Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • NEXUS - Nr. 06 - Aprilie - Mai 2006

    Încărcat de

    Herciu Andreea Roxana
    12 vizualizări80 pagini
    m

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    m

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    12 vizualizări80 pagini

    NEXUS - Nr. 06 - Aprilie - Mai 2006

    Încărcat de

    Herciu Andreea Roxana
    m

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 80
    in spatele stirilor - Sanatate - OZN-uri - Stiinta viitorului DUS LD Eileen . . i Zz = Conresitinit le CeMmeniul Contralul ta 2 Brava (ume yo (etohntaol || Poet mm el Tunas LU ecLart (ocelot f 2, hs a Cimatica: forma Scat, } MIG Way ARTERIES |e wae ats Ny Var) eon : bee Bolile déntare: o plaga a societatii moderne anna — iste or aa Cree ee = Tuer rd Ce ae aa ye Pe ees ec eietooetr pert ES pererrpeer tes ra) Rese cobras rere ta rere neat ety Interzicerea aspartamului NEXUS. NEW TIMES MAGAZINE emt tS OCC Oo Tee Dee Ce eR Vico eT vva apare pe piati in jurul datei de 31 iulie 2006. bd B Asteptim scrisorile dumneavostra pe adresa O.P. 1 PU creer uret nna) eres tro ‘ NEXUS NEXUS New Times Edigia in limba romind + Anul I, Numérul 6 aprilie Magazin mai 2006 Cuprins Scrisoricitre redactie 4 ‘Comentaii de la eititori pe teme legate de NEXUS. Stir de pe slob iu in aceash edie am inlus restr despre boala Alzheimer viizutt ca o forma de dibet si un ndemn a uni membew al palamentuli englez Ia ointericere urgent a aspartam Confesiunile unui cercetator in domeniul vaccinurilor 11 Introducere si interviu de Jon Rappoport. Cercetitoral in domeniul vaccinurior, ,dr. Mark Randall”, pensionat in prezent, face declaratit publice referitoare la pericolele vaccinurilor, Ia industria care le produce si la cexperti care le aproba Bolile dentare: o plaga a societatii moderne 8 de de, David Zeoli, Epidemia de afectiuni dentare cu care se confrunti lumea industrializati este 0 consecing& a alimentafii foarte proaste, ce alimente creseute in soluri golite de substante nutritive si poi denaturate si mai mult in urma procesiii lor in scopuri comerciale Biologia credintei: p&rintii pe post de ingineri geneticieni % de dr. Bruce Lipton. Cercetri recente arati c& pitinti fg influenteaz4 in mod subeonstient copii chiar inainte de nastere si cA acest act, efectuat in mod constient, poate duce la nasteres unor copii mai inteligeni, mai sinstosi si mai ferici Controlul mintii: brava lume nou8 - Partea | 38 de dr. Nick Begich, Unele tehnologit pentru stimularea creierului si controlul rminfi pot aduce benefiei, dar au go laura intunecati pe care strategii militari si cei ai servictilor de informatii 0 exploateaza de zeci de ani NEXUS New Times = apie - mai 2006 Noutati din lumea stiingei 47 Peter Pettersson diseuti despre bazele acustci, sti sunetului si despre descoperirile tulburitonre din cimaticd, studiul modului in care vibraiile genereazi si influenteazi modele, forme si procese in miscare. Utilizarea armelor spatiale impotriva extraterestrilor 50 de dr. Michael E, Salla Este posibil ca guvemul american, cu programul siu de inarmare spatial, si abo agenda secret privind combaterea Viitatorilorextraterestri. Dar reprezinti acestiaintr-adevar 0 ameningare” la adres securitgii noastre? Zona crepusculara 57 Povestea supraviefuirii miraculoase a lui Shelley Yates sia fiului ei si mesajul trimis de fiinfe de lumina .din lumen cealala"; in plus, o scurtsistore a levitafei, o art practicat {inci de célugiri tibetan si indieni CIA, OZN-URI, MJ-12, JFK si James Jesus Angleton 60 de Timothy 8. Cooper In calitate de sef al sectiei de contraspionaj a CIA-ului, James Jesus Angleton a avut acces Ia cele mai plzite secrete ale agenfiei, inclusiv la dosarele MJ-12 despre OZN-ui Filosofia lui Angleton ~ ,securitate absolut cu orice pret” ~ aplicatd in gestionarea acestor informa, se pare cf a implicat C1A-ul into serie de abuzuri