietorul dinastiei osmanice i fiul lui Ortogrul, iubea pe frumoasa Malchatun, fata piosului
si invatatului eic Edebali, care, dup ce-si terminase in Syria studiul legn se avezase la Itburuni, un sat din apropierea orasului Eskiser (vechiul Dorylaeum). Osman vizita adesea pe Edebali, i vzand intr'o seara pe fata lui,
frumoasa Malchatun, se aprinse de &agoste pentru ea si o ceru de sope; lusa eicul fi refuza cererea, pentruca
nu credea in statornicia amorului tnrului Osman si nici pe fiica sa vrednic de a fi sopa unui principe.
Intr'o searl, pe cand Osman se calcase in casa lui Edebafi, unde fusese primit ca oaspete, plin de fbdare,
cate, dupa proverbul Arabului, este chela izbanzli, o plin de ganduri privitoare la obiectul amorului san, prin cate
el, tacand i supunandu-se la privatiuni, a meritat mai mai martiriu1,i se art din lumea ascunsil dinaintea
ochiului adormit inafar dar deschis inguntru, urmatorul vis: El se vedea pe sine si pe eic gasda sa, intms. Din
pieptul lui Edebali, se ridica luna nou i plecindu-se spre Osman ca luna plinii, se ascunse si se cufund in pieptul
lui. Atunci rasan din coapsele lui un arbore p crescu in frumusete i frie mai mare si rnai mare
intinse
ramurile i crcile din ce in ce mai departe, si mai departe, acoperind Cu umbra-i tarile i mrile pana la extremul
19*

www.dacoromanica.ro

292

M. EMINESCU

O simtire dureroas Il sfrm si-1 aprinde

20

25

aci de coastele-i el simte un copac c i se prinde

Inrdcinat in pieptu-i tot mai mare si mai mare
A lui ramuri lungi intinde peste t.ri si peste mare
Pn la marginele zrei el umbreste lumea toad
Si pimntu 'ntreg in umbra-i impratului* s'arad
Sub acel copac puternic vede lanturi lungi de munti
Rsritul cu Caucazul i cu vrfii lui crunti
Inspre miaz1 noapte Taurul, Atlasul spre miaz-zi
Spre apusu 'ntins si mare el Balcanul 11 zri

30

35

Patru riuri cu putere curg in umbra lui cea verde

Nilul galbn ce isvorul in pustiuri i le pierde
Este Tigrisul, Eufratul, apoi Dunrea bltrn
Ce de mii de [ani in] valuri a ei ape si le m'Ana.'
Astfel in culcusul* umbrei* vede vasele pe riuri
Vede flotele pe mare, vede turmele*'n pustiuri
[Vede] graiele pe plaiuri, vede codri mari pe munte

lar prin vi vede orase cu biserid i giamii

40

Piramide, obeliscuri, minarete, galerii

De asupra tuturora chipul sfmtei semilune
S'auzea in sornn miamii cum chemau la rugciune.
O furtun se porneste, iar copacul urias
Cu-a lui mii de mii de frunze scuturndu-se trufas

A lor vrfuri ascutite le indreapt 'nspre o parte...

Acolo e Roma nou ce luceste de departe.

20. Cci din coaste> C. de coastele-i etc;

21 Rdcinl prinde 'n pieptu-i > Inrdicinat etc.;
30.
atore' defect : ce isvorul... si le pierde;
35. Pe cmpie> [Vede] graiele, pe plaiuri, vede codri mari pe dealuri;
36. rinsele stinghere : dealuti, apoi munte din v. 31 arad a s'ar fi euvenit un ver: perecbe; lapsus firesc; 38. Strilucind
din deprtare, vede sate* mii de mii> Piramide etc.
40. strig[au] > chemau;
39. De asupra fiecrei semiluna strlucind;
41. Dar de-odatil o furtunA se
pomeste> O furtura etc.

orizont al tinuturilor pimantului. Sub umbra lui se ridicau munti ca Atlasul i Caucasul, Taurus si Haemus,
intocmai ca patru stlpi ai unui umbrar nesfrsit; din rdlcinile acestui arbore paradisiac isvorau patru rAuri:
Tigrul, Eufratul, Nilul i Istrul. Corbii acopereau raurile si flota mrile, smniituri campurile i pduri
muntii. Din munti tisneau isvoare roditoare i udau trandaftrii i chiparosii paradisiacelor livezi i dumbrave.
Din vl se inltau orase cu domuri i cupole, cu piramide i obehscuri falnice, cu columne i turnuri, de pe
vrful crora strlucea semiluna, din ale cror galerii rsuna glas de rugciuni in concertul privighetorilor cu
mii de voci si al papagahlor cu mii de colori, cari cntau i murmurau sub rcorosul umbrar, ale cirui frunze
erau in formi de sibil.
Acum se ridicl un vnt cotropitor si pleca vrful lor spre orase si mai cu seam spre oraful imprtesc al
lui Constantin, care, la impreunarea a doui m'AH si a dou continente, prins ca un diamant intre dou safiruri
doul smaragde, formeaz nestimata inelului domniei ce cuprindea prantul. Osman voia tocmai si apuce inelul
cnd se destepti Interpretarea visului, ca semn al domniei universale a unei dinastii iesite din coastele lui Edebali si ale lui Osman, inlturi toate piedicele ce se impotriveau la cstoria lui cu frumoasa Malchatun, representati prin lun

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA
Cu creionul roz, pentru a fi incorporate poemului, mal jos : Eschiser
Pe fila urmdtoare (106), ca acelafi creion roz :

193

Itburani, Eschiser, ce figureazd in Hammer.

aci din Noi fcum cetate si din pieptul nostru zid

nimic nu s'o alege de-a ta slavA Baiazid
si se uit vultureste
IarA aripa* urias* de asupra-i para creste
Pe fila

mdtoare (707 ), ca creional negra, un inceput de redaclie wad:

La un preot din Adana pribegit in Eschiser

Poposi Osman Sultanul, ca un oaspe
fi mai jo:, stinghere versad din Mai am un singur dor, ponte:

De cum risar in cer

S'A-mi fie prieteni
B. Aceasta versiune cuprinde numai intila parte a Scrisorii, inclusiv favasul fiului de Domn si se all' in ms.-ul
miscellaneu 2260, 83-96+263. Sunt, asa dar, 14 file succesive, numerotate chiar de Eminescu dela 1-14 si continuate in fila 263, numerotata si ea a 15-a, i legata, din croare, rizlet de restul poeraului. De altminteri fila 263
recte a 25-a) de o barde si un scris aidoma cu fila 96 (recte a 14-a) continua si sarseste rvasul fiului de Domn
ceca ce rspunde i solutioneaz nelinitile unora dintre editori cu privire la acest crampeiu de rayas...
Despre aceasta versiune, Botez socoteste ea' ar fi fost scrisa probabil, pe vremea cand Eminescu era revizor
scolar, caci in acest caet, patru file mai departe, la foaia roo, se gaseste o notita relativ la scoala primara din cotuna
Hermeziu. Acea notita exista, in adevr, numai et intre ea si filele Scrisorii a III-a nu e nicio legtura, Cu toate
ca le desparte 4 file numai. De altminteri scrisul, cemeala, pozitia insemnarii (in realitate figureaza pe verso-ul

filei roo si rastumat) anta et hirtia cu insemnarea, veche de 3-4 ani, a fost utilizati la Bucuresti, pentsu un
crimpeiu de 16 versuri din Scrisoarea I-a (geneza): In sine impdcatd domnea a troprn pace etc., utilizat in versiunea
bucurestean a Gememlor (mai corect : Santa/c, 226o, 222 sqq.)
De fapt, versiunea B. e o versiune de Bucuresti, din 188o, pleac dela versiunea A., pe care o urmeaza eredincios si va fi urmat de aproape de versiunea urmatoare C.
Textul a suferit numeroase indreptari, aplicatii i taleturi, ce ridica oarecari dificulati in calea transcrierii,
diecultati, lusa, pe care le calluzeste i rezolva, in bunt parte, tiparul urmator, al versiunii C. Pentru unele dificultti trimitem la facsimilul filei 86, reprodus in vol. I, al acestei ediii pag. 143.
Transcrierea noastra a urmrit si reconstitue, in subsol, intreg procesul eliminarilor, asa dar insusi conturul

fiziologia acestei versiuni. Linde aplicatii cu creionul, trzii, apartinind ca timp versiunii urmatoare, nu s'au
incorporat aici, dar au fost mentionate.
Pentru ravasul fiului de Domn, ce intaia ara apare incorporat, aki, lmuririle se grupeaza in versiunea urmatoare C. El fig-ureaza, in prima variant, inteun ciclu de poezii si motive populare, in 2262,86 de unde au fost
transcrise caligrafic in compactul ms. de Bucuresti, 22761, f. 15.
Pentru lec-tiunea Asabi (corect, in loe de Arabi), transmisa si lui C. vezi limuririle, mai departe, la versiunea
(D.) a Timpului.

Cu titlu de curiozitate, i pentru felurite sugestii, istorice si de expresie, transcriem i dintr'un vechiu izvor
rominesc, un pasaj despre eroii otomani ai poemului. Face parte din capitolul mea doua povesti istorice
romnesti din sec. XVII si tiparite de N. Iorga, care vedea in potrivitorul acestei talmaciri, pe unul din acei
docti duarum linguarum, experti in elineste i slovenie, ce putea fi, Cu probabilitate, Nicolae Milescu, sptarul si
tlmaciul dela capuchehaiaua moldoveneasca din Constantinopol:
Osman In/di: Inpdratul turcesc. Acesta. Osman Iaste acela ce-i zic i Osmangic, incepator de ruda
Osmanleilor, carii l pana astadzi Inpratesc. Pentru aciaia s i chiam Osmanlii, si tot din ruda lor
chiama Alii-Osman. Acesta au fost ficior unui T'altar Erdogruln, care Tatar au fost de la Tatarimea cea
mare, si lacuia Ja Persiia... .

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

294

Al patrule Inpdrat : Bagbiazit Fidgerul.

Atunce Inpratul grece-sc s'au dus la Franta i s'au rugat Inpratului i tuturor sa vie inteagiutorul
lor. Deci atunce muld oaste crestineasci s'au adunat: intai Ludevechi inparatul (sic) unguresc, i fratele
Craiului Frantei i alii mult au venit asupra Turcilor, i s'au tabnt la Necopolit, catea au fost a Turcilor.
i mare frica au dat intru Turci inpreunarea crestinilor, cad toad floarea crestmilor era acolo, st ar fi
dobindit pre Turci, cci el cu mult era crestini mai multi dect Turci. Ce numat atta, c crestinii s'au
simetit pentru putiarea lor i, avnd ei biruinta gata inprotiva Turcilor, au inceput a sa prici intre &fish,
a cui va fi biruinta. Deci atunce multi vrajbi au cdzut intre dancii, si nu era la o tocmali s ias tot
dat la rizboiu; numai ce au esit nti Frinch; deci i-au foarte frnt Turcii, ci s'au rasapit acea oaste
toad. Pre umi i-au robit, pre aldi i-au omorit, cat de-abie au scpat Cra[i]ul Unguresc. Acolo au perit
roo.000 de crestini i s'au robit 300 de capete de boiari: frnci, srbi, bulgari, greci, tot pentru simeda
Frncilor, i pentru mndria Grecilor, i pentru neascultarea Srbilor, ci pentru pizma Bulgarilor,
c
n'au sttut Cu totii, fost-au neascultare i pizmA i mncl.-ie intre dnii, pentru (sic) cum iaste acum
intre Lesi pizmai i neascultare. Acesta razboiu s'au fcut vleatt 1395, Sept. 18 dna i atta s'au
inbogatita si s'au simetit Baghiazit de catri biruinta aceasta [Inca in cele din arm] ...1-au prins
Temurlinghi (Inpratul Ttrmii cei mare) viu i 1-au pus 'jute cuscl de fier, viu i 1-au purtat in
toad oastea lui, iar el de voe rea s'au zugrumat sangur, si au murit rob. Inpratit-au 32 ai. Acesta
Inprat nu era cu toad mintia, iar el era iute i pripnic, cat ca un fulger alerga dintr'un loe intealtul.
Pentru aceia i-au pus numele Ildenm Baghiazit, adeca: fulger 1).

B. 2260,83-96+263
La un seich sirac i &boy, din Adana pribegit
Un Sultan ark' de tar6 peste noapte a sosit
Un Sultan dintre aciea ce domnesc peste o limb.
Ce cu corturi i cu turme zilnic patria si-o schimb.,
5
E Osman incep.torul cel de vremuri mari si grele
Pe o mantie-asternua la pmnt dormea sub stele
Cum dormea avand sub capu-i cptilu mna cea dreapt.
Ochii
1.4)

pentru afar." inlnntru se desteapt

Ca un ses se tot intinde tot mai mare si mai mare

Lumea toatA, tri bogate, riuri, ralri scanteietoare
Iar o negur subtire ca o pAnz strlvezie
Peste toate se intinde si luceste viorie
Luna lunec din ceruri, pe cmpie se coboar
de-odaa inainte-i ea se schimb in fecioar

2) N. Iorga, Studii fi documente ca prwire la Istoria Ronamlor, IX, 1905, pag. 190-207: o Istorie aliasi. pre
scurt, de multe leitopisete izbrinit[a], intru carea s arati tot Inpratii turcestr, cat au fosta din ceputul Inparadi
lor pani astdzI, s. s stie .
B.
2. Un sultan srac de tar p.n.a.s.; 3. Un S.d.a.c. domnesc peste un r0111 [ulterior, creion negra: v'o]
4. Ulterior, creion negra: Ce cu-a tunnelor pacune a ei patrie
schimba;
8. Ochii orbi pentru afar. i.s.d.;
Lumea toat. hnprejunt-i L.t. tari etc. Ve fapt: scanteeitoarel.
Dupd versal ro, barate la o lecturd instantanee, yi re/vate sub altd forma sub uersurile 24-2y, arman:

o Inuzical asa trist, in adancu-i voluptoas (a)

Rspinclit preste toate sum' dulce somnoroasI

(a) de fapt : $.o m. ap de trista etc.

1. lar o negura subtire ca o pinz se intind[e];
Dupd v. 14 arman urmdtoarele y versuri ; ele au fost barate, quasi-instantaneu, in momeo/al and al treilea vers lua
formd north' (v. i; dela eta)), in care se pot identifica elemente din ate trele aceste versuri

Ce-alerga spre el calare pe un cal frumos i graur

Inarcat cu pietre scumpe i cu ciucuri lungi de aur
Pru-i negru peste umeri ca zapada lenes cade (a)
(a) Parul ei cel lung si negru despletit pe umeri cade

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA
15

20

25

30

35

295

Prul negru al fecioarei pietre scumpe 'mpodobesc

Ce sclipind, frumoasa-i fa tl mai mult o sAlbAtecesc
SiTh ochi e-atAta farmec si atAta intuneric
Ca si basmele pAgAne de iubire ard chimeric
Sub o frunte care-i albl si curat ca si ceara
ArAtarea ei imbati ca si luna noptii, vara
Codri se infioreazA de-a ei dulce frumusete
Apele 'ncretesc in tremur strAveziile lor fete
Pulbere de diamante cade fin ca o burl
s'asea21 peste toate inteun vis plin de cAldurA
Si de farmec... peste toate trece-o muziel de soapte
lar pe ceruri se innaltA curcubeele de noapte
Ea sosind acum alturi, se coboarA, mAna 'ntinde
Prul ei cel negru 'n valuri de m'Atase se desprinde
Cad din el pietrele scumpe, peste sinii albi coboar'A,
alAturi cu Sultanul sade tnra fecioarA
Stii tu cine sunt ea zice cavaler rAtAcitor
M'ai iubit de-atAta vreme, suferisi cu-atAta dor
Poate crezi c eu sunt luna, care tie m supun
Luta 'n cer, fecioar 'n lume, i mA chiani Malchatun
Las sA leg a mea viatI de a ta... In brate-mi vino
i durerea mea cea dulce cu durerea ta alin.-o
Scris in cartea vietil este si de veacuri si de stele,
Eu sA fiu a ta stApAnA, tu stApAn vietii mele.
O fApturA luminoas se lipeste de-a lui piept

40

El visa atit de dulce pare c'ar fi fost destept

Piere trista* lui durere si tot dorul lui nebun
Oare luna e din ceruri, ori e dulcea Malhatun
Cci un vis atAt de mAndru e trimis de la profet
Pe pimAnt mai este oare ori in raiu la Mahomet ?

45

50

Dar de o dat Il ptrunde o durere trist, mare

aci din pieptu-i si din coaste un copac acum t'Asare
Ce 'nteo clip ca in veacuri mereu creste, mereu creste
Cu-a lui ramuri peste lume, peste mare se l'Ateste
Umbra lui cea urias orizontul il cuprinde
Si sub dAnsul universul intr'o umbr se intinde
Prima redactie a versului

15(--16)

(etqi, nota formd) trecea la inceput fi 'n versul urmdior

Cu

inMia, din cele trei variante;

Piral negru al fecioarei cu smaranduri i rubine

Presarat

20 Parul negru al fecioarei cu rubine presarat

30 Prul negru al fecioarei mari rubine 'mpodobesc

17, lar? Si in ochi etc.;

ro. A.e.i.c.q. luna ca* i > A.e.i.c..1. noptii etc.;
24. Si s'aqeaz p.t. Intr'o
lume > S. s'a p.t. intr'un etc.;
29. C.d.e.p.s., peste sinii albi el cade;
32. Te iubesc de-atata vreme, ma framint
de-atata dor; 36. ...alino> aun-o; 37. S.l.c.v.e. i de veacu-i vi de zoclii; 41. trista* sau toat'a ?; 42. Malhatun e :
45. D. de o data' o durere 11 patrunde > D. de o dat 11 Vtrunde o durerelmare, mare .48. de fapt
de doud ori, scris : lte9te;
5o. S.s.d. toat lumen inteo u. etc.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

296

Vulturii porniti spre ceruri pin la frunze nu ajung

lar ramurile 'n nouri bat un freamit 'ndelung
In patru p'rti Sultanul vede 'n iruri muntii mari
Atlasul, Caucazul, Taurul i Balcanii secular[i]
Vede Eufratul i Tigris, Nilul, Dunirea Vitrin5.
Umbra arborului falnic peste toate e stipinA
Astfel Asia, Europa, Africa cu-a ei pustiuri

55

coribiile negre ce se leag'ini pe riuri

Mrilefirmuitoare i cetti ringA limanuri
Si pe s,esurile 'ntinse roditoare mindre lanuri,
Toate se intind nainte-i ca pe-un urias covor
Vede tari ling6 taxi i popor lng popor
privelite Intins inainte-i toate fac
impifiltie 'ntinsA sub o umbri de copac.
Dar un vint de biruinti prin frunzi.sul sunitor
SunA falnic: vijelie i potop cotropitor
Mii de glasuri randuri-randuri, ca furtuna se alungi

60

65

55-52 x Lisa miile de frunze bat un freamt indelung

De si nici vulturi cei tineri (b)
b) De si nici lu *441/4> De si n.v. etc.
Vulturii, porniti spre ceruri pan la frunze nu ajung
De si ele peste nouri fac un freamAt indelung

53. $i in Patru prti a lumii vede 'n patru siruri mari;

54. Ici Caucazul, colo Atlas, Taurul, Emul se56. U.a. groaznic peste etc.
55. V.E. si T., Nilul galben> V.E.s.T., Nilul, Dunrea etc.;

cular;

57-60. Peste Asia, Europa, peste Africa se 'ntinde

Zeci de riuri cu conbii, patru marl, ea le cuprinde
Vede valuri verzi de grille legnindu-se ['n] cimpii
Go
Vede 'n vai lucind orase cu-a lor turnuri argintii
(6o1)

(60)

Obeliscuri, piramide, vechi cetti, popoare mari

Cum furnicl* toate astea sub o umbr de copac

Precut,' se vede celor 4 versar! (j7-6o) dela etaj le corespund 6 in subsol ; ultimile 2, ingbesuite ulterior, n'au apricot
a fi rima/e; de alminteri substituirile au un caracter instantaneu, febril.
Dupd v. do (din subsol) arma, in prima redatlie, un fragment de 12 versar!, care a fost fters, aproape instan/anca ,ri
deplarat, mai jos drept versurile 83-84 fi 9I-100, ale airor variante fi sunt, in realitate:

Si in somnu-i el se simte Domnitor al lumii 'ntregi (c)

Semizeu in on-ienire si un soare bate reg
De-o clipi numai cu ochiul i cu mina semn de-o face
Rsritul o s-si raiste toate neamurile 'ncoace
slbatecele carde or sl curg riuri, [Audi
Ori din codri rscolite ori stimite din pustiuri
Calci se sgudue din pace ale lumii inceputuri
De sclipesc departe 'n zare mii de mii de Lind i scuturi
Ce se vars ca un fiuviu cu-a lui flamuri, cu-a lor sbii
lark' marea 'nspimintat poarti negrele-i corbii

ad sub umbra uriasi un imperiu crunt se naste

Ale crui zile 'n lume doar Profetul le cunoaste (d)

se simte un stpin a.l.'ntregi;

A chili viitorit numai> A ckui[a] ani in lume d.P.I.c.

Tebnic, lucrarle s'au petrecut astfel : in momentul and a ajuns la versal 12 al fragmentului de mai SAS, a operat
schimbdrzle ce se pot urmdr, la etaj, a fixat locul de deplasare, al fragmentului fi a continual...

67. Mii dc glasuri se aleargl printre frunzele > M.d.g. rinduri etc,.

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA III

297

Restrignd* Allah ! Allahii parc vor s. [se] ajung5.

Sgomotul cretea ca marea turburat i innald
70

Urlete de Hdlie se urmau dup o laltl

75

Iar. frunzele-ascutite din copacul ce! gigantic

Biciuite de furtun pAn' la tirmurul atlantic
Se intorc cu toate acuma i. se 'ndreapfa: dupl [vint]
Iar deasupra Romei nota' se apleacl la pimns t
i Osman Sultanul drdir cu* cutremur se deteapt

80

85

90

95

Peri visul, el privirea ditre ceruri i-o indreapd

Dar e linite In stele luna lui plutea pe cer
Iar nainte-i se intinde dirisoara Eschier
Ded privi 'mprejur spre casa eichului Edebali
DupI gratiile ferestei o copil el zAiri
Este visul noptii sale mldios ca un alun
Este ea aa fecioar ca i luna, Malchatun
Noima visului pricepe c sub pomu-i se va nate
Un imperiu, chui soarta doar Profetul o cunoate
Visul su se 'nftripeazI i se 'ntinde vulturete
An cu an impidtia se intinde i sporete
IarI flamura cea verde se innald an cu an
Neam de neam urmeaz1 visul* i Sultan dup. Sultan
Pan ce portile istoriei cu mult sgomot se deschid
i Zn scara lumii noastre se arad Baiazid
Fulgerul, care se simte domnitor al lumi 'ntregi
Semizeu in omenire i un soare intre regi
De-o clipi numai cu ochiul i cu m'Ana semn de face
Rsritu 'n turburare misa: neamurile 'ncoace
i sgbatecele carde curg sburdand i
Ori din codri riscolite ori starnite din pustiuri
Sguduind din pace adnci ale lumii inceputuri
Innegresc tot orizontul cu-a lor mii de mii de scuturi
vin

iou

105

DunIre turbad: cu-a lor flamuri cu a lor

Iad: marea 'nsplimntad' poard negrele-i codbii

Atunci tremud Europa, imprati si regi s'adula
S dea piept cu uraganul, ridicat de SemilunA
Se imbrad: 'n lucii zale cavalerii de la Malta
Papa cu-a lui trei coroane puse una peste alta
Fulgerile lui 'arunc contra fulgerului, care

71. Iar frunzele-ascutite a trupmei* uriase> I.f.-a. din etc.;

73. de fapt ; S.i.c.t.a. si se pleaa dup pinnt
(sic); lapsus din pricina rimei urmelloare ; ulterior, creion negru 5i se 'ndoaie (cf. C vers 6r);
75.
de
cutremur s.d. [rncert, etaj : in cutremur sau cu* cutremur ?];
77. Cerul e senm> Dar e liniste etc.;
79. Dar >
Deci, etc.;
82. Este ea fturnoasa &fi ca i L, M.;
83 deasupra lui sub pomu-i, creion ulterior din dragoste
(cf. C. v. 7r);
84. U.i., ale carui zile >U.i., cirui, etc.
N. B. Cf. pentru versurile 83-84 fi gr zoo, explica/irle respective din subsolul de dupd versul
Versurile 8)po, tdiate, aici, 4i-au prtrat latid in versiunea urmtoare ,ri in aceea definitiva.
Peatru noima visului (v. 83) cf. mima veaculni stricat in Bucovina ,ri Basarabia. VI. Moldova fald cu cedarea Bucovinei

in Timpul, III, 118, Miercuri 32 Mai 2878.

www.dacoromanica.ro

M. 'EMINSCU

298

In turbarea-i furtunoas a cuprins ptnant si mare La Nicopole 'n campie multe tabere s'au strins
Sunt popoarele crestine cari mande si a 'ntins,
Acolo e floarea Frantei, cavaleri de vit mare
Este Sigismund cel nobil cu ostirile maghiare
Este ordinul teutonic, de la Rhodos Ioanitii
Toat. fioarea Europei, toti rsboinicii, vestitii
Alergara ca s puna mandri stavil. i zid...
Cand in area dep'rtat li s'arat Baiazid.
Vin Asabi cu glesne repezi i c'l.ri pe repezi cal
Ca si palcuri lungi de pasen i se 'nvartesc usor pe plai
i spahii
Ieniceri ficiori de suflet al lui Allah
Vin de 'ntunec pmntul, cala holdele 'n campii
Baiazid privind crestinii c'o suflare-ar sta s.'-i soarb
C'd multimea lui grozav-i cat frunz., cat iarh
Am jurat, murmur 'n barba:, cand priveste peste ses
Pe pristolul de la Roma s dau calului ovs.
El comand vijelia... ea porneste 'ngrozitoare
Inzadar cavalerimea cala-Asabii in picioare
Inzadar se sfarm sbii de-a lor zale otelite
Pe sub cal se bag' Asabii i lcali de-a lor copite
Ei picioarele le tale i 'n armurele ion grele
La pmant cad cavalerii, vai de dansii, val de ele
strigand Allah 1 Allahu ! vin ca marea turburat
Peste un ceas campia toat de crestini e mturat.
P'ici pe colo mal alearg cate unul fr' rost
Iar oastea strlucit unde-i, par'c n'a mai fost
Baiazid murtnur iarAsi cand priveste peste ses:
Pe pristolul de la Roma da-voiu calului ovs
i privind in landre siruri Ieniceri, Asabi, Spahii
Inc unul mal rmase I Peste Dunre, copii I
La o vorb' un Varal cu altul, legand vas de vas, se leag.
Si in sun.et de fanfare trece oastea lui intreagA
pe camp se rspindeste pe sub corturile mari,
Numa 'n zarca deprtat sun codri de stejari...
Iat vine un sol de pace c'un stergar in -wad de bt...
Baiazid privind la dansul din auritul mandru jt
Bine pace si de n'o fi cu bnat
Ce vrei [zise]

110

115

120

125

130

135

140

iso. Sunt germanii

107. L.N.'n.c.m.t. se string;
16. Cu avntul lui rzboinic i supune tri i mate;
113. S'au fcut luntre i punte>
112. Asteptnd> Toaa floarea etc.;
si maghiarii> Este Sigismund etc.;

117. exaet : al (~) lui Allah.

123. E.c.v.... ea [pe]* cmpuri* se asterne; 125. Inzadar se sfarm sibii de-a lor piepturi numa 'n zale>
127. E.p.l.t. i 'n
126. Un sir cade altul vine> Pe sub cal etc.;
Inzadar s.s.s. [si] de zalele lor scapir;
Alergar;

132. I.o.s. parea mci n'ar [mai] fi fost--;

armura lor ce-a grea;
Versurile 13 J-1 66id., barate la o revizie sau la o noud transcriere, in vederea tiparului urmdtor, C. din 2282.
141.

c'un stergar intfun toiag... ;

243. de fapt : Ce vreiil intreab groaznic Bine pace

si de n'o fi cu binat [a rters pe : 11 intreab groaznic, dar n'a mai eompletat versul].

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA

145

299

Domnul trii vrea s vad pe vestitul imprat

La un semn deschis-i calea si s'apropie de cort

Un bkrn atk de simplu dupl vorbl dup port

150

155

160

De si inc este verde tot apas cu toiagul

privind prieteneste se apropie mosneagul.
Tu esd Mircea ?
Da 'rnprate.
Am venit s mi te 'nchini
De nu vrei, a ta coroan s'o prefac in vrf de spini
Ori ce gnd ai, imprate, i ori cum vei fi sosit
Ct suntem inel pe pace, eu iti zic Bine-ai venit.
Bucurosi suntem de oaspeti, nici nu facem vorb mult
Dac' un om de legea noastr sau de-a voastr, dac' ascult
Numai fie el de treab... fie om de inteles
Adevr deplin in lume nimeni inel n'a cules
Despre partea nchinrii Imprate s ne
Dar acu vei vr cu oaste i resboiu ca s, ne certi
Ori vei vrea s 'ntorci de-acuma* glorioasa voastr cale
SI ne dati un semn si nouI de mila Mriei Tale
De-o fi una, de-o fi alta... ce-o fi scris i pentru noi
Bucurosi le ducem toate, de e bine, de-s nevoi
Ce? and lumea mi-i deschis a privi tu crezi c. pot
Ca intreg Aliotmanul s." se 'mpiedece de-un ciot ?

165

170

175

0 ! Tu nici visezi bkrne, cine fat mi s'au pus

Toat floarea cea vestit a intregului apus
ea zace-amestecat cu pmntul de pe ses
Pe pristolul de la Roma da-voiu calului ov6s !
Tineri Duci in floarea vrstei imbrcati numai in fier
Un viteaz din ei oricare si un falnic cavaler
de crunta-mi vijelie tu te aperi c'un toiag
purtat de biruint s m 'mpiedec de-un mosneag ?
iar vorbelor acestor
Le-a rspuns btranul rege asezat i bland ca Nestor:
De-un mosneag da, Imprate, cci mosneagul ce-1 privesd

Nu e om de rnd... ci mintea, bratul tkii romnesti

Eu nu ti-as don i 'mpkate s ajungi s ne cunosti
180

Nici ca Dunrea s 'nnece spumegnd a tale osti

Dup vremuri multi venir, incepand de la-acel oaspe
Ce-au durat trecerea 'ntia*... e* Dariu al lui Istaspe

146. Un bitrin mncat dc grij > U. b. atlt etc.;

T.e.M?
Am vetut O. te [su]pui*; 152.

147. De si 1'. e. v. tot se sprijinA 'n totag;

149.
prieteni, eu etc.;
153. Suntem bucuro0 de

oaspeti, etc; 155. Numai om de treabl, fie...fie om de inteles.

159. 0.v.v. s5. 'ntorci de aleja glorioasa v.c.; 16z. creion ulterior, la revizia pentru C. 2282 : rasboiu deasupra
nevoi;
163. Ce, gindesti> Ce? Tu crezi c sunt in stare> Ce? and etc.;
165. 01 Tu nici nu* z[ici]*> QI
173. In/din: lar atunci
166. Atli se fncheie fragmental barat, ce Incepe dela 2.3 f ;
T. niel visezi bAtrne etc.;
bitrianul dela linie, ca pentru un :lib bares, apoi fterge fi noteazei emistihul al doilea, PM' sel se poatd spune ca siguranid
mica; mai ales a 'n C. 2282, distibul
dacd ar mai fi completat sau nu emistibul Int4tu. Poate cd da, deoarece iar e ca
176. Nu e om de rand... ci bratul, mintea trii rominesti.
are formd definitivd ;
179. D.v. mult lume>

D.v. multi etc.;

www.dacoromanica.ro

300

185

190

195

200

205

210

215

220

M. EMINESCU

El ['n'acele] vremi durat-au peste Dunre un pod

L-au trecut cu spaima lumii, c'o multime de norod
Multi din regi, pe cari lumea nu poate si-i mai incap
Au venit in tara noastr de-au cersut p'mnt i ap
Nu voiu s m laud tie, nid c voiu s. te 'nspimnt...
Cum venir se fcur, top o ap, top pmnt
Tu te lauzi c' 'nainte-ti intalnit-ai un vartej
De brbati leiti in zale, de osteni si de viteji ?
Tu te lauzi c Apusul tie 'n cale ti s'a pus
Ce-i mina pe ei [in] lupt' ? Ce-a voit acel Apus ?
Unii lupt pentru lege, altii lupt, pentru slav.
Deci voiau s se msoare cu furtuna ta grozav
Mie legea printeasc' nimeni a lua nu-mi poate
Precum sufletul in palm nimeni nu si-1 poate scoate
Iar gloria lumeascI nici m cat, nid o caut
Nid ink' laude vr'o unul, nici eu singur s m laud
Lupt s-mi apr s'r'cia i nevoile i neamul
de-aceea tot copacul, toat frunza i tot ramul
Mi-e prieten numai mie iar tie dusman este
Dusmnit vei fi de toate, f'r' a prinde chiar de veste
aci. din Noi fa:cum cetate si din inim un zid
nimic nu s'o alege de-a ta faim Baiazid
De nu caut vijelia, nu m tem de vijelie
Ded voiesti s fie lupt ? Ai voit-o 1 Lupt fie !

i abia s'a dus btranul... Ce mai freamt, ce mai sbudum,

C'd p.durile intinse rsunau de svon de bucium
Clocotind de lungul freamt si de-a armelor sunare
la poala cea de codru mii de coifuri lucitoare
Mii de paveze s'arat, mii de capete pletoase
Ce r.sar in roiuri roiuri din pduri intunecoase
Clretii implu cmpul i roiesc dup un semn
Sprinteni i usori ca vntul pe-a lor sele mici de lemn
Pe copite iau in fug fata negrului p'mnt
Lncile scntee 'n soare, arcuri se intind in Vint
i ca nouri de aram i ca ploae i ca grindeni
Soarele intunecndu-1 sbor sgeti de pretutindeni
Mii de arcuri incordate vars ploae ascutit.
Ca de nouri de locuste e cmpiaNacoperit
Sunt locuste otelite cari 'n carne se infig
i pe-ostirile dusmane r'spandesc al mortii frig
Inzadar urla 'mpAratul ca i leul in turbare
Ai. El in acea vreme veche au> de fapt : El in acea (sic) vremi durat-au etc. [pentru mdsurd a prefdcut pe

vreme In vremi, fdrd a mai ajusta fipe acea];

185. Nici> Nu voiu etc.;
186. Dar asa precum venir> Cum
veniri etc. [ulterior, creion: Vun prnnt];
192. Deci voir s opreasci vijelia ta grozav;
x97. L.s.-m.a.s.s.n.
tara;
200. .5i gonit vei fi etc.
2.15. i ca nouri de locuste vin in grindin sgeti;
221. Inzadar~.

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA

225

230

235

361

Umbra mortii se revars tot mai mare si mai mare

In zdar flamura verde o ridic inspre oaste
CCi cuprins-i de pieire i in fat [si] in coaste
aci se clatin rrite siruri lungi de btlie
Cad Asabii ca i plcuri risipite pe cmpie
cu toti se 'ntorc spre fug, oameni cad, cal se rstoarn
Ploaea de sgeti tot vine, ca i grindina se toarn
'apucndu-i pe la spate, ca i crivtul i gerul
Pe pmnt lor li se pare O. se nrue tot cerul
Astfel grindina grozav inspre Dunre Ii m'Ana
Si In urma lor se 'ntinde toat armia romng.
La cmp limpede sub corturi oastea mndr se aseaz
Pe cind luna se arat iar ape scnteiazI
Ct e valea de intins este negur i somn
Lng foc veghiazA incI, e destept bltrnul Domn.
Iar in cort fiul lui Vod pe genunchi scrie o carte
S'o trimit dragei sale de la Arges, mai departe

240

245

250

Din cmpie din Rovine

Scriem carte cItre tine
Carte 'n patru colturele
Scrise cu lacrimi de-a mele
Pe de laturi
Cu banaturi
La mijloc
Par de foc
S-mi trimiti Doamn mliastr.
Ce-i mai mndru 'n valea voastr
Codrul cu poienele
Ochii cu sprincenele

223. In zAdar ; 225. Caci se clatin spre fuga iruri lungi de btale;
apucndu-i de la spate
229.
inspre Dundre Ii mira;
230. D2T acuma> Cad w inct se pare s5.* se nrue tot cerul;
234. Pe cnd soarele
235. Pe la straje s'aprind focuri... noaptea vine cu-al ei somn;
apune ian. a. s.;
236. inc e Fters, dar
neinlocuit ;
237. lar in cort serie>
fiul etc.;
244. banaturi cf. B. Petnceicu-Hasdeu, Etymologicum
Magnum Romaniae, III, 1893, coloana 3097 sqq.: ... Sinonimii lui bdnat sint: ncar, mdhnire, nemultumire, mal ales
supdrare sau supr. ,S1 la texte:

De-a fi spre vr'o rutate,

Vom serie ediva de carte,
Pe de laturi
Cu anaturi,
La mijloc

Pari de foc...

(Manan, Bucov., II, 39)

De bun seamd cd. Eminescu a mers la isvor volumul II din Simion Florea Marian, Poezii poporale roindne, a
aphut la CernAuti, in 1875, dovad* ci incl in Curierul de fa,ri dela i Septemvrie 1876 Em. sena : Diplomatia cu
mersul ei de culbec i Cu extrema finet a mijlocirilor ei, urmeazI a coase la actele ei, note i instructiuni serse pe
hrtie vaina, povestea cantecului pe de laturi cu bnaturi, la mijloc par de foc. (Turcii diploma:ya europeand in M.
Eminescu, Scrieri politice Fi hterare, I, ed. Scurtu, pag. 186).

www.dacoromanica.ro

M...EMINESCU

5o1

C si eu trimete-voiu
Ce-i mai mandru pe la noi
Coiful nalt cu penele
Ochii cu sprincenele

i sIstii cI-s sInItos

255

Cal multumind lui Christos,

Te sIrut Doamh, frumos.

C. Versiunea aceasta figureaza in 2282,38-55, in caietul ce cuprinde copiate, toate Scrisorile, intr'o ordine i numerotatie ce am descris la cap. Scrisorii I i poart titlul: Scrisoarea a IV, lar ca subtitlu Patria ,ri patriolii.
Nurnrul acesta de ordine dimpreun cu tidul se oferi catorva consideratii utile. Am amintit, ctre inceputul
acestui capitol, scrisoaxea din 18 Martie 188r, ce Emmescu trimitea lui Iacob Negruzzi i in care-i spunea c textul
Scrisoarei a IV-a e la Maiorescu, care-1 va aduce la Iasi. La data aceasta, asa dar, Scrisoarea mai purta numrul
IV, originar in ins. 2282. In Februarie 1881 apruse Scrisoarea I-a (fost originar, adicl in sz8z, a III-a), in Martie nu apare nimic, dar se duce corespondenta in vederea Scrisorii a III-a, areia i se reservase n-rul IV. In Aprilie
apare Scrisoarea a II-a, (fbsta' originar I-a dar problema ordinei I, la data aceasta, se rezolvase). La i Maiu apare
Scrisoarea a III-a, designat pn in ajun drept a IV-a si creia cum e si natural, de vreme ce aparca imediat
cea din Aprilie, i se alce, in cele din urm, a III-a. Aceasta, credem, inseamn: c numa'rul de ordine /J7 isi avea
bine hotarit rostul i local in economia cidului, la data aceasta. Poetul hotrise din timp ca poema aceasta, subintitulat Patria fi Patriolii sl apara' de ziva proclatnrii oficiale a Regatului, de ro Maiu, (dovada: a o si reproduce
din Convorbiri in Timpul de ro Maiu 1881), asa cum am presuma 1) si din cuprinsul articolului de fond, ce
tiprea in acelasi nurnr. Pina' atunci urma s tipreasca o Scrisoare in Martie (a II-a) si alta in Aprilie (a III-a),
urmand ca in Maiu s apar Patria ,ri patriorii, subtitlu cu tal; la o zi de ostensiv impunare liberal, drept a
IV-a. Cum ins in Martie, din pricini ce se pot deocamdati blnui numai, nu apare rumie, cea din Aprilie primeste

n-rul IIsi, automat, cea din Maiu, numrul III in loc de IV, cum fusese designat si cum st limpede sexis in epistola
ditre Negruzzi.
Prirnvara anului 1881, in spet lunile Martie--Aprilie, indat dup proclamarea regatului in Parlament, este

marcat de tendinta de apropiere dintre hberah i conservatori. Chesttunea se poate urmari, documentat, in
introducerea cu care Maiorescu i insoteste editarea Discursurilor parlamentare. Aducand un nou omagiu proclarnrii Regatului, in Timpul dela 21 Martie 188x, al crui editorial era serio de el 2), Maiorescu incheia cu
aceast transparenta' punte de legatur, zvarlit peste prpastia deosebirilor ideologice si morale: O intrebare
ramane acum de deslegat : care mai este deosebirea de principii intre partidul numit liberal, astzi la guvern si
partidul numit conservator, astzi in opozitie . Dar astfel de schimbri la fat, lui Eminescu nu aveau cum

placa

rspunsul il avern in ciorna unui senzational articol, famas doar in manuscris i in care intre altele, spunea ;

Trirnite-mi fat miliastr*

Ce[-i] mai mandru 'n valea voastr
Codrul i poienele
Cosita i genele
Ochii i sprincenele
CI i eu trimite ti-oiu

Ce-i mai mandru pe la noi

Colful nalt ca penele
Ochii i sprincenele

Ca eu sunt tot skitos

Si multumind lui Hristos
Te srut mandr frumos.

i. Trimite-mi mandria' Cu bine

1-2.

Trimite-mi dragl Bucerde (a)

Ce-a fi 'n sat la voi mai verde

(a) T.-m. manda Bucerde.
8. Chivra i pende;
to. i multumind lui [Hristos] > Eu> C eu etc.
Perpessicius, Jaral de lector in Revista Fundatillor Regale, VIII, 6, Iutue 1941, rcpr. in Jornal de lector. Completat ca Eminesciana (sub presa).
2) Titu Maiorescu, Discursuri parlamentare, Ill, pag. 14.

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA III

505

Care e cauza parlamentar, scria Eminescu, pentru care d-nii Giani, Conta, etc., se retrag, car e cauza parlamentad si constitutional pentru care intr in cabinet d-nii Carp si Cantacuzino ? Niciuna. Nu se stie pentru
ce unii au iesit, pentru ce ceilalti au intrat... A fost dorinta coroanei se zice... . i dup ce discuta rolul
Coroanei si defectiunea conservatonlor, contrita' Cu andrciune: Dar Mihlescu [Warszawskil a jefuit ? Ei bine,
Mihlescu va reapkea splat, devenit conservator. bar Kalinderu si-a creiat sinecuri Cu venituri de milioane ?
Ei bine, Kalinderu va deveni conservator
va merge tot bine. N'id cnd comedia aceasta ? Pn and panglickia
de principii, pn cind schimbArile la fat "de pe o zi pe alta?, lar mai departe, dup ce invit s se ja aminte
c: Sub foimele sunkoare ale Statului national ni se escamoteazl zi cu zi, pmntul, averea, viata copiilor
nostri, nationalitatea, aceste accente de o att de pretioas semnificatie biografic, ale redactorului, exasperat in
truda lui de principii: Vom spune-o noi adevrul adevrat
vol spune-o eu, omul care n'aspird la nimic, care
as arunca la picioarele ministrului o Stea a Romilmei ce-o poartcl un trdddtor ca Leca, un Benemerenti ce-1 poartd OrdFanu
ji a,r prwi ca durere once semn de gralie ce 1-ar Impcirtdd cu acest soiu de oameni. (ms. 22761, zoo).
Ca si pentru versiunea B. am autat s'A pstrm i in transcrierea acesteia C atributele i conturul fiziologic.

In subsol s'au notat toate succesivele aplicatii, dieturi o deplaski de pasagii.... Intreaga versiune e barad cu dungi
verticale de creion rosu, dupl ce va fi fost copiad pe curat pentru ConvorInri.
Aici incorporm, ckeva variante anterioare, precum a taberii, figurnd in ms. 2277,69 v.-71 i al rvasului,
figurAnd in ms. 22761,129v.
E util s'A inentiordm c fragmentul taberei din 2277,69 v.-71 este unul din cele mai rebele la organizare,
c51 claca transcrierea noastr i se va prea, cumva, hiper-exces de zel, cetitorul s fie increclintat cf
presupunnd c ar mai fi, au fost reduse la minimum i cl ele vin numai dela situatia textelor originare.
Pentru mai sugestiv expunere, si chiar ca justificare, am reprodus in facsimil filele 47 v.-48 din 2282 si 69 V.70 din 2277 pentru a se vedea felul cum a procedat poetul. Ordinea succesivelor prefaceri e cea notad de noi.
Ca timp versiunea C. se situeaz intre 188o 8 inceputul lui 1881.

C.

22

82,3 8-7

f
SCRISOAREA A IV
Patria 11 patrio/U

La un seih srac i gArbov din Adana pribegit

Un Sultan fir de ar peste noapte a sosit
Un Sultan dintre aciea, ce domnesc peste veo limb.
Ce cu-a turmelor pksune a ei patrie
schimbk
La pmnt dormea tinndu-si apItaiu mana cea dreapt,
Dar ochiu 'nchis afar, inluntru se desteapt:
Vede-o negue subtire ca o pLiz1 strvezie
Peste lume se intinde i luceste viorie,

El visa a luna 'n ceruri lunec si se coboar

10

s'apropie de dnsul preschimbat in fecioar.

Prul negru 'n pietre scumpe lin adea impodobind-o

Cu inchisa strAlucire fata ei sAlbAticind-o

lb

In priviri e-atata farmec i atka intunerec

Ca si basmele pgane de iubire ard chimeric
Inflorea crarea ca de pasul bandei primveri
Ochii ei sunt plini de umbra ainuitelor duren,
Codrii se infioreaz1 de atkta frumusete
1-2 suprimate ca creionul ultim ;

3. Irnprat dintre aciea etc..> ulterior creion : Un Sultan etc.;

4. C. cu-a

7-8. barate ;
6. Ochiu 'nchis pentru 'n arara', I s d > ulterior creion : Dar o. etc.;
t.p.a. ei p. i schimb;
II. Prul negru 'n pietre
9. Luna lunec din ceruri, pe ampie se coboar [inteliu: scoboad] > El visa etc.;

8. incl. barate
scumpe strlucea impodobind-o > P.n.'n.p.s. flfla impodobind-o;
II-14 supuse, pare-se,
15. Cmpul inflorea sub pasu-i> CS. sub pasul
ehmindrii definitive, iar r y-18 reluate pe fila urmdtoare;
16. Iar[] ochl-i
toarei primveri> Cmpu 'nfloare ca de pasul z.p. > Inflorea cirarea ca de pasul dulcti p.;
17. Codri se infioreaz etc.
mari sunt turburi de-umbra dulcilor duren;

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCIJ

364

Apele 'ncretesc in tremur straveziile lor fete

Pulbere de diamante cade fina ca o bur.
Scanteind plutea prin aer i pe toate din natura
prin mandra feerie suna-o muzica de soapte
lar pe ceruri se innalta curcubeele de noapte...
Ea ezand cu el alaturi mana fin i-o intinde
Parul ei cel negru 'n valuri de maitas se desprinde
Stii tu cine sunt Osmane, cavaler raltacitor
M'ai iubit cu-atata sete, suferii cu-atata dor...
Poate crezi c eu sunt luna, care tie m supun
Luna 'n cer, fecioar 'n lume, i m chiam Malchatun.
Las sa leg a mea viata de a ta, in brate-mi vino

20

25

i durerea mea cea dulce cu durerea ta alin-o...

30

Scris in cartea vietii este i de veacuri i de stele

Eu s fiu a ta stapana, tu stapan vieii mele.
Si cum o privea Sultanul, ea se 'ntunec, dispare
Iar din mima lui simte un copac cuma rasare
Care creste inteo cip ca in veacuri, mereu crete
Cu-a lui ramuri peste lume, peste mare se lateste
Umbra lui cea uriaI orizonul Il cuprinde
Si sub dnsul universul inteo umbra' se intinde
Vulturii, porniti spre ceruri, pan' la frunze nu ajung
Iar. ramurile 'n nouri bat un freamat indelung
Si in patru parti a zrei vede 'n iruri muntii mari
Atlasul, Caucasul, Taurul i Balcanii seculari
Vede Eufratul i Tigris, Nilul, Dunarea batrana
Umbra arborului falnic peste toate e stapana
Astfel Asia, Europa, Africa cu-a ei pustiuri,
corabfile negre leganndu-se pe riuri,
Valurile verzi de grae, leganandu-se pe lanuri,
Mriletarmuitoare i cetati lang. limanuri
Toate se intind nainte-i... ca pe-un uria covor
Vede tar langa tar i popor langa popor
Prin o negur' albastrie se strevad i se prefac
In intins 'mparatie sub o umbr de copac.

35

40

45

50

21. lar prin visul plin de farmec

m.d.s.;

22. Si pe ceruri etc.;

23. Si sezind cu el

etc.

25-28 incl. suprimate la ultima revizie.

33-34. Ea dispare... lar Sultanul simte-un jungbiu in pieptu-i, pare,

aci din

39-40.

din coaste un copac acum rasare.

suprimate ulterior, Mud au fost deplasate mai jo:, la v.

j3I 4;

47. Gr'ne verzi pe sesuri lunge, leginndu-se pe lanuri.

51-52. i In priveli5tea-i mreati se intind si se desfac

Uri* 'mpiraitie sub o umbri de copac

2 lute umbra" viorie o priveliste i fac
or,

3 Ca prin neguri strivezie o priveliste-'i fac

O intinsl 'mpr5ie sub o umbra' de copac
40 Prin o negur'alburie se strevid si se prefac

www.dacoromanica.ro

41.

Pkti Sultanul vede etc.;

SCRISOAREA

305

Vulturii pornip spre ceruri pan la ramuri nu ajung

Dar un vnt de biruint se porneste indelung
loveste rnduri-rnduri in frunzisul suntor
Strigte de-Allah 1 Allahu I se aud pe sus prin noni
Sgomotul crestea ca marea turburat i unalt
Urlete de btlie s'alungau dupl olalt

55

Iar" frunzele-ascutite a copacului gigantic

Biciuite de furtun in spre trrnurul atlandc

Se intorc inspre o parte si se 'ndoae dup
deasupra Romei nou se inclin la pmnt...

60

Se cutremur Sultanul... se deteapt... *i pe cer

Vede luna ce pluteste peste plaiul Eschiser
El priveste trist la casa seihului Edebali

65

Dup gratii de fereastr o copa el zri...

Ce-i zimbeste, madioas ca o creang de alun
E a seihului copia', e frumoasa Malchatun
Atunci el pricepe visul c.-i trimis de la Profet
C pe-o clip se 'nnltase chiar in raiu la Moharnet
CA din dragostea lumeascI un imperiu se va naste
Ai cruia ani i margini numai cerul le cunoate.
Visul su se 'nfiripeaz si se 'ntinde vultureste
An cu an imprtia tot mai larg se 'ritrete
Iar flamura cea verde se innalt an cu an
Neam cu neam urmandu-i sborul si Sultan dup Sultan,
Astfel tar dupl tar drum de glorie-i deschid
Pa'n' la Dunre ajunge furtunosul Baiazid.

70

75

N.B. Pentru P. 73-14 cf. nota dela subsol referitoare la v. 39-40.

53-56. e Iar un vnt de biruinta'. toate ramurile 'ndoae

VajAind ca vijelia i ca plesnetul de ploae
Mii de glasuri rtcite, in furtun se alungl
strignd Allah I AllahU I parcA vor s se ajungA

2 lar un vnt de biruio. prin frunzisul sunitor

30 lar un vint de biruintl vine aprig, vuitor

Trece, bubuind urneste tot frunzisul sunAtor
Mii de glasuri etc.
strigfind etc.
apoi, creion

pe fila din stiinga a dat versisinea dela etaj, tu variantele ce urmeaza :

53. V.p.s.c.p. la frunze n a. ; 54. D.u.v.d.b. ce* p.i.;

55. A urnit*> Scuturind> Se loveste etc.;

59-60. Suprima/e tu ere:alud ; in acest moment, al simplificdrii, v. dr primerrte, tot tu creionul, modificarea logicd :
fnmzele-ascunte se [i]ndoae d.v....;
6z. S.d.R.n. se apleac. la pAmAnt... > $.d.R.n. toate pleacA la pAmAnt...
[forma dela etaj, creion ulterior];
65. Adormit adinc in curtea seibului Edebali> creion
: El priveste etc.;

67. Ce-i zirnbea> Ce-i zimbeste etc.;

68. E.a.s.c., ca si luna, M.
69-72. 10 Reprezentat prin 2 versuri numai
Atunci el pricepe
di din dragoste-i s'o naste
Un imperio, a cama margini cerul le cunoaste

z desooltat pe fila din siringa, in cele 4 versuri ale versiunii dela etaj, Cu urmeitoarele variante depdfite : 70. C.p.-o.c.

71. C.d. dragoste [loe liber] u.i.s.v.n.;

71. Ale cirui ani i margini n.c.l.c.
se 'nnAltase sus* i.r.l.M.;
74. A.c.a.i.t.m.l. se sporeste [modificare, eta], creion ultim];
76. N.c.n. urmeazA visul s.S.d.S. [etaj, sborul,
77. glorie, completarea, etaj, glorie-i creion ulterior;
78. Pin' in Durar' e etc.;
creion ulterior];
20

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

306

La o vorb' un trm de altul, legand vas de vas se leagi

Si in sunet de fanfare trece oastea lui intreagi
Trec Asabi cu glesne repezi i clri pe repezi cal
Ca si plcuri lungi de pasen se intind usor pe plaiu
Ieniceri, copii de suflet al lui Allah, si Spahii
Vin de 'ntunedi pimntul la Rovine in cmpii
Rispindindu-se in roiuri intind corturile mari
Nutria 'n zarea depirtati suni codrul de stejari...
Iati vine-un sol de pace c'o niframi 'n vid de bit
Baiazid, privind la dnsul, Il intreabi cu dispret
Ce vrei tu ?...
[Noi] buril pace 1 Si de n'o fi cu binat
Domnul nostru-ar vrea s vaca pe miritul Impirat .

80

85

90

La un semn deschis-i calea si s'apropie de cort

Un bitrn atIt de simplu dupa vorbi, dupi port

Tu esti Mircea[ ?] .

Da 'mprate !

Am sosit si mi te 'nchini

SI nu schimb a ta coroani inteo ramuri de spini

Ori ce gand ai impirate i oricum vei fi sosit
Cit suntem inca pe pace eu Ii zic bine-ai venit[]
Despre partea inchinrii, 'm'Arate, s ne ierti
Dar acu vei vrea cu oaste i risboiu ca s ne certi
Ori vei vrea s'o faci intoarsi de aici mireata cale
Si ne dai un semn si noui de mila Miriei Tale
De-o fi una, de-o fi alta
ce e scris i pentru noi,
Bucurosi le-om duce toate, de e pace, de-i rIsboiu...
Cum, cnd lumea mi-e deschisl a privi gindesti el pot

95

loo

Ca intreg Aliotmanul si se 'mpiedece de-un ciot ?

O tu nici visezi lAtrne 6'0 in cale mi s'a pus ?
Toat floarea cea vestit." a intregului apus
Tot ce sti in umbra crucii, imprati si regi s'aduni
S dea piept cu uraganul ridicat de Semiluni
S'a 'mbricat in zale lucii cavalerii de la Malta
Papa, cu-a lui trei coroane puse una peste alta
Fulgerile-i adunat-au contra Fulgerului care
In turbarea-i furtunoasi a cuprins pimnt si mare
[] N'au avut de cit Cu ochiul ori cu mina semn a face
[] i apusul i impinse toate neamurile 'ncoace
[] Pentru-a crucii biruinti se miscari riuri-riuri

105

115

81-82 barate crean ulterior ;

v.d.b.;

85 R.-s.i.r. pe sub c. m.;

87. lata.' vine-un sol de pace c'un stergar in
88. B.,p.l.d.,din implrtescu-i je't [modificarea, etaj, la 87 88, creion ulterior];

89. t Ce vrei ? zise... Buril

2 Ce vrei ? zise...
Burla* pace

[tu etaj, V. 89, crean ult.];

fad . de aici mreata-ti cale.

Si de n'o fi cu bnat

94. De nu vrei a ta coroani. s'o prefac in ram de spini;

HL. aruncat-au > creion ult. adunat-au.

www.dacoromanica.ro

99. Ori vei vrea s'A

SCRISOAREA

120

125

307

[] Ori din codri rscolite, ori starnite din pustiuri

[] Sguduind din pace-adnc ale lumii inceputuri,
[] Innegrind tot orizonul cu-a lor mii [de mii]* de scuturi
[] Se miscau ingrozitoare ca pduri de linci. i sIbii
Tremura inspimntat marea de-ale lor corbii.
Cnd Vzuiu a lor multime at frunz, cat iarb.
Cu o ur ne m'pcat mi-am soptit atund in barb
Am jurat, ca preste ansii s'A trec falnic fr ps
Pe pristolul de la Roma s dau calului
i de crunta-mi vijelie tu te aperi c'un toiag ?
si, purtat de biruint, sit m 'mpedec de-un mosneag ?
Serios privi bltranul, iar vorbelor acestor
Asezat el le rspunse i cu blnd cuvnt ca Nestor:
De-un mosneag da, Imprate, c'ci mosneagul ce privesti

Nu e om de rnd, ci este Domnul prii-romnesti

Eu nu
dori veodat sit ajungi s ne cunosti

135

Nici ca Dun'rea s. 'nnece spumegAnd a tale osti

Dup vremuri multi trecurk incepand cu acel oaspe
Ce din vechi se pomeneste, cu Dariu al lui Istaspe
Multi durar, dupi vremuri, peste Dunre v'un pod
De-au trecut cu spaima lumii, cu multime de norod,
Imprati pe cari lumea nu putea s-i mai incap

118. de ales t'are

[de mil] de scuturi ca in versal respectiv din sabio/al acestui manuscris sau [zeci de]* mil de
scuturi, cum apare In textil definitiv din Convorbiri.
In prima transcriere, din acest ms.,versurilor 113-120 dela etaj, le corespundeau urmdtoarele, barate, cu creion, fa momental

reviziei ultime (versarle 113-120 dela etaj sunt scrise ca cerneald fi frumoasd caligrafie pe fila albel din _ranga; anal din
remuele habittiale, de raliere, indicd /estilara):

o La Nicopole
cke tabere s'au strins
Ca s stee inairite-mi ca i zidul neinvins
Au nu fuse floarea Frantei, Cavaleri de vita mare
Sigismund era acolo cu ostinle maghiare
o Era ordinul teutonic, de la Rhodos Ioannitii
Toats." floarea Europei, top rsboinicii, vestitii

N'am avut deck [cu] ochiul sau ca ;mina semn a face

Rskitul i impinse toate neamunle 'ncoace
Vezi tu oardele-mi intinse, cum venir nun n'un
Ori din codn rscolite, ori stimite din pustiuri
Sguduind din pace-adanci ale lumii inceputun
Innegnnd tot orizonul ca-a lor mii de mii de scuturi
Se miscau ingroznoare ca pkluri de Linci i sibii (a)
Iar pe marea 'nspairnntat tremur negrele corabii (b)
(al Veneau mare turburat, cu-a lor lnci i ca-a lor
sbii> Veneau Durare turbad cu-a ion 1.s.c-a.l.s.;
(b) Iard marea 'nspimintata poart negrele-mi corbii.
Se poate observa a In textil dela etaj lipsesc cele dora versan: La Nicopole vzut-ai etc. fi urmdtorul In timp
ce, in textul dela subsol, existe". Poate cd total nu e deat o distraa alunecare de creion, care a fters mai mult de at
trebuiacu toate cd fntre creion ,ri semnal de raliere amintit este concordang.

x22. o i priveam apoi crestildi rIspinditi,

izi. Cand vedeam a mea multime cata frunza.' cata iarb;
mi-am ris in barbl; x23. S'am jurat ca preste dnsii preste lume*, Am jurat etc.; 224. Din pristolul etc.
126. de-un mosneag... > de-un mosneag ?;
[Pe ,ri punctele (. .) la linde versulut, ca creion ulterior;
127-128.

130. N.e.o.d.r. ci este mmtea T.-r.;

131. Eu nu ti-24 dori 'mprate s.a.s.n.c.
barate p ca cerneald f cu creion ;
[veodat, etaj, crema ulterior]; 133. D.v.m.t. pe aici de l'acel oaspe; 134. C.d.v.s.p. de Dariu etc.; 136. L-au
trecut etc.
20.

www.dacoromanica.ro

308

M. EMINESCU

140

Au venit si'n tara noasta de-au cersut pmnt i ap5,

Fr dar ca s m laud, fr' s voiu s te 'nspimnt,
Cum venir se fcur' top o ap' s'un ptnant
Te flesti c inainte-ti rsturnat-ai val-vArtej

stile leite 'n zale de 'mprati si de viteji,

Tu te lauzi c Apusul inainte p s'a pus -145

150

155

160

165

170

175

Ce-i mana pe ei in lupa, ce-au volt acel Apus ?

Laurii voiau s'-i smulgi de pe fruntea [ta] de fier
A credintei biruina cta ori ce cavaler
Mie legea printeascA nimeni a lua nu-mi poate
Precum sufletul in palm nimeni nu[-o] s mi-1 arate,
Gloria ta, strlucite, s m cate, nu o caut
Tu te lauzi inainte-mi ? ins eu n'o s m. laud 1
Eu imi apr srcia i nevoile i neamul...
deaceea tot ce misc. 'n tara asta... frunza, ramul
Mi-e prieten numai mie, iar tie dusman este
Dusmnit vei fi [de] toate fr' a prinde chiar de veste,
N'avem osti, dar iubirea de mosie e un zid
Care nu se 'nfioreaz de-a ta faitn, Baiazid 1
abia plec btranul... Ce mai freamt ce mai sbucium
Codrul clocod de sgomot si de arme si de bucium
lar la poala lui cea verde mii de capete pletoase
Mii de coifuri lucitoare es din umbra 'ntunecoas
Vin in roiuri rosi de taa, dorobanti, cinci mil de cruci,
VanAtorii cei pedestri vin aprozi si vin haiduci
Cl'retii implu campul i roiesc dup un semn
In cali lor slbateci bat cu searile de lemn
Pe copite iau in fug fala negrului pmant
Unci scntee lungi in soare, arcuri se intind in \Tint
ca nouri de aram ca i ropotul de grindeni
Orizonu 'ntunecIndu'l vin sgeti de pretutindeni
Vaj'aind ca vijelia i ca plesnetul de ploae...
Url cmpul de-a lor ropot si de strigt de btae
Vin ca nouri de locuste otelite ce se 'nfig
pe-ostirile dusmane rspandesc al mortii frig.
Inz.dar striga 'mpAratul ca i leul in turbare:
Umbra mortii se revars tot mai mare i mai mare,
Inzdar flamura verde o ridic' inspre oaste

142. De brbati leii in zale, de osteni si de viteji?> De b. I. I. z.,

141. T.f.c. I.-t. Intilnit-ai un vrtej;
145. Glorie ctau in lupt acei Domni leiti In fier; 146. $i> A credinteibiruint once
de bojen i d.v.?;
nobil cavaler. 247-150 barate in cele din urmd, dupd ce incearcel unele modifican i ;
249. Iar gloria lumeasca, de ml

cat, nu o caut;

15o. Nici m laude vr'o unul, niel eu singur s m laud> Tu te lauzi Inainte-mi? Niel nu
tii cum eu te laud 1 [etaj ins eu n'o s's.' m laud! = creion ultim greu descifrabil, pate cbiar incert];
151. Eu imi
apr etc.> Dar imi apr etc.> Ci>Eu Imi apr etc.; [Ci; Eu ,ri punctele
.) fina/e, creion ultim];
i5. N'avem
osti, n'avem cetate dar> N.a.o. clari etc.
161-162. barate la revizia ultima;
166. Lance santee 'n soare,
a.s.i.i.v.;
171-1 72 borate la revizia ultimd ;
Inzdar urla 'mpratul etc, jetaj striga, creion ulterior].

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA

CIci cuprins-i de peire i in fa.

369

in coaste

ad se clatini rrite siruri lungi de btlie

Cad Asabii ca i palcuri risipite pe ample,
In genunchi cAdeau pedestri, colo caii se rstoarn
lar sgetile in valuri care suer, se toarra
lovind in fat 'n spate ca i crivtul i gerul
Pe p'mnt lor li se pare ci se nrue tot cerul...
Hurducnd* pmntu 'n ropot grei* clri, un zid de suliti
Vin vuirid ca
prin dusmani rurnpndu-si uliti
Sperios fugea* spahiul, sperios rnjea* Arapul
Pe cnd spada se invrte peste cap s-i sboare capul
Mircea insusi mn 'n lupt vijelia 'ngrozitoare
Care vine, vine, vine, cala totul in picioare
Pe sub cai se var Asabii
clcati de-a lor copite

180

185

i scirsnind* se sfarmi sbii, linci in scuturi otelite

Risipite se 'mprstie a dusmanilor sireaguri
gonind biruitoare tot veneau a trii steaguri
Ca potop ce prpdeste, ca o mare turburat
Peste-un ceas cmpia toat de pgni e mturat.
Acea grindin grozavl inspre Dunre ti mn.1
lar in urma lor se 'ntinde falnic armia romn

190

195

P'ici pe colo mai aleargl vr'un Asab fr de rost

Pe cnd oastea strlucit parc nu ar mai fi fost.
Suspinnd btranul Mircea zise: Astzi ne cunosti,
Astzi Dunrea inneacl spumegind a tale osti...

200

Pe cand oastea se asaz, iat soarele apune

Voind crestetele nalte ale trii s: 'ncunune
Cu un nimb de biruint. Fulger lung si 'ncremenit
Mrgineste muntii negri in intregul asfintit
PA'n ce isvorsc din veacuri stele una Cite una
Si din neguri dintre codri tremurAnd s'arat luna

205

180. lar slgetile in nouri ca l grindina se toam> lar s'getile in) I.s. o ploae care ouer i toarn.
183-186. Un semn de muere, pre% corespondentul habitual, Introduce ateste versuri, schitate de dour! ori pe pagina din

stIinga, la ultima revizie:

183-184. Durduiau* viind* cala.rII ca un zid innalt de sufiti

Pintre cetele pgne trec, sprgndu-i large uliti (a)
(a) P.c.p. trec, rumpfindu-i > P.c.p.t. sprgndu-i etc.

187. MI. comandeaza vijelia 'ngrozitoare;

x95. Acea Dunre A. grindia etc.;
197zoo borate, revizie
199. Si oftnd bltrnul zise: Baiazid, azi ne cunoti.
Fragmentul 201-212 incluriv apare in fe/unte variante, and In acest manuscris, cnd In 2277, 69 v.-71. Grafia e

ultime!;

aceeasi. Le transcriem In ordinea succesiunei, notiind, pentrm verificare, ms-ul 1i pagina. Facsimilele aldturate invad.

I (228A 18) La ca'mp limpede sub corturi oastea mndr se aaz1

Pe cnd luna se arat iari ape scinteiazi
Peste vaile intinse, albi negur i somn
Lingi focul cel de straj mai veghiaz' un fiu de Domn
zimbind de-o amintire, pe genunchi seria o carte
S'o trimit dragei sale de la Arge mai departe,

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

510

210

Strjile cu lnci infipte n pmint la focuri ed

Ca din stol sburtkite, chiuind Te vAd 1 te vAd I[]
Doamna mrilor s'a noptii vars linitc i somn
Lang cortu-i unul dintrc fiii falnicului Domn

,./

%.

;...G.

.174 441,

...4.:

t......6 4r.......

i......

7
L''+r1"'---------:'-'-..--.a
:/...,....,
1

4,,....44...,..
:.r..... 4.

..4c t 1.,
,-;':1
_,..f.:

,..r.

r - -.-

...47.4

...te.

SCRISOAREA ILI
2277,69v. (26.5 cm.); ao.5 cm.)

