Sunteți pe pagina 1din 32

UNIVERSITATEA REGELE FERDINAND I" DIN CLUJ - SIBIU

.

BIBLIOTECA VIATA $1 CULTURA

SERIA:

PROBLEMA TRANSILVANIEI

FASC. 3

ARTA ROMANEASCA DIN

TRANSILVANIA

de

CORIOLAN PETRANU

Profesor la Eacultatea de Filosofie si Were

SIBIU

TIPOGRAFIA ,CARTEA ROMANEASCA DIN CLUJ°

1943

www.dacoromanica.ro

LECTIILD-DE SINTEZA

ale Univeraitillii ,,Regele Ferdinand I" din Cluj-Sibin cuprinse In

Biblioteca Vista rii Culturii"

anua

organIzate de DI Rector $ Prof. Dr. Julia Hatleganu sl fipOrite sub ingrilirea: Prof. Dr. loachtin Cractun

www.dacoromanica.ro

UNIVERSITATEA REGELE FERDINAND I" DIN CLUJ- SIBIU

BIBLIOTECA VIATA SI CULTURA

SERIA:

PROBLEMA TRANSILVANIEI

FASC. 3

ARTA ROMANEASCA DIN

TRANSILVANIA

de

CORIOLAN PETRANU

Profesor la Facultatea de Filosofle 0 Diere

SIBIU

TIPOGRAFIA ,CARTEA ROMANEASCA DIN CLUJ'

1943

www.dacoromanica.ro

Arta româneaseä din Transilvania

Arta poporului roman din Transilvania, inainte de unírea

cu regatul Romanieí in 1918, este arta unuí popor subjugat. Pentru

istoricul de arta, obisnuit a se ocupa cu arta popoarelor libere,

este extrem de interesant a studia cum, prín ce mijloace, ppate

fi oprimat un popor in desvoltarea luí artisticA si a cerceta ce

aspect si caracter are arta luí, pentru a lumina partea principiala

a problemei

daca da, ce valoare istorioo-artistica reprezinta ea. Poate avea

reala in

istoria artei un popor subjugat ?

poafe avea

popor oprímat in genere aria si

poate aduce o contríbutie

caracter national ? Insfarsit

Despre oprimarea ungureasca ce au suferít-o Romanii arde-,

lent exista destuIe dovezi pe terenul artelor. Daca un popor ar

avea Genial sau, care ar pu tea exprima si deplane toate barba-

riile

suferíte, ce cantec de jale sguduítor am auzi dela Geniul

poporului roman 1" (Wenn ein Volk seinen Genius hate, welcher

aussprechen und klagen kiinnte die erduldeten Unmenschlichkeiten,

welches herzerschatternde Klagelied wiirden wir vom Genius des

rumanischen Volkes hOren I") scrie prof. G. von Rath in cartea

sa Siebenbiírgen", aparuta in 1880 la Heidelberg. Poporul ro-

man a fost desconsiderat si oprirnat de LInguri din cauza religiei

sale ortodoxe, el a fost considerat ca schismatic si tolerat humai.

Sínodul episcopilor

in 1279 schis-

maticilor de a ridica biseríci ori capele, iar credinciosilor de a

íntra in acestea. Regele Sigismund amenintd in 1428 pe Romani

eu confiscarea averílor, daca isi boteaza copal la preoti schis-

catolici

din Buda interzice

snatici 2

min aceste masuri si a/tele nobilli romani cu avere au

3

www.dacoromanica.ro

trecut

la catolícism; astfel inteun mediu neromanesc s'au des-,

nanonalizat

í nu au maí jucat rol ca mecenati romaní. Au fost

destule cazuri, cand nobilii maghiari orí maghiarizati au luat in po- sesítine bísericile romanesti oil au impiedecat construirea acestora.

Au exístat in mal multe randurf incercarí de a converti popu-

ori reformata.: in acest caz Ro-

manii ortodocsí isi plerdeau biserica, cedand-o fonat convertí-

tilor. Inainte de 1848 Romanii nu aveau dreptul de a construt

biserici la orase (sec. 18 este o excepne). Mai multI Romanii fost isgonin ori exclusi din orase, cari pretutindení sunt centrele

latía romana /a religía catolicA

principale ale vieni artístice. Congregatía nobililor din Turda

decís la 1711 si 1772 ca Romanii sa fie alungati

Targu-Mures consillul orasuluí hotareste in 1759, ca níci un lo-

i extirpan. La

sa nu poata cumpara teren, ca.

cuitor de neam romanesc

nimeni sa nu le dea loc sa se aseze

i

sa nu-í primeasca

la?

lucru.

caz sí la Dej. La Fagaras Romanii cer inzadar la

1:774 aprobarea pentru edifícarea uneí bíserici, abía la 1782 pri-

/koalas

mesc aprobarea lui Iosíf II, totusi orasul protesteazA, din caua

cà biseríca avea fundament mare, turn, clopote

í toaca, tucruri

neadmíse Romani/or. La Cluj consilítil orasului a protestat In 1790,

contra rídicArii uneí biserícute ortodoxe romane in afara de zidu-

rile orasuluí, dei Cancelaría din Viena o aprobase. Biseríca greco-

catolica din Cluj a Romanilor a fost edificata, conform tradinei, In 1801-3 prín índucerea in eroare a autoritaplor, declarandu-se

ca magazie de grane

i rídícandu-se numai ulterior turnul.

O veche plangere a Romanilor a fost, ea' ei nu puteau intra

In bresle

i corporani artistice; de aceea nu s'a putut desvolta

clasa de arhitectí, pictori, meseríasi romani la orase. Pentru a arata

inainte de 1848, ajunge

saracía biserícii

mecenatele principal

a aminti, a in repetite randurí episcopii roman' au fost constranst

de a amaneta oblectele de valoare, oblectele de

cult.

Sa nu

uitam apoi, ca in cursul tulburatilor, rasboaielor, un numar de

obiecte de arta a fost dístrus, ca la ordínul imperial generalut

manastiri. Dupa 1867 Ro.-

manii au fost impiedecan sa colecteze baní pentru statuia erou-

luí national Avram Iancu

Bukow a dístrus

in 1761 bisericí

i

i sa plaseze un _bust romanesc, al lui

4

www.dacoromanica.ro

Baritiu, in *a unui oras, jar Piatra Libertatií" din Blaj, ridicata

de Romani a fost disttusa de Ungurí. Artistii romani nu s'au bty-

statului unguresc, níci

operele lor de un

curat de

sprijinul

ajutor, cu singura exceptie : Smigelschi, spriiinit cu scopul de a-1

desnationaliza. Maí mult 1

Tabloul luí B. Hojda sí litografille lui

M. Pop, reprezentand poezia lui Andrei Muresanu Desteapta-te

confiscate de autoritatile ungurestí, Hojda a

Romanea, au fost

lost chiar acuzat de agitatie. Opresiunea este ilustrata, de altfel, in

pictura naíva a

bisericilor de lemn dela sate :

acolo unde se

zugraveste judecata de apoi

,nobilii ungurí sunt reprezentati in iad in costume ungurestí ea

drací ori condamnati 4

í

pedepsele, pretorií,

haiducii

exempla avem in biseríca din Chisení

si din jud. Satmar. In píctura murala a biserldi din Petrova pretorii

unguri torturali de drací trag o trasura incarcata cu suflete rete

In iad, unde vor fi judecatí.

lata o pagina din psihologia

porului subjugat. In pictura biserícilor de lemn maramuresene,

in scena care reprezinta invíngerea luí Lie de catre SI. Nestor,

pictorul popular se razbuna prín aceea, ca pe Líe

ca nobil ungur, lar pe Sf. Nestor ca ;Aran roman.

il reprezinta

Care sunt consecintele imprejurarilor

atat de nefaVorabile

asupra arteí ? Clasa nobila romana bogata, pentru a-si salva ave.

rea, a trecut la religía dominanta straína í, desnationalizandu-se, a

pierdut rolul de mecenate al artel romanesti. Cunoastem aceste

familii nobile de origine romana, carí au devenít mecenatí al

artei straine, inclusive unguresti

Huniazii (loan guvernatorul,

gale Matta Corvinul, cei mai marl mecenati ardelení) apoi

miliile Drágfi, kísika, Barcsai, Nopcsa, Kendefi, Naláczi, Zeyk,

Fiáth, Majláth, Gerliczi, Sztoíka, Csáki, Nícolaus Olahus, etc. Noí credem in mostenírea particularitatilor de rasa si una din

ecestea este iubirea

impiedecarea intrarii Romanilor in orase arta lor nu prinde acola

teren, ci la sate, arta romaneasca din Transilvania fiind emina--

manta o arta a satului. Aid s'a desvoltat o arta taraneasca de

valoare superíoara, de traditii stravechi, care se manifesta intru

l aptitudinea pentru arta a Romanilor. Prin

toate : in casa, biserica, imbracaminte, unelte, broderii

i

esaturi,

ceramica si oua de Pastí. Prin impíedecarea intrarii Romanilor

5

www.dacoromanica.ro

In bresle arta lor are un caracter popular, rustic

in sens bun

In afara de cazurile cand s'a recurs la mesteril din Princípatel

romane, uneorí la strainí,

in afara de bresle. In absenta unei clase de mecenan bogan si in

saracia emotionanta a satelor sí a cleruluí roman, lipsesc proportiw-

nile mari si materialele scumpe in arhitectura, lar orfevraria este

rara. Din cauza saracieí si a mediuluí geografíc plin de paduri, bi-

seríca de lema este cea dominanta; arhitectura de zíd e relatív

redusa, lar acolo unde o gasím trebue sa ne gandim la &mid&

unuí domn muntean sau moldovean,

nostru superior,

pupil nobilí ro-

orí la

aceia

cari lucrau in ascuns,

orí la

clerului

mani

inca

neinstrainati,

la

efortul

uneori la mifloacele negustorilor macedo-romani din Transilvania.