si asasinat. Controlu informatiet in scopul manipulirit sociale 67 de David B, Deserano Stile gi divertismentl pe care 1 cosumim si deci ieie gi pirerile noastre sunt modelate nu doar de pest side industria 4e divertisment, ci si de guvere, de agenfii guvernamentae si de aparatulindustial-guvernamenta. despre nexus NEXUS New Times Magaz NE X US ne dij tn inka roming ‘Amul, Numa 6 ‘pie ai 2006 ISSN 1841-s091, PUBLICAT IN LIMBA ROMANA DE SC.SFERAGRUPS.RL. Of 1 CP 132- Sia tek: +40 (0721 216314 emul: ofice@nexusmagaines0 ‘website: worn nexusmagazine 0 PUBLICAT IN LINBA ENGLEZA DE [NEXUS Magazine Py Li, Ansan REDACTOR SEF Duncan M, Roads CCO-REDACTOR Catherine Simone REDACTOR ADJUNCT Ruth Paral SEF AL BIROULUI MARI BRITANII Marcus Allen CCOLABORATORI Al ACESTUI NUMAR. Jon Rappopor de. David Zeal. Bre Lipton; sr Nik Begieh; Peter Peterson; Karen Mutton; Michal E.Sall; Timothy 8. Cooper, David B Deseo: CCARICATURI Phil Somerville GRAFICA COPERTA John Cook, seok@ozemail coma TIPOGRAFIE SC. NORA TIFCOM SRL. Bucuresti tein: (21 668 5128 ‘mal: norp@iiis0 SEDIUL CENTRAL - AUSTRALIA Contac: Duncan Roads, NEXUS Magazine, 0 Box 30, Mapleton, Qa 4560, te: 46107 54429260; fax: 16107 5442 9381 ‘nil: edior@aexusmagazine com website: worwnexusmagazin com SEDIUL DIN S.U.A. Conte NEXUS Magazine, PO Box 1248, Walterboro, SC 29488 teh #1 B83 49 S985 fs +1 877349 1928 emul: nexusunaearthink et SEDIUL DIN MAREA BRITANIE Contact Marcus Alen, [NEXUS Magazine, 55 Queens Road, F-Grnstead, 1, Sues, RHIS 186. teh 01342 322886; fox: 01342 324874 email: nexus@ukofice wet com ‘webs: wonnnexastngazine conn SEDIUL PENTRU EUROPA Postbus 10681, 1001 ER ‘Amsterdam, The Netherlands. teLs31 (0228 324076; fx: 431 (0228 312081 email: neil SEDIUL DIN ITALIA ‘Cons: Tom Boo, ‘Avalon Edzion, PO Box 09 35020 Dye Carre (PD) Italy te: 049911 $516; fax: 689 911 5746 ‘ma info@nexusali.com ‘website nts. nexasitalin com SSEDIUL DIN RUSIA ‘Contact: Valery Uvarov, [ational Seeuity Academy of Russia, 18 Balahoy Pr Perogradsoy Strom, ‘Sain Petersburg, Russia 197198 mal nsa@homedsecre ‘Wels: woraenusmagazin nt DECLARATIE DE INTENTIE NEXUS recunonte cf omenirea rece prntro transforma masiv Ia cast drei, NEXUS cau $8 furnize informa grew de obfin” fel init faut osmeni stead prin acest chim, [NEXUS na are lepitiri ©nit o organiza x idologersligioss, ‘lozfich sau plik COPYRIGHT in timp ce reproducerea i dseminareainformailor din NEXUS sunt ‘ncurjt in mod acti, est it interist objineren de avanae ania, ‘ek permisinen eda, DESPAGUBIR $1 GARANTI! sara ert aes VA DESPAGUB esi, cons pei sal pn rc de los postr fre opt a tn PeMCL pei ae e's pees ta el me in prvi defini, calomel, ince copysightul, mock mii sm tilaor publica, compediei sau practice comercile incre, recum ln pena il depen soa nti ‘Autor erica aticol GARANTEAZA cf materi Ineenat peo pblcare este in confrmitae cu toate lege si rege televante ich edi, fncioar haga sl mu vor tebui sp arume nih un fel de obliga sau responsability dtrate publicise {In parcular autora viesruianicolgranea nici o pea aricoluu ‘nu exe fl ingelitoare gin nw inal nici o reglementa legal de ‘atra civil ena su pivitoare la legisla deepal de auto “Toae opi exrimate in miteralele oblcte mu vor f consent cx spatnind rac, ineonanlor sou agers ‘Sf redactanlr aust specializatiaeiri suet Suis cate tor ‘ofesionis per problemee lr individuale, Redcts irezervs rept dea reftza rice materi fr explicit 2 are AS ae NOE XY §—_ editori Editorial un Venit la cea de a o/sut8veditie a revistei NEXUS! Incepem cu alte argumente in defavoarea vaccinari. Departe de a salva omenirea de bolile ,ucigase”, vaccinurile ‘omoari gi imbolnivese milioane de oameni. Vaccinarea reprezins o fraud care se aut pperpetueaz. Dupii mai mult de un secol de imunizare, practica sa este atit de inrddcinatd incit »ctedinciosi” sli sunt orbi Ia pericolele pe care le preznt. Tot a subiectul ,sinitate” avem un artcol