Mss.-ele Academia Romine

Sta zimbind de amintirea-i pc gcnunchi scriind o carte

S'o tritnit dragei sale de la Arges mai departe
Un semn de raliere, Cu creionul, Pus dupd primele 2 versuri, trimite, pe fila din :hinges, unde acelasi creion id pasagiultd,
o versiune, opritd inainte de fine (Repetdm, din oficiu, in/dile doud versuri)

(2282 p v.) La cimp fimpede sub corturi oastea ma'ndri se asaza

Pe and luna se arad iari ape scinteiazi

Iari Dunirea bitrIni tnisci trestia-i pe maluri (a)

Oceanul cel de stele s'oglindeazi 'n a ci valuri (b)

Imprejurul unor focuri depirtate colo sed (c)
Strijile cu linci Infipte, chiuind te vid, te vid (d)
Iarsesurile 'ntinse fumegau, cz' ute 'n somn--(c)
Lingi-un cort veghiazi inca' visitor un fiu de Domn(f)
(a) Numai> Colo Dunrea bitrini etc.;
(b) Oceanul ci de stele etc.;
(e) Lingi focuri depirtate striji> Imprejurul etc.;
Cu-a lor linci infipte 'n rni, [de fapt : *MIA] chiuind etc.;

Ls. 'ntinse dorm> Is. 'ntinse stau>I.s. 'ntinse fumegi-adincite 'n soma --;

L.-u.c.v.1. visitor fiul de Durrin.

Nu se ponte spune cu certitudine care e fnainte: III mu IV

ele runt fold in fag in manuscris (cf. facsimilele).

Poole cd in timpul lucrultd, o forma proiectatd la dreapta era trecutd la sanga ti invert. Poate cd lucra concomitent pe ambele

pagini (2277, 69 v.-7o) :

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA III

311

De din vale de Rovine

Gedim, DoamnI, cAtra tine

Nu din gura, ci din carte

215

CAci ne esti asa departe,

ir

.0;

';* pOT,

70

14.4,
."

1:

. ,..
4

----

4,e%4441 ... ,,,,, f...., iet-Art37. ,,,: .4::- - 4`1-1--1 len

,... ,, .,..- ..

(.14,;:

rk
n.,,.'7-r*

14

.....

14. 1

......:

...

.4

AA"

, A
f.:"10.....,.. I.: P. ir"''...1

, ro.

.,,...,,

T.._

4,6+.

d .... A- ....4114

41

"4"'"'"

-e
r pors

tr-rt
I.

or.

7,z,-.`4...5!:,

-...0
:

SCRISOAREA DI
Mss.-ele Academiei Romine
2277,70 (16 5 cm X zo.5 cm.)

Carte 'n patru colturele

ScrisA cu lacrimi de-a mele
III e (2,77,70) Pe cand oastea se aaz' ronu soarele apune
Cu un nimb de biruint voind tara s'o 'ncunune
O fulgerituri lungi in apus a 'ncremenit
Peste cre.5tete de munte strilucind in infinit(g)
Pan' ce isvoresc pe ce.ruri stele una cite
i din neguri, peste codri, tremurind rasare luna (h)
( g) Peste cre4tetele tarii> P. cretete de munte etc.;

i pe codri> s.d. neguri etc.

(2277, 7o) Pe cand oastea se a.5a2i iata soarele apune

Cu un nimb de birainta neamu 'ntreg s-1 incunune (i)

Ca un fulger lung apusul peste munti a 'ncremenit (j)
Cretetelor imite a trii, stalucind in infinit (k)
Pan ce isvoresc din chaos stele una cate una
din neguri, dintre codri, tremurand rasare luna
C.u.n.d.b. neamul vrea sa-1 incunune;
(j ) Peste> $i pe munti fulgeritura > Ca un fulger etc.;
Peste cretetele trii strlucind in infinit,

www.dacoromanica.ro

EM1NESCU

312

"L44 '- ,.4 ',;,.....,` - - 4,4 j, ii...,_,,..it4,

iie.s:,..i

a ',

.
V444.411,1dIA ..."/"..4.10*

'

,..,

,-

-.

t.

t.

, t,.:
- ,..,,",, -, !, -

-:.

.,....
*--.,

1' '

." 1:1

1' '''

J.,.'k
..-

.,

'

1...,ThYS51.,,;'

?..,,

'

0, ';',

- " -:.*....."-

l':''''::... 14"1

.'

44,

'''

Ar,--1

C14-'1

hA,

4.-

'

.4.1..04

0.,-

..

....e.

-.'4.-..4.4,4-:

',

..

.. ,..

..."4";' it;i"

..e$A.!

p.'

Ar

Al

1*

l'4.1*

1,

'

.':.'h

',. --

ge.`"."10"0,1,6,42
,
14.,..,:"
Sien,410:'!....r4A".'"*""V'R",,
htqZ744,

'--. .,

AT"' 1 *

iro

! .,-.

*
.1';;;A.___....yfreepq--.4ffice-

.1:104.,C:

c
rtrvoroing--,u--;Titioolf-7-4---,,,
,

'' : I
:. l'-' ;,4

111'11,4

ij .

dt

'..,

'

Wit:

A.

',

"10

--,...' a,
', .,
i.".....!,ry. ..,

v f .4
4,

al

'

'--

'

44.4.4.04.4.

4.,

4 tr..--

,efote;e14

r..

. .
te La,
'1.. " - '.
.__,,,---.....:.... .... '.....:2,,,.....
.
...4,,tr,4"
' 4
'
...1L46.. h .S.f,t t....... ......;::..... ....,..L
,4,1 .,
...F .....

.,
,,,,

4.;:ov 40444.a....s,
,
.

t
r&
.AL "

'

.
:.

p,

': . -

./073f4ff..s.s,..

Y. '4

'

,'

t ,-;
.......

., f
,
.,
.I'
' -,
-'-'-',i,.42.;
.
4,
.-,
.,
t-t,e , ,,,, ,,,, ...
,,.. ,. ,.-,---. 4- ,.14,444:

e. tb.e. Pi'd ii14"144"1"

."

look-

- .. .
., - -;''.'. .:.-:. /4..'k 1' .
,,,,,,,,
,

...
hrj A

oierAs.":- ,.. -'

;.
.
tS'1.:,..,:::;,....e..,...L.....1..
4'

.i.,

,,, .,*:-..,,

,1,0-1

,..,

'

'

:.R.,:),;.--,,r.

4-

,,,,*

:.,31.--,"

I'

...

..

"
'i* t

s
't,

..1-. ""-

....f'7,, ,

I,
1,,
': t. ' : '.' t,'tlil
'''''''''.4 -%)"
,l_
"II.. -'-'0,k

4!- "' .

!"'

-'44 i' -

V.,

-i.

..,

,t

.4-7r:
'
. - ',..,..6.,--isc'.--..

-.14

..

,;1,7i-n,,,, 4. ' .41'.9',.

." .
4..044".4.414
4t-w.
: ''''-'6'.
N.444 .,, Or

' 1-fri., .:,....,..-5,z7tit,.

..1.

q,

.4: . . ,

N...."

.lice...a..

/)44-Ampt?.,.....,....r.., ',...
1 . I., .....
..

,....

,.:-

..1'f

,;,..,4,:,4,t

r ., ; .
ii,14";41( 44# .1:01e44.1
.
'e.,,,,,,
-.4...,,-.....,,,....--^,...,......,..1.........,........1
.

'.

4,-....-

_,,,

1,,AsArv.:(4., - 14 . Ot.C.e.,...,...7 : .44,4;

V .

4'

,-.

if.,

ea; 1..f1...; - ,../44 z. 1; I-W

,
v

'

'..' '" '0".*4A.pLe?'

.
r

t !
;11; T 1-4-.:-..,..i

....

. "h.

..., ,....i..t

joi 4
-. r Arwr -tit

. - ,A.,
/.-, .
.,g,'-g...x.,t trit,
,
.g..fh- '0

A-ifi e.ezi

--:-'

r en-----.0)

'Ai

'

9:

Manuscrisele Acadernici Rom.ine

SCR/SOAREA

111

www.dacoromanica.ro

;z8z,47 V. (16.5

U. X zo.5

SCRISOAREA

313

>

&o.or
a

of.---z

r c_src,

,r

Ar ,

__

",..., .....

fret

1mm

14

.L.I...

......

.4t 4,04,4

.--,- r

07r4--;:t Air

airs.--44

fa.,:r ' ; 4,f1A'Otril'IiI.

-i.et s -4 4...f.) i

et-he'

-rovil.--,-)
t/

4 '41-.4

Olv**''
4

or.

'

i
c/471'

rk,67

A,nr.

AMI:41mA
elk-et.gg

7ti

Ai; .447`-'.1
r
,

1.

,..,..1440.4...,,,.

)0,

lP
x4.1

mt,

Manuscrisele Academiei Romine

-6i0'

SCRISOAREA

www.dacoromanica.ro

2282,48 (16.5 CM X 20.5 CM)

M. EMINESCU

314

220

Pe de laturi
Cu banaturi

225

ParI de foc
Te-as, ruga, mIri, ruga
SI-mi trimiti prin cineva
Ce-i mai mndru 'n valea [ta]

La mijloc

Codrul cu poienele
Ochii cu sprincenele
Dequatropkrea ce se poate celi, in forma urmdtoare IV (2277, 69 v.) aparpne editorultd. De fapt, lucrunle se petreceau cbiar aja: cobrar dacd manuscrisul tace, versal era reluat dela capiit ji dus mai departe.
WO (22,7, 69 v.)z Oastea se asara 'n corturi jara soare/e apune (1)

Cu un nimb de biruint, tara 'ntreag5. s'o 'ncunune

O fulgeratur lungl in apus a 'ncremenit
(I) Pe'ami oastea se asaza > Oastea etc.

a Oastea se asaza 'n corturi jara soarele apune

Cu un nimb de biruinta." tara intreaga s'o 'ncunune
Si apusu 'ntteg [pe datl fulger lung si 'ncremenit
3 Oastea se asaza' 'n corturi iar soarele apune
Voind ereste[te]le nalte ale trii sa 'ncunune
Si apusul pare-un fulger lung pe-un ceas incremenit
Ce 'nconjoara munpi, tara

40 Oastea se asaza 'n corturi iarl soarele apune

Voind creste[telle nalte ale trii s 'ncunune

Cu un nimb de biruint []Fulger lung

si 'ncremenit
Margineste muntii negri in intregul asfintit (m)
(m) Mirginind negrele)Margineste etc.

V se leagd de versal ultim din III0,2 (2277,70)

V (2277, 7z) Peste oastea adormita... Chiuind te vd I te vd [i ] (n)

Lingi foc cu lanci infipte in parnant stxejarii sed (o)
Doamna mrilor s'a noptii vars.
somn...
Ling cort veghiaz inca-un fiu al falnicului Dorrin (p)
Si in visul lui ale-vea munti 'nnalti stribat i cresc
De-a lui inima se leaga dor de cuibu-i vulturesc (q)
Si zimbind de amintire-i pe genunchi seria o carte
S'o trimit dragei sale de la Arges mai departe
(n)(o) e Si destepte king focuri numai strejele mal sed O),
'n pamnt infipte
) de fapt sede,
(p) Lingi c v. inca" fiul> L.c.v.1.-un fiu etc.;
(b) de suflet i se leag etc.
Lariga focuri, lnci infipte in pamint strejarii sad
chiuind te vad
30 Peste oastea adormita... chiuind o te yac/ I te liad
etc.

In 2277, efg v. in legelturd Cu imagina cuibului vulturesc, notat acest Silb fl jumdtate :

adunnd* ale los culturi

ei* din cuibul cel de sarpe, tu din cuibul cel [de] vulturi (r)
(r) ei* din c. de rept[ilal. [ei* sau es*?; adunnd* sau aducInd?]
VI (2282, 47 v.) reprezina ultimele variante ale pasagiului 206-2r2 dela etaj (care ar fi, in realitate etapa VII-a).
Se amtntefte coi,' VI e Inireruptd de II, scrisd mai dinainte cg creionul, la millocul paginei (cf. facsimilul aldturat).

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA III

315

a i eu trimite-voiu
Ce-i mai mndru pe la noi
Oastea mea Cu flamurile
Codrul si cu ramurile
Coiful nalt cu penele
Ochii cu sprincenele
s tii c1-s sAratos,
C51 multumind lui Christos,
Te sarut, Doamni, frumos.

230

235

VI. 206-212. Si din neguri dintre codri tremurand rasare luna

Peste ostile sub corturi.
Chiuind Te fcil te liad 1 [] (s)
Lngi foc, cu lanci infipte In pamnt strejarii sed
Doamna m'Ardor s'a noptii varsa limste i somn
Langa cortu-i unul dintre fiii falnicului Domn
E destept. In vis aievea muntii vechi strAbat i cresc
De-a lui inima se leaga dor de cuibu-i vulturesc
Si zimbind de amintirea-i pe genunchi seria o carte
S'o trimita dragei sale de la Arges mai departe.
(s) Ulterior Peste e tdiat i ostile devin ostilor, In momentol cebad In versul anterior rasare e
inlocuit Cu s'arat, Logic : s'arara. luna Ostilor sub corturi. Insd versal nu e dus, ca meisurd, pdnd la fine. Se pare, in
acelari timp, cd la inceput Chiuind Te vad etc. anca forma : Chiuiau te vad ! etc.

223-225 [numoi dota versuri] SI-mi trimiti, copil, voiu,

Ce-i mai mandru pe la voi

22702 129 V.
De din vale de Rovine (a)
GrAim draga cata tine (b)

Nu din gura ci din carte

5

10

CA imi* esti asa departe

Iti trimit sire 'ncurcate* (c)
Dc l'asa strmatate
Carte 'n patru colturele
Scris cu lacrimi de-a mele
Pe de laturi
Cu banaturi
La inijloc
Para de foc

Si te rog puica* te rog (d)

SA-mi rspunzi c'un dar napoi
15

25

Sr,

Ce-i [mal] mindru pe la voi:

Sinii tal ce sunt ai mei
Si-o creangl de flori de teiu
Ochii ti cei mangaiosi
De dragoste secetosi
Ca si eu trimite-voiu
Ce-i mai mandru pe la noi
Oastea mea cu flamurile
Codrul i cu rarnurik
Coiful nalt cu pende
Ochii cu sprincenele
Si s tii ca[-s] sinatos
CA multumind lui Hristos

re srut doamn frumos

Trimite-mi dulce Domnita;

Scriem draga c.t.;

Trimite-mi"> Iti trimet etc.;

La inceput pare sti fi intenlionat : s[cumpa]*> puici*.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

3X6

De-aa vremi se 'nvrednicirI cantIretii i rapsozii

Veacul nostru ni'l implural saltimbancii 1 Irozii
240

Numa 'n cronice bItrine pe eroi mai pot si-i caut

Si Cu lira viskoare or cu sunete de flaut

245

SI intampin patriatii ce-au venit de-atunci incolo ?

Inaintea acestora tu ascunde-te Apollo !
eroi 1 cari 'n trecutul de mIriri val adumbriseti
Ati ajuns acum de moca de val scot din letopiseti
i CU voi, drapanduli nula, val citeaz toti nerozii

250

Mestecand veacul de aur in noroiul greu al prozii...

ItImaneti in umbral santa., Basarabi i voi Muatini
Descaleatori de tarl, dItaitori de legi i datini,
Ce cu plugul i cu spada ati intins moia voastrI
De la munte pan' la mare i la Dunkea albastr.

255

260

265

270

Au prezentul nu ni-i mare ? N'o s.-mi dea ce o sI-i cer

N'o sI aflu intre-ai notri vre un falnic giuvaer ?
Au la Sybaris nu suntem langI capitea spoielii
Nu se nasc glorii pe stradl i la ua cafenelii ?
N'avem oameni ce se lupa cu retoricele suliti
In aplauze-unanime a canaliei de uliti,
Panglicari in ale tkii cari joacI ca pe funii
Md cu toate de renume din comedia minciunii ?
Au de patrie, virtute nu vorbete liberalul,
De ai crede c viata-i e curatI ca cristalul
erou a 'ntelepciunii or a neamului
Astfel gura-i de virtute i de bine este plin.
Nid n'ai crede c 'nnainteti st un stalp de cafenele
Ce is,i ride de-aste vorbe, inganndu-le pe ele.
Vezi colo pe uriciunea fIral suflet, ara.' cuget
Cu privirea 'mpIroat i la fatal 'mflat i buget
Negru, cocoat i lacom, un isvor de iretlicuri
La tovar4ii sAi spune veninoasele-i nimicuri;
Top pe buze-avand virtute, iar in ei monet calpI,
Quintessental de mizerii de la cretet pan' in talpai

239. Nu> Ce? In cronice btrne pe eroii mei sl-i caut;

238. V.n.ni'l 1. mscricii i nerozii ;
240. S.c.l.v. i cu dulcele tu flaut; 246. M.v.d.a. in noroiul prost al prozii ...; 248. Ce-ati desalecat o tar,
[schimbarea dela etaj, creion
252. semnul intrebdrii, eu creion ultim ;

256. In aplauzele imanime etc.;

261-262 barate, creion tdtim.

265-268. e Un ghebos, urit i negru, un stegar de craialicuri

La tovarsii si apune veninoasele-i nimicuri;
Vezi colo pe uriciunea ara' suflet, fr cuget
De betii, de nedormire sticlesc ochi 'n capul buget
Negru, cocosat i lacom un stegar de craialicuri

N.B. t numai

2 versuri; 20 redatlie, creion, pe fila din steInga, reluatd apoi cu cerneald pe textul prim
(dreapta) 5i care e de fapt ; 3 redacliunea dela etaj, minas: v. 267. N.c.s.1., un stegar > N.c.s.1, u. isvor ete,

270. Q. de canalii d.Lc. etc.

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA

de-asupra tuturora oastea

387

recunoase

Ii aruna pocitura bulbucatii ochi de broase...

Dinteacestia tara noastr Ii alege astzi solii,
Oameni vrednici ca s sazA in zidirea sfintei Golii
In cmsi Cu maned lunge si pe capete scufie,
Ne fac legi i ne pun biruri, ne vorbesc filosofie
Patriotii, virtuosii, ctitori de asezminte
Unde spumegl desfrul in misari i in cuvinte
Cu evlavie de vulpe ca in strane sed pe locuri
aplaud frenetic, schime, cntece i jocuri.
apoi in sfatul trii se adun s.' se admire
Bulgroi cu ceafa groas, grecotei cu nas subtire
Toate mutrele acestea sunt pretinse de Roman
Toat greco-bulgrimea e nepoata lui Traian
Spuma asta 'nveninat, ast plebe, st gunoiu
S ajung' a fi stpan si pe tar si pe noi,
Tot ce 'n trile vecine a fost ru i starpiturk,
Tot ce-i insemnat cu pata putrejunii de natur,
Tot ce e perfid i lacom, sclavii Turcilor, ilotii
Toti se scurserl aicia i formeaz patriotii
Ast'zi fonfii i flecarii, ggutii i gusatii,
Blbii cu gura strmb sunt stpnii astei

275

280

285

290

Voi sunteti urmasii Romei ? Niste r.'i i niste fameni

I-e rusine omenirii s v zic vou oameni.
Si aceast. cium.' 'n lume i aceste creaturi

295

Nid rusine n'au s iee in smintitele lor guri

Numele natiei noastre spre a '1 face de ocar,
Indaznesc ca s rosteascl pn' i numele tu, tarl !
Inainte de-a se naste au vandut copiii robi
Ast mn de nemernici. i multimea de neghiobi
Reciproc stau s s'admire si 'ntre ei se fericesc
Precupetii de hotar si de snge omenesc

300

271. De asupra tuturora ca

277-280 figurau

;tie, s-i cunoasci [schimbdrile dela elaj, creion ultim];

in 2 stiburi ce veneau mai jos, dupd versul : Toat greco-bulgrimea etc. Un semn cu creionul

le deplaseazd mai sus :

Patriotii virtuosii, ce ca sclaimele de vulpe

Seara prin grdmi apuc cntretele de pulpe,
Patriotii, virtuosii, ce cc schimele de vulpe
Zma casca", iar seara pisc' actriteie de pulpe
apoi 30 (versiunea de la etaj) derivatd in 4 versuri fi redactatd pe fila din sttinga, cu diferentele:

279. Ri sed,

strata dupl stran, cu evlavie de vulpe;

280. I aplaud frenetic, schime, cntece i pulpe.
281. Se adun 'n sfatul rii ca cu totii
admire; > Se adun 'n s.t. intre ei s se admire.> i acestia 'n
sfatul tarii se adun s se admire;
287. Tot ce-a fost peste hotar;l pehlivan i stirpituel,;
289. Tot ce-i
perfid, nememic, tot noroiul i toti both.;
291. Asfzi f..f. blbiii i g.;
292.
i ghebosi cu gura
stramb s.s.a.n.;
294. E rusine omenini etc.;
295.
aceste strpituri;
296. N.r. n'a.s. iee in
bloasele lor guri;
297. Numele patriei noastre cei ajunse de ()cad.
299-302 barate ulterior, creion ;
299. Cnd in pntece de mum au vAndut cophi robi;
300. A.m.d. nememici i m.d.n.;
301. Reciproc se mai >
R. stau etc.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

318

305

310

315

320

325

330

La Paris, in lupanare de cinisme si de lene

Cu femeile-i pierdute i 'n orgiile-i obscene
Acolo v'ati pus averea, tineretele in stos
Ce a scos din voi apusul, cand nimic nu e de scos
Ne-ati venit apoi, drept minte o sticlut de pomad
Cu rnonoclu 'n ochi, drept arm betisor de promenad,
Drept stiint' avnd in minte vre un vals din Ball-mabil
VOi cu fete vestejite i cu creieri de copil
-lar in schimb cu-averea toat veun papuc de curtezanit...
O te-admir progenitur de origine Ron-ian
Cand in mijlocu-stui secol vi s'a dat pe mn toate
Tot poporul incl tanr, ati urnit* pe a lui spate
Tot desertul mintii voastre, niste mizeri comedianti,
Spuma cea mai otrvit, asvrlit din Bizant
Deci inveninnd prezentul i vnzAndu-i viitorul
Pe o sufl de ani nainte, ziceti c iubiti poporul?
Si acum priviti cu spaim fata noastr sceptic rece ?
V mirati cuma minciuna astzi nu vi se mai trece
Azi cind once cret din suflet, once patim ascuns
N'a rmas nediscusut, neivit, neptruns,
and vedem c top aciea, cari vorbe mari aruncit
Numai banul Il vineaz i dstigul fr muna,
Azi cnd fraza lustruit nu ne poate insela,
Astzi alii sunt de vin, Doirinii mei, nu este asa ?
Prea v'ati artat afama, prea ati ris de ast tar
Prea facurti neamul nostru de rusine si ocar
Putrejunea cea de asa:2i nu se trece cu spoial,
Frantuzeasca si nemteasca de-astzi nu ne mai inseall...
Prea v'ati btut joc de limb', de strbuni si obicei
305. Ati dus aurul tArii noastre, prApAdindu-1 tot in stos;

3o6. mai curdnd : nu e de stos (sic) ;

privire un rnonoclu, arma 'i* bgt de promenadA;

310. cu fete vestejite etc.;
313-318 inclusiv, barate cu creionul ultim ; 314. Tot p.1. vergin, ati u.* p.a. lui spate;
mizerabili comedianti;
316. Ciuml neagr) C. tristl i infecta, spumg neag-rA din Bizant.

308. Drept

315. T. d. m.v.,

317-318. 10 Vi s'a dat o tara- veche i cu Mima seninA

1-ati Inveninat sufiarea i ati dus o la ruing.
2 CAci fnveninati prezentul i li vindeti viitoriul
Pe o sutl de-ani nainte, ziceti c iubii poporul?
Dupdi aleaste% linie de punce, urma intdi :

Vi s'a dat pe mn toate: secol, ginte, limbI, targ

din toate voi fAcurIti o unealt de ocari ku.a
VA mirati cumcg minciuna astgzi nu vi se mai trece
pe cari, in cbiar timpul transcrierii, le bareazd,
doud urtnnd a fi reluate mai jo:, ca v. 327-328 iar al
treilea trecdnd drept v. 320;
321-322 barate la revizie;
327. P.v'.a.a.a., prea ati supe din ast tar;
329. P.
c.d.a. n'o acopen i cu spoialg [In cele din urmd, la revizia fittald ce creiontd, versurile 327-35o san! barate].

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA

319

Ca s nu s'arate-odat. ce sunteti. Niste

Da, castigul fr munc iat singura pornire.
Virtutea ? e-o nerozie, geniul? o nefericire.
Dar lsati m.car strmosii ca s. doarm 'n colb de cronici
Din trecutul de mrire v'ar privi cel mult ironici
Cum nu vii tu Tepes Doamne, ca punnd mria pe ei
S-i imparti in dou cete, in smintiti i in misei
aduni,
Si. in dou largi palate tu cu sila
S dai foc la puscrie 1) si la casa de nebuni.

335

340

IbrliP. Daca nu posedam manuscriptul original, de pe care s'a cules Scrtioarea a III-a pentru Convorbiri
leanu a deplans in dese randuri pierderea manuscriselor de tipografie avem in schimb o versiune, a spune, chiar

mai pretioasa. E revazuta, corectata si pus la punct de insusi Eminescu, cu toate ca in Timpul din io Maiu
1881 noteaz cl reproduce dupa Convorbiri literare. Revista iesana, se stie, nu avea o corecturl prea atenta. Daca'
textul din Timpul nu e scutit de anume greseli de tipar, lesne reparabile altminteri, are in schunb mentul
c poart viza poetului si cl rezolva' unele erori, trecute cu vederea, ale Convorbirilor. E, ca s spunem astfel, un text

autentificat. Grade acestei versiuni am putut indrepta unele veisuri pe care traditia le consacrase inter) anume
forma, ca toate ca.' manuscrisele spuneau altfel
Textul din Timpul sporeste i completeazi punctuatia (vers. 2), sau Iasi de o parte anume moldovenisme (fermecare nu fdrmecare), dar mai ales intervine, modificnd anume versuri, fie cal o face acum intaia oara, fie ca restitue
anume forme, consecvente in manuscrise (deci si in ms-ul predat Convorbirilor) si pe care revista le escamotase.
Lasam intai s urmeze acele versuri, ii dupa aceea lmuririle noastre:

Versul 4z: Strigate de Allah ! Allahu 1 se aud pe sus prin non

76: De nu, schimb a ta coroana intr'o ramurl de spini
152: Cad asabii ca i palcuri, risipite pe ample
154: and sagetile in valuri, care suera, se toarna
Toate versiunile manuscrise ale Scrisorii a III-a poarta Allab 1 Allabul asa cum cetitorul poate constata din
transcrierile i chiar din anume din facsimilele noastre.
In B. versal 76, cum se poate observa la locurile respective, suna: (Am veldt J mi te incbini) -- De nu
vrei, a ta coroand s'o prefac In viirf de spini iar in C. (Am sash` sd mi te 'ncbini) Sri' nu scbimb a ta coroand
ramurd de spini care a trecut si in mariuscrisul Convorbirilor. Modificarea acestui vers este, asa, dar recent, de
ultima ora.

Toate versiunile au, consecvent, Asabi si nu Arabi. E drept, ca cu o singurl exceptie, uncle s-ul se vede
ciar, pretutindeni el poate fi confundat cu r. Mfg ins doul crampee din aceeasi pagina a Fragmentelor-Hurmuzacbi,
pe cari Erninescu le tradusese in 1878: In partea osman, avantrupa o forma oastea sprintena de Asabi, apoi in
centru era simburul oltirli, spahil[i] i enicerii... si Inceputul batiliei urinal printfun atac infrangator, esecutat
c'o strlucita." vitejie de cavalerii franceji, asupra detasamentului de Asabi, spahii si ieniceri, pus in fruntea luptei
cari rasturnati, claie pe gramad, furl' parte macelariti, parte reimpinsi spre centru 2)

Asabi, ca litera mare, asa cum e si in toate versiunile-manuscripte si cum va fi fost si in cpia pentru Convorbiri, care au cales Arabi si de atunci toti editorii am repetat : Arabi. In textul Timpului e: asabi i lucrul mi se
pare demn de relevat. Ca sa' evite confuzia, la indernina, intre Asabi si Arabi si pentru ca, inteun fe), sa atraga

333. Furatura fad' munca, iar singura pornire;

.
334. Vututea e-o nerozie etc. [Intiul semn al intrebdrii,
336. D.t.d.m.
335. Asa dar lsati > Ne lsai micar stramosii ca s doarnal 'n colb de cronici;
339. Sa-i zidesd in douI temniti ale veacului
v privesc cel mult ironici I [etaj, v'ar privi, creion, apoi cerneald];
miriuni,> Si in doul asezarrunte tu cu sila sa-i > i in dou temniti large tu cu sila s-i aduni [etaj, largi palate =
340. SI dai foc la puscrie, foc la casa de nebuni.
creion ultin];

ulterior, creion];

Tinipid, VII, 212, Dumineci 26 Sept. 1882: De altminteri ele au fost judecate definitiv si flea apel in
ziva in care d. Dimitrie Bratianu, suindu-se pe tribuna Camerii [27 Aprilie z8i4r] a invitan pe oamenii de treaba
sa se pue pe lucru, iar pe holii partidului a promis s-i trimeat la puFarie. Din nenorocire, daca ar fi voit sau
ar fi putut s se tie de cuvnt, nu s'ar fi gsit destule temnite ca sa-i captuiasca pe toti cei din urma .
Eudoxiu Hurmuzachi, Fragmente... I, pag. 272.

www.dacoromanica.ro

510

M. EMTNESCU
r;

.,

Atua

,,. A

NA 11

1, 17 lp.s.
jarr1.0.

1111

ara' ,..-

mrpro.

era

fie tar. UM, 14

tr. 44,..
al I....4
4.. Id II kt

11.410 era. p00. sa

94..
1.1..A

4.

1..

Am.

..

r. ur

r
L
s.1.1

la

purr

44 ass, 55 tan. tuts ruejr1

1.01,

...P8.

fr4.419 Jrual . for

pur.

....

,... , ...ra** .

Sr.,. as ... L. u
4..... 1.,...,
..wake p0.14040
444.e.4.
j."'........,..4.... row co
.... ...,... .1. Asa.. .... ...1... #1.. #I. 2, A.r4....... 4 .. ...,
MO, I.!. I.-. yr....-. .,..Lr

4411444. 1..Arr., 741.177.... 1.1 4.

Sur nu..

17 1.4i

11_ .4.1ri

I1

car1

1.......... 4.
65.54

a Or

a...,

La purrsl a. au .1.-

us. "Liu. quo. MAJ.. I.

Lur, 44 .1 pg........-1,uutur
.1...

1,4.41'. h NI-rat ...11 ...au. ..

...tat

...sr..
pa...up... C. 244., ...
p. ............. re. rude as
6-1k. .4
la

fur,.

Purr.

arr., .1

pd.

foists,

Nu.* <Nu As

fr43._

1111.r. me
05

14

1....1.

a Or,

4.4.a.

upul

'

r,

r tv r Nut,

h. sr

PA
ps urn.

rent.
%sr

Cruel p
sr

u
111101.

ma...

urta.

1.,

- Spurs
Puus

la

sr. ut 11 sr

I...,

Su

Cronica
r

.4 4a

a ....p.n.

retats P 11.43. agar Ala

015 141140. Nair,

t. ira 41 11 Mu, 1111.1 1.0

Lar Uri

11.

nr 2 p.

da.rs cUspoll /our 61

ruwa
rite re 64 seara am4. pm.

tar,

j.
141

uui. paw.. si

J... as

gala ea

14 LBO.,

la.

an.

.1; Cosajd

1.04144414 ,4,114..

(#1

u .10

La 1.

pr0p1

1l4.JlI.

Burke, Jusl

41.4111.1.1 as. Surria Aral

31.51

A. 11_411 11 aulatitupar,

ta ...au roar. 404 oak..

LANs,

W. Asn 55up411.141

al

Gig.

55-0015- 00. O4.04o. /la

LO,
A
Tics In.. Awe,. ....As. 4404,4?4
IC; lay
r is am.
Luau NAN, j A. S. PP..,

Is..

. col o or ir

110,1

ra

do

Sr as 5.4 405551. Nu II 4 I. L...1

d

1444 sr 1.. roa.. vet

ia

$11.4 S.

Lee A. if 11415
I1. I0103.

1 toe.* a.

L.., aria. (s
rat' pi,
as..., Aar., IN,.rard
jaruI 1 a Vr-

...rot/ L.... 1.045

%we

1.1,21.

ar

Salsoarea- a treia')

Ph 1.140, 4101no aceo, 11. donotee yes.

1,,

a Nora, 1.4,sr. a r.
ra ,,saL,.
Lo pl.,40 III.,,,.., ,,rostlou. e, 414 I Ir.. et.

NA mks mi.

ark

Jr.iat,

Chip eon dis teriorl kons lax,

IS ataul
ekprupirJ. 410041 ,so...oeutO lo feekar4
loh.s.ra .1tatt. rs de pa,' Woo,. pais tri;
ri 0011 ph. 4. err. 14(1103.401 dent,
Cuini he in,..tosol de al. froto.oe,

Ap.,

grime. la/

Pokers 4. diauante td. In 4 o Ian,

3.4.11.1,24 pls./ prim
j p. ot. tlu ewer,.
,:11 lam sa.10,1. forNalt. mat. pa4J,e1 41,14

n 1 513101, 0104 flat t. iariode,

e4 rani 'o solon Er niuoe

...-r....S It. ales 41 04.51.... latkopUsdo:

11.11.01 rice
,j. drain fri Ill 4c....1 diarnts la alia
...11.111 1101Ns
au au react, it irie
0)141 .7 (l
.

tar

a to nopiel, lo 1143.1e

rirsa SolLeol,. ea _oeckeari

N..,

Jsport

Los ds intro* ki oink 50 ape, ova. Owe,

eff, Pas clip( rs is err,. 10,11 [Pp,
erl., k 41.17, pr. lase, peou outs re
17te14na
Its res arieta rksoul fl toptIris
.h 444.1 oloire,ol :wee oak:.
.CarwIntl

TIMPUL (pag. 2)

VT, tot, Duminea to Maiu 1881

www.dacoromanica.ro

la

,.rt.r., . 5405 Is..

l
#1#I.740,.

.-,....4.,.,,,, ., :., :.

N..,p.
Ils. Ir. 44. 10.1,/,D.
41441411
lil.i
11.4. /1.1.,'
Do,.1 eue44.k . I P. N. 1., 111.,11
dal Sr, sis. O..
I'ueo Psluo
ILL Vs.
Vs.0.rr. 2424..
err.
ILL
.4..
MS.
its 14.-04rst
cur,. 1,1.1 tALLt leuel
1:-.114.
Sir,
5, atat',Ls
71
Toos
p te....us,
SD, Tref.
Tarr It TS.
14110. 4.
64.
Ar. 0 put '.1 515.511 par 101
1411.
144, 114.0 112 Tear :7.
r14.,00,111.

hart

Saa.4

O_Odueurt.. N ,.

V.e. oe.stul

1.4.

Sr,

.1.21.,

Nu rust, 0,
...prat. fa**

Ks, pa ',Ia. II 44111 terequele 4. boy.

..r......amins,.. Li.- 0.6

es. I...0U
Ls

r Lair* up, 4...

srid. N.*.
f.,

4.

41,1

I I te,

Pr,

Crpol

291.

pi la reINNite

it Mu .

I. 4.10.1

prat/

44
how. La 4115.110050.1.40, 50440
45

Ilral

ia

Was,. la?, .484 4.34..

II;."

Ilk, Goer. 00,

; 1.0 --,
61......_110
0.....,..
4. 1151, DV
5.-r0040.es,rhh.
41,44
/261. 77, Gotj 1%1. 111.,

sus.

1. 114 4.

Or. I.

.1,

PL

Aut., P

arum. pt...

pa ,Ne

vasl?

mu souk..

4*14.

144.I,ISN04 16/11/4.

rt. Ar.
artepar, Is ...tau
sr
1,.., <tsar 112., &urn SA, 114 1.

bun. pas lag.. .14.4.4410 14*

gm* I. ra.las4,.441
13 . 11, In,.a Is p...Wu]
p

IS

771. Pp.,. As....

54455.4

or, se. 1. Pa,

1. Ur.

r4.4.

suaur. ;I

Lrus,....

1 0. S. 1.444144101 ?ear: 7. P. 4. 3.

Nau
usinr, le 11 au
0 .0041.
lafru,

J. Sur,. Po was. In is NIL.. 1.

fla
4.I4.411(11.

A JO. 11414 01 AN so.,

IS pi rm.,. pl

us as.

arr. hrs.,.

10414

t.0 erne, I
Nie
i1ab..1,, l hadoi :ad.*, CSA.r. Dui
rt1
trl.
t. L.
ram. pp...
cornrieser re,ler. la 47.,1 par 45115 11,01* La
FI ILapuPur- elr /Nu, du Cars1.1 uryratat al pp. el...

or Aldo. uple..4.
Ca 011.... our 4.0
ussit.

faCtrOariPti,

us

41641.

ILL.... lo,. gar

pew+. .1, ...I... JiNasurr, suir
Y. A.
pm... t. sat,.
I-- Pnwa Au Napa.. f /Nu,
1711
Ye
se pa,- 4. .7 pm..
e.lui.
S
V.,..utota

caasso

purl ourtia

143.09.145

.4 ...Lau ale soNeii

tays-st

Au.

4, A 11010415

la. boll 0. Wawa.

koon p 444.4 4.4.41 11 1 pap ore
1
Ari pgralutl Star. ,./4. T. *mi. is N.. rra,

arr., r. t rsua . ea pr., 4. au tar 4. 11.4...4Nra rat, up.. I.

.414.
s
p..141. 5.Im0
us...A NU._ rparratajr
Cora uraucte al
4141

0.

1.

I. t..j11.41

111lll

4. Ira. Ca. .1.

apau

.44,u4 J. A.

/-103. err.

rat

cur.,
La sL.lf0

as ID/ -'hit 04

.44,, can.

Thushus.

au., Is

PP.

UNare.

l0 port. pl.- Jay: ic

I) IPA..
A.S. rtat pope la M.,Sial

ruIsi

Irr bare

,s, A.A.,

arr.

*J.

4111..4

...-.5.0

arr.., I1.,

II

jrn

ant

Ts...; 4. L

,.. uturp prus .

p.

1.Lur Ls T..

Put u

rut 4,

la

.i par. 41,41.. iat. A. cal.

.4.

C.a., iR.N.

- 1.1 fr4 Arm, h...

r.

flu

A. 1.

rut.. sa..

loopL. ai N s.1.

Gur

I. U..

1.11.11....e

rum. 3414 ,0 0.7.l J 1.

au.. .11 44119. 21.4 Il., 1. fr. Yr.;

n Mart., Cett.

Inutur ,fieurd p...,ent IL. I, dd,.,

.1.. Er.

Tu. -

.1 Po pls... 4
4. u
5/

La

u.s. pr... ;du,

4.

.1i.

.1.7.,1111 11b1 411414 14 LA.14.

IA

.1.1...
0.#.. a. la 1h14,

kmIa.

ut, 44 u I0 11091111e.

(rule out.

L.,1

rruul,

Lt.

41 Ps

rar

urts a

L. ...

U.

40445.4 041001,

SITE 11031117.E

urn,.

ertIpi

G...

run ruse

14 us... ur.
4.5.1*

pt

Pr

arc.

at.

Ilar.p.ip.

II Au., p,A.lati .1,45104, '14

Pr1.l.4 L., /41.1 1. j4 Tr
1.4.11.0.
rat

51

.4... gr....-.
...A
pad.. c- ss,
4 ...I.

um
111 I. lar.

4 am,. '.114151.11100..

1.

Nauer.....r al. Nuirrliar si lutur

p
I. C..1.1
al ..LI
tins., .7. Tau..
, 1 mi...., Nelau
4. ...arr. u 0.1., ... en. Sm.
7,...,6. ...Ark. guru, IN 1.14 ant tree,. 1 p
lu ... 1.4 -- Niu.I, ti.... Sarni, iNktre 1.0400.141.
Orr,
la 5.1.41 /AV
p10441.405.1440.
p ... 4 1411 11 4,514944
10 wars
IN. Dual murk ti
lus Carpi 414..... duo INN..., C
1.2.1.rr
marl
Cu . ..r. ...spa. AL. 1.... LI I um, l
prrIN Liu., up,. ructut.

4.10 114.4.1. . 1747. p.a.. tnuropaul

u Oauteur Nu...,
p..t.1.,
u-... a..... At
us 7
It

de

put,.

aa

11711, 4,unt.11..... .1.141! J..

larc,r,

111.....141.

ouuk,u.
L. Id, III LL Lt.
/........ 1....1.1 .pror el Pra
at...I.La ... u Pl. I. pr. .4.017-. 7. par pus. .das *sal
4s4.01 Irs
1..1.-s1r . r 1.

Puri ,.. 0041.00. 1, Nu.. .

Cup! JO..< .11.4

Aar o

tau. .3 4 luau. CCU P.

tNai

a . sus, ...r.s

a....cer..........,

I, .1 1'

.. I ',mu, 1

p,- 1.51

1-5

tu Pau

,,..1...1141 41.o-a

I LI

004 I

6 IL .C.4.44. 544.1. 31,4171.4 1-

..

.14 W.. ie .1554 V

2.6. A. phi

1 K.,. ...loin.. roe.. p.01

1.0.. .40 MILA. SS. pt. i.
..,... ,..... ... L.
5.
....1 -- Wu. 41..., A 4.
usu. ...or 1.7.7.r. 144 tr. er ...sr. i.- L.L. rt. p.a..

... 34,,....,...., 50 II .4 ,,,,., .,,,,,..

A.

Warr..

1.7.1 rrsqua, 41 00 Trerat

J.
araiN.r J. arr. Jr.... e.r. Cur.,. ad u Nie

4,4 414.44-7 4. air.

.1,12.14114.. Laer, I.p I. 1.....

err. 1.'14

.1.

IP II. 74,1-.3,

u en.

NP....,41 '

1.1.

Mu. sat.1....

wet.
re

true 4. nu,

(An rut 40.. u ml

La plus, surr 4.134 Mll

.14 Pa., nub. l

u.i. era,

triN Ar.,

...al-

rust da

tan

sutra cap,.

*Aar p.

. A.Nalrau

tar.,

.4

a..

r .7.

rt..% ruti

auar
4. 1 0110.1.

,hi-.11 s lint., ...lira, Jr

se54,1 44.4

0..41 .1.4 tut. ass.

403!. f
0.4 ..
J.., I eirrrrUpl-..

mad NCO,

ta

1 4431414

it J.

t.. J. tar:. at. purr.

'

I ra-

..1 guava 14.1

no 1.

griedu
-a ad.

Z. A .
L. err

ompAssI , .44.1.

v.

r.,0.

4.

uurt

L.4'040 ...

,'.S

au...au... :a

.6.1

SCRISOAREA

T/E/P17.

tar in ifdiu poii

e 01p1.4

s
;::rwcA
..ir

.n...,,,,.

ling%

SguaiVAI roe, ca mares eurbur

Ciart da blight :Alegi. du, alt..

iota .atit
franacintlemiiie se iadaaia
Di ...area Nenei asa! Sr metal

Di pm... lt ra. ScIkilIlEdeldlt

eraei de Canon. o repill el
01040, 4,104 r ..naugi

PMS

ira renie

strisli 11 Lear.

es au an

vijaNa 'agnnitedre
I, Pl'Smtr

Cart son, rita, riot .ki airl

"h.:

leaner opt de antlar a: lei Ana, 74 Sp.II

in cane,
V. 'Jr 'Rice443 patent, la

il ran. .0 rare, nun

Ca

et. att.n..

Pis at
Si J. talan.

11110 ;inn, I. Mu, rli8ir,..14 se di,.

- 14 trat t..
- Soil Peal pita Si 4. 3,4 t.
Ca Wale WA da aire,. boa. iorlik 4.1.4

-Diyitka:

.1. tb,

il ,adnis. pigeon. dc l,illea Reataul

pt arum prisni

ten,

Ori et ;lad 0 leek..

Jai. nos,. rain 5415

del fees vat St

Slam' nisei: pie eien.

,Cel
alt.. 'a tali,

,rell
ur Orions 41 MI arli
14, to yris es 11411 i15dlI.i.r34441iI
or 'tines ai fa,. do pi New s ta rek,
Al ea AY aft 'sent si .4
Lk. E ass, 4.. sits .
r stels 0 pet. tel

la:

odd. it. ..ea.:

apair.11 fats

lulei.2. oxia a

bar.

milCad

Do, 1414, 1,14faf aria., ra

Ida itsratal
5511 y'ar pIzib n1 =Ali Otani.
,111I.. III ta, Tepoilismace re. 'arad
1.111115*1511 Jc/tb felt ia miatgi -4
reek
den. aila
ri In 0511

SI .1a,

rars re ea...,

pandol rMera.

2. Cadtst5..

.1114 sa sprite...lc
.41

arts.

55 ath

Cl 15111115,14 .
.11 CP. 114.5.14

...T. et , to en. arucii, .00reet 41 r,

.ta An plepi et 31i4141i, hdiadl h dosiilon,

I.,
ala 15,11 aralrii da Is Yalta,
.Cais auk III

ULTIME STIR'

....

,l ia0sreaf for eve.

rpm. pds.P.
.2.1
sa 01101 ei
41414 S Llee
$104 10 Mi,. tart
,Peaire

II
'II lIa ama fa
ite 111051 kg...

.1.14...

Co va ix, fir. id a
.

4cl' 111

-th-a

oseanl-er. .1 Iris,

II/ rte. sf. 4, Boar., .1 lo

rgolai

j. .re Ivont

nanal

U 9511414 .111,4251

9.i,11105 ride 1,0,1. Al dt da+

{mi ca Apael .11414.1

pat

vi

Its

A2

.V1 ti Nylaro nt sane. Itarn taJi lea 1,01`,11.

,i1.0 Veal
ye graft pi h
asam
ea re,' cele

In "La., pail.

. ,a .01, Je ntri,

1441 aeril vis. et

ilba anle ea forage 445 awed.

I,.

111,,ea.

in /ab, ...Pe is rati.ple

Do si tent cl
Niel tisaai

,nna 141 fr'ott'il

.
lit ea ataT
rit,l."`,

fe.

C4 if ride Jr
iitn colo it taint.1 ad aIl i, fla rara,
pawn 'oyalutati la Jai our?.? if1;21,

41

.0t.L.,it

rs

a.

Ctlia.lIul mIMS I,.

tn,Yeik

taut.
1-4.

..),

,
.

14.

SM.
nat.

5a41 Ltdoe.. 0. ki

fliIrsaits 11.1 41154 Pra al WI d'ies 1.

24 el alit 1onir01 iniur1 xrt a. felt. j54...

Vt.

ta
a

.014.1 lt.

Clunk.. fa saa. P.M de .r.., vi fat,

. one va
,titi
Ile ea p!..st pi et triads sil klaii Wait lialgri
binfai al
al ...tea. dr. ridaitcod
- Ele lo anode
la utter 41 It lanklrea
da
140.114. fari OrOagli Ir .4114141,

swan
era,
ra ea?va
.1 ter Jaa 1. SC 11 4,11) t
,C41.1 re., ti Anal 04i 3,1
Jr 4,4 aI
tes
rOwurast, bt

J.

o fr./.

iraplad. stlo, . ain.11

f.5 fai.e fan '4.

,Itr se 45,5i cm sp., 11511

.la nceu

ereudarli pa. raideail.

pc ena

41 opus stem:Mt ot. de re and 40 1.004

Weld

On . de anti, fi raid Ch.,. pai.jintisari

,fei te 4,1 4.11 rrealao
a,utkri
at
Nei ea 1/... al
11,,,h, a nle
.0ept ieee. ..lp
en ace!
. Jai reeti pwaese: I. .5 lavia lo. 101,0
.11.0
Javi nos,. 1140a Noire
pot,
.fnpda

arylert

Iasi. ea 0oadia la 0rumlete, 4041e!

o
sni tin k el
.ttrit: .A

aa Cr., tail

it la Sal

ironi

if, Cri.

can,

ni :41 041.4rr it: au oriole Mod

mi
I .0.22
Mama, Prole

CA a/ eke inanaa.fi rafi lila mama.

ratel

rift1

1.11.'14 liana

t. al.
al. 1.1.

.La

ten

ij a,.

lor ire. di

14est th din

a. 0

SI

emIiirub

100% C4.31

o.

aeveat la; f15 o.

ud cons.. Petri 544 peeP 5155.

adoissi. an ra

fn. Vriliola if aurpeent 4011 441r,

,Ori die cad 4.14 sd Wm11$, rife peanut.

ThAl,

Ca.) can ea pea,.

,Ca mirco .0.0.11

alpalae testa na
..O.I.SIflrMSII.WUI44 'Si.. sale
s
R,
daarea eaa isdat a tata."

.1.4stend 415 i.e., .15 Imirill

fir{ rialcci.

Ali. clad 0. taco. ou ea putni

Palla, sill sett de tip, damt. ills:, at fain.,
n'xit arta ttatra,
aia.tt lait

ttai sdadro pe la

ice. Lei dock., a pings...0 rs 0a.

ire

aria cAre 1,414 MY, arzati.

N40, btaul I tranial e

leas, ierer

,C2 0 to Inniado..,

roa Vera 4...te lima

C,IIJ

Pa, ""Ca. 1145 ent.. iati ...h. Frei,

V.rtiari 7 ha e.sair. ben, F .lardle

oar., ri din carte.

-,C% me 44l i5

12,4E4

risen

Id s.. 4142 fa...I Pan rt..rl di split.

V. adult fa,* de

1...a 41.0111, aeon1 wain tit rIliNf (I war:,

Pr. t'eii bend
de ara..
Cs at at
re nule, --

Nun.

Grit, I.41iii, talta

't'at 00.4 asra rpece e li, 3.11 .11145111 non!!

.X,

deausrli strinal

dean 5l ,'u,, l

St .04 itiaaei id. de rm, Mel .6,0.

La at men45a411C1.1 .5144 11 eridt,

E/f i, 14111,11, ti-Ief.1 11.1.4 tr.... is, de

&ti. ....la 40.4 lana.

awn finite in faite., Itme

Lanai nevi

arinkla oir ?Mole.

4r0p1 11,1i tot4r1 de anon:et.
2:t al 4.

Jo W5114.

1.4 olio( atfed in sn,nirnrr al. dot Sid.,

loptit rano Ward ri tese

thniaaa inlrikar pin

De., wore gr 51,2 II yari p

-Tu

Veatej

area, ta,i At 1541041 minvd,

door.
leseari
na rite no,

III

Fa. oaf un 01 ia 55 a'r sifinei 'r. red

a'adenne,

dopt :slate

in saalitela

',dad errs... 'rain. al* rani 4 ,Cile1Sie

Lo am dol. J. Lira.; (511,1 lon itarrewas

Natal a Ora dep.:. Jae, adral de max

ci 41115,.
'a

pieninie

/tea ticli pea

litcrelels Is ela
,71
rom JLl inn .1,04 401 sisvie ra e ir lem
Sc-sii teen

i't eaaii 44.5151 wa. Ill surd. sprat

Indneno. o, II .0.4 fit, el GU,. On... WI!

La Crain, it linosar.

41440 ',c.a., tai noose n Or, rengs.,

fasosail

ie rapine oractiril. xi re da rand earneni

!via, ,1
ti are..
fili resins ale 4 be i szio.cle lar geri
Ciliuis
mateo apes. a la. ria

?new acute ptis. See rup..11,0 bate rae ;

hnipte
mg,. 1 tiadvasiiar
Cu 7eritp, cit pripl.:40,

nil!

re inane, snot pi 4,lr/.4

Purdniud *wane 149, ca ve Ad 15.11.12 Ya5p.

XAt fftglaIlit. 4., VA ph.. 11210:414.

oricaa.<O. 'S ias.e !retire S ma.,
La as onsa, au II te that lee, vas do fa., ea Wool
tit, aras nrnier
llar fa mas
Wriest
runt de ....re
ki

ROPLIN.1,0.

ta
LAS 'aredin4t1,.16 pltLl, ni
Si AiPlit". a E olereal 4 ya larl. si
ISCiall 2 Mai', al
toi cc

Vci claqi arritapii 1..2 NI:to 04 pi tip

re Wend Iat renal ..

t! )'1ia

Ft Vat.. foe

TorIl grena bolorrittra t art.. lei Treat.

i
1;/11/;,'"
i

01,nri, ea* sea se ar,C11/1,

wrSCea ale. aid.iIl

et
tara 401 114 eerie.; doL,.
Arfel inn
Dwarf a,capi Worm!

tut., ea la AIM., tea pe Levi

Si split. Pe"... lehins, [11404 fi IlnIt.. .
Si ay.,
61,141
At arbel' al el 5.0.
Cu irslifie

Tei.

in N, pi is 0111e.

gif(IC1 L0)11,1

I Pun

ia

Tor coi iti.e.11. tI 541 Nliejviiii Ir Wan.

10i VII
iarrful pi 15r,s's, to 4.asisit

ei ?Para de IA..

Cm/ 0.0le it rare, rara. ',col,

Si hrtaii in fall '1 oete is pi av. pi (0111.

r edeelpre,

Celt apauseet .0,1 in tin,.

Viveind

Cad ustii I. al 410,i, nrepite pe rim*,

-"ale funuania,
La re au ...Jaya 01 nai W.

Prosisiii!

1,11(4151 rl ueafs drikeit. p.m., ea eat adotIrri.

Can', so elsgul ririleepluri Wadi de

C. ilia dradittni 15011141, An Ia.,. 44 aa seine,

tit f. 1,1 pi or peo hiron, . vinlitse alrecle,

Ea. .111121a seryl. no: pret.,.. de Rasa,

CSua rupriati-1

.1

fealle

ID 25031+. ail 1,151:44 111.413

l'e favate iau it fuga faa net(tAliti ,141,at,

Lino/ is vain
ie 'taro, snarl
Wei Pisa,
griselvat
IA as Mai at .14111 pi eo repidul
Orito1dotstannia..1. oM 5.rnC da priainicdes, I
rIal la turbera.
'lc :ode tot na attre
ionain lasear, assee rit4 in,. mate.

fruandsa

nriareasl pi

irdassi

Catitaelli

lonni al pie, rcill .1.1 triune Jr la prater,

alliae. eliar rain is Naomi,
. pre rE0

Vael oit

sd.

aa

raga LO elrvr 144114

"5.1i Ill :Linea si3O. Ouln,

ra 14110 Osiga'reeeratui rl si

11e nut,. Saln.. on destpap11... su pe rer

Li dlr. as: 0 fa,. aaani aer,

troi Pea., ex Ill

irIS r,pul ni d isap.

'Ved. la. no Pa. peso plain/ IO.1.

14 la1s

010,1 ern., ea

Catircjil 144514 4,11 pi foie. 404 as CC,

ni in can tIr Pelintiri 411 ea 444,11, 4t Ia..

rz,

cr,r:

barra

lid de doCari

rtielian'ilrfrUL'nal

t a Sciinlei 00i.

la
40,0.0.01
Si dotoora ill u-2.110112.

.ii,parlis e Pai 1:10. t. 1.2 4446r.aI ante

JIllIriuni.
arse
Ear la mala itd era 11011 aid de Pete. pl..,

.411 undra Je

9160. daAns., I 0 sad

Col

La tn.:1014A opnep rea .0.1, ritnIenfi

i! seen., cilia,
pr 1111.'7,1, ,I4 r.

1.1 wars pItillo. tcl,eniI .10 de

$t this goal
.drul elesti de sgorret pi

.404 petit, eta,

IS

de Pat. fir, prat, a.slar dr afain I

san, S Se
aci. Jeri labirsa
Clarc mi ea,oretal deas Is fitima,./Euracd

Ca pLI 0)"' 0 Poet

r4.l

.01701, a

Taur a. :Pease neivoi .. ea pires

Pri.
la Ida

rorni 41 111.11(1 tie er Tapa 13 de irk

r.
cEl
44. 11.11
. .
Co? 411 SI''" 1,111, Si ter
lEr talk Tint rams!,
detroira

E1104 Causer,

res

pit.i

,Cr in 0 pe e i

mu,

iori

321

vi..

.05

Pa

1,.....,
...Y..
,

resin ..,

set re-

,
11.4

initI
Teleorenia risinareldId.

to, an ion

[1

rioa del-a

s
.

4,I

,04

TIMPUL (pag. 3)
li

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

3 22

atentia i zetarului i cetitorului, a' nu de Arabi e vorba, Eminescu a afiat cu cale sa scrie, de ast data asabi, cu

liter mica. Restituirea aceasta, plina de peripetii, se cuvine asa dar s. o tinem In seam la viitoarele editii.
Versurile 153-154 au, de ast data, forma si punctuatia urmatoare:
In genunchi cadeau pedestri, colo caii se rstoami
and sagetile in valuri, care suier, se toarn.

&Ind 0 nu cad aduce de sigur o nuant, la care cetitorul va adera sau nu, dup ce va fi confruntat versiunile respective din B., (vers. 227-228) si C. (vers. 179-180) 0, dupl cum va crede a se all sau nu in fata
unei erori de tipar, in gazet. In ce ne priveste, acceptam si forma si punctuatia din gazet.
Nu ni se pare cla ar putea veni dela altcineva decat dela insusi Eminescu.

aiba corespondentul, cat de

o curiozitate fireasa, de oarece prestigiul acumulat de ani ar fi fost drept
plpand, in cutia de rezonant a contemporaneittii aceleia, ne-a indemnat s urmarim, In periodicele i in presa
publicat in atat de solemne momente si cu un atat de bine dozat explosibil
de atunci, ecoul Scrisorii a
intr'insa. Cautarea noastr a fost zadamic. Negresit nu putem pretinde s fi epuizat investigatia, dar impresia

noastra e c ecoul se cuvine autat mai cutind in reactiunile presei de opozitie deat in aprobrile publice ale
comilitonilor, pen= care vorbise mat de rspicat. De aceea lasim sa urmeze cateva crimpee din a.rticolele Telegraftdui si Romdnului, de dupa publicares Scrhoarei a
Ele nu mai au nevoie de comentar. Adaogam, totodata,
si un fragment dintr'un foileton al Romdnului, in care figureaz I numele lui Eminescu.
Iunie 88z:
Telegraful, XI, 2737, Vineri
Ziarele care se disting printr'un limbaj violent si necuviincios sunt incontestabil Romdnia Liberel, Binele public
Timpul. Aceste foi au intrebuintat cele mai infame calomnii la adresa unor persoane onorabili, ele a avut curagiul
sit atribue d-lor Ion Bratianu i Rosetti lucruri la cari nici cei mai inversunati, dar seriosi i leali inamici ai

lor nu ar fi putut chiar presupune; ele au zis ca miniltrii Romaniei, aceia cari au dat acestei tri libertatea, egalitatea, independenta cu glori, trebuiesc scutpap In fa/a. Numai in aceste foi se gseste lipsa de respect, limbajul
desfrnrii si al curajului ce-1 d impunitatea... i cu toate acestea, toti directorii i redactorii mentionatelor foi
sunt profesori Oare aceasta s fie misiunea profesorilor la noi in tar ?... .
Telegraful, XI, 2788, Scimbdtd 22 August 1381:

Este mai mult ca sicur a, daca ar esista ordinal Sntei anepe despre care ne vorbeau mai ast pnmavar
tot cei dela Thou!, ei n'ar avea cutesanta s insulte in astfel de grad poporul roman, etc..
Ronninul, XXV, Duminica 26 Aprihe 288r.
(Din foiletonul Vigkerkunde Osteuropas de Lorenz Diefenbacb, de E. S. Venti):

Irma daca totusi vor crede unii din cintorn acestei recensiuni a am criticat ici colea prea aspen, noi nu
le puteiri rspunde deat c, dac am combtut cu asprime, am combtut in calte scrierea unui autor, d'a carui
eruditiune d. Maiorescu a fost ptruns intratata, inat l-a propus membru onorar al Academiei Romdne. Am fost
dar in drept d'a combate amar, cel putm mai in drept decat d. Maiorescu, cnd a criticat niste serien, precum
sunt poesille Junimu clericale din Arad.
tirrt ce va s zica critica 0, apretiand efortul ei, am citit cu bucurie unele din observarile entice ale d-lui
Maiorescu; ne-am disilusionat insa vazind ca observanle polemice, deverund personale, produc desbinan striacioase.
Pn uncle poate merge u asemenea directie, ne-a artat-o mai ales atitudmea d-lui Maiorescu fat cu u intreprindere atat de ludabill, precum a fost redactares (in
: prin d. Vas. Urechia Alecsandrescu) Albumului

macedo-roman. D. Maiorescu n'a binevoit a participa la compunerea acestui album si anume in mod demonstrativ, act autudinea d-sale fu imitat de nitre d-nii: Iacob Negruzzi, Gane, Slavici, Eminescu, Maiorescu etc.
U asemenea procedere demonstreaz1 scopul crincei, i urma ei va fi a de observarile polemice se vor folosi
numai strinii, precum i s'au folosit ativa scniton germani, cari si-au btut joc de natia romana, basandu-se
pe motive reproduse din observarle polemice (Ici colea prea negre) ale d-lui Maiorescu.
Ronninul, XXV, Joi 24 Mata 1881 :
(La Sumarul Revistelor
Convorbiri Literare nr. z din luna Maiu 188/ : Serghie Pavlovici, nuvel de Leon
Negruzzi. Scnsoarea a treia, poezie de M. Eminescu, etc., etc.
Romdnul, XXV, Sdnobt
Motu 1881
(comparatie intre z portrete: unul zugravit de penelul opozitiunii in Timptd Cu data de 14 Maiu i altul din
Tbe Tnnes):

Faptele cele bune ale ficarui om, de atre natiunea sa cat s fie mai apretuite si mai rspltite.

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA

323

Fie care natiune de catre fiti sal trebue si fie mai apretuit, mai stimati, mai iubiti.
Adese avurirn durerea d'a constata ca partitele la not sunt atAt de lipsite de principii si de simtiminte nationale
incat ele denigra nu numai pe barbatii cei mai btuti dari pe insisi natiunea lor.
Pentru instructiunea natiunii datori fiind a-i semnala viciul, supt once form s'ar presinta el, punem aci, supt
oclui iei, ce zice ieri chiar oposittunea, in Timpul Cu data de 14 Mai.

laca portretul Romaniei de astizi esit din penelul oposiputui.

Romdnul, XXV, VineriSelmbeild, 22-23 Main 188i:
(insertiune:) Dumitru George Ionescu [Take Ionescu], Doctor in drept dela facultatea din Paris, Imbratisand profesiunea de advocat, se insircineaza cu once procese, atat in Bucuresti cat i in provincie.
Romdnul, XXV, Duminied f
r882 :
o Stasis in clestele evidentii, Timpfd incearca arum s'o suceasca si s'acIaposteasci supt injurii i glume neadevanil ce-a inaintat.
Nici nu ne asteptam la altceva; injunitura este cel din urma si cel mai putemic argument al omului ce n'are
nici demnitate, nici rusine.
La asemeni argumente nu fispundem; am lasat i tot-d'a-una vom lasa protivnicilor nostri acest privilegiu,

pentruca' cu adefirat bine si 'ntr'un mod mentat ii zugraveste si-i impodobeste.

Stilul e omuL
inspira.
Timpul e icoana celor ce-1 scriu
Romdmd, XXV, Jot 6 August 188f :
Vedem in toate zilele ziare care ataca guvemul i partita hberali national in moclul cel mai inversunat.
Uncle:nu se multumesc a gratifica persoanele mmistrilor cu epitetele cele mai triviale i merg pink' a inventa din
senin lupte singeroase hum soldatil nostri i ai une puten vecine. Alth fac apel la divisium intestine de mult

uitate si la asmutiri de tot felul.

Savantii dela Timpul divid poporatiunea Romaniei de astazi in amocluoni de munle ,ri inugranli de bola. (o curiose cere ordmul sf. dinepe pcntru grecul Serurie, grecul C. A. Rosetti, bulgarul
oare x x Fevruarie fost-a el facut numai de d. C. A. Rosen' ?).
Cel care a scris articolii susmenttonati in Timpa nu numai ci nu cunoaste istoria Romantei, dar crede Inca
ca cetitorii lui nu stiu nici ce-au vizut cu ochii lor.
. Fiti albi, roii, albastri, cum vett voi, dar fiti Romani, tar nu maimute striine, care abia Ingand limha lor
materna si pun pe altii s scrie ca ei sunt singurii Romani autochtont.
Romdmd, XXV, Vineri 14 August :
(Polernica in legatura Cu fammara teorie, asa cum nAscocitorului debut Thou/ it place a nurni asemenca
enormititi).
o De trei saptmani rcdactorii organului reactionar lepet ca partita nationala-liberali este compusa din straini
si venetict i ca s-i dea un asemenea caracter luand de bas numai numele propru strline nu au ajuns la alt
resultat deck s citeze si sil repete in flee= zi veuA sapte nume din care inc nici acele nu sunt toate straine.
Vecinic Carada, Giant, Ferichide t inca cattva; acetasi s'acelasi. Dar pentru D-zeu I Cred oare eel dela Timpld
ca au a face Cu copii sau socot ca toste escentricitatile ce le trec prin capetcle lor de monomani sunt bune de
dat publicitith ?. ( epileptici articoli redactor poznas deis un alar de insulte [ce I repeal in fiecare zi numele
a citorva onorabile persoane cari s'au intimplat s nu-i placi).

logii dela Timpul...

Mihalescu

21.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

324

SCRISOAREA IV
Convorbiri Literate , XV, 6, i Septemvrie I 881
Am lamurit in argumentul Scrisorii precedente, a

irnprejurarile care hotriser numerotatia asa cum figu-

reaz ea In ms.-ul 2282, unde, inluntrul cidului, Scrisoarea a IV-a poarti titlul de Scrisoarea II (cf. facsimilul,
vol. I, pag. 153). Cum Scrisoarea a III-a apare, din bine gndite temerari, in numarul de Maiu, Scrisoarea ramasa
nepublicat primeste in chip firesc, numarul IV. Dar daca este data publicittii mai tarziu si apare abia peste trei
luni in Convorbiri Literare, adevarul este ea era sfrsita, sau aproape, Inca din Martie 1881 de vreme ce i se asiinaintea Serisorii a IV-a 1). aror pricini se datoreaza aceast lunga pauza nu se poate ti deognase rats
camdarl. Se poate ca totul sa fie o simpl intmplare, se poate s fie una determinatasingura biografia arnanuntit
deductiile ce s'ar putea trage din activitatea ziaristica a lui Eminescu, pentru rstimpul acesta, s aduca un
inceput de preciziuni.
Asa cura s'a remarcat de timpuriu, Scrisoarea a IV-a a prirnit inteinsa aluviutule a nenumarate poeme si fragmente
mai dinainte incercate i, in deosebi, pentru partes idilica a Scrisorii, toate sugestnle de cadru i atmosfer din Diamantul Nordului. In 1902, putin timp dupa ce manuscrisele poetului sunt donate Academiei, d-1 Rdulescu-Pogoneanu identifica in textul de mai jos, Cum cntam odimoard, sfrsitul Scrisorii a IV-a 2). In 1904, Ion Scurtu semnala,
In manuscrisul poemului dramatic, Bogdan-Dragof, prezenta acelui cadru de basm, al castelului singuratic, in care se
desflsoara ichla Scrisorii a IV-a 3). Ediiile postumelor, ce s'au urrnat, au descoperit alte punti de legatura cu poemul
Gemenilor.