Imprejurarile acestea explica ciar, pentru ce nu au avut Romanii

ardelení

palate,

castele,

edificii

publíce vechl. A aduce acuze

pentru lípsa acestora, cum o fac und scriitori unguri, se asea-

mana cu procedeul barbar de a scoate ochii cuíva

bate joc de el, ca nu vede.

i apoi a-s1

Dupa revolulía din 1848, care a adus libertan parnale Ro-

manilor ardelení, pictorli academia romaní fara mecenati bine

sítuatí, fara public pricepator, au iticat rolul unor martiri. N. Po-

pescu, din cauza mizeriei

sí a Oerantelor spulberate, devine

alcoolic, Zaicu manieríst, M. Pop uniform. C. Lecca, G. Lemení,

S. Henna, S. Muresan, C. Pop de Satmar, N. Bran, I. Salajan, C.

Georgescu, E. Popea, C. Medrea au trecut in Regatul roman, Rusu,

Mata, Poppovits s-au stabílit in Germania orí Austria, A. Pal in.

America,

ton ca sa-si asígure dxístenta. Cand in jumatatea a

doua a sec. 19 s'a constituit in Ungaria Comisiunea Monumentelor

Istorice, aceasta a neglijat conservarea monumentelor romane; astfel

au disparut o suma de monumente vechí romanesti, cum este

bíserica din Barsau din sec. 14, pictura murala din timpul luí Mihaí

Víteazul la Thrgu-Mures, biserica de leran din Rosíod (Veres-

Invataní

mod) reprodusa in manualul lui A. Springer (vol,. 11).

unguri ne confirma disparitia monumentelor romanesti; ba chíar

cele ungurestí díspareau in lípsa de fonduri", precum ne dove-

Cele romanestí se ruinau

desc mernorií

si articole

maghiare

dispareau la fel

ca sí cele

rutene;

gunoastem. vandalismu1

6

www.dacoromanica.ro

fostei conducen i unguresti, care pentru accelerarea politicei sale

de maghiarizare obisnuia sa distruga dinadins ramasitele valo-

roase ale antichitatilor ucrainene stravechi din Carpati" scrie

"York, 1933. Neputand

Shusko in The Art Bulletin" din Nel,

justifica aceste pacate ale trecutului, un istoric de arta ungur ki

permite ca scuza, fara baza reala, sa acuze chiar stapanirea romana

de 21 de ani cu distrugeri sau alterari de monumente unguresti.

Din cauza religiei sale ortodoxe si a legaturilor continue Cu

Principatele romane, poporul roman s'a atasat artei religioase a

Principatelor romane, si nu artei asupritorilor, la fel cum Polonezil

de sub stapanirea ruseasca s'au atasat

in arta bisericeasca nu

asupritorilor, ci in temeiui religlei Ion, artei italiene si. apusene in

genere. Din timpurile cele mai vechi au existat raporturi refl

gioase si culturale intre Romanii ardeleni si

cei din Principatele

Munteniei si Moldovei. Mai multi episcopi, protopopi si preoti

in Principate, functionand apoi

romani ardeleni au fost

sfintiti

in Transilvania. Preotii din Brasov au

langa Principii romani. Un numar insemnat de Voevozi romani

avut adeseori misiuni pe

din Muntenia si Moldova au fondat in Transilvania biserici si

manastiri, ori le-au sprijinit cu bani si donatiuni. 0 suma de

preoti, calugari, artisti au venit in Transilvania de acolo. Pastorii

romani isi duceau vitele in Principate, de unde se intorceau cu

obiecte de cult. Intense raporturi comerciale existau intre acestea

si Transilvania. Fondatiunile de biserici si manastiri ale voevozilor

din Muntenia si Moldova sunt bine cunoscute prin documente si

monumentele pastrate incepand cu 1383, cand Radu I a edificat

biserica din Rasinar. In lipsa de spatiu renuntam la enumerarea

lor, cetitorul le va gasi in lucrarea autorului: L'Art Roumain

de Transylvanie", Bucuresti, 1938, (p. 10-11). La fel trebue sa

renuntam la insirarea bisericilor vechi de zid,

12, fondate de ctitori roman' ardeleni ; ele sunt enumerate cu

incepand cu sec.

data Ion In aceeasi lucrare, (p. 13-17). Aceste simple conspecte

vor convinge pe oricine cat de neintemeiata este propaganda

maghiark care afirma ea Romanii ardelent ar avea putine mo-

numente, cand in afara de acestea de zid, mai existau

in 1927

nu mal pup de 1274 biserici de temn,

apoi un numar consi-.

derabil de picturi murale, icoane, obiecte liturgice, etc.

7

www.dacoromanica.ro

SA vedem maí intai arhitectura in material solid.

Voevozil romani earl au edificat in Transilvania isi aduceatt

mesteril, sunt cazuri insa, cand presupunem colaborarea

mesterilor sasi. Ca stil bisericile de zíd stau mai aproape de cele

din Muntenia, decat de cele din Moldova. Ctitorii/e Romanilor

ardeleni sunt solutii de compromis intre stilul bizantín si cele apu-

sene, ori sunt aproape curat apusene. In general arhítectura relí-

gioasa de material solid poate fi impartita dupa sill in urrnatoarele

cu

ei

grupuri :

L bizantina-roman,

II.

Intermediar intre stílul bizantin

si cele apusene, III. aproape pur apusean. Majoritatea cladirilor

cade in grupul II si III. Influentele occidentale au venit dela Sasii

ardeleni, carí au jucat un rol primordial in arta culta a Transilva-

níei, apoi dela alti straini. Ungurii arde/eni nu au contribuit cu

nimic la monumentele romanesti, fiindca in trecut el nu au avut

aproape de/oc mesterí national', si chiar pentru ceríntele lor an-

Sasi si la alp nemaghiari. Stilul bizantin nu

tistice au recurs la

este o aparitie izolata in Transilvania, din contra frecventa, e/ se

manifesta in introducerea cupolei, (care lipseste la Sasí si Unguri),

apoi in planul treflat,

de picturi murale si icoane, intocmite dupa iconografía bizantina

liturgice.- Caracterul popular roman, ce

si in obiectele st cartile

in impartirea - biserícii,

in marele numar

se manifesta in cadrele stilului bizantin, departe de a fi un pejo-

rativ, inseamna o calitate, el este o dovada in plus, ca nu avem

a face cu un stil stern, cu o schema intepenita, ci cu unul plin

de viata si varietate. In interior caracterul bizantin este mal pro-,

nuntat, decat in exterior. Bolta este deobicei cilindricA (Tonnerp-

gew6lbe), pe care se rídica cupola. Imps:ilia-ea este intotdeauna :

naos, pronaos si

altar.

Elementele apusene in

exterior

sunt :

turnul de vest, arcul frant, forme/e decorative de toate stilu-

rile,

stilul renasterii

flind aproape inexistent.

Sa instant cateva din cele mai vechí biserid: cea din Den-

sus, sec. 12 si inc. sec. 13, cele din Santamaria-Orlea, Gurasada,

cele din Barsdu,

Streíu, Ostrovul-mare din jum. ILa sec. 13,

Criscior, Strei-Sangeorgiu, Warne; din sec. 14, cea din Ribita dela

incep. sec. 15. Din sec. 15 sunt biserícile din Príslop si Hune-

doara. Toate acestea sunt din jud. Hunedoara, in sudul Transil-

8

www.dacoromanica.ro

vaniel, unde nobilimea romana bogata, Inca nedesnationalizata

atunci, %idea biseríci de piatra $i caramida. In restul -provinciei sa

mal amintírn drept cele mal vechí, cea din Remetea (Bíhor) sec.

13-'-14, cea din Cavaran (Banat) sec. 13, cea din Cosma (jud. Cluj) sec. 14, biserica din Vad (Somes), Lupa (Turda), Zlatna

si

Teius (Alba),

umig. (Banat) din sec. lo. In secole/e urma-

toare lista monumentelor de material solid creste. Nímic mai fals

decat afirmatia, ca Romanií nu ar fi luat nota de sti/urile apu-

sene, cum pretinde propaganda maghiark Nu numaí, ca ei au

monumente de stil amestecat, de ex. biserica sf, Nícolae din Bra-6

sov (plan bizantino-roman treflat, cupola, in schimb insa

arcuri

ogivale

la cupola, turn gotic de vest),

dar et au destule

bi-

serici curat apusenei de

ex.