despre carile denarei fell eareacestea au devenit © epidemic a vremurilornoastre. Interesant este faptl eX oamenii din vechime mu-sicurifau prea ‘malt dini, dar aveau (conform antropologilor) 0 sintate dentari excelent in timp ce oamenii din zilele noare se spali regulat (cu tot soul de substanfechimice toxice gi abrazive) sca toate acestea starea de sinftate a danturi lor este din ee in ce mai rea, Termenul ,regim alimentst” are vreo Jegituré cu asta? ‘Ne bucurim si vi prezentim un articol extras din cartea The Biology of Belief (,Biologia i"), de dr. Bruce Lipton, artcol axat pe modul in eare print pot forma caraterl gi fiea ~inainte chiar de a se naste. Nu sunt transmise doar genele fice; int-adevar,sistemul genetic credinjei este probabil mult mai puteric in formarea unui cop decatrealzim. ‘Vorbind despre sistemul genetic credinei, oricine est in pozita dea ne forma sistemele noasre primare de credinj, acela efectiv ne poate controla. Tehnologia prin care mintea, gindurile si motile pot fi ,suprascrise”existi de zeci de ani, Problema consti in faptl ef aceast tehnologie devine din ce in ce mai rafinatl si mai ficient, ar noi devenim tot mai putin content de influen|a ci pitrunzitoare. in aceasta editie avem prima parte din cele dou care aleatuiese extrasul din Icrarea dr. Nick Begich, rezumand brava lume novi a controlaui mingi ‘Am fost cu adevirattulburat de artcolul din , Stiri din lumea sintei” din acest mami. Este vorba despre cimatici~ inflata reprezentiii sunetului prin intermediulformelor. Am fost uimit afta cf, in unele limbi antice (ebrick si sanseriti), forma serst a literei ce reprezintl o vocal este aceeasi cu forma produsi de sunecu! vocalei respective! Cei pasionayi de subiectul cereurilr din Januri vor recunoaste unele dintre aceste forme create de sunete. Problema exopolitici ia inarmiri spatiale revine in aceast edie. Un fost Ministru canadian al Apérdrii declard cd OZN-urile sunt reale si c& ar trebui si ncercim si avem reli bune cu ei. El este preocupat de faptul cd inarmarea spatial care se fave in secret este o fncercare de a asigura Pimintului un sistem de aplrareimpotriva extratereytrilor. Eu mi Indoiesec& avem tehnologia de 4 ne apira impotriva unor invadatori extrateegtri hotiriji(dac8 exist asa ceva); pe de alti parte, sunt mult mai ingrjorat de posbiltatea ef ,guverml secret” instaleaza acele arme in ideea de ale folosi pentru controlarea dizidenilr, adicd'a uno oameni asemenca nou! Jn sectiunea ,Zona Crepusculari” apare descrierea unei experiene interesante avute fn pragul ‘morfi. Modalitatea in care a fost readus la vai copilul are implicafi profunde, dar de o importants Ja fel de profundé este mesajul despre erearea unui vitor mai bun pentru umanitate ‘Ave putine stiri despre evenimente legate de revista NEXUS. Acest an voi organiaa o singuri conferinji NEXUS, care va fi probabil in Vancouver, Canada, la mijlocul-sfrstul luni septembrie Detalile vor apare in numérul vitor si pe website-ul nostru. Motivul restringerii numirulu de conferinfe este numérul mare de proiecte efrora vreau si le acord mai mult timp ~ cum ar fi de exemplu aparitia a inc8o sutd de edi ale revistei NEXUS! Pentru a marca apariiaeditei cu numdrul o sut8, a5 dori si mulfumese aici personalului nostra care munceste din greu, ribdétoarei mele famili, color care isi fac relama la produse prin intermediul revistei noasire,celor care ne ajutl financiar si desigur, dumneavoastri — cititorilor acestorinformatii provocatoae. Sper e& va vei pdstra mintea deschisé si c veli pune in continuare sub semnlintrebiri tot ce vi se spune de cdtre ,experji" de toate soiurle. Duncan NEXUS New Times «aprile - mai 2006 3 Scrisori catre redactie Veterinari compromisi Drag Dunean, Jyimulfumese 4 mi-ai ascultatsugesta gai inclu in evista NEXUS giun atic! referitorasubiectul vacciniii exagerate a animalelor de companie. tiv cf nu sunt singura care am