Edithle Constantin Botes si D. R. Mazilu nu uit a inregistra, rnai sumar sau mai detahat, toste aceste materiale cari au premers i pregtit elaborarea Scrisorii a IV-a. Uneori minutiozitatea aceasta imprumuta aspecte, strine

de intentia editorului, cum e de pild la d-1 D. R. Mazilu, care, dupa ce socoteste pentru fiecare grupa de versuri, care de unde provine, ajunge la incheierea urmtoare: Astfel au fost reunite fragmente din incercari poetice, alcatuite in diferite epoce, fie alturndu-se unul de altul, fie legindu-se printr'un total de 21 de versuri noua,
pentru a forma o variant de 200 de versuri a unei noi poezii 4). Ceca ce ar putea da o impresie falsi despre
modul de lucru i despre autonomia formelor de creatie la Eminescu, pentru cate once amanunt, neat de vechiu,
e gindit din nou, spontan si numai in raport Cu tiparul la care se aplica. Altininteri, cu rezerva aceasta, mai
exact cu precautia aceasta, este de sine inteles c studiul Scrisorii a IV-a nu se poste lipsi de cunoasterea tuturor
antecedentelor i tuturor poemelor in cari se intlnesc une i ecouri inrudite. Mai mult: editorii care lucreaz monoD. R. Mazilu, sunt pe deplin indreptatiti s concentreze toate materialele, autonome si postume
grafic, cum e cazul
inlauntrul fiecarui capitol. Cum am explicat, in desbaterea Povestei teiului (vol. acesta, cap. respectiv) noi nu urmam
aceast cale, deoarece poemele inchegate, ca Gemenii, Diamantul Nordulw, Bogdan-Dragof, etc., se vor tipiri la Pos -

trame , asa cum Cilin Nebunul sau Fata in grddina de aur se vor afla in volumul de Literaturi popular:1 . Exceptie facem, caci totusi exceptie pare, pentru acele texte, cari, desi legate de un anume moment, precum Iubita
vorbefte sau Desgane, reprezint stri de tranzitie in procesul de elaborare al poemei, in albia careia s'au si topit, in
cele din urma.
Este de sine inteles, ca pentru deplina ptrundere a versiunilor autonome, cercettorul va trebui s se adreseze
si materialelor, antenoare celor trei fragmente, ce publicarn in a% 02), b) si c).
Ms. Ca si pentru celelalte Serrsori, precedam versiunile autonome, de acele texte, fragmentare sau subordonate,

ale aror vestigii urc fie la anu de studentie ai Berlinului, fie la aceia ai Iasilor. Schema de mai jos, alcatuir
cronologic, va fi completat de la.-murinle fiecarui text in parte.

Se reaminteste ca scrisoarea trimeasa de Eminescu la 18 Martie 1881, lui Iacob Negruzzi si in care se
vorbeste de textul Scrisori: a IV-a subintelege, de fapt, textul Serisomi a III-a (cf. acel capitol).
Ion A. Radulescu, [Pogoneanuf Din poesiile ineekte ale lid Mrbail Ennneseu, in Convorbiri Laerare, XXXVI,
5, I MaIll 1902.
Ion Scurtu, Drama lm Eminescu : Bogdan-Dragof, in Seimrindtomd, III, 3, x8 Ianuarie 2904.
M. Ernmescu, Poerii p variante, ed. D. R. Mazilu, pag. 449.

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA IV

325

I. Fragmente anterioare
2262, 160 v. (Cum dintam odanioard)

2283, 42-42 y.
b) 2283. 43-46 (Desgust)

........

cca 1874

cca 1876

2259, 202 V.-202

e) 2278, 27 (+26 v.)-28 (Jubila vorbefte)i
226o, 22-21

1876

2262,166

Versiuni autonome
22761, 83, +4 versuri din 85 ......

cca 1879-1880
cca 188o
cca 1881

22761, 82 v., 83., 84 v., 85-96

2282, 25-36 (mlu; Scrtsoarea II)

I. Fragmente anterioare.
2) Finalul Scrisorii a IV-a numit dupa intml vers, Cum aintam othmoard se afla redactat, intia oata,
in vremea studentiei berlineze, in ms.-ul 2262,160 v., in contrapagina cu versuri din Cdlinul berlinez, inregistrate
In vol. I, cu scrisul acela gotic, caracteristic la epoca aceasta i, dupl aceea, transcris in 1876, in ms.-ul
2283, 42-42 y. in vecintatea altor cpii contemporane, precum Cdlin Il, Desgust, etc.
Acest al doilea text, cpia din 2283, e de indata supus catorva prefaceri de arnanunt.
Am fi putut tipari cele doui versium, ultima din 2283, la etai 9i prima, cea din 2262, depa5ita, la subsol. Cum,
ins, economia de spatm ar fi fost nula, am preferat procedeul celor dota coloane. Cetitorul va lua seama nsi la
subsolurile respective.
a1

a 1) 2262, 160

15

a 2) 2283, 42-42 V.

Cum cntam odmioarl

In divin' impertinenta
8'ale cintecului nodun
Etau ritme i cadenta

Cum cantara odinioarl

In confuzie divina
i 'nnodarn a mele veisun
Cu icoane de lumin

Gandirea* strabtea noaptea

Mii carairile 'n dumbrave
Lumi 'ntregi inima[ 'n] mine

Ii cinta un dulce ave

Strabateam a noptii umbre

Si cafarile 'n dumbrave
Lumi 'ntregi duiosul suflet
Pnstruni un dulce Ave

Ave blnd ca i suspinul

Dinteal zefirului flaut
Si pin stele distramate
Aflam taina ce o caut

Raspundea atuncea codrul

Prin al zefirului flaut
prin stele risipite
Aflam taina ce o caut.

Ah j azi o caut inca

E acela., cantee vechiu
Cantil] linitei eterne

Caci i azi o caut inca'

Ce imi suna in urechi

Care-mi suni in urechi

Linwe,* pace... o pace

Lin4tire ... pace, pace

Unde eqn pe care stea
In ce lumi ara' dorinte

E acelai cantee vechiu,

Setea linitei adance

pe care stea
In ce lumi far de dorinte
nra.' gnd e partea mea
Unde eti

20

gand e partea mea ?

7. Lumi 'ntregi imma-mi plange; 8. Ii st[runa] *

Ii canta etc.; II. S.p.s. nsipite; 22. Nu mai poate
s* mai* zica*.
3. Leefiune Botez p Mazilu: $'ale cantecului moduri
(afarei de grafie, sensul e confirmat de coloana a II-a).
7. Lecliune Bote fi Mari/u: Luni 'ntregi etc.

z. In divin' impertinent'a;

3.

'ale cantecului noduri

4. Erau ritmu i cadent; 5. Gandul meu strabatea

noaptea; 6. Mii carrile 'n d.; 7. Lumi 'ntregi Mima 'n

mine; 8. II cnta [un] dulce avel> I.c. [un] d. Ave!;
[de fapt : Ii pentru un]; 9. Ave bland ca i suspinul;
so. Dinteal zefindui flaut; 23. Ah I i azi o caut inca;
15. Cantul 1.e.; Strofa 17-20 barata' ulterior.

www.dacoromanica.ro

M. EM1NESCU

326

E sfirmat de mult organul

'n strigri irregulare

25

30

33

Vechiul [cintec] mai strluce

Cum in nopti isvorul sare

Azi organele-s sfirmate

'n strigiri iregulare
Vechiul cintec mai stribate
Cum in nopti isvorul sare

Orga este sfirimat

Si maestru-a nebunit
Si silbatec sun cintul
Cel etem neisprivit

prin gnduri sufl vintul

Capu-mi arde pustiit
Si silbatec sun cintul
Cel etern neisprvit

P'ici pe colo mai scintee

Strilucind adinc bolnav
Cite-o razi mai curati
Din a geniului

P'ici pe colo mai scintee

Trist, palia, bolnav
Cite-o razi mai curati
Din a geniului lavi

Altfel ueril i strigi

Scapir i rupt rsun
Se irnping tumultuase

Altfel ueri i strigi

Scapri i rupt risun
Se imping tumultuase

Si

slbatece pe strun

Si

silbatece pe struni

Unde-s irunle lunpezi

Unde-s irurile limpezi

Din cintarea ce-am gindit

Ah! e orga sfrmati

Din cntarea, ce-am gndit ?

Ah ! organele-s sfirmate

miestru-a nebunit.

maestru-a nnebunit

b) Textul intitulat Desgust se afi in 2283,43-46, transcris, cu cerneala violeti a atitor alte cpii (a/in
Despeirlire, Cum Mutant odinioara, etc.) in 1876, citre toamni. El se vede a fi o ceipie, de pe un text anterior,
din care ni s'a pistrat o Eli numai, (cu jumitatea din urmi), de provenienta (mrimea i coloarea) filelor caietului
2278, din care s'au rupt i filele folosite in ciornele fragmentului Iubita vorbefte. Cemeala 3i grafia acestei variante,
pe care am i trecut-o in subsol, amintete scrisul 1i cemeala, intalnite in Can II, deci sfiritul lui 3875, inceputul lui 1876. Ea figureazi in 2259, 202 v.-202.

b) 2283,43-46

DESGUST
Ce v'asmnati Cu mine viata mea zavistuind,

10

Ce nu curge ca a voastr ci se sfarmi picurnd?

Voi ce-ati fost mnati in lume de al dorului impuls
De a inimei btaie cu s.lbaticul ei puls
supt,
Sucul patimelor crude ins dulci cu top
V'a fost sufletul ferice dei poate e azi rupt.
Ce v'asmnati cu mine voi cu inime de foc
Voi cu gndul la sperante i cu zile de noroc?
De-ati zimbit [?], zimbiri senine, plns'ati? plnsul v'a rspuns
avut un suflet, care de al vostru s'a ptruns.
Ce-ati cAtat in ast lume, ati gsit: amor i mil..

autat-am eu vr'o dat ceea ce-mi aduce sil?

Nu sunt ru fiindcA nimica nu merit ca s fiu,
2i. E sfrmat de mult organul> Dar> Am o. etc.;
25. Orga este sfrmata-; 26. 8i mestru-a nebunit;
30. Strlucind adinc bolnav.
b)-6. V'a fost sufletul ferice desi poate azi e rapt [semnul de metatozd, care hulled ordinea dela elaj, pus grefit];
13. Varianki intenlionatd, nefinit : c nici ati* merita si fiu, scris deasupra, un violet mai deschis ; cc/tuneo incera.

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA IV

327

Dar tot [una] imi e mie de-as muri ori de sunt viu;
Tot ce misa [viata] voastrA pentru mine-i ironie
Ziva de-azi imi spune aceeasi ce mi-ar spune si o mie,
Nu m'am sAturat de vi*: desertand al ei paliar
Ci a voastrA bucurie mie imi face amar...
Nu stiu este al meu suflet mestecat atat cu fierc

15

Cat preface bucuria, fericirea in durere[?]

Este inima-mi bolnav cA preface-amoru 'n
Sau c ghiata o 'ncAlzeste i inghiata la cAldurA
Este mintea mea altminteri, de privesc in lume-amar
Ca prin negural i ceat i prin negru ochelar;
DarA stiu cuma iubirea mie-mi face neplAcere
Tot ce-i dulce, blnd m'A imple de dispret, de chin si fiere.
Altu 'n ochii dragei sale mii de lucruri -wad c 'nvatA
Eu ? Iubirea mA respinge, frumusetea-mi face greatA
O cadavre, despre cari sufletu-mi nici vra s'auzA
Nu rideti cAci va vAd dintii disbrAcati de a lor buze

20

25

30

Mie-mi pare cuma ochii ce Ii vad rotunzi, lucind,

Mani in boltile osoase le-oiu ve& painjenind.
Voi sfintiti cu mii de lacrimi un amor, instinctul van,
Simtirea, pe care cnii o au dat pe an
Numiti mare opintirea, cAreia v faceti robi
Gloria, inchipuirea, ce o mie de neghiobi
Despre voi pot s'A o albA
numiti mare veun pitic
Cc-o besicI e de spuma inteo lume de nimic,

35

Once frazA lustruitA pentru voi e adevAr

VA credeti stApani pe moarte cnd VA duce ea de pAr.
De traiti, trAieste altul, robi de Demiurg
El prin gura-val rAsuflA, impingand sunteti

40

Bucuros, nu tu te bucuri si de plngi iar nu tu plngi

aci al fati nu e nimica nici traind, nici cnd te stingi.
Ci pentruc bucuria mie etc.

2259, 202 V.-202

S'a ldmurit, la locul respectw, absenta unei file, ce va fi conisnut "inteirle 26 versan. ([Jade reproducem un singar cuvnt,inseamnd cd pentru rest versal e identsc).
27. Altu 'n ochi-amantei sale m.d.l.v. ca'nvat > Altu 'n ochii dragei s. etc.;

28. Eu ? mbirea m.r. frumusetea 'mi f.g.;

29. 0 cadavre, de-o suflare pe pImint vi mai sustine > 0. c., de-o s.p.
pArrant tinute*, duse*;
30. id. ;
31. rEtunzi*;
32. painjinind; dupd v. 37 arman doud versan i barate inca'
de aluna, dupd ce a fimt de transcris:

32 bis-32 ter. Unde e mrgIritarul dulce si nepentoriu

SI ml faca ca
treaa uritul de care mor.
lacrinnamorul, instinctul van;
34-36. id. [ranus oarecarr virgule];
33.
aib. Numiti mate pe-un pitic;
38 de ninuc ; 39. Once vorb lustrulta etc.;
cind v.d.c.d.p.;
42. El prin gura voastri sufl, de 'mpingeti suntep
41. trIete;

43-44.

Dc te bucuri, nu te bucuri, si de plngi, iar nu tu pangi

A tal nu-ti este dreptul, dreptul au c sI te stingi.

www.dacoromanica.ro

37. D. voi o pot s'A'

40. V.c.s.p. soarti,

M EMINESCU

328

Nu simtiti c risul vostru e un ris strain - nebuni 1

Nu simtiti c 'n proaste lucruri voi vedeti numai minuni ?
Nu vedeti c'amorul vostru serv'o cauza din natura
Ca-i samanta unor viete ce samant sunt de ur ?
Nu vedeti c risul vostru, e in fiii vostri plans Caci al tau nu-i nici cadavrul, cand viata ti s'a stins.
Imi pareti ca o fiinta, care mica mii de rnasti
Povestesc ca papagalii mii de glume i povesti
Dupa toateM ori frumoase, ori urite un actor
Sta de vorb cu el insusi, spune zeci de mii de ori
Ce-a spus veacuri dup' olalt, ce va spune veacun inc
Pan ce soarele s'a stinge in prapastie adanca.
Totu-i masca pentru mine, insu-mi cu imi par o masc.
Demiurg se mica 'n mine, vrand sa ma ademeneasca
Imi ofera bucuria i s fiu cu voi de-o sam
Nurnai s-mi orbeasca mintea i sa nu spun cum Il chiama.

45

50

55

60

Imi da tot... ce el numeste tot... El cat'o noua cask'

Vrea sa puie si cadavru-mi l'a lui jocuri curioas
visand o fericire lumei, fericire mie,
S alerg precum alearg viata lor intreag'o mie
S 'mplinesc i eu o cursa i s treier inzadar
Ca un cal legat la ochi-i imprejurul unui par.

65

Totusi voi aveti in lume privilegiul fericirci

Tot amorul, toata ura, indulcirile simtirei;
Sufletul v este tinr i mereu intinereste
65. SI 'mplinesc i eu o cursa' tot fugind cu mare foc.
I.p.c.o.f., care poart mii de msti;
6z. de fapt curioase; 71. A.v..p sunteti rotile masinei,;
74. S.b.c.s.m., de9i tnr dar nu-s sclav.
Alai jos, pe acecap pagind, ca un scris mai mdrunt, tot din 2876, un vers rdzlei :

Cci nuna* ni-a fi moartea*, iar patu-ne sicriul

2219,202 V.-200
45. N.s.c.r.v. e un ris strein. . nebutu; [etaj:: strin..1
46. In deserte, proastc lucruri voi vedeti nutnai
48. C41-i s'iminta unei viete, ce s"nlAnti e de uta;
minuni;
5o. Al vostru-i numai
47. id. ;
49. fdP];
cadavrul cnd viata vi s'a stins;
5t. Imi preti ca o fiinta care poart'o nue de masci> I.p .c.o.f.c. poart'o mie masci.
53. id. ;
ca papagal;
54. S.d.v.c.e.i., spune zeci i mii de ori;
55. Ce-a spus secoli dup'olaid, ce va apune secoli Inca;
56. Patfce moartea cufunda-va lumea 'n lumea* ei adanca. > P'. ce m.c.-v. In
prapastia-i adnc;
57. id. ;
58. 'ades demonul din mine, vrea sI ml ademeneasca;
59. Imi ofera bucuria,
ca i voi eu s. traesc > I.o.b. i sI fiu ca voi de-o sam;
6o. Numai sa-mi o.m., sI uit precum 11 chiama.;
61. tot.., el cat'o etc.;
62. SI supue i cadavru'mi l'a lui jocuri curioase.
Urmau 2 versuri /terse :

62 bis-6z ter. SI ma-invete ca piciorul sa-1 ridic frutrtos in dant

La femei sa spun minciune, sa-mi pun sufletul in lant.

63. SI visez o fericire etc.;

64. intreaga o mie;
65. SI incerc > S. 'mplinesc din nou> SI 'mplinesc
eu o cursa tot fugind cu mare foc; 66. Ca un cal legat la ochi[ii imprejur de-un par... pe loc [ulterior : unui
deasupra lui : de-un indica tranzilia la versiunea dela etaj... imprejural unui par]; dupd v. 66 unja de punce, schilatd ;
67. id.,'
68. T.a.t. ura, i dulcetile simtirei> T.a.t. u, i placerile s.;
69. Sufletul vostru vi-i tartar etc.;

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA IV

70

329

La simtirea, k dorinta ce intr'insul in.colteste

Aveti viata i puterea... suriteti roti ale masinei,
Ce se misc.' 'n jur de soare prin puterile luminei
Am un singur privilegiu mi-e urit, sunt trist, bolnav

Sunt htrn ca si mosnegii, dei tanqr... dar nu sclav.

o Textul intitulat Iubita vorbefte figureaz1 n ms.-ul 2278,27 (+26 v.)-28 si are o dat cert, notat chiar de
poet: 28 August 876 noaptea. E o transcriere caligrafic, ce, de indatA, a si fost supus unor noi si ultime prefaceri,

ce se pot urmri in subsolul imediat, reprezentnd ultimul strat de variante.

Poezia a fost, dintru ntiu, incercat pe foi, de aceeasi calitate, mai exact de aceeasi provenientl, cu ale ms.-ului
2278, fie CI detasate chiar dintr'insul, fie din alt caiet aseminAtor, i figureaz (dimpreun cu alte cateva, de aceeasi
provenient, in grup) in ms-ul 2260, 22-21. E o variant tipic brouillonark striat de nenumrate stersturi i apli-

catii (cf. alturatul facsitnil) dar care, organizate, asa cum le prezentl'm, arati c fiecare strof a trecut cel putin
prin dou forme. Cum este anterioar, deci variant, se cdea asezat in acelasi subsol. Pentru a da ins transcrierii
noastre cele mai bune conditii de urmrire, Cu att mai mult cu cAt si este o etap cu fizionomia ei, torturat
dar unitar, am preferat s o tiprim in bloc, dup versiunea evoluat. Cetitorul insl va tine seam de lmuriffle ce am dat i in urmrirea evolutiei formelor, va incepe cu cele vechi, din 2260, cele tipArite in bloc.
Cu care prilej se vor consulta si crmpeele din 2262, 166, schitate cu aceeasi grafie i aceeasi cemeal pe o
coall
maculator
amintind odat cu aceea de aici, si atmosfera din Povestea teiului si Singurdtate.
Interesante prin detaliile biografice, copiate pare-se dup naturl (inssi ora vizitelor ,rapte fdrd ece nu pare
s fie inventat), ele aduc in scen un personaj, ce se mai intilneste i 'n alte incerclri de atelier, natufica,
care va trebui identificat, cindva. Asa cum se prezinti, in cele doua manuscrise, inti in brouillonul trudit,
apoi in cel caligrafic cu aceleasi caractere grafice si mai ales pulsnd de atmosfera aceluiasi minut psihologicn'ar
fi exdus ca totulbrouillon i transcriere caligrafics fie opera unei aceleiasi nopti febrile, in spet: 28 August 5876.
N. 13. Unele aplicatii ultime, cu o cemeall violeta mai inchis, din vremea Povestei Teiultd, tot la Ia.si, asa dar
cu un an mai tarziu, nu le-am incorporat textului deis etaj, dar au fost semnalate in subsolul respectiv.

0. 2278, 27 ( +26 v.)

28

IUBITA VORBESTE
Nu am chip in toad,' voia
In privire-ti s m pierd
Cum imi vine, cum imi place
Drag biet s te desmierd
5

Dup1 gat s-ti pun eu bratul

Cu sruturi s51 m'adap

tgcand cu... ochii numai

SA. te 'ntreb critind din cap
SA te 'ntreb in toat5, ticna
10

Gur 'n gur, piept la piept

Tu pricepi ce 'ntreb acuma
Iti sunt drag. ? Spune drept !

71. Aveti viata i puterea sunteti rotile masinei;

70. C'orice simt, c'orice dorint ce din nou Ii incolteste;
74. de si tnr dar nu-s sclav.
73. Am un singur privilegiu Mi urit, sunt etc.;
72. luminei;
.
1. N.a. cum in t.v.; 4. D. b;liet s.t.d. > D. copil s.t.d. > D. b. etc.; x T.p. ce spun cu ochii ?;
15. D. mtusi > D. mtuse etc.

13-16. Dar abia i 'ntind gurita

laca sare deampa uii

Dumnezeu el te pazeasc
De privirile mtusii I

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

3 30

Dar abia mi 'ntind eu botul

Jaca sare cleampa 'n broasc.
De m'Atuse i rudenii
Dumnezeu s'A* te pzeasa

15

Iute capu 'n alt parte

m uit in jos smerit
Doamne, nu-i in lumea asta
Veun ungher pentru iubit
20

Haide tata, haide mama

Dur la deal si dur la vale

Ba c vremea e frumoas,
Ba c ploaea e pe cale.

Si ca mumii egiptene
Stau cu toti in scaun tepeni
Tu cu mnile 'nclestate
Tot cu degetele depeni

25

Iarl tu sucesti tigar

Smulgi la fire din musteti,
'n vorbirca 'nteresant
Torni cate-un cuvnt istet !

30

Iar eu
ascund risul,
Duc batista mea la nas
Cci desvolti mita spirit,
Ca vitelul de pripas

35

Si la ceas mecaniceste

Intelept te uiti si rece

Cite ceasuri ? toti intreabI
Ceasuri ? Septe fr, zece I

40

17. lar eu > Imi intorc > Iar4 cu dau capu 'n laturi;

25.

i c.m. cgipteni;

In prima trantcriere, ordmea strofelor 2f-28 fi 29-32, ce urmeazds, era inversata

din 2260
un sistem de cifre FI semne indica noua ordine, dela eta j:

25-28. Iar tu sucesti

Smulgi la fire din musteti
Si 'n vorbirea 'nteresant
Torni cite-un cuvnt istet I
On Cu mnile 'nclestate (a)
Tu cu degetele depeni

Da cucoani, e a ploae

Vreme 611% pentru pepeni

(a) anticipat : Da cucoan... e a ploae > Stnd

cu mnile > 'nclestate > Sezi> Ori cu ctc.

35. '1'u desvolti as.,;

38. Tu te ulti c'o mini rece;

www.dacoromanica.ro

26. Ei in scaunc stau tepcni ;

reproducea de fapt, brouillonul

SCRISOAREA IV

331

Toti cu Mande in poale

Ei pe scaune-a 'rdemnit
vorbesc de slugi
Doamne, tare ni-i urit !

Cum nu pop in toati voia

Cu gurite s m saturi
de-a bratelor strinsoare
SI Ira frang vicleanl 'n laturi

45

28 Aug. 876 noaptea.

Cu cerneala fi scrisul, cena mai teirzii, din aroma Povestei Teiului (cca 1877):

41-42. i s meargi nu h trece

Nici prin
...
45-48. Strofa dela eiqj a fast, aproape instantaneu, substituitd urmdtoarei din prima trawcriere, (prima coloand),
dupd care urnia fi data :

nu pot in toat voia

In privire-ti s Ira pierd
Cum imi vine, cum Imi place
Drag copil s te desmierd (b)
(b) D. biet s.t.d.
Din aceea,ri creme, Peale din aceeasi seard de 28 August 1-876, pe f. 26 v., deci pe fila albd din stdnga poeziei, unde
redacteazd forma definitivd a strafe; i ca murnii egiptene, aceste exerciiii de rime fi aceste stiburi (rostul alfabetului

din dreapta nu e greu de &Inuit): :

hcde

Circe

f g b irce

Cu te-miri-ce cu te-miri-ce
ghirce
hirce

clij

liece

np
oqr

mirce

inderdt

tzv

iret

Tu ginde0i fermeckoareo I
Adurati mndr Circe
Ca m saturi c'o privire

Cu zimbiri i ce te miri cc

Drag ce gurita cald

Cu mici picioare reci

lar ochiul tu sticle0e

Clipitoru-i i ir't

Mai jos, cu capitale arbaice, inflorate, gen Diamantul Nordului (2216) : CRAINICUL
*

2260, 22-21
O

Cum nu pot in toatI voia

Mi Mihai s te desmierd (a)
1 in ochii ti cei negn

Eu privirea s mi-o pierd

2. Nu am cum in toat voia

In privirea-ti s m prerd
Cum imi vine, cum imi place
Dragul meu s te desmierd

(a) ulterior, Mihai tdiat fi deasupra, indescifrabil, poate : romine*

dar mOrura ar pi:Wm;

...

poate

in niciun caz : priviri ca in edifia

altceva

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

33.

5-8. e Cu iubire Imi5tita

De suflarea-ti sa m'adap (d)

5i tacnd ca octui mari
Si te 'ntreb micind din cap (e)
(d) Cu suflareali etc.; (e) S.t.'n.
cltind etc.

12. e sA te 'ntreb... cc sa 'ntreb (Dale?

20 Si te 'ntreb... pricepi tu oarc ?

(b)

20 Dupa gat sa-ti pun eu bratul

S-ti pun mina dup gat (b)

$i acind cu ()chi mari (c)
SI te 'ntreb cltind din cap
S-ti p.m.d. cap; (t) Mina 'n mina,
gura 'n gur.

Sa-mi spui drept, dar foarte drept

Ma iube5ti tu, m'a dore5ti tu?
Gura 'n gura piept la piept.

Cind vorbesc ca ochii

Drept

30 Sa te 'ntreb... in toat ticna

Gura 'n gura, piept la piept
Tu priccpi ce 'ntreb ca ochii?
Ii sunt draga? Spune drept(f)
(f) Ma iubc5ti tu. Ii s.d. etc.
(l'entra verrficarea disocrerii Fi organizar:: afilicafirlor ,ri implicafirlor acestor trei :Mili: ale strofer 9-12, cf. _Tacs:nula/O

'

'

'; L

,.

'

.C-4*

.4

Are'

711--4 Asf

fr.-kt,LbS.-..ep,P.....6.

-44
4-1;

,
"./t..
4,."

EJZ

r.4D'Ar2
aze4

'17f 7

Attrs.*Ztir2
IUBITA VORBESTE
Mss.-ele Academiei Roraine
2260,22 (16 cm. x zo cm.)
ldeea se confinad intr'o strofd la care renuntd, o bareazd (continuarea aceasta se leagd de e al :troje: anterioare)

MI iube5ti 5'atuncea are

Cind de git te string iubite[?]

Ob,

13-16. 1 Cum mi plec... o 'ntind o gura (f')

laca u5a. sare 'n prag
Parca mima mi-o taie
Capul trebui
retrag
Lecfiune Mazilu : (fi) Ccaf'al plec...

2 Dar abia ti 'ntind guro (g)

laca u5a sare 'n prag
Parc' atunci mi trece-un lesm(b)
Trebui capul si retrag(i)
(g) i abia etc.; (b) Parc'atunci m'apuca"
un le5in; (i) Iute capul mi'! retrag

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA IV

333

17-20. Sa-1 intorc in alta parte

SA ma uit in jos smerit
in lumea aceasta
Veun ungheriu pentru iubit ?
(j) S vorbesc de porunceall; [/ectiune
Mai/u: S.v. de promenad]
ulterior, primul vers al strofei acesteia
e modificat : fl intorc in alta parte dar
Oare

modificarea nu se urmeaza fi la versal armilar; ceea ce se va intdmpla in transcricrea, pe curat, din 2278.

21-24. I Vine tata, vine mama

Dur in sus

si

.2.0 Vine tata, vine mama

Dur la deal si dur la vale !
Ba ca vremea-a fi frumoas

dur in jos

Ba c vremea este-a ploae

Ba ca' vantul e din jos
25-28. i Iara tu-ti sucesti tigarl
Si scoti fire din musteti
Si l'a mumei* lungt reflectii (I)
Tu rispunzi foarte istet: (2)
Lecjiime

Ba c ploaea e pe cale
20 Iara tu-ti sucesti tigarl
Ori smulgi fire din musteti
$i radancele reflectii
Tu raspunzi foarte istet:

: (r) Si la mine legt r.;

; (2) Tu respingt f. t.

29-32. i De cucoatil, o s. ploae

Si de asta chiar ma tem

Popusoii n'au nevoie
(k.)

2 Da cucoana, o sal ploae

De si tare m'ar mir (k)
Cand veniiu la DumneavoastrI
A serun par di er.
Si de asta mult ma mir.

N. B. Strofele acestea 2f-28 fi 29-32 trebuesc legate de cele respective, din subsolul lui 2278.
33-36. e 'ara eu botesc batista
20 Iaf eu botesc batista

aspirnd o duc la nas

Tu vorbesti asa cu* multe* (I)
Ca vitelul de pripas
(/) Cci> Tu v. etc.

Fra scop o duc la nas

Clci tu stii vorbi [cu] spirit (m)
Ca o vit de pripas
(ni) Tu le-arti*> Tu volbesti>
Tu desvolti atata spirit> Caci tu
stii vorbi cu*minte*

S'

37-40. 1 Vine-o pauz, trece alta (n)

20 Si

La ceasomic... vremea trece (')

In[teun glas] *
(n) S'ap[oi]> Vine-o pauzi, i 'rica o pauza
Lee-firme

: (3) La cortina...

45-44. e Pe genunche tuturora(p)

Mande li s'a unit
Unul ride, altul casca' (g)

Doamne, tare ni-i urit

Pe genunchi mande toate;
$i tot > Unul etc.
45-48. i Ctun nu pot in toat vota
In privirea-ti sa m. pierd
Cum imi vine, cum imi place
Dragul meu s'A te desmierd.

la ceas mecaniceste

Tu te uiti, cu ochiul rece

Apoi cati mecaniceste

Cite ceasuri, top intreab (o)

Ceasuri ? septe rara zece.

(o) ate ceasuri te intreab

Toti in martille in poale
Si pe scaune-a 'nlemnit
Si vorbesc de slugi
Doamne tare ni-1 urit I

2 Ah de ce nu pot in ticn
In privirea-ti sa ma pierd
Cum
vota, cum imi place
Drag bliet, s te desmierd

22623166
1* * *1
Ce te frngi gingas din sele
Ca din brat s-mi scapi in laturi
'Tu cu buze subtirele
Vrei cu vorbe s'A ma satuli
usor te frangi din sele
Te desfaci din brat in laturt (a)

(a) Ca d.b. sa-mi scapi 1.1. > C.d.b s.-rnt fugi

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

334

I Ce te aperi s-ti dau pace

Nu I de-acuma nu te scap
Parul galbn ti-oiu desface
Cu un brat pe dura cap

z Ce te aperi ? Nu-ti dau pace

CA de-acunaa nu te scap

Pune-mi bratul tau iubiti

SuspinAnd pe dupa cap
30 SA te aperi e zadarnic
Ca de-acum nu te mai scap

50 Mana mea s cate treabl (b)

40 Bratul meu sa nu-ti dau pace

Ti l'am pus pe dup cap
Prul galbin ti-oiu desface
Si din mni nu te mai scap

i Inimioara nu se 'ndura ? (d)

Nu stii tu cum rnie-mi placi
Mana 'n mana, gura 'n gura
Draga fata m impaci
Mititico, nu se 'ndura;

O am pus pe dupa cap

S te aperi ti-1 degeabi (b)
de-acum nu te mai scap
M.m. si face treaba;
lag-mi mina> ti-i degeaba;
z Te iubesc peste msuril I
O rmai, rmai pe piept (e)

Mn 'n mana, gula 'n gura

MA mbesti tu ? spune drept
(e) La sfdr,ritul strofei, voind pared
sd inlocuiascri versal din (e), dar nesudat

perfect : Ochi in ochi, o piept la piept

Versiuni autonome.
A.B. IntAia si a doua versiune din Scrisoarea a IV-a se afta invecinate, chiar invarstate in acelasi ms. 22761
o din aceast pricin au fost editase gresit de C. Botez o D. R. Mazilu, cari n'au distins granitele reale ale celor
doul vexsiuni. In amndouA editiile, versiunea a doua se reduce la ff. 82 V. si 83 v., c-nd in realitate versiunea a
doua e cea completa.
A. incepe in 22761, 83, 84, si 4 versuri din 85 i contine 42 versuri. Este putin difelita o precum se poate
vedea din v. 41 si 42, care reluau motivul: O amor etc., anticipa, i nemotivat si cu mult prea de vreme, imagina
acelui pe la anul una mie patru sute al medievalei idile. E scris, cu aproximatie, in 1879-1880.
La oarecare rstimp dupa aceea, caci desi scrise amndou cu cemeali neagra, atat grafia cat si pasta cernelei
marcheaza o distant pe filele albe din stanga deci pe 8z v. si 83 V. reja Scrisoarea, alternnd stihurile mici o alexandrinii, dup,a' capriciile paginei (cf. facsimil, vol. I pag. 156). Cnd ajunge la f 85 unde A. se oprise dupa 4 versuri, numai, reja cele 4 versuri, de fapt intaile 2 : Din balcon etc., lasA un mic spatiu, desvoltnd intreaga idil
ducAnd poemul pana la fine. Versurile 41-44 ale versiunei II-a sunt scrise cu cerneala de pe contra paguule 82
v.-83 v. Dela V. 45 inainte poemul e continuat cu creionul. Din cand in cAnd, cemeala mai apare in cate un
cuvAnt svarlit deasupra.

Asa dar B. figureazi In 22761: 82 v.,83 v., 84v., 85 96.

In transcrierea versitinn B. am pAstrat intru totul fizionomia paginei cu versuri mici i alexandrini, atat pentruca
s'ar putea s fi fost un simplu capriciu, cat i pentruca stihurile mici incep toate cu capital. La numerotatia din

5 in 5, am socotit ins, curn era si firesc, pe alexandrini, (deci io versuri miel

alexandrini).

A. 2276', 83,84 p 4 versuri din 8j

lo

O amor L Castelul negru st In raristea de brazi

s'oglind 'adnc in lacu-i, in rotire de talaz
tcere-adnc dornne.ste H] in zidirea veche numa
Tremur albele perdele pintre geamuri ca si bruma
Dar strfulger in umbra lui a undelor btaie
Ce le-ajunge 'n a lor fug dulcea tainica vpae
Care luna o revars cnd din dealuri se iveste.
Muchi de stncl, vrf de codru ea pe cer ii zugrveste
Inct brazii par o straj visuinei de balaur
Cnd in mijlocul lor arde o comoar numai aur

2. i s'oglind' adnc in lacul cu rotire de talaz;

barate ulterior, desiguale de sigur prefacerii ;
8. Pintre
muchi de stnci i codri ce pe cer i zugrveste;
9. I.b.p.o.s. lungl > I.b.p.o.s. visuinei etc.;
Io. Ce piizesc in
taina noptii arzAtoare comori de aur.

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA IV

335

IarI lebedele albe cnd plutesc din negre trestii

Domnitoare par ai apei i ai linistei acestei
Cind cu aripele 'ntinse se mai scuturl s'o taie
Ba n cercuri tremurnde, ha in brazde de vpae
Iar papura se mica de al undelor cutreer
Si in iarba cea innalt somnoros suspin' un greer
E atIta var 'n aer, de te-adoarme 'ncet cu svonul
Cavalerul imbl singur i priveste-oftnd balconul
Ce cu frunze incIrcatu-i de Ii spanzur prin ostrete
Mari lianele 'nflorite cu-a lor fel de fel de fete
Vnt e umbra dulce sub copaci, rumen seara
Si in farmecul naturii note picur ghitara
O aratI-mi-te 'n haina albI, lung de m'Atase
Care pare incrcat cu o brum argintoas
S . te v'd iubite inger, in lumin' minunat

15

20

25

Mangindu-ti prul galben mrdioas. adorat,

0 indur-te iubito, mi te-arat i aruna

De la sinul tn cel dulce floarea candi& de lunc
Si pe coardele ghitarei, rsunnd incet, s cad
Ah asa-i de alb noaptea, parc'ar fi elzut zpad
Or m las 'n umbra dulce a ietacului s-ti vin
Parfumat ca o cutie si 'mbr'cat in musselin

30

Cupido, un paj sagalnic va ascunde cu-a lui man'

Dulcea lampe[i] strlucire, adorata mea stpn
El aude cum fosnir, lin, mrunt* a sale poale

35

De mtase... nebunia tutor* miturilor* sale

Pintre flori si-arat capul si se 'nclin peste gratii
Cine e? E arltarea mndr-a pururi adoratei
Din balcon o roz Cade... el o prinde s'o priveste
Ea punnd mana la gur, ce cuvnt Ii mai sopteste ?
O amor, cand ai vzut tu aste lucruri cunoscute
Dac-ti place, pe la anul una mie patru sute.

90

B. 2276' ,82 V., 83v., 84v., 81-96.

St castelul singuratec
Oglindindu-se in lac
Iar in fundul apei vineti
Doarme umbra lui de-un veac

Se innalt in tkere
14. and i.c.t., cnd i.b.d.v.; 17. la Bote,: ... in svonul [e drept e are toate aparen/ele unui : in
cu dou file mai jos (f. 85), versa din nersiunea B.: Din balcon
33. Cupido, u.p+ cu-a lui palme si ascuncli.
35-36. El aude de asuprili cum fonie uscat, subtire

pentru grafia ,ri leciiunea

gura
un cu aidoma];

Poale lunge de mtase

37. P. f. 41 133.0* capul etc.;
13.

z. lar pe fata apei negre.

www.dacoromanica.ro

cf.

ea cu mnile la

M. EMINESCU

336

Dintre raristea de brazi

Dnd atta intunerec
Rotitorului talaz
Prin ferestrele arcate
Dup geamuri tremur numa
Lungi perdelele lsate
Care scntee ca bruma
Dar din cnd in cand strfulger
Unde repezi in btae
Umbra lui cea adormit
Se brsdeaz de vpae

aci e luna care 'n dealuri

Se aprinde, se m'Aseste

Muchi de stnc, vrf de codri

Ea pe ceruri zugriveste
lar stejarii par o straj de giganti ce-o inconjoar
Ce pzesc in taina noptii arztoarea lor comoarit

10

Numa[i] lebedele albe, and plutesc incet din trestii

Domnitoare peste ape, fiici ai linistei acestei
Si Cu aripele 'ntinse se mai scutur s'o taie
lci in cercuri tremurnde, colo 'n brasde de vpae
Papura se misc., tainic*
De al undelor cutreer
Si in iarba 'nfloritoare
Somnoros suspin' un greer

15

E atta var 'n aer

E att de dulce svonul
Singur numai cavalerul
Suspinnd privea balconul
Ce 'nclircat este cu frunze

20

De ii spnzur prin ostrete

Rose rosii ca din Siras
Si liane 'n fel de fete
Pe crri vnki-i umbra, ca ninsoarea* este sara
Si in farmecul naturii cntec picurA ghitara
O arar-mi-te scumpo 'n haina lung de m'Atase
Care pare incrcat cu o pulbere argintoasA
Te-as privi o viatA 'ntreag in lumina minunat
Netezindu-ti pArul galben, ml'dioasA i curar
Vin* i joacI*-te* cu [mine], cu iubirea mea... mi-arunc
De la sinul [tn] cel vergin floarea vested de luna'

25

30

16. Ba in cercuri tremurAnde, ba in brazde lungi* bilae; [Modificarle

23. Vnt> In c.> Pe c. vnrd-i etc.; 24. S.I.f.n., note p.g.;
30. D.1.s. [t.] c. v. floarea alb de pe 1unc.
29. Joaca-te ca al meu suflet, ca iubirea mea... arunc;

8. E brsdat[1] > Se brsdeaz etc.;

dela etaj, creion

de relinut : brazde

brasde I.

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA IV

35

40

45

50

55

60

65

'337

cad....
Ca pe coardele ghitarei rsunnd incet
Cci e-atat de mandr noaptea, par' c'ar [fi] cIzut zpadI
Ori in umbra parfumatI a ietacul[ui] s vin
S m'A 'mbete acel farmec dulc[e]-al panzelor de in
Cupido, un paj sagalnic, va ascunde cu-a lui manI,
Vioriul foc al lampei, nadioasa mea stIpara !
Si uscat fosni mItasa in balcon i pintre glastre
Pintre rozele de Siras si lianele albastre
rizand capul* aratI^- si se 'nclin peste gratii
Ca un chip frumos de inger e-artarea adoratei.
Din balcon i-arund-o roz, ea cu marine la gur
Pare cI Il dojeneste cnd sopteste cu cAldurI
Apoi iar dispare 'nluntru, auzi pasuri ce coboar
Si in usI-acum apare ca [un] inger de usoarA
Brat de brat ei merg alturi, le stI bine la o[l]alt
Ea frumoas si el mandru, el innalt si ea innalt
Iar din umbra de la maluri se desface acum la larg
Luntrea cu-a ei panzI alb, spanzuratI de catarg
incet inainteazd in lovire de lopeti
LegInand atata farmec si atite frumuseti
Atunci luna ese 'ntreag, dulce, tanIa, hlae
Si din trm in trm dureazI o crare de vapae
Ce pe-o repede 'nmiire de mici valuri o asterne
Ea copila cea de aur, vis a negurii eterne
Si cu cat lumina dulce peste lume se mIrestc
Cu-atat valurile apei, cu-atat trmul pare-a creste
Codrul e mereu mai mare, mai aproape, mai aproape
Sub al lunei disc de aur, stpanind pe mii de ape
Cum* se clatinI [in] visuri copad ii de chiparos
Si cu ramurile negre tristi uitandu-se in jos
IarI tei cu umbra latI i cu flori pan.* in pImant
Inspre apa 'ntunecat lin se scuturI de-un* vant
Fata cade in genunche sub acele flori ce plouI
cuprinde cu manutele-amandouI
grumazul
Cnd povestea ta simtitl* o copile, o s'o mantui[ ?]
Ah, ce foros de dulce e pe buza ta cuvantu-i

i atat de sus ridici tu in gandire-o biatl roaa,

Cand durerea ta din suflet este singura-mi podoabI
O, cu focul band din gIasu-ti, tu m don i
cutremuri
32. E atat de m'indri noaptea etc.;
37. S.u.f.m. de asupti-si> S.u.f.m. in balcon etc.;
adorad, Ana noptilor albastre;
39. Pirare flori si-arat [capul] si se 'ncltni peste gratii;

38. Este zina

40. E duioasa

m'Atare a putemic adoratei. 41. Din balcon clzu o rozi, el o prinde, o srut> D.b. i-arund. etc.; 42. Ii opteste
44. S.i.u.a.a.c. o zin > S.i.u.a.a.c.[un] inger etc.; dela v. o peina la
'ncet
tainicl cu-atit farmec i cildur;
50. L. aata jale* s.a.f.;
curad: bland*> vis;
54. floare*?
sig.,* cris cu creionul, aceeafi grafie ;

58. Sub al lunel disc prea dulce si sapn pe mil de ape;

59. Si se clatird [in]
57. Totul> Codrul etc.;
69. S.c. r.n. cum se uiti tosti in jos.
65. Au p.t. cea dulce o
visuri, arb: oriij> S.s.c.[L]v. copacii etc.;
copile o s'o mamut [?] > A.p.t.c. trisf. o.c.etc.
21

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

338

70

75

De imi pare o poveste de amor din alte vremuri

i cu* visurile-i toate ochiul tot atat de tristu-i
Cu-a lui umed.-adncime toat mintea [mea] o mistui
mie... ochii negri, nu privi cu ei in laturi
Cald de noaptea lor adane vecinic nu o s m saturi
tu ascult. numa 'ncoace
Voiu orbi privind in&
Cum la vorb mii de unde stau cu stelele proroace
Codri negri aiureazA i isvoarele-i albastre

80

85

90

95

ioo

los

no

Povestesc ele 'n de ele numai dragostele noastre

0, luceferii ne tremur asa reci prin negre cetini
0, paimantul, apa, cerul, toate, toate ni-s prieteni
Ai putea acum de[o]parte chiar lopetile sal lepezi
Dup propria lor voie s ne duel unde repezi
Cci ori unde-ar voi ele 'n ast lume s ne poarte
Totul este fericire,... fie viat, fie moarte
Si ea manile-amndou i le pune pe-a lui crestet
Iar frunzis purtat de vanturi peste valuri cade vested
Si se clatin vistorii copaci [nalti]* de chiparos
Si cu ramurile negre se cutremurai in jos.
Tara tei cu umbra lab.' i cu flori [pan] in pmant
Inspre apa 'ntunecat lin se scutur de vant
Iar la trmuri se adun, trec incet prin valul ierbii
Cai slbatici, ciute mandre, aprioarele i cerbii
Dintre to mai nalti, mai ageri ese zimbrii zinei Dochii
Ce-si intind spre ap gtul si la cer innalt ochii.

0 Amor 1 Unde-ai vizut [tu] aste locuri cunoscute [ ?]

Nu aici, nu 'n vremea naostral la o mie patru sute.
Azi n'ai chip in toat voia in privire-i s te pierzi
Cum ii vine, cum iti place pe copill s'o desmierzi
Dup gat
pui tu bratul, gur 'n gural, piept la piept
S'o intrebi cltind cu capul: Ma' iubesti tu? spune drept
intins gura, sare ivrul in broasc
Caci abia
E-un congres intreg de babe care vrea s te cunoascl

lute capul kite() parte si te uiti in jos smerit

Oare
in lumea asta vr'un ungher pentru iubit ?
i ca mumii egiptene stau cu toti in scaun tepeni
Tu cu mainile 'nclestate, mai cu degetele depeni
Mai sucesti vre o tigar, mai smulgi fire de musteti
'n probleme culinare tu incerci a fi istet
s mearg nu le trece nici prin minte toate vor
Cu-a lor soapte connivente s moseasc' al t'u amor.
79. 0 luceferii ce tremur etc.;

coama lunga, apnoarele i cerbit;

83. act on unde ne-ar > C. ormnde ar voi etc.;

95. lucrun > locum

www.dacoromanica.ro

92. Caii albi cu

SCRISOAREA IV

115

339

Nu [-H m'am slturat de viat desertAnd a ei pahare

Dar a voastr bucurie, proa voastr e amarl
Tot ce misa viata voastr pentru mine-i ironie
Dintr'o zi culeg atata, parc'as fi trit o mie.
Nu stiu este al meu suflet mestecat atit in fiere
De preface bucuria, fericirea in durere
Este inima-mi bolnav de preface-amoru 'n ur.

Sau c ghiata o 'nalzeste si inghiat la aldur

Este mintea mea de altfel, de privesc in lume-amar
120

125

130

135

140

195

Ca prin negurA i ceat sau prin vAnt ochelar[?]

Dattal stiu c tot ce place mie-mi face nepacere

Tot ce-i dulce, brand i lAnged m inneacI numa 'n fiere
O cadavre, despre cari sufletu-mi nu vrea s'auz
Nu rideti aci v vId dinii desbrIcati de-ale lor buze
Mie-mi pare cumc6 ochii ce Ii vz rotunzi, lucind
MAni in boltile osoase i-oiu vede 'mpinjenind
Ce sfintiti cu mil de lacrimi un instinct atAt de van
Ce-animalele-1 possed de vr'o dota ori pe an
Ori ce fraz lustruit pentru voi e adev.r,
VA credeti stpni pe soarte, and v tarae de lar
Nu trAiti voi, ci un altul, v impinge... el trAieste
El din gura voastrA ride, el se 'ncant, el sopteste
aci a voastre vieti cu toate sunt ca undele ce curg
Vesnic este numai riul, riul este Demiurg

Nu simtiti c risul vostru e un ris strAin... nebuni !

Nu simtiti c 'n proaste lucruri voi vedeti numai minuni
Nu vedeti c'amorul vostru serv'o cauzl din natura
CA e leagnu-unor viete, ce seminte sunt de ur.
Nu vedeti c risul vostru e in fiii vostri plAns
de vin cuma neamul Cain ina nu s'a stins [ ?]
O teatru de Opuse, svon de vorbe omenesti
Povestesc ca papagalii mii de glume i povesti
Fr ca sA le priceap... Dup toate un actor
Sta.' de vorb cu el insusi, spune zeci de mii de ori
Ce-a spus veacuri dup' olalt., ce va spune veacuri iba
Pan' ce soarele s'o stinge in genunea cea adAna
Poate omul cel din urna, in pustiul de Sahara
Va 'ntelege aceast dram, fluerAnd, fumAnd tigara,

150

Totu-i masa pentru mine, insusi eu imi par o masa

Demiurg se misc 'n suflet si ar vrea s. m momeasa
Imi ofer de atatea ori s fiu cu voi de-o seana
s uit acele gAnduri, ce in noaptea lor m'A chiam
138. C.e.l.u.v., ce un leagan> C.e.l.u.v. ce seminte etc.;
140. $i e de vin etc.> si-i de viril etc.
147. in pustule*> 1. pustml d.S.;
152. a mele landuri> acele g.

141. 0.t. de Opine i de Masti ~;

22*

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

340

Para si-ar fi pus in minte din adAnc s'A m'A discoase

SA supun i cadavru-mi l'a lui jocuri curioase
i visAnd o fericire lumii, fericire mie,
SA alerg precum alearg viata lor intreag'o mie
SA-mi fac drumul ca si altii i s'A treer inzAdar
Ca un cal legat la ochii-i imprejurul unui par.

155

O v. las in asa lume privilegiul fericirii

Tot amorul, toatl ura, si tot farmecul simtirii

160

Sufletul VA este tAnAr si mereu intinereste

La once dorint.' noul care 'ntr'insul incolteste

Aveti viata i puterea, sunteti rotile masinei
Ce se misc. 'n jur de soare prin puterile luminei
Am si eu un privilegiu, mi-e urit, m'A simt bolnav
Sunt bAtrAn ca i mosnegii de si tAnAr, dar nu sclav.

165

Ce? Cnd luna se strecoarA i pAtrunde norii vineti

Tu cu lumea ta de gAnduri, dupl ea s. vA atineti
S'A aluneci pe poleiul de pe ulitele ninse
S privesti prin lucii geamuri la luminele aprinse

170

s'o vezi inconjurat de un roiu de pierde var

Cum zimbeste tuturora cu gAndirea ei usoarA
S'auzi zometul de pinteni i fosnirile de rochii
Pe cAnd ei sucesc mustata, iar ele fac cu ochii ?
CAnd inchee c'o privire amoroasele 'ntelegeri
Cu ridicola-ti simtire tu la poarta ei s. degeri
PAtima i indArtnic s'o iubesti ca un copil

175

CAnd e rece si cu toane ca si luna lui April

155.

i visand la fericirea lumii) S.v. o fencire etc.

N. B. Cu toate c ar fi trebuit s-1 reproducem in subsolul textului b) Desgust, de care se apropie mai mult
si pnn dad, transcnem totup aici, &rufo excelent cromc dramatica, inchmad Uritei satului (Fadette), un
crimpeiu schopenhauerian despre amor genio al speciei:
(grierul) nernteste, Unta satului romaneste George Sand, Carlotta
Fadette frantuzeste,
Birchpfeiffer, E. Carada, iata trei parechi de nume pe cale ne sfiim a le pune langa olald; mai ales memonei
d-nei Dudevant Ii cerera iertare c'am citat numele ei literar alitun cu d-1 Carada, declarnd ca numai stliti de
imprejudri am comis aceast necuvund.

La copiu de amandou sexele crierul e liber; el nu e pus ind in serviciul unei vointe hodrite, copilul nu
cunoaste duren morale insemnate de acolo insemntatea intregei sale maniere de-a vedea, de acolo simtimntul
san despre viat, caxe pare a nu fi avut inceput, pare a nu avea sfarsit.

Vointa, pe de alt parte, neavand un obiect, intemeiat pe ratiunea vietii, se dspindeste asupra jucrulor si
nimicurtlor, se sburdalmceste. Copilul are minte isteata si mima nebun, mal trziu e tocmai contrarml. Mai
drziu voluta dicteazil si voluta nu-i deat suma acelor instincte animalice, sddite in om pentru a-i pstra existenta
sa ca individ i ca specie. Munca si economia privesc bun starea sa individual, amorul are drept caud conservarea i innobilarea speciei. Atunci =tea nu mai e libera-, ea ultra slug la voluta p lucreaz dupa dictarea
acesteia. Dragostea nu mai cauta jucaru, ci se fixead asupra unui pngur om, egoismul individului p egoismul
speciei se Impreunead i atunci incepe adevarata viat a omului, viata cu sufermte si griji, pe linga care copilana st ca un vis frurnos, in care ti se pare c'ar fi fost de doua on pe mita soare o pe atta dildura de cum
e astzi. ([M. Eminescu], Revista teairala, in Tulipa!, II, 291, Duminicd 25 Decemvri e 1877).

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA IV

341

pierzi
Inclestand a tale brate toat mintea
De la crestet la picioare s'o sruti si s'o desmierzi
Ca pe-o marmurl de Paros, ori o panzl de Corregio,
Cand e rece si cochet... Esti ridicol, intelege-o !
O de cate ori in viat ascultam la glas de flaut
prin stelele din ceruri aflam taina ce o caut
Irni inchipuiam atuncea pe-aceea ce m'ar iubi
Cnd a sta gandind la mas peste umr m'ar privi

180

185

simti-o

aproape i ar sti di o 'nteleg

Din slrmana noastr viat am dura roman intreg

Dar si azi o caut inca', nu pe ea... un cantec vechi

Setea linistei eterne imi rAsuni in urechi
Dar organele-s frmate i 'n strigri iregulare
Vechiul cantec mai stfahate cum in n.opti isvorul sare
P'ici pe colo mai scantee cate-o raz1 mai curat5."
Dintr'un Carmen seaculare ce-1 visaiu i eu odat
Altfel suer" i strig, scapri i rupt rAsun:
Se imping tumultuoase i slbatece pe strun.
Unde-s sirurile clare din cntarea ce-am gandit
Ah ! organele-s sfrmate si maestro a 'nnebunit

190

195

C. A treta versiune figureazI in ms-ul 2282, 25 36, unde au fost transcrise, cam prin 188o 1881, toate
cele 5 scrisori.
Tidul asa cum se poatc vedea att in facstmil (vol. I, pag. 153) cat si in reproducerea de mai jos este: Scrisoarea
Despre numrul acesta de ordine, ca i despre avatarurile intmpltoare s'au putut ceti unele ltnuriri in notitele
precedente, la Scrisoarea II-a (cea real') si la a Ill-a.
Despre ctcva particularitti i detald, proprii versiunii C., s'a fcut mentirme, ici si colo, in subsolul transcrierii noastre.

C. 22x2, 2f-36
SCRISOAREA II

St castelul singuratec oglindindu-se in lacuri,

Iar in fundul apei clare doarme umbra lui de veacuri
Se innalt in t'Acere dintre raristea de brazi
Dand atata intunerec rotitorului talaz
Prin ferestrele arcate strgucesc prin verzii ramuri
Poate Amor le priveste, lipind genele de geamuri
Dar din cnd in cand strfulger valuri repezi in Latae
Umbra lui cea adormit de-o brlsdeaz ca vpae.

179-180. la fnceput inversatd, ordinea de la etaj e indica/el mi cifre.

185
188. Pentru versumle acestea, sd se consulte ti pasagiu respectiv lzn Scnsoarea II-a, A (22g) vers

C.

5-6. Prin ferestrele arcate dup geamuri tremur numa

Lungi perdelele 'ncretite can scntee ca bruma

schsmbate, ulterior, ca creionul, in versta-de dela eta), al cdror contar nu pare sd fie pus la punct.
Ca ,ri &tez, am ceta : prin verzti ramun, oricdt ar pcirea de impropm ; lectiunea Mazdu : pe dup ramuri, mai
curstvd, nu se smjine din punct de vedere grafit : dacd verzii asaz poate fi discuta', in scbimb prin sau pin e marcat
de prezenta punttldui pe i.
7-8 barate ulterior, elitpd transcrierea intregultd text, revizie

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

342

Luna tremuil pe codri, se aprinde, se mreste

Muchi de stnc, vrf de arbor ea pe ceruri zugrveste
Iar stejarii par o straj de giganti ce-o inconjoar
Rskitul ei pzindu'l ca pe-o tainic comoar

10

Numai lebedele albe cnd plutesc incet din trestii

Domnitoare peste ap, oaspeti linitei acestci,
Cu aripele intinse se mai scuturl s'o taie
Cnd in cercuri tremurindc, cnd in brasde de vpae
Papura se misal 'n freamt de al undelor cutrier
Iar in iarba inflorit somnoros suspin' un grecr...

15

E atita varl 'n aer, e atat de dulce svonul...

Singur numai cavalerul suspinnd privea balconul
Ce 'ncrcat era cu frunze, de Ii spnzur prin ostrete

20

Roze rosie de *iras si liane 'n fel de fete

In mantaua peste solduri, pasurile lui pripite,
Umbra vnt-o ptrunde a crrii nisipite
Respirarea cea de ape Il imbat ca sara
Peste farmecul naturii dulce picur ghitara.

25

O arat-mi-te iar 'n haina lung de mtas

Care pare incArcat de o pulbere-argintoas

Te-as privi o viat 'ntreagI in cununa ta de raz

Pe cnd m'Ana ta cea alb prul galben Il neteaz1
Vino ! Joac-te cu mine... cu norocul meu... mi-arunc
De la sinul tu cel dulce floarea tnr de luna.'
Ca pe coardele ghitarei rsunnd incet
Ah! E-a-01 de alhl noaptea, parc'ar fi czut zpacl.
Ori in umbra parfumat a budoarului s vin
S m 'mbete acel miros de la pAnzele de in,
Cupido, un paj sagalnic, va ascunde cu-a lui mn

30

35

Vioriul glob al lampei, mldioasa mea stIpAn I

uscat fosni mdtasa pe podele, intre glastre

Intre rozele de Siras i lianele albastre
Dintre flori copila ride si se 'nclin peste gratii...
Ca un chip usor de inger e-aj:tarea adoratei
Din balcon i-arunc o rozA si cu mnile la gur

40

suspm' un greer, [schimbarea dela etaj, ulterior, erijan];

23. In mantaua lui cea neaga, pasu23-24 barate Cu cretonul dupd ce fuseserd fi cit
24. El venea din umbra dulce> Umbra etc.;
cerneald ;
z6. i In farmecul naturii cantee picur chitara;
29. ra26
32. D.1.s.t.c.d. floarea vetedi d.l.
34. E atat de mandr4 noaptea, etc.; [ Ah 1, cerneald ult.; albi, = creion ulterior]
[schimbarea et., creion ulterior];
18.

rile lui pripite,;

35.

0.i.u.p. a ietacului s.v.

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA IV

45

543

Pare c' il dojeneste cnd sopteste cu aldur. ,

Apoi iar dispare 'n luntru, auzi pasuri ce coboar
esind pe us iute i s'a prins de subsuoarg.

Brat la brat psesc alturi... le st bine la o lalt

Ea frumoas si el tnr, el innalt si ea innalt
lar din umbra de la maluri se desface acum la larg
50

55

60

65

70

75

Luntrea cu-ale ei vintrele spnzurate de catarg

incet inainteaz1 in lovire de lopeti,
Legnnd atta farmec i attea frumuseti...

Luna.., luna ese 'ntreag., se innalt' asa blae

din trm in trm dureazA o crare de vApae
Ce pe-o repede 'nmiire de mici unde o asterne
Ea copila cea de aur, visul negurii eterne
Cu ct lumina-i dulce tot mai mult se lmureste
Cu-att valurile apei, cu-att trmul para creste
Codrul pare tot mai mare, para vine mai aproape
De 'mpreura cu al lunei disc, stpnitor de ape.
Iar tei cu umbra latA i cu flori pn' in pimnt
Inspre apa 'ntunecat lin se scuturl de vnt
Peste capul blond al fetei sboar florile s'o plou
Ea se prinde de grumazu-i cu mnutele-amindon
PC spate-si las capul: [] M uimesti, dac nu mntui
Ah, ce fioros de dulce de pe buza ta cuvntu-i
Ct de sus ridici acuma in gndirea ta pe-o roahl,
Cnd durerea ta din suflet este singura-mi podoabA.
[1 i cu focul blnd din glasu-ti tu m don si m cutremuri
[] De imi pare o poveste de amor din alte vremuri
[] Visurile tale toate, ochiul tu att de tristu-i
[] Cu-a lui umed' adncime toat mintea mea o mistui
[] D'A-mi-i mie, ochii negri.., nu privi cu ei in laturi
[] Cci de noaptea lor cea dulce vecinic n'o s m'A mai saturi
O ascult numa 'ncoace
[] A orbi privind
[] Cum la vorb mii de valuri stau cu stelele proroace
[] Codri negri aiureaz i isvoarele-i albastre
[] Povestesc ele 'n de ele numai dragostele noastre

i luceferii ce tremur asa reci prin negre cetini

[] Tot prnntul, lacul, cerul,... toate, toate ni-s prietini
Ai putea s'A lepezi cirma i lopetile s lepezi
Dupl propria lor voie s' ne duc unde repezi
C'Aci ori unde numai ele ar don i ca s'A ne poarte
Pretutindeni fericire... de-i viat, de e moarte.
[]

80

65. i M imbeti d.n.m. > z M. omori d.n.m. >

61-62 barate ca creion roja ji negra la o retuve ulterward ;
67-68 barate, crewn ulterior.
3 M. uimeti etc. scbimbcirile &u 20 fi 3, creion negra];
81-84. semnele
creion ulterior;
84. P.f.
dc-ar fi vlat, de-ar fi moarte. [scbimbarea, etaj, croan].

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

344;

85

90

Manele ei amandoua le uneste pe-a lui crestet

Iar frunzis purtat de vnturi peste dansii cade vested
Se cutremura copacii visatori de chiparos
Cu-a lor ramuri lungi i negre tristi uitndu-se in jos
Tara tei cu umbra lata i cu flori pan' in pamant
Inspre apa 'ntunecata lin se scutura de vant
Iar la trm fosnind in bahn* si calcand in valul ierbii
Ese caii cei salbateci, caprioarele i cerbii
Cu fruntea lor restie* ese zimbrii zinei Dochii

Ce-si intind spre ap &u' si la cer innalta ochii...

95

no

Fantazie, fantazie... cand suntem numai noi singuri,

Ce ades ma' porti pe lacuri, si pe mare si prin cranguri
Unde ai vazut veodat aste tari necunoscute ?
and se petrecur' acestea ? La o mie patru sute ?

Azi n'ai chip in toata yola in privire-i sa te pierzi

Cum iti vine, cum iti place pe copia s'o desmierzi
asezi bratul, gura 'n gura, piept la piept
Dupa gat
M iubesti tu ? Spune drept 1
S'o intrebi numai cu

intins mana, sare ivarul la usa...

E-un congres de rubedenii, e vr'un unchiu ori v'o matus
Iute capul intr'o parte si te uiti in jos smerit...
Oare nu-i in lumea asta vr'un ungher pentru iubit ?
Asi ! Abia

105

ca mumii cgiptene stau Cu top in scaun tepeni

Tu cu manile 'nclestate mai cu degetele depeni
Mai sucesti vre o tigark te mai legi si de musteti,
110

i 'n probleme culinare te incerd a fi istet...

Dar s mearga nu le trece nici prin minte... Toate vor
Cu-a lor soapte connivente s moseasc' al tau amor
Sunt satul de-asa viata... nu sorbind a ei palma
Dar mizeria aceasta, proza asta e amara...

85-94. barate, creion, ulterior; 91.

acestea la o rnie patru sute ?

lecpune

fonind in boturi pentru f. I. bahne ;

98. C.s. petrecue

;
1o4. E-un
.>A !A. ti-ai I. gura, sare
la
103. A.! A. ti-ai intins botul, sare ivrul in broasc.
congres intreg de babe, care vrea s'A te cunoasc :chimbare de la etaj creion ulterior ; pe prima fila alba, nenu-

merotatd, a aceluia:i ml. 2282, cu cretonal negru, poate al modificdrilor de dupd transcriere, acest sub fi jumdtate provenit
din versiunea B. fi care, aia chspus, sugereazd ipoteza, pu/in probabild, cd poetul va fi avut intenlia sd simpltfice imagina:

(a)

un intreg congres de babe

Ce cu oapte connivente iti moesc al tu amor (a)
Ce cu opote i zimbet iti m.a.t.a.

117;
109.
Spalial diere V. 106-107 nu e prea ciar. Poate cd e o simpld duzie de :pa:U ; la fel futre 116
cu creionul reviziilor ultime v. I09-172 sunt barate ; sub primele doud,
doud linii de punce, apoi o micd linie orizontald, marcnd distan/a, iar vers urde 111-112 barate de a dona oard,

M.s.vre o t., mai smulgi fire din musteti;

in mod special, spre eliminare ;

114. Dar mizeria de minte, proza etc.

www.dacoromanica.ro

SCR1SOAREA IV
115

S. sfintesti Q1.1 mii de lacrimi un instinct att dc van

120

Ce le vine si la pasen dc vr'o douI ori pe an...

Nu triti voi, ci un altul v impinge... el trAieste
El cu gura voastr ride, el se 'ncnt, el sopteste
Oci a voastre vieti cu toate sunt ca undele ce curg;
Vecinie este numai riul; riul este Demiurg.

125

Nu simtiti c'amorul vostru e-un amor strin ? Nebuni

Nu simtiti ca 'n proaste lucruri voi vedeti numai minuni
Nu veded c'acea iubire serv'o cauz din natur ?
C e leagn unor viete, ce seminte sunt de ur?
Nu vedeti cA risul vostru e in fiii vostri plans,

345

a-i de vin cuma neamul Cain inc nu s'a stins.

O teatru de pipuse... svon de vorbe omenesti
130

Povestesc ca papagalii mii de glume i povesti,

Fr ca s.' le priceap... DupA ele un actor
SO: de vorb cu el insusi, spune zeci de mii de ori
Ce-a spus veacuri dup' olalt., ce va spune veacuri
PAn ce soarele s'o stinge in genunea cea

Poate omul cel din urna in pustiul de Sahara

135

140

Va 'ntelegc-enigma asta, fluernd, fumnd tigara

Demiurg si-o pune 'n minte din adnc s mA discoase
S supue i cadavru-mi la lui jocuri curioase
Si visnd o fericire lumii, fericire mie
S alerg precum aleargl viata lor intreag' o mie
SA-mi fac drumul ca i altii i s treer inzdar
Ca un cal legat la ochii-i imprejurul unui par.
Ce? and luna se strecoarA printre nouri alburii

Tu cu lumea ta de gnduri dup ea s te atii ?

145

150

S'A aluneci pe poleiul de pe ulitele ninse

SA privesti prin lucii geamuri la luminile aprinse
s'o vezi incunjurat de un roiu de pierde-var,
Cum zimbeste tuturora cu gndirea ei usoar,
S'auzi zornetul de pinten si fosnirilc de rochii,
Pe cnd ei sucesc mustata, iarA ele fac cu ochii ?
and inchee c'o privire amoroasele 'ntelegeri,
Cu ridicola-ti simtire tu la poarta ei s degeri ?
pierdut de-a ei iubire, nu 'ndrsnesti s'A te apropii
Cnd ea numai pentru tine tese pnza Penelopei
Ptima i indArtnic s'o iubesd ca un copil,

and e rece i cu toane ca si luna lui April ?

133-140 barate cu creion ulterior, dupd ce marcase semne de raliere pentru v. 133-134; Ins nici pe pagina
136.
lui jocuri;
mr. Ce? C.1.s.s.p. nouri, prin pustii;
151. Timid i> j pierdut etc.;
151-152. ca creion, adaose ulterior,
din steinga, nici altundeva pnn vecindtate, nu se afld corespondentul acestor versuri sacrifica/e;

pe pagina den sta'nga, dar intimate, anume, sd fie inserate aici.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

346
155

160

165

170

175

InclestAnd a tale brate toati mintea si ti-o pierzi ?