Sill romanic z Streiu,

Santarnaria-

Orlea ; stil de tranzitie : Cosma; sill gotic: Zlatna, Roscani,

Criscior ;

stil baroc :

Lugoj, Caransebes, Blaj, Oradea. La, obie-

ctele de cult si mobilierul bisericilor chiar dela sate de atatea ori

vedem stilurile apusene rustifícate, cum cu drept cuvant a ob-

servat prof. P. Weber : Cu cat mai mult se lumineaza lim-

bajul artistic

al unor astfel de provincii de tranzitie,

despicate

culturalíceste, cum este Transilvania (sí de ex. Lituania), cu atat

mat clara va deveni regularitatea mare, cu care se indeplineste

In imprejurari identice, aproape identic, transpunerea unui limbaj

artistic inalt, vechiu, In límba populara primitiva

Din aceasta

rezulta cele mal valoroase larnuríri de psihología timpului

i po-

poarelor". (Denkmalpflege",

gasim in Evanghelia cu invatatura" a lui Coresi, 1581, si in Tre-

fefan Majlath, loan

Dragfi si ale altor nobili de origine romana.

Valoarea artística a bísericilor de zid este inferioara' acelora

din Principatele romane, totusi nu sunt lipsite de aria si au un

caracter aparte fata de cele sasestí

í unguresti curat apusene.

1929,

p.

lb). Stilul Renasterii

II

petnicul"

din

1639, apoi in cladirile luí

inainte de 1918 aveau o parere buna de-

Cercetatorii unguri

spre ele, dar interesele revizionismului au impus o schimbare de

atitudine. Prof. *tefan Groh dela

coala superioara de arta in-

dustriala din Budapesta scria in 1915 in revista de specialítate Magyar Iparmilvészet" urmatoarele : In Transilvania arta me-

9

www.dacoromanica.ro

dievala si bizantina a creiat

in mínunata sa arhitectura

I pie-

tura capodopere pentru cart vom fi invidiati in strainatate, daca

ele vor fi cunoscute

"

G. Supka considera monumente/e bizan-

tina-romane din Transilvania ca plíne de interes". Dupa un alt

ungur I. Szendrei (»Chefs d'oeuvres d'art de la Hongrie", 1902,

p. 83) poporul roman a íntrodus din sec. 15 prín religia sa un

element nou in arhitectura religloasa : formele bizantíne sí ma- niera particulara de a construi in lemn." Dupa C. Lyka biseríca

romana este alta decal cea reformata orí catolíca. De aceía noi avem dreptul de a spune, ca aceasta regiune are un alt caracter

artistic, decat pusta ungureasca."

Pentru arhítectura romaneasca din Transilvania pana in sec.

19 nu arhitectura de zíd, et aceea de lemn e caracteristica: in lemn

s'au cladít

bisericile romanestí in general. Ultima statistica din

1927 arata pe un teritoriu de 102,260 Km2 in 4083 -sate 1274

biserici

de lemn

romanestí;

astfel

Transilvania

cu partite

marginase este una din acele putine provincii ale Europei, care

poseda cele mai numeroase monumente de arhitectura religioasa

In lemn. Si azi se mai cladesc biserici de lemn ; cauza este ba-

gatia In lemn qi

Prof. P. Henry sale despre arhitectura in lemn cA ea nu inseamna

o inferioritate silita de impreturart. Exista o civilizatie a lemnului,

cum exista o civilizatie a pietrei. N'ar fi exact a spune, ca a 'doua

ar fi invins pe cea dintai". Mai ales, daca avem in vedere calitatile

artistice.

Biserica de lemn este asezata de obícei pe o colina, in

mitlocu/ cimitiru/ui si este izolata de case. P/anul este un drept-

unghiu cu apsída poligonala, se imparte in naos, pronaos

altar. Intre altar

predilectia Romanilor pentru operele in lemn.

si naos este iconostasul. Adeseori planului i se

ataseaza la vest sau la sud sau de ambele parti un portic deschis.

Bolta navel este semicilindrica (Tonnengewölbe), pronaosul are

tavan simplu pe care se ridica turnul. Dimensiunile sunt maximum

de 19X8 m. Peretii sunt formati din &Arne orizontale (Blockbau).

Decorul principal il formeaza turitul cu galeria de arcade, coif

inalt, uneorí cu patru turnulete; din jos de galeríe: scandurile cio-

plite, apoi usile sculptate

i crestate, potticul cu arcade sculptate,

ferestrile

L

cordonul de funte.

Acoperísul este

inalt din cauza

10

www.dacoromanica.ro

clime'. In toed Transilvania domineaza acelasi tip de biserica cu

Yariatiuni locale; la aceasta unitate contribue

í faptul, ca daca

o parohie creste

or' vanduta unui

i biserica devine prea mica, ea este

donata

alt sat. Cunoastem numeroase cazuri de soiul

acesta, uneori biserica ajunge astfel la o distanta de 60-70 Km.

de locul pentru care s'a cladit originar. Mesterii sunt tarani locali

.ori ambulant'. Interiorul este acoperit in intregime cu picturi

murale conform iconografiei bizantine, parohiile sarace se mul-

lumesc cu decor de xilografii pe pereti.

Din cauza materialului nedurabil bisericile de lemn existente

nu sunt mai vechi decat sec. 17, cea mai veche datata este cea

din Almasul mIc (jud. Hunedoara) din 1624, apoi cea din Budesti-

josani (Maramures) din 1643. Ele sunt insa repetitil

ale unor

prototipuri vechi. Constituirea tipului cu coif gotic apare in sec.

14., ceeace nu inseamna, ca Romanil ardeleni nu ar fi avut cu

mult inainte biserici de lemn. Din cauza abundentei lemnului,

arhitectura in lemn este autohtona

Ca stil bisericile reprezinta un stil rezultat din material, aptitudi-

i straveche in Transilvania.

nile poporului

i

cerintele cultului.

Este

gresit a vedea in ele

transpunerea stilului gotic in lemn. Numai la coiful svelt si de-

.osebit de inalt am putea presupune asa ceva. Caracteristicele

turnului le gasim insa mai inainte atat in arhitectura sacra a apu-

sului (de ex. in Saintes sec. 11), cat si in cladirile de aparare ale

apusului, de unde probabil prin Sasii ardeleni au venit la no'. Bi-

serica ev. saseasca din Harman, sec. 13, a avut galerie de lemn

si are 4 turnulete, la fel si blserica ev. saseasca din Reghin (1330).

Crearea tipului de turn nu este opera Sasilor, dar el I'au impa-

mantenit in Transilvania. Dela Sasi au preluat motivul Ungurii

Romanli, acestia din urma i-au dat insa o infatisare proprie,

deosebita

de a

Sasilor

i

acestia din urma.

Ungurilor,

recunoscuta

chiar

de

Exista o inrudire stricta intre bisericile de lemn ale Romanilor

din Transilvania si cele din Muntenia si Moldova, astfel, cà pu-

tem vorbi despre un sta. romanesc al arhitecturii in lemn. Deose-

birea o observarn numai la turnul de vest; dar turnuri de vest

gasim si in cele cloud Princip ate, de ex, la Turburea (Goa Zatreni

1 1,

www.dacoromanica.ro

(Valcea), chiar st arcade, de ex. la Farcasa (jud. Neamt) st Polana

Uzulut (Bacau) atat numal, ca cele ardelene sunt superíoarea ca

arta. Dintre celelalte tart, ale caror biserici de lemn arata multe

inrudirt, dar 0 deosebíri fao de ale noastre, trebue sa mentionam

I Podkarpacka Rus invecinata. Celelalte tart au un alt gen

Silezia

de a construí in lemn. Dar ce deosebire mare exista intre o biseric&

de lemn cu cupole din Ucraina ori Rusia, sau una din Norve.-

gia cu barne verticale si una romana transilvana 1 Cu drept

vant Wesser a format in cartea sa asupra arhitecturit in lemn,.

inainte cu 41 ani, un grup independent al bisericilor de lemn ro-

manesti in cadrele arhitecturit in lemn din Europa (Der Holzbau

Berlín, 1903, P. 66). Acest tip romanesc de biserica a influentat pe cele de lemn din Podkarpacka Rus ale Rutentlor pana la co--

piere, in afara de cele ridicate chiar de Romani pentru Rutent.

Lemnarit Romani au lucrat sí pentru Unguri

spre care avem atatea dovezi.

i Secui, fapt de.

Calitatile artistice ale 'bisericilor de lemn romane din Tran-

sit vania sunt remarcabile 0 in general recunoscute. Inca din 1866,

cand arhitectul Fr. Schulcz le-a studiat inteo monografte, cetim

Daca privim aceste cladiri atat ca executie arhitectonica, cat

tehnica, trebue sa recunoastem, cà aceste cladiri in lemn perfecte

sunt in felul lor capodopere arhítectonice"; Impresia acestor sericí de lemn e stapanitoare, neobisnuíta". El le gaseste

ríoase, de infatisare foarte seribasa, dar si

curioasa

l

gratioasA,

intru toate se tine seama strict de ceaace se poate exprima prin

lemn, elevatia constructiet o numeste foarte interesanta, bolta

extrem de originala, in decor vede poezie popular& Dupa Schulci

aceste

biserící

intrec arhiteetura in lemn mult

laudata

Elvetia si pe cele din Norvegia. Manualul de istoria artei

din

al lui

Springer gaseste de cuviinta sa redea in imagine in vol. II. biserica

de lemn romaneasca din Rosiort (Veresmort), numínd turnul tot

w de gratos cat- si elegant". Dintre invatatií ungurí Ladislau

Gabriel Színte, V. Myskowszkí, I. Szendrei si I. Balogh le adue

elogií.