considerat articolul lui Catherine O'Driscoll (vol. 12, nz. 6] ingrijoritor si, totodata, plin de informatii. Dupii ce cdinele meu a prezentat semne clasice de rapeiugat caning, incluzand encefalits si ,pernite inte”, ca urmare a ‘nei revaccinri, am abordat un veterinar pe care il eunosteam ‘si care lucreaza cu Australian Veterinary Association (AVA). Veterinaral mia spus eB protocoalele de vaccinare din Australia sunt foarte discutabile, adiugind cf teprezinti 0 sursii majori de venturi aflati in opozitie cu necestiile imunologice ae animalelor” Virbac, unul dite principaliiprodueitori de vaccinuri de uz veterinar, a efectuat recent o cereetare in rindul Yeterinarlor pentru a le afla pirerle despre vaccinare. Rezultatele acestei cercetiri au fost pubicate in numanal din august 2005 al buletnului de sri editat de compania Virbac si care este distribut tuturor medicilor veterinai, Pentre principalele rezultate se afli si urmitorul; 89% dintre veerinari au indicat c& vaccinarea etnilor si psicilor a fost Inteadevir primul factor, ca importani, & @ contribuit la existenja unei contiouiif in pratica meseriei si 91% dint ‘veterinarian fost de acord eX aceatlcontinuitate ar fi afectath negativ dic s-ar renunja la vaccinarea anuala” Virbac a fabricatvaccinul care aproape ci mi-a ucis citeaua sicare a lisat-o cu sechele de durats, Cainele meu nu arf fost, cexpus la acest rise dack vterinariadepi ai vaccinri ar urma slndicafile AVA asupra intrebuintérii responsabile a Substanjelorimunobiologice Ia cdi i psi" ‘Am vizut cd Tom Lonsdale a fos dat afard din AVA pentns ch a vorbit despre relajia nesindtoasi dintre velrinai si produitorii de méncare pentru animale. Din experinta mea am descoperit ci veterinai au o relate la fel de nesinitoass cu producitorii de vaccinuri si alle medicamente de uz vetrinar. De asemenca, mi-am dat seama e8 veterinaii nu sunt rispunzitori de utilizarea in mare parte iresponsabila. a agenfilor imunobiologici putemici ~ care au cu siguran{i | implicafii asupra sindtitii publice si a mediuli AVA. si consliul de conducere al Asociatiei Chirurgilor Veterinari acfioneazi pentru apdrarea intereselor veterinarilor, Stie cineva vreo comisie care si actioneze pentru apararea intereselor celor care uzeazi de servicile veterinatilor si/sau de o cercetare a impactului pe care il are asupra mediului ‘mpragtierea pe scard larga de virusi — care se poate s8 nu fi fost neutralizati corespunzitor si si aib& potenfialul de a se ‘modifica ~ ca urmare a vaccinirii? Cu complimente, Pat Styles, K9 Vaccination Concern, Perth, Western Australia, htp://vwwcfreewebs.com/novaxx! Cosmosul in expansiune scalara Dragi Duncan, De. Johan Masrelicz, int-o Iucrare remarcabilé ce a fost publicatd in Physics Essays in mastic 2006, demonsteazi ci trebuie sine reconsiderim convingerile referitoare Ia semmificatia timpulu. El crede int-un univers etem, fk inceput si fra fait, Teoria este numitd ,teoria cosmosuli alla in expansiune scalars” in acest univers, timpul curgea din ce in ce mai repede in ‘momente din ce in ee mai indepirtate din trecut si va curge din ce in ce mai let in vitor. Expansiunea scalar — ce reprezinth de fap timpul in sine ~ permite universului si fie etem, deoarece fi furizeazi energie. Varijia expansiunii scalare furnizeazi baza mecanicii cuantice pornind de la ecuatile relativitii generale, aga ci este posibil ca dr. Mastelicz sé fi rezolvat problema teorei unificate a cimpului, ‘Teoria poate fi falsi, dar pare ase potrvi datelor pe care le etinem mult mai bine decit modell cosmologe standard — adic teria Big Bangeului Richard Moody, Jt, Schobari slmzea@aol com New York, SUA, Laude pentru ionizatorul terapeutic Dragi Duncan, Vreau si- mulfumese in mod publi ui Joshua Shaw pentru aparatle sale bionice (ionizatoral terapeutc Elana) ‘Trebuia si stu de 4-5 ori pe an in spital cu durri de piept, acompaniate de probleme datorate transportului