De la crestet la picioare s'o admiri si s'o desmierzi
Ca pe-o marmuri de Paros ori o pAnzi de Corregio,
CAnd e rece si cocheti? Esti ridicol, intelege-o.
MA 'ngAna odinioari ton de lira si de flaut,
i prin stelele din ceruri aflam taina ce o caut,
Da1,1mi 'nchipuiam ()data pe acea ce m'ar iubi
and a sta pierdut in ginduri peste umir mi-ar privi
A shnti-o ci-i aproape i as sti c'o inteleg...

Din sirmana noastri viati am dura roman intreg...

N'o mai caut... ce si caut ? E acelas cAntec vechiu
Setea linistei eterne care-mi sun in urechi
Dar organele-s firmate i 'n strigiri iregulare
Vechiul cAntec mai strAbate cum in nopti isvorul sarc
P'ici pe colo mai risare cAte-o raz" mai curati
Dinteun Carmen saeculare ce-1 visaiu i eu data
Altfel suet-A i striga, scapiri i rupt risuni
Se imping tumultuoase i sIlbatece pe struni
prin gAndu-mi trece vAntul, capul arde pustiit
Aspru, rece suni cAntul cel etern neisprivit...
Unde-s sirurile clare din viata-mi si le spun...
Ah 1 organele-s sfirmate si maestro e nebun.

SCRISOAREA V
Convorbiri Literate, XXIII, rx, i Februarie 1890
Vcrsiunca Scrisorii a V-a, acceptat de majoritatea cditiilor, i aparuti in numarul Convorbirilor Literare, dela
Februarie 1890, s'a tiprit pentru intaia data, sub forma unui fragment dc 55 vcrsuri in Epoca ilustratd dela

Ianuarie 1886. Asa relateaza. G. Ibrileanu 2), dcspre care C. Botez socotestc ca ar fi primul care a adus informatia despre tiprirea inca din timpul vieii poetului, a unui fragment 2) din aceasti poem. Informatia, cum
se va vedea, urc totusi cu multi ani mai lnainte.

156. De la c.l.p. s'o sruti si s'o d.

159. Imi plasma odinioara ton etc.

16x. Si-mi inchipularn atuncca pe
162. and a sta gndind la mas peste u. etc. [id.];
169. P'ici pe colo mai
[schimbarea dela etaj, creion ulterior];

fschimbarea etaj, creion ulterior; in cele din urinti rfy p do barate crelon rotai

acea etc. [scbimbarea el., croan];

strabate care-o raza. etc. [id.l.

Cu crelonul modificeirilor, ce pint fl ak texitiliu din Convorbiri, schileazd, pi/re v. z72 fi 175 acest stih fang/ate ce fi-ar afla local, mai bine in altd parte (cum nu sunt finite, fi nici ale locului acestuia, nu le-am incorporal textului,
cum am Jacal ca v. 171-112, a cdror inserare fusese anume specificatd de Eminescu):

nici in mare, nici In stele

N'o sa aflu vreodat intregirea vietii mele
2) G. Ibrileanu, Edifirle poeziilor Ira Eminescu, in Viola Romeineascd, XX, z, Fcbruaric 1928.
2) M. Emincscu, Poesii, cd. C. Botez, pag. 541.

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA V

34+1

Rctiparit in Frinteina Blanduvei, nr. 10 (seria II), 3-10 Decemvrie 1889, dup un autograf, pare-se, proprietatc
a lui Al. Talsescu, fragmentul acesta era incorporat, dimpreuna cu alte inechte, in editia lui V. G. Mortun, dela
1890, a carei postfat explicativ larnurea provenienta textelor.
Aceast tiparire-treptat a poemei a favonzat, fr indoial, cateva legende, dintre care una pe tema autenticitatil textulra i cealalt pe tema valorii ei artistice. Angajat, Cu pasiunea, ce i se cunoaste, in problema, oricum
otioas, a definirii postumelor, Ibrileanu, pentru care Emmescu isi incheiase viata creatoare in 1883, (ceca ce
este perfect adevrat), dar care mai vietui totusi pana in 1889 (ceea ce nu e mai putin adevrat), se 'Asa castigat de
pc urma acestei desbaten, de indoiala insinuant c aceast a V-a Scrisoare, sau mai pe scurt Dalila, nu este o
lucrare perfect. Trebue sa observrn, seria el inteo nota a studiului sti, c fragmentul-DaMa, bucat de mina
a doua in opera lus Eminescu, a fost publicat cu dou lurn inainte de Nu ind infelegi, tot fragment i tot bucati
de mina a doua inteo pubhcatie ocazional, cu colaborri externe cerute,
si cam cu aceleasi colaborri: Maiorescu,
Hasdeu, Delavrancea, Iacob Negruzzi, etc. si ca au fost publicate amindoul in aceeasi perioada de agravare a
degenefrii. Acestea despre fragmentul aparut in Epoca ilustrad si reprodus dup aceea atat in Fntna Blanduziei cat si in editia Mortun. Cetite cu atenne, rindurile de mai sus dau pe fat i temeiul i slbiciunea rationamentului lui Ibraileanu. Ele aveau s inriureasca i opinia despre valoarea intregului poem: Caci e ciar, adaioga
Ibralleanu, Dalila, era 'Inca spre definitivare, nu numai din punctul de vedere al formei dar si din acela al fondului. In Dahla slut, incl, cruclitati. Sint injurii. Sint lucruri de-a-dreptul netransformate in material de arta.
Dahla e in faza de devenire, in care, in manuscrisele dela Academic se gasesc attea poezii ale lui Eminescu Chiar
In felul in care skit serse, ca grafie, vanantele-manuscrise ale Dalilei, se vede c poezia aceasta era inc in lucru.
In praml rand cat s afirmm quasi-identitatea intre fragment si inceputul poemului, asa cum e tipant de
Maiorescu. Epoca ilustratd nu ne este cunoscuta, deoarece in colectiile de penodice ale Academiei ROIlllle nu figureaza asa ceva. Fntdna Blanduzies ce retipareste acelasi fragment in 1889, dupl moartea lui Eminescu, Iasi' a se
intelege a o face dup un autograf proprietate Tlasescu. Editia Mortun din 1890 noteaz: Dalila in Albumul publicat de ziarul Epoca la i Ianuarie 1886. Cum editia Mortun foloseste i dou postume (Vieaa
Stelele 'n cer) aparute in Fnta'na Blanduziei, ar fi putut reproduce, tot de acolo, si fragmentul pe care nu-1 socotea
postum din Daltla. Ins editia Mortun, inceputa, cum Aim din postfata, inainte de moartea lui Eminescu, utilizase
textul apirut in Albumul-Epoca 2).
Asa dar pentru acelasi isvor avem doua tiduri: Epoca ilustratd si Albumtd Epoca, soconte deopotriv de
autentice. In realitate i indiferent de talu, e vorba de un suphment, mecum ilustrat, de un numr de sarbatori,
al ziarului Epoca, ce aparuse cam cu o luna si ceva inainte, la sfrsitul anului 1885, 1 unde alturi de directia lui
Gr. Peucescu, se intlneau numele tmenlor scriitori, admiratori ai hu Eminescu: Barbu Stefanescu-Delavrancea,

pnm redactorul si tot odat impetuosul cronicar teatral (Fra Barbaro) 2) i Al. Vlahut. In lipsa unui exemplar
al rarci publican', poate c ne-am putea consola reproducnd sumarul Epocei ilustrate, ala cum este el anuntat in
Epoca, I, 36, de Marti 31 Decemvrie 1885:
Numarul nostru ilustrat care va apare in zraa de s Ianuarie 1886 contine:
1. Aschii, de d. T. Maiorescu.
z. Dalila, fragment-poesie de Eminescu.
3. 0 scrisoarc, de d. I. Negruzzi.
4- Adam, de d. Hasdeu.
Melancolie, poesie de I. (sic) Vlahuta
Zobie, de Barbu tefnescu de la Vrancea.

Nazat. Extragen din revista teatral a d-lor I. Negruzzi si D. R. Rosen'.

Calendarul anului 1886.

Desenuii in corpul textului de A. Ghicka.

Precizrant in legtura cu Albumul-Epoca la M. Raducanu [Radu Manoliu], Ciiteva observdri aupra edstdrti
Poeziilor complecte ale lui Eminescu, in Vocea Tutovet, XII, 51, 4 Marne 2907 si XIII, 1, ii Marne 1907; de asemens
si In Asupra edttdrii poezulor ha Enunescu, in Vocea Tu/ove:, XIII, 7, 13 Mat 1907.
Socotim ca este o mamerd factld a pune in loc d'o idee o figura, si din figur in figura, s nu scape pasare,
riu, torent, ocean, fulgere Ii tunete, copaci i erbusoare, lei si tepuri, cari s nu ne dea o figura. Chestia ar merita

o cercetare co mult mai amanuntit, mal ales and vorbim despre d-nul Alexandri, fencitul Alexandn cum
dar ne e teama ca am apnnde in contr-ne admiratoni inconstienti ai bardului dela Mircesti
...Stiharta dramattc la d. Alexandri se poate turna cu cotul, cu metrul
st sunt prea multi la numr
ptrat si cu prapna cubic . (Fra Barbaro, Cronica tea/raid. Despot Vodd, in Epoca, I, 43, ii Ianuarie 1886).
alce Eminescu

www.dacoromanica.ro

348

M. EMINESCU

Namara' exemplarelor ce se vor trage fiind foarte restrAns, persoanele cate doresc s aib aceasta editiune
exceptionala sunt rugati sa se adreseze din vreme la admmistratiunea ziarului. Pretul unui exemplar, continand
16 pagine i xo desenuri este un lea.
Ca text, fragmental (respcctiv) nu se departeazA, decAt foarte putin de textul integral pe care avea sI-1 publice
Maiorcscu in Convorbiri Literare. De unde provine acest text integral, despre care Botez crede ca are la baza un
manuscris ce nu se mai galseste intre cele pastrate la Academia RomAni ? iata intrebarea la care, socotim noi,
s'ar putea raspunde, cu cele mai multe sanse de probabilitate. El nu este altul decAt textul aflat in manuscrisele
poetulm, si despre care G. Ibraileanu socotea ea* sunt inca embrionare, c poemul era inca in lucru. Negresit
el aspectul manuscrisului, grafie si corecturi, confirma din plin o atare presupunere. Numai sa nu se uite c si
celelalte Scrisori, ale caror ultime redactiuni cunoscute se afl tot in acest manuscris 2282, prezinta aceeasi infatisare de atelier. SA nu se uite, de asemeni, cal dacA intaia versiune se intituleaza Dalila (nici ea prea departata in
timp), cea de a doua, figurnd dupa celelalte patru, i zice Scrisoarea V-a, ceca ce infirma presupunerea lui Maiorescu,
dupai care Eminescu poate car fi inlturat-o, pAn in cele din urma, ca o varianta a actualei satire IV.
Descrierea celor doul versiuni, cate se cunosc, ca i lungul proces de plivire i perfectionare, ce se poate urmari,
in amanunte, din reproducerea de mai jos, pun aceasta a V-a Scrisoare pe acelasi plan de desIvirsire cu cele
dmaintea ei. De ce totusi, s'ar putea obiecta, asa cum a facut-o i Ibraileanu, n'a dat-o tiparului daca o avea sffirOra ? Iat'A curiozitati legitime, evident, dar nu mai putin otioase, cad vreme ne lipsesc documentele biografice, lamuritoare. Ce este sigur si dela aceasta cata sa pornim, este cal textul Maiorescu figureaza, in intregime, in
manuscriptul erninescian. Va fi avut Maiorescu un manuscris, o cpie adicA specialA, asa cum credea Botez ? Cu
atAt rnai bine. Asta ar dovedi ca Eminescu apucase sa transcrie, pe carat, i aceasta Scrisoare a V-a. Identitatea
textului Maiorescu, insA, cu cel din manuscrise ridica indoieh: intotdeauna, aproape, in drumul dela ultimul ms.

la cpia pentru tipar, Eminescu schimba cAte ceva. Asa a pina sa se confirme, printr'un document infailibil,
existenta unei atari cpii autentice, inclinam a crede c Maiorescu a luat textul integral, al Convorbirilor, deadreptul din manuscrise, care la data aceasta (1890) se aflau in posesia lui. (Cine anume va fi copiat fragmental aparut

in Epoca dela i Ianuarie 1886, iata o chestiune secundara, dar nu insolubila. Marturii, ce astazi ne scapa, fie ca
nu le cunoastem, fie ca nu s'au produs Inca, vor arAta inteo burn zi cine anume era pe lAngl poet si cinc a
putut copia si pentru Epoca i pentru Albumul-Unirea, unde apare peste doua. luni fragmental Nu md inielegt. Un
name, ce trebueste retinut de pe acum e acela al lui Alexandra Tinsescu, atestat in Frintdna Blanduziei).
CA textul din Convorbiri, copiat din manuscris, a fost potrivit de Maiorescu, asa cum anuntam inca din introducerea volumului I (pag. XIV), se vede atat din grija de a pastra un contur si de a menaja incheieturile logice,
cAt si, mai Cu seam'A din suprimarea unui vers pereche, (dimpreuna cu cele 2 dinaintea lui, in speta: V. 81-83)
ceca ce face ca, in pofida oricarm graunte de verosimilitate, versul ramas (Cu ziimbiri de curtezand ,ri ca ochi
bisericofi) sal nu para totusi stingher.
Dad., acum, dupa cele, pana aici expuse, s'ar mai gasi cineva care sA subscrie pirerea lui IbrAileanu, dupa
care fragmental ar fi bucat'A de mAna a doua (cAnd e identic Cu textul Maiorescu) iar Dalila, integran, abia in
devenire i continAnd cruditAti i injurii, negresit ca e liber s'A o facA. Il vorn ruga, numai, sa o facA dupa
ce va fi cetit ambele versiuni, mai jos reproduse, intaia Dahla cu adevrat o in devenire si a doua Serisoarea a V-a mai mult ca sigur deflnitivata.
Lucrul ar putea fi demonstrat, negresit, i altminteri: printr'o sustinuta analiza estetica a textului. Cum nu e in
caderea noastra sa o facem, ne multunilm sa trimitem la doua din aprecierile schitate, una a lui Maiorescu insusi,
a doua a d-lui Mihail Dragomirescu. PublicAnd, in numarul de i Februarie 1890, al Convorbirilor Literare : Dahla
si Senil-ul (Or ate tele ard in indhime), Maiorescu le preceda de urmatoarea notit, in care rezervele insinuate (am
amintit, mai sus, una) le compenseaza din plin, judecata de valoare a concluziei : Urmatoarele doua poezii de Eminescu, serse, pe cat se vede in prima aruncatura a condelulai inch' de pe la 1880, au ramas nerevAzute de
poet. Pluralul tortii in loe de torte in Senil avea probabil sa dispara; iar satira Dalila, daca nu ar fi fost
inlaturati ca o variantA a actualei satire IV din poeziile publicate in volum, ar fi primit poate o modificare radican. Dar ,ri aja cum le gdr' im astdzi, aceste poeii cuprind versuri de o unicd frumtuele
nu pot lipsi din opera ha
EminescuD1) (Sublinierea noastrd). Ceca ce confirma definitiv
dar si ala cum le gdsim astdzi locul de provenienta al textelor. De sigur, manuscrisul poetului.
Deopotrival de categorical este si judecata d-lui Mihail Dragomirescu: Scrisoarea V-a sau Dalila. Este iarsi o
poema primita' ulterior intre poezille alese ale marelui poet. Desi n'are o desvoltare evolutiva regulata si desi are
unele slabiciuni de expresii, aceasta poema contine frumuseti unice in poezia lui Eminescu. Nici and portretul satiric
5) M[aiorescu] : Doud poesii pos/ame ale lui Mihail Emmescu in Convorbiri Literare, XXIII, ii, i Februarie 1890.

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA V

349

al femeii n'a fost fcut cu mal multe nuante; nicicand depIrtarea dintre ideal i realitate n'a fost, in dragostea
&filch, mai pusl in relief, ca in aceast capodopera Cu genialitatea creatoare preponderant. Trebue dar neaparat
primit in opera aleasa a poetului 1).
Cat priveste rezervele, formulate in alt loc din aceeasi editie - Dragomirescu (Note critice, pag. 215-216), Cu
privire la surplusul de versuri al editiei Scurtu, socome unele puerile iar altele cu vulgarisme, sii spunem ca
Scurtu a vzut just cand le-a reintegrat la locul lor. Cine pleacil dela indicatiile ultimului manuscris (si Maiorescu tot de acolo a plecat) n'are dreptul s selecteze (dar Maiorescu se dovedise un specialist, Mai dela editarea Luceafdrului), cu dela sine voint.

Ms. Scrisoarea a V-a se afla' intr'o serie de manuscrise, ce dau, grupate in jurul celor doul versiuni A. si B.,
urmItoarea schema' :

2277,53 (-F52 v.)-58 Dalila

2277,48-51 (ante-Dalila)
2260,11-12 (Marmurd ca ochri negri)

CM. 1879 - 1880

2259,165 +258

2282,84-90 Scrisoarea V-a

2277, 58+62

cca 188i

2260,183+178

2277,42+69-70
2268,35-36
A. Prima versiune a Scrisorii a V-a, intitulat Dalila, figureazI in ms. 2277,53 (+52 v.)-58, cu aceeasi grade
ca si a ciornelor pentru Freamdt de codru, Oda in metru antic, Mai am un single dor, etc., ceca ce ne duce in anii
1879-1880.
Desi incheiat, versiunea aceasta are un pronuntat caracter de atelier. A fost scrisa, intl, pe filele din dreapta,
pentru ca imediat apoi (fara a putea jura c in aceeass zi) sa inceapl prefacerea pe filele din stanga, transcriind textul
din dreapta, modificand, arnplificand si mai ales deplasnd, si chiar de mai multe ori, anume pasagii, pana O. le statorniceascil locul. Etapele acestei aluneciiri de straturi, interesant pentru procesul de creatie al poemei, le-am inregistrat
intotdeauna in subsolul transcrierii noastte. De aceea repetirile fatale nu trebue, pentru aceasta, sa fie trecute pe seama

unui execs de zel, ce s'ar fi putut frana. Era singurul chip de a reproduce fiziologia procesului acestuia, pe case
sistemele statistice II anuleaz.
Cu o pagin mai inainte, sfarseste ciorna catorva fragmente mai importante ale poemei, pe case le-a incescat pe

patru file ale acestuiasi ml. 2277,48-51 si In care a folosit pentru anume pasagii mai mici sau mai marl, redactiuni anterioate. D. p. : pentru Marmurd ca oclni lucii ,ri ca glas de porumbiel o redactiune afltoare in 2260,
(Marmurd ca ochii negri ,ri ca glasul de porumb), cam din 1879, sat pentru Inzadar boltita
crimpeie din
2259,165+258 schitate inc din cca 1872, fie pentru Poemul de,reraciunilor fie pentru tertmele eherezadei.
Implicatmnea fragmentelor din aceasti ciorn, 2277, 48-5 I, ca i diversele taleturi a unora din pasagii, dupa'
ce au fost transferate in versiunea Dalila, care incepe o pagina.' mai departe, multele enustihuri, etc., nu' mai lasa
mcio indoial asupra caracterului, categoric, de atelier sau de depozit de materiale, al ciornei. De aceea e gresitl
caracterizarea lui Botez, care vedea in aceste membra disfecta, neimbinate inci, o versiurte de sine statItoare, pe care
o i socoteste I-a: 1.2277,48-51. Cel mai vechm (manuscris). Incepe cu versul 45 i cuprinde 81 de versuri, cea

mai mare parte sterse si tiate. Din aceste versuri vreo 5o se regasesc, mai mult sau mai putin schimbate i in
text, dar cele de mai multe ori inteo cu totul alt ordine. Se pare mi. Mum; and a scrrs aceastd ciornd, Eminescu
nu concepuse poezia ca o satird, ci ca o poezie pur hricd, cdci din ea hpsesc toate versumle satirice, iar poetul se servejte

de persoana intdra ,ri se adreseazd direct ircbitei. Ceca ce e cu total alaturi de adevIr, friri s mai insistam asupra
rndurilor ce am subliniat, in care cditorul face distinctia intre satiric i hric, care nu s'ar putea intrupa decat la
persoana intaia. Argurnentul decisiv, presupunand ca ar mai fi nevoie, care infirm o atare ipotez, 11 oferk versul:
ballad din cdlcdie
ajungd pdn' la surd schitat pe la inceputul ante-Dalilec, barat in momentul cand 11
incorporeaza ceva mai departe sub forma Indllatd din cdlcdce, sd-mi cijungi pdnd la gurd.
Un plc de adevar, totusi, exista in cele sustinute de Botez: prezenta acelei persoane I-a. Numai ea- atributul acesta

il da partes a doua a ante-Dahle/: Marmurd ca chi: lucir... care e copiata Cu mici prefaceri din 2260,I1-12, unde
1) Mihail Eminescu, Poezii, editie criticl de Mihail Dragomirescu, 1937, pag. 288.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

350

figura ca o t'ir' quire veroniani, directi, autonorn. Un studiu atent ar putea urmAri pas cu pas chipul cum cristalizeazi poema dela aceastA tinguire sublectivA la poemul de compozitie.
Mai mult: cele doui versuri cu care sfirseste dorna: Rupe-i mima de piara ... Gind vezi piedra ce nn 'tic.. .
nu sunt altceva decit un ecou al versurilor (19 sqq.): Dard va: tu efti de piatrd din vechea redactmne (2z6o, I I--12) a
fragmentului Marmurd cu ochii negri, ce n'au mai trecut
Dificultatea tipiririi acestei verstuni (A.) vine dela multimea variantelor ce s'ar ingrimdi in subsol. Problema
e una de claritate tehnicA. Daci distanta dintre cele trei etape: a. ante-Dalila 2. Dahla hiele din dreapta si 3. Dalla,
filele din stinga ar fi cit de cit mai mare, tiprirea lor separati s'ar justifica. Cum insi ele apartin aceluiasi stadiu
de creatie, poate aceleiasi zile, filiad asa dar ca 1 concomitente, s'ar impune s'A le tipitim comassate. Cetitorul
ar avea, in felul acesta, la etaj: un profil conturat, finit, lar in subsol: molozul sau, mai bine, lutul frimintat si
cizut jos, de pe urma multiplelor i succesivelor retusiri ale statuei.
Din nefericire, o atare imagina este, tehniceste, greu de realizat. De aceea tipArim pe etape intreg acest material: 1) fragmentul Marmurd cu ochn negri din 2260, 11-2; 2) crimpeiele din 2259 si 3) ctoma imediat anterioati
din 2277, 48-51, pe care am denumit-o ante-Dalila dup care urmeazi Dobla (A.). Cetitorul lusa' va trebui s
consulte toate aceste materiale.
In m'Asura posibilului, am cAutat si respectim toate inconsecventele si variatiumle lexicale si ortografice:
ferzeidar si inzadar, dintpotrivd si dimprohvd

2260, II 12
[MARMURA CU OCHII NEGRI...]

10

Alarmuri cu ochii negri l cu glasul de porumb

De ce-i rece al tu suflet i greoiu ca st de plumb ?
and c'o patimi de demon te privesc si te ador
De la ochti t'Al cei lucii mintuirea mi-o implor
Tu dai capul inteo parte si nu vrei ca s rispunzi,
Cu sigeata crud' a mortii a mea inirre o ptrunzi
Cu sigeata mortii crude si cu golul sufletesc
Si nu pot cu-a mea suflare inima* s'o 'nsufletesc,
Cu fiort de fericire s'o trezesc din al ei somn
St pe farmecele-i toste eu, eu singur si fiu Domn.

Ah! cum nu te pot in brate si te string in veci, in veci

Sa desghiet cu sirtuarea-mi raza ochilor ti reci

15

20

25

Si si m'in& cu-a mea min de la timpl cretii blonzi

Plata' tu ne 'nsufletitl, o tu inirni de bronz
De eral de piatri, incit te 'ncilziai de-atit amor
M. lisai s'i cad nainte-ti la pictoarele-ti si mor
SA mA 'nnec de fericire de noroc s 'nnebunesc
Si in noaptea cugetri-mi si mai mult s te iubesc
Dar vai, tu esti de piatr ca si veacul impietrit
Tu nu stti ce e iubire cci nu poti s'A fi iubtt,
Tu gindesti c'amorul este ca si roiul de plicen,
CumcA clnpul de-azi te face s'A uiti chipul cel de ieri
N'ai aducere aminte, nici iluzii n'ai avut,
Mut iti este viitorul, cum trecutul i e mut
Geaba iti mai porti [pe] brate raiul dulcilor tal sini

aci pustie ti-e viata cum o duci de azi pe mini

aci pustie-i si s'iraca de noroc si mingiieri
Cci putinta fericirii a perit In veciruc ieri

4. and la ochii t. etc.;

14. 0 tu > Piafa tu etc.;
18. St in noaptea mogii* [mele]*> S.I.n. cugetiri-rni etc.
23. N'ai a.a. niel sperant > N'al a.a.n. duzu etc.;
28. Si ca plumbul trece vremea pentru une

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA V

351

astfel cu vorbe numai luni de zile m'ai purtat

S'or s tread ani la mijloc i eu [tot] n'oiu fi uitat
Cum esti dulce si frumoask dar In lume de prisos

30

Cum viata mi-ai jertfit-o fArl de nici un folos.

2219, 16 f
Boltita lir care 'n sapte feluri
Rsung. 'n coardele-i de moale aur
Am invAtat-o sprintene ghazeluri (b)

22 f y, 268
Inzdar boltita lid, care 'n sapte feluri sunA
Muriton din alta- vreme o direg si o instruni
Ochiul lumei este altul ochiul tau odat a fost

2277, 48JI (ante-Dalik)

Inzidar bolita lir ce din sapte coarde sunl (c)
Sufennta [ta] de moarte in cadentele-i adunA
Mingiieri fcind din lacrAmi, lar a ochilor tAi jale A
Au fAcut din ea regma lumii gindurilor tale
Asa 'ncit la 'nchipuirea lAcrAmoaselor ei gene
E mai mindrI decir zina Venus Anadyomene
Inzadar din al tau sufiet amintirea-1 nu se sterge
DirnpotrivA tot mai drag se fcil pe zi ce merge
Adunind cu-a tale versun a isvoarelor murrnururi
Umbra umed din codri, stele ce scintee pururi (d)
cu-al amorului nesapu
Ai infringe 'n vers adonic gemul tu ca i Horatiu.
InnAltatA din cAlcie si-ti ajungA pan' la gura (e)
SA-ti ja vAzul i simprea a suflAni ei clidura (f) A

Ea ruci stie c'a ta viatA instrument al unei arte (g)

La plAcere nu se 'nchinA si de ea nu are parte
A trii sau a muri ti-i astfel totului egal (b)
Trista ei zdrnicie tu al rupe-o c'un pumnal
Ea niel stie cuma dinsa ii serveste de model

30. Ani vor trece) S'or si etc.;

31. C.e.d.s.f., fArA de niel un folos.

Ulterior, alud incepe elaborarea pentru Dalla, in acelasi rpint ca restul fragmentului de mai sus dar mi grafia recentd

pe f. 1s v., aceste stihuri

Geaba dar pe brat de mina raiul sirulor il porti (a)

Dac sulletu-i de ghiati, dac ochii tAi stult morp
Tu ce rIzi cu atita farmec, ca copiii cei Cu haz
Si in risul tau cel dulce faci gropite in obraz
Si gropite ucigase Muga unghiul dulcii guri
Si pe degetele minii si la aire 'ncheietun
Tu ce mi-ai rApit viata cu-acea umbr de sub gene
Mai frumoasA decir zina Venus Anadyomene.
Pe fila 12 v. un singar vers ar fi voit sci continue :
Roada durerilor mele, o amor nemrginit

(a) G.d. in brat etc.;

(b) Am instninat* usor s cant > A. invAtat-o etc.;
(c) InzAdar b.l. care'n sapte
feluri sunA;
(d) Umbra dulce) U. moale* dela codri> U. umecil etc.;
Afard de primele doucl, versurile dintre
A A barate, dupd transferare;
(e)(f) incorporate mai departe, cdtre sfdrsit.;
(g) Ea niel stie cA in lume tu)

an.s. c'a ta 1/lata etc.;

(b) Ea niel stie > Nici [nu stie] > A ir! etc.;

www.dacoromanica.ro

352

M. EMINESCU
Ca s afli adevArul i nimic decit pe el

cind laurul biruintei vrei sA-I pui pe [al] vietii vrv (i)
Ea va crede atunci de sigur, c ti-e foame de-al ei strv
Ea ruci stie a din ochii[4] vrei cu dragoste sA 'nveti
Cum viata pre sa aib i cum rnoartea s'aibI pret
CumcA, tu, dad: viata ti-ar pima lant de plAceri
ai [vrea]* ziva de astzi s'o anini de cea [de] ieri (j)
A ta infini s'ar rumpe de al patimelor val....
Trista ei zdmicie ai curma-o c'un pumnal (k)
Dupd ares! vers, (la finele pag. 48) pe fila 48 v., sus, acest vers cu iz cunoscut, (Scrisoarea II), izolat, scris de sigur
mai tdrziu, al cdrui loc nu se .poate fixa ca certitudine, dar feiceind parte din atmosfera de aici

CA' de dragul ei tu scuturi de pe tine colbul scolii

adevArul in imagini A
Se insir, stol de vulturi, innegrind a tale pagini A

inzadat vei zice

Cumci ochiul tau invie ochiul lumit cei antice
Cum cA 'n suflet oceanul cu-a lui valuri iti strbate
Ca dai soarelui lumin i naturii* fibertate

Nu 'ntelege cind fierbinte... [o implori] 0 tu consaca-mi

Fruntea ta
s'o sfintesc cu-a mele
Eu nu cer, ca in vechime, jertfa sinului strpuns (/)
D-mi o oil din viat, caci o orl-i de ajuns 1

Viata mea inseninatl de al tAu zimbet de copil A

SgomotoasA si 'nfloritA cum e luna lui April
Ochii, mindr. strAlucire, rumenirea din obraji
Tu cu toane, ca reginA i eu vesel ca un paj. A
Pe pagina din steinga, cam din aceea,ri epocd aceste versan i populare,

ingdnate, in timpul Incredui :

Se 'ntilneste langa fag

Drag i drag

Se 'ntilneste la isvor

Dor cu dor

Se sArut pin mor

MarmurA cu ochii lucii si cu glas de prorumbiel (m)
De ce-i rece al tAu suflet, de ce nu-mi rspunde el?

Gaud c'o patim de demon te privesc si te ador A

De la octal ti cei tineri mintuirea mi-o implor,
Tu dai capul intr'o parte si ntci vrei ca si eAspunzi
Cu sgeata crud'a morth a mea irum'o ptrunzi
Ah, cum nu te pot in brate s te string in veci de veci
Sa desghet ca srutarea-mi raza ochilor tii reci -De erai de piatri, Inca' te 'ncilzeai de-atit amor
MA' lsai s cad nainte-ti, la picioarele-ti s mor
S. m 'nnec de fericirea proprie, sl 'nnebunesc
*i in noaptea cugetAri-mi si mai mult si te iubesc
Tu ce rizi cu-atAta farmec ca copiii cei co haz
In dulcea vesehe ai gropite in obrar
gropite ucigase lingA unghiul dulcii g-uri
la degetele mrm si la brat la 'ncheeturi
Nici prea mic, ruci prez mare, nu subtire ci 'mplinitA
As avea ce stringe 'n brate cAci esti bun de iubit
Tot ce-ai zice ti se cade, tot ce-ai face-ti sade bine
CAci te princle once lucro ce 1-ai anina pe tine
cum vorba
plcutA i ficerea tot le* place
Zici cu gura mergi incolo, ZCl Cu ochii vino 'ncoace
(I)
vrei s-1 pui pe acel verf>
vrei
pui pe sfAntul Wry.
(j) Ai> $i ai de fapt, versa/ se
prezintei nefinit;
(k) Trista lor zAdrnicie etc.; prize* acestur vers in doud locuri ale fragmentului, aratel lac/2mi
caracterul brouillonar, de atelier, al pagenelor.
(I) E.n.c., ca in vechime, jertfa singelut pe-altar; inainte de altar o
silabd teiratd. Bote z crede a fi rug. Sensul ingdelure. sVe totuji e indoielnic. Un accent deasupra India mai curand un
lapsus calarru: repefirea crevatului singelui, sugrumat la timp. Versarle dintre A A (aid ,ri pag. urm.) barale.;
(m) M.c.o.l. i cu glasul >
cu glas etc. [Versal v/e)
urmdtorol, incadrate, rejinutel

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA V

353

cum tremuri tu, cum imbli si cat esti [de] alintata

Pot s te vaz far' a zice c trebuesti sarutata [?]
Inaltat din calcae sa-mi ajungi pnal la gura (n)
ja vazul si suntirea a sarutului caldura(o)

Geaba, cand la piept tii mana, raiul sinilor il porti

Daca pentru-a mea iubire ochti ti sunt pururi morti, A
Cum esti mandra si frumoas, dar in lume de prisos
Cum viata mi-ai jertfit-o fra de niciun folos 1
De-ar fi fost inseninati de-al du zimbet de copil O
Era dulce si 'nflorita cum e luna lui April
Inflorea privindu-ti numai* rumenire[a] din obraji(p)
Tu, cu toane ca regin i eu vesel ca un paj.

and vezi piatra ce nu stie nici lacrima* i nici mila... (q)

De ai sufletul eroic, feri in laturi... e Dahla(r)

A. 2277, 13

(+12 v.)-j8.

DA LILA
Biblia ne povesteste de Samson, cuma muierea
and dormea, tindu-i prul, i-a luat toat puterea
De l'au prins apoi dusmanii, Pau legat i i-au scos ochii
Ca dovad de folosul uneltirii unei rochii...
Tinere, ce beat de umbre*... urmresti vre o femee
Pe cnd luna, scut de aur, strlluceste prin alee
pteazA umbra verde cu misterioase dungi
Nu uita c Doamna are minte scurt, poale lungi
Pe and luna vars farmec peste ea ca peste stresini
Tu-i dai [ei] ce e al lunei i ti vine chiar &A. lesini

10

Versarle cuprinse in/re AAfi cele dintre

00 barate

cele dosed dintre

refinute in chenar Versurile (n)(o)

intercalate ceva mai kirziu aici, inghesuite ; incercate.

(p) I.p.-t. d[rag]*> I.p.-t. mandra rumenire etc.;

(r) D.a.s.e. fugi> D.a.s.e. feri etc.;

inceput (q) (r) aie redaclia

(q)(r) La

Rupe-i Mima de piatni care nu cunoaste =la

Fugi in laturi,
e Dalla, e Dalia
In dislatqa dinaintea ultimelor 2 versuri schefiazd sad :
are 'n
ne 'ntelesul gungunit de porumbiEl
In momenta and incept transcrierea dela paginile f3 sq. (versiunea A.), noteazd aici la sfebfit, ca o dovadd de caracterul

peliminar al pginelor de pelted acum, acest stib i ceva, (care antecipeazd v. jrf 2 den A.:
A.,

sunk'

Tanguirea ta de moarte in cadente o aduna

-

I. - Dupd V. 2 mime ternedloarele dead versuri fi jumeitate :

Incat el trezit in urma, neputand sa se mai lupte
De batjocur la dusmani au ajuns... Cu arme rupte
Il puteau invinge acuma

harate instantaneu i a cdror idee e reluatd in v. 3.

3. De l'au p.a.d., de batjocur'au> D.L'a.p.a.d., Pau 1. etc..

5. Tinere, ce beat de-o umbra, unnaresti etc.
pupa v. urma un spafiu ,ri poema continua cm v. 17. E frumoasa etc.; un semn de re:No.6 intercaleazd pe fila din
steinga, V. 5-16, dupd ce mai In/din incearcd all formd, pe care o pdrdsefie dupd 3 versuri. In loc de : Tmere, ce beat
etc. la incept', schefiazd
Uriasi ai cugetni, geaba credeti ca se schimbl (a)

Lumea asta de cum este prin franturfie de limbi

Sau prin moarte* adevaruri...sau prin patirni, prin ne[voi]* (b)
(a) U.a.c. si ai mimei* ~;
(b) mai mult ca sigur al nu e: moarte*
23

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

354

De betie 'ncantatoare, visul unei nopti de var

Care 'n tine se petrece... Ean intreab-o i usoar
O sa-ti spue de panglice, de catei, pisici si mode
Pe cand inima ta bate ritmul sant al unei ode
and cochet de-al tau umar ti se razim copila
Dac' un demon ai [n] suflet, te gandeste la Dalla

15

E frumoasa se 'ntelege... Ca copiii are haz

Si cand ride face inca i gropite in obraz
gropite se desearnna si la unghiul mandril. guri
Si la degetele manii i la once 'ncheeturi
Nu e mica, nu e mare, nu-i subtire, ci 'mplinit.
Incat [ai] ce strange 'n brate... numai buna de iubita
Tot ce-ar zice i se cade ! tot ce-ar face-i sade bine
Bine-o prinde ori ce lucru, totul e cum se cuvine
Dac vorba-i e plcuta i tacerea-i hid.' place
Gura-i zice: fugi incolo, risu-i zice[:] vino 'ncoace
and la piept i pune mana parc sinii poart 'n brat
Oferind raiul acelui ce-o iubeste cu nesat
Imbla... para.' amintindu-si vre un cantee... Alintata
S'apoi easel pe cand imbla i s'ar cere sarutata
Si se 'rmalt din calce, sa-ti ajunga pan la guel
Daruind c'o sarutare acea tainica caldura
Ce n'o are de cat numai sufletul unei femei...
Cat fericire crezi tu c'ai gasi in bratul ei ?
Ti-ar fi viata inseninata de-al ei zimbet de copil
Sgomotoas. si 'nflorit cum e luna lui April
Dar ai nebuni privindu-i rumenirea din obraji
Ea cu tome... o craiasa, iar tu gingas ca un paj
Ti se pare curried numai tu din ochii-i pop s. 'nveti

20

25

30

35

Cum viata pret s ODA.' si cum moartea s'atba pret

40

Si patruns de bucurie, de iubire si de jale

Ai acut din ea craiasa lumii gandurilor tale
14. P.c.i.t.b. rdmul *sacr'* al unei ode;

avea ce strAnge 'n brate etc.;

24.

Si

17. De-i frumoas0 Se 'ntelege... Ca copiii are haz;

o prinde ori ce lucru etc.;

22. At

zice: fugi incolo, risul

28. Si-i oferi aceluia ce-ar
cu
26.

zice [: vino 'ncoace.

27. C.1.p.i.p.m. pared. sinii 'n brat Ii poartA;
nesat;
34. C.f.c.t. c'ai gsi in ochu ei?.
Versurrle 31-36 &irate ; dupe:" v. jd urmau zo versuri, tdiate cu o lime perticald eliminare efectuatd, la o noud
crtire, and ajunge la v. Sf. Din aceite so versar:, in/dile cloud le-am menlinut, ,ri pentrucd au fast pdstrate In B. dar fi
pentrucd nu au foil deplasate rem mai jos ca urmdtoarele 8 ce se intanesc, reluate, (cf. mai jos 8f-92) la al/a' persoand,
acordes/a' nonti

c'o patimA de demon s'o privesti si s'o adori

De la ochii ei cei tineri mintuirea s'o implori
Ti se pare ca.' in brate ai tmea-o 'n veci de veci
SA desgheti cu slrutarea raza ochdor ei reci
CI de piatrA chiar sl fie s'o 'ncAlzi de-atAt amoriu
're-o lasa st cazi nainte-i la picioarele-i sA !non
SA' te 'nneci de fericirea visului, st 'nnebunesti
Si in noaptea cugetArii si mai mult sA o iubesti

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA V

45

355

Fie ziva, fie noaptea ea din minte-ti nu se sterge

Dimprotiv tot mai drag./ se face pe zi ce merge
Asa 'mat inchipuindu-ti lcrmoasele ei gene
Ti-i rnai mandr de cat zina Venus Anadyomene.

Ce nebun esti... Nu 'ntelegi tu din a ei cuttur

C'o deprindere, o grimas, 'i e zimbetul pe gur
C pe cast e de frumoas, tot atat e de prisos
50

C viata ti-ar jertfi-o falr de niciun folos

Inzadar boltita lira' ce din sapte coarde sunk'
Thiguirea ta de moarte In cadentele-i adun
Inzdar plutesc in ochi-ti umbre mndre din povesti
Precum iarna se aseaz flori de ghiat pe feresti

55

and inluntru e cldur... Inzadar o rogi: Consacel-mi

Crestetul iubirii mele

60

sfintesc cu mii de lacrimi[]

Ea nu stie c'a ta viat-i un organ al lumii 'ntrege

a tu pietrelor dai gural intre ele-a se 'ntelege
Curric1 dacI-a ta viat n'ar goni un ideal
Trista ei zdrnicie ai curma-o c'un pumnal
a nu tu o vrei pe dansa, cal un demon e in tine
Ce 'nsetat c de-al ei zimbet si de-a ochilor lumine
C'acel demon plange, ride, neputand s'auzI plansu'si
a o vrea spre-a se 'ntelege in sfarsit pe sine insusi
48. CA o deprindere C'o.d. etc.;
46. E mai mandrA de cat Z. etc.;
pod versal 46; arman aceste 8 strburr, din cars intdrle 4 vor fi deplasate intdru drept f2 sq, (supuse imediat unei

notti deplasdrt drept n 77

8 o ) tar cele

urmdtoare drept fjff:

Vecinic iti rAsuna 'n minte a isvoarelor murmuniri

Umbra umedA din codri, stelele scintee pururi
pltruns de-a tinerem s' al amorulut nesatiu
Tu at frange 'n vers adonic geniul tau ca i Horatiu (b)
In ochil tai s'aratA mii de umbre din povesti
Precum iama se asaza flori de ghiat pe ferest
Cand in casal e caldurA... Cu atitea dula irnagini
Cate ei i se inclunA ai implea chiar mii de pagini !
(b) Ai infrange 'n vers etc.
51. InzAdar b. 1. care 'n sapte coarde suna.
pupa v. p nrmau versurrle deplasate de dupd v.
InzAdar pAtrund in visu-ti a isvoarelor murmururi,
Umbra umeda din codri, stele ce scantee punin,
lnzadar cu-al tineretei si cu-al irumei nesatiu

Tu ai frange 'n vers adonic limba ta ca i Horatiu

din non &Irate, in momentul cdnd qpinge ca redacpa revizrotei la V. 77, ande le incorporeazd, intr'o ordine irtversatd,

drepr V. 77-80.
59. Cumc d.a.t.v. n'ar avea un ideal.
mod v. do arman versurrle
InzAdar te simti din ale/ lume... InzAdar ti-ai zice

Cuma 'n ochiul tau renaste ochiul lunui cei antice

CA' in sufletul tu tar= oceanu 'ntreg se bate
CI dai soarelui lumin si luminei libertate.

iterse, in momentul cdnd ajunge ca redaclia revizuitd la v. 8i. Aceste 4 versan, de astddatd, urmeazd pe cele 4 de
mai sus, (InzAdar patrund) readaptate eft bate/e, la local conturul cel non, drept versurile 77-84.
23*

www.dacoromanica.ro

M, EM.INESCU

356

65

a se sbate ca un sculptor ark' brate, si ce* geme

70

Ca un zugrav ce orbeste in momentele supreme

Nid nu stie c'acel demon vrea s ailA, de model
Marmura-i Cu ochii negri i cu glas de porumbiel
nu-i ceri s.' se jertfeascI pe altarul nalt s moar
Cum acele sfinte vergini se jertfeau odinioarg.
Cele cari in vechime, stnd sculptorilor modele
Chipul zinelor din ceruri se formase dup ele
and pe propriile-i forme laurul vrei a'l pune 'n
Ea? Ce crede ? Cum di tie iti e foame de-al ei starv.

75

si cum s'ar intelege acel demon? S'ar renaste

Mistuit de focul propriu, a lui inim'
cunoaste
pkruns de-ale lu patimi si de-amoru-i... cu nesatiu
Ar infrange 'n vers adonic limba lui ca i Horatiu
Ar ptrunde 'n visu-i mandru a isvoarelor murmururi
65. C.s.s.c.u.s.f. brate, fira dalta; 67. N.n.s. c'acel demon 1i doreste de model; 73 laurul cetit:
73-74. Cnd pe propriile-i forme laurul vrei sa fie 'n vrf (c)
Ea va crede cuinca tie Iti e foame de-al ei strv
(c) C.p.p.-i.f.l. vrei sa '1 pui in vary [forma vary InIdiniM fi in ante-Dalla];
redactie, (e verba de Dalla

filete din dreapta ), a pasajului

prezintd, cum s'a pus, difirente

sensibile, de aceea 11 transcriem in intregime

Inzadar boltita lira ce din sapte coarde suna

Tng-uirea ta de moarte In cadente o aduna (d)
Inzadar ai mai ruga-o din tot sufletul: Consacra-mi (e)
Crestetul tau adorabil, sI-1 sfintesc cu mil de lacrami
Ea nici stie c'a ta viata e-un organ al lumii 'ntrege
Ca tu pietrelor dai hmba intre ele a se 'ntelege
CI nu tu privesti viata ca pe-o serie de placen
Nid c ziva cea de astazi o anini de cea de ien
Nu 'ntelege cal viata, sa nu aiba-un ideal, (j)
Trista ei zdmice ai curma-o c'un pumnal
Marmura cu ochii negri i cu glas de ponunbiel
Nici nu stie cumcl-ti este numai umbra si model
Inzadar privind-o lacom, in estazul tau ai alce
Cum a 'n ochiul tau invie ochml lurnu cei antice
Cum ca 'n sufletul tau tanr oceanu 'ntreg se bate
Ca dai soarelui lumina i luminei libertate...
CA nu tu o vrei pe dinsa ci ca demonul din tine
E 'nsetat de al ei zimbet si de-a ochflor lurnine
C'acel demon plange, [ride], neputnd s'auda plansu'si (g)
Ca el vrea ca s'o iubeasca spre-a se sti pe sine insusi (h)
nu-i ceri sa se jertfeasc, pe altarul nalt s moari
cum mureau odinioarl
Cele cari in vechime stand sculptorilor modele (i)
Chipul zinelor artistii le formase dupa ele(j)
Dupd versed acesta : destang fi continua Cu versul : Ce 'ntelege ea din geniul etc. deci poema era mai pu/in desvolkid. Un semn de rairers, repetat pe pagina din shins pare c'ar fi vrut la inceput sd adaoge numai 2 versan: Chid

pe proprule-i forme... i urmdtorul. Dar lucrul nee e shear de tot sigur.

(d) Suferinta ta de moarte In cadente o aduna;
(e) Inzadar tu ai ruga-o din tot sufletul etc.;
(f) Daca
viata) Nu 'ntelege etc.;
(g) C'acel demon plnge, plange? C'.a.d.p., [ride] etc.;
(h) Ca el vrea ca s se stie)
C.e.v.c. s'o iubeascal, etc.;
(i) C.c.i.v. au* statut [candva] modele [lectiune incerta den cauta liniei de barai,
impenetrabeld];
(j) C.z.a. le formara* d.e.
Pentru versurile 77-84, intlnite mai exude in subs& fi deplasate In cele den ,erra, aid, teezi variante, mai sus.
75. 0 si c.s'ar I.a. demon... Cum s'ar naste;
76. M.d.f.p., fiinta spre a si-o recunoaste.

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA V

357

Umbra umed din codri, stelele ce cad de-apunni

80

'n acel moment de tain and si el ar fi ferice

Poate-ar invia in ochiu-i ochiul lumii cei antice
in sufletul lui tnr oceanu 'ntreg s'ar bate,
Ar da soarelui lumin' si luminei libertate
cu patim' adnc ar privi-o s'o adore
De la ochii [el] cei tineri mntuirea sl-si implore

85

I se pare a in brate ar tinea-o 'n veci de veci

Desghet.'nd cu srutarea-i raza ochilor ei reci

C de piatr de-ar fi &Lisa s'o 'nalzi de-atat amor

i s caz6 in genunche intristat, tnguitor

90

S.4 innece fericirea visului, s. 'nnebuneasai

'n furtuna lui de ganduri si mai mult s o iubeasa

Ce 'ntelege ea din geniul si din timpii luminosi?
Cu zimbiri de curtezan si cu ochi bisericosi
E flatat poate cuma iti pleci fruntea la ptnnt
o crezi in lume umbra unui chip [de cel] * mai sfnt
O femee intre flori e si e floare 'ntre femei...
Doi mai are pe de lturi si cu tine face trei

95

Dintre voi trei... ()Hat pare de duioas i naiv.

Ea desigur
alege partea cea mai pozitiv.
Tu-i juca pe elefantul, chandelier sau paravan
Dup care se ascunde mustecios vre un zaplan
aci de 'ntrebi cine-i acela ce-i in inim vArit

loo

Pot s-ti zic de pe acuma cel mai prost si mai urit

i pe and cu-a tale patimi va vorbi alugreste
Ntr'ul cand s'arat face mima de-i creste
Ochiul inghetat Il imple gnduri negre de amor
alugrita-si pune band picior peste picior
De si prost dar ea-1 gseste c-i cu inim i ic...

105

A visa e un pericol i pAzeste-te iti zic

De vezi piatra ce nu simte nici durerea i nici mila...
Daa ai demoni in suflet... feri in lituri... e Dalila.
B. figureaza in 2282, 84-90, in acelasi caiet i urmand celorlalte patru Scrisori, precum s'a vazut in descrierea ce am fcut la capitolul Scrtsorti I-a. Intaiele dou file ale acestei versium sunt numerotate: s. (cf facsimilul

vol. I, pag. 16i) si 2; restul nu mai e numerotat, din pricina, poate, instantaneelor prefaceri ce-i schimbi automat caracterul de cdpie pe curat in plansi de atelier.
Ca si pentru A., subsolul transcneni noastre inregistreaza atat alunecanle de teren, operate, cat si unele crampeie anterione, precum cele din 2260, 183+178; 2277, 42 + 58 + 62 + 69-70 si 2268, 35-36.
99.
93. Ce 'ntelege ea din astea* [mu : arta*?] s.d.t.l. ?;
noaptea lui de g. etc.;
107. 0.1. se imple de* o* pofta) 0111 imple poft neagra* de amor;
Daca [a.i] un zeu in suflet...
piatra ce nu stie nici durerea i nici
92.

p.d. duioas. costeliv;

oricat

lit. De vezi

N. B. Pe ultima file." dosed versan i nefolosite nicdieri, dar din atraosfera ante-finalului fi o notad redaclie a versurilor

Ca un maestru ce-asurzeste etc. fin de tipul urmator B., copiat foarte curdnd dupd A. fi =PIZ ji el la noui modsficdri. Le-am trecut deci In B.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

358

13. 2282,84-9

SCR1SOAREA A V-a
Biblia ne povesteste de Samson, cumc muierea
prul, i-a luat toat puterea
Cand dormea
De l'au prins apoi dusmanii, Pau legat i i-au scos ochii,
Ca dovad de ce suflet st in pieptii unei rochii...

Deci atunci and de-al tu umr ti se razim copila

Daa ai puteri innalte*, te gndeste la Dalila
are haz
E frumoas se 'ntelege... Ca
i
gropite
in
obraz
cnd ride face incI

10

gropite mici in unghiul ucigasei sale guri

Si la degetele mnii si la alte 'ncheeturi

15

Nu e mid', nu e mare, nu subtire ci

Incat ai ce stringe 'n brate, numai bun de iubit;
Tot ce zice i se cade, tot ce face-i sade bine
Si o prinde once lucru aci asa se si cuvine
Daa vorba-i e plcut i tcerea inc place
Vorba zice: fugi incolo; risul zice vino 'ncoace 1
Imbl par'a amintindu-si vre un cntec alintaa

Pare a i-ar fi tot lene s'ar trebui srutat...

20

SI se 'nnalte din alce, s-ti ajung pan la gur.

Druind c'o srutare acea tainia aldur
Ce n'o are cleat numai sufletul unei femei...

6. Dac at putete 'n suilet,

C.d.
z.
i-a tiat prul, etc.
4. C.d. de folosul uneltiiii une rochn.. ;
te gandete la Dahla.
Dupd versul 4 urmau, in chip firesc, urmatoarele 12 velsuri, tntroduse Inca din verstunea A. Eminescu le bareazd,
cum se poate vedea in facsimilul din vol. I, pag. 161 substittandu-le rower& 6 dela etaj. Alaiores,u (presuptvand
cif n'a mai existat nicio altd cdpie a poetulta) le reintegremcd :
Tinere, ce beat de gnduri urmre01 vre o femec
Pre cand luna, scut de aur, strluceste prm alee,
$1 pteaz umbra verde cu mistenoase dungi
Nu inta cl. doamna are minte scurt, poate lungi ...

Pe cind luna vars farmec peste ea... ca peste stiqint

Tu-i dai ei ce e al lunei, ba iti vine chiar
De bepa incanttoare unin mndru vis de var
Care 'n tine se petrece... Ta intreab-o bunoar (a)
O s-p spue de panghck de ctei, pisici 0 mode
Pe cand mima ta bate 'n ntmul sant al une ode...
Cind cochet de-al tu umr ti se razim copila,
Dac' un demon ai in sufiet te gindete la Dalia.
(a) Care 'n.t.s.p.... Ta intreab-o... $i 1203ar> C.'.n.t.s.p.... Ia intreab-o ... Ce twar;

7-18. Cf. M. Rducanu [Radu Manoliu], Observdri en/ice asupra volumulut de o Literatard populard etc., in
Vocea Tu/ove:, XII, 30, i Oct. 1906: Versun care revin aproape identice in Dabla (ulterioar poeziei Ursttoarele)
dar mai putin desvlit i M. Eminescu, Literaturd populard, [1936], ed. D. Murra0i, pag. 92: o Cu material
deja unlizat mai inainte, Emmescu realizeazl compozitia de mai mica insemntate Ursitoarele, scris in versul scurt
poporan. Note din descrierea femeit au trecut in Scrtsoarea V, iar pentru text ibid., pag. 388-389, vers 55-80.
9. Altele mai mici in unghiul mult fermeditoarei guri,
13. Tot ce-ar zice etc.;
14. Si o p. ori ce lucru
pentru cl i se cuvine;
16. Gura zice: fugi etc.;
nod versal .r6 urmau, barate la o revizte ulterioard, versurile :

Iar, la piept
pune mna parc-0 poara sini 'n brat,
Oferind un raiu acelui ce-o iubete cu nesat
18. Pare ca i-ar fi tot I. 0* ar trebui s... [incert:
sau c'ar*];

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA V

25

30

359

Cat fericire crezi tu c'ai gsi in bratul ei 1

Te-ai insenina vIzandu-i rumenirea din obraj[i]
Ea cu toane, o crias, si tu tnr ca un paj 1
adnc privind in ochii-i ti-ar pIrea cumc. inveti,
Cum viata pret s aib i cum moartea s'aib pret
inveninat de-o dulce i fermecltoare jale
Ai vedea in ea criasa lumii gandurilor tale
Asa CA, inchipuindu-ti lcrlmoasele ei gene
Ti-ar prea mai mandr de cat Venus Anadyomene

in caosul uitrii ori cum orele alerge,

Ea, din ce in ce mai dragA, ti-ar cdea pe zi ce merge.

35

40

Ce iluzii 1 Nu 'ntelegi tu din a ei cuttur

C deprindere, grimas este zimbetul pe gur,
C intreaga-i frumusete e in lume de prisos
sufletul ti-1 pierde frl de nici un folos ?
Inzdar boltita lir ce din sapte coarde sun
Tanguirea ta de moarte in cadentele-i adun
Inzdar in ochi avea-vei umbre mandre din povesti
Precum iarna se aseaz flori de ghiat pe feresti,
and in inim e varal...; inzadar o rogi Consacr-mi
Crestetul cu-ale lui ganduri, sI'l sfintesc cu-a mele lacrmi 1

Ea nici poate s 'ateleag c nu tu o vrei... Cal 'n tine

E un demon ce 'nseteazI dup
lumine
23. Ti-ar fi viata 'nsernnat de-al ei zimbet de copil,;

lar tu tartar c.u.p. > E.c.t.,.o.c.,

ori cum vremilc alerge...

29-36.

lar tu sprinten c.u.p. !

24. E.c.t.,o.c., iar tu lacom ca un paj L> E.c.t.,o.c.,

28. Ai facut din ea calasa etc.;

32. S.i.c.u.

Aa 'neat, inchipuindu-ti lcimoasele ei gene

Ti-ar Oirea mai minded' de ct Venus Anadyomene (b)
7,1 i noapte amintirea ei din rninte nu s'ar terge (c)
Ci din ce in ce mal dragA ti-ar cdea pe zi ce merge (d)
Nebunie 1 Nu 'ntelegt tu din a ei cuttur (e)
C deprindere, grimas, este zimbetul pe gur,

Ca pe cat e de frumoas tot atat e de prisos

.5i c sufletul ti-1 pierde ark' de ruciun folos ?

(d) C.d.c.i.c.m.d. ea iti* e* pe

(c) Z..n.a.e.d.m. nu se* terge;
(b) Ti-e mai mindia" decat zina V.A.;
Nu 'ntelegi etc.
zi ce merge> C.d.c.i.c.m.d. ea ti-ar [fi] p.z.c.m.;
(e) Ce nebun
37. In prima tranrcriere, fragmentul acesta nu avea spaliu. El este stithcat in noua redactie de pe fila din stdnga.
39. InzAdar plutesc in ochi-ti umbre etc.;
45. and in luntru e cildur; inzadar etc.
in anume revizuiri
Versurile 43-44 etaj, sunt redactate, ulterior, ca cerneald moletd p ca grafia, ce se vor
ale Legendei Luceafrului
dupd ce avusese in/di alte cloud redacpum
I

Nu 'ntelege a tu daca n'ai goni un ideal,

Trista ta zdrnicie ai cuna-o c'un putnnal;
a tu nu o vrei pe dnsa, c un demon e in tine
Ce 'nsetat e de-al ei zimbet i de-a ochilor lumine

2 id.
id.

a nu tu o vrei nu poate s priceapl, ca in tine

E un demon ce 'nseteaz dup dulcde-i lumine

www.dacoromanica.ro

M. EM1NESCU

360

C'acel demon plange, ride, neputnd s'auza plansu-si

spre-a se 'ntelege in sfarsit pe sine insusi
Ca o vrea
Ca se sbate ca un sculptor farai brate si d. gerne
Ca un maistru cc-asurzete in momentele supremc
Pan' a nu ajunge, 'n culmea dulcii muzice de sferc

45

Ce-o aude cum se nwe din rotire i aderc

50

46. C.o.v.... spre-a Sc pricepe in sfirpt etc.

Dio versal yo t'emir versrffile urnatoare, barate, creion royu, la o altitud revive

Pe cnd soarele un centru de luming la nuiloc A

E atras pe nesimtite cu planetii la un loc
De 'nsetatul gol al lumii de-ale chaosului
cazand in jos cu totii, se invArt ca 'n ziva 'ntAi. A

pasa), ce dim,breund cu versarle precedente 49J0, au trecut printr'o serie de transformdri, pe care le transcriem,
ordrnea lor succesivd, dela in/din/germen peina la rodal final. Inaintea fiecdrei etape se subinIele,ge : Ca un maistiu cc-asur-

zete... etc.:

227f
(coperta fina/el), distib

cruz:*

Pe cAnd muzica din sfcre i se nwe in auz

Isvorand* atAt* de dulce i de ciar asurzete

2260, 1-83
e Tocmai cand s'ajungA 'n culmea armoniei din pleiadc
CAnd simtea c lumea toatl in adincuri negre cade
AtrnatA de un cantee 1i o jale ara' nume ( f)
AdAncimile de chaos* trag in* jos intreaga lume
A.d.u.c. de-o durere din* lungi* oar5.*

e Tocrnai asid s'ajungi 'n culmea armoniet din pleiadc

CAnd simtea ca lumea toatA in adAncuri negre cadc

Adincimile de chaos trag in jos intreaga lume

Ce atArn de un antec 1 de-o jale ara nume
Cci cAzAnd pe nesimtite, din rotire i cacle=
Se* [fAcu]* mula.* luminA armonia cea din sfere (g)
Numai sorii cad de
Cade soarele de-a dreptul iar noi cAdem rotind
S'a incrucipt* atuncea* trista muzicA din sfere
reluat, imediat, pe aceea,ri pagind mas jos, in etapele urmdtoare, cdrorr: le-am pdstrat caracterul orrginar, de criffnpcie,
reluate continua, fdrd a se putea incd inchega
30

in momentelc supreme
Pe cAnd simte ea adncul trage 'n jos intreaga lurne
[Ce atrn. de un cantee i de-o jale t'Arg. mime]
CA, miqcarea 'ncruciatA* dc rotire si cAdere
N'are

40C rotirea ei Ii taie dureros a ei cAdere

CA din jalea ei se nwe armonia cea din sfere
Pe cAnd soarele de-a dreptul
50

Soarele-i atras de-a dreptul de-ale chaosului vAi (h)

CAnd se 'nvArt a lui planete ca in ziva cea de 'ntai

(b) Soarele cAznd de-a dreptul peste) Soarele-i etc.

2277, ;N
6

gemc

Ca un maistru ce-asurzete in momentele supreme

Cand prin sufletul lui trece dulcea muzicA de sfere
CAnd el simte cuincl lumea este atrasA de durere
incet se tot coboar pe-ale chaosului val (i)
De i totul se 'nvArtqte ca i 'n ziva cea de 'ntAiu
(i) S.i.s.t.c. inteun* jalnic* infinit*

www.dacoromanica.ro

361

SCRISOA REA

Ea nu stie c'acel dernon vrea s aibA dc model

Marmura-i cu ochii negri si cu glas de porumbel
Si c nu-i cere drept jertfA pe-un altar inalt s'A moarA
Precum in vechimea sana se jungheau odinioarA
Virginele cc stetur sculptorilor de modele
Cnd falau in marmur chipul unei zinc dupA ele.

55

S'ar pricepc pc el insusi acel demon... S'ar renaste

Mistuit de focul propriu, el atunci s'ar recunoaste
DescifrAnd a sale patimi i amoru-i, cu nesatiu
El ar frnge 'n vers adonic limba lui ca si Horatiu
Ar atrage 'n visu-i mndru a isvoarelor murmururi
Umbra umed din codri, stelele ce ard de-apururi
Si 'n acel mornent de tain cand s'ar crede cA-i ferice
Poate-ar invia in ochiu-i ochiul lumii cei antice
Si cu patimA adncA ar privi-o s'o adore
De la ochii [ei] cei tineri mntuirea s'o implore
Ar voi in a lui brate s'A o tin 'n veci de veci
DesghetAnd cu srutarea-i raza ochilor ci reci

60

65

aci de piatr de-ar fi inc s'o inalzi de-ata amor

and cAzndu-i in genunche, nimicit*, tnguitor
Fericirea innecindu-1 el ar sta s 'nnebuneascA
Ca 'n furtuna lui de patemi si mai mult sA o iubeascA.

70

2282, 87+ 86 v.
7

Cnd in sufietul lui ti ece Pasta muaici de sfeic

cand simte cuma: lumea e atras de durere
De tot cade, mereu cade, prisit de-a ei zet
De i totul se 'nvirmte ca i 'n ziva cea de 'ntAiu

8 Inamte de-a ajungc 'n culme magica* durcre

Pe cand pare a audc armonia cea din sfere
9 Inainte de-a ajunge 'n culmc magica* durere
Ce-o produse 'n al lui suflet armonia cea din sfere
2260,178.

fo Pe cind soarele un centru de lurnin la mijloc (j)

la un loe
E atras pe nesimtite cu
De 'nsetatul gol al lumii, de-ale chaosului
$1 cznd in jos se 'nvirte ca in ziva cea de 'ntAi(k)

(i) P.c. soarele* ca* toate* in* cer*>P.c.soarele ce* intte* toti planetii in mijloc;
'nvrt cu toate ca in ziva cea de 'nti.
N. B. Formd aproape identicd ca aceea dela etaj, ce terma dupd v. f
din nrmor

(k)

czind se

(VeZi inceputial acestui snbsol AA), baraid in cele

ore ar reprezenta, aira dar etapa II.

59. Dar pltruns de a lui patimi, de amoru-i co nesatiu> Pricepand

i abia s'ar recunoate;
58.
sic .> Pricepndu-i* a lui patimi i amoru-1> Descifrind ale lui patimi i amoru-i > Descifrand a sale etc.;
63. i 'n acel moment de tatn cnd i cl ar fi ferice
61. Ar ptrunde 'n visu-i etc.;
Dupd versal 64 mniau, barate la revizie, versmile

lar in sufietul lui tnr oceanul ar strbate

Ar da soaxelui lumin i luminii hbeftate
70. C.C.-1. in g., fericit tnguitor> C.c.-i.i.g. norocit* t.> C.c.-i.i.g. fericit t.;
ganduri 1i etc.

www.dacoromanica.ro

7z. Ca 'n furtuna lui de

M. El\ IINESCU

362

Stie oare ea ea' poate ca &A-0 dea o lume 'ntreagl

C'aruncandu-se in valuri i cercand sl te 'nteleag
Ar implea-a ta adncime cu luceferi luminosi ?

75

Cu zimbiri de curtizara i cu ochi bisericosi

S'ar preface cA pricepe. MAgulite toate sunt
De-a fi umbra frumusetii cei eterne pe pinnt
77. S'ar preface ea' pricepe, cgci flatate toate sunt >
75. Ar preface-a tale gnduri in luceferi luminosi ?;
S'.a.p.c.p.... mgulite t.s.;
78. Daca" le arunci de asupra umbra geniului sfnt.
Pasagnil 73-71 a trecut prin mai multe etape, prima de un vers, pe care, pentru mai plastica reproducen e a originaltilm,
El incadram fi-1 transcriem cursiv

Ca 'n furtuna lui de patemi 9i mai mult sg o iubeascg.

Paute ea sd inteleagd timpii vechi fi luminofi?

Cu zimbiri de curtizan i cu ochi bisericosi etc.

20Stie oare ca- ea poate ca

dea o lume 'ntreagg

CAnd in flacgr s'arunc 91 incearca s 'nteleagi [ ?]

Ponte ea s inteleagg timpli vechi 9i luminosi ?

30 Stie oare ea cg poate ca s-ti dea o lume 'ntreagg

Aruncandu-se in flacr* i i 'ncercnd s te 'nteleag' ?
Gndurde-ti le-ar preface in luceferi luminosi
un semn de rahere, trimite pe fila din siringa, sus, unde flgureerzd, versa/ enigmatic cl din nou, nastere
invierea*, Cu care ar fi von`, poate, sit procedeze la aniline substituiri, greu de precia/.

detc

Tot aid/ de emgmahc, lineind tot de 3, sub Aruncandu-se in flacri notat fi apoi fters : s* ptrunzi in conu*

40 Sue care ea ea poate ca

dea o lume'ntreagl
C'aruncindu- se in flaciri, incercind s te'nteleagg
Gndurile-ti le-ar preface in luceferi luminosi...?
N. B. Dupd ce opereazd schimbarea yen-trial 73: r Poate ea si inteleagi timpii vechi i luminosi ? p ajunge la
redarria de trei versan i din 4 se botdrfte sd intercaleze Mire v. 72 ,d acest pasa) de trei versuri, 73-7f, bled un motiv,
ce avea sd clued mai departe portretul demonului ,ri care se afta, comprimat in nuce, in distibul (cf. subsol) din/re v. 64-61
lar in sufletul lui tangr oceanul as stfbate etc., suprima/, evident in momentul acestei revizii finale criad boteirdifte desvoltarea motivulur.

Aced man, nu este a//cela decdt reluarea, in metru trobaic, adequat, al units pasaj din Gelozie (2277,38 sq.), pasa)
introdus ,ri el in acea poemd pos/unid, cam in vremea criad lucreazd la aceastd redagie (B.) a Scrisorii a V-a (dovadd grafia
cerneala).

