ORGANIZAREA SI ETICA PROFESIILOR JURIDICE

Bibliografie

Instituii judiciare. Principiile de organizare a justiiei.

Magistratura.Avocatura
Editura C.H Beck 2012 Traian Cornel Briciu
Fie privind organizarea profesiei de avocat
Editura Hamangiu, Bucureti 2015 Claudiu Constantin Dinu

Reglementri
Magistratur:

Legea nr. 303/2004 privind statutul judectorilor i procurorilor

Legea nr. 304/2004 privind organizarea judectoreasc
Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii
Codul Deontologic al Magistraturii

Avocatur:

Legea nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de

avocat; statutul profesiei de avocat
Codul Deontologic al avocailor din Uniunea European

Consideraii generale privind justiia

Noiunea de justiie
Justiia are mai multe sensuri.
1.Prin justiie se inelege funcia de a judeca adic acea funcie prin care se decide
asupra conflictelor ivite intre diferite persoane fizice sau juridice; decizia care
intervine prin aplicarea legii.
Se poate afirma c judectorul este cel care infptuiete justiia adic justiia este in
realitate o prerogativ suveran care aparine statului.
2. Prin justiie se inelege ansamblul instituiilor prin intermediul crora se exercit
funcia judiciar (de a judeca). Din aceast perspectiv justiia este un serviciu
public al statului care implic mai muli actori.
Structura organelor judiciare si a funciilor acestora respect o serie de principii care
guverneay justiia ca serviciu public. Aceste principii sunt idei sau reguli care sunt
unanim aplicate intr-o anumit materie; toat materia fiind subordonat acestor
principii.
Principii
A. Justiia este monopol de stat.
Intr-o societate modern rolul de a infptui justiia a fost asumat de stat in
sensul c numai instituiile judiciare legal constituite pot infptui justiia prin
pronunarea unei hotrri judectoreti care se exprim prin autoritatea de
lucru judecat si prin fora executoric.
In acest sens Constituia Romniei respectiv art. 126 alin. 1 precizeaz
Justiia se realizeaz prin Inalta Curte de Casaie si Justiie i prin
celelalte instituii judiciare stabilite de lege. In acelai sens i art. 1
alin. 1 din legea 304/2004 spune c Puterea judectoreasc se
execut prin Inalta Curte de Casaie si Justiie si prin lege.
In concluzie, in Romnia justiia se infptuiete numai de Inalta Curte de
Casaie si Justiie si de alte instane judectoreti (Curtea de Apel, Tribunalul,
tribunale specializate si judectorii).
Art. 126, alin. 5: Este interzis infiinarea de instane
extraordinare.
Excepie: Arbitrajul-jurisdicie privat care are la baz inelegera prilor
litigante care este aparent, deoarece hotrrea va ajunge ulterior in faa
instanelor statale.
Judectorul nu poate s refuze soluionarea unui litigiu, chiar dac nu exist
lege sau reglementare pentru acel litigiu deoarece legea il oblig s
soluioneze cazul prin analogia legii, prin aplicarea principiilor generale ale
dreptului sau prin aplicarea cutumei.
B. Accesul liber la justiie

Acest acces liber este consacrat ca atare de Constituia Romniei

reprezentnd un drept fundamental prevzut in art. 21 Orice persoan se
poate adresa justiiei pentru aprarea drepturilor, libertilor i
intereselor sale legitime iar art. 2 spune c: Nicio lege nu poate
ingrdi exercitarea acestui drept. prevzut i in CEDO, in art. 61
din din convenie.
Acest acces liber la justiie are dou componente;
1. Exist obligaia statului de a reglementa mijloacele procedurale care s
permit justiiarului s ajung in faa unei instane. Asta nu inseamn c
nu pot exista proceduri prealabile sesizrii instanei pentru c sunt
permise de art. 1 alin. 4 din Constituie care spune c Jurisdiciile
speciale administrative sunt facultative si gratuite. Chiar in
ipoteza unei judecri arbitrale, prile nemulumite au posibilitatea de a se
adresa instanei.
Accesul liber inseamn sa ai acces la minim o instan.
2. Pentru a facilita accesul liber la justiie statul are obligaia de a crea prin
lege anumite prtii care s faciliteze accesul la justiie pentru c pot fi
impedimente.
Accesul liber la justiie este un drept ce nu trebuie s fie folosit in mod abuziv.
Abuzul de drept poate fi sancionat de lege.
C. Organizarea justiiei pe sistemul dublului grad de jurisdicie
O hotrre dat de judector poate fi contestat de un alt judector
-intr-un timp
limitat
Instanele judectoreti sunt organizate pe nivel ierarhic.
Inalta Curte de Casaie si Justiie
Curtea de Apel
Tribunalul
Judectoria
De regul, daca o instan pronun o sentin, de ex. Tribunalul,
rejudecarea are loc la Curtea de Apel.
Dublul grad de jurisdicie nu este prevzut de Constituie; este posibil s
existe o judecat in prim si ultim instan.
D. Egalitatea in faa justiiei
Art. 16, alin. 1: Cetenii sunt egali in faa legii si a autoritii
publice fr privilegii si fr discriminri.
Art. 124, alin. 2: Justiia este unic, imparial si egal pentru
toi.
In consecin, justiia trebuie infptuit in mod egal pentru toi
cei care se adreseaz justiiei fr a se face distincii sau
derogri pe principii de etnie, sex, religie, apartenena politic,
de avere sau de organizare social art. 4, alin. 2.

Toate persoanele trebuie s aib vocaie egal s fie judecai de aceleai

instane, dup aceleasi proceduri, avnd dreptul la aceleasi probe.