eu ambulana,tuburlor eu oxigen, aparatelor pentra stimularea inimi s eardiologilor, pentru a nu mai pomeni costurile. Jn anul 2005 am scdpat complet de toate aceste probleme, deoarece de fiecare dati cnd imi apdreao durere sau o stare de neliniste inhijam ionizatorul si dupa ce stiteam eulcat 20 de minute mi simjeam reimprospitat si fnt-o stare multt ‘bund. Ionizatoru porabil este int-adev&r un aparat minut. Sforditulteriil al sofului meu s-aredus aproape complet gi el doarme acum foarte bine. Copiii si pretenii nostri au cumpirat i ei ionizatoare gi au de spus doar Tuerui pozitve despre ele Cu sinceritate, H.-F, Australia arti ale infelepciunii vedice Datei Duncan, De multé vreme cites revista NEXUS. In ulimii 20 de ani nu am precupeft bani end a vent vorba de literatura legaté de spiritualitate si energie gratuita, efeetuind mumeroase experimente in ambele domeni, Toate acestea au reprezintat, pentru mine o parte a incereiri mele dea descoperi adevrul despre subiectele mentionate si de a utiliza ceea ce am invélat, pentru a imbundtayi viaja mea gia celorlal Dupfi ce am ajuns s8 cunose foarte multe despre aceste subieote, a devenitdifel s8 pisese noi informati, ile not [NEXUS New Times - aprile - mai 2006 NEXUS contindnd adesea doar date pe care le stiam deja. insé situatia sa schimbat cind am dat peste o serie de ci in limba rus, numite The Ringing Cedars of Russia (,Cedsii risundtori ai Rusiei”). In esenti, aceste citi fac ca toate cirtile pe care le- am cit pind atunei si pardo irosire a hirtiei! ‘Ceea ce le face att de speciale este faptul c& au fost scrise cu ajutorul supraviefuitorilor culturi vedice care triiese in taigaua siberiand. Crfile contin o cunoastere care a fost plstratd in cel mai strict secretin ultimii zece mii de ani de citre cei au vrut si controleze lumea~ chiar si o limba secret a fost creaté pentru transmiterea acestor secrete de lao generafie la alta, dar nimic nua fost seis, Cirle explicd foarte clar gi in mare detaliu infelepeiunea color treizeci de ce mi se pare c& este mai important e faptul cA se explics modul in care fiecare om poate si-si realizeze complet potentialul, Cele zece cirti din seria The Ringing Cedars of Russia sunt lansate acum in englezi (si in alte douazeci de limbi).. ‘As dori si le recomand cititorilor revistei NEXUS, deoarece cred cd a trece prin via fird aceast8 cunoastere reprezints 0 pierdere de timp, iar a nu o transmite urmasilor este o erimi. Pot spune cu toati inerederea ed in lume nu exist nimic aseminator acestor citi Cu stim, Rafal F, Australia [Multumese, Rafe, Voi citi si eu cirtile. Ele pot fi objinute de la utp:/-www.ringingcedars.com. Duncan} Exerciti de respiratie pentru astm ‘Am fost foarte interesat de articolul despre astm si metoda Buteyko (vol. 13, nr 1). Acum am $9 de ani siam suferit mult din cauza astmului, de cnd eram copil, inate de epoca medicatei pe baza de steroizi. Era disponibil un anumit tip de imhalator, dar medicul nostru de familie considera c8 prezint& riscul de a crea dependent si de acea m-a sfituit si mel ulilizez. ‘Am fost trimis in schimb Ia Spitalul Brompton din central Londrei. Terapia apicaté acolo consta in esenf in a ne inva sine controlim respirati. ‘Am partcipat o vreme, itr-un grup mare, ea pacient exter Personalul initia mai inti jocuri care implicau o activitate fizicd viguroasi si care ne lisau pe toti aproape fird suflu, apoi ne agezam pe paturi si executam o serie de exerciii de respirate. -Eram mai tints si nu fin minte ca aceastéterapie si fi avut vreun nume, dar era compatibilé cu abordarea descrisi in articolul din NEXUS. Cu siguranfi, @ fost eficienté pentru mine, iar starea mea s-a imbunitiit gradat, pentru ca mici indispozifi s& reapard sporadic atunei end am inaintat in varst,cdnd astmul mi-a fost declansat de reacfii alergice la fin ‘Ar fi interesant si cunoastem bazele metodei Spitalului Brompton si daci mai este folosité