Transcriem motivul trocbeizat, afa cum a fost intercalat aici, rdnuiniind ca cetitorul, dornic sei afle pasajul corespunzdtor, In iambi (M. misc ca oceanul Cu suferinti adincr), la capdolul respectiv al poemei Gelozic, in volumul de Postume ,
al acestei echfii.
Pentru verificare, cetitorul e rugai sei cdeascd pasagiul In coniinuarea portretului de mai sur, al demonului:

[Ca 'n furtuna lui de paterni si mai mult s o iubeascg]

A lui suflet [i-joceanul plin de suferinti adnci
Pe cand bratele-i de valuri atrnandu-le de stnci,
Se innalt si recade, ptimind murrnurg inteuna (I)
Cind in ceatg peste codri cei de brad rgsare luna (m)
L'au ptruns cu-atata jale farmecul luminii reci, (n)

Ea in veci de el departe iarg el mbind-o 'n veer_

Dacg ins ea pe sinu-i s'ar Lisa veodinioarg
Ar simti c inluntru-i ceru 'ntreg i se coboar (o)
Linistind a lui durere, oglindind eternul mers,
Universul de deasupra ar vedea un univers. (p)

(l)(m) Ele tremurg inteuna, se innalt si recad

and alunec din ceat luna pe piduri de brad
L-au patruns cu jalea-i dulce farmecul luminii reci;
A.s.c.1.-i. toate > A.s.c.1.-i. ceru 'ntreg etc.;

Universul cel din ceruri ar vedea alt univers.

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA V

363

O femee intre flori zi-i si o floare 'ntre femei

S'o sA-i plac6... Dar o pune s aleag intre trei
Ce-o incunjurA zicAndu-i c'o iubesc... Cat de naivA
Vei vedea di de o datA ea devine... pozitivA
Tu cu inima i mintea poate esti un paravan
DupA care ea atrage vre un june curtezan

80

85

Care intrA ca actorii cu pAsciorul mruntel

LAsAnd val de mirodenii si de vorbe dup. el
O chioreste cu lornionul, butonat cu o garofA'.
Oper croitoreascA si in spirit si in stof1;
Poate
convin tuspatru craii crtilor de joc
'n cmara inimioarei i-aranjeaz la un loc
cAnd dama cocheteazA cu privirile-i galante
ImpArtind ale ei vorbe intre craiu barAn si-un fante
Nu-i rninune ca simtirea-i sI se poatA insela

90

SA confunde-un craiu de pic cu un craiu de mahala...

Inamte de a fi fost traurferat in corpul Scrisorii a V-a, pasagtul acesta a fost redactat In ms.-ul primei versiuut Dalila
In (2277), intr'o formd oarecum mal desvoltaid

2277, 62

V.

Al lui suflet i-ocbanul phn de suferinti

Cand cu bratele-i de valuri sa se-atame[-ar] vrea de stnci
Sc cutremur inteuna cand se 'nnalt i recad
Cand a]uneca." prin ceat luna pe pacluri de brad
L'au patruns adanc i dulce farmecul luminii reci
Ea in veci de el departe, iara el iubind-o 'n veci (g)
Atunct chipu-, trece 'n
neatinsa de pamant (r)
Cci atarna ca nmiicul i nadeldile... in vnt (s)
Insa ea, daca pe sinu-i s'ar lsa oclinioar.
Ar simti ca intauntru-i toate stelele coboara (t)
Initind a lui durerc, oglindind eternul mers (u)
Universul cel din ceruri ar vedea alt univeis. (e)

q) El i.v. > Ea in v. etc.;

(r)(s) barate;
(t)(11)(v) Ar simti cum a in luntru-i veacurile* se coboara
Lutwind a lui dutere, oglindind al lumii mets
Universul ccl din ceruri nu 1-ar crede univers ?

79. O f.i.f.
or o floate etc.;
81. Ce-o incunjura, [diferenla inrsula] zicndu-i etc.;
data ea devine pozitiv.
Fragmenttd 83-59 a fost la inceput numai de 4 versar: ,ri a trena prtn 2 redaefit :

82. V.v.c. de

r Tu, Cu Mima 51 mintea poate eti un paravan

Dup. care se ascuride mustecios* un capitan
simtirea-ti dureroas pentru dinsa o fi fost
Comedie, spre-a-1 atrage dintre voi pe cel mai prost .
z Tu, cu inima i mintea poste eti un paravan
Dup care ea-3i atrage veun nemernic pehlivan
lar atnoru-ti pentru dinsa ca o nueaja doar a fost (a)
Ce-a intins-o spre a prtnde dintre voi pe cel mai prost.
I.a.-t.p.d. o ocazie a fost.
88. Creatur'a unor foarfeci i in forma si in stof; dupd versal 88 arman, barate ulterior cu creion rofu, sithutde:
Sau ii place vre un altul, mai apatic .51 mai plavan
cummte ca viteii dar cioplit din bard sdravan; (b)
dar intemeiat i sdravan;
91. Deci cnd etc.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

364

Cci cu dorul eau demonic va vorbi clugreste

Pe cnd craiul cel de picI de s'arat pieptu-i creste
implu ganduri negre de amor
Ochiul inghetat
de-o dat e vioae, st picior peste pidor

95

'acel sec in judecata-i e cu dub si e frumos...

A visa ea adevrul sau alt lucru de prisos
E in stare ca s schimbe in natur' un fir de pr
Este piedeca etern ce-o punem la adevr.

iou

Asa dar, cand plin de visuri urmresd vre o femee,

Pe cand luna, scut de aur, strluceste prin alee
i pteazI umbra verde cu fantasdcele-i dungi:
Nu uita c Doamna are minte scurt, haine lungi...
[Tu] te 'mbeti de feeria unui mandru vis de var
Ce in tine se petrece...

105

In spa/jut ce despdrlea versa 94 de yf ingbesurte

apoi borate cr.( creiond, a redactor! versar//e:

De-o asemenea fiint inzadar te mai apropii,

Caci ea numai pentru tine tese panza Penelopei.

95. Cam cu visul tau demonic va vorbi calugareste... > Ea cu visul etc. calugareste... > Eacu dorul tau etc.;
Cu creionul, ca care fterge distihul Penelopir, deci la ultima revkie, schileazd, s'ar pdrea (dar lecflunea e dificild)

Ea* cu fiorul* tau demonic*--

96. Pe cnd tontul se arat rama in piept ii crepe,> P.c. craiul

98. Ea de-o data
97. Ochiul inghetat i-1 umple intunerec de amor;
[cel] de pica se arat pieptu-i creste;.
cu inim si
> Si pe craiul, cd de pica il gseste
e vioae, etc.;
99. Si pe tont ea Il gseste
too. A visa cal adevarul ori alt lucru de nimic>
frumos> Secatura asta-i pare
cu duh p ca-i frurnos;
A.v.c.a. ori a.l. de prisos> A.v.c.a. or alt 1.d.p.;
Tor. E in stare ca sa schirnbe In flaw' un fir de pr>
E.i.s.c.s. schimbe la femei un fir de par> E.I.s.c.s.s. in natur' un etc.
N.u. c. D.a.m.s., poale lungi... [haine, ca ertreala violea din cca 1882];
Dupd v. rod :Irma

Pe cnd luna varsa farmec peste ea... ca peste stresini,

Tu-i dai ei ce [e] al lunei, p iti vine mai sa.
De betia 'ncnttoare unui mndru vis de vara
Ce in tine se petrece.
imp/ilia:1e, la ultima revkie, ca la e/*.

107. Te imbeti de feeria etc.;

109. S'o sa-ti spue de panglice de catei, pisici p mode> S'o s-ti s.d.p.
joc de crti, scandaluri, mode [de fapt, redactia ultima de la eh: ...si de volane si mode (sic)].

2268,31-36
N. B. De,ri aproape cera, lecliunea acestui creion aproximatw poate cd lasd loe unor indoieli

Nu zic ba ea Ii iubeste pe toti trei de opotrivil

Numai... pentru pat alege partea cea mai pozitiv
Poate ca s'atit e prei mult, cci acel mai bun amant
Nobil, sincer, e mantaul, chandelier sau elefant
Care serv de ascunde pe cel gros i mustacios
Care noaptea-i prea de treabii, iar ziva-i de pnsos
Insa sara cand primeste pe al treilea odor
Ea tiind tigarea 'n gut i picior peste picior
Isi d acre cochete, strengareste de berbant
Si ea insusi face curte pintecosului amant
Ah de prost, est prost, isi alce, i urit data ca sic
Si de-aceea-mi place si te-aib companion de craialic.

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA V

365

Ia intreab-o bunoar
s-ti spue de panglice, de volane i [de] mode

Pe cnd inima ta bate 'n ritmul sant al unei ode...

and vezi piatra ce nu simte nici durerea i nici mila
De ai inim i minte feri in laturi, e Dalla.

no

imeebat mai jos, din acelap timp dar repartizabil la scrisoarea III-a

In mstinctul lor profan

Tot mai sus, mai sus se 'nnaltA pan' la poala lui Traian (a)
(a) T.m.s.m.s. se 'nalta, ating poala lui Traian.
ceva mai jos, acelap creion fi retinta' in cbenar de creion ron:

un cret de val ce piere

Ca lacrima ce-o vars zadarruc o muiere

2277,69-70
i Tu cu mima si mintea poate esti un paravan (a)
Dupa care ea atrage vre un june curtezan
Ca o mumie egipteani pomadat cu mirodenii (b)
T.c.i.s.m. poti sa fii u.p.;
Pomadat> Parfumat cu mirodenii ca o mumie > Ca o mumie etc.
reluat dela verpd al treilea inainte

2 Tu cu mima i mintea poate esti un paravan

Dupa care ea atrage vre un june curtezan
Care intra ca actorii cu pasciorul mruntel (c)
Lasnd val de mirodenii si de yorbe dupa el (d)
Creatura unor foarfeci si ca forma si ca stofa (e)

Cu o sticla te chioreste, butonat cu o garof(f)

Sau ii place vre un [altul] mai greom, mai bland, [mai] plavan(g)

Si cuminte ca viteii dar intemeiat si sdravan

lar instinctul de femee ratacind intre-ama'ndoi (b)
Sigur cumpana-si va tine intre barza si butoiu (i)
Poate
convm taspatru craii cartilor de joc( j)
Si ['n] cmara immioarei i-aranjeaza la un loe (k.)
Deci cand dama cea de cupa cu privirile galante (1)
Sta cocher si rizan& intre cram batran si fante
Nu-i minune ca privirea-i s'A se poata insela
S'A confunde-un craiu de pica cu un craiu de mahala
Ce [D'Aseste ca actorii etc.;
(d) L.v.d.m. si prostie dupll el;
(e) Creatura unui inester croitor cu*
gust si stofa; (f) Un lornion in ochi, butonu* 'mpodobit cu [o] garofa > Din lorruon chioreste lumea butonat >
Cu o sticl etc.;
(g) Sau pe-un altul care sdravan... e cioplit mai din topor > Sau pe-un altul ce cioplitu-i
din topor, greoiu si plavan;
(b)(i) tdiate, in cele din urma ; (j) Craii Poate
plac tuspatru etc.;
(k) Immioara 'ncape*> Immioara [ei ii] poarta pe top patru la un loe.> 5i in ini[ma] > Si ['n] cmara inimioarei sed

cu topi la un loe;

(/) Si cand d. etc.

mai jos, din aceeap vreme

sa m'A mbesti atat

Si s'a [te] ingane glasul cel de porumbiel in gAt
lnnecat* de-atatea lacrimi*

drumul turturelelor din gt

2277,42
Din vremea traducen/0r din Florapn, a aintecului la; Dabija-Vocla (postum) p a une: forme din Despartire (cca 1879)

se apuca
Ca in alte limbi pagarle, 'ntaiul liric

traducl

hotirit nu sunt galant

Dar asa e tot crestinul, ce-a servit de elefant,
Chandelier, manta de vreme rea la vr'o cucoan' sfanta
Care ziva se inchin'A iar noaptea 'n fluer canta.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

366

Para' a putea hotri, cu certitudine, imprejursile in care a luat nastere aceasta. Scrisoare a V-a, se pare totusl
i acelorasi eclipse din anii 188o-1881. Cronologia celor

a ele trebuesc subordonate acehnasi roman de dragoste

cloui versiuni nu se opune.<(lar a cincea (scrisoare), pe care o intitula Dahla, scria cu sigura intuitie dc totdeauna N. Tonga, nu e deck rispunsul la parsirea, ce parea definitiva
dei iubita, care era s moara putin
dup clansul, i-a revenit si in timpul teribilei i desgustatoarei holi, de carte aceea pe care nimic nu i-a putut-o
smulge din Mima de atitea ori ranita 1). Cum tot in vremea aceasta se intercaleaza si episodul-Cleopatra, amintit
in treacit la cap. Odei in metru antic, transcriem des-citatul pasaj, mai putin pentru el nsui, cat pentru intalnirea celor doui nume CleopatraDalla, ceeace sporeste enigma acelor imprejutiri misterioase. Pasagiul acesta
figureaza in ms.-sul 22761, zoo si are urmatorul continut: Esti o mizerabil cocheta, Cleopatra. Tu m'ai ucis
moraliceste. Mi-ai rupt sira spinani, m'ai desalat moraliceste Melt nu mat pot avea men) bucurie in via* Mi-e
Rat de frig inluntnil mimei, sunt att de I:Arran Dalilo [pers apdsat, ca cernealal, ai facut ti cad toad primavara

vietii mele la prnant Mat nu se alege nimic de ea... Si de ce? Cc riu ti-am facut eu, ca sa rn

774

M-NUSA
Schalk-Bibliothek, Heft 5, 188x, Leipzig

Amicul Farniliei, V, 17-18, 1//3-/5/27 Noemvrie 188r, Gherla.

Dupa Resignalinne i Ector ,r1 Andromache

MAuta e a treia talmacire a lui Eminescu, din Schiller. Cu
specificarea, c intaiele dotra sunt exercitii de adolescent, in timp ce Mrinufa este efectuata in plina maturitate
literara. (Despre diferentele de stil ce separa cele doui vrste, nu credem util a mai insista. Cetitorul domic sa
confrunte va afla textele intaielor doua poezii in vol. I pag. 461 .; 487).
Imprejurarile in care poetul a fost indemnat si intreprindi aceasta talmicire, dad nu sunt cunoscute in detain,
pot fi Ins, cu aproximatie, reconstitune din urmatoarele referinte ce aflam inteun foileton al Epocei, din 1904,
nesemnat si a carui paternitate prezumata de noi, caci cel ce era initiat in manuscrisele eminesciene si tipanse
co putin inainte o pies de teatro, inedit, de Eminescu nu putea fi altcineva ne-a fost confirmar de insusi
autorul lui, d-1 I. A. Radulescu-Pogoneanu 2). Cum este un text rar, preferam sa-1 reproducem in intregime
(minus sfarsitul, in care se vorbeste despre o noul versiune din Cezara i care se rezerva volumului de o Prod
eminesciana. In ultima coloana a foiletonului se reproduce poezia Din tinerey a lui Grisebach):

Domnul Maiorescu a gasit de curfind printre cartfle sale un volum care cuprinde traducerea baladei

lui Schiller Der Handscbub Wawa] in mar multe hmbi, intrc care si romaneste). Traducerea romaneascl e iscalita M. Eminescu 0 are urmAtoarea nota: Original, Arch den rumanischen Dichter
Erninescu ad hoc angefertigin (original, facutl, ad hoc de poetul roman M. Eminescu): avem astfel o mica
lucrare a lui Eminescu necunoscutii pna acum. Prefata volumului in care e cuprins ne lamureste asupra
timpului si a imprejurarilor in care Eminescu a facut aceasta traducere: La z Ianuarie 1881 a apdrut
In jumalul humoristic din Lipsca Der Schalk cunoscuta balada a lui Schiller Der Handschuh Cu

strata ale unui tanar artist din Weimar; ilustratiile la text erau facute co atita humor, incit numrul

N. Tonga, Eminescu in ,ri din cea mai norui edifie, pag. zr. Cf. pentru situatii inrudite, si Fernand Balden-

sperger, Alfred de Vigny, La Nouvelle Revue Critique, pag. 92: Quand l'infidlit de Mane Dorval cut
&pass les bornes, il reprit son coeur, non sans la souffrance dont tCmoigne la Colire de Samron, et fit de son
mieux pour que la blessure de l'amour-propre empchat les autres meurtrissures de lui faire trop mal. Un pome

douloureux fut pour Vigny cornme un grand cri librateur... .

FL A. R. L A. Radulescu-Pogoneanu]: 0 bola& de Schiller tradusei de Eminescu, in Epoca, X, 059, Vinci/
I/ Iunie 1904.
*) Schalk-Bibliotbek, Heft f, Do- Handschub (in 13 Sprachen), Leipzig 1881, Verlag von Fr. Theil Verlag
des o Schalk (Nota foilet.).

www.dacoromanica.ro

MANU

367

acela al lui Schalk a fost foarte cautat nu numai in Gerrnania, ci i in strintate. Editorul, vzand
ea' e nevoie de o riou echtie, se gandeste c aceasta s'ar rspandi si mai mult, dacl ar aduga, pe
tanga: textul german, si traducen in limbile mai cunoscute. Dintre acestea mentioneaz ca inedite,
l'acate inteadins pentru publicatia sa, numai dou: traducerea greceasa (fcut de consulul grec din Berlin,
de pe vremea aceea, Alexandru Rizo Rangab) i cea romneasci. Pentru aceasta din urm se vede c
se adresase consulului german din Bucuresti din acel timp Grisebach, fimdcal e pomenit intre cei cArora
le multumeste pentru procurarea traducerilor (intre acestia se afl i marele slavist Miklosich probabil
pentru traducerea sloven), lar Grisebach se va fi adresat lui Emmescu, care a st fcut indat traducerea.

Prefata editorului e datat Ostern, .r88r, astfel ea' Eminescu trebue s fi tradus balada aceasta intre
Ianuarie i Pasti i881.
Eduard Grisebach, consulul german de atunci din Bucuresti, cunostea bine pe Eminescu din cercul
d-lui Maiorescu

si al Convorbirslor Lrterare, unde se imprietenise cu unii din scriitora nostrt; el insusi e

poet: una din poezule sale din volumul Der Neue Tannhiuser a fost tradus in romaneste si a
aprut in Convorbiri Literare dela t Mame 1881 (ins traducerea nu e de R. Torceanu, cum ar prea
c rezult de acolo, ci de alicineva, care a vrut s ramada' necunoscut 2).
Pe Grisebach trebue s-I fi apropiat de Eminescu in deosebi, pe Pangal cultura lor comuna, admiratia amandurora pentru Schopenhauer. Eduard Grisebach a si fcut apoi cea mai huna' editie a operelor lui Schopenhauer (in biblioteca universal a lui Reclam) 2).
111s. Tlmcirea ilidnu,rii se af in ms.-ul 11281,38 v.-42+38 si prin scrisul cursiv, prin prefacerca instantanee a suhurflor ca si prin transcrietea, de-acurmezzsul caietului, a unora crin pasagii, poart caracterele lucrului
improvizat, chiar urgent. Uneori ca in v. 2-3, formele din subsol sunt mai aproape de cele ale textului definitiv
si ar patea induce in croare, lsand s se creada c sunt ultime. In realitate ele sunt anterioare in rstimpul
dela ultima form la cpia pentni tipar, nu odat poetul revine la forme prsite. Exact cazul versurilor 2-3
de aici.

2281, 38 v.-42+38

MANUSA

Lang' a leilor grdin regele Francisc asteapt

Spre-a vedea cum intre fiar se incinge lupt dreapt
Imprejur mai marii trii i ai sfatului s'adun
Pe balconul nalt se 'nsir dame 'n vesel cunun
Cf. Titu Maiorescu, Ins. zdnice, I, 335, sub data recapitulativ dela 22/24 Iunie 1880: ... M vcl des
cu Eduard Grisebach, consulul Prusiei in Bucuresti. Cunoscut prin el pe Alarcon, eu tradus dup aceea O buril
pescuire, si o poezie din Noul Tannhauser al lut Gnsebach, i Quadrinhas brazdiane i afar de asta chituturi
tiroleze, indemnat la aceasta de o sear petrecut la lasi la al-de Negruzzi, la sfarsitul lui Maiu (Joi seara 29
Mam st. v.). In legtur cu Gris ebach, cf. anume detalii in capitolul Cu mane zilele-/i adaugi.
Cf. Convorbirr Laerare, XV, nr. 1, t Aprihe 1881, la Erat: In tabla de materti, anul XIV, imprtit cu
numrul din urm se arat din croare c poezia Dm tineret de Grisebach ar fi tradus de R. Torceanu, pe cand
este tradus de T. M. Asemenea s'a ultat a se insemna hterele T.M. pag. 483, vol. XIV la sfarsitul poeziei citate.
2) Cf. in legatural cu cele de mai sus, o intmpinare a lut Sc[urtu] (la croma.) in Samritatorul, III, 25, zo Junte
2904: Intr'o cronic literar moruna' a Epocer dela ii Iunie a.c. (nr. 259) ni se dau cateva informapi interesante asupra unei traducen etc. [,ri dupel ce revivid conpnutull: Ni se mai spune in acea cromc literar c tiaducerea lui Eminescu ar fi o lucrare necunoscutri pan' acum intelegandu-se a am aves de inregistrat o deseopenre, datorit une fericite intampln care a pus in mana autorului notitei din Epoca volumul respectiv dm
Schalk-Bibliothek, pstrat printre ande d-lui Maiorescu, dela care avem de sigur si pretioasele comunicIri desprc
relatiile dintre Eminescu p Ed. Gnsebach. Regret a descoperirea Epoca nu se poate admite. Tiaducerea
romaneasc a baladei lui Schiller a aprut, cu isclitura lui Eminescu, ine la 188x in revista Amieul Familia
(Nr. 17-18); mal fama tinndu-se poate searn de cei ce nu-si pierd vremea cu rsfoirea oricrei reviste obscure,
aceiasi traducere a fost reeditat intr'una dm cele mal rispandite knblioteci populare pe care le avem, in $araga,
(M. Eminescu, Poezii, editia cea mai nou, aprut acum vreo doi ani; pp. 185-186; este a patrusprezecea m'e
din aceast editie, de altminteri destul de ru Ingrijita", a poeziilor lut Eminescu).
V.
Prima redactie inceara se% reprodua Leva din metrul original versal scurt , dar dupci primele 2 versurr
In fata grdimi cu lea

SI yaz' a lor 'apta

trece la me/riel trobaic, de .r6

2. Ca s vaz intre fiar cum se 'ncinge lupa dreapt;

3. Imprejur cei mari ai rh si a' svatului s'aduna;
4. Pe balconul nalt insir dame mandra Ion canana> P.b.n. sunt dame fcand 'tesela cunun> P.b.n. se 'nsir damele
formal-id cununa [suprapunerile ,ri elan:larde efectuate in acest vers fac transcrierea, in privarla ordmer, oarecum incertd]

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

368
5

10

15

Regele d semn cu mana, sare-o poarta din tatane

Si un leu esi atuncea, pasuri cumpatate, line,
Mut se uita imprejuru-i... casca' lung si a lui coama
Scuturand-o, Ii intinde muschii si s'aseaza jos
Regele-inc' un semn mai face, se deschide-o alt: poart
dinteinsa se repede
C'un salbatec salt un tigru, care cand [pe leu] Il vede
Muge tare
Furios i 'nvarte coada, scoate limba cu turbare
Dar cu spaima 'I ocoieste inteun cerc pe leu i iat
Sforae cu 'nversunare
Apoi mormaind se 'ntinde
Langl el.

20

Regele mai face-un semn

pe dou porti deschise
Se asvarr doi leoparzi
Ce cu pofta indrasneata de-a lupta se si arunca

Peste tigru...
Dar acesta Ii apucl in cumplitele lui ghiara
8. S.-o, se intinde > S.-o, isi intinde etc.
6. S.u.I.e.a, cu pasuri > S.u.l.e.a, pasuri etc.;
versurile y-8 trec, In/din, prin metrul trabaje de rG stlabe :
Regele c'un deget face semn i grath se deschid

Imprejur el mut se uit, casc lung, scuturindu-si coama 'n vnt

Isi intmde ale lui labe si se cula la parnnt
apoi, mai aproape de metrul originalidui

Regele d setnn c'un deget

Fri preget
Sare-o poartii de la larga inchisoare
Si un leu
Ese, cold'. cumptat, (a)
Mut se uit imprejuru-si, cascl lung
S'a lui coam scuturndu-si, se intinde somnoros (b)
apoi se culc jos.
Ese 'n fat, calcl cumpItat i greu;
A lui coam s.-s. etc.
13. de fapt Furios si 'nvirteste (sic) coada etc.
Regele iar dil un semn
9-17.
Si usoati
Se desclude-a doua poart1
Si dulteinsa se repede (e)
C'un slbatec salt un tigru, care &And pe leu* II vede (ti)
Muge tare
Coada invirtind-o roat cu turbare (e)
Scoate limba

Sperios '11 ocoleste inteun cerc pe leu .. (f)

Sfork cu oterire (g)
Apoi mormind se 'ntinde
Lngi el.
(d) Cu un salt slbatec tigru > C'un slbatec etc. ;
(e) Din ea* sboar > Si dinteinsa etc., [de fapt : dintre 'nsa];
( f) Si pe leu il ocoleste > Sperios etc.;
(g) Cu ur > Sfore cu
(e) Si din> Coada etc.;
18. Iari regele d semn;

21. 51 cu pofta IndrIzneatil de-a lupta ei se aruna ;

www.dacoromanica.ro

23. D.a.i.a. in cumplitele lui labe.

151.2iNLA

369

Leul muge

Se ridici in picioare... Fiarele se insplimnt

25

'mprejuru-i, plini de dor s'a.' se sfAsie

Se tupil la pmnt.

De pe margine de-altan
O frumoas mn las ca sl-i caza* o mnus
Drept la mijloc
Intre tigru i 'ntre leu.

30

Domnisoara Cunigunda in btaie cam de joc

Zice capul intorcndu-si, lui Delorges: Ei, cavalere !
Dac' amorul ti-e fierbinte cum te juri in once or
S te vz de esti in stare s ridici mnusa mea.

35

25-27.

Se ridica in picioare... Total tace

'mprejuru-i, plini de dor sa se sfasie
Fiarele cele cumplite se asaza la pamnt.

30. D. la m.> D.i.m.> D.1.m.

29. Cade din frumoasa mana' o mal' lusa;
33. Zice capul intorcandu-si spre cavalerul Delorges;
32. D.C. cam in bataie de joc;

34. Dac'amorul

ti-e f.c. mi-o [juri] > D.'a.t.e.f.c. te etc.

Versurile 32-49 ( finalul) trec prin urindloarele douci redailiuni :

carn 'in bkae de joc

i
Dac' amoral ti-e fierbinte cum mi-o juri in once ceas (b)
Sa te yaz, daca m'amasa mi-o ridici...
Cu grabnic pas
Cavalerul se repede in grozava ingradire
Calca spomic. Din al monstrilor mijloc (i)
'rinde degete 'ndrsnete, ja manusa s la loe
Cu mirare si cu groaza cavaleri si mr' idre dame

El se 'ntoarce lini3tlt, purtnd ~usa (j)

De-a lui laud' ori [ce] g-uri este plin... c'o privire
Gingasa de-amor ce-i spune - apropiata fericire

Il priveste domnisoara Curugunda... El i-aninca

Linistit manusa 'n fat
Multumirea aceasta, doamn, n'o voiu eu... Din ceasu-acela
El o paraseste.
(b) D.'a.t-e.f.c.m.-o.j. in ori ce ora;
(j ) El se 'ntoarse> E. s.'ntoarce etc.

C.s. si din mijlocu > C.s. Din etc.;

2 Domnisoara Cunigunda, in bitaia ei de joc (k)

Intorcandu-se Ii zise cavalerului Delorges: (1)
Dac' amoral ti-e fierbinte cum te juri in once ceas

SI te yaz... de esti in stare sl-mi ridici manusa mea

Cavaleru - aleargl iute 1 coboara in grozava (m)
Prejmuire cu pasi siguri, ara preget
Din mijlocu - acestor monstri (n)
El ridic-a ei mantisa cu cutezatoru-i deget
Cu mirare si cu groaza
Cata dame, cava/erii (o)

Dar in liniste aduce indrat acea manusa (p)

(I) Indrepteazi >
(k)aterior,deasupra,modificare necontinuatd fi 'n versul urindtor : D.C., in batjocura, se 'ntoarce;
(n) Din a monstrilor >
(in) Cavalerul cel*) C.-aleargi iute. Se cob > C.-a.i. i coboari etc.;
Intorcndu-se etc.;
(p) Linistit> Dar in 1. etc.
(o) Cavaleri il vad si dame;
D. mijlocu etc.;
24

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

370

Cavaleru-alearg iute, se coboar in grozava

Prejmuire. Calc' sigur fr fria,
Din mijlocu-acelor monstri
Cu-a lui degete 'ndr.snete el mnusa i-o ridia
Cu mirare i cu groaz
Cat nobilele dame, cavalerii toti la el
Linitit ins aduce el m'nua. indrt

40

De[-al lui laud e plin ori ce gur

Cu-o ginga de amor c'utturli
Ce-i promite fericire-apropiat [---]
Il primeste domnisoara Cunigunda,
Ins el mnusa i-o arunci 'n fat
Multumirea-aceasta, doamn, n'o doresc (.]
.5i din ceasu-acela a prsit-o.

45

O cercetare atenta ar putea arta daca revista din Gherla a mai reprodus 1 altadat din poeziile lui Eminescu. Ce stim deocamdat este ca la inoartea poetului, Amicul Famihei, XIII, 23, i Iulie 2889, dupl ce retiparete
sub titlul Ultzmul dar, poezia lar and van, fi pdmdnt, insereaza la Cronica', urmatorul:
Neer0/02'. Mihmu Eminescu, ilustrul poet si savantul publicist roman, a incetat din viata la Bucureti in
28 1. tr. n. dupa lungi i grele suferinte. Statul i-a facut o inmormintare demna.; iar amicii i admiratorii lui

fac conecte pentru de-a-i ridica dou monumente pompoase unul in Bucureti i altul in ora,u1 sau natal
Botoani.
Fud-i

tirana usoara i amentirea eterna' I

LUCEAFARUL
Almanachula Societatii Academice Socia1Q-Literare Romania-Juna, Viena, [Aprilie] 1883

Sunt in elaborarea Luceafdrului doua perioade distincte, pe cari le desparte rastimpul, de aproximativ sase
am, dela ultima forma a basmului popular pana la intaiele acorduri ale poemului i catre precizarea, mai mult
sau mai putin sigura, a fiecareia din cele dou'l perioade tintete publica= ealonati i cronologica a acestei poeme.
Daca prima perioada e clara i poate fi cu maxima probabilitate fixata in jurul anului 2874, a doua se intinde

pe un spatiu de trei ani, cam din 188o inainte, (pana in toamna lui 1882) i ridic, prin multiplele ei etape, o
serie de probleme, pe care absenta unor documente rezervate poate viitorului, nu este inca in masura sa le rezolve definitiv. Ceca ce nu inseamna totui ca drumul unor investigatii, tot mai sustinute, nu e deschis i ca el
nu imbie cu toata atractia unei adevrate expeditii.
39. C.-a.l.d.'.n.e.m. o ridica' > C.-a.l.d.'n.e.m sus* ridica;
42. L.i.a.e.m. inapoi;
47. Data el m:nua etc.;
48. M.-a., d., eu n'o cer [lucen/ daca' e: doamna san dama];
49. Si de-atunci o parasi.

www.dacoromanica.ro

LUCEAFARUL

371

Dar daca cronologia va continua si prezinte anume puncte obscure, expunerea de mai jos, insotit de
comentariile de rigoare, va avea poate darul sal atenueze ceva din atmosfera de roman, creat in jurul poemului
unele macar din acele vestigii de legenda, care au favorizat fantezia comentatorilor, sau numai reporterilor, indrgostiti de senzational. Insumm aceste predispozitii mitice, in dou amanunte, legate de geneza celebrului poem.
Prirnul, pe tema timpului in care o opera de gestatia i lefuirea Luceafdrultri s'a ctezut r ar putea fi elaborata
un timp record, in care, inzauata, ca o alt divinitate, ar fi tsnit din crestetul unui Zevs atotputernic: ... Ins
Verlaine, zicea benevolul cronicar, scria tnainte de a cadea alcoolizat, in vreun sant, Eminescu a scris Luceafdrul
intr'o noapte, in tren, dela Iasi spre Bucuresti, iar Balzac nu putea lega doua fraze aid o ceasca de cafes. tare 1).
Si al doflea arnanunt, in legatufal cu chiar cronica marund a vietit, din care a putut s ja nastere o atare
poend. Cat de putemice au fost aceste motive, oarecum intime, se va vedea mai departe. Sil spunem, deocamdata,
cil ele si-au aflat o stralucid si insinuand ilustrare in povestirea, cea mai recenta, ca dad, a d-lui I. Al. BrtescuVoinesti. Evocind amintiri din preajma lui Titu Maiorescu unde nu numai atmosfera de intelectualitate dar st
anume judecati de valoare, ale magistrului, precum, in deosebi, aceea despre importanta ziaristicei lui Eminescu,
se cuvin retinute ui utilizate la timpul sau d-1 I. Al. Bratescu-Voinesti destainueste, in legaturi cu geneza Luteafdralid, o sama de detalii, pe care Titu Maiorescu i le-a impart:4ft In Iunie 1892, pentru a fi mult mai tarziu
folosite. In scurt, revelatiik dau pe fat unul din episoadele amorului lui Eminescu pentru Veronica Mide, daut
in latul Citalinului-Caragiale, cum si interventia, patertd, a Demiurgului-Maiorescu. Dupa care, a urmat de sigur
supararea poetului. Multi vreme, incheie magistrul, in povestirea d-lui I.A.B.-V., nu I-am mai vazut. Luceafdrul
n'a aprut in Convorbiri, ct inteo publicatie din Viena, de unde apoi a fost reprodus in Convorbiri. S'a jenat sil
mi-o trimid mie ? Caci rick de splendida era hama in care imbracase prozaicele mele cuvinte prin care incercasem sal-1 conving, stia c'o sal le recunosc 2). Care este, in realitate, adevarul si cat de jenat se va fi simtit
Poetul s rnai dea ochii cu Maiorescu se va vedea in amanunt, mai departe, din chiar marturifle, minutios consemnate ale criticului, ditnpreun cu care, Eminescu a cetit si slefuit, ore intregi, poemul, tocmai in vremea in
care ni se spune c ar fi evadat.
Legendele si ne referim in deosebi la cele dou crimpeie ammtite nu sunt totusi mai putin seiimificative,
explicabile i chiar bine venite. Caci india din ele deriva din facultatea misterioasa si sacral a inspiratiei, urcand
cu mult inainte de romantici, iar a doua, in nuditatea termenilor ei, spune, in definitiv, un lucru foarte
chiar dacil il lasal la millocul drumului. Anume c atice creatiune Erica, si la Eminescu in deosebi, e legata de un
eveniment din viata, de o intamplare aievea, de un detaliu, mai la urma urrnelor biografic. Asa s'au rdscut poemele tuturor liricilor din lume, dela Villon la Verlaine si dela Petrarca la Baudelaire, indiferent de timbrul particular fiecaruia, indiferent de gradul, mai mare sau mai mic, al sublimani contingentelor 'mediate, incliferent de
mama transfiguratoare a lirismului.
Ceca ce nu inseamn, totusi, a nu exista o mare si tulburatoare problerni a Latea/d, alai, peste si dincolo
de datele ei prime, cal ea n'a solicitat pe toti cercetatorii nostri, istorici literati sau esteticieni si &A ea nu s'ar
cuveni cel putin schitad dac nu si infatisat, in acest loc. Curo, pe de o parte, limitele editici noastre sunt trase
de insusi caracterul ei, cu mult mai modest, de prezentare a rnaterialelor-rnanuscripte, cum, pe de ait parte, am
voi s suplinim, cat de cat, absenta problemelor cate se leag de geneza, conceptia i valoarea Lucenfrttlui, vont
strange intr'o schid bibliografie minimall, aspectele acestea, aici ui prin forta lucrurilor, neglijate.
31s. Schema, de mai jos, in care se pot urmari treptele, nu multe la numar, ale acestei pocme, va suiptinde
dc bun seami, pe cercettorul, ce se va fi adresat, curo se si cade, celor dou editii, in care problema filiatiei manuscriselor si a cronologici este abordata: editide Botez si Mazilu. Echtia Botez numad 9 manuscrise, iar
Mazilu ix manuscrise plus cele 6 preludii, ce sunt si ele tot un fel de manuscrise-secundare, in total 17 manuscripte, fira sa mai spunem c preludille insumeaz ui ele, la rndul lor, aproape 30 manuscrise, ceca ce da un total
impresionant. Lasand, fiecrui capitol, sarcina s rezolve, in detalii, problema aceasta, s spunem, in prealabil,
ca erorile acestea de filiatie vin, in marea lor majoritate, intam, dela nesocotirea elementelor materiale
caracterelor grafice ale diverselor manuscrise si, in al doilea rand, dela nesocotirea felului de lucru al poetului.
ciorid nu poate fi pug pe aceeasi treapti cu o versiune, caligrafic transcrisi si care reprezind un stadiu, o varsta
a poemului, indiferent dacii distanta intre doui varste, ca 'n basmele cu feciori nazdravarn, porte s fie minima.

De pildi, pentru a simplifica: mss-ele (din Botez) III si parte din IX, sunt brouilloane pentru VIII sl IX iar
M. N. Despre creearea operei de arld in Universal, an. 58, ni. 73, Marti x8 Martie 1941.
I. Al. Brtescu-Voinesti, Latealdral (amintiri) in Convorbiri Laerare, pag. 904-905, LXVII, IT-22, Noem(Pcntru
Decemvrie 1934, repr. in Din pragul apacidui. Ganduri-Amintiri, Cartea Romaneascal 119401.
vile
judlcioasa analiza a acestut text, cf. ,5 erban Cloculescu, I "tala lai I. L. Caragtale, 1940, pag. 249 sqq).

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

372

toate la un loe aldtuiesc, in realitate, un singur capitol: al ms-ului 2260 hartia, de aceeasi calitate i cu aceeasi
liniaturl in filigran, ca i scrisul, *land, cu toatele, de unul i acelasi moment. Adaogati, apoi, ca III figuread
inainte de VII, cand in realitate el vine, ca timp, dupa acesta si se va intelege cat de confuzi devine filiatia
cronologia in atari conditiuni. Editia Mazilu pacatuieste pe aka' latura. Anume, and pune in aceeasi categorie a
preludiilor, deci a antecedentelor poemului, variante ale basmului lui Kunisch cu poezii, cel mult parakle Luceafdrultd, desprinse din aceeasi nebuloasil comun a poemului, dar promovate, de sine statatoare, In care motivele
se pot intretese si contamina, Ind nu sunt in niciun caz veritabile preludil, pe care poetul le-ar fi arpegiat Inainte
de a fi trecut la armonizarea i executarea Intregului poem. Sa nu se uite, o clipa, c puntile dela basm la
Lice-et:1dr sunt continuu frecventate, i ca dad poste fi vorba de arpegii i preludii, ele swat mai curnd inlauntnil
intaiei versiuni A. , prim tipar oarecum Inchegat al poemului. Dar despre aceasta la locurile respective. Mai ciar
a vazut, de ?Duna: seama', Scurtu, despre care va fi vorba mai departe.
Asa dar schema noastra, i cetitorul va verifica singur, reduce pe bun dreptate, caci astfel si stau lucrurile in
aievea, tntregul materialul la patru versiuni: A. B. C. si D., fr a mai socoti basmul a) 0 niel versiunile tiprite,
a Almanachului (E) si a editiei Maiorescu (F.), despre case se vor da, totusi, unele referinte.

I. Forme anterioare
a) Fata in gradina de aur

CCa 1873-1874

U. Versiuni autonome
2277, 132---141 + 125-132

cca 188o--1881

2275B, 39-66
22761, 203 v.zo8

cca x88r

2281, 79

2261, 198-212

io Aprilie 1882

2275 B, passim (aplicalit creion).

2288, 43 v.-45 (vers 201-224)

22761, zrr (strofa 409-412)
2260,152-154 + 264 + 102-102 v. + 155

Almanabul Romnia Jund (> Convorbiri Literare)

Ecktia Maiorescu

.
.

28 Oct. 1882
Apri lie 1883

Dec. 1883

Colaterale & Subsequente

I. Forme ant erio ar e. a) Fata In grddina de aur. Bibliografia, ce se poate urmari, la sfarsitul acestui
capitol, inregistreaza, In ordine cronologica, informatiile cate avem despre intiul izvor al Luceafdrului. E vorba
de Fata in grdtna de aur, basmul ce Emmescu versifica' dupl Das Mddcben im goldenen Garlen, cules i publicat de
calatorul german Richard Kunisch, In scrierea sa Bukarest und Stambul, Skizzen aus Ungarn, Ruininien und der
Ttirkei, Berlin, r86r (editii ulterioare: 1865 i 1869)1).
Dela Intaia mentmne a lui Gaster, din 1883, dupa care basmul german a inspirat d-lui Eminesr-u poema sa
Luceafrul , la randurile fugitive din 1902, ale lui Ilarie Chendi, care socotea ca povestea
poate fi considerata
ca o variant la Luceafdrul . i pana la studiile d-lui D. Caracostea, care, ind din 19r0, vorbea de o identitate de conceptie Intre Luceafrul si Fata in grdchna de aur capitolul acestor raporturi a crescut si s'a conturat
si el nu poate fi trecut cu vederea de oricme intreptinde studiul genezei i elabodrii Luceafrului.
Dad nu ne oprirn la ele, este pentru motivul c ar fi prematur. Asa cum am procedat in cazul basmului versificat Cdlin Nebunul
i textul Fetei in grddina de attr, urmand s fie tiparit in volumul Poeziei populate, toata
literatura subiectului, dimpreuna cu editarea critic a textelor se rezerfa acelui tom. Pana atunci trimitern pe
cetitor, pe de o parte, la capitolul respectiv din bibliografia de mai jos, iax pe de alta, in privinta textului, la cea
mai bun dintre editli, aceea a d-lui D. Murarasu 2). S retinem numai de pe acum, c elaborarea basmului se
situead in epoca Berlinului, cca. 1873-1874.
pentrud am amintit de Cdlin Nebunui s spunem si de ast data, cat de in treadt, ca i basmul Fe/el in
grdclina de aur este, minus fabulatia, o ereatiune onginala, de intaiul ordm i pltrunsi intru total de spiritul
D. Caracostea, Doud basme necunoscute din kvoarele lui Eminescu, 1926, pag. 8 (not): Cartea a mai aprut
In r865 si 1869, nu in ediii nou, ci numat cu coperte schirnbate.
M. Eminescu, Literatura populard, ed. de D. Murrasu, Craiova ([i9361., pag. 342-357 (text)-1-585-592

(aparat critic).

www.dacoromanica.ro

LUCEAFARUL

373

farmecul lexical si ritmic, propriu creatiilor eminesciene. C, asa cum s'a desprins din cercetri miglloase i varii,
diferenta dintre basm si poem este una de clas, de categorie. In timp ce, desi basm, Fata tngrddina de aur e oarecurn
o poveste de pe trimul nostru, al muritorilor, extract de basm in schimb, chintesentiat i trecut prin infinite
magice filtruri, Luceafdrul nu coboar nicio clip din feericul su empireu.

Versiuni autonom e.

A. Intaia versiune, necomplet, dar de un cert caracter autonom, figureaz

in ms.-ul 2277, 132-141 -I- 125-132 si prezint toate atributele unui ms. patent brouillonar.
Despre acest 1T15., Scurtu seria in editia sa din 1908: ... ff. 132-141, variant anterioarl; Cu oarecari deosebirt a prtii intii pnl la In vremea asta atIlin; iar in acelasi Ms. ff. 126-131, textul neinchegat al prtii
a doua, cu multe strofe sterse i indreptri, reveniri si deosebiri. (pag. 303).
Socotindu-1 intiiul, In ordinea mss.-elor, in deosebi in privinta inceputului, Botez vede, in ceea ce Scurtu
numise textul neinchegat al prtii a doua, mai curnd acordurile une poezii independente sau o o introducere la Luceafdrul, asezat inaintea primului vers (pag. 420). Ceva mai departe, ideea introducerii este
prezentata, pentru cazul c n'am avea de a face cu o alt poezie, drept un alt inceput al poemei decat acela
pe care i I-a dat in forma definitivID (pag. 427). Trec peste contradictia intim, care nu ingduie o atare
altemativ i retin, din ceca ce mai adaog Botez, si ultima variant a acelorasi contradictii (pag. 428): . . . par
s formeze, zice el, un tot deosebit, fr nicio legtur cu partea final a poemei defi multe versuri din ele au fost
utilizate in aceastd parte (sublinierea noastr).

Penttu d-1 D. R. Mazilu aceast versiune, i unitar i unick este (c-u numerotatia d-sale) desprtit in trei

variante: a II-a dela ff. 125-128 v., a III-a dela ff. 129-132 si a N-a, dela ff. 132-140. Modvele acestei
sectionri sunt expuse in editia d-sale, la pag. 560-561; concluzia este c totusi cte-si-trele sunt in strins
legAtur cu Luaafdrul.
Care este ins situatia real a chestiunii ? S spunem, deia inceput, ca Scurtu a vzut limpede cnd a socotit
ms-ul acesta 2277, unul i acelasi, o singur versiune adic, dispus ins de o manier curioas, cu partea a doua
a poemului, i aceea neinchegat, la inceput. Pentru familiarii mss.-elor eminesciene, ordinea inversat, arbitrar,
anarhic chiar este unul din atributele cele mai comune, cnd e vorba, evident, de manuscris brouillonar, de plans
de atelier. Si e cazul acestei prime versiuni. Daca- prima parte a poemei, figusand intre filele 132-141 este, inteun
fe!, ordonat i continu, cea de a doua, figurnd intre ff. 125-132 prezint cele mai categorice atribute
de atelier. Alturi de coloane serse caligrafic, i apoi sterse, pentrucl au fost transcrise in alt parte, iau
loe strofe torturate, trecute prin dou i trei forme, cum se poate vedea d. p., ceva mai departe, (pag. 385), din
facsimilul filei 126.
Prtn multimea variantelor, prin continuile reluri ale strofelor, transcrierea acestei de a doua prti a versiunii
pune o problem din cele mai &hale totusi. In niciun caz, ins, transcrierea nu trebuie s fie aceea din editia
Mazilu, cate transcrie pagin de pagin i coloan de coloan, flea' s tie in seaml cA, fiind un ros. brouillonar,
nu toate formele se cuvin numerotate, ci de multe ori trei i patru forme se subordon uneia singure, ale cirei
variante succesive i tranzitorii i sunt. Un exemplu: exist o strof pe care o vom numi strofa-Brahm (cf. la noi
pag. 389) cate define la d-1 Mazilu, in varianta a II-a, patru locuri si e numrat de patru ori, drept strofele: 51-54
si 55-58 (pag. 655), 87-90 (pag. 656) si 186-189 (pag. 66o) cnd in realitate ele trebuesc raportate cu toatele

la strofa 77-80 din varianta, dup d-sa, a III-a (pag. 663). 0 alt croare este aceea de a numra la rnd, deci
de a incorpora, cum o face d-1 Mazilu, in varianta a II-a, versurile 71-82 (pag. 656), despre care spusese totusi
in argumentul critic, c au fost folosite i hate variant a Glossei din 2275B. Aceste 3 strofe sunt, de bun seam,
rnldite ale ideilor de aici ins ritmul lor trohatc, in vreme ce toate celelalte strofe sunt iambice, arat c.4 ne
afllm in fata unuia din acele exercitii, atat de frecvente la Eminescu, care, in timpul lucrului, variar ritmul si
d liber curs asociatiilor celor mai neasteptate. Deopotriv croare si afirmatia c pentru chemarea luceafrului
de ctre fatl, poetul s'a gAndit si la aka' form metric, pe care a notat-o in ms. 2308, f. 85 a (ed. Mazilu, pag.
561). Dup care, reproduce (la pag. 668), dimpreun cu schema unui dodecasilab iambic, versurile: Cobori
luceafdr bldnd pe-o razd iCobort in jo:, lucea_fdr bkind, din mare iefi. Ins pagina toat, o mare pagin de registru
comercial, e plini de exercitii metrice i prozodice, asa cum obisnuia, in anumite perioade ale lucrului. E o

pagin tipic, desprins., s'ar zice, dintfun dictionar de ritmuri (pendant al cunoscutelor dictionare de rime) eminesciene. Exemple de acestea, cnd adapteaz1 versuri consacrate unor tipase noi, sunt nenumrate. Si tot croare
cele ce spune (tot la pag. 561) despre versurile 79-81 din varianta a II-a, care se regsesc asemnator in
ms. 2281, f. 77 a, inteo incercare poetic:1 neterminat.
Dar despre acest fel de erori, aidoma cu aceea a versurilor trecute Glossei, cf. ctte sfrsitul capitolului si
cele ce se spun la III. Colaterale & Subsequente.

www.dacoromanica.ro

374

M. EMINESCU

S.n grabim a tecunoaste ca problema transcrierit accstei versiuni, si in deosebi a partii a doua este
difidilsi delicata. Caci daca ordinea partii intha e nu numai ciar dar si mai lesnicioasa, intru cat avem modelul
versiunii B, pe care-o precede nu co mult, multiplicitatea sentintelor i metaforelor prtii a doua ridic piedeci.
Atitea argumente in gura Demiurgului par neverosimilc cu situatia. Mai mult, cateva din ele au phut &I infirme
ipoteza Scurtu, pe care o adoptam i noi. De pilda, spunca Bote; indicand trei din ele, strofele in care e vorba
de Brahm i, mai ales: Tu cali cd 'ndupleci co duren i Pe marele (la Botez: pe moarte), pe 'nnalfid Ce-i pas' aceluia rim cerDe-i fi ori de-o fi altul dovedesc c n'avem afacc cu partca a doua din Luceafdrul, cu dialogul dintre
A-Tot-Puteinicul si Hyperion (pag. 430). Fara s putem vorbi cu certttudinea lui Botez ( dovedesc), obiectta
sa ni se pare cal mend sa a tinuta in seatna st, fr doar i poatc, discutata. Impiesia noastra este c totusi
ne aflarn, asa cum prezuma i Scurtii, In fata partii a doua, a asa zisului dialog, numai ca" totul in faza accea nucleara, de nebuloasi nediferentiata inc. Prezenta attor strofe, care se intalnesc si aid i In ins.-ul urmator, B.,
alternarea stilurilor, (direct si indirect)
argurnentele par &and venite dela o autoritate si cand variatiile unei
ditatii ce urmareste pe indrgostit, vecinatatea prth intaia a poemului, care, aceea, purcede pe drumul
ganiza'rii, numeroase crampeie dm toate momentele partii a doua, ba chiar din finalul ce-i era prczent
In totul, ca si intreaga annosfera, brouillonarl, de atelier, a filelor respective din manuscris (un scris cand febril
st chid caligrafic, versuri stinghere si lacunare, strofe anticipate, fie a le copiaza dupa anterioare redactii ce nu
ne-au parvenit, fie ca le desprinde inamte de vreme din memorie) iat tot atatea indicii ca ne aflim in prezenta
partii a doua. Din aceasta pricina, i pentru a favoriza, clack' nu si solutia, in once caz dcsbaterea, ne-am
cd in loctd unei transcrieri la rrind, otova, e preferabil fi un incept' de organizare al materialelor, cbiar dacd intr'o opera/le
(tat de delicatd, ca aceasta,intrd p un coefictent de incertitutline. Cetitorul va conchide, din multimca strofelor din subsol

si din indicarea paginilor, unde uncle st altele au fost schitate, cat de liber, nu si anarhic, lucra pe filele dcschise inainte-i poetul i in cc msura, totusi, opetatia aceasta de oranduire se impunea.
Transcrierea noastr cuprinde asa dar cateva trape, cc, climpreuna cu cele cteva norme dc cari ne-am
condus, s'ar putea rezuma in urmatoarelc puncte:
I. Inceputul poemului, Ora la V. 172 incl., se afla pc ff. 132-141.
Restul poemului, episodul Ctlin, dialogul i sentintele Demturgulut, finalul, figurand pe ff. I25-132 (si ici
si colo, in filele primei prti) sunt megal desvoltate. Deaceea in loe de a numerota in continuare, am desprtit
cu asteriscuri, inchise in parenteze dtepte, momentele si am numerotat separat, afara de cazul cand, in unele momente,
sunt prea putine versuri.
In felul acesta, imagina lucrului in devenirc e cat se poate dc sugestiva.
Excesiva grija ce am pus in repartizarea vanantelor, in subsolun, se explica atat prin necesitatea de a cpuiza
intseg materialul brouillonar, cat i prin nevota unui inceput de organizare.
In vepartizarea crampeielor prtu a doua ne-am condus, atat cat aceasta a fost cu putinta, de conturul
versiunii urtntoare B.
Ramlne acum de prccizat timpul cand aceasta intaie verstune A a fost incercata. Judecand dup atributele materiale: caiet, scris, cerneal, vecinatati, etc., ea s'ar situa cam prin 080. Poatc la sarsitul anului, poatc
inceputul lui 188r. Cum distanta dmtre
si B. ni se pare minima, precizarca crono/ogia ar putea fi incercata
data pentru amindoul versiunile.
Sa retinem in plus, ca celebra strofa a doua
era una la pdrinp, cheia in basm ii raspundeau cu totul alte
atribute, lipseste din aceasta prima. versiune.

A. 2277, 132-141

A fost data: ca 'n poveti

A fost ca nici odat
Din neamuri mari imprtqti
O luminoas fat.

'n once sear ea venea

S. az in fereastr

Si and la ceruri auto.

La marea cea albasta
1. A fost ()data in povesti.

www.dacoromanica.ro

LUCEAFARUL

10

375

Pierzandu-si gndu 'n deprtri

Cu vasul ce se duce

and pe seninul* sfintei tnri

Luceafrul strluce

0 vede azi, o vede mni

15

0 vede luni i sptmni

si-i cade drag." fata

Si ea asemenea tinea
In palme-ale ei tample
Si la luceafr se uita
20

De dorul lui se imple

Si ce ferice arde el
In ori si care sear
Din umbra negrului castel

and ea s'arat
25

O urtnreste pas cu pas

In umbra de odae
Revars

O tainia vpae

30

cind in* leagnu*-i* senin*

Se 'ntinde s: se culce
I-atinge mna de pe sin
I'nchide ochiul dulce
Astfel adoarme cu 'n suris

and grieri cnt 'n tin&

35

Ci* el urmeazA chiar in vis

Si-i luce din oglind

lo. lectiune Mazda: Cu vremea ce se duce; x8. In al[e ei p.].> In palme etc.; 19. de fapt : lucearrul (sic).
Dupd v. 20 firma strofa Cobori din cer etc., reluatd mai departe ca insignele de aici ; cum s'ar putea si fie o
strofd instantaneu anticipatd, cdci versiunea e de ate/ter, nu am inregistrat-o ,ri aict.
23. In umbra n.c.; 27. vers nefinit ; lirustea-i* ?sau tristu-i* ?; 29. j cnd se 'ntinde.....,4.5in* etc. dificil
de eitit ; lei-puma noastrd e provizome ,ri mai Midi co si lie hied ; poate cd ar /rebut legatd de forma din B: genele-i
se 'nclin, de,ri music nu autorizd ; In mciun caz, nici
mci ca sens, ,ri mai pulls' ea elegantd, lectiuuea nu poate

fi ca'n ed. Mazilu

cind intinsurile-i vin.
34. and sun> and grieri etc. [ed. Mazilu: and unii pasi auden tin& (sic)];

35-36. i aci o urnareste in vis

bate in oglind4

g aci o urmeaza /Ana 'n vis

www.dacoromanica.ro

tremur. 'n oglincta'

M. EMINESCU

376

Cu ochi pe jumtate
Spre stea cu fata 'ntoarsl
Si din oglind
Pe dnsa se revars

40

Si ea sopteste 'n al ei somn

Cu glasu-i ce s'alin
0 dulce-al noptii mele Domn
De ce nu vii tu ? vin
Cobori din cer luceafr blnd
Alunecnd pe-o raz
Ptrunde 'n casI si [in] gnd

45

viata-mi lumineaz

El o aude 'n cerul sfnt

tremur mai tare
Si se arunc luminnd
Si se cufund 'n mare

50

lar apa unde a czut

In valuri se roteste
Si din adnc necunoscut
Frumos si mndru creste

55

Se 'rmaltl 'n aer luminos

Purtnd in pru-i trestii
lunec ca si pe prag
Pe marginea ferestii

60

unduios i inflorit

E pArul blond si moale

Un giulgiu albastru asvrlit
Pe umerele goale

E alb ca ceara de fclii

Si luna*Il petrece
Un mort frumos cu ochii vii
Dar c'o lumin6 recc

65

';

38. Ea doarme*
47. P. inimi i gind.
44. O vin dar* noapte vina";
Am amintit mai sus, a strofa 4f-48 a mai fost ineereaa dupd versa zo. Iatel dijeren/ele anandoror redaeinlor :
46. Pe calea cea de raza> P.c. ta de raz) Alunecand etc.;
47. P. inima i gand;
48. i viata-mi
noaptea-mi lumineazi >
etc.;
5 7.
i [mdese.]* Se 'nnalta' etc.; versurile j si f9 nu sunt Ina rima/e;
6o. mai curdnd: ferestii;
61. ulterior :
infocat* (sau infoiat*) apoi In momenta and scbimbd rima v. 63 scbilead : i u. si e....;
Iran:fie atre B.;
63. ulterior : Un g.a. face nod, ;chip/ pentru i3. ;
63. Palid ca ceara din Pen

www.dacoromanica.ro

LUCEAFARUL

377

O vin' Cu mine, draga mea

O vino 'n fundul mrii

70

Ti 'nchin cu patim i dor

O 'ntreag 'mprtic
Vei fi &gasa mrilor
Si rob voiu fi eu tie

75

Si in palate de mrgean
Tri-vei zile multe
toat lumea 'n ocean
S'a 'ntrece s te-asculte

80

De-aceea vin Cu mine dus*

lumea ta o las
Cci sunt luceafrul de sus
Si tu imi eti mireas
65-68. E ca un inger din trii (a)
and peste lume trece
Un mort frumos cu ochii vii (b)
Dar vii de-un foc ce-i rece
(b) E) Un etc.
(a) Astfel un . etc.;
Ulterior, "chip' marginal, in vederea bu B.:
ca' de cear

Un mort frumos cu ochii vu (c)

Ce scantee 'n afar (d)
U.m.f. cu [indescr v.;
Se* intorc* in afar
Strofa 69-72 redusel la 2 versuri pune o problema' dificild. Ordinea,intr'adevdr, aceasta e. 41 tot afa scbilatd fi redusd
2 versan i trece ,ri in B, ande insd, marginal, e reluatd fi inlocuitd cu Jirafa De-aceea vino .. . (cf. C.) Vino in dorul meu etc.

care aici e schilatd pe versa-id filei. Trebuia oare sel contopim strofele 69-72 fi 8z-84, a,ra cum e in B ? Eyolufia ulteriaard, din B, ne-ar fi Indritirit dar, sd se observe, cd aici, in A, Jirafa De-aceea vin etc. e concluzivd logicd fi cd in
B, ca toate ceI De-aceea n'a fost prdsit, trepide insd sunt al/ele. O lecturel paraleld a strofelor respective din A fi B cred
cd ne va da dreptate. Cdci aria" de striinsd ar fi legdtura din/re cele doud versiuni, A ,ri B, sunt talan in A, unele desene
cdci e una rdmeine descbisd.
par/ices/are fi proprir, legate de un moment al creafiei. In orice caz, problema
69. 0 vin' cu mine, [indescd* criada sau fragment numai, acopen!, in niciun caz, ea la Mazilu : sotie, alias sope];
In dreptul acestei strafe, marginal, strofa : i ochii mari intunecati etc. reluatd mai departe, (v. 121-128) dupd
intruparea demonului a fi fost, primd intenfie, proiectatd fi la intruparea ingerearcd a lui Hyperian 2 sau sunt
numai anticipate, cum se obifnuefte intr'o lucrare brouillonard?

78. Vei trece viata toat> V.t. viata 'ntreagl Vei tra'i) TrIi-vei veacuri* multe;
i) Afazdu: Vei trece valuri [triste] < scumpe);

79-80. Si tot intregul ocean

Va sta 2) s te asculte

2) Mazilu: Va sti si te a.
In dreptul strofei 81-84, marginal, aceste 2 versuri, antidpiind, versurde f1-1 f 2 din replica lui Hyperion (interesan'
detalru pentru felul de lucra fi pentru cursul asociando*

Nu stii c sunt nemuritor

lar tu esti muritoare

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

378

O esti frumos cum numa 'n vis

Un inger se arat

85

Arm,

N'oiu merge niciodat

]

Nevrednica-mi iubire

90

Tu esti ca ingerii* de bland

Cu chipul peste fire

Privirea ta eu n'o suport

E rece fir de viat

aci eu sunt vie, tu esti mort

95

ochiul tn m 'nghiat
mintea* ei [s'a fost] cuprins
De-o stranie durere
Ca 'n luminisul ce s'a stins
Din fat-i iute piere

100

iar: noaptea vine

Luceafru-arde asupra ei
Cu razele-i senine

dnsa trebue de el
Aminte s-si aducl
Din dorul stelei cei de sus
De suflet o apucl

105

Cobori din cer luceafr blind

Alunee pe-o raz:
Ptrunde mima i gnd
viata-mi lumineaz

110

El o ascult licurind
tremurl mai tare
Deodat: nourii s'aprind
ard cu par mare

115

Versul 97 l-am completat, caduzindu-ne de corespondentul lui din B; dar poate fi ,ri altfel ;

ce s'a stins.
Versurile 89 si ros sunt vacante in original;

99. Ca si lumina

103. de fapt : Luceafarul (sic) arde asupra ei;

it5. ulterior deasupra lui s'aprind: 'n apus*, dar neurmat nici de schimbarea rimei perechi, nici de legeitura
cu versul urmdtor

117-118. Din vant, din foc, va'sduh, vapi

culege

www.dacoromanica.ro

LUCEAFAIWL

379

Din foc, din aer [si] vp1

El sta s'A se culeagl
120

CoboarA-a chaosului
Lumin.' lumea 'ntreag

In vite negre cade

Coroan'Ai de iubire

ochii ard in adevAr

Ca focul
125

ANY

Si ochii ard intunecati

Lucesc adnc chimeric
Ca dou'a patimi ark' sat
Si pline de 'ntuneric

Din nou scobor la glasul tau

130

Ca s1 m vezi ,s'acuma

Cad fulgerul e tarll meu

noaptea 'mi este muma

0 vino 'n cer ca s. [te] duc

135

140

s; te duc cu mine
Din calea vremilor s'apuc
Coroane de luminc
S vezi in cer asemenea
SA vezi vecia cum
Te 'nvete minte muml-mea
Ea-i noaptea: muma lumii

Oeti frumos cum numa 'n vis

Un demon se araa
Ins, pe calea ce-ai deschis
N'oiu merge nici data'
izo. Aprinde lumea 'ntreag;
122. Incununat cu stele;
Strofa 12f-128 e redactatd nzarginal, in dreptul celei anterioare. Cum a mai fart ineereatd, tot marginal, y pagmi
mi inainte (cf. subsol dupd v. 69)e semn cd trebuefte introdusd aici. Diferenla in/re redaclia de aici fi tea antertoard
e numai in versa prim: i ochii marl intunecati etc.
129. Din nou apar la g.t.; Strofa 129-132 a mai fort intercatd, in captd filei, anticipate% fi redusd la y versan:
iat, vin acuma
Cci focu-mi este tatal-meu
noaptea-mi este mum
In drepttd strafe: 133-136, marginal, cloud versuri, szbilate in vederea lui B. unde au fi foil desvoltate

E giulgiul negru, strlucit

Po umeri de zapad

www.dacoromanica.ro

M EISENESCU

380

145

MI dor de crudul tu amor

A sufierului coarde
ochii mari i grei m. dor
Privirea [ta] m arde

150

[] Dar cum voieti s m cobor

Au nu 'ntelegi tu oare
Cuma' eu sunt nemuritor
tu eti muritoare

[]
155

i de ti-a spune pe ales

Eu tot nu pot incepe
De i vorbeti pe inteles
Eu nu te pot pricepe
Dar daca' vrei Cu inima
S.1 te 'ndrgesc pe tine
Atunci cobori in lumea mea

160

Fii muritor ca mine

[] Tu-mi cei chiar nemurirea mea

In schimb pe-o srutare
Voiu s-ti art asemenea
Cat te iubesc de tare
165

170

M voiu sui in sus la cer

La Domnul lumii toate
voiu ca moartea [mea] s'o cer
La cel ce-a da o poate
pentru-o clip de amor
fac* all lege
De vecinicie sunt legat
Eu voiu sal m deslege

De aici incolo, strofe fi versan i razlejejaloane a ceea ce auca sd se desvolte in B. Le inflan: in ordinea devenirii, nu
In aceea in care figureazd in fi/ele brouillonare ale manuscrisului :

149. Dar cum vrei> D.c. m vrei iubita mea;

Versarle 1ir-1)-2 au fost anticipate, cdteva pagini mai Inainte (cf., dimpreund tu difereniele, subsol, dupd versal 80).
Versurile rffrid anticipa/e, cciteva pagini mai sus

Ori cit vorbesti de inteles

Eu nu te pot pricepe
Versurile 1y7-160 anticipate, mai inainte. Dijeren/e:
157. Si dac vrei din inim> $.d.v. cu inima;
159. Atuncea vino 'n lumea mea;
171. De vecinicia mea> D.v.[-mi] care-o port.

www.dacoromanica.ro

LUCEARARUL

A prinde pasen i m'arn deprins

voiu intinde latul

and bratul [meu] te tine strins

De gt te tii cu bratul (f. 136)
In toat dimineata
Cnd fata mea se pleacA 'n jos
In sus rtnai cu fata Uf. 135+136)

10

cnd in sus mi te ridic

Te 'nnalt din c511c5e (f. .r36)

Cnd te srut pe gura lin

Tu iarsi m5. srut (f. rig)

15

De mnecI de rochii
and ochii mei mi* se deschid
Tu iti inchide ochii (f. /36)

20

De-om fi ferice i cuminti

Vom fi voiosi i teferi
Uita-vei jalea de printi
$i dorul de Iuceferi (f. /32)
E*

* *)

3-4. In bratul meu te-oiu tine strins

Tu gtul prinzi cu bratul (f. 133).

8. In sus s'a stai cu fata (f. 133).

59-20. [

frumoasei albei rochii

ochii mei se 'ntunea

Ti se 'nsenini ochii (f. 133)

www.dacoromanica.ro

381

M. EMINESCU

382

O clip drum de mii de ani (x)

Prin chaos el strThate (f. /3i v.)

CAci dIator esd de vieti

Si dAttor de moarte f. 132)

[*

f. 129

Zadarnic cauti a salpa

Din lumea ta sArmana,
and geana 'ncepe-a l'AcrIma
Se 'nsenineaz1 geana

De geaba crezi c'o sta in vint

Noroc i idealuri

and valuri afra' un mormnt

UrmeazA alte valuri

S fac o lume de pAreri

SI fie treckoare
Dar soarele perind pe cer
Din nou s'ar fiaste soare

10

Oricat de vested ar si fi
La var 'n floare-i pomul
and omul prinde-a 'mbtrni

15

Rentinereste omul
(x) In dir cal de mii de ani.

f. 129.

Subsolul acestui criimpeiu, reprezintat prin 3 stratnri, ham tipdrit, din motive tebnice separat

prime/e 2 In josul paginei in notd ,ri al treilea, a/cdtust din fragmentele riripste in stadnle 1-I y, in bloc, /a finele
intregului criimpens.