Dar mal multe laude li s'au adus bIsericilor noastre de

Puritatea

lemn in ultimii 12 aní. Cart sunt calitatile laudate

esentiala in sínteza spatiului, a materialului 0 a forme' de cla--

12

www.dacoromanica.ro

dire'

contopirea in mod incantator cu peisajul

solutionarea

problemei in mod demn

I coresptmzator scopului" aspectul

constructia, elevatia"

(Platz). Steinbrucker admira for-

inarea artistica a intregului si a partilor singuratice,

clarltatea

liniilor,

proportiile, soliditatea cladirii, desenul ingrijit, schimbul

de umbra si lumina, contopirea armonica cu imprejurimea,

pu-

terea si gratia intregului. Este cu - neputinta a continua citatelé,

ejunge a cita numele admiratorilor competenti

Alazard, Dhuicque, Curman, Adler, Roth, Ciernen, Weber, Gin-

hart, Treiber, Hielscher, Bréhier, Perdrizet. Numai recent ungurul

Gerevich vrea sa le vada simple", incercand totusi sa le derive

Erixon, Focillon,

dela Unguri, pe cand caracterul national roman al bisericilor noastre

de lemn a fost recunoscut expressis verbis

brucker,

Roth, Treiber,

Erixon,

Anderson,

Pocillon,

de Weber, Stein-

Platz, Bloch, Strzygowski, Birchler, Meyer, Weden,

Alazard, Henry,

Romier, Réau, Zakavec, Terreros. Bisericile de lemn ale Roma-

nilor ardeleni sunt emanatiunea personalitatil masselor, a spirt-

tului popular roman. In Transilvania numai Romanii au biserici

-de lemn, Sasii

i Ungurii nu au, cele putine unguresti despre

.cari exista insemnari, ne arata cladiri de necesitate, mai ales de -nuiele, cele de barne fiind executate ori influentate de Romani.

Tratand calitatile

artistice ale bisericilor de lemn romanesti

sa spunem cateva cuvinte despre cele mai decorate 00. : usile. Alaturi de cele din Norvegia-Suedia cele romanesti sunt cele

mai bogat decorate, in aceasta privinta ele intrec pe cele ucrainene,

pe cele din Prusia de est, Silezia, cari sunt simple, cum ne arata

albumurile V. Chtcherbakivsky, V. Si6insky si L. Burgemeister.

Inafara de cate un rar arc in acolada ale noastre sunt pure creatii

i Ucraina influenta

-stilurilor istorice este adeseori evident& ele nu au un stil unitar; cele din Podkarpacka Rus sunt influentate ori create de Romani,

far cele din Ucraina sovietica difera prin ornamentatie culta sau

vegetal&

i prin ferecaturi ce lipsesc la no'. Numal cele din prile

nordice se pot compara ca bogatie cu cele romanesti; deose-

birea este insa uriasa : 1. cele nordice sunt de un caracter

fantastic, asimetric, incarcat, complicat, pe cand ale noastre sunt

iaranesti, independente, pe cand in Silezia

18

www.dacoromanica.ro

dare, simetrice. 2. in cele nordíce predomina impletiturile geo-

figuri animalice, omenesti qi

metrice

1 vegetale, animate prin

prin coloane, pe cand la noi motívele geometrice-lineare-unghiw-

lare varíate prin rosete ; la no' lipsesc impletiturile, animalele, fi-

gurile omenesti, coloanele, lar decorul vegetal este extrem de rar

interiorului unei biserici rom&nesti se bazeazd in primul rand pe pictura murald. Regula generala a fost ea toatg.

bíserica (peretii, bolta, iconostasul) sa fie decorata cu picturi, cart

acopera, ca un covor, toatA suprafata. Avem de fapt destule

cele mai sdrace rdmaneau totusi

E fec t ul

biserici

in

intregime pictate;

nepictate,

ele trebuíau

sa se multumeasa cu píctura iconosta-

sului,

sau numal a unei pàri, su cu acoperirea pereti/or

cateva icoane

i xilografii. Unele biserici erau pictate si in exte-

rior.

Traditia,

Scenele sunt asezate dupa iconografía

experientele

proprií

si

cartile

de

bizantino-romana.

pícturd

au ajutat artistii. Avem cunostintà, cà

i zugravii din Transil-

vania erau in posesiunea erminiilor. In comparatie cu arhitectura,

pictura e mai

bizantinA, dar nu lipsesc elementele apusene

locale. Groh Oseste pe cele de caracter bizantin superioare celor

apusene.

Cele mal vechi, din jud. Hunedoara, aratd intalnirea

unor curente din Italia meridiona1A, din Orient, din Serbia si Bul-

garia. Un al doilea curent se ataseaza Principatelor romane. Efectul

intregului este adeseori excelent, culorile sunt vii, scenele de obicei

bine compuse, proportiunile bine observate. Scopul picturii este

inaltarea sufleteascg, dar si instruirea celor inculti (biblia pau-

perum). Astfel se explica claritatea

Adeseori gasim costume romanesti, far la anumite figuri de con-

i tonul popular, moralizator.

damnati

í draci, costumul asupritorilor unguri. Tonul moralizator

culmineazd in scenele din lad. Oricat de naive si grosolane ar

fi aceste pícturi, ele nu dovedesc mai putin un anumit gust pentru

artele frumoase la Romani, pentrucA ele sunt executate de la-

rani simpli. AceastA dispozitie a Romanilor sta evident in lega-

turd cu originea tor romana", sole ungurul M. I. Boldényi in.

cartea sa asupra Ungarieí, in 1851. Cele mal vechí picturi murale

se gdsese in ¡ud. Hunedoara

i sunt datate de I. D. Stergnescu

astfel : cele din Streiu sunt din prima treime a sec. 13, cele din

14

www.dacoromanica.ro

Santamaria-Orlea dela sfarsitul sec. 13. ori inceputul sec. 14 sí

jura. I a sec. 15, cele din Criscior din ultinaii ani al sec. 14, cele

din Ramet dela sfarsitul sec. 14 sl mijlocul sec.

15, cele din

Densus din al doilea sfert al sec 15, cele din Cíncis si Ostrovul-

mare din sec. 15, cele din Gurasada dela inc, sec. 16 ori sfarsitul

sec. 15,

sec. 16. In Bihor straturile mai vechi ale picturii bisericii din *e-

ghiste sunt din sec. 15-16, cele din Remetea din sec. 14-16.

Primul strat al picturii din biserica unitd din Zlatna e

din sec.

15 (1404). Pictura votiva datata 1408-9 din Strei-Sangeorgiu re-

prezinta pe ctitorul Latcu Candea si familia luí, cea din Criscior

este din

cele din Coltiu sí cele vechi din Hunedoara dela inc.

1417. Din sec. 17, dar mal ales din sec. 118 avem un

numar considerabil de picturi murale, ele stau in legatura, in

multe cazuri, cu cele din Principatele romane; la insirarea

lor

trebue

Cea mal veche icoancl datata este un Sf. Nicolae al mandstirii

Vaduluí din 1531, in posesiunea Episcopiei rom. cat. din Alba-Iulía.

Ea e pictata pe lemn si montata in argint aura cu smalt filigranat

(Drahtemail). Icoana altarului

e din 1564 intr'un cadru sculptat de un preot. Fecioara Hodigitria din Prislop e dela mijlocul sec. 16. Fecioara din Nicula din 1681

bisericii Sf. Nícolae din Brasov

sa renuntam.

este opera preotului Luca din Iclodul-mare. Icoane mai recente

ni s'au pastrat in mare numar in multe biserici. Pictura inflori-

toare din Nicula este executata pe sticla (Hinterglasmalerei) sí poate

fi adusa in legdturd cu icoana miraculoasd din Nicula; primii artisti

erau preoti

si calugari, apoi tarani. Cele mai vechi icoane pe

sticld datate sunt din sec. 18 (Ribicioara de jos 1778). Ele repre-

ziuta o arta religioasd tdrdneascd extrem de rdspanditd in toatd

Transilvania, atat in biserici, (dintre carí une/e poseda pana la 30 bucati), cat si in casele taranesti. Ele se vindeau cu ocazia peleri-

sí prin vahzdtori ambulanti. Al doilea

najelor, dar 9"1 la tdrguri

centru al icoanelor pe sticla era Brasovul, al treilea in jud. Alba,

Sibiu, Fagaras. Icoanele pictate pe lemn sunt rar acoperite cu

piad de metal, fondul de aun este reliefat prin ornamente in gips. Cei mai vechi pictori au venit probabil din Italia si Balcaní,

dar curand observam in jud.

Hunedoara o

notd local&

www.dacoromanica.ro

Ca

15

ocupatie pictorli romani erau preoti, calugari, cantareti

t

Aran'.

Erau

i zugravi" de meserie, in majoritate ambulant!, in afar&

de bresle, cari parcurgeau toate provincille romanesti. Cunoastem

pana acum aproximativ 200 maestrii, cei mai

multi din sec.

18-19. Cei din

Principatele romane figureaza in

numar re-

spectabil.

Obiectele liturgice, ca qi icoanele, pot fi impartite in doua

taranesti. Ro-

manii nefiind admisi in bresle, grupul prim cuprinde opere im-

portate din Principatele romane, dela Athos, orl din alte tad cu

Este natural, ca numai

cultura bizantina, sau dela maestri' sasi.

grupuri ;

unele apartin

artei

culte,

altele artel

bisericile mai bogate aveau orfevrarie, (Brasov, Alba-Iulia, Lipova,

Lugoj, Bodrog). Cele mat vechi obiecte de cult ce le cunoastem

sunt : potirul bisericii sf. Nicolae din Brasov, o patera din argint

aurit a manastirii Bodrog, sfarsitul sec. 15 ori inceputul sec. 16.

Din punct de vedere national cu mult mai importante sunt

cruci marl, tetra-

poade, staluri, lazi, policandre, proscomidiere, potire, sfesnice etc.,

operele executate de tarani

cruci portative,

cnl _adeseori sunt capodopere ale

artei populare, opere scul-

ptate, crestate, pictate. Acestea ori nu sunt alterate debe de stilu-

rile istorice ori daca da, ele ofera exemple curioase cum a inter-

pretat si modificat taranul roman stilurile istorice. bate stilurile

istorice sunt reprezentate dela cel gotic pana la Biedermeyer.

In acest cadru trebue sa mentionam macar arta cartilor re-

ligioase si xilografilie religloase populare. Intre manuscrisele Hu-

minate trebue sa remarcam

Liturghierul scris la 1481 in mana-

stirea din Feleac (in apropierea Cluiului) cu initiale colorate; Evan-

gelia dela Prislop din 1517 cu initiale colorate si cu cate un desen

in diferite cubrí deasupra fiecarui evangelist ;

fragmentul unei

Psaltiri romanesti din sec. 16 cu initiale mari rosii, decorate cu flor1

si fructe. Miniaturistii precum

i tipografii erau in majoritate ca-

lugari, cari au invatat meseria lor in Tarile romane". CentreIe

tipografice din Transilvania erau oraFle Brasov, °castle, Sebe,

Balgrad. Relatiile lor cu tipariturile din Targoviste (Muntenia)

sunt evidente !

ele reproduc aceleasi frontispicii, de ex. Evan-

Colaborarea maestrilor sal

geliarul romanesc din Brasov 1561.

16

www.dacoromanica.ro

e certa. La Evengelia cu Invatatura din Brasov (1581) fronti-.

spiciul se indeparteaza de traditia bizantina prin elementele

nasterii ; cornul abundentei

cárcel. Avem date positive despre

tipografi

t xilografi venind din Principatele romane. Nu lipsesc

niel Romanii ardeleni, dintre earl cel mai celebru era Istvano-

vici, nobilitat de imparatul Carol VI in 1717. Tipariturile

lene in general sunt inferioare

mai multe elemente occidentale,

tilor din tattle ortodoxe. Legaturi de call mai bogate sunt rare

a Liturghierului din Feleac 1498, cea din Balgrad 1680., In afara de

.celor din

desi

se

Principate,

ele

arata

car-.

ataseaza artei

aceste produse trebue sa mentionam xilografiile populare,

exe-.

cutate de

taranii din Hajdate

(jud. Somes), cart

indeplinesc

acelas rol ca

tat tehnica dela calugari, s'au inspirat din cartile bisericesti si din

icoane. Subiectele sunt religioase, uneori

I icoanele, firad insa mal eftine. Taranii au inva

i lumesti (cocosi,

seri). Ele erau vandute cu bucata la targuri. Unele sunt usor

colorate. Ele dovedesc Inca odata aptitudinea taranului roman.

Cele mai vechi cunoscute sunt -din sec. 18 (Alun 1782).

Prin revolutia din 1848 se sterge iobagia, starea poporuluL

i dupa aceea lamentabila. Totusi observarn

In arta romaneasca ardeleana apar primii

roman ramane insa

unele Imbunatatiri.

pictori academici, educati in apus, cart rup cu traditia bizantina si

se ataseaza curente/or apusene. Primul, M. Velcelean (t 1864) a

studiat la Milnchen, Nic. Popescu, cel mai insemnat, la Viena

Roma, Misu Pop la Viena, Lecca la Roma si Viena, Zaicu la Viena,

C. Pop de Satmar la Roma, Viena, Paris. In afara de caracterul

apusean apare modest si pictura profana. Cauza ruperii cu tra-

ditia este parerea nefavorabila, ce exista in jum. II. a sec. trecut

1 la

asupra picturii bizantine, la academiile de pictura precum

istoricii de arta din Austria

sate au ; Ozut In disgratia publicului fata de pictorii academic!

si Germania; modestii zugravi dela

culti. In pictura, arhitectura

í sculptura profana se mentin nesChim-

bate curentele apusene pana azi, in pictura

í arhitectura

gioasa s'a revenit insa la sfarsitul sec. 19 la arta bizantina. Capela

cimitirului din Brasov (1874), biserica Adormirii Maicii Domnulut

(-1895-6) tot acolo sunt in stil neobizantra. In pictura religioasa

2

www.dacoromanica.ro

17

Octavian Smigelschi este indrumatorul, avand ca ideal o 'pictura

monumentala romaneasca pe baza traditieí bizantino-románe

a artei taranesti.

Idealul acesta este atins in pictura Iconosta-

í cupoleí catedraleí din Sibiu in 1905. Pictura neobizantina

sului

a fost imbratisata, nu WA influinta luí, de catre V. Símonescu, care

astudiat la Mtinchen, 0 de Gh. Rusu, educat tot acolo. In arhitectura

Dim. Boitor s'a inspirat in biserica din Cacova (Banat) dela arhitec-

tura bizantina. Pictura profana s'a marginit mal ales la portrete

la subiecte nationale-istorice. In lipsa de mecenati ea nu a putut

lua o desvoltare maí inse. mnata, lar arti0ii au fost

existenta in afara Transilvanlei. Valoarea artei romane0i ardelene

caute

poate fi masurata prín aprecierea artí0ilor sal aflatí in alte tart Arhi-

tectul Cesar Poppovíts stabilit la Viena, a jucat un rol in arhitec-

tura vieneza, Alexandru Popp a ajuns profesor la Scoala superi-

oara de arta industriala din Budapesta, Smigelschí a fost apreciat

mult la Budapesta, C. Pop de Satmar

i Aurel Pop in Ungaria

Romania, G. A. Matthdy (Matei) in Germanía, sculptorul I. Paslea

ca profesor la Scoala industriala din Campulung (Bucovina). Un

mare numar a jucat un rol in arta Romania libere s C. Pop de

Satmar, S. Hentía, L Salajan,

Popea, C. Georgescu, C. Medrea.

C. Lecca, N. Bran, M. Pop,

E.

i altii. In imprejurari prielnice,

alta ar fi fost desvoltarea lor in Transilvania.

Liberarea Romanilor ardelení de sub jugul unguresc a dus, in

cele doua decenli, o desvoltare si inflorire uriap a vietil artistice

culturale: Un numar insemnat de catedrale

i

biserici cu plc-

tura lor, edificil publice 0 nu mai putin de 120 busturí

i statui

publice. Numarul muzeelor

l colectionarilor a erescut, dar mai

Contributia romaneasca este vi-

zibila pretutíndeni, la ora§e 0 la sate. Despre aceasta se va trata

intr'un alt studíu.

mult al arti0ilor

i expozitiilor.

Al doilea capitol mare al artei romane0i din Transilvania

este arta teiraneasat. Opresiunea ungureasca a putut

sau impledeca desvoltarea artei biserice0i

i culte-profane, dar

nu a putut intru nimic impiedeca manífestarea geniului artistic al

laranului roman. Acesta a contribuit in mod insemnat la arta bi-

sericeasca a satelor : bisericile de lemn, ícoanele din Nícula, xilo-

18

www.dacoromanica.ro

grafille din Hajdate, obiectele de cult si mobilierul, sunt opera

lui. In cele ce urmeaza ne vom ocupa numai de arta profana a Ora- nului : casa, mobilierul, uneltele, ceramica, si arta tarancei 1 portul,

tesaturile,broderlile 0 ouale de Pasti. Trebue sa accentuam inainte

de toate perfecta unitate intre arta taraneasca din Transilvania si cea

din celelalte provincii locuite de Romani, cea ardeleana nefiind,

decat o variatie

regionala,

acelas lucru

ce-1 putem spune

si

in privinta limbei romane. No de llte popoare, arta taraneasca

romana este mai arhaica, mai putin patrunsa de cultura ora.

Flor si cuprinde toate ramurile de activitate. Ramon de Basterra a

declarat in 1920,

ca

Romanii au produs una din cele mal insem.

nate civilizatii taranesti ale lumii, iar I. Alazard sale in 1935g

Cand cineva parcurge Transilvania, chiar rapid, e frapat de

viata si stralucirea dvilizatiei romane" Desigur, ca tocmai aceasta persisten ta a puternicilor traditii taranesti a fost aceea, care a im-

piedecat satele romanesti din Transilvania sa se maghiarizeze, iata

de ce au pastrat satele romanesti o atat de pronuntata originali-

tate alaturi de burg"-urile sasesti si ungurestia. Bste cu nepu.-

tinta a trata acest subiect altcum, decat printr'o soled caracteri-

zare generala.

jannecke vede valoarea principala a easel romanesti in de-

corul ei. Acesta se refera atat la exterior, cat si la interior. Casa

dela munte e superioara aceleia dela

es,

ea este Blockbauw

in diferite variante, netencuita in exterior, cu arcade si pridvor

deschis,

stalpi

dopliti. Interiorul este

pitoresc

si atragator prin

blidarul ce decoreaza

covoarele viu colorate,

prin icoanele si

peretii, mobila cea mai decorata fiind lada 0 blidarul. 0 atentie

deosebita

merita poarta de lemn monumentala

la intrarea in

curte, in general raspandita la Romani si

si Unguri.

exceptionala la Sasi

Obiectele de lemn : furci, fuse, prisnele, bate, linguri, cap.

cele, sararite, codoraste, lingurare, maiuri de batut rufe, spargatoare

de alune etc. sunt cu multa grija 0 arta decorate cu crestaturi.

Locul de frunte il ocupa furcile de tors executate de tined la

munte pentru -alma inimii lor.

rombul, steaua,

Crestaturile sunt geometrice :

crucea, serpentina, triunghiul, dreptunghiul, ro-

19

www.dacoromanica.ro

seta, perla, cercul, semicercul, elipsa, dupa principiul repetiliei, al-

ternantel, simetriei, radiatiunei. G. TéglAs gaseste In ele o veri-

labila poezie, manifestarea geniuluí popular, nu se copiaza servil,

fiecare maestru imprima operei sale pecetea personalitatii. W. jannecke releva formele decorative complet independente, ale

caror farmec nu-I putem indeajuns admira. Dupa M. Haberlandt

aceste creatii in lemn se numara printre cele mai interesante si

cele mal antice aparitii ale artei populare europene". Portul este unul verítabil taranesc, nu orasenesc-rustificat,

i prín aceasta se

el se poarta intotdeauna, nu numai la sarbatori

deosebeste de al Ungurilor

numai lama are haíne pe deasupra, in general consta irisa

albituri. Taranimea romana da mare importanta costumului

l Sasilor, precum

í prín aceea, ca

din

lui artistice, mai bucuros flamanzeste decat sa poarte

haine rete. CaMaple costumului femeíesc, care e superior celui

calitatilor

barbatesc, sunt : bunul gust, símplitatea

i nobleta,

el nu este

i totusí reliefeaza formele corpului, iubeste línille armo-

Moase, culorIle vii fail a fi strident, este decorat cu masura si pe

1 practic. At& broderia camasii

stramt

langa distinctia sa este comod

cat si a surtei are motive geometríce. In diferitele regiuni ve-

dem variatiuni locale, asupra carPra nu putem insista :

Saliste,

regiunea Padurencelor, Banat, Muntii apusení, Maramures, Cample.

Campul vast al activitatií

tarancei il formeaza

tesaturile

broderiile pentru costum, stergare, batiste, cpvoare, traiste, etc.

Taranca e foarte harníca. Covoarele sunt destínate a acopeni

masa, patul, peretii, lar nu pentru jos. Tehníca lor e varlata, se

aseamana cu chelímurile din Asia-mica, materialul este lana co-

lorata vegetal, lar motívele sunt

i aid geometrice. Culorile princi-

pale sunt rosul, care domineaza, galbenul, verdele, albastrul, ne-

-.gut

í albul lane'. Valoarea covoarelor consta nu numai in va-

rietatea formelor, fíneta desenuluí, clarítatea compozítiei, dar mal

ales in combínarea cu gust a culorilor. Originar covoarele se

executau numai pentru uz propríu si nu aveau borduri, spre de-

osebíre de Secuí, la cari covoarele nu sunt in uz, ci numaí oblecte

Broderiile se

fac pe panza de in, canepa sau de bumbac cu fir de lana, matasa,

de comer; si nu se produc decat in jud. Chic.

www.dacoromanica.ro

bumbac si aur. Firul de aur e mai recent. Motivele geometrice

sunt cele oblpuite, IIldi rar flori foarte stilizate. Broderiile roma- nesti sunt usoare, delicate, Laid de cele unguresti greoale si stri.-

gAtoare;

ele dovedesc un gust superior atat la desen, cat si la

culoare, am putea zice: stint neobisnuit de fine pentru o tarancO,

Sa vedem cum sunt apreciate

aceste manifestatiuni

ar.-

tistIce taranesti de specialistii

straini 7 E. Kolbenheyer seria in

1912: Pentru el este o necesitate imperloasa a da diferítelor

obiecte, in data de caracterul durabilitatil sl utilitaiii, un aspect

exterior artistic cu decor intotdeauna ales; eft arata just in acest do-.

meniu un simt artistic natural, o inteligenta innascutà, pe care daca

o comparam cu intarzierea ce se manifesta in alte domenii ale

culturii, nu poate decat sa trezeasca uimirea

si chiar admiraiia

noastre. E. Lam nu e mai putin entuziasmat4 Putem spune ctr

ca invidiem pe Romani pentru ímensul lor

toata sinceritatea,

tezaur de arta popular& pentru obiceiurile si datínele lor, care trdese

Inca si azi. Pe cand not trebue cu osteneala sa adunam st sa rein-. viera din nou mostenírea prea mult risipita a inaintasilor, Romani}

chiar azi se bucura de o arta populara infloritoare". E. Sigerus

scrie i Aceste lucran í executate cu arta pe o panza ca fond, sunt

atat de frumoase, atat de nobile, atat de plíne de stil, incat par

a fi fost brodate in sec. 16 sub supravegherea uneí doamne din

familia Medici in Italia 0 nu de tarance romane cu manf aspre

dupa munca dura a campului". Dupa H. Focillon arta taraneasca

romana a ramas fidela unor forme foarte vechí, dar nu se re-

pet& pentruca artístii tarani sunt poeti. Asezata intre regiuni de

incarcare si de greutate, ea conserva acea tonalítate care nu se

defineste

gustul, si in vioíciunea cea mai upara, in expresia

cea mai inventiva, geniul masurii si secretul de a con/ine facili-. tatea". Acestea sunt aptitudiní eterne ale rasei". I. Alazard lauda

Vsim/u1

estetic al taranului roman in aranjamentul caselor de

lemn, eleganta vestmintelor, in care culorile se armonizeaza fericit".

Ch. Diehl serie despre varietatea produselor acestei arte popu-.

lare care a excelat in particular in operele ceramiceí 0 in lucrul

Dar mal ales in broderille cad decoreaza costumele

populare, apare in felul cel mai caracteristic toata traditia natío-,

lemnului

"

21

www.dacoromanica.ro

-nala

o varletate, o bogatie de culorí viguroase, care se armo-

nizeaza cel mal fericit din lume

si in Bucovina, in Transilvania ca si in Banat, gasím gratia infinita

a acestor broderil originate si drOgute". L. Romier lauda geniul

particular si gustul innascut pentru eleganta. Díntre specialistii un-

guri FI. Rómer 0 L. peantitiir s'au pronuntat asupra broderiilor

noastre. Prímul ne confirma, ca Romanfi au ramas fidelí mo-

i pretutíndeni, in Muntenia ca

tívelor Ion vechi, extrem de originate". Al doilea

scrie

astfel

despre broderiile romanestí din íud. Arad : Prín simtul lor artistic

si efectul lor, ele intrec broderffle slave de forme dure sí ma-

notone si broderfile secuesti, care cu tot enormul lucru ce-I condi-

-tioneaza, fac mai putín efect. Ele le intrec pe acestea prín bogatia

lor, prin florile si frunzele lor plíne de farmec, prín compozítía al.,-

tistica sí colorítul lor. Armonía decorului se manifesta cu o forta

surprinzatoare, aceste compozítii sunt verítabile opere de arta. Ale-

gerea culorítor dovedeste abilitatea, masura dictata prín bunul

stmt.

Dístributía

de gust."

s'i

proportia

culorílor

sunt totdeauna

pline

Nu mal putin elogioase sunt aprecierile calatorilor straíni

din trecutul mat indepartat. Contele de Hauteríve in 1785 este

de parerea, ca ducesele franceze chiar nu brodeaza mal placut,

mai frumos". Contele ungur Karaczay, gaseste in 1818 costumul

roman nu numaí frumos, dar sí curat, el remarca, ca pana s'i cersí-

torii poarta costume brodate, si gaseste valul tarancelor de o fi-

neta superíoara. Pictorul Lancelot (1860) spune despre costumul fe-

meíesc, ca trezeste suvenírele ferícite ale Greciei 0 Italieis pictat va

fi incantator prín cubrí, sculptat va fi admirabil prín !Mille sale,

lasand sa se 'vada proportiile corpului sf- gratia taliei.

Englezul

Ch. Boner observa in 1865, ca covoarele tesute in anumíte re-

giuni ale

Transilvanieí de femeile romane sunt atat de fru-

moase, incat ele ar fi de sígur apreciate in orícare salon din

Londra OH. Paris".

Vechimea efectiva a obiectelor de arta taraneasca la not si

aturea in Europa nu atínge in general mai mult de 2-3 se-

databile. Aceasta nu inseamna, ca nu

cole, dupa inscriptille

exista oblecte mal vèchi, insa nedatate. Traditionalismul si conser-

28

www.dacoromanica.ro

vatismul tar anului nostru, ferit mai lung timp, din cauza jugului

strain, de binefacerile culturii distrugatoare de arta, ne indrepta-

ieste a admite o vechime incomparabil mai mare, care este con-

firmata prin vechile picturi, gravuri si descried ale artei noastre

laranesti. Dela inceputul sec. 17 pana azi calatorif straini ca M.

Opitz (1624), Tr6ster. (1667), Hohenhausen (1775), Sulzer (1781),

Griselini (1780), Wilkinson (1820), Lagarde (1828), Stilrmer (1830),

d'Haussez (1831), Paget (1839), de Gerando -(1845), Boldényi (1851),

Poujade (1869),

considera arta populara romaneasca ca foarte

veche, unele din genurile el aducandu-le in legatura cu Dacii

Romanii. Aceasta nu fart nici o baza,

fiindca un numar din

invatatil de azi sustine acelasi lucru. Daca cornpardm de ex. cele mai vechi reprezentari de costume romanesti, incepand cu Chro-

-nicon Pictum Vindobonense din 1358 cu picturile murale ale

bisericilor din Strei-Sangeorgiu (1409), Ribila (1417) cu cosiumul

de pe emblema giuvaergiilor din Brasov (1556) si din Costüme-

Bilder aus Siebenbargen"

putin s'a

(sec. 17) ne vom convinge, cat de

mai mult expus

schimbat pana azi,

desi ce ar

fi

Comparatia cu Dacii de pe columna lui

Traian convinge pe oricine despre originea tracica a costumului

-taranesc roman. Chiar ql in arta decorativa a costumelor, in ca-

model decat costumul

racterul abstract al stilisticei ornamentale, N. Iorga vede originea

traco-ilira. Ipoteza lui Iorga o confirma Kolbenheyer

roman'.

t invatatii

Insemnatatea artei romane§ti din Transilvania se poate aprecia

nu numai prin valorile artistice intrinsece, dar si prin influenta

ce o exercirci

asupra pop oarelor conlocuztoare minoritare :

Secui, Onguri, Sap', chiar si asupra pofioarelor vecine. Este

tara-

natural, ca influenta aceasta se constata mai mult in arta

neasca decat in cea culta. In cea din urma, pictura bizantina a

infruentat

pictura ungureasca, caci biserici romanesti au trecut

fortat in posesiune ungureasca, de ex. Santamdria-Orlea, Turda,

Abrud, Remetea. Apoi artistii romani, nu odata

au

lucrat

pentru Unguri, de exemplu mitropolitul jorest, Campian, loan

Pop; opere de arta romanesti, icoane, au intrat in posesiunea bi- sericilor unguresti, de ex. Sf. Nicolae al Catedralei rom. cat. din

23

www.dacoromanica.ro

Alba-Tuna, icoana miraculoasa a Fecioarek din biserica Piaristilor

din Cluj. In arta taraneasca, influenta romaneasca nu este accf-;

dental a ori secundara, ci profunda, ea nu se limiteaza numai la

anurnite genuri, cl se exercita asupra intregului domeniu al artei

taranesti: tehnica cladirilor in lemn, artele decorative (costumele,

poezia,

muzica,

dansul). La Ciangai, Crasoveni,

Secuí, avem

dreptul nu numaí de a vorbí de influenta romaneasca, cl de

un fond romanesc

al artei lor vechi,

fond la

care

acestia nu

au adus decat nuante ori modificari de detalíu.

In arta taranilor secui contributia romaneasca se explicA prin puternicul amestec de sange; de fapt dupa Opreanu avem

a face cu Romani secuizati in proportie de 50°4, 16°4 pastrand

integral nationalitatea romana. Caracterul romanesc se manifesta

la Secui in arhítectura in lemn, in acoperírea suprafetei

obiec-.

-telor cu ornament, in omamentatía geometrica, in rolul redus al ornamentatiei vegetale, atat de iubita de Unguri. Nu numai

In judetele secuesti de Est, dar si in Unghiul Caleatei (Kalotaszeg)

observarn acelasi lucru. Covoarele secuesti din Chic cu motive

-geornetrice, sculptura in lemn geometrica cu inscriptía cirilica In

Muzeul Secuesc din $ft. Cheorghe o (male de Pastí sunt ro-

manesti, sau de origíne romaneesca. Marienburg ne asigura in

18Ig ca Secuii se imbraca romaneste.

Influenta romaneasca o gasim si in arta taraneasca a Sasilor

ardelení. Dr. L. Netoliczka si Dr. F. O. Stein au adus numeroase

dovezi. BI-Csch Gallee inseamna gulerul cu broderii romanesti

al SaOlor,

Pe-dos-Stickerelen" ale Sasilor preiau nu numai tehnica

dar si aenumirea romaneasca. Harrasschurz",- Krizen" sunt un

sort si o menta cumparate dela Romani, la fel Zukema", su,-

rnanul Romanilor. Gluga" Kuschma", Jraistera,

Stergar",

Koschok" sunt imprumutate dela Romani, nu numai ca obiecte,

dar si ca denumire. Motívele geometrice in arta decorativa, vest-

mintele de piele, cama purtata deasupra pantalonilor sunt ase-

menea de origine romaneasca.

In afara de Transilvania trebue sa mai relevarn influinta

romaneasca asupra Sarbilor din Banat

Slavilor de vest pana in Ùoravía,

Jugoslavia, asupra

Bulgarilor, asupra Polonezilor, mat ales asupra Goralilor. asupra

si

Slovacia

si

Podkarpacka

24

www.dacoromanica.ro

Rus mai cu seama in

arhitectura in lemn si decorul

lucrarilor

in lemn. Subiectul acesta vast al influintelor romanesti a fost

tratat de autor in doua studii (1936 O. 1939).

De incheiere, in baza celor expuse, putem constata, ca

,,geniul artistic al unui popor nu poate fi inneibu§it prin opri-

marea de ceitre alt popor strain sta pdnitor. Arta lui cult& poate

fi redusa ca extensiune

i dimensiune, ca material ,pretios, ca

bogeitie, unelegenuri, de ex. castelele, pala tele, vor lipsi, allele

cum e orfevrezria vor fi rare, arta culta va /1 imbibata de

elemente popuRre (ceeace este insa numai in / avorul el). Apti- tudinile artistice ale poporului totulsi ies la iveala . Nu se poate

deloc impiedeca prin oprimare strainei inflorirea artei fara-

negi

i in acest domeniu geniul poporului romdnesc a creica

capodoberele artei sale; prin care In trece pe asupritori.

Cari sunt no tele caracteristice ale artei romanesti din Tran-

silvania

Ele pot fi rezumate prin urmatoarele: 1. caracterul de

oprimare. 2. oscilarea In/re est si vest. 3. caracterul popular

4. calita file artistice.

Arta culta a Romanilor ardeleni asa modesta cum apare ade.

seori, este o aria nalionala in sensul, ca ea are un caracter aparte,

special,

í este opera artistilor

i

comandatorilor (Besteller) ro-

mani. Mesterii straini sunt o exceptie. Ce deosebire mare MO

.de istoria artei ungare, care in genere este o insirare a operelor-

maestrilor strain' si numai exceptional gasim Cate un maestru tingur de rasa, in consecinta ea nu poate avea pretentia de arta

nationala. Multi chiar din rnecenatii ei nu erau Unguri de origine.

Chiar specialistii unguri inainte de rasboi au recunoscut, ca nu

au o arta national& ca nu se poate vorbi de o istorie a add

unguresti

i totusi dupa 1918, din motive politice-revizioniste

usor de inteles, ungurul" T. Gerevich indrazneste a scrie pen-

tru necunoscatori despre arta nationala ungureasca din Transil-

vania", despre unitatea artei unguresti din Ungaria

í Transilva-

nia", despre influente artistice unguresti din Ungaria in Transilva-

nia" simai ales despre rolul conducator al artei unguresti in Tran-

silvania". Toate aceste afirmatii sunt pure inventii. Transilvania are

25

www.dacoromanica.ro

In istoria artei rolul sat' aparte, arta minoritatii unguresti din Tran-

silvania e alta decat cea din Ungaria, putinele asemanari ce apar rar se atribue acelorasi maestrii strainf, nemaghiari, in majoritate Ger.-

mani, cart au lucrat pentru ambele tari.

deauna numai consumatori, nu producatori In arta. Daca elimi-

Ungurii au fost

intot.-

nam tot ce e de origine germana ori slava in arta

i

tiinta ungara,

ramane disperat de putina scrie

profesorul

universitar

Fr. v.

L6her in

1874. Arta lor este una germana provinciala, care a

primit cu mari intarzieri prin artisti nemaghiari stilurile apusene,

deci o arta fara

originalitate si de mediocra valoare

artistic&

Precum am aratat in mai multe studii

i la Congresul international

al Istoricilor din Varsovia la 1933, rolul conducator l'au avut in

arta cuita Sasii

arde/eni, far in arta taraneasca Romanii. In arta.

culta Romanii au rolul lor aparte. Este o nedreptate

i

ingrati.--

tudine

a degrada pe Sasii

creatori

de orase,

mantenitori al stilurilur

apusene in vasali ai

cultura

artei unguresti

a dispretui meritele

istoria artei. Este egal cu exproprierea, a

imagini capadoperele artei sasesti

Armand ca sunt unguresti, intr'un studiu ce poarta titlul : Arta,

i lipsa de

incontestabile

ale

Romanilor ardeleni

in

insira si reproduce in

i straine, lasand a crede ori

ungureasca din Transilvania". Tenclinta oarba politica

autoritate in materia artei ardelene a dlui Gerevich explica afirma,-

pile sale nedrepte, dar si nedemne pentru un om de stiinta. In ce

priveste pe Romani d. Gerevich lucreaza nu numai cu afirmatii

nereale, dar si cu monumente fictive, inventate de dsa :

»temple

i biserici de lemn de plan central" cari nu exista nici

rotunde

macar intr'un singur exemplar l Sau se aventureaza in alte domenii,

cari nu apartin istoriei artei si

in cari este incompetent. Pam-

fletul dlui G. a fost supus until examen amanuntit s't respins

intregime prim argumente de catre subsemnatul intr'o lucrare

germana, pentru a invedera prin ce mijloace nepermise se lw-

creaza in Ungaria sub masca stiintei.

Insemncitatea artei ronainegi din Transilvania poate fi

judecata din trei puncte de vedere 1. in istoria artei romanest.

2. din punctul de vedere al istoriei

in cadrele istoriei universale a artei.

artei ardelene si insfarsit 3

26

www.dacoromanica.ro

In istoria artei romänesti arta ardeleana are un rol In.

semnat, aparte, prin bisericile de lemn perfect desvoltate sí de

calitatio artistíce superioare, prín arhítectura sa de zíd vèche cu-

rioasa, (incepand cu sec. 12-13), care uneste elementele bizantino.-

romane cu cele apusene, apoi prín nota popular& laraneasca

unuí terítoriu consíderabil. Ea a creíat in acest domeníu tot ce-

a fost posibil in imprejurarile extrem de nefavorabile

ale unuí

popor asuprít. Deosebírea monumentelor ardelene-romanestí fata

de cele din Príncipatele romane consta in aceía, ca in Principate

elementul apusean se margineste la detalii, la Romanlí ardelení

insa cele doua stiluri apar paralel intr'un amestec in care cand

unul cand altul are rolul covarsitor. La formarea picturli roma-

nesti culte de dupa 1848 contribup pictorilor roman' din Transil-

vania este insemnata (Lecca, Lemení, .Hentía, C. Pop de Satmar,

M. Pop, Smigelschi, Popea, etc.). Nu mai pu/in insemnat este roluk

Transilvanieí in arta taraneasca profana. Cu toata unítatea artí-

stied desavarsita a tuturor provincillor locuite de Romani, Tran-

silvania se

distinge prin anumíte

particularítati,

prín caracterul

arhaic

Vechiului

í original

al produselor

sunt

sale. Daca biserícile

superíoare

celor

de zíd ale

din

lar

Regat roman

romane

Transilvania, biserícile de lemn ardelene sunt superíoare,

celelalte produse ale arteí taranesti sunt de acelas nivel.

Din punctul ae vedere al istoriei artei ardelene ci in

compara/le cu minoritatea sciseascei Si ungureascei,1 in arta

raneasca Romanif ocupa Orimul loe

prín valoarea

produselor lor,

prin vechímea

í numarul lor mare,

artistica a

prín ín-

fluen/ele

ce le-au exercítat asupra popoarelor conlocuítoare

vecint. Dealtfel, ele au fost mai pu/in atinse, decat ale Sasílor

Ungurilor, ele industria mare si de arta claselor superíoare. Motívele

ornamentale ale celor treí popoare sunt usor de deosebít. Romani' au predileclid pentru motívele geometríce, Unguril prefera deèo.-

rul floral,

íntroducerea

Sasil ornamentul omenesc

stilurilor

í animatic.

In arta culta

Sasílor

istoríce apusene se

datoreste

1 In cele ce urmeazA dau

rezultatul comuniarit mele dela Congresul

international al Istoricilor din Varqovia, 1933.

27

www.dacoromanica.ro

strdinilor, .cultivarea

artei apusene Sasilor

í Ungurilor,

a sti-

lulifi bizantin se multumeste Romanifor.

Stilurile occidenta/e au

venit in Transilvania inainte de toate din Germanía si Austria;

stilul bizantin din Muntenia si Moldova, mal rar din alte proyincii

ale artei bizantine. Daca in arta culta minoritatea sdseascd siun-

gureasca a cultivat stilurile occidentale, lar Romanii pe cel bizantin--

roman, e nedrept a trage din aceasta o concluziune asupra

perioritatii ori inferioritatii lor : pentru istoricul de arta in al cdrui

ochi opera conteaza si nu stilul,

ar fi o judecata unitlaterala

fard valoare istoricd. Valoarea istoricd

$i artistica a unei opere

nu depinde de stil. De altd parte atasarea RomaniIor la

traditia

bizantina, in mediul de culoare occidentala al Ungutilor domina-

tori

i al

Sasilor privileglati, e semn de forta, independenta

.constientd. Ca vechime, cu excepia unor detain ale

catedralei

TOM. cat. din Alba-Iulia, monumentele sasesti

i unguresti

exi-

tente in Transilvania nu sunt mai vechi, decat cele romanesti.

Sasii au o importanta mal

mare, pentrucd monumentele lor vechi medievale sunt supe-

i valoare celor unguresti; arta Sasilor mai are

rioare ca numar

fald de cea ungureasca intaietate

executate de Germani, pe cand

In arta occidentala a Transilvaniei

i

fiindcd monumentele

ei

sunt nationale :

comandate si

cele ale Ungurilor sunt in marea majoritate opera nemaghiarilor (strainilor) din fosta Ungarie sau chiar din a/te tad.

In afara de bogata

i vechea lor arta ,populara, in afard de

introducerea stilului bizantin

sean

i crearea acelui amestec de stil apu-

í bizantin, Romanii ardeleni au mai produs o artd originala

prin arhitectura lor in lemn, in primul rand prin bisericile de

lemn, pe cad minoritatea saseasca

acelea din trecutul indepartat, asupra cdrora suntem informati,

.sunt cu mult inferioare.

Privind arta romaneascd din Transilvania dinteun punct

de vedere mai larg al istoriei artei universale : bisericile de

lemn si arta tardneasca apar pe primul plan; cele dintai ca un grup

independent, romanesc, al bisericilor de lemn din Europa, de in-

i istoricd, care sta alaturi de cel nordic

semnata valoare artisticd

si al Slavilor de est si al Slavilor de vest, ba poate chiar le in-

are, lar

l ungureascd nu le

www.dacoromanica.ro

trece; lar arta Oraneasca exceleaza prin caracterul ei ail-laic, au-

tohton, aproape nealterat de arta culta, prin bogalia si calitalile-

artistice;

faptul,

ca arta Iaraneasca a Romanilor ardeleni a in-

fluinlat atat de profund nu numai popoarale conlocuitoare, dar

si pe cele vecine, are deosebita importanO. Chiar si arta reli.-

gioasa de zid rezolva probleme interesante, impingand spre vest

pana la

granilele LIngariei din 1920 domeniul

artei

bizantine,

despre care se credea inainte cu cateva decenii, ca nu a trecut

dincolo de granilele Munteniel si Moldovei; apoi amalgamul de

sti/ bizantino-roman si apusean este asemenea un fenomen inte-,

resant in istoria

artei unui popor oprimat.

Revolulia din 1848 a creiat

libertati

partiale

pentru Ro-

mani, din cari au rezultat :

tura culta profana in locul aceleia exclusiv religioasa.

totala de sub stapanirea straina in 1918 a creiat o viata artística

Liberarea

o modesta clasa burgheza si o plc-a

romaneasca intensa in Transilvania, care in aspiratiile si rezulta-

tele sale s'a ridicat tot mai mult spre culmi inaccesibile in inn--

prejurarile neprielnice ale trecutului. *)

Bibliografie : C. Petranu :

n 0

Die Kunstdenkmaler der Siebenbilr-

gen

L'Art Roumain de Transylvanie. Cluj,

Rumänen.

.Clul, 1927.

1938.

*) Din nefericire prio Arbitrajul dele Viena (1940) realizärile ultimelor

doua decenii in Cluj, Samar, Oradea, Zalau, Targu-Mureg, etc. au ramas

pe teritoriul cedat ungariei, la fel vechile monurnente istorice in pumàr re-

spectabil: minunatele biserici de lemn din Maramures, Somes, Cluj, Samar,

Salaj, vechile biserici de zid din Vad, Tinaud, Mihaesti, Ilba, Satmar, Oradea,,

etc. au ajuns iarasi sub stäpanire straina care nu le apreciaza si nu le ocrotegte

Ca exemplu ne poate servi cazul statuiei Lupoaicei din Cluj si Samar (copia

originalului din Roma, cadoul orasului Roma), cari au fost indepartate din

piete de recenta stapnoire ungureascä, par'ca prin aceasta s'ar putea sterge

trecutul roman al Transilvaniei si originea romana a Romanilor, cari si azi sunt In maJoritate. Monumentele istorice romanesti ramase in nordul Tran-

silvaniei formeaza o unitate perfecta, indestructibila cu cele din Transilvania

de sud, ele sunt dovezi ale aptitudinii artistice si culturale ale Romanilor, in

acelas timp dovezi ale oprimarii lor.

29

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA VIATA $1 CULTURA

REALITATI DE VIATA V CULTURA ROMANEASCA

SERIA A)

SERIA B)

Fase.

1:

Prof. L Lupag, Importanta

Fase. 1:

Prof. S. Dragomir, Transil-

istorici a Transilvaniei

ca

centru

vania inainte 0 duptt arbitrajul de-

vital

al

ronanismblui.

 

la Viena.

Fase.

2:

Prof.

I.

Moldovan,

Statul

Fase. 2: Prof. C. Negrea, Evolutia le-

etnic.

 

gislatiei In Transilvania dela 1918

 

pAnA astizi.

Fase. 3:

 

Prof.

St. Bezdechi, Pentru

Fasc. 3: Prof. C. Petranu, Arta ra-

mineasci din Transilvania.

clasicism.

Fase. 4: Prof. Em. Pop, Pidurile qi

destinul nostru nationaL

Fasc. 4: Conf.

manilor

limbIL

din

www.dacoromanica.ro

I. Breazu, Lupta Ro-

Transilvania

pentrn

www.dacoromanica.ro