acolo sau in alte sptale. Chris Allen, West Sussex, Marea Britanie [NEXUS New Times aprile - mai 2006 va prezinta mnirabilys magazin Theta Soft| Advertising .Mirabiys ~ magazin de attudine spirtual neobignuit pentru o publicatie romaneasca, De ce ,de attudine sprtuala"? Pentru c& tn ulmi an spirtualtatea a aluns a fe confundata cu senzajonall, ‘u vindeedille miaculoase, cu magia..astfel c8 un “om spittual” este cel caresi dé och peste cap cel mai mult ‘comunicand cu spitele din lumea de dincolo, cel care vindecd oameni de la distan{, cel care ghicest in orice $i orleand, ovcul.. attea gi atétea exemple pe care le iim cu nesa} in pubicafle din Romania Sau pe care le vedem aproape Ih flecare zi pe canalele de televiziune. Din pBcate, este o farsa! Sprtuaitatea nu are nimic de a face cu senzalionalul care este doar un efect, 0 manifestere pald ce va trece, aga cum au trecut multe aitele ‘Asa cam holdrdt s& ludm altudine fald de toate acestea gis prezentam, Int-o lumind real, 0 pate in| Intregul denumit .spirvatate” gi pe care latin kaw sintoizat att de simplu In cictonul .Mens: ‘Am plecat dela ideca de a ajuta a surpinde nu atat prin canttatea de cat de senzajonala este aceastl corectitudinea i gradul de informati. Ne-am dort Iucreazd cu oamenii, doreasca s4 transmit celoral cunoasterea lor. Arezutat Un colectiv de redactie- format in: medici-care. au competente in medicina alternativa, din astrologi profesonsi, dn cercetor din student - oameni penis are nu gradul, funda. sau pozila social’ conteaza, ci pasiunea cu care Isl exercita mesera. Tn concluzie, a rezultat o revista care, lund de luna, va invita v8 insdndtosi 88 calatori, £8 experimentai, 58 sa 88 citi, £8 vA deschidet pore cle lumea voastra interioaré, 8 germinati si 88 cresteti acea .mirabilé ‘Smn(a” care sBlasuiese in flecare. un nume Horatiu Livadary Detali si comenai online: http:www mirabllys-magazin.rol Redaciia Mirabiys - magazin: redactie@thetasoft.ro Pentru comenzi: comanda@thetasoft..0 | Format: 23.5 x 297 | Pag: $2 ISSN- 1841 2408 | Prot 2.0 RON | confinutul de seleniu Duncan, tuitam prin ulimul numir din NEXUS si am citt ‘ticolul despre cancer scleniu [vol. 13, nr. 1] Aves subiect a fost discutat gi de profesorul W. Kostler, presedintcle Societti Austriove de Oncologie, la Primul Congres Mondial {pe tema eancerului, nut la Sydney in 1994 CCitez din darea de seam: ,Vreau si sublniez of existh 0 ineratiune foarte putericd inte unele microelemente simi voi concentra sci asupra mercurului sa seleniulu. De ce este important aceat interacfune? Majoritatea pacientlor nostri bolnavi de cancer au multe plombe cu amalgam pe baal de mercur, imi amintese de un studi pe care am efectuat in uma cu ciiva ani la Universitatea din Viena. Un grup de studenfi care aveau plombe cu amalgam trebuia sii mestece gum timp de ouizeci de minut, iar alt grup tebuia s& bea sue de lime timp tot de douizeci de minut. Doream si stim ce se intimpla cu nivelul de mereur din singele lor Am constatat ei prin mestecatul gumei sa prin biutul de sucuri acid, atunei cand in gue existau plombe cu amalgam, plrea intotdeauna o puternici absorbjie a ‘mercurulu in singe. {In acelagi timp, seiden nivelul de seleniu, deoarece era nevoie de mul seleniu pentru a transforma mereurultoxe in selenit de mercur. Lucrl la care nu ne-am asteptat a fost scfiderea ugoar, dup acest test, a imunitii in celulele eae sunt responsable cu activitatea imunita,” El previzeaai clar ci exist un singur lucru care face sf scadi rapid nivelul de seleniu al paienfilor boluavi de cancet sci acela este mercurl~ sich exst, desig, osingur suri care famizeaz& cel mai mult mercur “Toate cele bune, Robert Gammal,licentat tn chirurgie dental, membra al Colegiului Australo-asiatic de Medicind a Nutrijet si a Mediu, sp/www-bed.com.au! [Mulfumese, Robert, Pojl adauga substanjele auxiliare vaccinurilor (ce congin mercur) pe lista surselor de contaminare cu mercur: Duncan.) Noi ne cream vietile viitoare Dragi Duncan, Consider articolul tui tan Lawton, .Vieti trecute, vies viitoare si natura timpului” [NEXUS, vol. 13, nt 1], revigorant prin lipsa unui limba obseur si prin rajionamentul plin de bun sim, Se discutd acolo despre natura timpului, Dar dacd timpul nu existé si este doar o constructie intelectuala ce urmareste si dea forms misciri int-o realitate ‘igs? El ne face si credem ci realitatea este fix. Faptul cd timpul poate fi observat doar prin folosirea unei migcéri regulate susfine nofiunea de construtie intelectual Poate ci ne ereim propriile vietivitoare chiar in timp ce © trlim pe cea din prezent,ca pe o ciuare fra fait. Cred eB suntem deja parte a propriului nostra destin, John B., Oakley, Marea Britanie NEX Wis Vaccinul anti-gripal si boala Alzheimer Dragi Duncan, oui serisori de la cititori, apirute in ultimul numar [NEXUS, vol. 13, nr, 1], au nevoie de un comentariu medical de specialitate, Sunt cercetitor in domeniul sindtafii publice, specializat in toxicologie, de 11 ani si pind in prezent am ppublicat articole in patra reviste de medicind, eu 1.750 de rezultate ale unei cAutdri pe Google. ‘Comentarile ficute de Katrina din Toowoomba, referitoare Ja numarul mare de bolnavi de cancer datorat testelor nucleare de Ia Maralinga sunt corecte, Recomand citirea a dowi citi setise recent de Roger Cross si publicate de Wakefield Press in Adelaide ~ Fallout si Beyond Belief [v. recenziile din NEXUS vol. 8, nr. 5 si vol. 12, nx. 6; Duncan.) Cancerele includ melanoame maligne, freevente in Queensland si in Australia de Sud, precum si in Scotia, unde exist radioctivitate mare, dar putind vreme frumoas’! Se incadreazi aici si alte forme de cancer (cerebral, etc). MBA intreb, oricum, daca sensibilitatea la substanfe chimice observati nu se datoreazit expunerii la pesticide pe baz de fosfat organic, la solutit pentru deparazitarea oilor sau la ierbicide. Pesticidele pe baza de fosfat organic au fost utilizate pe larg in anii 60. Scrisoarea lui Andrew C. din Australia prezinti expunerea Jn exces la aluminiu prin intermediul unor bauturi, in relatie cu faptul c& exist dovezi ce indica aluminiul drept o cauza a bolii Alzheimer. Sunt mult mai ingrijorat de dozele anuale repetate de vacein anti-gripal. Majoritatea acestora contin timerozal, iat in Marea Britanie ele sunt folosite pentru virstnici si infirmi care sunt totodata persoanele cel mai putin capabile sa se confrunte ‘cu mercurul din timerozal, deoarece dispun de cantititi prea mici de zinc si seleniu, substante care sunt necesare pentru transformarea mercurului toxic in alte substante. De fapt, daci se fac tri sau mai mult de tei vaccinai pe an eu vacein anti- aripal ce confine timezoral, incidenta bolii Alzheimer creste de 10 ori ‘MA Intreb dacd procedura medicald australiand este similar cu procedura medical dezastruoasi din Marea Britanie? Rapoartele mele asupra vaccinurilor sunt plasate in partea de 40s a paginii principale de la www-countrydoctor.co.uk. ‘Al dumneavoastri, cu sinceritae, Dr. Dick van Steenis, licentiat in medicini si chirurgie, Burghill, Hereford, Marea Britanie ‘Theta Soft Advertising (editor al revistei Mirabilys) ‘va invita la Min-complexul OASIS din Bucurest: + lbravie ezoteric& + magazin cu produse naturiste gi produse feng shui + bibliotecd de astrologie (proiectul Alexandria realizat ‘Impreuna cu Asociata Astrologlor din Romania) Min-complexul este deschis zinc ntre orele 11:00-18:00, la adresa din strada Pietrele Doarmnel ‘Ar. 5A, In spatele Pietei Crangasl, unde pute junge cu metroul, tramvaiul 41, autobuzele 178 gi 601 ccomplexul OASIS: Dota i relai la tel: (021) 221.72:16. Website: itp:mwwithetasoftot ss + aprile - mai 2006 | Stiri de pe glob CERCETAREA ARATA CA FERICIREA ‘CONDUCE LA SUCCES echipa de cercetitori a ajuns la 0 . oncluzie uimiteare: este mai bine fil fect decdt tris, iar acest mod de . ‘fi vi poate deschide calea spre succes. ‘Aceasti descoperire poate si pari ‘ceva evident, dar cea mai mare parte a cereetirlor de pin acum au avut loc in alt directe, susindnd ca fericirea este rezultatul mai multor luerur: secesul Ia serviciu, 0 cisitorie reusiti, un comp armonios, un cont mare in banc. Dar potrivit psihologilor de la trei universitifi, acesta este un punct de ‘vedere invechit. Ea ajuns la eonchuzia cf oamenii nu sunt friciti pentru eau sucees, ie au sucees pentru e& sunt eric. CCercetitori au folosit 225 de stu ce a implicat 275.000 de persoane si au descoperit cit majoritatea cercetitorilor au ,pus eiruta fn fata calului”, Cea mai ‘mare parte a investigatorilor ,presupun ‘eh succesul fi face fericiti pe oameni.” Oricum, ei consider c& se poate Tucra rai usor eu camenii fercii, care au motivate superioar gi sunt mai dispusi sii se ocupe de un proiect dificil, find ‘mai probabil si iba succes. Care este semnul speci suceesului?”, sau intrebat cercettori, Noi ne-am focalizat pe indivi fericii adie cei care experimenteazfreevent emotii pozitive cum sunt bucuria, interesul i méndria si rareori (desi mu deloe) emotii negative precum tristetea, I SEE gt “FOTOCOPTERE CLONARE 2D nelinistea si mania.” Cea mai mare parte oamenilor care sunt neferciti par dornici i-si impartiseascl supiirile. -Stirile de ferire par si-i conducd pe foameni si-gi caule semenii si si se implice in diferte activitati, si fie mai xdrizneyi, mai deschisi si mai receptivi fafa de alti indivizi.” Poate exista ins si reversul medaliei Uneori, in special cind individu .suferi” de fericire cronicd”, colegit ‘S4i pot considera enervant excesul'de: veseli eae (Gust: ABC News, 21 decembrie aplabenews.g come [EFECTELE ACUPUNCTURII NU SUNT IN ‘TOTALITATE PRODUSUL MINTII tudiiclinice sugereaz cd Jacupunctura poate ajuta Ix tratarea tunorafectuni, dar nimeni nu este sigur cum se produc efectele. Acupunctura poate stimula eliberarea de endorfine care inhibi durerea, dar asta se poate cobjine gi prefindu-ne ci introdueem un se de acupunetur George Lewith si colegii sti de la Universitatea din Southampton, Marea Britanie, au impérjit 14 bolnavi de osteoatit in tre grupur. Tuturor Ii -a aplicat edte un ac inte-un punct de scupuneturd de pe mind Pentru primul grup s-au folosit ace boante, care nu siripungeau pielea. Participanyilor li sa spus em era vorba despre acupuncturd adevérat, iar scanirile PET au ardtat oactvare doar a ieee Zz —_* Sale [NEXUS New Times aprile - mai 2006 zonelor creierului implicate in perceptie. La al doilea grup s-au folosit ace care se retrigeau in minerele lor. Acest grup credea ci li se ficea cu adevarat acupuncturs, iar scanirile au dezvaluit, din nou, activitate in zonele cerebrale care elibereazi endorfine La al treilea grup s-au folosit ace adevirate. La acest grup s-au activat mi ‘numai zonele cerebrale responsable de ereetitori Hospital $i de School au. descoperit insulin’ i receptor speci semnificativ in ereer fn timpul primelor faze ale boli Alzheimer, sedere care devine din ce fn ce mai accentuati odath cu avansarea boli ~ inci 0 dovadi ci boala Alzheimer este un nou tip de diabet Eau mai descopert si cd deficienta de acetilealin, un semn specific al acestei boli, este legati direct de Pierderea de insulind si de fimctia din creier a factorului de crestore a substanfloraseminitoare insuline. ‘Studiul, publicat in editia din noiembrie 2008 a revstei Jounal of Alzheimer’s Disease, este primul care investgheazi nivelul de insulind pe perioada de evoutie a boli wInsulina tncepe si dispard inten ‘mod dramatic de la inceputul bo Alzheimer, Multe dintre caractersticile boli, cum ar fi moartea celuletor din ereier sau blocarea ciculatii la nivel cerebral, par a fi legate de anormal in modul de semnalare a nivelului de insulind, Aceasta demonstreazi ca boala ‘Alzheimer este cel mai probabil o

    S-ar putea să vă placă și