5. Zadamic mai durezi in vnt [strofele 1-8 fi 13-16 barate].

9-12 (pe f. 12)
Zadamic lumea de preri
S'arad trectoare
Chiar soareie perind pe ceriu (a)
Din nou s'ar naste soare
(a) C.s.p. din cer

www.dacoromanica.ro

LUCEAFARUL

383

DacI aria s'ar negri

De vijelii rebele
Si dad.' stelele-ar peri
S'ar nate iarAsi stele

20

Oricum vei vrea s'A le socoti

Oricum s'Al le asameni

SA piar oamenii cu top

Veni-vor iarAsi oameni
SI cazA lumile 'n genuni
Ca frunze reci pe vAnturi

25

PAmAnturi piarl 'n stricAciuni

S'ar naste iar pAmAnturi

cAnd vezi soarele asfintit

CA intrA rou 'n apI
Pe alt pAmAnt a rAsArit

20

ziva o s'o 'nceapI

De geaba trist te uiti la el

Nu mai seamnl spumii
El lumineazI tot un fel

35

O altA parte-a lumii

z6. Ca frunzele pe vanturi;
31. Pe alta: lume a.r.> In alfa' parte-a rasrit;
32. Si z. o si 'nceapa.;
34. Si il asemeni spumii;
35. Va lumina tot inteun fe! > Caci lumineaz tot un fel

2277, 126

21-24. e De ce ca zeii
Cu zeii*

e Dar ori si cum O. te socoti (a)

socoti
asameni

Oricum si' te asameni

SI piar' oamenh cu top
Veni-vor iar4i oameni
(a) Ori eat de mare te socoti

Dar piara oamerui Cu top

S'ar nwe iara5i oameni

2277, 128
strofele 29-32 fi 33-36 In ordine inversd.
Si soarele din varf de lunci
Apune 'n unda spumii
Dar el rasare tot atunci
In alta parte-a lumii

$i cAnd il vezi at de maret

Se-afuncla rou 'n aps
Cu zorii roii dimineti
In alt loc o s'A 'nceap (b)
(b), deasupra ne mai rimdnd insd : O lum*>
O alta zi incepe.
eeva mai jor, nebarai,

Si poate cl sunt unic

Ce, fri s'a tiu incotro
Pe-a lumii valuri lunec

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

384

orisicand o s.-1 intrebi

ItsarI ori apunl

E once timp in deosebi
Si toate imprenta

40

37-40. i 'n once dipi te intrebi

Unde e soare, luna.

E 'n once chipa. 'n deosebi(c)
$i 'n toate impreuni (d)
(c) Once moment indeosebi) E 'n once
etc.; (d) $i toate impreuni

r (f. /21)

Si ochiul dulce si senin

Imi lumineaz calea

and jalea 'ncepe-a pange

Se lumineaz jalea

$i 'n noaptea noastri vom cherna

Povestea zinei Dochii
Cind ochii prind a Lacrima (e)
Se 'nsenineaza ochii
(e) C. ochii 'ncep si> C.o. prind etc.
N. B. Ambele strofe barate. Apoi la dreapta, marginal 1i dedesubt :
(ibid )
i gandul [tau] * senin va fi
luminoasi: calea

and jalea 'ncepe a se-adanci*

Se lumineazi jalea

Vei pierde negrele duren

$i risri* -vor* sorii (f)

and norii prind a se 'nriegri
Se lumineaza norii
Ci*-acuma*
Povestea 2inei Dochii

and ochii tai cei dulci se 'nchicl

Se 'nsenineaza- ochii

(f)i vor)

i r.*-vor* s.;

(g) o patd

de cerneald face Indo:elida lecliunea.

III (f. 126) j0 Zadarnic cherni* [tu] mintea ta

2 Ce mingaieri ai mai cherna

$i mima, srmana
and geana prinde-a Licrama
Se 'nsenineaza geana

Din initn, s'Armarla

Cand geana pnnde-a la-crma
Se 'nsenineaz. geana

i Oricat de subred ar mai fi

Tot infloreste pomul

Cand ornul prinde-a 'mbitrani

Rentinereste omul

Oricat de vechiu* ar si mai fi

Tot e in floare pomul(b)
Cand omul prinde-a 'mbtrarn
Rentinereste omul
(b) ulterior, indesafrabil : Se* inflore,Te* p.

Zadamic leacuri la piren

atau cugettorii
sorii toti perind din cer (i)
Din nou s'ar naste zorii (i)
SO' piar s. toti din cer;
incert dacd n'a fost dintru Intdi sorii
S piar stelele din zi* (k)
Ca frunzele pe vanturi
Pmanturi (.. 5
din adinc
S'ar naste iar pknanturi
incert sd fi fost garricl]*?

www.dacoromanica.ro

LUCEAFARUL

385

Mai jos, imediat, reinase fi l'arate, ea toate oraste !trole

Si daca stelele ar peri

Ar isvori iar stele

IV (f. 127)

Din chaos toate au aparut (1)

Si se intorc In chaos
Cum din repaos s'au niscut (m)
Ea tinde la repaos (n)
(I) D.c. toate-au rsirit; (m) Si din repaos etc..>
(f. jo:) Cum din repaos etc. [apoi fi in 127];
(n) Spre-a merge la repaos> (f. 13o:) Se misal
spre repaos [apoi fi in r27], Ea wide etc.

,..,
igt: ii,

14.. i

---c

'

4' f/- ,,,#

C.-- F:1 ',1-`!---"' ""`:.

.1" ..

04../

-'1.1

j,...

412 .....> '-.-.,. /^:

o ...,--

:',415^".....!
,i. ,t.,27 1,.....,

h,...,

1,

.4. ,--

,--i-....dp ,4.-fr , e A4 .-......... 4. A.....

j. e ...1.1

: .-, 4" j'' , 1 e .., ,^ r

t

7. r''''
,....r. -

f....-.

e.,._;.risi...:
'..

r.......-,

,.., 1,--

:f.:_.6, _ . . .. 1,,,,,

'1

illsse.i4

....'--:-, ,..,--:.

,..,r4_:, ::,,,-

(164

el_.-4--v.'-'."-&

la ,--e .-' i'-'

LUC.EAFARUL
Mss.-ele Acadermei Romine
2277,126 (16.5 cm. x zo.5 cm.)

O lege 'n veci va stapani

Si lumea i atomul
Cand omul prinde-a 'mlAtrani
Se 'rinnereste omul
Si numai tu durezi in vant (o)
Noroc si idealuri

and valuri all un mormnt

Urmeazil alte valuri (p)

(0)

Ce sunt desartele chemiri

Noroc si idealuri
Cnd valunle mor pe mar,
Rasar in urma valuri

z Tu numai crezi in....

In vis si idealuri
La valuri ce [se] sting pe marl (q)
Urmeazi alte valuri
(q) La valuri cari mor pe mad.
25

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

386

ff. 132-131
[* * *i
Tu msuri lumea ta c'un cot
timpu"mparti cu luna
Dar dac unul e in tot
Si toate sunt in una
5

Dar val de mare, val de lac

Dad.' pduri sau neamuri
Pe once frunz de copac
Vezi un copac cu ramuri

Si-once menire e 'n zdar

Natura altfel leag
In once ghind de stejar
E o pdure 'ntreag

10

Ea n'are pierden i ori folos

Ea n'are plin si goluri

Cci stoluri cari sboar 'n jos
Se 'ntorc la anul stoluri

15

Tu iti atrni de micul eu

Sperant i durere
Te legi cu mii preri de ru
De omul care piere

20

13,6. e (f. 127) Natura n'are ieri i azi(a)

e (f. 129 v.) Ea n'are pierden, nici folos (c)

Ea nu cunoaste goluri (d)
Cci stoluri cari sboari 'n jos (e)
CAci stoluri cari sboar azi (b)
Se 'ntorc la anul stoluri
Se 'ntorc la anul stoluri
(c) ,ri In/. 127; (d) liii. 127: Si fill cunoaste
(a) N. n'are tnArti i azi; (b) CAci stoluri
goluri> Ea nici e.g.; (e) p In J. 127.
cari trec pe inAri> C.s.c. trec nainte* Pncert].
17-20 e (f. jo) Tu legt de lume* mii pAreri
De ru, plreri de bine
Pare c esti cAzut din ceriu
Si cine stie cine
3 (ibid). E drept c'atArni de micul eu
e (f. 126). E drept c'atArni de micul eu
Speranti i durere
SperantA. i iubiref)
Te-atrni de lungi pireri de rsu (g)
E drept c te gAndesti mereu
CA tu eso numa' n fire
De otnul care ocre
Si lumea* n'are goluri

(f) SperantA i prere

(g) C'atrni de 1.p.d.r.

4 (f. 127). Tu legi o lume de pireri (h)

De soarta ta, de une

Pare c'ai fi cAzut din cer

Si cine tie cine
Tu numai tu o legi>
Tu legi etc.
21-24. Ce crezi in stele, crezi in sorti
Si in reversul fetii
Vista e un sir de morti (i)
Si moartea muma vietii
Cid vteata poart.4 mi/ de
morti) Viata etc.

www.dacoromanica.ro

LUCEAFARUL

327

Tu crezi in stele si in sorti

Ca 'n basme-a tineretii
and viata birue* pe morti
Si moartea-i muma

Tu cati sa 'ndupleci cu dureni

Pe marele, pe 'nnaltul
Ce-i pasa Celuia din ceriu
De-i plange tu ori altul
Ca nu e moarte nici palcat
Cat e lucirea spumii
Ca Brahma nu s'a impacat
Cu noaptea, muma lumii

30

T.c.i.s., crezi in sorti.

23. and viata ta* seamanii* morti;

27. Ce-i pas' aceluia din cer;

fi tu ori altul> De-i fi ori de-o fi altul.

25-28. Ce cati sa 'ndupleci Cu dureri

z8. Daci-i

$i lacritni pe innaltul (j)

Ce-i pasa-Aceluia din cer (k)

Daca-i fi tu ori altul

(j) puternicul, innaltul;
(k) Ce-i pasa celuia din cer
Cs /oafs cd s'ar fi putut repartiza, ici fi colo, Iranscriem acest pasaj imitar, figurdnd pe ff. 129+130:

Tu doar ai goanii de noroc (/)

Si unniiriri* de soarte (m)
Natura n'are timp i loc (n)
$i nu cunoaste moarte
Ea n'are perderi, ruci folos
Ea nu cunogte goluri

Uri stolun cari sboara 'n jos

Se 'ntorc la anul stoluri
Ea e de fata pururea (o)
Ca vina mumei Eve
O afli pretutindenea
$i 'n ori O. ce aieve(p)
De ve2i catarg lng cararg (q)
$i oti in lanci i sabii (r)
Corabii au eit la larg
$i vor veni coralmi.

(l)(m) (f. 129 v.) e Ori cat te-ai plange de cu foc

(f 13o). 2 Tu doar ai goani de noroc

$1 intristri de soarte

$'ai blestema pe soarte

(n) (f 130) Dar Brahma n'are timp i loe) Natura n'are t.s.l.

(0(p) (f 127) $i daca lar ai intreba

vina mumei Eve

O afli pretutindenea
$i pururea aieve

(q)(r) (f. 127) r Ce-i pasa naltului catarg

De poartli regi ori vrbii

a' Sa prinzi* paean [indesc.]*

Si poarte osti cu s[ibii]

30 and vezi catarg langa catarg

40 (f. 12911.) O vezi catarg langa catarg

Cum suni* osti cu gbhDucind otiri cu salmi
N.B. acordul: O vezi se raporld la Natura
25.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

338

Atunci cand el
Cu ea va sta de cearta
Mii de lumini vor isvori
In lumea cea desart.

35

Si se vor nate mii s.rmani

Copii nimicniciei

Cci ce sunt mii de mii de ani

In cumpAna veciei

40

De mii de ani se 'ndrept plangand

Canfrile spre dansul

Peri-vor ochii toti pe rand

Etern e numai plansul

f. 128 V.

Pentruc. tu eti trectoriu

Sunt toate treatoare ?

Au nu sunt toate 'nvelitori
Fiintei ce nu moare ?
Ce-mi pasA dac-i duce 'n timp
Fanfara sau cimpoiul
Mii de r'sboinici mor pe camp
Dar n'au murit rsboiul
r3o

Tot ce a fost tot ce va fi

De-apururi fata este
basmul trist al stingerii
PArere-i i poveste

10

36. In noaptea cea desatt;

41. De mii de ani se 'ndreapti trist*;

37-40 (f. 126 v.).

43. Perit-au oamenii pe tnd.

i numai noi trecem srmani

Copii nimicniciei

Dar ce sunt mii de mli de ani

In cumpna veciei

f. 128 V. t. Pentrudi eu* sunt trecatoriu [sau el*?];

5. Ce-mi pasi clac:4-i duce 'n pas;
9-12. 1 (f. 127). Tot ce a fost si ce va fi
20 (f. 126). CA tot ce 'n lume va mai fi
E astzi impreun.
Tot ce a fost, o este
lar visul trecerii pe ved*

3` (f. 126v.). Dar vis* e tot si vis* suntem

Clci ce e pururi fati
E moartea din care vedem
C'a rsrit

www.dacoromanica.ro

Pirere-i i poveste

LUCEAFARUL

389

adevru'l vei spori

Si tu de-i recunonte
CA toti se nasc spre a muri
Si mor spre a se nate

15

CA mli de oameni neam de neam,

CA soarele i luna
Se nasc i mor in sfintul Brahm
In care toate-s una

20

a)
I

* * *I

crunte* munci*
Ce- de la tine 'mi vine
Tu poti muri numai atunci
CAnd pierzi credinta 'n mine (f.

Si n'o poti pierde aci tu vezi

Cum toate 'n vremi se leagi

dac tu n'ai inteles

Au cine sA 'nteleag [?]

(f. 1411

Tu adevr eti datorind*

LuminA din lumin
adevrul nimicind*
M'a nimici pe mine (f. 127)

10

f. 126. V.

Dar vrei o patim de sfAnt

In inima* ta cruda*
Iti [dau] un petec de pAmAnt
Ca [sl] te cheme Budda
13-16 (f. 128). Dar poti prea bine a sport
Cu unul
Cari se nac spre a muri
Si mor spre a se naste

17-20. t (f. 126) Si ce vom fi si ce eram

Suntem in tot de una
Se nasc si mor in sfntul Brahm
In care toate-s una

30 (f. 26 P.). Astfel i pasere i neam

Si soarele si luna
Se nasc si mor in unu* Brahm
In care toate-s una

a) .

20 (f. r26). Astfel i pasere i ram*

Si soarele si luna
Se nas[c] si mor in santa' Brahm
In care toate-s una

40 (f. 128). Si mii de oameni, neam de neam

9--z 2. e. Ca adevAr din sinul meu

Tu faci din mine parte
Dar adefgrul ca 1i eu
Noi nu cunoatem moarte (f. 13y v.)

f. 1'26 V.

Cu soarele si luna
Se nasc si mor in sfintul Ilrahn3
In care toate-s una

20 aci ea's'arit din adnciini*

Lununa- din lurainii

Esti parte tu din mine

Si eu nu pot s mor (f. 13y v.)

3. Te voiu trimite pe pknint.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

390

Vrei s vezi lumea ca 'n Olimp

Cum eu ti-am arItat-o
lti dau o flie de timp
Ca sl te cheme Plato

Pot sl dau glas acestei guri

La mndra ta antare

10

Se misce muntii cu pduri

insulele 'n mare
Si dad.' vrei [ca] s arAti
Mrire i drie

Ii rup pmntul in bucti

dau impIrtie

15

Iti dau corbii i cetti

Iti dau otiri i gloate
aeti
Ip dau once vrei
Dar moartea nu se poate

20

* *

f. 1.30

Oricare mindru inceput

Cu un sfarit se 'nchee
Cnd ingerul au dispArut
Rtnl cu o femee
Dar totui nu sfAreti de spus
'ncepi aceleai plngeri
Cci cind femeile s'au dus

Din nou s'arat ingeri

7. Te voiu tritnite lar in timp;
17zo (f. 138 v.). Ti-oiu da coribii i cetiti
Ti-oiu da otiti i gloatc
r]Ti dau ori ct vrei si ariti
Dar moartea nu se poate

f. 130. ---

1-4. (f. 128). Ori cit [de] mnciru a 'nceput (a)

Cu un sfirsit se 'ncheie

Cind Ingerul au dispArut (b)

Rimal cu o femee
$i inceputul cel de ieri> Ori ce>
Ori cit [de] mAndru e* 'nceput;
C.?. [te-auj pra'sit.

5-8. i (f. 128). i abia ochiul mi '1 usuc

De-acele veche plingeri
lar cAnd femeile se duc
Din nou s'aratl ingeri (c)
(c) Se nasc in juru-mi Ingeri

a (f. 125 v.). S,'auzt din gura lui de spus*

Renasc =ele* plingeri

eici ciad femeile s'au dus

Din nou s'aratii Ingeri (d)

(d) S'aratii iari ingeri.

www.dacoromanica.ro

LUCEAFARUL

J.

140

391

[*
*i
de aci s'a te repezi
Ca fulgeru 'ntru-o oara
'n clipa asta tu sa." vezi
Ce face dnsa oare?

128 V.

se aeaza iar pe cer

I,ucind singuraitatii
B. Aceast a doua versiune, care urmeaz, cum spuneam, de aproapc pc precedema, se afla in ms. 2.276 B,
39-66, inteun caiet cartonat, de Bucuresti, ale crui cele mai multe file sunt ocupate cu insenmar. stimtifice,
fizico-tnatematico- populationistice, cele mai multe ulterioare, ca timp, versiunii acesteia. Scrisul i redactarea,
febrile, marcheazi o etapi distincta in viata poetului. Ele se intalnesc, in spirit, aceste Insemnari, cu altele figu-

rand de pild, in ms-ul 2257, passim si pot fi anexate primverii anului 1883.
Scris, cu un condeiu continuu, versiunea aceasta numra 113 strofe (sau 452 versuri). Eminescu Insuli, dup
transcriere, cad versiunea nu are de loe aspectul uneia improvizate, numerotea7,1 pe stamp., strofele din 5 in 5. To-

talul sin d ins cifra de ibo strofe. Diferenta de 3 strofe provine: dintr'o croare de calcul initial, de 2 strofe,
caci munrul 5 figurear dup intiele 7 strofe ca si din nenumerotarea strofei 369-372, care e barat cu creionul.
Dar: barata inainte de numerotatie ? N'ar fi exclus, cu toate cal acelasi creion negra bareaza inainte i dup5 ea,
alte strofe, dar dupl numerotatie. In subsolul transcrierii noastre am dat necontenit referinte In legatur cu operatiile de eliminare, numerotatie, etc., tocmai pentru ca cetitorul si participe la prefacerile acestea, ce se petrec
la etaj.

Pentru a da o imagina completa, s adlugam ea, in stnga pnmei file din versiunea aceasta (deci 38 v.), se
insiruiesc unnatoarele cifre, enigmatice, notate cu aceeasi cerneal si poste dupa ce transcrisese intreaga versiune.
Se referi ele anume la versunle respective (cu toate ci numerotapa poetului privea numai grupe de strofe), sau
au Cu totul alt inteles ? 'au acele cifre: 6, 8, 14, 19, zz, 26, 28, 30, 31, 32, 35, 37, 44, 46, 47, 48, 55, 59, 78,
117, 144, 147, 150, 151, 170, 172, 279, 280.
Versiunea aceasta B. poarta pe dansa nenumrate prefaceri, aplicate imediat dupl intaia transcriere, unele Cu
cerneal, altele cu creionul, cum se poate vedea din facsimilul paginei 56 (pagina cu glosa referitoare la Kunisch).
Ele sunt, in marea lor majoritate, operate in vederea versiunii urmitoare C., unde le-am si incorporat. Se prez poate,
totusi, ca unele din aplicatiile cu cemeall, putine la numr, si apartm intaiei transcrieri (B). Pentru a simplifica, ne
conducem de urmatoarea lege : transcriem versiunea B., despuiaa de aplicatiile ei, fle cele tu creion, fie cele ca terneal.
Cele cu creion se vede !impede al fin de C. Dm cele ca terneaki, trans Team la C. or: de cdte ori o forme% se apropie de cele

ce se had/nest acolo. aci sunt i cazuri cand uncle aplicaii Cu cerneali sunt chiar ale versiunii B. De pild: vezi
chestiunea strofei 73-76, in subsolul transcrierii noastre. Alt exemplu: in strofa 17-20, versul prirn (17) e
schimbat cand ajunge la versul 19 (cf. subsolul respectiv).
De versiunea aceasta tin Inca' alte doua manuscrise 2'i76', 203 v.-208 i 2281, 79. In acest din urtn se all,
incercate, intai, strofele 9-52 si 77-80. In 22761, 203 v.-zo8 sunt incercate, in multiple variante, cam 129 versuri, dela 227 pin la 356 (cu numerotatia dela etaj, din 2275 B, ale caror variante si sunt). De fapt versurile
sunt chiar ceva mai multe, caci unele strofe incercate in acest submanuscris, 2276; nu au trecut im ms.-ul principal B. In subsolul nostru am mentionat toate aceste cazuri. Facsimilele ce am dat din acest submanuscris initiazi pe oricare in felul de lucru al poetului. Pozitia caietului, grafia, tateturile, variapile, sunt cat se poate de
sugestive. Accstc vatiante s'au tiparit in bloc, la sfrsitul versiunii B.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

392

Dar ms-ul 2276 1, zo3 v.zo8, e Cu mult mai pretios. Grape lui putem incerca o cat mai aproximativ datare,
nu numai a rns-ului B. dar si, implicit, a ms.-ului A (asa dar a intailor fundamente ale poemului), care-I preced
nu cu mult. Scrisul o cemeala acestor file se intalnesc aril in des citata notita" Eqn o mizerabil cochet Cleopatra... , (2276 1, zoo) 1) cat si in paginile precedente: in pretioasa not despre Contessa Dash, nevasta dintai
a lui Grigore M. Sturza... si despre lubricele lor amoruri (pag. 199)2), in cioma de articol politic, de un caracter atat de revelator dintre ff. 191-198 ca si din datele misterioase (8 Maiu 1880 si 9/21 Martie 1881) aplicate Cu creionul peste o notit, scris mrunt, anterior, in legitur Cu ceea ce numeste Em. o stea strin
(Ibid. f. 69). Ne affair' asa dar, cu oarecare sigur aproximatie, in fata unui grup de detalii biografice, dintre care
punctul de reper ccl mai sigur, pivotal oarecum, Il formeaza' ciorna articolului de ziar, amintit. El se situeaza intre
MartieAprilie 1881, in vremea cind se punea la cale o apropiere intre liberafi i conservatori, in vederea proclamrii regatului i despre el am vorbit in mod special la capitolul Scrisorii a
Dadi tinem seam cl manuscrisele epocii acesteia si in deosebi 2277, cel in care se afl ciomele versiunii A.
din Luceajdrul, amintesc in cateva randuri numele Cleopatra [Lecca], acea o nouvelle flamme a lui Eminescu,
despre care vorbeste, in dou din scrisorile ca"tre Nicolae Gane, Mite Kremnitz 3), si c aceste scrisori sunt din
toamna lui 1880, putem situa versiunea A., ce precede cu putin, intre 188o (toamna)
1881 (primvara).
In concluzie, de vreme ce srns.-ul 22761 (in spet cioma de articol), se situeaz1 prin Aprilie 1881, versiunea B.
in case acest sms. se integreaz s'ar putea data chiar si in a doua lumtate a anului 1881.

B. 2271 B3

0-66
A fost odatA ca 'n povesti
A fost ca nici odat
Din rude bune 'mplrAteti
Fecioar prea-curat,

era una la pkinti

una 'n toate cele
Cum e Maria intre sfi0

luna intre stele

In umbra falnicelor bolti

Adesea in fereast
S'aaz fata inteun colt
sara o adast.

10

reprodus la Scrisoarea V.

Cf. Hortense Himbsanu, La

comtesse Dasb el son mar:age morganatique avec le prince Greg. Stouraka in

Bulletin de la Section Historique, T. XIX, 1935.

I. E. Toroutiu, Si. fi d. I., ifi, pag. 290, 293-294.

V.

N.B. Se reamintefte cd modificcirrle ce nu sunt instantanee,

den 2261 (C.), dar maraindu-se ca (B.).

13.

i din fereast 'n deprtri;

cari aparten stadiului irritator, se tree in subsolul

14. Privea cum marea duce> P.c. apa duce;

2282-379

9-12. In umbra falnicelor bolti

La geamul din fereast (a)
S'asaza tairtic inteun colt
sara o adast
(a) deasupra lui geamul, imediat ulterior,
intenlie neurmatd : Perdea

www.dacoromanica.ro

LUCEAFARUL

15

3.93

Si in apus in deprt'd
Privea cum vntul duce
Corbii negre, cnd pe m'Ad
Luceafrul strAluce

20

Ea '1 vede azi, ea '1 vede mni

S'astfel dorinta-i gata
El o privea de sAptmni
Si-i cade drag fata
Si ea asemenea* pe mani
Isi razim'a ei tmple
Privin.du'l multe sptmni
De dorul lui se imple

25

Din umbra negrului castel

and ea s'arat. jara

O ct de viu s'aprinde el
In ori i care sar
30

Si pas cu pas pe urma ei

El intr in odae
Revars viile-i scintei
tainic vpae

35

40

Iar cand genele-i se 'nclin

Si merge s se culce
I-atinge mnile pe sin
I'nchide ochiul dulce
Cu ochi pe jumtate 'nchii
Spre el cu Eta 'ntoars
lar din oglindl lumini
Pe cansa se revars

cnd adoarme c'un suris

El tremur. 'n oglind
S'o urmreste chiar in vis
Adnc ca s'o cuprind.
45

V.zndu '1 ciliar in al ei somn

Sopti dormind

O dulce-al noptii mele domn

De ce nu vii tu ? vira !
19. El o privete saptimini;
17. 0 vede azi, o vede mini;
Pe fila 41, strofa 37-40 e scrisd in collul din dreapta, pe link strofei 41-44; ar pdrea deci cd urmeazd acesteia.
Logica ,ri, in parte, ordinea din 2261 (C) ne-au botdrit sd le ordondm ca la eta). Adevdrul e cd-i aclaosd un minat.mai tdrzru
fi cd, la nevore, ar pule(' fi acceptatd ,rr ordrnea inversd.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

394

Cobori din cer luceafIr blnd

50

Alunecnd pe-o raz.

[1 Ptrunde 'n cas5. i in gnd

i viata-mi lumineaz4[]

El o aude 'n cerul sfnt

55

tremur mai tare

Si se asvrle fulgernd
Si se cufund6 'n mare

Iar apa 'n care a azut

In valuri se rotete
Si din adnc necunoscut
Un mndru tnr crete

60

Se 'nnalt. 'n aer pe-un toiag

Purtnd in pru-i trestii
Si pe fereastI ca pe prag
El intr far' de veste
65

70

Frumos ca i un Voevod
Cu pArul blond i moale
Un giulgiu albastru face nod
Pe umerele-i goale

fata trisa de 'nsomnii

E alb ca de cearl
Un mort frumos cu ochii vii
Ce scntee 'n afar

75

[] Din innltimi de empireu

Ti-am auzit chemarea
Si. cerul este tatl meu
Si mum-mea e marea

64. Dupd v. 64 arma strofa : Ca in amara ta s vin ftearsd fi transferatd la locul ei peste doud :troje ; altminteri, nid nu e numerotatd crind noteazd din f in f strofele ; stearsd din timp.
73-76. Strofa 73-76 e introdusd, marginal (suntem la fila 43), ulterior (un semn de raliere indicd) ; lucrui se va
fi intmplat In momentul, probabil, and ajunge la f. p ande folosea strofa i41-144.? Din Innltimi... Intr'o verriune
adaptad ritualiei atund, dintr'un firesc instinct de time/re, schi,:eazd pe fila din siringa (deci 6 v.) strofa ;i inca
un ver: In continuare :

Din innltimi de empireu

Ti-am auzit chemarea
Cci cerul este mal meu (a)
Si muml-mea e marea
Vino 'n casteluri de tnrgean
01.0

(a) fingir. : Luceafru e ud.' tneu lapsus.

pe cari le transferd la leida lor : strofa, In marginea filei 43 (cdci s'a azul cel e introdusa ulterior), lar versa ll
modifica, In parte, chipa :nada de aid, drept V. 89: Vino 'n palate de trargean...

www.dacoromanica.ro

LUCEAFARUL

395

Ca in cmara ta s vin
SI te privesc de-aproape
M'am coborit din cer senin
m'am nIscut din ape

80

De-aceea vino

Si lumea ta o lag
Cci sunt luceafrul de sus

lar tu sI-mi Iii mireasI

Ti 'nchin cu patimA i dor
O 'ntreag 'mpidtie
Vei fi cdiasa mrilor

as

Si rob voiu fi eu tie

Si in palate de mArgean
zile multe
sSi toat lumea 'n ocean
S'o 'ntrece sI te-asculte

90

O eti frumos cum numa 'n vis

Un geniu se arad
Dar calea care-o ai deschis
N'oiu merge-o nici odad

95

ItImi in cer i nu Cita

Nevrednica-mi iubire

Cci eu nu sunt de seama ta

Cu chipul peste fire

100

Privirea ta eu n'o suport

E rece fr de viad
Calci eu sunt vie, tu eti mort
ochiul tu m 'nghiatI
In primo redacyie, ce urtmazd de aproape pe 2277, (A), strofa 81-84 figura, ca ,ri acolo (a. 69-72), ca o strofd
necompletd

O vin cu* mine* draga mea

O vino 'n fundul mrii

arma/O, ca ,ri acolo, de strofa : Ti 'nchin cu patima 5i dor etc., pe care o tare tu cerneald ; numai cd elimmarea
e trirzie, operatd In momento' ((MI purcede la elaborarea Ver.finnii C. In primo redacyie, aici, strofa era organicd, dovadd
cd numerar:1'a eu creion, din f in y, a strofelor, o incorporeazd. In dreptul strofei 8y-88 cid cifra zo. Ia realttate este a
numdrul y vine dupci strofa 7 , a strofelor sdrite la nomdratoare.
22-a, dar se reamintege, emana de calco' dela !acepa

2281, 79

77-80. i ca in casa ta si vin (b)

SI te privesc de-aproape
M'am coborit din ce.r senin
$i m'am na'scut din ape(c)
c. [in] umbra t.s.v.;

$'am rsirit din ape;

www.dacoromanica.ro

3'96

105

110

M. EMINESCU

Atuncea chipu-i tremur.

-De-o stranie durere
par' c. cade-o ramurl
Pe-un luminis ce piere

Dar au trecut i ziva acea

iarsi noaptea vine
Luceafrul deasupra ei
Cu razele-i senine

'n somnu-i trebue de el

Aminte
115

aduc

dorul stelei cei de sus

De inim.' o apucI
Cobori din cer luceafr brand
Aluneci pe-o razl,

120

Ptrunde 'n casl si in gAnd

viata-mi lumineaz1

El o ascula licurind
tremurl mai tare
De-odatI nourii s'aprind
arde cer si mare
125

130

135

El sta din aer i vlpi

Fiinta s'o culeag.
Coboar'a chaosului vli
umple lumea 'ntreag.

In vite negre cade p.r

Coroana-i arde pare
se aratl 'n adevr
Scldat in foc de soare
Un giulgiu negru strAlucit
Pe marmure de brate
El vine trist i linistit
palid e la fat"

lar ochii ard intunecati

Lucesc adnc chimeric
140

Ca dota patimi frA sat

pline de 'ntuneric

207. Leeliunea primei peirli a versulut incertd. De fapt: i prea c cade-o r. Poate a se oprime in gnd la
redaclia: Pirra cl cade-o r.
Strofa I09-112 nu e pasa ea puna ; poate rimei den v. 109 acca fi era mena verbul ardea, sugerat din 2277
brouillonar ; nici strofa 113-116 ene e finita.
Izo. de fapt, (interesant anacronism ortografic, nu &lit de izolat besa): lumir267,1;
2z8. id.: lumca 'ntrg.

www.dacoromanica.ro

LUCE A FARUL

Din innltimi de empireu

Eu am venit s'acuma
Si soarele e tatAl meu
Iar noaptea-mi este muma
145

0 vino 'n cerun s te duc

Iubita mea cu mine
Din calea vremilor s'apuc
Coroane de lumine

O vin cu mine draga mea

150

155

160

S vezi vecia cum-ii.

Cci e 'nteleapt muml-mea
E noaptea, muma lumii

esti frumos, cum numa 'n vis

Un demon se arat.
Dail pe calea ce-ai deschis
N'oiu merge nici odat
MA dor de crudul tu amor
A vietii mele coarde
Si ochu mari si grei m dor
Pnvirea ta m arde,

Dar cum ai vrea s m cobor ?

Au nu 'ntelegi tu oare,
CA eu sunt un nemuritor
Si tu esti muntoare ?
165

Din cAte vorbe am ales

Nu stiu cum a incepe
De i vorbest pe inteles

Eu nu te pot pncepe
170

175

Dar dac vrei din inun

SI te 'ndrgesc pe tine,
Atunci cobon i tine-m,
Fu muntor ca mine
Tu-mi cei cluar nemurirea mea
In schimb pe-o srutare
Vona sl-ti art asemenea
Cat te lubesc de -tare
141-144. Cf cele spuse ma; sus, subsol, vers. 73-76, cu praire la sirofa aceasia rorelatuul-

www.dacoromanica.ro

597

M. EMINESCU

398

MA suiu in sus pn la cer

La Domnul lumii toate
Si voiu ca moartea sa mi-o dea
El singur numal poate

180

In schimbul unei cupe dulci

Primesc o alt lege
Cu vecitucia sunt legat
Dar voiu sA mA deslege

'ntinde aripa 'n desert*

aripa-i se bate
In clipe drum de mii de ani
Prin chaos el strbate

185

Si se tot duce[,] s'a tot dus

De dragu-unei copile

190

lar de pe locu 'n cer de sus

Pen mai multe zile
*

Atuncea vine atlin

Bliat, copil de cas
Ce poart vasele Cu vin
tavele la masd [,]

195

Ce 'mprteasa duce 'n pas

Cu coada lungh rochu
Copil din flori si de pripas
Cruia

200

ard ()chit

177 dio. cf. aceeast strofd, perfect rimatd, dar mat pulm slefuitd, in A.
191. Iar de pe locul> I.d. pe locu 'n etc. Pearnpra lui locul notat in parentez : (fostul)
vers : lar de pe fostul* cer de sus ?].

si- fi intenfionat

194. cf. in legdturd cu lecliuma eronatd : buzat pentru blat, la G. Bogdan-Dutcd, acest pasaj, din at't de interesan
caractenstic toatp plane anume execre anahhee p comparatate

lid .rdm

Afirmatia ci Emmesc-u crea in linutele conaentet sale despee contrastul: luminI-Intunerec,

ca in
parsism, o fortific a cu alte (doul) amlnunte, din vanantele nettpinte. Astfel in manuscriptul 2275B, Utah=
si.la de nemovati, de curati, ca in textul npint. Aim ea zice despee sine

Rimat in cer i nu cAra

Nevrednica-mt itekre

Cict eu nu slat de seama ta

Cu chipul peste fire.

lar Ctilin, ca si aibi, p el, un sugmat al uritultu, apare intr'o strofa ca copil buzat t. Cele doui
aminunte arati ciar ci in conceptia primordiali a Luceafeirulta contrastul era definit mult mat bine (G. BogdanDula, Despre Luceafdrul lta Entitle:cm, in Anuarul Liceului Ortodox-Romlin Andrei ,S'aguna din Brasov, LX i LX1.

Anul jubilar 1924-1925. Al 75-lea an colar, Braov, 1925, pag. 18).

.. Cu rezerva cd din/re cele doud stsgmate, unul buzar aparime lecitund eronate a autorului, tar cel de al dar/ea,
strofa 97-100, GU iubirea nevredruci, trebute in/eles forma; pe do:. Cda e, inteinsa, dovada une: smerenu, care inaltd.

www.dacoromanica.ro

LI TCEAFARUL

Cu obrijei ca doi bujon

De rumeru bat-i vina
Cu ochii lui cei prostison
Privi la CAtAlina

Dar ce frumoas se fcu

Frumoas arz'o focul

205

Ei atAhn, acu-i aca

S-mi cuibresti* norocul

Si 'n treact o cuprinde hn

Inteun ungher de casi

210

Dar ce vrei, mire CAtAhn

Ja du-te si m lasA
[] Ce voiu ? SA' te invAt a vrea
Cum si iubesti inteuna
DA-mi o gurit draga me
O gurA, numai una

215

Dar [ruci] nu gnu mAcar ce-mi cen

DA-mi pace, fugi departe

0 de luceafrul din cenu

M'a prins un dor de moarte

220

Daci nu stii s te invIt

CAci dulce e amorul
Dar bunA numai s te-arAti
Si star cu birusolul

A prinde pasen m'arn deprins

voiu intinde latul

225

and bratul meu te tine strins

SA mi cuprinzi cu bratul

Cum o si-ti sadA de frumos

Cum te-a cuprins rosata

230

and fata mea se plead. 'n jos

In sus rmir cu fata
202.

i rumem etc ,

201-208. Preludate pe
alci sau lard de atunei? - :

208 Sa-mi curbresc*nnorocul [Let-lime Mazdu (pag. 692): SA-mi unbarce4ti n.1
0, nude acepe poema, In jorenele urmdtoare &irate, In moment:II Mud va fi

frumoasi bat-o villa

Ce doamnA [mAndra] * mar era
cherna Catalina

frumoas arz'o focul(a)

Si ochu unen irru zinabesc
s-mi curbAresc* norocul
(a) f. bat-o focul

www.dacoromanica.ro

399

400

M. EMINESCU

Si dulce este si nespus

Astfel ca sA rAmAe
235

and te ridic Meet in sus

Te 'nnaltA din cAlcAe

Ce mAndr esti ca si un crin

Si nu esti prefAcutA

Cand te sArut pe gurA lin

240

Tu larAsi rnA sArutA

O sArutare I m'ai cuprins

In mAnec[A] de roclui

and oclui ti se vor [fi] stins

S'or reaprinde ochn
245

Ea'l asculta pe copilas

Uimit si distrasA
rusinos i drgAlas

Mai nu vrea, mai se lasA

lar el o stringe-atunci la piept

250

S'o mai sArutA incA

A vrea s'A nu mAi mai destept

Din fericirea-adAncA

255

Iar ea 'i zise: De copil

Te cunosteam pe tine
Dar tu esti mic i esti gentil
Te potrivesti cu mine
Dar un luceafAr rAsArit

Dm linistea
DA orizon nemArginit
260

SingurAtAtii mArii

Si ocluu-mi pan' atuncea sec

De-odatAl imple plAnsul

lar ale apei valuri trec

CAlAtonnd spre dAnsul
265

Dnd farmec dulce si nespus

Durenu mele lunge
Si se innalt tot mat sus
Ca sA nu'l pot ajunge
239 Cnd te srut pe gur 'ncet, strofa 241-244, barata, ulterior, dupd ce o numdrase.

www.dacoromanica.ro

LUCEAFARUL

4.1

[---] 0 I s fugim de-aici de tot

fugim in lume
Doar ni s'or pierde urmele
Si nu ne-or sti de nume

270

Vom fi fence si cuminti

Vowsi vom fi si teferi
Vei pierde dotul de pArinti
dorul de luceferi

275

..,

7rder,--.
V-

..

4s 4424:4..top'

4.

LULEAFAHUL
Mss.-ele Academiet Routine
2273B, 34(16.5cm X 20 CM.)
257-260. N. B. Ajunp arcs se zmpun (diem ldmurere. Ele vor fi mai afar urmdrite dad se con,ultd facsimiled aldturat al
.11 14. Sd sPunem dela bleep,/ a twee fila J4 P jj ce cdid colored destul de lat al unei file care a faa desfientatd
vane filei-cotor 14 bis. Se observd pe f. I4 (cf. foram!) tree strafe marginate p o acoladd care le ensereazd flare strafele

Jar ea '1 zise De copil

0 1 si fugirn de-aici de tot, ace Meru fnceput, conturul poeves, In acest panel, urma ape

cum se poate vedea in facamil.

Cele tree strafe margenale, lacerate ace, sunt transferase, de segur de pe fila j bis, unde mar figuran dempreund
lewd una (cap pe fiecare pagend sunt 4 strafe). Din operatic, aceasta a transfer dm u a rezultat o stewed elm:natal', care
figura pe y4 bis. Sd se observe al a 3-a strofd din cele 3 marginate poartd numdrul 6).. Cum pe fila urmdtoare (
numdred
70 (al grupulue urmdtor de j strafe) e duper' alte 3 strafe, Irueamnd cd operatic; aceasta a supriendru une: strofe, a desfiintarn file; 14 bis (redusd la War), a transferdra celor 3 strafe In retarget:ea file; 14, a acolader ce le insereazd unde se vede
den a modificar:: conturedia enetral, asa cum va trece in C (2260
le perfecteazd Ens. in momentul celad ajunge cu inane-

rotatra strofelor din y In y, in acest panel

cheat%

Pentru verificare, cetitored sd consulte facsinalul, cetend Intel: cele potra strafe ale coloane: den &hip In contenuare
opal sd ensereze, fa lecturd, cele 3 strafe marginate. Deferenta de conifer va fi lame turprmsd.
269-276. Des: con cerneald, mod: ficdrile din v. 269, 270 p 276 s'ar putea so fie p ale primului contur. No: am preferat

id le trecem la C.
20

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

402

Sburand luceafArul trecea

Purtat de-a lui aripe

Si c1t de mu de am trecea
In tot atatea clipe

280

PArea un fulger ne 'ntrerupt

Si rosu ca rubinul
AvAnd seninul de desupt
De-asupra lui seninul

Vedea ca 'n zma cea de 'nfr

285

N'Ascand din neguri stele

Umpland a chaosului vi
Si isvorind din ele
Ici se aprinde-o stea in drum
Cole) se stinge-un soare
Dar nu-1 opreste nici de cum

290

GrAbita-i fulgerare

Si trec toti secolii 'mpreiur

Cu mu de lumi de-a 'nnotul
Sbura cu gAndul

295

Pan' singur e cu totul

Unde nu-i centru, ruci botar
Nici raz a cunoaste
Si unde vremea inzAdar
IncearcA a se naste

300

Al nefiintei adApost

Si al warn oarbe
Ce soarbe toate cate-a fost
Si tot ce este soarbe.
Fion de moarte '1 strA.bat
Si armele-si stringe
Si este data cea de 'ntaiu
CA' el incepe-a plange

305

Dm umbra negrei vecinich

PArinte ml desleag
S1 fiu mbit numai o zi
Si ia-mi vecia 'ntreagA

310

307. In viqa-1 pentru) Si este etc.

www.dacoromanica.ro

LUCEAFARUL

4.3

J_;4

'

4...;

ND-

so

P"-4

rz -

fa;

Are

frtt

41%;(

.... --

flA"'",et 6

Cirg

,
4- etwa,,,st

hei,

"I.

.&1

a...nr,;'

#."

.4\

\-&002A.1.2.

.fig.
4

/0..44./
.

e.

.e

fet-

44,4,7

i*

;fria

, .40
:

I.

I vec4-

69.-

Manuscrtsele Academiet Romine

C.

LUCEAFARUL

'1)

.41/t/

ht.,

a, 6LN.c..--

2275B, 56 (16 5 cm. X 20 Cm.)

Pe fila aceasta, a pf-a, a manuscrtsulta 2275 B, marginal, cric obla, pe 2 coloane mprouizale, cum se vede in facstmdul
de jis, areas& nod, in care Emtnescu inched moral german a/ Luceafirulut

In descrterea unut votal in tarde romine (a), germanul K povestcte legenda Luceafirulut Areasta e poyestea lar intclesul alegoric 0) ce 1-am dat-o (sic), este cl dad i gemul nu cunoaste met moarte (c)i nume[lel
(a) in Rominta,
(b1 senzu/ al[egoncf,
(c) arma fuel* noaptea uaint,
26.

www.dacoromanica.ro

404

M EMINESCU

O d-mi in schimb cu acest* pret

O pmnteascA soarte
315

CAci un isvor esti de vieti

dAttor de moarte

O ia-mi al nemuririi nimb

vecinica-mi privire
320

Si pe vecia mea in schimb

O zi da-mi de mbire

dup' aceea pot A. trec

Cu frunza care trece
In intunerec sl m 'nnec
Si in uitare rece
825

330

335

.140

Din chaos Doamne 'am apArut

Ca s'a' m'A 'ntorc in chaos
Si din repaos m'am rascut
Mi-e sete de repaos

Fiori '1 trec atAt de cruzi

Si noaptea se 'nfurtunA
Si-i isvorste in auz
Un glas adiMc ce sunii:

Hyperion, ce din genum

Rsai c'o lume 'ntreagl
Tu imi cei semne i minuni
Ce fiinta mea o neag
De-ai ccre universul tot
L'as da ca* tot ce-ai cere
Dar esti puterea mea, nu pot
Sil neg acea putere

scapi de noaptea tuta-ni, pe de alta parte aici pe pa'Mnt ruct e capabil a ferio pe cineva, niel capaba de-a h fenot. El n'are moarte, dar n'are niel noroc.
Mi s'a parut c soarta luceafarului din poveste searnina mult cu soarta gemultu pe pamint si 1-am dat acest
inteles alegonc.

309. Pinnte-al n.v. ;

3X3. acest* sau acer pret ?;

315. Cct dttor Cct un isvor etc.

Strofa 321
324 barata*, ulterior, dupd numerotalre ;
338.
dau ca* tot ce-ai cere;
p. etc.;
.1/roja 337-340 baratd, dupd numerotafie , in C. e totup conservan drept Jirafa 34f-348.

www.dacoromanica.ro

339 Tu esti

LUCEARARUL

405

Tu vrei un om s'al te socoti

Cu el s.' te asament

Dar piar oamenn cu toti

S'ar naste iarsi oament
345

Ei doar au parte dc noroc

De dragoste i soarte
Noi nu avem met timp nici loc
Si nu cunoastem moai te

350

356

Et iv atirra n-ucul eu
De-a view lor durere
Se in cu mii preri de rAu
De visul care piere
Noi n'avem pierden i folos
Si nu cunoastem golun,
Cci stoluri cari merg in jos
Se 'ntorc la anul stolun

nurnai ei dureaz1 'n vnt

360

Deserte idealuri
Cand valuri af15, un mormnt
Renasc in urml valuri

Pentrudi ei sunt trecIton

Sunt toate treatoare
Au nu sunt toate 'nveliton
Fiintei ce nu moare ?
365

Tot ce a fost tot ce va fi

De-apururi Eta este
lar basmul trist al stingent
Parere-i i poveste
Nenorocire i noioc

370

Ca villa mumei Eve

Aieve e in once loc
pururea aieve
345. Et i au parte de noroc;
360. Se nasc> Renasc etc.
Dupd numerotape, strofele : 349-33.2 st 333-336 barate, ehminabde, de altfel ma nu tntrd in C. (2261).

N. B. Strofele : 347-344, Tu vret un om; 317-360, i numat ei dureazg 'n trnt st 343-34 Ei doar au

parte de noroc primesc, respecttv, tu cretonul, numerele z, 2, 3

exact cum vor fi incorporate in C.
Strofele 36r-364, baratd dupd numerotattep 369-372, barata' Mamie de numerotalie (adrcd nenunterotatd)

pdstrat deopotrivd pentru a apartm acelump miter,

www.dacoromanica.ro

le-ant

M. EMINESCU

406

Din sinul zilci cei de ieri

Se naste azi si moare
Chiar soarele perind din cer
Din nou s'ar nastc soare

375

S park' timpul innecat

In vi de intuneric
El s'ar renaste lummat
Ca s se 'nvrtc sferic

380

Din zarca negiei vecinicii

Privmd s'ar recunoaste
Cci toate nasc spre a muri

Si mor spre a se nastc

Si dac vrei s hi un sant

stii ce-i chmul, tiuda
Ii dau un petec de pmnt

385

Ca s te cheme Buddha

De vrei in numr s m chemi

In lumea ce-am creat-o
lu dau o fsie din vremi
S te numeasc Plato

390

Pot O. dau glas acestei gun

Ca la a ei cntare
SA' mearg muntn cu pduri
insulele 'n mare

395

Tar de-ai voi ca s arti

Dreptate i trie
Ii dau pmntul in bucti
faci imprtie

400

Tit dau catarg lng catarg

Ii dau ()stri i gloate
Ii dau al geniului* larg
Dar moartea nu se poate
373. Din sinul meu se nate) D.s. zdet etc. 381.
zarca etc., 392. Ca si te cheme) S.t. numeasca etc.
Strofele 38f-388 389-392, barate cu crew] indica/te cd nu vor figura in versiunea urindloare C.
393-396: antic:paid, marginal, (reflex din A), pe fila
(acum suntem la f. 62)
)11

On dau un glas acestet gun

La dulcea ei cntare
Se mwe muntn cu padur:
insulele 'n mare

www.dacoromanica.ro

LUCEAFARUL
405

407

Iar dac vrei ca s-ti ark

Credinta 'nteo femee
Repezi o clip indrk
vezi itibirea ce e?

In locul lui menit din cent'

Hyperion se 'ntoarse
Si ca i 'n zma cea de icri
Lumina-i o revars.

Cci este sar 'n asfintit

415

420

noaptea o s." 'nceapl

Rsare luna linistit
tremurnd din ap.

Implind cu
scntei
Crrile din crnguri
In ploaia florilor de tem
Mergeau doi tmeri singuri
capul meu la sin
Pe gnduri sl se culce
Sub vraja ochiului senin
Si negrit de dulce

425

Cu farmecul lumirut reci

Gndinle strAbate-mi
Revars liruste de veci
Pe noaptea [mea] de patemi
S'astfel asupra [mea] rmi

430

Durerea de mi-o curtn

Si fu iubirea mea de 'ntai
visul meu din urml
Miroase florile-argintn

435

Se scuturl o ploae
Pe capetele-a doi copn
Cu plete lungi blae

Dupd strofa 429-432 (ande e notat 10j, adrcd strofa), arman ultmiele y strofe yt, la fine, numerotalia ca crefon
insemna, cum era it firesc 'so (strofe). Dupd aceasta yt in pregdtmle ce premerg versumea dIn C. (2261), adaogei
sus, inghestand-o pot, strofa Hypenon veden de sus (intr'a prsmd varsantd), dar care apartme, de fapt, verstunst
urmdtoare. De aceea o ;I treceno acolo.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

408

fcricital ea la ccr
Pnvqte-acum .1 vede
Luceafrul cel dc duren

In carc dama crede

440

Cobon din cer luceafr blnd

Alunecand pc-o razil
PAtrundc 'n codru i in gnd
viata lumincaz

Iar el in cearan radios

445

Lucea cu buntate

tece se uita in jos

L'acea singurtatc

Dar nu mal cade ca 'n trecut

In mn din tot innaltul
Tot una-t1 este chip de lut
Dac'om fi eu sau altul.

450

Vanantele ce urmeazi s'ar fi cuverut si le trecem in subsolul respectivelor strofe, al ciror nutnir 1-am notat
pe stnga. Cum hui' ele figureazi intr'unul i acelai manuscrts, cum secponarea lor ar fi destrimat aceast unttate
1 cum era singurul mod de a pune fati in fatal cu ele citeva facsimile, am preferat s le ttprim in bloc. Cetitoral ins e preve= In urmnrea unor forme din B, el este pnut s se adreseze i acestor variante. Ceca cc
nu e prea greu, grane numerotatia.

22761, 203 V.-20$

277-280

Sbura luceafiru 'n duren

Purtat de-a lui aripi
$1 ct de mn de aru pe cer
Le trece inteo

20 Sbura ca ztua ces de ten

Purtat de-a lut anpi
$1 ct de mu de am pe cer
Le trece intr'o

30 Pe drumul timpuItu de ten

Sbura cu-a lut aripi
$1 cal de mii de am pe cer
Le trece inteo chpal

Sbuta luceafrul pe cer

Purtat de-a lui anpi

$1 cal de rnu de aru, ca len
Treceau tnat in o clipi

Pe fila 13 v. (cam pe la Jume/atea poema/ta) brotalloneazci strofele finale. No/dm dijerentele . 433. $1 toste

argintu*,

438 Priveste lar '1 vede;

44r. Cobon

[stroja era prea prezent va sd fie repetatal.

445-448. (f. 13 v.). Iar el suride lumtnos

'nsenmat* se una. ['n ;os]
Luand S111 gurititu

449-452

$' in cearcn mare* l'au* cupnns*

naltul

Ce-ti pas pe din pimnt* (a)

Dac' oiu fi reul sau altul (f. 13 v.)
(a) Dar> Ce-ti etc.

20 Dar nu mai cade stritbitut

In min din tot innaltul:
Ce-ti pasa' pe chip de lut
Dac' om fi eu sau altul.

www.dacoromanica.ro

At'

-!.

...

1.'"'

,
".

',.. e'v

t.

.,,

..:;

'

\4'.

1
"4

.4.

"4,
.....

" ''''''

-1-

-,...,

"

V..
- t^

.....,

,.-4
f.. -,,,..,,,,,
-...,7,...,...,,,_,

.vr:' .:,

. ,..,.

.,.,...,,

4:.

---A.

-r.

4.'"
ctl .'''''...,

, ,...

LUCEAFARuL

K,

/4,

:.
,tr

Ii

I'S.

4,4,

,
..
e.,

4.4..';'..

....A,

409

/
X

o"

o
E

Io

www.dacoromanica.ro

M EMINESCU

410

281-284 I Sbura un fulget nentrerupt

Aprins de-ale lui chinurt
Cu vAi de chaos de desupt
De-asupra lui seninurt

20 Pirea un fulger nentrerupt

Mina de-ale lut chinurt
Ocean de negurt de desupt (a)
De-asupra lui seninuri
(a) Cu mri> Ocean etc.
40 Prea un fulger nentrerupt

30 Parea un fulget nentrerupt

Aprtris de-21e lut chinuri

MAnat de-ale lut chlflUXI

Rovind senmurt de desupt

De-asupra lui seninuri

Piivind seninun de desupt

De-asupla lut sentnuit

28.5z88 10 Din vAi de chaos isvorau (b)

In mum stele albc (c)
In cercurt mandre se roteau
[Ca un] trag de salbe

20

Si ca i 'n zma cea de 'ntai

Se nasc din neguri stele
Umplind a chaosului vt
isvorind din ele

(b)(c) Plutind pe a caosului Vd1

AdAne isvot de stele,

30 Vedea ca 'n ziva cea de 'ntaiu

Nscand din negurt stele
UmplAnd a chaosultu vt
isvorind din ele

289-292 e 5i nu-1 opreste nto de cum (d)

GAnclitea-i cltoare

Ici se aprmde 'n soare 'n drum

Colo se stmge-un soare
(d) Dar> 5i nu-81 etc.

293-296. t5i mu de lumi in juru-i fug

Pe-a vremet val de-a 'nnotul
Se sunge cel din urtn crug
Se 'ntunec cu totul
Intre strofele 293-296 p 297-300 to mau in aceaski redacpe
Aci vecia a 'ncetat
SA se 'nvArteasc. sferic

Virgin de laze i pIcat

Se 'nunde* intuneric

Ict Sc aprinde-o lun 'n drum (e)

Colo se stinge 'n soare
Dar nu impiedec' nict de cum
GAnchrea-i cAlItoare

I s. aprinde-o 1. 'n drum> I.s.a

soare* 'n drum

5t mu de luau in turu-i fug

Pe-a clipei val de-a 'nnotul(f)
Pn piere cel din urmA crug
singur e cu totul
Pe-a vremet val etc

z Unde vecia n'are loe

SA se invirte sferic

undekl vergin de-ort[ce] foc

D'apururea 'ntuneric

30 Unde \rem n'are loc

S. se 'nvArteascA sferic

unde vergin de-ort ce foc

E pururea 'ntuneric

40 Uncle vecia n'are loe

SA curgI 'n cursu-i sferic (g)
Unde-a rAmas vergin de foc
Eternul intuneric
SI curg 'n lume* sferic

N B. In redacpa aceasta, oi &flea strofelor 297-300 it 301-304 e tnversata. Aduii

305-304 Act e-al stingern*-adApost (11)
E noaptea prea curati
Unde nimica nu a fost

Nici a o fi veodat

(It) Aci e-al paco adpost

297-300 i

Unde nu-s margini ruct nutloc

Ca sl le* poti cunoate
unde vremea n'are loe

St nu se poate nwe (t)

(t) CAci nu s p n

30 Unde nu-1 centru mci hotar

CArarea a cunoaqte

unde timpul inzadar

Incearc a se nate

www.dacoromanica.ro

20 Uncle nu-s margini, ma botar

Ca s le pott cunowe
unde ttmpul inzdar
IncearcI a se nate

N'
.

I.
n

V.
Y

,,

i
.

\:
rc

)
ii

718i <

)1

I
1

.4

::ritj,/

'4t

\'
h

iCV

st?
t

''.\

'

t'l
'

.4 \ 1
,,s4
?\.%
.

.
4

4
y
1

,,,

\
e

I.

1/4.

,F

4
'1.

4,

t.

tik,_,

v.

'1/4

e:

.C.ak)

V
... ,rk

k.

4 .4

A::
?

LUCEAFARUL

'

1
k

)' "..:

0, N N

II

\11
**,..

.1$

.4..

.
k'

ti

/ ,7

e ii

N
`4 VI

At
-

'N

'

.:

411\

..,

\O

4"

41

r:4

www.dacoromanica.ro

M EMINESCU

412

Dupd strofa
(22758 .)

97-3oo (precedenta) terma in armad redattie o strold ldsatd la o parte, den versiunea de la eta),

20 In urtn* adinc s'aluneci

e Atit de-adanc atit de tnst

Vr'odati o sc..intee
Luceafrul se 'ntuneci

Ne-anns dc o scantee

Sillt in loc si stec

30 Acolo nu aluneca

Vr' odati o scintee

Luceafirul se 'ntuneci
Silit in loe s stee:
305-308

2 non de moarte '1 patrund

Fion de stmgere '1 pitiund

$1. aripele-si stringe(j)

aripele-st stringe

Ii sine fata lui in mini

Vointa doar '1 tne vm

Altmintrelea s'ar stmge

$1 'ncepe trist a plinge

(t) El anpele-st s.
Strofelor (61a numeir) ciite urmeazei in B., Mire v. 308-532, le corespund in 2276' ,7 strofe, dispuse inri( in altd ordene.
Deosekrele, cum se poate vedea, sunt teta ca mult mal Importante. Cum fiecare strofd e incercaid de doud ,rt trei ori, le
asezeim pe doud coloane (De segur, col. a II-a e mat evoluatd). Chenarul cu care incadreazei jirafa : Dm chaos Doatnne
etc , arad cd ordmea cunoscutd a faa ulterior designad. La inceput strofele s'au succedat, orgamc, aira. Facem ceceara
observatie pentrucd de multe ore (precaria in 2277 ire anume in pagimle patent broiallonare) strofele sunt aruncate, indeferent
st semsul (cf facamtled aldturat), ,ri firul lopc pledeazd alimenten .
urde, feirei ca ad constaue o ordene.

e Tu al cima unte semn

Al cirui unic nume sant (k)

Nu '1 stie niel o timba

Nu '1 stte tila o iimbl

Te rog ca mili tu si al

Te rog, in mita de pimint

Punta de mi-o samba.'

Punta mea o schimb

(k) O tu, al cirtn.-, ,

z Din chaos Doamne-am apirut

Din chaos Doamne-am apirut

$1 sete mi-e de chaos

$1 dm repaos m'am niscut
clikm] un nou repaos (1)
( / ) O diruie 'mi repaos

Ca si mi 'ntorc in chaos

$1 din repaos m'am niscut

Sprc a don repaos

20 Di-mi pe lumtna mea [ca] pret (n)

piminteasci soarte

Dau vectrucia mea ca pret (m)

Pe-o piminteasci soarte

Tu dititorul de vieti
dititor de moarte

Cica dititor

(n) Di-mi pe vecia [mea] ca pret

(m) Veaa n'are n[ici un pret]*

De greul lungn vecuncu (o)
Pnnte, m desleagi

Di-mi pe pimint micar o 21

De-amor, o 21 intreagi
(o) D.g negrei vecinicit
O ia-mi al nemurint nimb (p)

20 Din centrul luclei vedu

Pnnte m'a desleagi
Iubirea si pitrund' o 21
Punta mea intreagi

Si nu fiu =Aire

$1 pe vecia-mi di-mi in schimb (q)

O clipi de mbire
(p) Al > O ia-mi etc., (q) Pe veci > $1 pe v. etc.
2 $t dup' aceea pot si trec
i dup' aceca pot si trec
10
Mi ia lutar[ea] oarbi
Un fiu unru oarbe
In intunerec si. mi 'nnec
In intunerec si m 'nnec
Nunicul s m soarbi (r)
(r) i timpul si m soarbi
20 Dm reci adincuri ce ascund
1 din adincuri ce-1 ascund
Cuvntul* noptu crude (t)
Incit nu stu de unde
Se naste-un glas asa profund (u)
Se naste-un glas adnc profund (s)
Incit de-abia s'aude
Incit abia s'aude
(u) Rsuni-un glas> Se
(t) Eternul nopth crude;
(s) Ra.sun glasul tnst> Se naste etc.

naste etc.; pe pagina din dreapta, ateste versurt, pdreind o

varee:tea pdrdrad a inteidor 2 versuri dm ateaste7 strofd

T'acere lungi, negrul gol> $1 Impremni-i negrul gol

Inghtati 'n visun crudc

www.dacoromanica.ro

,,

...4

.e

',4
--,

`-,
.

44

'

;
,,

4'

,,..P

20.'

Z,../

.....
-4t,

/' ,/

T-e,
..-

....,

,...

...

..,.

..i
\\
)Ln '

',.,,

It........,

..>

c-:,-

"

'

.4

'''')

-.s:
cry' 7

...a.
...C.

(3- . 45

,:,
'el?'
.-

.." ""

,41--'

1,1-

:,:.: 0 0

)...

4. -,

''St...

-i:-,',A.-..,

'

`-c,-...,

1...

''''' V \ -.1/.0.-t... ''.f.1.,.

22.

2\2:11,(11

%7

te-z,

k:

..
.,.'
'll.

..

...,,-..,---,a,.. ;:"..
- 6-- -4,

\ --,N-

..4..

.-. -

4,

"----,.,
,- _';,k".,

';(we

tir

......., ,,,,,

Ns..

'

...-.)

--.1," h. - N

,..,
.

...
-

..o. 4

--,:,.1,,,

4'

er.t.

.4,

,r4..

as.....t,

, *I,. ',....
.....

:,
_

-s

LUCEAFARUL

,
e

44, k

tf N '1,

-4..,..e.

.k.

//

\ --' 'vs" -%"'Ne

- ( '',I

1%.,_

,..,

N - ' T.
'''Cr

...--( 1

\'N0121...
- 1.

;V

t*:

..{0

-41,-,

lle

>
- ,.

..,,,,,

YL.

4 14,.."N4
.'N,

.11,

t. ---- .,

, -.'
_

' I.1%. 4 , ...,,,,,,.

d've

.4

413

.0

x
g
P,.

cl

,0
,-,,,

N
N

www.dacoromanica.ro

M EMINESCU

414

333-336 10 Hyperion, 1SVOr de vremi (n)

Si 'ntregitor* de spatm (x)
Din noapte vergin tu chemi (y)
Vonna fr satin (z)
(v) H., [cumint barat gros ,
cdrabil], (x) Semntor de spatiu,
Din noapte vecmic m'a chemi;
SI*-ti> 51 inA)Cerand) Vointa

e Hyperion ce din genuni

Ridici o lume 'ntreag
Tu vii a-mi cere doar minuni
Ce fiinta mea o neag

etc.

30 Hyperion care 'n genum

Marra c'o lume 'n tine (a)
Tu nu inn cei numai minuto
Ci s ma- neg pe mine
(a) Atrni c'o fume 'ntreag

337-340

Tu esti puterea mea, nu pot

SA neg acea putere
Dar* cete-mi untversul tot

Ce nu pot da nu cere

341-344

51 cei ca om s te socot (G)

Cu mortit s te-asament
Dar piar oameru de tot
S'ar naste iarsi oamem

z Tu vrei un om s te socoti

Cu ei s te asameru
Dar' piar oamenn cu toti
S'or naste iarar oameru

(b) 5i vrei un om s.t s.

Urma o strofd nelncorporatel in 13-

Cci 'i imprstnu 51-i adun (r)

Le mdsur vien cu luna

De nasc si mor in sfntul Un

In care-s toate una
(t) Eu astern> C.ci '1 desfasur
adun

345-348 Ei doar au cerun de noroc (d)

prigontri de soarte
No, nu cunoastem timp
Si nu cunoastem moarte
(d) E d q goan de noroc

349-352. Ei Ip atrn micul CU

De-a vietn lor durere

Se tin cu mu paren de ru
De visul lor ce piere

353-356 Noi n'avern pierden p folos

Si nu cunoastem golun

act stolun care sboar 'n Jos

Se 'ntorc la anul stolun
De repnut :

Pe fila 207 tzolat p timpul* fr fiinta* Es-ami p trupul*

Pe fila zo6, anticipate . Se naste* cel necunoscut
51 moartea
strThate

Dar vezi mbirea uneta

Si crede-asa sunt toate
In aparen/d, aceste ultime patru versun par rd formeze o strofd Distanla din/re dubbin-I exclude o atare tpolozd
Pentru ideen ultima/ta ibstib, cf. Fata in grdina de sur (ed Afttrdrafri), pag 3 frf

S-ti numen ano dup mersul lunet

Pentr-o femee Vezi itibirea unet

www.dacoromanica.ro

LUCEAFARUL

C. L eg en da Luc eaf erulu 1.

Verstunea aceasta figureaza in 2261, 198-212. Poartl

Luceaf &Nita st la sfarsit data: Apnhe 10-1882 (cf. f

415

Legenda

primei i ultimei pagint in vol. I, 169 11 ao) Ea este scris

inteun caiet oblong, 23 cm. x 18 cm de bun hartie, alba, velin, confectionat de poet, asa dar un submanusens, i numarnd 29 file (58 pagiru), adic ff 198-226 inclusiv, ale manuscrisului principal Dela 198-212 filele
sunt prtnse de verstunea Luceafirulsn, dupa aceea o versiune din Mat am un sIngur dor, una din Glossa, una din
dus amorul, cut:and filele dintre 213-218 inclusiv, restul caietului piing la 226 inclusiv, file albe, totul transcns,
ca i marele poem, pe curat, pe eke 2 coloane, i purrand numeroase aplicatu, cu creion negru, creioane rosu

albastru, cerneala neagr si violeta, din acelea intalnite i 'n aphcatule si corectnle Luceafrulur, ceea ce sugercazi ea vor fi fost ponte 51 ele cente i indreptate, fie acasa, fie in sedintele Junimet, mat probaloll in colloquii
maioresciene
Data Aprihe 10-1882 marcheaza, de sigur, ziva &and a sfarsit de transcns in acest sms-adhoc verkunea

aceasta, in care s'au topit si integrar toste acele aphcatn, cu creion st cerneala din B, despre care am amintit c
reprezint oarecum repetitta brouillonara a formelor de aici, un crampeni cu versurile 201-224, figurand in 2288,
43 v.-45 strofa 409-412, incercat inti in 22761, 211.

and nu se specifica in parentez litera (B sau q, inseamn c formele apartin versiunn C, dela etai.
S'a spunem ca la data aceasta de to Aprilie 1882, cand sfarseste transcnerea, versiunea C numr ioo strofe
si el sfirsitul poemet, acel grandios final de 6 versun al sentintei Luceafdruha, ala cum Il cunoastem din textul
definitiv, era ca li 'n versiunea anterioara, B, redus la numat doull versun (ceca ce se poate verifica in facsimilul
filet ultime, vol. I, p 18o, unde data figureaz dup cele dou versun ale rspunsulin). Cum ins imediat dup
transcnere, incep lecturtle pubhce la Junimea li odat cu ele corectkile li adlogirile, cum intre lo Aprilie
(cand sfarsefte de transcns) si i1 Aprihe cand ceteste intala oar la Junimea se scurge o saptamn si cum, on
earl ingemozitate s'ar irosi nu s'ar putea spune, cu certitudine, crui timp apartin adaosunle li schimbrile, am
socont cu cale s incorporm versiunu C si cele 5 strofe, adaose, pan la 1o5, avand grip s noram in subsol
ca ele par s fie intercalate dupa to Aprille 1882 a trebuiau incorporate, nu ramne indoial Intk pentruca
din versiunea urmatoare, D, (2260), care va fi fost aceea care a premers cpia pentru Almanab, nu avem deck un
fragment, asa el n'am Itt unde anume s'a le distribuim, Ii, al doilea, pentruc cele 5 strofe noui sunt grefate chiar
pe versiunea aceasta C., cum se poate lesne vedea in cateva din facsuntlele alkurate
Cum dat cu verstunea C se incepe si elaborares versiumi definitive, pentru Almanab, socourn util sa
reconstittum, pe baza insemnrilor lui Maiorescu, st inainte de a reproduce versiunea C., cteva din datele ce triteresea7.1 penoada aceasta, lsand fiecarma libertatea confruntarilor. Ele privese, cum se Nate deduce, 51 versiunea
urmtoare D
, dup ce
La o saptmara dup ce Le2enda Lucealdrulm fusese transcris
in spet SaMbatd, 17/29 Aprthe 1882
peste zi, 51 dup un rstimp de seceta, dduse in sfarsit ploate abundenta in toat tara, are loc sedinta literara Seara,
noteaza Matorescu, Jummea la mine Putin lume, numai 12. Citit frumoasa legend de Eminescu, Luceafrul
[,r: In notd Imunrea edlloruha . Fraza subliniata la o lectura mat trzie st pusa nota marginala. 1882 Apritlie]]

Peste alta saptimani (in care timp lalelele si salaam infloresc) 3), Ii anume Smbt 24 Aprzhe, nou sedint a Ju-

nimu, cate tine pina la 123/4 noaptea. Printul tirbey, Carp, I. Cerchez, Mandrea, D R. Rosetu, (Theodor
R[osetti] si Burghele lipsesc din Bucuresti), Nica, Frollo, Popescu (Hermes) 3), Slavici, Eminescu, [Nicolae] Densustanu Ii Iacovacht Lipseau inca Chibici, vru-meu [Popasu], [cei dela] Rom[inia] lib[erl] Ii Manoliu, Jipescu,
Filibiliu 4), Hasdeu Discutie Cu Carp despre patima bettet a lui Poe. Lectura a traduceru Mnstirea Tomnatica,

care a fost gsita buni, a unut intku tablou al nouei

reviste a [anului] 1881 de D. Rosetti, a nouei frumoase

poem' a lui Eminescu Luceajdrul 5). *edit-4a urmatoare de Sdmbaid .1.113 Mal 1882, nu noteaza deck participantu

Hasdeu, Carp, Cerchez, Tb. Rosetti, Gane, Frollo, [Nicolae] Densustanu, Emtnescu, Slavici, Popasu, Nica, un
moment Zizin ) In Iume, Ii anume Vmert 4116 Iume, Eminescu si Gane pranzesc la Maiorescu 7). La 5 Iume,
Titu Maiorescu, Insemnart :/mee, ed I. Radulescu-Pogoneanu, II, pag 58.
Ibid., pag. 59.
Ibid., pag. 61, nota pentru identificarea pseudommului

De retinut, articolele lut Eminescu, din Trmpul, asupra cazulut Filibiliu dela liceul Matet Basarab. Studn
de inalt pedagogic
T Matorescu, Insemndu vlmce, II, pag 61.
pag. 62
Ibid., pag 74.

www.dacoromanica.ro

M. EM1NESCU

416

Romdnia Jund din Viena tine sedinta festiv in onoarea societal!! literare Junimea din Bucuresti 1). Iulie si mmatate din Aug-ust pint prinse de cilatoria lui Maiorescu la Londra, pentru operatia sopei sale, Clara. Dupa cate,
raid prin Paris si Elvepa 2), cu intoarcere prin Viena, i some la Bucuresti: Vinen 13/25 August la ora 91/.
seara (% de ora intarziere). Cald, lun frumoasl 3). Joi 912z Septemvrte mica sear hterara: al-de Mandrea, Eminescu, Slavici, Fagarsanu (inmate de plecarea sa in Belgia, pentru comanda' de sine de cale ferata),
Creang, Nica. Se ceteste nuvela Mitei, Margarethe, care a incantat pe Emineseu, pe Burghelea si pe Slavici,
s. a. m. d.. Despartire la miezul noptu. Sear reusita 4). Luni 1312/ Septemvrie lectura lu cerc restrain, la care
participa al-de [Teodor] Rosetta, Anette, Burghele Am citit ate ceva din Tribunal comiqueo, Cocoana Smaranda 9, care a placut tuturor, i nematura Cocoanele din Vlerui-de-Munte de Jipescu, apoi iarAi vecinic
frumoasele poezii de Emmescu 6). De buna searna Luceafdrul p poate p cralul poezulor de dragoste, din care
lui Iosif Vulcan. Mtercuri 29 Septet's:1741x Octomvne, Gaster catete, in continuare, stuavea s dea, pentru
diul sin despre cirple popotane romanestt de legemde religioase, o de nepnceput proasta novel de copu a
lui Slavici i altele. Searl rea. Asist: Al-de Rosetta, Mandrea, pan la ora u al-de Kremnitz. Erau Peal
Butgbele, Jipescu, Baican, Chibici, Emmescu, Frollo, Annette 7). Insemnarea ce urineaza anunt, pare-se, Traceputul exist-A.1171M definitive a Luceafdrultd. Poate el la vremea aceasta fragmentul din versiunea urtntoare, D, fusese
elaborat: ViXeri 8120 Octomvrie 82. Atar posomorit i rece, 40 R la ora 8 dinuneata . Lectura din Herbert

Spencer *la la 63/4. Ce seam- i constnd numai din sarbede abstractii devine, zau, filosofia, indata ce vrea sa' fie
pozitivist si pierde fantasticul dar profund - necesarul farmec al metafizicei transcendentale f [] Seam Luceafeli ul
lui Eminescu, cu el si Annette si familia mea, ciut, corectand 3). In Jummea de Mtercuri 1312y Oct Fminescu

7) Ilnd Telegrama de multumire a itu Mararescu i refennte bibliografice in legatura cu aceast festivitate
Convorkrt Lsterare din Iuhe 1882, reproduce din Gazeta Transilvamei o mmutioas dare de seama.
SA repnem, in speta, ca"" din Errunescu se declamase si el poezia lui fusese in chip special magma in tele

ratul lui I T. Mera, unde, prmtre stangacu de forma, isl face loe o pretioasa judecata de valoare

Spintul lui Eminescu este cu totul contrar poesulor, despre care vorbnam (ale lui I. Negruzzi) D-sa,
cuprins in momentul scneru de-o puterruca sguduire sulleteasa , nimiceste fr ciutare tot, ce nu-i pare potrivit,
inteun glas ce nu pem-ute contrazicere; i acest glas puterruc si-1 tine pin la inchierea scriern sale sau inti'alte
r;uidun obosn de emopa putemica, se domoleste p inchie ca pupne euvInte grele, care prin contrastul smitenuntelor capita' o putere cu atat mai mare. Astfel poesule d-sale contin toate un pesinusin extrern, ce ne pune
gele in fierbere si mai totdeauna ne castiga pe partea lor. In poesule d-sale aftrn totdeauna cugetan adanci, isvorite
chntr'un suflet Om de amkaciune 51 imbracate in hama neagra a pew-nip/lulu% pentru a caror pncepere se preunde
un grad oarecare de cultur Din aceast! pricul, Emmescu este poetul clasei ma/ inteligente a Romanilor
nescu e gam' de acera si poet didactic, in genul epistolelor poetice, unde instructia se combina cu caracterul
lyric al poesiei; despre ce putem s ne convingem din reusitele sale sensor! poetice. (1 T. Mera, ,Scrutoru dela
Jummea. Caractertsticd in Familia, XVIII, 25, zo Iunie z Iuhe 1882).
Reacpurule nu intarzie sa se produca. Dintre ele, extragem urmtoarele rinduri ale unuia din cele mai infotmate, 11 mai vii spinte ale intelectualittn ardelene, din tunpu/ acesta, Dr. Gregoriu &lap, temperament opoaltionist si polemic, ins totdeauna interesant- Intrebm numal: ce gaura in cenu s'a teut, ca direcpunistu s
strneasc atlta svara in tar cu acea, el Nic. Gane, loan Slavici, lac. Negruzzi continuara pe inceptoni G
Asaki, C. Negruzzi p altu in novelistica romneasca, aducand-o pe aceasta cativa past mai aproape de perfectiune?
Da; cci afar de sfera novelei, unde le sunt poetu cu durere punem aceasti intrebare, car, s intreaca pe
maru maestri ai legendei p cntecului poporal de obste, Alecsandn, ai baladei istonce, D. Bohnuneanu, ai imnului
p odei naponah, A. Muresan, ai fabulet A, Domena, si pe ceilalta confei din arm 40-50? (Dr Gregonu
DI Slatuct fi serbarea Roma:a fund intru onoarea Convorbiriler Literare in Familia, XVIII, 33, 15/27 August ,
34, 22 August/3 Sept.; 35, 29 Aug /Ira Sept.; 36, 5/17 Sept. si 37, 72/24 Sept ) In numrul 40 al Families, 3115
Oct., I T. Mera raspunde d-rului Gregorm Silap.
Polemica se urmeaza p la inceputul anului mmtor, 1)r
Giegorm Silali, comentnd Canteen' gintei latme in lumina teorulor despre bimba poporal, sustmute de I. T.
Mera, adauga. Barerru de P-ar fi mai ales p cutipt regele poetilor nostn p intemeiltont scoalei poetice romne
naponalo-poporale tot asa limba p in alalte pioducte, tar mai ales in piesele sale dramatice, cat s nu-i fie putut
chiar un directiumst de frunte, d-1 M. Eminescu ( Cony lit arm intai) [in reabtate, arficolul vizat a apdrut in
Familia din 1870], ca drept cuvant observa, e in unele din acele prase Rusul vorbeste ruseste, Grecul greceste,
Neamtul nernteste, mat lipsia numai sa graiasca sarbeste p Sarbul I (Dr. Gregorio Shah, Limbd poporak p limbd
hterard. Rspuns d-lui I. T. Mera, in Fannba, XIX, 2, 9/21 Ianuane 1883)
3) T. Maiorescu, Ins. z., Il, pag. io6, patetica martunsite a lui Maiorescu in legatura cu drama sa tam/that-1
Ibid., pag. 108.
Ibid, pag.
Ibid., pag. z16, nota echtorulia

Cocoana Smaranda copie de pe natur, de A. (Ana Rosen! ?) publicata in

Convorbirt Lucrare, nr. dela i Dec 1883.
Ibid., pag. 119.
Ibid. pag. 125.
6) Ibid., pag. 127.

www.dacoromanica.ro

LUCEAF.NRUL

417

si Matorescu citesc o 2 penibde acte ale infioritor de stupidei

drame Vlad-Tepes 1) a lui loan Nenitescu, al
daca, dup Alecsandn, batd al razbouilui Independenpi. Cu osebire pretioasa. ni se pare insemnarea ce urmeazi
si pe care de asemenea o reproducem in intregime
28 Oct.19 Nocm 82 De 4 zile, vreme foarte frumoas,
foarte cald i soare.Aseara Junimea cu Alecsandri, Zizin, Gane, d-na Beldiman, Annette, d-na Rosetti, Mite,
Alduleanu (stud. jur. din Pesta), Calolanu, Hermes-Popescu, J. Cerchez, Jipescu, Nica, Chibici, Emmescu, SlaPeucescu, Buighele, Nenitescu, in total 23 de persoane. O frumoasi noui nuveli a lui Gane, pentru Almanahul studentilor dela Viena, 4 poezii drgute de Nerutescu, scnsoare a lui Slavici din Italia, frumosul Luceafr
al lui Eminescu, slefult. Apoi Alecsandn povestit din viata sa i in special dm Montpellier Para la ora i noaptea
Incantltoare seari 2). Data ni se pare demn de repnut Asa dar la z8 Oct 1882, versiunea flefultd, cum zice
Maiorescu recte, definitiva' a Luceafdrulut era terminati. Ea putea fi deci expediati la Viena, pentru intatul Almanah al societitii studentesti Romnta Juna- , cu conducitorn cireia Matorescu intretine o pinnteasci corespondenti
Peste trei zile, Dtummcd 31 Oct. 82, in vizit la printul tirbel, la Buftea, Matorescu citeste Luceatdrul lui Eminescu, scrisoatea despre Neapole a lui Slavict st Marc Twain. In general plicut 5). Dupi sedtnta Jurumel
de MIercurt, 3 Noemm re, Maiorescu noteazi Inca' noaptea tarziu tradus cu Eminescu z poezu ale regule', eu tradus
alego= ei Vremea p mbirea. Livia le-a copiar, si totul tnmes chmineata la o Romarua Juna la Viena, pentru
almanahul et 4). Cele doni poezu ale Carmen Sylvei, despre care face menpune insemnarea, sunt de bun seami
(numtte cu Intml vers) Sferele tot mas umbld si En sunt idnrea p teamd n'am ce se afli intercalate in alegona Vremea si mbirea. Traduse, dupi afirmapa lui Maiorescu, in colaborare, poezule sunt coplate de mana lui Eminescu,
cum se poate vedea din facsimilele publicate de T V. Stefanelli 9), carde, intaiul a semnalat ci au fost scnse (el
spune ea' au fost p traduse) de Eminescu, inteun context copiat de alta" mana'. Insemnarea lut Maiotescu precizeazi.
cevia fost t'azud de Livia. Nu insi si a celor dota' poezu, deci nu totul altmmten nu s'ar explica prezenta
celor dota autografe - Eminescu in arhiva Romimei June s). S repriem c14 transcrielea celor dou'l poezu reproduce, Cu o singuri exceptie, aidoma ortografia si punctuatia autografelor emmesciene La 2.7 Noemvrie, Maiorescu
isi anunta corespondentu din Viena c mai intarzie cu trimiterea esseului siu Progresul adevirului, lar la 26
Noemvriel8 Dec. ... ci trimite dota& poezu de Alecsandn nou'i li nepublicate inca 7). La inceputul lui Decemvne mai lucia la esseu, pe care-1 sfarsea la 12 Decemvne, asa ci Lum 1312y Dec 82 fund de fati 91 Errunescu, II
otea la o Jummea , tot atunct vestea prin telegrama cal-1 expediaz a doua zu 8). Pomul de Cractun, dela 24 Dec.
8216 Ian. 83 se serbeazi la Mite. M'ara.' de cei ai casei, al-de Negruzzi, Annette, Gane, Etrunescu,
Chibici. Mula veselie. Prima zi de Criciun zparl cum trebue, ftig 9). Msercurs y Ianuarte 1883 Maiorescu
noteazi inceputul din nou al senior literare. Lectura' de Gaster p din arnmunle unui voluntar in rizboiul dela
1877 ale lui Chibict Eminescu e de fati 10). Mtercurea urinitoare, 12124 Ianuarte 83, se cuche traducerea germana
a LuceaJcirulta de Mite Dintre cei absenti Emtnescuin spital 11). Siptimana urmitoare, Miercurs 19131 Ianuarte
1883, Eminescu tot in spital 11). Marp 2y Januartel 6 Febr 83, seara la ICremnitz, Mite reciteste, pusi la
punct de sigur, traducerea Luceafdrulm"), ce avea si apara in Rumanische Dichtungen editia a II-a si despre
care va fi vorba mai departe. Insemninle cite urmeaza, Cu frecventate sedmte ale Jurumei, cu lectun notabde,
precum a Fintann Blanduziei, de Alecsandn, etc., etc., nu mat atest prezenta lui Emmescu. Canicula pune
sal:di-tire pe Capitall. Insemnarea de Luni 30 Matulz r Iume 83 noteazi: La Emmescu, inceput de alienatie mmtala, dupi impresia mea i4) Intre timp, Eminescu participa' la desvehrea statuei lui tefan-cel-Mare la Iasi (cf.
capitolul Doma), ce are loe la 5 Iume 1883 si din nou insemninle lui Maiorescu, cu data de Jo: 23 Imite 83
Ibid., pag. 130

Ibu , pag. 13z-133.

1) lbtd , pag x34
4) Ibid. pag 134.
8) Teodor V. tefanelli, Anuntirs despre Eminescu 1914, pag. 163, 164 p pentru facsimile, pag. 174-175.
I) Cf. I Grama& Sacie/atea ac. soc -1st. Rom Jund etc., 149, unde, in sumarul pe 1883, al Almanahului,
dup Carmen Sylva, Vremea p iubirea (Alegone) gloseaza in nota Ambele traduse de d-1 T Maiorescu
N A . De bun'a searra e la mijloc o croare. CAct daca ambele se =t'era.' la tala (1/temen fl subtrea), alegona era
numai una.
Ibsd , pag. 142
T. Maiorescu, Insemnd, e ztlmce, II, pag 144.
Ibid., pag. 146.
1) Ibid., pag. 148.
11) Iba , pag. 549.

") Ibid., pag 150

Ibtd , pag 151

Iba , pag 187

27

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

418

Foarte cald... i Eminescu, cate devine, din ce in ce mai evident, alienat. Foarte excitat, sentiment al personalidtu exagerat (al invete acum albaneza 1), vrea s se alugreascl, dar s rmn in Bucuregti 1). lar la 28
IunieIra lulu r883 2) intr'o Marti, Hyperion se prbumte 8).

IatA, pe scurt, i dup jurnalul lui Maiorescu, o parte din cronies anului 188z 0 1883, legat de elaborarea
poemului. La dreptul vorbmd, cronica aceasta ar putea i chiar ar menta s fie completad Cu toate acele detalii, cte

s'ar putea spicui In insup jurnalul poetului. ac.1 fr doar i poate, i Eminescu ip are junialul su, 0 el nu este
altul, dimpreuna" cu corespondenta vremu acesteia, decat Timpal, la care sum in tot acest timp i ale cam
subiecte de continua' actualitate se intretes cu preocuprile lui poetice, cu elaborarea adt de temeinica i minutioas a marelui poem. S retinem numai c 1882 este 0 anul acelei scnsori, truneas'a la Iai, unui amic zice Vlahud, care o citeaz.' in confermta sa din 1892 4), unei persoane, (care ar putea fi 0 Veronica Mide) zisese Eduard
i unde fiecare cuvnt e o raid
Gruber, cu pttlejul maugurni bustului ltu Emmescu, la Botoani, in 1890 5)

care snged: Simt cl nu mat pot, nal simt c am secat moralice0e, ca" mi-ar ttebui un lung, lung repaos, ca
viti in fire. Si ca toste acestea, ca lucrtoru cei de rind din (abrid, un aseminea repaos nu'l pot avea ruchn
si la rurneni. Sunt strivit, nu ma- regsesc i nu ma' mat recunosc... Astept telegramele Havas, ca s scriu
lar, s scriu de meserie, scrie-mi-ar numele pe mormnt i n'a mai fi apins s trtesc I.

C. 226T, 198-212

LEGENDA LUCEAFERULUI

A fost odat ca 'n pove.sti

A fost ca nid o dat

Din rude mari impirtesti
O prea frumoas fat.

Si era una la printi

mndr 'n toate cele
Cum e Fecioara intre sfinti
Si luna intre stele

Ibid., pag. 189.

Cf. :bid., pag. 19o-191: intreaga scen, de o dureroas relapune.
8) Pe tema celeilalte exphcatit a prbusun, determinat de ardenle la care osndete arta ins5i, se vor

citi cu emope, desigur, urmtoarele rndun ale foarte tnrulut critic N. Iorga
Ins subt muldmirea produs de aceast caltorie vecuuc in timp i spapu, un izvor de nemuldmire 1L
cerne apele, 0 dela o vreme valul are s fie prea puternic in violenta lui pentru ca floricelele i iarba
poad
ascunde. Personalitatea psilud, una sing-ur i constant la omul ordmar, se bucteste la artist: nu pop face fr
pedeaps diatoria unas In nemrgirurea vrenulor, calcnd Cu =lima gradele de longituchne 5t latitudtne ca aleele

inlet grchru. Din firrraturile unittu eului mum nu se alege, i nu poti fi Emtnescu, pur i simplu, adec un
om unic si fencit, cnd ai lunecat ca luceafrul cu tremuratoare raze pe pripiciul feretilor zglobiei fete de imprat, and ai indoit genunchele tale de rege avar inaintea bilanci regme dunrene, and ai colindat cmpnle maure
ale Egiptului i ai aunt glasul btrrulor magi ctnd in oglinzi fr ceati drumunle stelelor. (N. Iorga, Pesimizmul la Artrxt, in Arrava Sociedpi tunttfice i hterare din Ia0, II, z August 1890).
A. Vlahut, Curentul Emmescu p o poezre noud, 1892, pag 59-20.

Cf. Arkva, II, 4 Oct. 1890.

V.
Se reamintepe cd ore/enea vanantelor nu e tocmar ufor de stabilit. Cu mare probabilitate de adeveir, cele tu croon
negra par a fi pranire cele tirn armer. Cele marcate in parentez (B) sunt no/ate pe 227)-B. Pentru a evita confazille, PON
nota, and sttuapa cere, vanantele dela da], prim (C). Ciind nu se speafia mmic, varranta aparpne, de segur, verpunei

dela eta].

4. Un ghtocel de fat>O mult frumoas fad> Un vlstrel de fat.> Un gangure [nu. grangurel de fad> Un
som fruirios de fad (C)> O pasere de fat (B)) Un gmvaer de fat (B)> Un cnra* de fat (B)>O dalie de fad' (C)
[ultimo, dela eta] : O prea frumoas, ca crelonal negra, fat, cu cerneaM neagrd, reimas din prima forma].
5- 8 Pentru isvoarele populare ale acestei strofe, cf D. Mufarasu, Strofa a 2-a din Luceafdrul in
Buletznal Mihea Ermnesca, V, IZ, 1934 reprodus in M Eminescu, Literatura popttlard, ed D. Mufirasu, pag. to6 sqq.
6. Map: in (B), ca cretona!;
7. C. e fecioara I.s. (B)

www.dacoromanica.ro

LUCEAFARUL

10

419

Din umbra falnicelor bolti

Ea pasul i '1 indreapt
Lnga fereastra unde 'n colt
Luceafarul asteapta

15

20

Privea in zare cum pe mri

Rasare si straluce
Pe miscatoarele aran
Cornil negre duce
Il vede azi, '1 vede mni
Astfel dorinta-i gata
El lar privind de saptamni
Ii cade draga fata
Cum ea pe coate-si rzima
Vistid, ale el ample
De dorul lui si mema
sufletul se imple

25

cat de viu s'aprmde el

In ori si care sara
Spre umbra negrului castel
Cnd ea o s'a:4 apara

9-12 e In umbra falnicelor bolt,

2 Din umbra falnicelor bolti

Ea seara se indreapta
Si la fereasta intr'un colt

Adesea in fereasta
S'aeaz51 fata inteun colt
Si seara o adasta

Luceafarul asteapt

3. Pnvea in z.c.p.m.> > Privind in z. etc > Prwea etc.;

14. Luceafrul straluce,

Strofa 1.3-16 e Incercatd

ea eraonul, de ira ort In B
Privea in zare cum pe mar,
Luccaarul conduce
Corbn negre.. pe cran
De valun, cand straluce (B)

z Pnvea in zare cum pe mari

Luceafrul striluce
Pe vluroasele* catan
Corlbu negre duce (B)

3 Prwea In zare cum pe mili

Luceafarul straluce
Pe mic. 'toarele erri (a)

Corbn man conduce (B)

(a) P. mi5catoare[le] c.

astfel dormta-i gata; 19. El o pnvea de saptimni; 20. De-1

17. Ea '1 vede ni, '1 vede mani, 18.
cade d.f. (B))
cade d f. (B. C.),
22. Privind, ale ei timple (B),
24. Si sufletu-i se imple (B), [Resta! strofei 21-24 fneercat p in B]
27. Din umbra negrului c., 28. C.e. s'arad iaea'; [Inversarea versuraor din strofa aceasta e inda-ate: Mal din B,
prin cifre];
Cf. in legatura cu strofa accasta (23-28) i cu punctuapa ei, chscutabil, o mteresant exegez5. la D. Popovici, Orine:ala U : Poeste scelte di Mihai Erinneseu, in Studu Lacrare, I, Sibiu, 2942, pag. 251-232. Discutabild,
intru cat se cuvm paute in suma i versiumle anterioare, de pida B. 2275 B, dimpreuni cu subsolunle respective.
unibra negrului cartel sau Spre cimbro 11 C.? - aceasta-i intrebarea. $1 pare cl del mai multi sorp ii are intaia forma.
27*

www.dacoromanica.ro

M. VMINESCLJ

420

pas cu pas pe urma ei

Alunec' 'n odae
Tsand cu
scntei
O mreaj de v5pae

30

cnd in pat se 'ntinde drept

Copla s: se culce
I-atinge mande pe piept
rnchide geana dulce

35

din oglind5.

Pe trupu-i se revarsA
Pe ochii man btnd
Pe fata ei intoars

40

Ca o mireas. 'n zma 'ntni

E dulce si innala
Si de la crestet la cAlcaiti
Un chip tAiat de dala'

Ea 'I privea cu un suris

El tremura 'n

45

CAci o urma adnc in vis

De suflet s" se prima
3o Aluneca ['n1 odae (B);
vpae (B. C)>

31. Revars

31-32. Clcnd Cu

mreag de vpae (C) > Tinznd* Cu r-i.s.

santei

scntei (B C.);
32. $1 umed vpae (B) > $1 umeda-i
Pe umecla vpae (B).> ClcAnd cu recile-1 scantet
O

O m d v. (C.),

33-36. $'atunci asid ea se 'ntinde drept (a) (B. C)

In patu-i s se culce (B C)
I-atmge, mn[a] de pe piept (B)
I 'nclude ochu dulce (B. C)
(a) *1 cnd pe pat se 'ntinde drept (B)

37-40 t Cu ei pe mmtate
(b)
Ea st cu fata 'ntoarsi
$1 din Orla. lummi

Pe trupu-i se revars

$i din oglind lummi

Pe trupu-i se revars.1
Pe chi pe iumatate
Pe fata lin intoars

(b) Acest vers p in B.

Stro fa 4%-44, adaosii ulterior, marginal p introdusd In acest lo printr'un sistem de acolade , la o revive cu creso;
rofu, frecvent in retupinle (de dupil lo Aprthe 1882), ale aceita versuini, strofa a fas: barcia Cum a figuren' totup, la un
mal mult: cum la inceput pare sil fi fost scrisa" ca creionul negra, propnu azestui mima floral,
moment dat, in conturul
o incorporam. (cf. facsimilul aldturat)

45-48 e (B) and ea '1 priveste c'un suris

El tremur 'n gima

(C)

El o urmea2 adnc in vis (c)

Ca sufletu-i s'aprindl

(e) E o.u. alar In vis;

Cci ea '1 priveste c'un sutis

El tremur 'n oglind
i o urmeaz'-adnc in vis (d)
De suflet sl se prindi (e)

(d) [$1]

3 (C) Ea *fi privea cu un suris

El tremur 'n oglind
Cci o urmi adnc in vis
De suflet si se prinel

www.dacoromanica.ro

(B),

(e)

In B.

1
%.1

,-..-

t
%

,..
-., 4
r

....1
i
:.

1., 't s
i
.

'
r

..".

t
.S.

,r1.

4....4

.,,

r
'

.1
c

, ;,,
....

-4

)",..

,.....

4"

1--

ct

.e" ) 1

.f, 4
3

i
1
t.

:I

r
';

*v

t
s

If,

.1 L.

ti:

: 4''

t 1,

t1
..,

.
t
'4
....-

rs

'

\1'
r

,.......

...-q ,
S
-a,

4.,

\ "--_,.

I":

1 ---

,.2

i -..
.1.

4...

.40

; .r

...

,,

.11.4

.2 .

'

".

'.*

<1..,

.';
..

.O,

,......

'

,,,

.4

''g

'''..cl,

-,-..
4.,

.,

't
-

al

.,

cs,

"I:41\1

'--,(E--. ' '

,t

"i4

Ztt'.
N
I

'k r

1"#.

41 ::-4.

t-

aV
.

'9i---tr-1---"4-1,

.g.

,..t.....1

.....-

.4 ,tz

r414
. fi

. ,,

i.

iA
4

.....

1.,s :
q
...

.1

-1. T.;

'' '''4

1' ....':

4. J ......

)...,

--T....,

, "1

1.1.3 CEAFAR L

,i

lt,
,..

''''
,,,,,

el. VA

1 t1

I. i

' 44

,A,A4

'''', 1

4
.;.

,,,

z--4

q -, v

...

.4 ,
t".

...t

X
5
4._ ..
......,4...
....'...,-'"V".
r--44a-., 3L, '
-S-

-7

ai'

',....

4,-i

,,,,.

i ,
41

_-v..

,.1

ri's. '44,1,2.4.

i '4 '. }

1
-...i

...

p.

'1 f
4 AY, i

i
'1

:.

'
t;--

''. t.
"NNW

1
e...

i
..._

1.
it

.-

q,
e.1

sz

-z,

' rlt

';
.t.

-,..1.4.

-:*

\,,Z.IL

, ..

'

,,,or"., ,

'''kdb

1.1' -`,,..-

$.
I
:,

irk

-1,-- 1)
.i:-. '''
i

' ..

---..44
"

,$

t
is

,.. t .

'

-#

..,.11

'1

1=.!

',...:

.....

'.

'

4'

A ..

..

..i

'

r
.-

1-,

-7,-

r.

f t 1 ..2
,t
;
-.1

i .1.21

"

'-1

't,'-'

''.1

''''S

..... ...........,,,

4 ,..!, 1 t'-',
- %.
..._

4.4..

sli

-.

4.:

,,,..

'`
t

'V

.''''''.

1- 4-1,

,....

A z ',4 ; , i

-,. 4
"

.., ,....,,,

%4

'

.....z," .1 :,_4
''..4

`14.:

II

41,

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

42z

Iar ea vorbind cu el in somn,

Oftnd din greu, suspira:
O dulce-al noptii mele Domn
De ce nu vii tu ? Vtra.

50

Cobori in jos, luceafr blnd

Alunecnd pe-o raz,
Ptrunde 'n cas si in gand
i viata-mi lummeaz !

55

El asculta tremurtor
S[e] aprindea mai tare
Se arunca fulgertor
De se cufund 'n mare

60

apa, unde-a fost czut

In cercuri se roteste,
Si din adnc necunoscut
Un mndru t'Atar creste

Usor el trece ca pe prag

Pe marginea ferestn
tine 'n inn un toiag
Incununat cu trestn

65

Prea un tarar Voevod

Cu pr de aur moale
Un vant giulgiu se 'ncheie nod
Pe umerele goale

70

49. Si ea vorbea cu el in somn (B. C Apoi vorbea c.e.i.s. (C)> Vorbind ades cu el in somn (C.),
greu oftnd suspinl (B);
53. V: In B.

58. S'apnnde tot mai tare (B. C),

57. El o aude tremurnd (B. C);

5o. Si

59. Si se asvirle fulgerind;

6o. ,S": In B.

lindnd poate (ea timp) de versiunea C.

N. B. Fdrd a putea decide eu preavune, dar sugerat in timpul lucraba

acest catren, fnrudit :

De te mbesc[?] intrebi certaret

Dar de-asi fi fost pe cer o stea
Spre a m sunge la picioare-ti
De mult cdeam in calca ta.
(22761, 211)

6z. p In B
65-68 (B) Plutind prin aer ca pe prag (

6x. Iar apa, unde-a fost czut (B C),

Pe marginea ferestu (g)

El tine 'n man. un totag

Incomurat de trestu
ulterior, miklei, nefinit . Se 'nnalt 'n aer ca pe scn;
ulterior, rdzlej, nefimt Trecu plutmd fereasta.
65. El trece (B)) Usor el t. etc. (C );
67. , in B;
68. Impletecit cu trestn> Impletecit din trestn
71. Un
in B,
69. Prea un fiu de Voevod (B)) N'ea fecior de Voevod (B)) P,1,1 t. V. (B);
70,
y5"1

giulgiu albastru vade nod (B)

www.dacoromanica.ro

LUCEAFIRUL

423

Iar pielea fetii strvezii

E alba ca de cear
Un mort frumos cu ochii vii
Ce scntee 'n afarI

75

Din sfera mea sositu cu greu

Ca si-ti urmez chemarea
Iar cerul este tatl meu
mum-mea e marea

80

Ca in cmara ta s vin
SI te privesc de-aproape
M'ana coborit cu-al meu senin
m'am nscut din ape
85

O vin' odorul meu nespus

lumea ta o las
Cci sunt luceafrul de sus
lar tu Imi esti mireas.

Colo 'n palate de mrgean

Te-om duce veacuri multe
toat lumea 'n ocean
De tine o s'asculte.

90

O esti frumos, cum numa 'n vis

Un inger se arat,
Dar calea care mi-ai deschis
N'oiu merge-o nid odat.

95

II:a:mil in cer si nu cAta

Nevrednica-mi iubire

Cci eu nu sunt de seama ta

100

Cu. chipul peste fire

73-74 f (B) Obra)ti fetii strvezii
Sunt albt ca st de cear
(C) Ovalul fepi strvezu

E alb ca si de ceat

z (B) Umerii fetii strvezil

Sunt albi ca si de cear

40 (C) lar chipul fetii strvezil

E alb ca si de cear

77. D.s.m. m'am smuls cu greu (B. C) D s in. venuu ca g (C.), 78. De ti-am urmat c.;

i cera! etc.;

80. Iar muma-mea e m.

Sr. Ca 'n cmruta ta s vui;

83. Am coborit al meu scrim (B Am c. cu-al m.s. (C);
85. Vino in* dorul mea nespus (B O vin' amoral m.n.;
87. Eu sunt 1 d.s. (B. C);

88. St tu s-mi

161 mueas (B. C).

89. Vino 'n palate de mrgean (B) Si in palate de tu. (C.);

In B;
95. Si in B.

9o, Trt-vet =le in.;

97zoo. Baratd ulterior, cu creionul, dupd ce a fart orzanic tranrcrisd ; inelicard

www.dacoromanica.ro

92. .,Si in B;

; din textul definitry

94. IV/

M EAIINE.SCIJ

424

Pnvirea ta eu n'o suport

Ea luce fr' de viat
CAci eu sunt vie, tu qti mort
ochiul t.0 m 'nghiat.
*

Trecu o zi, trecur trei;

iarsi noaptea vine

105

Luceafrul de-asupra
Cu razele-i senine

Ea trebui de el in somn
aduck
Ammte
Si dor de-al valunlor Domn
De irum' o apucd

110

Cobori in jos, luceaf'r band,

Alunecand pe-o raz,
Ptrunde 'n cas i in gnd

115

'vata-mi lummeazA

Cum el din ccr o auzi

Se stinge cu durere
Iar ceru 'ncepe a roti
In locul unde piere

120

loa. Sc'antee fir de viati (B),> Diamant[u-i] fir de viati (B)>. Diamantu-i tr de vtati. (C).
109. Cit.* de el in al* et* somn (B)> lar tiebul de el in somn (B. C)> Si trebui de el in somn (C), [resifd
strafe: p in B, crewn marginal].

in B
113.
117. Cum el d c. o auzi> Si el d.c.o a > Cum etc.,

118. Se stinse cu durere.

117-120. In B. (227; B), strofa e incercatd marginal in acute 2 variante, cu cerneald

e El o asculti hcunnd (b)

tremuri 'n durere
In jur* se 'ntuneci adinc*
Si el dm. locu-i [mere

z Cum [el] dm 'nnalt o auzi

Se stmse cu durere
lar ceru 'ncepe-a se roti
In locul unde [mere

(b) acest vers aparline chiar versiunes B.

I-am reprodus, din oficiu,

dupd aceste doud redacju marginate, mai schtleazd o strafe% a n'a /recut in C (2261)

lar local unde-a fost pent

Sc 'nvirte 'n cercurt sferic
Bucip de soare, parci fled, (1)
In negrul intuneric
Scintet de soare etc.

www.dacoromanica.ro

LUCEAF.A.RUL

425

Dm aer rumene vpi

Se 'ntind pe lumea 'ntreagl
Si din a chaosului
Un mndru chip se 'ncheagA
125

Pe negrc
[de] pr
Coroana-i arde pare
Venea plutind in adevr
Scldat in foc de soare

In negru giulgiu se infsor

Marmoreele brat

130

El vine trist si gnditor

palid e la fat
Doar ochn mari i mtnunati
Lucesc adnc chimeric
135

190

Ca dou patimi fr sat

pline de 'ntuneric
Din sfera mea venuu Cu greu
Ca s te ascult s'acuma
Sj soarele e tatl meu
Iar noaptea-mi este muma

O vin odorul meu nespus

lumea ta o las.
CAci sunt luceafrul de sus
Iar tu s-mi flu mireas
121-124. In B, marginal, apaie in aceste (latid redactu :

20 (B) Din aer rumene vpli

Se 'ntind [pe] lumta 'ntreagi
din a chaosulut vt
Un mandril chip se rincheag (j)

O (B) Din aer rumene v;ipli

m:iri i lumea 'ntreaga
din a vinturtlor vt
Un tinr Sc incheagl

(j) Un demon si.> Un chip frumos

s. nricheagl;
127 Ve125. In vtte negre-i cade pr (B)> In vite negre e-a lut plr (C)) In vite negre-I cade pr (C);
nea frumos in adevr (B).
129. Giulgiu negru arde* strlucit (B)> Giulgiu negru prinde strluctt (B. C).> Un giulgiu ii* prinde stalucit (C);
130 fr in B,
131. El vine t.-1st i hnistit (C)> Vine 'n feteast. linistit (C)
141. 0 VMO d01.111 M.II ,
133. Ci <Dcha m.5111 ,
137. D s.rn. m'aun smult c.g ;
S troj 141-144, ea primal vers in redacpa O vino, dotul meu n. (C) fi in B marginal, ulterior

145-148. In B. marginal, apale in dota reducir, .

O (B) O vino 'n ceruit s. rsai

Mal inndi decAt ele

SI stea* in prul tau blaiu

Cununele de stele (k)
(k) de Jipi : Cununelele (sic)

20 (B) O vino 'n prul tu bilam

SI pun cunum de stele
Pe-a mele ceruri s rsai (I)
Mal mndr clec:4i ele

(/)

i sus in ceruri s rsai

www.dacoromanica.ro

426

M. EMINESCU

145

0, vino 'n pArul tu bAlaiu

S'anin cununi de stele
Pe-a mele ceruri s'A rsai
Mai mAndr de cat ele.

O esti frumos cum numa'n vis

Un demon se aratA,

150

Dark' pe calea ce-ai deschis

N'oiu merge nici odatA

MA dor de crudul au amor

A pieptului meu coarde,
ochii mari i grei mA dor

155

Privirea ta m'A arde.

Dar cum ai vrea s'A tn cobor ?

Au nu 'ntelegi tu oare,
CumcA eu sunt nemuritor

Si tu esti muritoare?

160

Nu caut vorbe pe ales

Nid stiu cum as incepe
De si vorbesd pe inteles
Eu nu te pot pricepe
Iar clack' vrei cu crezAmAnt
SA' te 'ndrAgesc pe tine
Tu te coboarA [pe] pArnAnt

165

[Fii] muritor ca mine

Tu-mi cei chiar nemurirea mea
In schimb pe-o sAnitare,
Dar voiu sA stil asemenea

170

at te iubesc de tare
Da, mA voiu naste din pAcat

Primind o aid lege:

Cu vecinicia sunt legat

175

MA duc s'A mA deslege.

*

x54. A sulletului coarde (B)) A trupului meu coarde (C).

I6i68. 1 Dar dac vrei din inem

SA te 'ndrgesc pe tine
Tu ca nevast tine-m;
Fu muntor ca mine.
3

lar daa vrei cu crezmnt

SA te 'ndrgesc pe tine
Fii si tu mn de pmnt
Si muntor ca mine

www.dacoromanica.ro

lar daca." vret cu crezImnt

SA te 'ndrgesc pe tine
Fu pmntean de pe pamant

muntor ca mine

LUCEAFARUL

427

Si se tot duce, s'a tot dus

De dragu-unei copile

S'a rupt din locul lui de sus

Perind mal multe zile.

180

In vremea asta Citihn,

Viclean copil de casi,
Ce umple cupele cu vin
Mesenilor la mas,

Un paj ce poarti pas cu pas

A 'mpirtesil roclui
Biiat dm flori i de pripas
Dar indrisnet cu ochii

195

Cu obrijei ca doi bujori

vina
De rumeni
Se furiseazi panditoriu
Privmd la Citilina

190

Dar ce frumoasi se ficu

Si mandr arz'o focul !
Ei Cthn, acu-i

195

Ca si-ti incerci norocul 1

180. J.: in B.
179. S'a smuls din locul lui de sus (B),
183. Ce poart cupele cu vm (B),
182 $'t in B;

184. Si vasele la mas (B)> Mese-

In B,
18i.
tutor la mas (B).

187. Fecior din flori s d p (B);

186. S'i in B,
185. Impkrteasa-urmind* (B Un pai etc. (B),
188. Dar cu* rusine*> Dar indrsnet c o > D. cu* 'ndrIsneall 'n ochu-i> D. cu* rusine* 'n ochu-i > D.l c ocho

[Mate in B].

191. Cu odui lui ces prostisori> Cam pe furi i pnditorol;

192 Privi la Ctllina.

196. ,S1 In B.

197zoo e (B) Si 'n treacit o cuprinde lin

20 (C)

Intfun ungher de gratia

Dar ce vrei, m'Are Citgin
Ja dut['] de-p vezi de treabi

Si 'n treacit o cupruide hn

Inteun ungher de grab. .
Dar ce vrei, rrn atAlin ?
Ia dut' de-p vezi de treabi

(m)

(m) deasupra acertar vers, rdzlet, memento :

Sezi binisor 1 Di-mi pace.

30 (B) 5i 'n treadt o cuprinde hn

Inteun ungher de cas
Dar ce vrei
Ia du-te si mi las

40 (C) In treact o cuprinde lin

Inteun ungher de casa

Da ce vrei m'Are atlin ?
Ia du-te si m'a' 1as5 I

N. B. Sd se observe : defi mimme, diferentele nu pot fi trecute cu vederea ; de asemem zsg-zagul din/re B p C.
N. B. Se reamintefte cd numero/atea in B diferd de cea din C.
197-200. Strofa aceasta, impreunci cu celda/te 7 ce urmeazd, (pe fila 204) ate 4 pe coloand (cf facsimilul unei file),
dupd opera/te an fost barate cu cerin aceeafi clispozilie, pe fila albd din n'asa (verso-ul f. 203)
an fost trecute
neald. Inmute, pare-se, de aceasta, alud fila era pe f. 204, strofa 197-200 primefte pe dreapta Cu creion o acoladd fi
cifra romana!' I, co corespundea, de sigur, una pagine, rdacite, din D. (22o). Explica/ti mai departe.

www.dacoromanica.ro

M EMINESCU

428

'n treact o cupnnse

Intr'un ungher de cas.
Da ce vrei mre Cfhn?
la du-te si m. las. !

200

Ce voiu ? As vrea sal nu mai stai

Pe gnduri tot deuna
SA* rizi mai bine si

dai

O gur, numat una

Dar ma nu stm mAcar ce-mi cen;

205

DA-mi pace, fugi departe 1

0, de luceafruI din ceriu

M'a pnns un dor de moarte !
20 1 -204 10 (C)Ce vom? SA te invt as vrea

2 (B) Cc vow? As vrca ca st m at

Cu drag intotdcuna (o)
ca st 'ncepem d-mi 'Meal (p)

Ca &A mbesti inteuna.

(n)

D-mi ce ti-om cere draga mea

D-mi o gurit, una (n)
O gur, numai una
(C)

O gula, numat una

i ca s'ncepi

(o) Iubtt intotdeuna; (p)

te rog s-mi dal

Ce voiu? As vrea ca s-mi rsai

Cu drag Intotdeuna
St ca st 'ncepem d-mi incat
O gui, numai una

Dar inci nu stiu uncar ce-mi cen 1 (C)> D. n n s.m. ce-nu cen (B),
zo6. D-rin pace, fugi departe (C)> D-mt p., f depattel... (C)> D-mi pace f departe (B), 207 01 de luceafgrul din cenu (C) >
0 de 1. d cenu (B); 208 M'a prins un dor de moarte (C B) ,

205

2288, 43 v.-4;
Ce voiu? A mea s. fit 'mat (t)
Acum su totdeuna

St ca s 'ncep te rog sa-mi

O gur
[numail una (n)
205

Dat nici nu stiu mcar ce-mi ceri.

la du-te
fugt departe ..
01 de luceafrul din cenu
Ara prins un dor de moartc,
Si dam' vrei s. te 1111,4

(v)

Pe tme ce-1 amorul

210

Mime tu s nu-mi afiti

Ci stat cu bunsorul (x)

(1)(10

Ce voila? As vrea s fii a mea

Acum i totdeuna
St ca s 'ncep cu te-as ruga
S-mi dat o gur
una
1

(v)(x) Dar de nu [stil] s te invt

In pace* si cu zorul(y)
Daci mime
Ti-o spun cu binisorul,
(y) Cu binde, cu zorul.

www.dacoromanica.ro

LUCEAFARUL

Dac . nu stn s te Mvt

Din bob in bob, amorul

210

Ins mnie s. n'arti

S stai cu birnorul

Cum vntori 'ntmd in crng

La psrele latul,
Cnd tt-om intmde bratul sting
S m cuprinzt cu bratul

215

2 2 NN,

43v.-4).
De vrei sal tu ce-i dor si foc (n)
Durerea t nesatul

and bratul pun pe-al tu mitloc

215

SI mA cuprinzi cu bratul (0)

In ochu man i plutitori(p)

MI tut ca lacrmi tie
Cind te ridic de subsuon
Te 'nnalt din cAlcAe (q)

220

'astfel in toate mAngAios

Tu sA-mi asculti povata,
CAnd fata mea se pleacA 'n tos
227

In sus rImAi cu fata

218 La pieptu-mi sI rAmAe
i ochu etc ,

Ml tut Cu
229 and te innalt d s.
pe
De vret in ocho met O. vczi

(n)(o)

Durerea si nesatul
CAnd la miiloc bratul asez

SI ml cuprinzi cu bratul

( p)(q)

i ocho ti strAlucitoli
La pieptu-mi s'A rArnae

CAnd te ridic de subsuoti

Te 'nnaltA din calcAe

209-212.

(C) Dad A nu stii, sA te invAt

CAct dulce e amorul
Numat mAnie s'A n'arAti

Ci stai cu

20 (B) Dada nu tu sA te invAt

Ca'n carte tot amorul (r)
DarI mAnie sA n'arAn
Ci stai ca bnt5orul

(r) Din catte tot amorul

3 (B) Dad nu stii, s te invAt (s)
De rost ce e amorul (1)
Ins manic s n'arAti
C1 stat cu biniorul

(s) Dada nu tii, pot pe de rost > (s)(t) D. n S.

eu pe de rost Te 'nvAt ce e amorul
N. B. 3trofele 215-228 (4 strofe) tree prtn mat multe fame, tdtsma (ceo dela eta)) pe

213-216

0 (C) La put ca tine m'am deprins (a)

A le intinde 14111, (b)

and bratul meu te tme strins

SI ml cupnnzt cu bratul
In B (a)(b) Pasen ca* tine* m'am deprins

z (C) Vret

204 0.

arAt cum m'am deprins

La put a 'nttride latul ?

and bratul meu te tine strins

SI ml cuprinzi cu bratul

a [prindef*A.,

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCC

430

Iar ochh ti nemisctori

Sub ochii mei rmiie...
De te irmalt de subsuori
Te 'nnal din c.lce

220

Cand fata mea se pleacA 'n jos

In sus rnat cu fata

S ne privim nes:tios
Si dulce toat viata

ca s-ti fie pe dephn

Iubirea cunoscut

225

Cnd srutndu-te m'A 'nchn

Tu iarsi m'A srut
3 (C) Ca la un gangure de crng
Iti voiu inunde

In bratul mea de-o si te string

S m cuprinzi cu bratul
50 (B) 51 clacsi vrei in ochi

40 (B) De vrei si' sui amorul cum

Cu drag ne 'nunde latul

vezi (c)

Iubirea i nesatul (d)

and cu un brat te pruid usor

Si mi cuprinza cu bratul

and eu acum te 'mbritosez (e)

Si mi cuprinzi cu bratul
(c)(d) 5i claci vrei adinc s ve= In ochn mei
nesatul; (e) Cind cu un brat> C. eu acum etc.

6 (C) Cura vinitorn 'ntind in crng

La paserele latul;

De-ti van inunde bratul sting

SA' mi cupruizi Cu bratul

223. SI ne privirn misterios.

Strofele 217-220 fi 221-224 au figurat intlim In ordine imiersatd ca ,ri in B, de aceea le ddm in orchnea originare',
antermard celes dela eta] :

t O ! cAtu-ti vade de frumos ?(f)

(g)
Cura te-a cupruis rosata

2 5i o

sad prea frumos

$1. te-o 'nneca rosata

and fata mea se pleaci 'n jos

In sus rima' cu fata

and fata mea se pleac 'n jos

In sus rimli cu fata

Dar ruci asa precum te-am pus (h)

Nu-mi sta ca o momie (;)
and te noche incet in sus

Dar nici asa precum l'am pus

Odorul nu-mi rimie

and te ridic incet in sus

Te 'nnalti din clcie

(f) i In B. O cAtu '0 etc , (g) Cci te-a
cuma-1s rosata (B), (h) Dar st asa precum te-am
[pus] (B);
(1) Nu flu ca o momie (B Nu sta
ca o momie (B).
3

51 ochn ti nemiscitori
In ochn mei rimAe..

and te nclic de subsuon,

Te 'nnalti din cilcie
ca si' pot cu* de prisos
S-mi impluiesc povata

and fata mea se pleacl 'n jos

In sus rmAi cu fata

www.dacoromanica.ro

Te 'nnalt din calcie

LUCEAFARUL

431

Ea 1 asculta pe copilas
Uimit i distras,
rusmos i drglas

230

Mai nu vrea, mai se las

Odor 1 Itmi astfel la piept

Te rog o chi:1 ind:

As vrea s'A' nu m mai destept
Din fericire-adnd.

235

zise 'ncet: IncI de mic

Te cunosteam pe tine,
gurahv si. de rnmic
Te-ai potrivi cu mine

240

Dar un luceafr rsrit

Din litustea uttril,
D orizon nemrginit
Singurttii mrii

tamic genele le plec

245

aci mi le imple plnsul,

Cnd ale apei valuri trec

altorind spre dnsul

225-228. e (c) 5i dad 'ncep ca si suspin(j)

Tu nu-mi sta preficuti,(k)

(C)

5i ca SI-p fie pe deplm

Iubirea cunoscut

De te sirut pe gur im (I)

Tu iarsi mi siruti.

Cind te sirut pe guri lin (m)

Tu 15r:111 mi sirut

(k) Tu nu sta preficuti (C)>

Tu nu-mi sta preficuti (B. C), (/) yS's In B.
(.1) vS-r in B;

(m) deasupra, cu cerneala moletd a ultime: redactu

$1 cnd mi plec si te srut, ce nu rima, dar avea

sa' duce" la forma defitntivd, dela etaf.

233 236 e (C) lar el o stringe-atunci la piept

mai desnnardi inca:

z (C) Te rog rmii astfel la piept

Numai o chpsi

As vrea si nu mi mai destept

As vrea s nu mi mai destept

Din fericire-adinci

Dm fericire-adnci

Strofa 233-236, barata' in cele den urmd.

237. lar ea 'I zise: De copil;

245-248.

(B)

239. 5i tu esa nue si esti gentil,

5i [tairuc] * dual meu '1 plec

Cci '1 umbreste* plnsul
lar ale apei valuri trec
Cilitormd spre dnsul
30 (C)

240. Vi in B.

z (C) 5i lui tot suiletul mi '1 plec

mi apucl plnsul
lar ale apei valuri trec
Cilitorind spre dnsul

Atuncea genele imi plec

De* mi apuc plnsul

lar ale apei valun trec
Clitoruld spre dAnsul

www.dacoromanica.ro

M EMINESCU

431

Luceste cu amor nespus

Durerea si-mi alunge
Dar se innalt tot mai sus

250

Ca sa nu'l pot ajunge

PAtrunde trist cu raze rcci
Din lumea ce '1 desparte...
255

In veci '1 vom mbi si 'n veci

Va rAmnea departe.

De-aceea zilele imi sunt

260

Pustu ca ruste stepe...

Dar noptile-s de-un farmec sant
Ce nu '1 mai pot pricepe
Tu esti
Asta [e !]
Hai s'orn fugi in lume
Doar' ni s'or pierde urmele
nu ne-or sti de nume

265

0! amandoi am fi cuminti,
Om fi vamp. i teferi,
Vei pierde dorul de printi
visul de luceferi.

In dreptul strofer 249-2 52, (cf. fats:mint altitut at), un H ,rt acoladd cti crelonul negra trinnteall, de _ugly-, la vreo fild
pierdutd, din verstunea urmitoare D.

25o Durern nick lunge,

249. Luce5te ca* amor n..> Stea'bate c'un amor n > Luce5te etc ;
! cat
interyte utter:tiara' Jr: pit-di-ad].
Innalta etc [in B deasapra
se innalt etc.

251. 5i se

Strofa 253-256 introdusti ulterior, dupd tratiscrierea Intieget versium (cf. fact/mild alaturat)

253-256. e Zimbeste trist cu raze reci

Sperantelor desarte

In veci 'I vow tub', i 'n veci

Va raminea departe

20 $i* n palat* cu raze redi

Prin* boltile desarte(r)
In yea 'I vom tubt si 'n veci
Va ram'inea departe
(r) ulterior, aplica/ir indescifrabild
sew sperantele*

'spade*

30 Ptrunde trist cu raze reel

$'* o* lume ne* desparte
In veci '1 vom iubi si 'n veci
Va iltrranea departe
257. E drept ca zilele imi sunt> Astfel a mele zile s ;
Iat ce. (C)> T.e.n . . Aida de I
(B)> Tu qn nebun
266 Ara fi v.s.t.;
267. Ai pierde etc.;
268. ,S's in B

261 Tu e5o nebuni iatil tot (B)) T.e n rata ce

(c),
265. uci amandoi am fi cuminti;

www.dacoromanica.ro

r
,c)

le

....:

-4--

-1,

...a

(...-i.

I
i
,.: t.:
!
at
tr-41

...

r!

'
:,

0., ,;
;7.

`4.:

4....

,... d
.

'7.

..7.

;....
st
,zr,

r4

..1

r-

-8

CZ
st

41,r.,. 1

,,...._

1i

:.! N't

,,

E
P:14

,,

..,

..,...

', 1
,

Au

13

,,1

4e..4,

-4 ...2
77,4,:.t I td

1Ag

..i

.' ,'

LUCEAF/VRUL

1.4

'''::
-....

I
n,

,...il,

IL'

.i.

Alt .,..
,,,,.--,,

._.

1.
,I

7t

'':;,-

.t .
,-,.-4

.1.--...

.,,

.4...--.

...._

.!'",
r
:..

'4,

Y71.1'..
`....

i,, a
r'-';'

.,

-te

tr.4

.11

*.

1),,,

..

,
1".

k;

'''''''

-.1,0, ,..4.

,.._ ;

1:
,-----T:0.
'',

i".

.i-

tt
\

L...,,

i\
i

k 1 - ''4
,

1-i,,.%

. Ai ; ,1

1. 1

433

E
o

-o

ti
o

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

434

Porni luceafrul. Cresteau

In cer a lut aripe

ci de mii de ani treceau

270

In tot atAtea clipe

Prea un fulger ne 'ntrerupt []

A stelelor icoane
Trec oceane dedesupt

275

Deasupr.-i oceane

Il sorb a chaosului vi
Dar isbucnea din ele,
Vedea ca 'n ziva cea de 'ntai
Nscnd in cale-i stele

280

In valvartej il inconjor
lumi i timpi de-a 'nnotul
El sboar gand purtat de dor
PAn singur e cu totul
269-272 In dreptul acester strofe : acoladd p III cu cretonul negmt, corespunzdnd anumitor pavni rdtdate din D.

(C) Porru luceafarul Sbura (s)

Purtat de-a lui anpe (t)
cat de mit de am trecea

e (B) Pornind luceafrul sbura

Tinznd a lui anpe
Sio cal de mu de am trecea
In tot atatea clipe
(s)

30 (C) Pornt luceafrul. Cresteau

In tot atatea chpe

in B; (t) Plutind pe-a lui

In sbor a lui anpe (u)

5i cat de mu de am treceau
In tot attea cupe
(n) De sbor a.l.a

aripe (B).

(B) Parea un fulger ne 'ntrerupt []

273,76 e (B) Parea un fulger ne 'ntrerupt

Si lumt Cu milioane*
Trec oceane de desupt (o)
De-asupra lui oceane
(a) Sbor o[ceane]) Trec etc.

Ce pururea-i de fat
Avnd seninul de desupt
De-asupra nor si ceata

3 (C) Parea un fulger ne 'ntrerupt []

(C)

Si stele milioane
Tree oceane de desupt
De-asupra-i oceane

277-280.

Parea un fulger ne 'ntrerupt []

lumi 'n oceane
Trec truhoane de desupt
De-asuprl-i nuhoane

2 (B) Umplea a chaosulut vat

isvora din ele
Vedes ca 'n zma cea de 'ntat
NIscand in cale-i stele

(B) Vedea ca 'n zsua cea de 'ntai

Nascand in cale-i stele
Umplea a chaosului vat
isvora din ele

30(B) U sorb a caosului

Dar isbucnea din ele (z)

Vedea ca 'n zma cea de 'neat
Nascand in cale-i stele
(z) Dar isvora d e D. rasrea d e.

40 (C) De '1 sorb a chaosului vai

El isbucnea din ele,
etc , etc

N. B. In 3 (B) caosului

5 (C) L'inneaci-a chaosului vai

Dar isbucnea din ele
etc , etc.
In celelalte

www.dacoromanica.ro

chaosulm.

LUCEAFARUL

455

Cci unde-ajunge nu-i hotar

Nici ochiu spre a cunoaste
Si vremea ceara inzAdar

235

Din golu-i a se naste

Nu e nimic si totusi e
O sete care'l soarbe

290

E un adnc asemenea
Uitrd celei oarbe.

Hon trec si frig i e

Aripele i stringe
Si 'ntia dat de cnd e

295

Chtar el incepe-a plnge.

Dupd strofa 28 J-288 din B. (respectm, ala in C. 277-280) urma o strop (respectiv B. 289-294

trece in C. La numero/alza, ce precedd versium: C., ea poartd numdrul 7r p primefte, co armanele negra
'n corecteirtle multiple de pe C.), upare modificar: se intdinesc

care tili

albastru (ce

(B) la se aprinde o lung* 'n drum (a)

Colo se stmge-un soare
Dar nu '1 opreste nici de cum
Din sbor. o fulgerare
(a) I.s. aprinde [-un] soare 'n d.
ca o dovadd ca, dintru

281-284.

ntenpona sd o prist, eze

pentru C.

20 (C) 281. (de la eta)) Si In B mat milt

indicat prin val- vArtei, afezat deasupra],

(B) si in vArteje l'inconior

lumi si evi de-a 'nnotul
El sboarg gnd purtat de dor

282..51 spat* si trap* de-a 'nnotul (B).

Pin singur e cu totul

288. Din goluri a se naste,

285-288. e

(B)

Atci nu-i centru, nici hotar

Niet ochiu spre* a cunoaste (b)
Aicea timpul inzAclar
Incearca" a se fiaste

(b) un surplu, de creion negro, indercifrabil,

289-292: acoladd fl IV, ea creionul negro halibut

e (B) Al nefiintei adpost

*1 al uitgrn oarbe
In care toate cte-a fost (d)
Si tot ce este soarbe
(d) De soarbe toate c.-a f.

2 (B) Cici unde-ajunge nu-i hotat (c)

Nici ochiu spre a'l cunoaste
vremea ['ncearcl] inzadar

Din goluri a se naste

(c) Unde-a amns [nu e] hotar;
p.Ind arum, pentru legdtura co anume pagini rdtdate din D.

30 (B) E nefunit[a], ce dm ea
2 (B) E-al nefimtei adpost
Puterea ea vi-o soarbe
Unde mtarea soarbe
E muma* mortu*,
Tot ce va fi, si tot ce-a fost
sor intrn oarbe
Sub genele ei oarbe
(B) ca la etaj, co singura deosebire : O sete care soarbe.

Strofa 293-20, barata la revivo ultima (in D. nu figureazd). In B prmuse cdteva prelutreln inainte de a trece in C.:

293. Pion '1 trec. Luceafgrul (B)) Pion '1 tiec

i teamg-i e (B),

294. . In B,

295.

in B,

296. in B
28

www.dacoromanica.ro

M. FIVIINESCU

436

De lantul negrei vecinicii

PArinte, m desleag,
ludat pe veci s fii
Pe-a lumii scar 'ntreag.

300

O I cere-mi, Doamne, once pret

Dar d-mi o alfa soarte,

aci tu isvor esti de vieti

dttor de moarte
Reja-mi al nemuririi nimb
focul din privire
pentru toate d-mi [in] schimb
O fa' de iubire

305

Din chaos Doamne-am aprut

m'as intoarce 'n chaos...

din repaos m'am nscut
Mi-e sete de repaos.

310

Il sorb adnc fiorii cruzi

Ai golurilor crude
i se naste in auz
Un glas ce-abia s'aude:

315

Hyperion ce din genuni

Rsai c=0 'ntreag. lume

Nu cere semne si minuni

Cari n'au chip si nume

320

297. De greul n.v. (B. C)> Din umbra n.v. (C)

299-300:

(B)

i ludat apoi s. fu
De 'ntunecimea 'ntreagi

e (13)

j Liudat in veci si
De lumea ta [i]ntreagi

30 (C) $1. ludat pe veci si fu

De lumea ta Intreag
302. (respectiv B. 314)
301. (respectro B. 313) : O di-mi Pnnte> O cere-mi Doamne once pret (B);
3o3. (respecta) B. 30) :
in B.
307. i pentru toate las 'n
305. 1 ia-mi al n.n.;
306. Crearea din pnvire (B)) l gemul din p (C);
schumb (C);
310. 1 m'as Intoarce 'n chaos (B)
313-316. Baratd in cele din arma' cu ere:mi ro/u, strofa aceasta apare, cu mici modifican 1 fi in B.:

O di-mi o ala' soarte;

11 trec adinc fioni crum (e)

At nefilmei crude(f)
isvorindu-i In al= (g)
Un glas adnc s'aude: (h)
(e) Fiori '1 trec art de c.> 11 trec etc.
(f) i umbra*> Ai n. etc. [fi
[p in C];
in C].
(g) [,Vi in C], (b)
in C],
De semen:, identic cu forma dela etaj, cu ,reion pe coperta lu: B (227113, 99 v.). Tot acolo, mai sus, anticipa': $1
pentru cine ?
In dreptul strofei 317-320, acolada' fi V (cf tacs:mil p 439) cu creion negru, rdsputrzdnd la D. 2260, 1/2, ande
apare cela,: V, ca creum, la aceeafi strofd. Explica/la dupe7 multole incercdr; revine la forma din C (2261).

www.dacoromanica.ro

LUCEAFARUL

437

Tu vrei un om s te socop
Cu ei si te asamern ?...
Dar piar oamenii Cu toti
S'ar naste iafsi oameni
CCi numai ei vneaz1 'n vnt
Deserte idealuri...
Cnd valuri afl: un mormant
Risar in urrn valuri

325

Ei doar au steaua cu noroc

prigoniri de soarte...
Noi nu avem nici timp, nici loc
Si nu cunoastem moarte

330

Din sinul vecinicului

TrAieste azi ce moare

Un soare de s'ar stinge 'n cerm

335

S'aprinde iarksi soare.

timp i spatm de-ar peri

In vi de intuneric
Ele din nou ar rdstt
Ca s se 'nvirte sferic.

340

317-320: e (c) Hyperion ce in genuni

Cu asement semne i trunurn

Funta-mi nu se leagi
322. Cu ei s.t.a. ?
325. C_Aci numat

Hypenon ce in genutu
Ata.= cu 'ntreaga lume (1)
Nu cere semne i trununt
Cart n'au chip i nume
(1) A c'o 'ntreaga lume.

2 (C)

Adral c'o lume 'ntreagi,

323. De-ar peri oamenu cu tott.

> C. el s t etc.> Cu ei etc ;
durea2;4 'n \duo C.n e. aninA 'n vint.

Dupd ce a foil transcrrsd la local e:, ata aun se afid la eta], dmipreund
Strofa 32y-328 dela eta: are mhul ei
ca vartantele versului 32f a fost ftearsd ca cerneald neagrd f I redactatd mar Jos (v. facsrmll pag 439) precum urmeazd

act ca i sunete de vnt

Sunt vieti t idealun
Cand valun afl un mormnt
'Usar in urrn valun.
redactre pe care, la revizia ce a urmat transcrlerea din (D)2260, a barat-o ca ere:anal negra, ca care a notat (cf. tacs:amtntit) acolada 1 VI. In 2260, 1)-4, deasupra lur VI (cf. facsmill pag. 448) std scrls : duacolo, cu acelap ere:0n
Explicatra cred sel fie urmdtoarea 2260 a premers capta pentru Almanahul RomAruet June, deci verstunea ultrmd ,r1 defina:va' Cum se poate vedea, aceite strofe din 2260 (D) sunt pdrdslte ,r; In local lor readoptate cele din 2261 (C). Dincolo ar Insemna (de vreme ce lucra ca Mate manuscrisele pe masd), crY readoptd formele de &trola, din 2261, (C) ,ri anunre pe cele originale.

,r1 cuprinde un numtir de simia mar mare

VI ca cretona se repetd ti pe fila termdtoare, 209 (cf. lar:unir! pag

329. Ei doar au stele cu noroc;

329-332. I El au restnte sau* noroc
Au dragoste i soarte
Not nu cunoatem timp i loc
Si nu cunowern moarte
(j) E.a.r. i noroc;

2 Ei doar au goanA de noroc

asupnn* de soarte (k)
Not nu cunontem tamp 1 loe
Si nu cunontem moarte
(k) asupriri* sau arnAgiri*?

N. B. Sd se observe (pe pag. 441) facsimrlul f. 209

Ca VI fi varia/ele acolade.

335. Chiar soarele s. piafa' ['ti] cer (B. respectrv versal 37j).
334. Se naste azi i moare,
339.
337.
In B,
In B.
>Va A37-310 boalar la ultima revrzie ;

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

438

Prnd pe ved a rsri

Din urm. moartea '1 pas,te

Cci toti se nasc spre a muri

Si mor spre a se nate...

Tu din eternul nicu inireg

Te-ai smuls o stea senin
Cum vrei puterea mea s'o neg,

345

Lumin din lumin !

aci tu Hyperion rrnai

Oriunde ai apune...

350

Cere-mi cuvantul meu de 'nta'iu

dau intelepciune ?

Vrei s dau glas acelei guri

Ca dup'a ei cantare
S se ia muntu cu pduri
Si insulele 'n mare ?

355

342. D. urmi piaza*.> D.u. moartea etc.

341-344. I

20 Dm zarca negrei vecitucii

Privind el ar cunoaste

i zarea negrei vecuucii

Privind-o ar cunoaste (1)

C toti se nasc spre a muri

Si mor sprc a se naste

a toti se nasc spre a muri

mor spre a se naste

(1) Privind ar recunoaste (B).

30 Din zarca negret vecuucit
Eterna moarte '1 paste

act toti se nasc spre a mina (m)

Si mor spre a se naste
(m) i toti s.n. etc.
N. B Transcrrerea acesta strofe e o de/ripiare a ecktorului

cf. facsinnlid dela pag. 441.

N. B. Strofa 345-348 (aja cum se poate vedea din facsiindul pag. 441) e introdusd ulterior. Ea provine din B, respectiv
strofa 337-340. Cerneala neagrd, ce barcaza si elimina
yederea versiunu D 2260) precedentele doud strofe, frasead
lsruz de rrigaire

fixeazd local. De aceea o incorporam desenahn acestri versium. (Sd se observe, de altmintert, multek variante, ale acestei strofe, in versiunea urmdtoare, D).

345-348. Tu din eternul meu intreg

Ra'mt a treta parte
Cum vret puterea mea s'o neg,

Cum pot si-ti dar= moartc

N. B. Acolad. cu cretona! (vete facsundul) imbratigazd toate aceste strofe, 'recule in D., de ata in E, (Almanah
& Convorbm), dar pe can: Matorescu avea sci" le elimine (cf. mai departe notita respectiva).

349-352 e (E) Ins luceafgr tu rmli

Ort unde te-al i pune

Din chiar* puterea mea de 'ntim (n)
Sorbuid Intelepciune (o)

20 (C) Dar tu Hyperion falma's

Ori unde te-at i pune .
Vrei dm cuvntul meu de 'ntAiu
dau Intelepaune ?

i din gAndirea mea de 'ntm,

aceasta variantd a strofei in B, f. 19, marginal.
354. Si in B,

355. i in B.

www.dacoromanica.ro

..

'Ne..

,...

,
...

.....t.

i
.z

.1

...,

it

)41

Ep!'

...,

'''',

4.

Ar

'sty

\N".

......

.,-

, 1............,

....S. p.,

,
..,/

,,

-,..--

--

.......

'3 . t

' el

...

r.",a,

...

...4*-------t---. '

....,

,,,

, k- i
' "i1 ,111.-S

...x.

113.-th

LI) CEAFXRUL

...
--

1;

.I
C

z1-=..,- )...'

-.. ..

-,
.

.'
1
4

439

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

440

Vrei poate 'n fapt s.

Dreptate i ane ?
Ti-as da pmintul in buati
SI '1 faci imp"faitie

360

In dau catarg lang catarg

Ostin spre a strThate

Desertu 'n lung si marea 'n lag

Dar moartea nu se poate

daal vrei ca
aria
Pentru ce cei peire,
Tu te repede
vezi acea iubire

865

In locul lui menit din cenu

Hyperion se 'ntoars'A

370

ca

i 'n znia cea de ien

Lumina si-o revars"

Gici este sara 'n asfmtit

noaptea o s'a' 'nceap...
Rsare luna linistit
tremurind din ap

375

Si umple cu-ale ei scantei

arkile din cranguri

Sub sirul lung de mndri tei
Sedeau doi tmen singun.

380

357. Sau dac' ai vrea ca s arki (B)) Vret poate 'n lume sal arki (C),
359. ,V1 in B
362. Ca sal le 'ncerci* pe toate (B)> Sa le stribati pe toate (B)> 51 osti spre a strbate (C),
363. Pinantu
'n lung si marea 'n larg
(B) [pare mal eureind Pmntu 'ntreg* etc.] > Parnintu 'n lung st marca 'n larg (C).
365-368
e i pentru ce) Vret s-p ark
2 51 pentru cine) Si-ti ark
Iubirea de femee?
Ce este o femee?
Repezt in clip.' indrat
Dar fulgereaza indkat
51 vezt crechnta-t ce e

51 vezi tubirea-1 ce e

3 51 pentru ce

vrei si-ti arat ?

Sal mon ? i pentru cine,
Dar te intoarce indrk(p)
Sal vezt ce e de nne (q)
Dar fulgereaza.' indkat,
S vezi amoru-i* ce*) S v.ce c d t

40 51 pentru cine
st ce,?
51 pentru ce peine I

Dar te repezt 'n urma

Toaie in C.

369-372 (B) In locu[1] lui mena din cerm (r)

Hypenon se 'ntoarsa
51 peste-a lumit dulct duren
Lumma st-o revarsa

In locu-i cunoscut din cenu.

379.

in in B ,

380.

in B.

www.dacoromanica.ro

fiV

A..

.,..!
I

4.

4,.....,

"AA

i
-.t
)2.

,...

3.

N.
.

4:

- *NI

t 7 " .^

`t.

i.

,r.,

\v.,

i
.

,,

.,
J I

'

'.

r,

14

..

**i

1'4

CI
4

'

't.tet

.1
N.,,

:ir
4
...1..
:,:.:s

Q.;

1,

'4.

-,
.

;,

't

)
Z

'4.
.,41,
3

."
X'

,..

1.

r4.30.

\w

t ,
'

i
t:

,
,z,

.....

tr, k

i 'i

nmAAAAAAAAA

k:,.,

'

-4,

*S''*

\ 1'.

\I

-3;0

,.,

LUCEAFARUL

%.

'!
-

.......*,...........,....,

-,
,,,,,

11

1,..,L

N Z It

.t.

4,

ik,

N.

x ,...A.
A I.
,:#. qz.,

, -"--, i I

t
$.1)

t..,ils;

\ri

'g
,f

,- '
'

t..

,.....,

1"

**kN

11,9

'rk.

....1......:

,1 ;

." '.

1
,..

'="t-t
4I
,,;,

' t,','

/ c,t
4
-

1.

_....... .. .....

I 4,1-

4.1.

't

t,

11

._.....-"*.

'%A gt

:1

L.

A.i

AT.

ki

4.

5.

At

44,

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

442

capul meu pe sin

Iubito, s se culce

O 1as

Sub vraja ochiului se=

i negrAit de dulce

Cu farmecul lumnut reci

GAndinle strhate
Revarg huiste de veci
Pe noaptea mea de patemi

385

Si deasupra mea rAmii

Durerea de mi-o curm.,
Cci esti iubirea mea de 'ntlu

390

i visul meu din unra

Hypenon vedea de sus
Uimirea 'n a lor
Abia un brat pe gt i-a pus
Si ea 1-a prins in brat.

395

Miroase flonle-argintu
Si cad o dulce ploae
Pe crestetele-a doi copii
Cu plete lungi, bAlae

400

Ea imhtat de amor
Ridic ochn. Vede
Luceafrul. S'incetisor
Donntele-i [i]ncrede:
381.

capul l'al tu sin (B)>

O lad-mi c. l'al du s. (C),

385. Cu farmecul lummu lui*,

387. Revard hru5tele lui*;
390. Restristea de mi-o currna (B. C)> Durerea mea o c-urm, (C);

393-396.

(B)

Astfel steteau inaitiorat*

In odia lor nesatul

and [el] o strnge lin* in brat
Si ea 'I cuponde 'n

391.

382. Iubito s se culce (B).

i fu iubirea mea de'ndm.

z (B) Astfel steteau inamorat*

In oclui lot nesatul

Abia i 'ntinse el un brat

Si ea l'a prins cu bratul

N. B. Pentru strofa aceasta din B (Ingbeswtd sus), cf explIcapa dm subsolul respectur, dupii strofa 429-432 fa B.

30 (C) Hyperion vedea din spat

In ochii lor nesatul
Abia i 'ntincle el un brat
Si ea l'a prins cu bratul
40 (C) ca la eta) mmus v. 394: Iubirea 'n a lor f.

398. p in B;
399. ,S7 in B.
402. Si imbtati de amor,

403. Luceafrul. Incettpr;

404. Ea 'I roag, i se 'ncrede:> Dorinta i-o

[i]ncrede.

www.dacoromanica.ro

LUCEAFARUL

443

Cobori in j os luceafr bland

Alunecand pe-o raza,

405

Patrunde 'n codru i in gand

Norocu-mi lumineaza

El tremura ca alte dati

In codri i pe dealmi
alauzind singuratati
De micatoare valun

410

Dar nu mai cade ca 'n trecut

In mari din tot innaltul:
Ce-ti pasa' tie chip de lut
Dac'om fi eu sau altul

415

Trind in cercul vostru strimt

Iubirea v petrece
Ci eu, in lumea mea, Ma simt
Nemuritor i rece.

420

Ap, ihe 1 o 1882

DE. Almanal, & Convoubsri. Spicunea de mai sus a jurnalului lui Maiorescu a dat pe fatal
esteva din intimitatile elaborini definitive a Luceafdrulut, intre io Aprihe 1882, data Legendei Luceafdrului si 28
Octomvrie 1882, cand se ceteste in Junimea poemul slefuit, ce avea si fie expechat la Viena, pentru Almanabul
Romdmet June. Nu mai revenim asupra acestor detaln
405.

Cobon de sus luceafir bland,

in B.

408.

la fel p ca Mofa fina/el 417-42e;

.5/roja 409-412 e tntrodusd mal tdrzsu, dupd ce transmsese intreaga versrune
ceea ce se poate vedea fl din data Aprilie To-1882 asezatd la stdnga (cf facsonlul din vol I, pag. 180). Cu alte cuvinte
C. (2261) urmeazd in prima transemere de aproape pa B. (227)-B) Sfdrptul e identsc In forma aceasta nefinttd (dala ro
Aprilse 1882) va ft fost ceta, poste, intrita oard, la Juntmea.
409-412. 10 (22761, 211) El 111111111a ca alte

Piduri i fin i malun

.S1 stipanea sing-uritip

De pietre si de valun

2 (C) El lumina ca alte

In codri si pe dealun
conducea singurititi (s)
De miscitoare valun
(s) i stipanea s

413. Dar el nu cade ca 'n trecut,

z Triiti in cercul vostru stnmt
417-420 e Trind porumbi imperecheti
Si in favoarea sorpi
O tmerete toata (t)
Gala ceca ce in suflet simt
Un singur bine si n'avep:
E voluptatea mortn.
SI nu munti de ociad
(t) Viata voastri toati
30 Talud in cercul vostru stnmt
Norocul v petrece
Ce eu in sufletul meu simt
E nemunrea rece.

N. B. De remarcat cd z reproduce amar finalul barmulut :

o Fiti fericip

Cu glasu-i sillas a spus

Atat de fenciti, cat viata toat

Un clun s'aveti: de-a nu mur: de-odatd1P.

www.dacoromanica.ro

444

M. EMINESCU

Onginalul acestet versium, care a &spit' ut dela un timp din arhiva societath dux Viena si care s'ar putea
sa /rim fie dibuit in sertarele vreunui colectionar avar, de si valoros, ca once relicfa eminescian, este sigur ea' nu
ne rezerv mac> surpriza, fie de contmut, fie de forma. Prefata Almanabului amintea ca' in reproducerea colabornlor s'a pstrat ortografia autorilor si o cercetare, ct de sumara, a versiunii Almanabului ca i confruntarea celor
doul autografe - Enunescu, incorporate in alegora Carmen Sylvei, despre care s'a amintit mai sus, arat c,
inteadevar, respectarea ortografiei onginale a fost urmat cu sfinterne.
In hpsa insa a onginalului acestei versiuni, avem un fragment, dinteo cpie antermara, din ceca ce avea s
fie versiunea Almanabulia. El se afi. in ms -ul 2260,152-154+267+102-102 v.+155, pe foi de aceeasi
calitate cu acelasi filigran striat, cu acelasi scns, i razletite numai din cauza legatorului.
Aceste pagini figureaza la Botez in trei manuscrise: ifi, VIII si IX, cnd ele sunt in realitate unul singur.
Mai mult: despre M (2260, 102) Botez noteaza cal va fi fost Kris probabil pe timpul cnd era revizor scolar
(Iuhe 1875Iume 1876), caci in acest carnet, la pag. zoo, se gaseste o notital relativ la Koala din ctuna Hermezm (ed. Botez, pag 420). Pe verso-ul filei roo, din acest ms. (nu carnet) miscellaneu, se afla intr'adevar,
Cu cemeala i scrisul att de caracteristice tuturor actelor revizoratului sau, notita refentoare la scoala din Hermeziu.
Notte asemanatoare se Oa si pe verso-ul lUci sor, dec.1 in unechata vecintate cu ms. III (dupl filiatia Botez)
din Luceafdrid. Nutnai ea, asa curo am repetat In atatea rnduri, vectnt.tile acestea nu decid intr'un manuscns,
nu numai miscellaneu, dar 0 eterogen, cum e acesta, aka= din matenale disparate. Si hrtia, i scnsul acestor
dou file, (ce au notate in dreapta doui numere de ordme. iB i 51, ceca ce insearrina c provin dinteun cater
sau registru mai mare) sunt deosebite intru totul de Mr= i caracterele grafice ale versiumi acesteia din Luceafartd.
Distanta de 6-7 am ce le desparte este deadreptul pregnant
Aceste 6 file, are au ramas din cpia premergItoare versmnii definitive a Luceafeirului, se grupeaza astfel.
text transcns, cahgrafic, ca de tipar, pe ff. 153, 152, 154 si 264, lar pe ff. roz (si xoz v)+155 exercitii brouillonare,
strns legate de filele precedente. Existenta celor patru file caligrafiate i, mai ales, prezenta acelorasi cifre romane,
In accste file si in versmnea anterwari C arata strnsa corelatie a ceior dou versium, despre care am fcut contmuu
mentiune in subsolul transcrierilor noastre. Cele clteva facsirrule, in cari cifrele romane apar li aid li dincolo, si in
deosebi facsimilul 2260, 154, pe care figureaza cifra VI 1 ebncolo, notate cu creionu/, se cuvm in mod special semnalate.

Ele desvaluie felul de lucru al poetului si infailibilul sau spirit autocntic. Ravna de desavrsire li demonul neastamparat al tuturor modunlor de expresie .11 indeamni sa are in toate directule, si rstoarne brazdele, s Inverseze ordmea, sa framnte, inteun cuvnt, pana la desfigurare, aluatul unora din strofe asa cum se poate vedea din subsolul att de bogat al atAtora din strofe, in transcrierea noastr, pentru ca in cele din urma sal revie
la formele din 226x. Unit au vazut in acest ocol 11 in aceasta reverure la formele durai, o treapt de regres in
putmta desavrsim artistice si un semn al oboselu, de care poctul se plngea in aceasti epoca 2). Presupunere, socotim, gratuit. Hotrirea din urni, la capatul unui att de laborios examen, e o dovadi de contrarm
ea singura ar aiunge. Pentru neincrezatori, mal sta la indemn, insa, un excelent rmiloc de verificare: activitatea
zianstica a lui Emmescu, in tot acest rastimp al elaborrn ultimei versium. lar activitatea aceasta se pastreaza la
acelasi superior nivel de preocupan i expresie. Mai mult, si evident lucrul rmne s fie demonstrat, ne place
s credem ca febnhtatea nimica a elaborarii se comunica, uneori, li activitatu zianstice. Asa e, spre pilda, cam
din aceeasi vreme, cu unul din articoleie lui de fond 3) in care zicerde populare abund, ceca ce nu e, mai /a urma
urmei, dec't Inca una din modalitatile de a-si satisface nesatul ramie, stut fund a multe din dictoanele populare sunt crimp= nmate.
Dac versiunea aceasta D va fi fost o cdpie integral:A' a poemului nu s'ar putea spune cu certitudine. Prezenta in C. si a altor cifre romane, d p 11, 111, pentru cate hpsesc corespondentele in D. favonzea75 o atare presupunere,

dev, iarp, n'ar fi exclus, sa fi fost o cdpie parial, numai a acestui fragment =tar, at se intinde intre versunle 265-332.
Transcrierea noastra a cautat s orgamzeze, in conditule cele ma' bune, matenalu/ brouillonar, aflat in subsol.

Indicatia, in parentez, a filelor, unde figureaza fiecare din vanatu, da o imagine de cursul si zigzagul acestor prefaceri, a canon verificare cetitorul o afla In subsolun. Ele pot fi urmante in strofele 265-268, 277-280 si 297-300,
pentru care cetitorul se poate adresa i facsundelor. Para a intra in amanunte, si sub forma unet impresu de ansamblu, elaborarea versiurm D. ar putea fi rezumata astfel: pe prima coloana, caligrafiat, a celor 4 file, s'a transcus
i) I. Gramada, Sacie/atea academicel sotialci itterarei Romdnia Jtend din Viena (r87r-1911), monografie /stone:4, Arad, 1912, pag. 61.
M. Errunescu, Poevi variante, ed. D. R. Mazllu, pag. 565.
Timpd, VII, riz, Marti 28 Septemvne 2882.

www.dacoromanica.ro

LUCEAFARUL

445

versiunea anterioarl din C. Apoi pe hiele broufflonare se incearcA modificAri pana' ce se ajunge la forme ultime ce
se inscriu in coloana a II-a a acelorasi file caligrafiate (cf facsandele ff. 153 si 154). Creionul care le barcaza' si pe
acestea, ca i cel care designa (d.p. VIdincolo) reveturi la formele din C. atesta' cl s'a operat transcrierea in ceipia
ultima, ce a fost trimeasA Romruei June.
SA atragem, de asemeni, atentia centorului asupra numerotatiei versunlor. Numerotatia aceasta este a textului
din Almanah, pe care-1 reproduce si editia noastra si nu a editiei Maiorescu, sau a celor ce o reproduc, i unde au
fost efectuate anume amputri.
Data apantiet Almanabului se mentioneaza de obiceni pral data prefetei: Aprihe 1883 Proiectat pentru hiceputul lui Mame 1), el va fi apArut totusi in cursul lui Aprilte, de vreme ce numArul de 1/13 Maui 1883 al Familia
reproduce din Almanab poezia lui Alecsandri: lama vine lar la cronica Ii anunta apantia 2) Aceeasi mentiune
st in bibliografia Con:Agriar:Av Literare pe Mai 3).

D. 2260, 112-114+264+102-102 v+ f
Si din a chaosului
Jur imprejur de sine
Vedea ca 'n zma cea de 'ntAiu
Cum isvorau lurnme

263

inconjor

Cum isvorau

Ca niste m'ari de a 'nnotul,

El sboar, gand purtat de dor
Pn singur e cu totul

270

hotar
Nici ochm spre a cunoaste

Gci unde-ajunse

Doar vremea 'ncearea.' inz'adar

275

Din goluri a se naste

Familia, XIX, 4, 23 Ianuane/4 Febniarie 1883 Almanahul Romania Juni va apare la inceputul lut Marte, avind 15-17 coli de tiparm, pretul 2 fi. Va cuprinde (urineazd sumarul) Insemnatatea acestui op este usor
de recunoscut. Pe o icoanA mica el va prezenta o activitate a literatura noastre de acum
1 , XIX, 18, 1/13 Mam 1883.
poevilor lia Eminesca, in Vaya Romiineascd, XXI, 5-6, MalIurne, 1929
G. Iblleanu,
V.

Pentru mas lesne urnidrire, no/dm fi pagina ande se al/el varianta

2.0 Vedea ca 'n =tia cea de 'ntaiu

Nscnd in cale-i stele
Roind pe-a chaosului val (a)
Sau isvorind din ele (f roz)
(a) CkInd pe-a c v.

265-268. a Il sorb a chaosului

Dar isbucnea din ele
Vedea ca 'n zma cea de 'tal'
Nscand in cale-i stele (f. 113)

30 Vedea ca 'n zma cea de 'ntam

Nascand in cale-i stele
Urnind a chaosului val (b)

Sau isvorind din ele (f. 1/3 marg.).

(b) Romd pe-a c.v.

269-272. e In valvrtej il inconjor

i lumi si timpi de a 'nnotul
El sboara . gind, purtat de dor
Pan singar e cu total (f. 1/3)
273. Cci unde-ajunge nu-i h.;

275

2 Cum isvoresc si '1 inconjor

In riun* mAn de a 'nnotul, (e)
El sboara, gand purtat de dor
Pan singar e cu total (f. 1/3 marg.)
(e-) Jur imprejur) Maro Mil [riurir de lumml

i vremea 'ncearc inzAdar;

276. Dm golu-i a se naste.

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

446

Cum mii de ani nu se 'nteleg

Prinqi* de uitarea oarba,
Nimic e universu 'ntreg
Acest adnc s'l soarlA

280

"-

r-

A."-

7-`

Jifa,_

C.'.4

,r,
bt

'''11'''

44{y1,
'

_r,

4Ci,'

J;

LUCEAFAICUL

Mss-ele Acadenuet Romne

2260, 153 (16 cm.x2i cm.)

277-280. r Parea cl umversu 'ntreg

2 Prea c1 universul tot (e)

Acel adnc l'ar soarbe
(f 102V.)

Acel adnc l'ar soarbe

Cum mu de ara nu se 'nteleg
Din sinu-uitrit oarbe (d)(f. 102 71.)

(cl) In su o.

(e) medica readuce in lord lid tot

30

'ntreg

Acel adinc necunoscut

Un univers ar soarbe

(f 02V)

40 Tot universul pare mic

Acel adnc sa '1 soarbi
Cum mu de axil nu sunt rumic
Pentru uttarea oarbi (1) (f. roz u)

(f) Prinsi de =atea oarb,

j Cum MU de ani ca un nimic

Pier in =afea oarbA,
Tot uruversul ar fi mic (g)
Acest adnc sal soarbl (f. 113 marg)
(g) Tu. prea e mic.

N. B. Specificdm a veraunea 7 ca ,ri tea dela eta; (0) se afta pe f. 173 marginal. Un cadru p un semn (cf. facsand)
o introduc in locul designa', de oarece, la inceput, transcrierea de ara maese, (din vol* sau din lapsus?) strofa 277-280.
In 2261, 207 (C) strofa acearta, identia cu aceea a textulur definan, din Almanah, poartd acolad p cifra IV, ceca ce
inceamml c a revemt la prima forma.

www.dacoromanica.ro

LUCEARARUL

447

De greul negrei vecinich

Frinte, m des1ea0
i ludat pe veci s, fii
Pe-a lumii scar 'ntreagl

O cere-mi, Doamne, once pret

Dar dA-mi o alt soarte,

285

ad tu isvor est de vieti

i dletor de moarte
Reja-mi al nemunru nimb

i focul din privire,

290

i pentru toate
in schtmb
O orl de iubire...
Din chaos Doamne-am ap'rut

295

i m'as intoarce 'n chaos,

i din repaos m'am nscut
sete de repaos.
Hyperion, care rebel,
Risal din lum" cu soare,

Cine nu are moarte 'n el,

Acela nu mai moare

800

Cum vrei tu om s." te socoti,

Cu ei s.' te asamem ?
Dar piar oamenli cu tot'
Veni-vor iarsi oameru
281. De lantul n.v.

297-300. 1 Hypenon, ce prm genunt (h)

20 Hyperion ce in genum (I)

At stra-1-.4tut o lume(r)

Nu cere semne si nunuru.

Cari n'au chip si nume (f. z;f)

Ai prsit o lume, (k)

Nu-mt cere semne si minutu
Can n'au chip st nume (f. i ; 2, col I)

(b) H., ce din genum, (1) Ra'sat, stul de lume>

(I) H. ce prin genuni;

Ai L.:a-tacit prin 1.> Ai stfabAtut din lume.

(k) A. strIbtut din Jume,

30 Hyperion care tisat

StrIbl[taltor de toate
Tu care 'n tine moarte
Cum cei ce nu se poate [?] (f. 102)

40 Hyperion ce [i]ntr'un fel (I)

Rasa' din mAri p soare
Cine nu are moartea 'n el
Acela ruci nu moare (f. 102)
(1) H. care 'ntr'un fel.;

5 Hypenon, ce la un fel(m)
Rsat din mri p soare,
Cine nu are moarte 'n el,
Acela ruci nu moare (f. If2 marg.)
(m) H. ce inteun fel> H. ce far5.*) H.c. la un fel.
In stnga afro V inseammi de sigur a se revine, cum s'a p revemt la versiunea den 226%, ande se afta de asemenea V.,

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

448

Dar son i in lume de n'or fi

Din noapte or O. creasci,
Caci toti se nasc spre a muri
Si mor ca si se nasa.'

305

N. B. Versurile din/re 30r-320 reprezintei redacpa ultime', de pe f. 114 p 264, marginal, recte cobaya II-a, care
in cele din urtnd au fost barate, ca acelaft creion cu care a no/al in tanga: VI dincolo, ceealce inseamnd a a revemt,
merar: ce se pot vedea din subsol, la ter/agio din 2261, unde ,ri acolo se afta- no/al: VI.
dupd

301-304

2 Cum vret un om si te socoti)

Curo vret un om si te socott

Cu et si te asamem?
Si plata oamenu Cu top, (n)

Cu et s'A te asamem

Vent-vor [tarlsi] oametu (o)

Dar piar oamen't cu top,

Vent-vor iarist oament.

(f iff)

Dar plari o.c.t

(f. rff, c I)

N. B Aceeafi formd, MII1US once urna de punctuape,

pe f102, care s'ar su/la fiare r fi 20.

,-

S'ar naste [I] o.

..
15i

p;

'

t ,,,f

.4-

...:

o' e '

......
,

r.

.6:

.:

.4,-

.: ,..fr. T .

43......40 --2-4
ely 4,,, .
,,
4. ...i oh' '
,,f,
!,../...;
-..7.7.11-4.'

.0.

...t...... h.

0.

e...h.'

...,...:

c.c 1..,,,,..._. o St
4 A.M.., 4 -.4-,

.C...............-,:.,...., .
.
i.........._.....y..,--',,i;

''...

..

1:7,..:

c, ,...,

4 ........t,.

044,:. i, r",- ir.' .. ,' , pe, a ...46 '

' .,
1,.

._

4-

'

or

........

ere - 14.. - if i.r

a

.c"r

MIC q .`

4.

..11-

""ijsil,DgQ?.ce

.\94.111).

LUC.EAFA.RUL

Mss.-ele Academtet Romine

2260, 154 (A cm. x or cm )

In f. xjj unde sutil cele mai multe brotalloane ale strofelor 30f-308 p 309-312, alinea strofelor acestora e inversatd,
e adicd ordinea inifiald din 2261, care a trecut in prima coloand din 2260, I,rj. Cetitorul sd fie den atent strofele acertea
merg in grup ; la: a, b dela eta]
corespund in subsol b a (orchnea dela eta] o afielm in f. 102 broallonard, care se
sthaazci Entre f rf brouillonard ,ri rpf, col. II, marginald).

305-308. t Un soare nou va fisn

Cind unul se sfirsaste . (p)

Cid top se nasc spre a muri(q)
Si mor spre a se naste (f. rff)
(p) C. altul s.s... ; (q) i top s n. etc.

o Alt soare 'n chaos s'o 'vi (r)

Qnd lumea se sfirsate
Cid top se nasc spre a mur'

Si mor spte a se naste (f. rff)

(r) Alt soare 'n c. s'a ivi.

www.dacoromanica.ro

LUCEAFARUL

310

449

Sc nasc ca spuma ce de vant

S'au aruncat la malun,
Valuri ce dm a lor mormnt
11.5.sar in urna valun

31fi

Se nasc sub semne de noroc

Impinsi de-o crud soarte .
Not nu avem nici timp mci loc,
Si nu cunoastem moarte.
Cum ai putea s fit zidit
Din lacnmi si din vin
CAnd esti din vect nerAs5nt

Lumml din lumni

320

Cnd tu Hypenon
De nu mai poti apune...
Cere-mi cuvantul meu de 'ntam
SI-ti dau intelepciune ?
30 aci roata 'n veci se va 'nvartt

40 Un soare nou se va
and unul se sfarsaste(s)

Si nu se mat sfarsaste,

aci ton se nasc spre a mun

$1 mor spre a se naste (f. su, c I)
(s) Pe cel ce se> and unul etc

5i ton se nasc spre a mun

Si mor spre a se naste(f 1)-4, col. I)

50 Si sont ton de n'ar mai fi

Din noapte or si' creasca
Caei et se nasc spre a mun
51 mor ca si se nasca (f roz)
z $t cate stolun cad de vant (u)
Rasar pe alte maluri

309-312 i $1 daci stolurt per de vant

Vin altele pe maluii, (t)
Cind valun all un mormant

and valun afli un mormant

Rasar in urma valun (f. rfs)
(u) mate stolun cad de vano

Rasar in urmi valun (f. In)

(i) Vin alte de pe malun ,

SI cada stolunle 'n vant,

3 Oncate stolun cad de vant

Revin pe alte malun . (s)
and valurt afli un mormant
Rasar in urma. valun (f rf4, C I)
(s) lt p.a. malurt,
313-316 a Aceste doari au noroc
Au pngonin i soarte, ( y)
Not nu avem ntci timp niel loe
$1 nu cunoastem moarte (f
(y) Au vrasta lor i soarte

30 (f U, col

40 Si nut de stolun cad de vant

Si mu pomesc pe malun.. (x)
and valun afla un mormnt
Rasar in urmi valun ( f. ipj, col. I)
(x) 5 m p. din* malun;
2

Si cate trec au un noroc

Si cat[e] mor au soarte,
Noi nu avem ruct nmp ruci loe
Si nu cunoastem moarte (f. rff)

I). Reproduce ardoma pe 2 [evident : cate].

40 Se nasc si urmiresc* noroc

Si mor, munnd de soarte
Not nu avem niel timp, ruci loe
$1 nu cunoastem moarte ( f. soz)

5' Se nasc sub stele cu noroc

Traiesc gorutt de soarte.

Not nu avem niel tunp mci loe

$1 nu cunoastem moarte (f. 102+114,
substrat)
29

www.dacoromanica.ro

450

M. EiNfINESCU

325

Vrei sa dau glas acelei guri

Ca dup'a ei cantare
SA se ja munpi cu paduri
insulele 'n mare ?

.2.:

... f

,.
.7.-:-.
.. ..a...446-0,....
-1............,,,... ....I.;
..t(....!...., , ..I.. 4....

C,,, as.

...

1:
.

.47.. ...1

''''

..

.s

r ri

% 4.

"*"....a.
i:gr".7 3 t r .14

'
s,

V.-.".../....-.---p-+.:--

......: 7 ......

ai

' .

e4.1..,......1-......--..y...-

o S.ILS.;-: e
if

kf

d. 4 -1;.****r

z
-;:Jt,

A,

rah.,

. oct. ciol

'

.:

LUC.EAFARUL

Mss -ele Academic' Romine

226o, 155 (16 cm.

'2 I Cm.)

317-320. Transcriem variapile de pe f. In' brotallonard, In ordinea lor ; Ina se Incearea Art:burl, apoi strafe distiburtle sunt despirtite de egalci distan/a, cbiar In original (cf. facsimilul de dearlora):
Thstiburi :

e Nerisint si neapus
Fir de trecut si vini
4

Strafe :

z Tu ce nu poti si fii supus

3 Nerisint si neapus
De viati si de vini,
Lummi din lummi
Cum s'ar putea si fii supus (a)
5 Cum s'ar putea si fii supus
La viati si la vini
Ca si spisesu [o] via (b)
(a) Au [s'as putea].) Cum etc.
(b) Si [ispisesti] * ) Ca si etc.

e Cum ai putea si fii supus

Si ispisesu o villa,
Nerisint i neapus
Luming din lumini I

3 Tu nu poti fi inclupuit
Din lacnmi st din tina, (d)
Fir de-asfintire &slut
Lumina din lumina (264, C. I)

2 Cum ai putea sA Si supus

Si porti a vietii
Fir de apus ai risrit (c)
Luxnin din lummi
(c) Neasfintit, nerisirit.
40 Tu nu poti fi inchtpuit

(d) Din 14.d. vini) D. chin, pimint si vita)

Din 1.s.d.t. 'Mate In f M.

www.dacoromanica.ro

Din lacrinu si din uni,

Cici din adinc ai &grit
Lumini din lummi (264, c. I)

LUCEAFARUL

451

Vrei poate 'n fapt s arti

Dreptate i trie?

330

Ti-a da pmntul in bucAti

S1-1 fad imprtie.
P. E dt II a Maioresc u. Bibhografia numarului de Mai al Convorkrilor hterare inregistreaza, cum s'a
ammtit, Almanahul Romcituel June, aprut in cursul lurm Apnlie. La sfarsitul lui Iunie, Eminescu se hnboltiaveste. Numarul de Tulle al Convorkrilor ii twareste Doina, pe care o dusese i o cetise in Junimea dela Iasi. Numrul de August al revistei reproduce, cu miel i neinsemnate schimbari de ortografie i punctuate, versiunea
din Almanah a Luceafdrului. In Noemvrie, IVIatorescu incepe s lucreze la editia poezillor lui Etnmescu, ce avea
sI apara' catre sfarsitul lui Decemvne 1883 st in case Luceafdrul pnmeste dou substantiale prefacen: o scadere
de 4 strofe: 1. Ei numai doar dureazd 'n mint i mat departe grupul celor trei strofe sau cum spunea Ibrkleanu:
transactia propus de Parintele ceresc Luceafrului: 2. Vret si dau glas oohs gurr .; 3. Vres poate 'n fapta" si
arayi . , 4. Ifs dan catarg Idngd catarg
precedate de cunoscutele dou versun: (lar tu Hyperion ramk On
unde al apune) Tu efti din forma cea dintchuEfti vecinicel minune, ticlune de editor in locul celor ale originalulut Cere-mi ciagintul meu de 'ntdiuSd-fi dau infelepa,une? dupa care urmau celei trei proponen.
Semnalkid aceast mterventie a Magistrului, scriam inch' din mtroducerea volumulw I, la locul respectiv din
tabloul edithlor Un lucru cat totusi s recunoastem: simplificarea impus de Maiorescu, arbitrara ca once
intervente strait' s'a facut co pastrarea legaturdor organice. Suprimand cunoscutele trei strofe, din imbierea Creatorului, Maiorescu avea grga st de sigur instinctul logic, O. substatue vechu tranzitn, una noua', care era cerut
de noul contur al poemet. In felul acesta amputarea a trecut neobservatl. Au gresit insa aceia dtntre editon 1), cart
pastrand versiunea Matorescu, au revenit la tranzitia Convorbirslor, recte a Almanahului >> 2).
Dei arbitrara, versiunea Maiorescu, cu modtficarde ce s'au vazut, s'a impus totusi grave, in primul rand, presti-

gmlui, celw ce o patronase. Edititle Ibradeanu, C. Botez, Mihail Dragonurescu i atatea altele o adopt. Dupl
cum o adopt i cei mai noi chntre comentaton 3). Top o all supermar, tar unit din ei, se intrec in demonstrati
de ordin estettc. Cu osebire impresionante sunt argumentele lui Ibraileanu 4). lar conduzia tuturora, cu mat met
sau mai mari vanattutu, este cl retusarile versiunn Maiorescu sunt cluar opera poetului.

5 Cum s'ar putea si fit zidit(f)

Din lacritni si din vin
Fund din veci nerasnt (g)
Lumina din lumina (f 1.94
(f) Nu p[otil*> Cum etc.; (g) Ca'nd neapus at rskit
321,-322 I Cact tu in raza mea rmii

On unde at apune

40 act tu Hyperion ramat

On unde ai apune

( f ff)

2 Cam tu Hyperion ramai

Cum ochml meu n'apune

(Ibid)

5 Gci tu Hyperion ratnl

.

(f. 264.)

Si nu mat pot apune

(f 264)

323. Cere-mi c m de 'ntaiu) Dar cere-mi vorba mea de 'ntaiti) Cere-mi etc
N. B. Creionul ulhin din 2261 fi 2260, care decide (prin cifre romane) de reventrea la formele din 226r, exclude din
imbrciArare, cum se poate vedea din facsimulul respecho, (mg 440, strofa, ulterior introdurd dealtnnnteri, Lumina din
lumina, cal e In textul din Almanali nici nu apare.

3) Obiectia priveste in primul rand pe Scurtu. Cf si G. Ibrkleanu, Edifule poRnlor ha Eminescu in Viola
Ronuineascd, XXI, 5-6, MalIume 1929.
3) M. Eminescu, Opere, I, ed Fundatiet. .. 1939, pag. XVXVI.
Radu Manolm, D. R. Mazilu, Luceafdrul lur Eminescu in Preocupdri lucrare, II, 5-6, MatIume, 1937.
o De acord cu C. Botez, socotun versiunea edivei Maiorescu supermar versiunn Almanahului li apartinand exclusiv

lui Emmescu, care o va fi cettt lui Maiorescu, asa cum facuse si cu transenerea celor 6 poezn increduitate Ilai
Iosif Vulcan, etc. o Cf deasemeni, Grigore Pherekyde, Mala: Emmescu in Convorinrs Literare, LXXII, 6-7-8-9,
Iume-Sept. 1939, pag. 832 Raman co credmta ca dest inzestrat cu un excepvonal spirit autocrite, Era.
Junimea Erninescu nu ar fi sters asa usor li atk de sigur cele cmci strofe [de fapt 41121 din Luceafarul ,
pe care Ibrkleanu le da in anexa volumulut sau Ar fi staruit o pata in stea. Si ar fi fost pacat Preciztunile
cronologice de mat sus infirtn ipotezele p bucurnle, de natura acestora..
G. Ibraileanu, bid, pag. 275-276.
29*

www.dacoromanica.ro

4 52

M. EMINESCU

Fri a intra in prea multe detall", credem ca situatia poate fi rezumar astfel: Versiunea Maiorescu e ticluita
de acesta, in rIstunpul de dupl reproducerea versnum Almanabulus in Convorbiri, deci dupa' imbolnavirea poetulut,
mat corect catre Noemyrie, cand se hotrste s npareasca intaia editie a poeznlor lut Eminescu. Cel mat hoed' titer argument e inssi reproducerea versiurm Almanabului in numrul de August, al Convorbirilor, asa dar dupa
imbolnavirea poetulut. Daca ar fi existat o versiune, modificata' de poet, este sigur c revista iesana ar fi reprodus-o
pe aceea Or, versiunea Convorkrilor este intru totul aceea din Almanah. Dar nu numat atat toate verstunde integrale, cate se cunosc, din manuscnse, si a Carer transcnere s'a putut urman mat sus, ha chiar fragmentul D, care
a premers verstunea Almanabului, pastreaz1 atat strofele suprimate de Maiorescu cat si tranzma celor doul versun ale onginalului. Mat mult: insasi orgarucitatea tranzitiet Maiorescu atesta spintul logic st constructiv al celui
ce a operat-o. Si pentru a rspunde i cu un argument de ordra estetic, cu toate c armele acestea sunt cele mai
problematice, s mrturisim ca cele doua versun nu ni se par cluar eat de frumoase, ca lui Ibraileanu: Dar cine, sctia
el in focul argumentatiei, a fcut versurile: Tu esti de forma cea &titan.' Esti vecinica =tune ? Matorescu

E greu de adtrus el versunle le-a aunt el. Sunt versuri de mare poet. Malin alt poet roman de ort cand,
fi putut s le sum Probabil cal sunt de Eminescu. Vers de mare poet Efil veamed minuneacest nevmovat
loe comun ? I Evident nu. Dar solutie Mtn' totul ingernoasi i acopennd cu abilitate suprimarile celor trei strofe
ce urmeaza aceasta fle doar i poate. N'ar fi exclus ca mtentia suprimarn cebe 4 strofe i, imphcit, a substitinni celor dou versuri de tranzme, s o fi martunsit Maiprescu, cu un an mai inarate, in vremea colloqunlor pentru
slefuirea poemulm, despre care insusi a raportat st pe care le-am amumt mai sus. Dar daca i dupa aceste sugestn,

ce trebue el vor fi fost fortnulate, Eminescu nu cedeazi i ist pubhc poemul, exact asa cum 1-a gindit el, nu
este acesta un meta- mai mult s i se respecte opera, in forma ei origtnar ? SI observam, tot aici, ea traducerea in nemteste a Luceafdruliu de Mite Ktemmtz, despre care s'a vorbit mai sus, dest opereaza si ea cateva
elunmn, pastreaz atat cele doui versun errunesciene: Verlang von rmr mein erster [Fort The Warbett, die entincken precum i doui din grupul celor tret strofe ce urmeaza lar aceasta dateaza, cum s'a vazut din jurnalul
lui Maiorescu, dela inceputul anului 1883 1), ciici peste putin editia a doua din Rumanisebe Dicbtungen, In care apare
pentru intala earl Luceafdrul, vedea lumina tiparului 2).

Cf. si Familia, XIX, 4, 23 Ian./4 Febr. 1883: A C $or [Iuhu I. Rosca], Cronica Bucurepeand (Balar: p
datar 16/28 Ian.: . Si cum pe langa petrecerile trupesti e bine si gustam o leac si din cele sufletestt,
odata hotarit e omul e alctuit din spirit i matene, s Ira spun cal IVIlercuri mbitont de hteraturl au avut plcerea
s'auza, in saloanele d-lui Maiorescu, emmenta traducere germana a d-nei Mitte Kremnitz dupa Luceafarul
d-lut Emmescu. Apoi s'a cult Fata dela Coma, drama d-lui Rosca, asa cum se va representa etc
sera/e)

In legtur cu aparma acestei a doua editu din Rumanische Diebtungen, anuntim urmtoarea expertenta bibliografica, interesind cronologia Luceafdrului, despre care s'au dat, mai sus, aminunte.
Editia. I-a a antelopei de filmcin, opera a Carmen Sylvei i Mitei Kremrutz, apruta in 1881 nu se afl
In Biblioteca Acadermet. Editia a doua in care se alga. ralm'acirea Luceafdrului, evoluat, nu poart data. Dar daca,
asa cum vestea Maiorescu din studiul su deis i Ianuane 1882, din Convorbiri, ar fi fost adevarat a se pregatea
editia a doua, atunci am fi fost indrawn s credem ca si prima editie ar fi avut tltnacirea Luceoldrulia ceca ce
nu concorda cu detalle mai sus expuse, asa dar ar fi urcat, Cu un an si jumatate, data and poemul ar fi fost firm.
Dar edit.= a II-a apare mult mat tam"' Mamtescu insusi rectifica incl in Critice dela 1892-1893 ca aceasta
a doua edme a aparut dar ark' data . Un repertorm bibhografic, german, cuprinde urmatoarele precizn:
Dichtungen rum3nische Deutsch von Carmen Sylva (Konigin Ehsabeth von Rumanien). Hrsg. und mu
weiteren Bearagen versehen von Mite Kremnitz 12. (VIII. 214 S.) Leipzig, 881, Friedrich. M. 4 geb. 5

Dass. -2 Aufl.
(XIV, 405 S) [Ebendas. 883] Bonn, Strauss. M. 5. geb 6.
Ceca ce ar insemna, nu numai a a doua editie a aprut in 1883, dar chiar in dou locum t intr'adevai
Biblioteca Fundapei Uruversitare Regele Carol I poseda doul exemplare din editia II. Unul, provernt din donatia
Maiorescu, editat la Leipzig, Wilhelm Friedrich, cellalt, proverut dm Biblioteca I. Al. Cantacuzin, editat la Bonn,
Emil Strauss. Amandou, de sigur, Para' data, altminten identice
Cum exemplarele editiei a II-a nu sunt datate, s'ar explica, poate, pentru ce Bibliografia romiind (editor Ales-

sandru Degenmann), 1882-1883-1884. An. IVVVI, Buc. Socec & Comp. 1884, inregistreaza sub n-rul
3432 (pag. 27): Carmen Sylva, Rumamsche Dichtungen, etc , etc. Leipzig, 1884, Friedrich L. 7-50.

In stuchul Die romanische Literatur 'in Deutschland. Ein Repertonum de L. V. F[ischer] *) din RomaMscbe Revue, Hggber Dr. Cornelius Diaconovich, Budapest, I, 1885, se putea ceti: Romanische Dichtungen...
welche im vergangenen Jahre (1883) bereits die zweite Auflage erlebten. (Pentru meditul ci, retin din stuchul
acesta al lui Fischer In Nr. 29 [1878] derselben Zeitschnft, [Die Gegenwart] unter dem gleichen Mel findet
sich von der Dichtenn das, an den grossten amenkanischen Poeten Edgar Allan Poe ennnemde, wehmutsvolle
Gedicht Melancholic von Emmescu vor).
Asa dar editia a doua, care aves indratul pagmilor primei ediil, i care cuprincle i talmacirea Luceafdrului,
evoluat, (ceca ce nu putea fi cazul pentru prima) a aparut in 1883 confirmand intru totul celelalte detain croneogice, expuse mai sus.

www.dacoromanica.ro

LUCEAFARUL

453

III. Colaterale si subsequent e. Grupam In aceasta seep.= acele texte, ce ammtesc de attnosfera
poemului de fat si care ar putea figura in ceea ce s'ar putea nutru constelatia Luceafdrulua Sunt acele texte, pe
care editia d-lui D. R. Mazilu le-a numit prelucht hnce ale poemului p care se afi grupate, dimpreun Cu
vanantele lor, sub titlunle
oare tot n'al: in/eles ; d) Sd fie sear 'n asfinpt p e) Dacd rubeitt frd sd sperr,
pentru a desprinde, in cele din urm, un cramp= de tres strofe in jurul carota Eminescu a desvoltat apoi conceptia poemet st din care a fcut intaia vartant a Luceafdrulur. Despre aceste texte, semnalate ind din prima
sa editie (19o8), Than Scurtu scna e sunt strofe rizlete p variante la una sau alta din partile poemului tar Constantin Botez c, in afara de versiumle compacte, se mal gasesc in manuscnse incercan de poezii ramase neinchegate, din care multe versun au trecut in Luceafdrul, lar dteva in alte poezu ca Ce e amoral sau Cdnd

Aceste incerdri destul de numesoase, par a fi fost acute toate in vederea a doua sau poate tiei poezu,
care nu 1-au reupt, pun anul 1875, pe and era revizor scolar i inaante de a fi inceput s redacteze poema Luceafdrul, etc.. Pren ce, intr'un fel sau altul, se aseamn, cam pentru cate i tret editorit amintiti textele acestea
sunt stians legate de Luceafdrul, pe care il preced p a cams elaborare o pregtesc
Problema ce se pune, in cazul de fad, este de a decide daca- ne aflni, cu adevarat, in fata unor variante,
cc preludeaza sau a unor texte, inruchte, de sigur, dar colaterale mi imphat subsequente ? act dad sunt variante,
neindmos ca trebutesc subordonate, inteun chip oarecare, succesivelor vermin autonome Dac sunt colaterale,
sugerate numai in timpul lucrului, asa dar altomn mstantanee p mldite subsequente, atunci cad s vedem in
ce masura au capatat o forma de sine statatoare i ar putea fi ttecute in randul postumelor De pild: Diana a
fost tipantil odat cu meditele Maiorescu lar Dona Sol, care purcede din ea, o adevarad postuma, prmtre acestea.
Lacul, s'a vzut din prunul volum al acestei editu, este o creape instantanee, desprind in timpul lucrului, din
Gam. S presupunem ca Emmescu n'al fi tipInt-o, chiar el, in timpul view st c ar fi ramas in manuscnse
inteuna din cdpitle caligrafice, cum se si afl de altmmten. Ea ar fi fost culead, Cu bud dreptate, de Hodos si Chendi,
pentru o postume
i ar fi dat una din cele mat izbutite piese ale culegerilor In schimb, dar ar fi fost de
natura, ceca ce nu se poate inchipm, decat teoretic, exercitalor i tiparelor, ce se pot urmin in capitolul La steaua,
se intelege ca." editia noastr ar fi incorpoiat Lacul la secpunea Colateralelor din Cam.
Judecand dup elementele matenale ale tuturor acestor preluda, ca st dup stachul lor de elaborare, impresia
noastr este d toate aceste incercan au fost acute in vederea a dotd i poate tret poezu, cum spunea Botez,

11 el ele i-au p reupt in bun parte, ca au apucat sa cristalizeze Mai mult, ele nu sunt de fel antenoare Luceafirului despre eroarea anului 1875, o adevarad obsesie la Botez, e inutil s mai vorbim cat concomitente
multe din ele ultenoare. Nenumratele variante p contamina-rile frecvente chntre una p alta, le dau dreptul sal
le socotun postume, cum st sunt in realitate Si tot intre Postume, vom trece st un mic exercittu, inspirat din
aceeap atmosfer a Luceafrulm, figurand in 2282, no, p. mmulat and miindra mea doarme in pdru-: blcu.

Ar mai fi de spus un cuvant despre crampeml de 6 strofe (3 din Luceafrul p 3 din La steaua), figurnd
in 2266, 2on, imegistrat, ca atare, in echtia Scurtu, Botez p Mazdu p despre al arm caracter, nu numai
compozit, dar i de pur exercipu ortografic si de diversiune, fr nimo semruficatie alta, se amtnteste p'n
cap. La steaua. Din aceeazi vreme a strdor febrile p a srdtata megale, ce si-a imprimat foam de temperatura in numeroase manuscrtse, dateaz p insemnarea din ms. 2257, 429 y : o Legenda Lucnafarului (modificati p co mult innaltat* sfarsitul a la Gioidano Bruno ) urmata, anedtat, de intalle z versuri din La steaua.
Deasupra acestei insemnri, sublunat, Caballa Lucir [Luca:, in lecpunea Mazilu]. Despre aceast insemnare,
ieferinte in legatud ca Giordano Bruno, in studiul lui Gh Bogdan Duica'.

*) Despre L. V. Fischer, cf. Victor Moranu, Cmcvantenarul une: traduceri germane a oLuceafdrulul in MIben Emtnescu (Bulettn), X, 17, 1939 De asemern, cu atat mat mult cu cat va da, una din cele mai bune traduceni
a Luceafdrului. aceast notita cu vadite rezerve, a bui Eminescu insup, redactat, in vremea cand definitiva, pentru
Almanab, poemul du:
B:blsografie. Grule Sdnger in traducere germana.' a aprut de curand la libran Wlh. Friedrich din Lipsca Este
o brosur de 28 pagan, in editie elegand Traducerea e facial de d. L V Fischer din Erlangen latig. Passau in
Bavaria D. Fischer e unul dintre hteratu germam, care 'n anit din urma au atras atentia publicului german asupra
literatura noastre, comunicandu-i in traducen mat mult on mai putm reupte unele &litre productele noastre literate, pe care le-au socotit mat bune, parte prod, parte versun In deosebi d Fischer a tradus pan' acum, pe
cat stun, numai versuri, pe care le-au pubhcat in deosebitele foi periodice din Germania. Astfel ne aducem atninte
de o traducere a Resunetului ha A. Murepanu, pubhcat In Magasm fur die Laeratur der Auslandes si de
Gruie Sanger nu este
dteva poem ale lus Alexanan pubhcate in Dioskuren, in ester Gartenlaube.
dar prima incercare a traducatorului si asta se vede aproape la fiecare pas. Metrul e cel original, in foarte multe
versurt traducatorul a isbutit s reprodud farmecul deoseba, pe care-1 are lanba marelui nostru poet . (Ttmpu/
VII, 232, Vinert 22 Octombrc 1882).

www.dacoromanica.ro

M EMINESCU

454

Vanatiunea numirulut de strofe i versun, in succesivele tapare ale poemului, poate fi insumati in urmltoarea schemi:
cca 1880-188x

2277
2275 B

cca 1881

Apnl-Mai r882
28 Oct. 1882
Ian. 1883
Dec. 1883

C 2261
Almanah R. Juni
Rumimsche Dichtungen (Mite Kremnitz)
Editia Maiorescu

neon/pie/
113 strofe (452 VCIS1111)

105 strofe (420 v.)

98 strofe (392 v.)
93 strofe (372 v.)
94 strofe (376 v.)

CATEVA INDICATII BIBLIOGRAFICE

I

TEXT.

Fata in graidina de aur.

M. Enunescu, Lheraturd populard, editic comentat de D. Murira9u, o Scrisul Rominesc, [2936], pag.

342-357 (+ 585-592, variante).

IZVOARE. Richard Kurusch, Bukarest und Stambul. Skt.rzen aus Ungarn, Rumamen und der Turket, Berlin, 1861
Richard Kunisch, Erne Fabrt nacb dem Orunt. Rusebilder aus Ungarn, Rama inca und der Tiirket, Berlin,
1869. D. Caracostea, Doud basme necunoscute din kvoarele Itu Emmescu, o Socec, 1926
REFERINTE & STUDII. Dr. M. Gaster, Literatura populard remind, Ig. Haunann, 1883, pag. 549 (intaia
mermune a basmului lui Kurusch ) D. Caracostea, Cum pldsmum Emmescu. I. Doul fase in creatiunea

Luceafrului, in Vieeha Noud, VI, 17, 15 Oct. 1910 9i II. Ibtd., 18, 1 Nov. 1920. Leca Moranu,
Pentru arbeologia Luceafdrulta, in Jummea Lherard, XIII, 3-4, Martie--Prier 1924.D. Caracostea,
N.
artistw, V, 206, 16 Noemvrie 1924.
Isvorul poetnei Luceafdrul de Emmescu, in Adeverul hterar
orwnea Luceafdrulut Ittz Emmescu,
Iorga, Tre; ccildtori in Tdrzle Roma'nem. Cat onni, Rey, Kumscb,

In Analele Ac. Rom., s ist. S. III, Tom. V, Mem. 5, 1925

G. Bogdan-Dtuc, Despre Luceafdrul
ha Enunescu, (extras din o Armand Lc. Andrei aguna), Bra9ov, 1925. D. Caracostea, kvoarele poeme;
Luceafdrul, in Convorbm; Lherare, anul 58, Aprilie 1926 91 Mal 1926.

Leca Morariu, rat d;r1 geneza Lu-

ceafdrulm lui Eminescu, in Jummea Lherard, XV, 5-6, MaiIurue 1926. Tudor Vianu, Poesia ha
Emmescu, o Cartea Romneasci, [1930]. Iuhan Jura, Mhul in poezta hd Emmescu, J. Gambe' t>, Pans,

G. Cihnescu, Opera ha Nithal Enunescu, III, 1935, 213-221; V., 1936, pag 244-254, F p.
lit. 9. a o Regele Carol II. D. Caracostea, Creatuntatea emmarciand, in Revista Fundafulor Regale, VIII, 7,
him 1941. D. Caracostea, Creatmdatea emmeshand in Rev. Fund. Reg , IX, 3, i Marne 1942. D.
1933

Caracostea, Din laboro/oral ennnescian, in Rev. Fund. Reg., IX, 4,

Aprilie 1942

II.Luceafirul
TEXT. Luceafirul, in Almanahulu 3ozzetd,tu Academe Joualu-Ltierare Ronnima Paid, Viena, 1883 (reprodus
In Convorbm Lherare, XVII, 5, r August 1883).

EDITH. Disci/pa, ce s'a putut unnin mai sus, a dus la incheierea ca textul Luceafdrulm, aa cum a fost modificat de Maiorescu in editia sa, acceptat, dupi aceea, de multi &litre editon, nu are nicom temem si
fie admis. Singura versiune valabili e aceea a Almanabulm, pe care o reproduce 91 editia de fati, vol.
pag. 267-281.
REFERINTE 8c STTJDII. T Maiorescu, Emmescu ,r; poesule ha, in Convorkm Lucrare, XXIII, 8, i Nov. 2889
(reprodus in Crake Socec, 2892). I. Gherea, Emmescu (al doilea articol) in Contemporanul, V,
M9.111 S. n 1887 (reprodus in Studs; entice, I, 1890).
Dragomirescu, CrIttca ftuthificd ,r1
Emmescu, in Convorkm Lherare, XXIX, 4, 1 Apribe 1895 (bropri, ed. LEI, 1925, pag. 118 sqq.).
Anghel Demetnescu, Eminescu, in Literaturd 11 Arta Romeind, VII, 1903, (reprod. in Anghel Demetnescu,
Opere, ed Ovidiu Papadima, 2937). loan Scurtu, Allhad Ennnescu's Leben und Prosascbriften, Leipzig,
1903, pag. 243 n. G. Bogdan-Dula., Despre Luceafdrul luz Eminescu, Bra9ov, 2925. G. 'britleanu, Scruton romeitu ,r; strdm; (capitolul Emmescu, Pe Iiingd plopu fard sob)), ed. Viata Roma.neasci, 2926. Mihad Dragomirescu, Teona poezin, 2927, pag. 39. Michel Dragomirescou, La shence
de la httrature, Gamber, Pans, I, 1928, pag 125. Radu Dragnea, Spintualhatea lu; Emmescu, in

www.dacoromanica.ro

LUC.EAFARUL

455

Gdndirea, IX, II, Noemvne 1929.

Ion S'n-Giorgiu, Eminescu ,ri Goethe, o Ramun , 2929. Tudor
Vianu, Poena lui Emmescu (capitolul Luceafrul), Cartea Romneasc, [1930]
Cezar Papacostea,
Filosofia anticd in opera
Emmescu (extras din Minerva), Viata Romneasc, 1930, pag. 25 sqq.

Ovid Densusianu, Evolupa estetscli a hmbu romine (curs), 1931-1932, pag. 82 sqq. D. Caracostea,
Opera ha Mshml Emmescu, curs htografiat, 1931-1932 (pag. I-420 pnvesc problema Luceafdruha
Emznescu,
refenntal in Arta cuvntului la Emmescu, Bibhografie, 380)
Iuhan Jura, Mind in poeva
Gamber, Pans, 1933
Gh. Bogdan-Duic, De pe king Luceafdrul in Bulennul Mhos Emmescu,
(Cernuti), IV, II, 1933. N. Iorga, 'storm hteraturu romeine,rti connmporane, I, o Adevrul, 1934, pag.
Fundatia pentru lite295.
Em Ciomac, Vrata p opera ha Richard Wagner (capitolul Lohengrin
ratur. ilart Regele Carol II, 1934. G. Cilmescu, Opera ha Miha: Emmescu, IV, 1936, pag. 81-82,
159 160 ; V, 1936, 254-272, F. p. 1. si art Regele Carol II. - Lucian Blaga, Spapul miornic, (capitolul
Influente modelatoare i catahtice), o Cartea Romineascl, 1936 (ed. II, Of. de hbrine, Buc , 2937)
Artur Gorovei, Elemente populare in literatura cultd, Ac. Rom , Mem. s. lit., S. III, T. VII, 1934-1936.
Dan Botta, Limne, (cap. Despre arta poetului), Cartea Romaneasc [1936]
D. R. Mazilu, Luceafdrul
hi:Emma:cu. Expresia ganchni, text critic si vocabular, Cartea Romineasc, 1937.-1. M Rascu, Con:anger:
hterare (capitolul Emmescu si Lamartine), 1937. D. Caracostea, Arta caveintuha la Emmescu, Institutul
de 'stone literar i folclor , 1938. Pompihu Constantinescu, Eros it Daimon:on, in Revista Fund:ills/or
Regale, VI, 7, i Lille 1939 Mircea Ehade, Insula It Euthanasurs, ibid (repr in volumul cu acelasi utlu,
Fundatia Regal pentru literaturi si art5., 1943).
Vladimir Streum, Emmescu al vremn noastre, ibid.
Constantin-Stehan, Luceafdrul, in Athenaeum, V, 5, 2939. Niclufor Cratruc, Nostalgia Para:sulfa (capitolul
Simbolul androgin, pubhcat in Glindirea, Iurue, 1939), Cugetarea, [1940]. Mtrcea Ehade, Maid
remtegrdru (cap. o Mitul androgunilui), Vremea , [1942].

Scarlat Struteanu, Cdteva note la o Luceafdrul

lui Emmescu, in Ramurt, XXXVIII, 6-7, IumeIulie 2942. I. E. Toroutm, Edo: critice Emmescu. XI.
Nov.
Dec. 1942.
Vladimir Streum, Legend
Luceafdrul, in Convorbm Literare, LXXV,
Luceafdrulia in volumul Clams: noftri, I, pag. 148-160, Casa coalelor , 1943.

www.dacoromanica.ro

TABELUL ALFABETIC

457

TABELUL ALFABETIC

al poezillor cupnnse in volumele I si II

T. = Textul poezillor dm I-ul volum, N.V. = Note si variante in vol. I si II; A.t. = Anexe, textul poeziei, A n. =
incunie se referd la vol. II.
Anexe, notele poeziei; F = Facsimil Talnl poeznlor din anexe e cules curszvOfrele cu

P A GINI

TITLUL POEZIILOR
Adio

T.
(vol. I)

N.V.

(vol l'in)

A.t.
(vol. I)

A n.

(vol I)

(vol Isi II)

187

I II-114,

Afara-i toamng (sonet)

119

II-112

Amicului F. I.
Amorul unei marmure

z6
zo

278
268

21,22

117

II-83

103,104

117

II.- 1 oz,

Atat de frageda

105

Caltn

76

397

Ceind

470

Cand amintinle
Cand insust glasul (sonct)
Criad cnvd,tul

Gind marea

IZO
.

(Wad prive,rti oglanda mdru

(Wad sufletu-mi noaptea (Inzer de pa:1:d) .

II-124

II-128
470
468

514
506
506

312,314

3 13

514
.

Ce-ti dorcsc cu tic, dulce Romatuc .

Cine-t? (din drama Peana Mire/ )

Criasa din povesti
.
.
Criticilor mei
Cugetanle sarmanului Monis
Cu mane ztlele-ti adaugi

.......

214
I5

Dc-as avca.
De-a,r murt oi 1 de-ai mur,

511

484
486

510
510

255

489
189

Christ

De cate ori iubito

De ce nu-mi vii
De ce sd mort tu

407
469

186

.......

Gis:leed lutardui
Care-o fi in lame . .
Cc e amorul . . . .
Ce te legem codrulc

506

77-78

8,86

57

72
226

381

77

46
204

329

47

244

114

II-64

465

504

464

504

235

www.dacoromanica.ro

M. . EMINESCU

45 8

PA GINI
TITLUL POEZIILOR

N.V.

T.
(vol. I)

De-oiu adormi (variant : Mai am un singur

dor )

(vol.IJ. II)

219
zo8
107

De-or trece anti

Departe sunt de tine

A.t.
(vol I)

A.n.
(vol. I)

F.
(vol. I i II)

11-14

11-43

II-23,
Desprtire

127

Diana
Din jira parid
Din noaptea
Din strmtate
Din valurile vremii
Doi astri
Doina
Dorinta

zz8

151,
155,

11-146

167

489
6

249

7,252

213

466

505

487

510

182
75

Ector 4.1 Andromacbe (dupd Schiller)

388

Egipetul
E tigers,/ tdu or umbra ta? (Inger ,ri Demon)

Elena (Mortua est I)

Epigonii

43
335
299

319

31

791

65

360

Fat-Frumos din tem

Floare-Albastr
Foaia veted (dup Lenau)

313
303

54

339

125

II-141

Fragment

121

365-367

II-145
11-135

492

Gloss

514

11-131

Frumoa3d-i

514

195,197

194

Horia

491

lar cnd voiu fi pmnt (variang : Mai

am un singur dor )
Imprat i proletar

33-34
293

494

Freamt de codru

512

223

56

342

Inchinare lui Pefan Vorld (Poemul Putnei)

Inger de paz,

511

230

353

499
41

www.dacoromanica.ro

3"

57-58

497
313

TABELUL ALFABETIC

459

P A GINI
TITLUL POEZIILOR

T
(vol. I)

N.V.
(vol. I i II)

Ingere palid

485

Inger si. demon

1ubind in taira (sonet)

Junii corupti
Kamadeva

50
200

333

23

274

A.n.
(vol. I)

F.
(vol. I p II)

510
313

236

La Bucovina
Lacul
La Heliade

. ...

La moartea lui Eliade

La moartea lid Neamtu
La moartea principelui Stirbey

La mormntul lui Aron Pumnul

La o artistg (1)
La o artistd (II) (p. Carlotta Patit)

253

74

387
256

17
215
261

La nujloc de codru des

407
259

495
z8

I
18

514

283
239
265

24. I

267

480

Lasg."-ti lumea

5o6

209
234

La steaua

233

Lida
Locul arlpelor

493
488

Luceafrul

Mai am un singur dor

A.t.
(vol. I)

167

514
511

169,180
11-385,
401,403
409,411
413,421
433,439
441,446
448,450

II-370

216

MAnusa (dupg. Fr. Schiller)

Melancolie
.
.
Misterele noptii
Mortua est 1
llfurgianu

217, 224

69

11-366
368

13

255

37

299

165

Noaptea
Nu e stelutd
Nu mg. intelegi

232

Nu voiu mormnt bogat (vartantg: Mai

am un singur dor)

221

42

70

482

510

489

511

315

www.dacoromanica.ro

39,303
483

M. EMINESCU

460

P A GINI
TITLUL POEZIILOR

N.V.

(vol I)

O cAlArire in zori

Od. in meat' antic

0, mamg

(vol. I p II)

245

199
129

11-169

Ondina

II0

A.n.

(vol. I)

F.
(vol. I II)

471

0, fmz

II-171
475-476

506

11-57

Os magna sonaturum (vezi: La He/lade) .

O stea pin cerurz

504

Pajul Cupidon
Pe aceeasz ulicioara
Pe 15110 plopii frI so;

108
112

Peste vArfuri

206

PoemulP utnei

A.t.
(vol. I)

I1-49

II-62

191

Inchinare luzpeps; Tiodd)

Povestea codrului

I00

Povestea teiuku

102

II- z

234
11-12,

22, 23,

31,33,
35

Prin nopti Mc:de

467

5o6

Kepi; ez

479

Resignatiune (din Schiller)

Revedere

46,

5o6
503

RugAciunea unui Dac

123
115

S'a dus amorul

Sara pe deal

184

Scrtsoarea I

130

II-69

II-14o
II-77, 82

11-172

1131,135
II-18z,

11-137

231

I.

Scnsoarea II

Scrisoarca III

137

11-214

142

11-271

199

11-234,

237,246
247,248
[38,139
1143,145
1311,312
313,320
321

Scrisoarea IV

152

www.dacoromanica.ro

II-324

{ 153,156

II-332

TABELUL ALFABETIC

461

P A GINI
TITLUL POEZIILOR
Scrisoarea V
Se bate miezul noptii
Serata (Ondina I)

i daa ramuri
Singurkate
Sunt ani la nujloc (sonet)
Somnoroase piskele
Speranta
Steaua mdru
Steaua inept
Strigoii

Te Cilia

Trecut-au anu (sonet)

T.

N V.

A.t.

A n.

F.

(vol. I)

(vol. I i II)

(vol. I)

(vol. I)

(vol I 51 II)

159
203

454

503

459

193
105

II-40

120

II-II8

II-13

207

II

254
486
481

88

510
510

89-90

430

211
201

Unda sputa
Venere si Madon
Venetia (sonet)
Viata mea fit zind

161,163

II-346

29
202

467

505

480

5o6

z86

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII
Pag,

Prefaid la volumul II

IX

POVESTEA CODRULUI (note si variante)

POVESTEA TEIULUI (note si variante)
SINGURATATE (note si variante)
DEPARTE SUNT DE TINE (note si variante)
PAJUL CUPIDON (note si variante)
....

16

40
43

49

O RAMAI (note si variante)

57

PE ACEEASI ULICIOARA (note si variante)

DE CATE ORI IUBITO (note si variante)
RUGACIUNEA UNUI DAC (note si variante)
ATAT DE FRAGEDA (note si variante)

62
64
69
83

. (note si variante)
SUNT ANI LA MIJLOC . . . (note si variante)
CAND INSUSI GLASUL . . . (note si variante)

112
118

FREAMAT DE CODRU (note si variante)

REVEDERE (note si variante)
FOAIA VESTEDA (note si variante)
DESPARTIRE (note si variante)
O MAMA (note si variante)

131

AFARA-I TOAMNA . .

SCRISOAREA I
SCRISOAREA II

(note si variante)
(note si variante)

124
137
141

146
169
172

214

SCRISOAREA III (note si variante)

SCRISOAREA IV (note si variante)
SCRISOAREA V (note si variante)

271

324
346
366
370

mANu5A (note si variante)

LUCEAFARUL (note si variante)

Versiunea necomplea
Prima versiune completii
Legenda Luceaarului
Versiunea Almanahului (---- E Convorbiri)
F. Editia Maiorescu
Cateva inclicatii bibhografice
TABELUL ALFABETIC al poeziilor din vol. I i II
TABLA DE MATERU

www.dacoromanica.ro

373
391
415

443
451
454
457
463

ACEST VOLUM S'ATIPARITLABIONITORUL

OFICIAL, IMPRIMERIA NATIONALI IN

ANC', 1943, DIRECTOR GENERAL FIIND
D-1 EUG BALLAN, DIRECTOR AL IMPRI-

MERIEI FIIND D-1 ING B. MIRACINE,

SUB INGRI JIREA D-Itu MIRCEA FLORESCU

SEF DE FAB RICATIE, A D-lin TOMEK

CAROL TEHNICIAN, GH CICERONE SEFUL

MASINILOR DE CULES a MONOTIPE ,

MARIN SIVULESCU SEFUL ATELIERULUI
DE TURNAT, GH LAZAR SEFUL ATELIE-

RULUI DE CULE GE RE, IACOB OPREA,

SIMIONESCU PETRE, CULE GAT 0 R I,
CONSTANTINESCU PATRASCU SEFUL ATE-

LIERULUI DE IMPRIMARE, PELICAN

NICOLAE, MAS INI ST, IOANID APOSTOL
SEFUL ATELIERULTJI DE LEGATORIE SI
IOAN DUMITRESCTJ LEGATOR.

www.dacoromanica.ro

MONITORUI, OFICIAL I
IMPRIMERIILE STATULTJI
IMPRIBIRRIA NATIONALA
BUCURETI 194.3

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro