Sunteți pe pagina 1din 59

1

Noiune de Nursing, nurs. Domeniul de activitate al nursei.


Nursing-este o parte integrata a sistemului de ingrijire a sanatatii cuprinzind promovarea sanatati, prevenirea
boli si ingrijirea persoanelor bolnave.
Nursa-este o persoana care a parcurs un program complet de formare ,care a fost aprobat de consiliul
Asistentilor Medicali a trecut cu succes examenele stabilite de Consiliului Asistentilor Medicali.
1.Sa cunoasca bazele tehnici medicini.
2.Sa altoiasca drepturile unei conduite corecte in institutia curativa.
3.Sa altoiasca spitritul de observatie si dragostea de profesie.

Funciile asistentei medicale. Drepturile i obligaiunile.


Functiile asistentei medicale:
Functia de profilaxie si de mentinerea a sanatati.
Functia terapeutic curativa
Functia de recuperare
Functia de asistare in momente critice
Functia de promovare a sanatati
Functia inedependenta -A.M asista pacientul di propria initiativa sau temporar in ingrijiri de confort.
Functia dependenta-A.M la indicatia medicului realizeaza metode de observatie de tratament si de adoptare .
Functia interdependenta-A.M colaboreaza cu alti profesionisti din domeniul administrativ , sanitar, social,
educativ.
Alta clasificare a functiei
Functia profesionala
Functia educativa
Functia economica
Functia de cercetare
Drepturile A.M
Supravegheaza si controleaza bolnavi si isi permite sa le faca oservatie.
Invata si indrumeaza infirmiera.
Controleaza si face observatii infirmierei.
Sa fie renumerate conform efortului depus.
Observa si controleaza in mod colegial ,colegi de sala.
Indrumeaza colegile tinere .
Obligatiunile A.M
Sa se prezite la timp la lucru
Sa mentina regimul intern in sectie si disciplina ei.
Sa efectueze si sa intretina regimul sanitary.
Sa efectueze si sa distribuie medicamentele de uz intern.
Sa efectueze la timp si corect tehnica ingrijirilor.
Sa respecte ordinile Ministerului Sanatati la regimul sanitar.
Sa respete regimul de profilaxie.
Sa supravegheze bolnavi gravi.
Ajuta si controleaza infirmiera.

Principalele tipuri de instituii curative, activitatea asistentei medicale.


Institutiile curative se impart in 3 grupe intermediar,stationar si de zi.
Ambulator: policlinica, centrul medicilor de familie, serviciul de urgenta, unitatea medico -sanitara,
cabinetele medicale individuale .
Stationar:sanatoriu,clinica,spitalul.
Activitatea asistentei medicale:
Asista in timpul consultatiei bolnavilor.
Pregateste cabinetul pentru consultatie
Completeaza fise

Masoara temperatura, pulsul, T.A.


Acorda primul ajutor in caz de traume
Verifica starea sanitara a cabinetelor,salilor de dus si baie.
Tipurile i metodele de dezinfecie.
Dezinfectarea - distrugerea microorganismelor dar nu a sporilor bacteriilor uzuale reducind numrul de
microorganism la un nivel care nu este daunator sanatatii.
Dezinfectiea reprezint actul de dezinfectare.
Tipuri de dezinfectie:
Dezinfecia n focar :
- curenta
- terminal
Dezinfecia profilactica
Dezinfecia curent - se efectueaz n focar de mai multe ori,pentru distrugerea agentilor patogeni.Se
dezinfecteaza excretiile bolnavilor,instrumente ce au avut contact cu pacientul (lenjeria de pat,de corp si
incaperea);
Dezinfecia terminal - se efectueaz o singura data la externarea pacientului, insanatosirea sau mutarea n
alt salon sau dupa moartea lui.
Dezinfecia profilactic - se efectueaz, cu scop de a preveni aparitia bolilor infecto-contagioase ,
(dezinfecia apei potabile,masuri de igiena individuala).
Metode de dezinfectie:
1. Fizic:
nlaturarea mecanica prin curatire, spalare , aspirare, ventilare si filtrare;
Iradierea cu raze ultraviolet in sala de tratamente, operatii, saloane, laborator bacteriologic;
Flambarea(pense, foarfece, anse, dopuri de la eprubete);
Fierberea (lenjerie de corp, pat);
Prelucrarea n etuva cu vapori de apa si aer;
2. Chimic:
Printr-un numr mare de substane chimice cu efect distrugator asupra microorganismelor(apa
oxigenata,fenolul,formalina,rezanol);
Dezindectarea chimic se utilizeaz numai n cazurile cnd nu se poate practica dezinfectarea
prin cldur
Dezinfectarea suprafeelor, lengeriei, excreiilor pacientului
Se va respecta ntocmai concentraia i durata de aciune a dezinfectantului
Utilizarea soluiilor dezinfectante se face numai cu respectarea msurilor de protective a muncii
pentru evitarea accidentelor de munc
3.Combinat: Insumeaa efectul comun al dezinfectiei si metodele fizice si chimice.

1. Prepararea soluiilor dezinfectante : clorur de var (10%; 5%; 1%; 0,5%). Soluiile dezinfectante actuale.
Prepararea soluiilor dezinfectante de efectueaz n ncperi special neaccesibile pentru bolnavi.Ele se
prepar n vase ntunecate cu capac marcate.

Prepararea solutiilor de var cloros:


Mai nti se prepar soluie de var cloros 10% iar din ea celelalte:
ntr-un vas de sticl ntunecat se introduce 1 kg de var cloros;
se toarn 1l de ap
cu lopaica de lemn se amesteca pna se formeaz un amestec omogen;
apoi se toarn 9l de ap (in total 10 L);
vasul se nchide i se las pe 24 de ore la un loc ntunecat i rcoros;
a doua zi se filtreaz n alt vas din sticl ntunecat;
sol. de var clor.de 10% poate fi utilizat timp de 5-7 zile

2.

Din sol. de var cloros de 10% se prepar soluiile uzuale:


var cloros 5% - 500 ml sol. 10% +9,5l apa;
var cloros 1% - 11ml sol .10% + 9l apa;
var cloros 0.25% - 250 ml sol. 10% + 9,750 l apa.
Soluii dezinfectante actuale:
Acid paracetic: suprafee,instrumente;
Peroxid(apa oxigenata): suprafee ,ap ,instrumente, mucoase, piele;
Iod: piele,mucoase;
Alcooli: piele, mucoase, suprafete, instrumente;
Clorhexidin(bakteriostatic): piele, mucoase;
Cloramina 2% : termometre etc.
Norme sanitaro-antiepidemice n secia de internare conform ordinelor in vigoare.
Cu scopul prevenirii infeciilor intra-spitalicesti, n secia de internare se respect strict cerinele regimosanitaro-antiepidemice:

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Medicul examineaz toti bolnavii n sectia de primire cu scopul depistrii la timp a bolnavilor cu
boli infecioase, izolrii i transferrii lor urgent n spitaluri de boli infecioase;
n cazul depistrii unei boli infecioase, ncaperea i toate obiectele care au fost n contact cu
pacientul sunt supuse dezinfectrii;
Transportarea bolnavilor infecioi din secia de primire se efectueaz pe o brancard special,
care apoi se dezinfecteaz;
Examinarea fiecarui pacient se efectueaz pe o canapea acoperit cu muama, care se
dezinfecteaza dupa fiecare bolnav;
Fiecare pacinet va fi supus prelucrarii sanitare in dependent de starea generala, intr-o incapere
speciala, numita punct sanitar;
Obligatoriu pacientii sunt supusi controlului la pediculoza, si in caz de necessitate sunt supusi
prelucrarii sanitare dupa F20;
Imbracamintea si incaltamintea bolnavului se pune intr-un sac individual care se pastreaza intr-o
camera speciala;
Curatenia umeda cuenta se efectueaza in sectia de internare de 2 ori pe zi, iar curatenia generala o
data pe saptamina cu solutii dezinfectante;
Inventarul se marcheaza si se pastreaza in locurile corespunzatoare marcajului.
7. Norme sanitaro-antiepidemice n secia staionarului conform ordinului in vigoare

Structura si utilarea sectiei stationarului:


Saloane pentru bolnavi
Postul de garda al a/m
Punctul sanitar(dusul,baia,wc)
Bufet ptr repartizarea hranei si sufragerie ptr bolnavi
Sala de tratament
Sala ptr clisme
Cabinet ptr med.,a/m,infermiera
Camera ptr pastrarea lenjeriei de corp si de pat
Regimul sanitaro-antiepidemic include intretinerea sanitara a incaperii.Cerintele se inainteaza fata de :
asezarea terenului,finisarea lor interioara,mobilarea,incalzirea,ventilatia.In fiecare institutie curativa exista
un regim spitalicesc de ordine interioara cu o anumita ordine staitabilita de institutia anumita.
Regimul institutiei curativa este constituit din urmatoarele:

Reguli de ordine interioara


Regimul sanitar sau intretinerea in stare sanitare igiena personala a bolnavului si a personaluilui
Regimul individual al bolnavului
Regimul spitalicesc asigura tratarea boln., alimentatia corecta si la timp precum si masurile sanitareigienice.
Obligatiunile a/m si a infermierii intra realizarea regimului sanitaro-antiepidemic:
Efectuarea curateniei umede a tuturor incaperilor
Mentinerea curateniei
Prelucrarea sanitaro-igienica a bolnavului
Efectuarea curateniei umede-curente in sectie
Tehnica efectuarii
Curatenia umede a incaperii se face nu mai putin de 2 ori/zi
In timpul curateniei de atrage atentia la starea sanitara a noptierilor, a masutelor.
Mai intii se sterg suprafetele incepind de la curat la murdar
Se matura dispre pereti si ferestre in directia usii
La sfirsit se spala podeaua cu sol dezinfectante
Curatenia umeda se termina cu airisirea incaperii timp de 20-30 min
Dupa folosirea inventarului se dezinfecteaza cu cloramina.
Regimul sanitaro-antiepidemic in sufragerie
Sufrageria trebuie sa fie o incapere luminoasa.Ea este prevazuta cu mese si scaune,mesele din
plastic se lasa descoperite, iar cele din lemn se acopera.
Dupa dejun, prinz si cina mesele se dezinfecteaza cu sol de cloramina de un 1 %.
In componenta sufragerii se afla bufetul care este prevazut cu:
Apa fierbinte si rece
Incalzitoare de apa rece
Cade cu sectii ptr spalarea, clatirea,dezinfectia veseli
Plita electrica ptr incalzirea hranei
Dulapuri ptr pastrarea veselei
Masa cu suprafata igienica ptr repartitia hranei
Subst dezinfectante si detergenti
Utilaj marcat ptr curatenie
Inventarul ptr hrana este marcat si folosit conform marcajului
Pentru resturi de hrana vor fi folosite vase cu capace
Repartizarea hranei se face de bufetiere sau a/m
Infermiera care se ocupa de curateniel i se interzice impartirea hranei
In timpul transportarii si distribuirii hranei nu trebuie sa se infecteze
Se interzice retinerea resturilor de hrana la bufet
Personalul trebuie sa respecte regimul de igiena personala
Regimul sanitaro-antiepidemic in sala de baie
Se afla:
Cada
Covoras de cauciuc(care se dezinfecteaza dupa fiecare boln)
Vase cu sol dezinfectante
Bancheta
Curatenia umeda se efectuiaza dupa fiecare bolnav, cada si covorasul se dezinfecteaza conform ordinului
228
Regimul sanitaro-antiepidemic in sala de clisme
Se afla:
Banchtea acoperita cu musama
Stativ
Irigator
Sort de musama

Vase marcate cu canule murdare si curate


Tuburi ptr evacuarea vaselor
Vazilina sterila
Plosca
Caldere
Scutece
Sol dezinfectante
8. Sala de tratamente. Regimul sanitaro-antiepidemic, activitatea asistentului medical n sala de
tratamente.

Amenajarea si cerintele facta de sala de tratamente


Sala de tratamente este o incapere ptr efectuarea tratamentului medical care necisita respectarea regulilor
de esepsie atit la stationar cit si la ambulator sunt sala de tratamente.
Ptr sala de tratamente se rezerveaza o incapere cu suprafata de 15m2.
Ea trebuie sa fie bine iluminata si ventilata
Peretii trebuie sa fie vopsiti cu vopsea sau acoperiti cu teracota.
Podeaua sa fie acoperita cu ienolium ca mai usor sa fie prelucrata
Pe podea trabuie sa fi marcata o linie rosi ce indica zona de limita aa activitatii.
Dupa aceasta linie se interzice trecerea personaluilui ce nu lucreaza in sala de tratamente,a/m
trece linia numai in haina speciala la lucru(halat,boneta,masca,ciupici)
In fiecare zi de 2 ori se efectuiaza curatenia umeda cu sol dezinfectante
Odata pe saptamina se efectuiaza curatenia generala
Inventarul ptr curatenie e/e marcat cu inscriptii ptr sala de tratamente.
Sala de tratamente trebuie sa fie utilata cu:
Un dulap ptr pastrare medicamentelor
O masa sterila ptr pastrarea instrumentelor sterile
O masa de lucru
Om masa cu seltare ptr pastrarea documentatiei necesare
Dulap cu are fierbinte si uscat
Lavoar cu apa calda si rece
Frigider ptr pastrarea serurilor, singelui,medicamentelor ce usor se altereaza
Safeu ptr pastrarea medicamentelor
Necesarul ptr efectuarea injectiilor si perfuziilor
O trusa ptr determinarea grupelor de singe
Bancheta acoperita cu musama
Vase cu so, dezinfectante
Regimul sanitaro-antiepidemic in sala de tratamente
Despre regimul sanitaro-antiepidemic in cab de manipulatii rsp. a/m.
Inaite de aincepe lucru a/m de proceduri face baie si imbraca hainele speciale.
In fiecare cab. Trebuie sa fie o linie rosie.
Personalul medical trece aceasta linie numai in haine speciale.
Dupa fiecare injecti ,miinile se spala cu sapun si se clatesc sub apa curgatoare.Dupa boln
infectiosi ori cu afectiuni purulente,miinile mai intii se dezinfecteaza cu sol cloramina 0,5% timp de 2 min.
Tot materiul steril se ia cu penseta sterila care se afle pe masa de lucru intr-un vas cu slo
dezinfectanta
Zilnic se face de 2 ori curatenia curenta cu folosirea sol dezinfec, dimineata inainte de aincepe
lucru si seara dupa terminarea manipulatiilor.
In timpul curateniei se sterg toate suprafetele de la curat la murdar,dulapul nr.1,nr.2, dulapul
steril, masuta sterila, ptr inj. i/v, i/m, inj.s/c, scunul pentru bolnav, bancheta, frigiderul, masa dee lucru a
a/m.

Dupa curatenie carpa,periile se dezinf. cu sol dezinf.,bagheta garoul,pernuta de musamacloramina 1% /60 min, apoi se clatesc.
Dupa cuartenie cab se iradiaza cu raze ultraviolete-60 min,apoi se ventileaza.
Odata pe saptamina se face curatenia generala.
La intrarea in cab. de manipulatii jos se alfa un covoras imbibat cu sol dezinfectanta.
Obligatiunile a/m in sala de tratamente
Indeplineste manipulatiile numai dupa prescriptia medicului.
Duce evidenta manipulatiilor indeplinite intr-un registru
Ajuta medicul in timpul manipulatiilor
Respectarea stricta a regulilor de asepsie si antisepsie in sala de tratamente in timpul indeplinirii
manipulatiilor
Indeplinirea corecta a documentatiei medicale
Respectarea regulilor de etica si de ontologie
Respectarea regimului-antiepidemic in sala de tratemente.
9. Prelucrarea sanitara a bolnavilor cu pediculoza.

Pediculoza este provocat de pduchi.


Prelucrarea sanitar n pediculoza
Deparatizarea intervenia de ndeprtare i distrugere a insectelor parazite prezente pe om (pduchi,
purici etc.), pe haine sau obiectele acestuia
Scopul :
deparatizarea individului.
Indicaii:
Pediculoz i lindini de cap.
Contraindicaii:
Reacii alergice la unele substane chimice
Pregtirea asistentei medicale:
mbrac halatul, boneta, or, masca mnui
Pregtirea necesarului:
sala de baie;
soluii de prelucrare (Nitifor, Anti P, Pedilin etc) or de muama; pieptene des;
basma de polietilen sau bumbac; bastonae, vat; ampon; acid acetic;
ap cald, lighean;main de ras;
Pregtirea pacientului:
Psihologica - examinarea trebuie fcut cu mult tact i pruden.
Fizica - poziie eznd sau semieznd (pentru pacienii gravi).
Tehnica executrii
Prul de pe partea pieloas a capului se desface n uvie subiri.
Se prelucreaz uviele cu una din soluiile indicate.
Se acoper capul cu basma de polietilen.
Se pune basma din bumbac pentru 30-40 minute
Dup expirarea timpului prul se spal cu ampon.
Se cltete prul cu soluie de acid acetic 6%.
Se piaptn.
Documentarea
Se nregistreaz n fia de observaie i pe foaia de temperatur.
Se completeaz aviz de urgen (F 058/u) i se trimite la centrul de medicin preventiv timp de
24 ore.
Supravegherea pacientului
Se schimb lengeria de corp.
Control regulat la pediculoza.

Reorganizarea locului de munc


Pieptenele se dezinfecteaz.
Necesarul folosit se aeaz ntr-un sac de polietilen.
Se trimite la secia de dezinfectare.
Sala se prelucreaz conform ordinului n vigoare dup fiecare individ.
Nota:
Femeilor cu prul lung pentru a nu-i tia prul prelucrarea se va efectua 3 zile consecutiv:
Dup 8 zile procedura se repet;
Deparatizarea se repet periodic pn la distrugerea tuturor oulelor, lavre-lor i paraziilor;
Tierea prului se efectueaz doar cu acordul individului;
Suprafeele proase rare se spal cu spun insecticid;
Este obligatorie aplicarea metodei mixte, mecanic i chimic
10. Prelucrarea utilajului medical conform ordinului n vigoare.

Prelucrarea utilajului medical se efectueaza in 3 etape: dezinfectarea, presterilizarea si sterilizarea.


Dezinfectarea-dupa fiecare intrebuintare intrumentele medicale dupa urmatoarele metode:
Metoda fizica: se scufunda intr-un vas cu apa distilata si se fierb timp de 30 minute,sau in solutie
de soda de masa de 2% si se fierb 15 minute.
Metoda chimica: se pun toate instrumentele in una din solutiile dezinfectante (sol.profic 0,25%0,5%; sol.cloramina 3% timp de 60 minute; sol.formalina 3% timp de 30 minute; sol.dezoxon 0,5% timp de
45%)
Presterilizarea- se pun instrumentele pe 15 minute in urmatoarele solutii:
-apa oxigenata 3%(200 ml)
-apa distilata(795ml)
-praf de spalat(5g)
Aceasta se incalzeste la 50-55grade si poate fi folosita timp de 24 ore,daca nu-si schimba culoarea si se
incalzeste numai in momentul scufundarii instrumentelor. Se spala fiecare instrument cu peria in parte, acele
se spala cu mandren, dupa aceea se clatesc sub apa curgatoare timp de 40 secunde, apoi se mai clatesc odata
cu apa distilata pentru a inlatura sarurile ce sau depus. Apoi instrumentele se aseaza pe o masuta si se pune o
musama si se lasa se se usuce sau se usuca in dulapul cu aer fierbinte si uscat la 70 grade. Se face controlul
calitatii prelucrarii acelor cu urmatoarele probe:
-pentru seringi sol.benzedenica,amidopirinic daca se coloreaza in verde albastrui proba este pozitiva
-pentru resturi de substanta de spalat sol.de fenolftalina daca se coloreaza in roz proba este pozitiva.
Sterilizarea-se utilizeaza fierberea, autoclavarea,solutii chimice si dulapul cu aer fierbinte si uscat.
11.

Metodele de sterilizare a utilajului medical (dulapul cu aer fierbinte i uscat).

Flambarea : instumentele din metal care se aranjeaza pe capacul sterilizatorului,unde se toarno o cantitate
suficienta de alcool etilic 96%, dupa flambare instrumentele pot fi untilizate 5-10 min.
Actiunea aerului uscat: se pot steriliza instrumentele din metal si sticla, in dulapul cu aer fierbinte si uscat la
temperatula de 180C timp 1 ora.
Autoclavarea : se sterilizeaza lenjeria pentru operatie, pansamente, obiecte din cauciuc, materialele se
sterilizeaza in casolete, regimul de sterilizare 1,1 atmosfere 120C timp de 45 min; 1,2 atmosfere 134C timp de
20 min.
Sterilizarea cu solutii chimice : instrumentele din cauciuc, aparate cu sistem optic, sonde semielastice, alcool
etilic 96%.
Sterilizarea cu raze gama : preparatele biologice si a materialelor de sutura, adesea se folosesc substante cu
radiatii radioactive, obiectele se impacheteaza ermetic in pachete de hirtie.
12. Pregatirea casoletei cu material pentru sterilizare - autoclavarea.

Casoletele reprezinta niste cutii rotunde din metal de diferite dimensiuni care se inchid ermetic cu capac. Pe
partea laterala a casoletei se gasesc niste orificii pentru patrunderea aburului. Aceste orificii pot si inchise si
deschise cu ajutorul unei placi mobile. Orificiile casoletei se deschid in timpul sterilizarii si se inchid dupa
sterilizare deplasind placile mobile. In casoleta se sterilizeaza lenjeria si materialul necesar pentru operatii si
pansamente, picuratori de mai multe intrebuintari, manusi de cauciuc, sonde, tampoane de vata pentru sectia
de tratamente, necesarul pentru acoperirea masutei sterile. Materialul pentru sterilizare se aranjeaza in
urmatorul mod:
- aranjarea universala - in casoleta se aranjeaza tot felul de material pentru operatii in straturi,iar in fiecare strat
pe sectoare. Primul strat se pun servetelele pentru miini, halatul, masca, bucati de vata infasurate pe bucatele de
lemn. Al doilea strat se pun cearsafurile si servetele mari. Al treilea strat se pun servete, tampoane, comprese.
- aranjarea dupa felul de material - in fiecare casoleta se aranjeaza un anumit material,numai halate sau numai
cearsafuri. Obiectele nu se indeasa pentru a permite trecerea libera a aburilor. De minerul casoletei se prinde o
eticheta pe care se indica: data, sectia, felul de material, familia persoanei responsabile pentru sterilizare. Dupa
sterilizare e interzis de a elibera casoletele pina la racirea lor. Transportarea casoletelor sterile este infaptuita de
persoane speciale. E interzis in timpul transportarii lasarea materialului fara supraveghere. Daca casoletele sau
deschis intimplator, se interzice folosirea materialului. In lipsa testului de control folosirea materialului este
interzis. La locul de lucru casoletele sterile se pastreaza in dulapuri speciale.
Autoclavarea- prin aceasta metoda se sterilizeaza lenjeria pentru operatii,materialul pentru pansamente, obiecte
din cauciuc. Materialul se sterilizeaza in casolete. Regimul de sterilizare 1.1 atmosferecu tempteratura de 120grade
timp de 45 min; 2 atmostfere la temperatura de 134 grade timp de 20 min.

13.Dezinfecia msuei sterile. Acoperirea msuei sterile i a tavei sterile.Acoperirea msuei sterile.
Utilaj necesar:
msu,
casoleta cu necesarul steril,
cratie cu sol.dezinfectante,
crpe,
pense sterile,
cronanguri sterile.
Tehnica efecturii:
A/m mbrac forma necesar.
Isi spal minile cu ap cald i spun unic folosin.
terge suprafaa msuei cu sol.cloramin 1%.
Atrage atenia la casoleta steril dac sunt nchise orificiile i la dara sterilizrii.
Indic data i ora deschiderii casoletei pe etichet prins de mnerul capacului casoletei.
Deschide capacul casoletei sterile spre sine.
Cu pensa steril scoate testul de control i urmrete dac este topit.Obiectele se scot sterile dac
testul este topit.
Cu pensa steril scoate muamaua i o aranjeaz pe msua steril.
Apoi cu pensa steril se scoate cearaful steril i se aranjeaz pe msu n aa fel ca s fie 2
straturi duble: un strat dublu pe msu i altul deasupra materialului steril.
Stratul dublu de la suprafa se fixeaz la margini cu 2 cronanguri ,pentru evitarea desterilizrii
n procesul lucrului.
Pe msu se aranjeaz instrumentele sterile necesare.
Se indic data i timpul pregtirii msuei sterile ntr-un registru.
Msua steril poate fi folosit n decurs de 12 ore.
Acoperirea tavei sterile.
Utilajul necesar:
tav,
scutec,
sol.dezinfectant,
pense sterile.

Tehnica efecturii:
Tava steril se ia de pe msua steril.
Scutecul steril din casolet se aranjeaz pe tava steril n 2 straturi duble.
ntre straturile duble se aranjeaz instrumentele sterile necesare cu pensa steril.
E folosit pentru deplasarea n salon la efectuarea injeciilor.
Dup ntrebuinare tava se dezinfecteaz i se sterilizeaza n dulapul cu aer fierbinte i uscat si se
pstreaz pe msua steril.
14. Admininstrarea medicamentelor.Extragerea indicaiilor medicale din foaia de prescripii . ntocmirea
bonului de comand-livrare a medicamentelor.
Medicamentul este o substan utilizat n scopul de a preveni,ameliora sau vindeca bolile.Se obine din produse
vegetale i animale,din substane minerale.Aciunea lui asupra organismului depinde de structura chimic,doza
admininstrat i cile de admininstrare.Acioneaz ca aliment(n doze mici), ca medicament i toxic(n cantiti
mari).
Din punct de vedere al dozei admininstrate se deosebesc:
doza terapeutic- la care se obine efectul ateptat i nu apar reacii toxice asupra organismului;
doza maxim-cea mai mare cantitate suportat de organism;
doza toxic- cantitatea care provoac reacii toxice;
doza letal-care ucide.
De asemenea, A/m trebuie s aib cunotine exacte asupra modului- cum se admininstreaz medicamentele.
Astefel,asistenta trebuie s cunoasc:
medicamentele dup aspectul exterior;
dozele terapeutice i maximale,precum i limita inferioar a dozelor toxice;
calea de admininstrare;
modul de admininstare;
incompatibilitatea medicamentoas n special n cazul injeciilor;
lmurirea bolnavului asupra medicamentelor prescrise;
anunarea imediat a greelilor de admininstrare a medicamentelor;
admininstrarea imediat a medicamentelor deschide(sol.injectabile);
prevenirea infeciilor intraspitaliceti.
Admininstrarea medicamentelor n organism se poate face prin mai multe ci:
calea de admininstrare extern,
calea de admininstrare intern
calea parenteral.
Medicamentele trebuie s fie prescrise zilnic n foaia de prescripii medicale n timpul vizitei bolnavului.
n foaia de prescripii se indic:
numrul fiei de observaie clinic;
numele, prenumele i vrsta bolnavului;
data,regimul,dieta;
denumirea substanelor medicamentoase n limba latin;
doza i forma de eliberare;
oralul admininstrrii medicamentelor pe zi;
calea de admininstrare.
A/m zilnic extrage prescripiile medicale din foaia de prescripii i scrie lista medicamentelor care
lipsesc la post. Fiecare A/m de gard de la postul su transmite lista medicamentelor asistentei majore care sumeaz
i completeaz,apoi bonul de comand pentru farmacie.
ntocmirea bonului e comand livrare-regulile i cerinele.
Asistenta major, ntocmete bonul de comand pentru farmacie- n 2 exemplare.
Un exemplar este trimis la farmacie,iar cellalt exemplar rmne n secie pentru verificare.
Dup ce au fost completate bonurile cu semntura de eful seciei sunt duse la farmacie.
Substanele narcotice toxice,alcoolul etilic se comand pe bonuri speciale n limba latin,cu
tampila instituiei curative i semntura medicului ef.

Pentru substanele narcotice se mai indic numrul foii de observaie clinic, familia, numele
bolnavului,diagnoza.
Se admite dublarea normelor unice de prescriere i livrare a narcoticelor numai pentru bolnavii
oncologici.
n instituiile curative eliberarea preparatelor medicamentoase din farmacie are loc de eful
farmaciei sau nlociitorul lui dup prezentarea bonului de comand.
Primind medicamentele de la farmacie asistenta major verific inscripiile de la farmacie cu
acele de pe bonurile de comand.Doza preparatului,timpul valabilitii.
Preparatele pregtite la farmacie se elibereaz a doua zii trebuie s aib eticheta pe care e
indicat denumirea preparatului,doza, data pregtirii,timpul valabilitii i semntura farmacistului, care a
pregtit substana medicamentoas.
Soluiile pregtite pentru uz intern sunt cu eticheta alb, pentru uz extern galben, pentru
admininstrare parenteral- albastr.
nainte de eliberarea medicamentelor sunt verificate nc o dat de personalul farmaciei pentru a
evita enevtualele erori.
15.Pstrarea i evidena stupefiantelor(narcoticelor)conform ordinului n vigoare.
Conform ord N36 al MS: Substanele narcotce se pstreaz n safeuri,care au 2 ui duble pentru pstrarea
strict a lor. Cheia de la safeu se pstreaz la A/m de gard. Pe partea intern a uii safeului se afl lista
preparatelor medicamentoase care se pstreaz n safeu.Pentru a duce evidena consumului de medicamente
narcotice i cu aciune puternic.Sunt 2 registre care trebuie s fie numerotate,sigilate i tampilate cu tampila
instituiei curative respective,semntura medicului ef. Pentru pstrarea incorect a medicamentelor personalul
medical rspunde juridic. Medicii curani , indicnd substanele narcotice , confirm n mod obligatoriu indicaia
n scris n fia bolnavului staionar , indic denumirea substanelor narcotive i cantitatea lor. Admininstrarea
substanelor narcotice, potrivit prescrierii medicului, va fi efectuat de asistenta medical n prezena acestuia
afirmnd faptul efecurii injeciei(ori per os) att n fia de observaie clinic, ct i n fia de indicaii medicale.
Foile goale snt transmise asistenei superioare. Foile folosite se deconteaz de comisia special,format de
direcia spitalului.
16.Administrarea substanelor medicamentoase pe cale extern:prin piele si mucoase.
Calea extern presupune administrarea medicamentelor prin piele i mucoase. Administrarea cutanat, pe piele,
se folosete n special pentru aplicarea unguentelor. n cazul pielii normale, fr leziuni, absorbia
medicamentelor este extrem de redus. Se pot absorbi, dar n mic msur, substane medicamentoase grase sau
solubile n grsimi, care se pot dizolva n sebum; Masarea pielii dup aplicarea unguentului favorizeaz
creterea circulaiei i sporete absorbia. Prezena unor leziuni cutanate uureaz absorbia diferitelor substane
din unguent, datorit lipsei stratului cornos. In asemenea cazuri pot s apar chiar intoxicaii prin absorbia unor
medicamente administrate cutanat n cantitate mare (tanin, acid boric). Aplicarea pe piele a medicamentelor
urmrete cel mai adesea efecte locale. Exist i substane care trec direct prin epiderm (iperita, solvenii
organici, insecticide organo-fosforice) de unde i nocivitatea marcat a unor asemenea produi.
Administrarea cutanat impune deosebit pruden n cazul sugarilor i copiilor mici, la care absorbia prin piele
este mult mai mare.Administrarea prin mucoase se ntlnete n cazul cavitilor naturale ale organismului, care
sunt cptuite cu mucoase (cavitate bucal, rectal, vaginal).
Administrarea sublingual presupune introducerea medicamentelor n cavitatea bucal i meninerea lor sub
limb pn la dizolvare i absorbie, fr nghiirea medicamentelor. Sublingual se administreaz cel mai adesea
comprimate, mai rar medicamente lichide sub form de picturi. Astfel, nitroglicerina, bronhodilatinul,
adrenalina etc. Pe cale sublingual, administrate n cantiti mici, medicamentele se absorb rapid i efectul este
prompt. Folosirea repetat a acestei ci poate provoca leziuni (iritaii, ulceraii) ale mucoasei bucale. Nu se poate
folosi aceast cale la copiii mici i la adulii necooperani.Administrarea rectal a medicamentelor sub form de
supozitoare sau clisme, are mai ales efecte locale, deoarece absorbia prin rect este sczut i variabil de la un

individ la altul. Ea poate fi utilizat i n cazul bolnavilor incontieni, care nu pot nghii, la cei cu vrsturi
repetate i, n general, atunci cnd nu se pot folosi alte ci de administrare.

17.Montarea seringii sterile din pachet. Aspirarea soluiei din fiol i flacon. Dezinfecia seringilor de o
unic folosin.
Incarcarea seringii din fiola:
Se face spalarea si dezinfectia miinilor.
Se verifica integritatea ambalajului, seringii si valiabilitatea.Se allege capacitatea seringii
,corespunzatoare cantitatii de administrat.
Se verifica substanta de administrat:
eticheta cu denumirea,dozajul,valabilitatea
aspectul solutiei(clar,transparent,limpede)
integritatea fiolelor
se goleste lichidul gitul fiolei prin miscari de rotatie
se dezinfecteaza gitul fiolei cu tampon de alcool sau prin flambare
se flambeaza pentru sterilizare pila
se taie gitul fiolei
se deschide fiola prinzind partea subtiata a fiolei cu degetele miinii drepte, protejate cu ajutorul unei
comprese sterile sau cu tampoane de vata, de eventuale taieri.
se trece fiola deschisa deasupra flacarii si se tine intre police, index si degetul mijlociu ai miinii
stingi cu deschizatura catre seringa care va fi tinuta cu mana dreapta.
acul se introduce in fiola cu atentie fara a atinge marginele fiolei.
se executa tractiunea pistonului, sprijininduse degetele de aripioarele laterale ale seringii.
se aspira Solutia avind grija ca virful acului sa fie mereu acoperit cu lichid.
se elimina bulele de aer din seringa, tinind-o vertical in mina stinga cu acul in sus, pina la aspiratia
primei picaturi de lichid.
se introduce acul in teaca pina la efectuarea injectiei pentru a nu se desterilize
pentru fiecare injectie se foloseste o seringa in ac individual
fiolele neetichetate sau sterse se arunca
fiolele deschise nu se pastreaza
solutiile uleioase care se incarca greu in seringa pot fi incalzite putin pentru a se fluidifica.
substantele precipitate nu vor fi confundate cu emulsiile sau suspensiile(la aceasta din urma prin
agitare dispare orice deposit).
daca in fiola cad cioburi, aceasta nu se mai foloseste.
Incarcarea seringii din flacon(cu dop de cauciuc)
Substantele de injectat:este apoasa sau uleioasa. Solutiile apoase se pot injecta intramuscular si
intravenos.Solutiile uleioase se pot administra numai intramuscular deoarece dau accidente grave(emboli
uleioase) iar la nivel intradermic sau subcutanat nu se resorb si pot da nastere la flegmoane. Sarurile metalelor
grele(iod,bismuth,mercur) nu se injecteaza intravenous.
Clorura de calciu, solutiile concentrate de clorura de Na, glucoza concentrate nu se administreaza intramuscular
sau subcutanat ci numai intravenous, deoarece necrozeaza tesutul.
18.Tehnica injeciilor intradermice. Scopul, utilajul necesar, locul, tehnica efecturii. Complicaiile
posibile.
Scop:
terapeutic-anestezic locala;
desensibilizarea organismului in cazul alergiilor,BCG la nn
explorator-intradermoreactiile la tuberculina, la diversi alergeni
Locul injectiei:
regiuni lipsite de foliculi pilosi;
fata anterioara a antebratului;
fata externa a bratului si a coapsei;

orice regiune in scop de anestezie


Solutii administrate- sol.izotone usor resorbabile, cu densitate mica
Resorbtia- foarte lenta.
Pregatirea echipamentului:
se verifica data de expirare a medicatiei
se spala miinile
se allege zona de injectare
se verifica medicatia
se prepara substanta daca aceasta nu vine deja preparata de la farmacie(de exemplu, in testele
alergenice trebuie facuta cu dilutie corespunzatoare indicatiilor medicului, pentru a testa sensibilitatea
pacientului la medicamentul respective)
Administrare
se confirma identitatea pacientului
se comunica pacientului zona aleasa pentru injectare
se indica pacientului sa stea asezat sis a-si sprijine antebratul, cu partea ventral expusa
se pun manusile
se curate locul ales cu un pad alcoolizat si se verifica sa nu aiba par, leziuni,edeme,echimoze
se lasa sa se usuce alcoolul pe piele inainte de injectare
se apuca antebratul pacientului cu o mina si se intinde pielea
cu cealalta mana se ia seringa cu acul atasat si se indreapta sub un unghi de 10-15 grade fata de
antebrat
Se introduce acul imediat sub piele si se injecteaza lent
se va simti o mica rezistenta la administrare si va aparea o papula cu aspectul cojii de portocala,
diametru 5-6mm, inaltime de 1-2 mm
daca aceasta nu apare, inseamna ca acul este prea adinc introdus, se va retrage si se va relua
tehnica de la inceput
dupa injectare se va retrage acul sub acelasi unghi sub care a fost introdus. Nu se maseaza locul
injectarii deoarece poate irita tesuturile si poate afecta rezultatul tesutului
se incercuieste locul administrarii cu un marker pentru a se stii apoi cit de mult se modifica
marginile semnului care trebuie citit
pacientul este atentionat sa nu se spele in zona respective pina cind tesutul nu va fi citit
tesutul se citeste in cazul intradermoreactiilor la intervalul de timp stability in functie de
substanta injectata
se arunca manusile si seringa cu ac in recipientele colectoare specific
Ingrijiri ulterioare:
Este recomandat sa nu se spele pe antebrat
sa nu comprime locul injectiei
se citeste reactia in cazul intadermoreactiilor la intervalul de timp stability
Incidente:
revarsarea solutiei la suprafata pielii , avind drept cauza patrunderea partiala a bizoului acului
lipsa aspectului characteristic(papula cu aspect de portocala), cauza- atrunderea solutiei subderm
lipotemie, stare de soc cauzata de substanta injectata
necrozarea tegumentelor
Consideratii specific:
pacientii hiperalergenici necesita atentie sporita deoarece pot face soc anafilactic la administrare
de antigeni
se evita dezinfectia cu alcool in cazut intradermoreactiei la tuberculina
nu se recapeaza acul pentru a evita inteparea
19.Injectia sucbutanata.Scopul,utilaj necesar,locul,tehnica efectuarii.Complicatiile posibile.

Injectia subcutanata- pe aceasta cale se injecteaza de obicei sol.cristaline,izotonice si numai in cazuri


speciale sol.uleioase.
Scopul: terapeutic
hidratarea organismului
Locul injectiei:
regiuni bogate in tesut celular, lax, extensibil:
fata externa a bratului,
fata supero-externa a coapsei;
fata supra- si subspinoasa a omoplatului;
reg subclaviculara;
flancurile peretelui abdominal.
Cind tratamentul s/c se administreza timp indelungat,calea de administrare se face prin rotatie.
Solutiile administrate:
sol izotone, nedureroase ;
sol cristaline : insulina, cofeina, histamina,anticoagulante
Pregatirea echipamentului:
verificarea medicatiei si dozelor prescrise
se testeaza pacientul sa nu fie alergic la substanta, in special inainte administrarii primei doze
se spala mainile
se inspecteaza medicatia sa nu aiba un aspect tulbure sau anormal( cu exceptia celor care au un
aspect particular, cum ar fi un anumit tip de insulina care are un aspect tulbure)
se alege locul de injectare
se verifica inca o data medicatia
daca medicatia este in fiola se dezinfecteaza aceasta, se sparge si se trage doza indicata, scotand
aerul din seringa.
apoi se schimba acul cu unul potrivit pentru injectare subcutanata
Thnica efectuarii:
se anunta bolnavul si se explica necesitatea efectuarii injectiei;
pacientul se aseaza pe scaun sau pe pat in pozitie semisezind sau in picioare;
locul ales pentru injective se va de gresa cu un tampon de vata muiat in alcool,iar cel deal doilea
tampon se va degresa doar locul unde se va infibge acul.
seringa incarcata cu subst.medicam. se tine in mina dreapta sub forma de contei in asa fel ca
degetul 1,3,4,5 sa fixeze cilindrul iar degetul 2 fixeaza mansonul acului cu policile si indicele miinii stingi si
cuteaza si mentine pina se efectuiaza injectia.
se cuteaza o potiune mai mare sub forma de triunghii, iar acul se fixeaza la baza
triunghiului,pina la adincimea de 3-4 cm
dupa introducerea acului dam drumul cutei;
verificam daca nu am nimerit intr-un vas sangvin prin retragerea putina a pistonului.apoi se
introducem subst.medicm. prin apasarea pistonului.
dupa terminarea injectiei se retrage brusc acul si locul se intepat se tamponeaza cu un tampon
imbibat cu alcool,masind usor locul injectabil.In locul injectiei ramine o tumifiere.
Complicatii posibile:
lezarea terminatiunilor nervoase(apar dureri violente ,iar acul se retrage putin la suprafata pentru
a indeparta durerea)
ruperea acului(acul rupt la suprafate se extrage usor,iar daca sa rupt in profunzime atunci este
nevoie de interventii chirurgicale)
injecatarea substantei medicamntoase intr-un vas sangvin(produce embolie sau socuri cu
consecinte letale)
perforarea unui vas sangvin(se formeaza hemoragii,dind nastere la hematoane)
injectarea subst.medicam.su piele(provoaca necroza tesuturilor)
lipodistrofia(o complicatie a insulino-terapiei)

20. Injectia Intramusculara. Scopul,utilaj necesar,locul,tehnica efectuarii.Complicatiile posibile.


Injectia intramusculara constituie introducerea unor solutii izotonice,uleioase sau a unei substante coloidale in
stratul muscular prin intermediul unui ac atasat la seringa.

Scop : terapeutic
Solutii administrate:
sol izotone;
sol uleioase
sol coloidale cu densitate mare.
Resorbtia- incepe imediat dupa adm ; se termina in 3-5 min ; mai lenta ptr sol uleioase
Locul injectiei
muschii voluminosi,lipsiti de trunchiuri importante de vase si nervi :
reg supero-externa a fesei ;
fata externa a coapsei in 1/3 mijlocie ;
fata externa a bratului, in muschiul deltoid.
cadranul super extern fesier -rezulta din intretaierea unei linii orizontale ,care trece prin marginea
superioara a marelui trohanter,pana deasupra santului interfesier ,cu alta verticala perpendiculara pe mijlocul
celei orizontale
Pregatirea echipamentului
se verifica medicatia prescrisa
se testeaza pacientul sa nu fie alergic
daca medicatia este in fiola, aceasta se dezinfecteaza, se sparge si se aspira doza indicata, scotand
aerul din seringa.
apoi se schimba acul
daca medicamentul este in flacon sub forma de pulbere, se dezinfecteaza capacul de cauciuc, se
reconstituie lichidul , se trage doza indicata, se scoate aerul si se schimba acul cu cel pentru injectia
intramusculara
alegerea locului de injectare in injectia intramusculara trebuie facuta cu grija.
Tehnica efectuarii:
se informeaza pacientul
se recomanda relaxarea muschilor
se explica procedura
se asigura intimidate
a/m isi spala miinile si imbraca manusile dezinfecteaza locul injectiei
se intinde pielea si se formeaza o cuta
se verifica pozitia cului
se injecteaza lent solutia medicam.
se retrage brusc seringa,locul se tanpoaneaza cu un tampon cu alcool si se maseaza usor
Complicatiile posibile:
durere vie ,prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale :retagerea acului,efectuarea
injectiei in alta zona
hematom prin lezarea unui vas
ruperea acului
supuratie septica-prin nerespectarea asepsiei : se previne prin folosirea unor ace suficient de lungi
pentru a patrunde in masa musculara,respectarea asepsiei
embolie prin injectarea accidentala intr-un vas a solutiilor uleioase : se previne prin verificarea
pozitiei acului
21. Injectia intravenoasa. Scopul,utilaj necesar,locul,tehnica efectuarii.Complicatiile posibile.
Scopul: Injecia intravenoas are ca scop introducerea medicamentului n circulaia venoas pentru atingerea

mai rapid a efectului dorit.


Utilaj necesar:

tampoane de vata sterile


ace de 4-5 cm
pernuta de musama
garou
subst.medicam.
seringi de 10-20 ml
Tehnica efectuarii:
Punctia venoasa patrunderea cu acul montat in seringa in lumenul vasului.
se verifica ambalajul seringii;
A/m isi pregateste mainile si aspira substanta in seringa.
locul clasic de efectuare este nivelul plicii cotului, in caz de necesitate punctia poate fi executata si la
vena antebratului, pe fata dorsala a mainii, la vena maleolara interna, vena jugulara, vena temporala
superficiala si subclaviculara. La sugari si copiii mici, punctia venoasa se va executa la venele epicraniene.
bolnavul este culcat pe spate sau se aseazat pe scaun cu mana sprijinita pe speteaza,
se aplica garoul cu 5-6 cm mai sus de locul injectiei, capetele garoului trebuie sa fie orientate in sus.
sub brat se aseaza pernuta de musama, plica cotului se va degresa cu tampon muiat in alcool, cu
palparea venei.
cu al doilea tampon se dezinfecteaza locul injectiei, mai jos se va fixa vena.
A/m tine seringa in mana dreapta si introduce acul in directia curentului sangvin si inainteaza in
interiorul venei inca 1-2 cm.
se va trage pistonul pentru a ne convinge ca suntem in vena, daca pozitia acului este buna se va
administra solutia medicamentoasa.
Injectarea substantei medicamentoasein lumenul venos trebuie facuta cu mare precautie.
cu mana dreapta indepartam garoul, apoi se apasa pistonul, introducand foarte incet solutia
medicamentoasa in vena.
se va avea grija ca bolnavul sa nu miste mana pentru a evita deplasarea acului in vena.
dupa administrarea preparatului, se va inlatura acul, se face compresiune asupra venei cu cel de-al
treilea tampon timp de 1-3 minute, tinanad bratul in pozitie verticala, pentru a scadea cat mai mult presiunea
din vas.
dupa indepartarea tamponului se dezinfecteaza locul punctiei cu tinctura de iod si daca plaga este mai
mare, se va acoperi cu un pansament steril, cu ajutorul unui emplastru.
Complicatii posibile:
revarsarea substantei injectabile in afara venei tumefierea brusca a tesutului perivenos
dureri, provocate de revarsarea solutiilor iritante in tesutul perivenos, reactia locala poate duce pana
la necroze extinse
perforarea vasului sangvin cu revarsarea lichidului injectat in tesutul perivenos
strapungerea venei sau retragerea acului din lumen cu garoul mentinut pe loc da nastere la revarsari
de sande, hematoame.
flebangia, dureri vii de-a lungul venei, declansata de viteza mare cu care se injecteaza medicamentul
unele substante produc valuri de caldura si senzatie de uscaciune in faringe
22.Perfuzia intravenoasa. Scopul, pregatirea utilajului necesar.Montarea sistemei pentru perfuzie,
tehnica efectuarii.Complicatiile posibile
Scopul:

pentru perfuzie de singe


pentru alimentatia pe cale parenterala
in scop depurativ

administrarea medicamentelor in perfuzii continue


hidratarea si mineralizare organismului
pentru completarea proteinelor sanguine in caz de hipo si disproteinemie
Utilajul necesar:

trusa pentru perfuzii ambalata original


cuva renala
benzi de leucoplast
o musama
un scutec steril
lichid de perfuzat
stativ
seringa sterila de 10 ml
tampoane de vata
alcool etilic
Montarea sistemei:
Se verifica inscriptia de pe flacon daca coincide cu denumirea medicamentului prescris de medic
din foaia de prescriprii, se verifica integritatea sistemei din pachet si termenul valabilitatii
A/m isi pregateste miinele: le spala cu apa curgatoare si sapun, apoi le dezinfecteaza cu un
tampon de vata muiat in alcool, imbraca manusile sterile
Cu un tampon de vata muiat ib alcool dezinfecteaza capacelul de metal, apoi il inlatura, cu al 2
tampon de ata se dezinfecteaza dopul de cauciuc
Pe masuta sterila se deschide pachetul sistemei de perfuzie; acul pentru conducerea aeruluise
introduce in dopul flaconului, pina la refuz.
Se inchide clema sistemei, se nclatura capacelul de protectie de pe acul sistemei si se introduce
acul pina la refuz in dopul de cauciuc al flaconului, care se rastoarna si se fixeaza pe stativ.
Se inlatura capacelul de protectie de pe ac, se deschide clema, se umple o jumate din volumul
perfuziei si se inlatura toate bulele din sistema de perfuzie, se inchide clema si se fizeaza capacelul
Tehnica efectuarii: pregatirea bolnavului trebuie facuta cu multa putere de convingere, caci durata mai
indelungata a operatiei cere si o contributie mai mare din partea pacientului in ceea ce priveste mentinerea
pozitiei corecte, in stare de imobilitate relativa. Copii mici vor fi imobilizati prin invalirea intr-un cearsaf. Se
dezinfect. tegumentele dupa metoda obisnuita. Daca inroducerea canulei va necesita descoperirea
chirurgicala a venei, atunci locul injectiei va fi izolat prin cimpuri sterile, ca si in cazul oricarei interventii
chirurgicale. Aparatul montat si incarcat se duce la patul bolnavului, apoi se efectuiaza punctia venei ca si la
punctia i/v . Se va fixa cu benzi de leucoplast canula acului si portiunea imediat vecina a tubului. Viteza de
scurgere a lichidului perfuzat se regleaza prin ridicarea rezervorului la o inaltime de 1m, precum si cu
ajutorul clemei, in asa fel, incit numarul picaturilor sa nu depaseasca de 60 de picaturi pe minut .In tot timpul
perfuziei se va controla daca scurgerea lichidului este cfontinua, caci in caz de obstacol, singele din vena
refuleaza si se coaguleaza in lumenul acului. Schimbarea rezervorului sau intreruperea perfuziei se va face
inca inainte ca aceasta sa se goleasca complet, pentru a impiedica patrunderea aerului in vena. Inainte de a
desface tubul de la flaconul gol se va inchide clema, pentru ca aerul sa nu patrunda in aparat.
Complicatiile posibile:
Introducerea brusca a unei cantitati mari de lichide in circulatie , duce la supraincarcarea inimii,
ducind la insuficient acirculatorie cu dispneee, dureri precordiale.
Hiperhidratare care se manifesta prin tuse, expectoratie, neliniste, dispnee, HTA, se va administa
sol. De papaverina, diuretice.
Embolia gazoasa este insotita de sincopa cardiaca. Ea se previne prin inlaturare aerului din tub
inainte de introducerea canulei in vena.
Frisoane-apar in caz de manuire nesterila a aparatelor si perfuziilor sau utilizarea sol cu substante
pirogene.
Revarsarea lichidului de perfuzie in tesuturile perivenoase poate da nastere la flebite sau in cazul
solutiilor hipertonice

Coagularea singelui in ac sau canula se prevede prin perfuzarea lichidului cu o solutie de


hiparina

Ijectarea rapida se manifesta prin colaps, vertij, aritmii cardiace


23. Administrarea substantelor medicamentoase pe cale interna (enterala)
Pentru administrarea interna a substantelor medicamentoase se folosesc urmatoarele metode:
Calea orala- este calea naturla de administrare a medicamentelor.
Peroral se introduc urmatoarele medicamente:
Lichide-mixturi, solutii, infuzii, ecocturi, tincturi
Solide-prafuri, tablete, pastile, granule
Medicamentele introduse pe cale bucala poate sa aiba un efect local sau general.
Avantaje: se administreaza sub diferite forme si e necesar ca preparatele sa fie sterile
Dezavantaje: medicamentele nu pot fi dozate exact; are loc inactivarea partiala a substantelor medicamentose
in ficat; absorbtia partiala a unor preparate in tractul gastro-intestinal
Substantele medicamentoase pe cale.
Calea sublinguala: medicamentele administrate sublingual se absorb repede, nu se distrug de fermentii
gastrici, si ajung in circuitul sangvin evitind ficatul. In acest mod se primeste validolul, nitroglicerina.
Calea rectala: administrare medicamentelor se efectuiaza daca bolnavul sufera de tulburari digestive,
medicamentul are o actiune iritanta asupra mucoasei stomacale, bolnavul are tulburri de deglutitie; stari
psihicxe grave.
Scopul administrarii este terapeutic, purgativ. Pe cale rectala medicamentele pot fi administrate sub forma de
supozitorii, clisme medicamentoase. In rect se absorb bine unele substante medicamentoase care au actiune
locala si generala.
Calea vaginala: se administreaza in vagin tampoane vaginale, supozitoriii. Bolnava este asezata in pozitie
ginecologica. Se introduce tamponul prin lumenul creat de valve, pina la fundul de sac posterior al vaginului.
24: Aspirarea si dozarea insulinei.Specificul administrarii solutiilor uleioase
Dozarea si aspirarea insulinei
In calitate de remediu medicamentos se utilizeaza insulina, obtinuta din pancreasul bovinelor si
porcinelor.Intrebuintarea insulinei in cazul diabetului zaharat, duce la nivelul scaderii gluzocei in singe si
acumularea de glicogen in singe. Insulina se dozeaza in unitati de actiune, se administreaza parenteral, de obicei
subcutanat. Insulina se elibereaza in flacoane de 5 ml, in 1 m se contine 40 de unitati de insulina. Deci flaconul
contine 200 de un itati de insulina. Insulina se introduce cu seringa insulinica, pe partea stinga a insulinii sunt
gradate diviziuni in ml, iar pe cealalta parte unitat6i insulinice
Particularitatile de administrare a sol. uleioase
Inainte de a fi administrate, sol. Uleioase se incalzesc la temepratura de 25-30 grade pentru ca absorbtia lor sa
fie mai rapida, nici intr-un caz sol uleioase nu se administreaza i/v. Dupa administrarea sol pe locul injectabil se
pune termoforul.
25.Recoltarea singelui din vena pentru probele biochimice, pregatirea necesarului, tehnica
efectuarii.Completarea bonului de analiza.
Scopul: explorator- atunci cind se urmareste cercetarea diverselor constante biochimice ale organismului
precum urea, glicemia, colesterolemia, acidul uric, calcemia.
Utilajul: ace cu mandren, garou, vata si tampoane sterile, pernuta de musama, seringi de unica folosinta,
substanta dezinfectanta, plasture, cuva renala, eprubete.
Eprubeta care se va transminte la laborator va avea o eticheta pe care a fi indicat: Numele si prenumele
pacientului, numarul salonului si desigur examenul cerut.
Tehnica efectuarii: Se efectuaiaza punctia enei ca si in cazul i/v.Se recoltezza single dimineata pe nemincate,
tinind de la inceput acul si eprubeta in aceeasi mina, avind grija ca extrememitatea libera a acului sa ajunga in

gura eprubtei. In timpul emisiei. In timpul emisiei de singe garoul ramine nemodificat, strins asupra
bratului.Daca se recolteaza singe cu ajutorul seringii, single se va turn ape peretele eprubetei, foarte atent,
deoarece se distrug eritrocitele.Dupa terminarea emisii de singe, se elibereaza vena de sub presiunea garoului,
apoi se exercita o presiune asupra venei cu tamponul imbibat in solutie dezinfectanta si cu o miscare brusca se
indeparteaza canula din vena.Compresiunea asupra venei se mentine timp de 1-3 minute.Dupa indepartarea
tamponului se dezinfecteaza locul punctiei cu tincura de iod si daca plaga este mare, se va acoperi cu un tampon
steril, cu ajuorul unui emplastru.
26.Patul Bolnavului.Pozitia bolnavului in pat.Pregatirea si schimbarea lengeriei de corp si de pat la
bolnavii gravi.

Patul bolnavului
Calitatile patului: sa fie comod, sa prezinte dimensiuni potrivite care sa satisfaca atit cerintele de confort cit
si ale personalului de ingrijire:lungime 2 m. latime 80-90 cm, inaltimea de la dusumea pina la saltea 60 cm;
sa-i permita pacientului sa se poata misca in voie, sa nu ii limiteze miscarile, sa poata la nevoie sa coboare
din pat, sa poata sta in pozitie sezind, sprijinindu-si picioarele comod pe podea, asistenta sa poata efectua
tehnicile de ingrijire, investigatiile si tratamentul cit mai comod, usor de manipulate si curatat.
Calitatile somierei: trebuie sa fie confectionata din sirma inoxidabila, sa fie puternica, elastica, bine intinsa,
pentru a nu ceda sub greutatea pacientului.
Tipuri de paturi:
simplu, cu somiera dintr-o singura bucata
simplu cu rezemator mobil
cu somiera mobila
orthopedic-cadranul somierei confectionat din mai multe bucati
universal
universal pentru tratament ortopedic cu somiera mobile
pentru sectiile de traumatologie
diferite tipuri pentru terapie intensiva cu aparatoare demontabila
inchis cu plasa
pentru sugari si copii, cu gratii mobile prevazute cu dispositive de siguranta
Accesoriile patului: saltea, perne, patura, lenjerie.
Pregatirea si schimbarea lengeriei de corp si de pat la bolnavii gravi.
Schimbarea lenjeriei patului se face de cte ori este nevoie, de mai multe ori pe zi, dac este nevoie, dar n general,
aceasta se executa dimineaa, nainte de curenie, dup msurarea temperaturii, luarea tensiunii, msurarea
pulsului i toaleta bolnavului.
Bolnavii din cauza strii generale impuse de boal, nu au puterea necesar de a sta n poziie eznd, de aceea
tehnica de schimbare a patului cu pacientul n pat, se face ntorcndu-l n decubit lateral; schimbarea lenjeriei
se face n lungimea patului.
Materiale necesare:aceleai ca i pentru pregtirea patului fr pacient. n plus: paravan, sac de rufe, eventual
lenjerie curat de corp i material necesar pentru a spla pacientul, dac s-a murdrit.
Lenjeria de pat se aeaz pe un scaun n ordinea prioritii, mpturit n felul urmtor: ptura i cearaful
de sub ptur se mpturesc fiecare n trei sub form dearmonic; aleza se ruleaz mpreun cu muamaua n
lungime; cearaful se ruleaz n lungime.
Se evit curenii de aer, se asigur intimitatea bolnavului, ferindu-l de priviri indiscrete, se asigur msurile
privind asepsia.
Se anun bolnavul asupra procedeului, se linitete i se asigur c manopera va fi fcut cu blndee,
Efectuarea:se face de ctre dou asistente aezate de o parte i de cealalt a patului. Bolnavul rmne acoperit pn la
schimbarea cearafului de sub ptur.
Cele dou asistente, prind cu o mn colurile inferioare ale cearafului murdar i printr-o micare n
direcia picioarelor bolnavului, ndeprteaz cearaful murdar i acoper n acelai timp bolnavul cu cearaful
curat. Se aeaz ptura peste cearaf .Se continu aranjarea patului.
Atenie: dup efectuarea fiecrei proceduri, asistenta trebuie s se asigure c pacientul este aezat ct mai confortabil.

Pozitia bolnavului in pat


n funcie de starea general i de boala sa, bolnavul ocup n pat o poziie activ, pasiv sau forat.
Poziia activ pacientul se mic singur, nu are nevoie de ajutor
Poziia pasiv pacientul nu poate s-i schimbe singur poziia, i-a pierdut fora fizic, are nevoie de
ajutorul altei persoane; bolnavi grav, adinamici
Poziia forat pacientul are o postur inadecvat; poziia poate fi:
determinat de afeciunea,a o msur profilactic n prevenirea unor complicaii
27.Prelucrarea sanitaro-igienica a bolnavului in sectia de internare(baie,dusul,prelucrarea partiala)
Prelucrarea sanitara.Baia generala.
In numeroase cazuri a/m efectuiaza prelucrarea sanitara in intregime.Spalarea se va face dupa o ordine bine
stabilita,care trebuie respectata:fata,urechile,gitul,capul,membrele superioare,abdomenul,reg.posterioara a
toracelui,reg.lombara,organele genitale si reg.anala.Baia dureaza 15-20 min.
Baia partiala.
A/m pregateste materiale necesare:lighean mare 35 l,manusi de cauciuc,2manusi de baie de culori
diferite,sapun,termometru de apa,bazinet,2 prosoape albe,3 prosoape de culori diferite,lengeria
curata.Bolnavul este dezbracat complet,se indeparteaza perna de sub cap si se asterne o musama peste care se
pune un prosop,in fata se mai pune un prosop.Imbracam prima manusa de baie,se umezeste si se spala de al
comizara interna spre cea externa si se sterge imediat,se spala prin miscari circulare fruntea ,reg.gurii si
urechile.Tragem musamaua si se spala gitul apoi membrele.Apoi se trece al torace pe fata
anterioara.Schimbam apa din lighean,se imbraca 2 manusi de baie,bolnavul este readus in pozitie de decubit
dorsal si se continua spalatul memrelor inferioare pe reg.inghinala in jos.Iarasi se schimba apa.Pt spalarea
regiunii gnitale si anale bolnavul va fi asezat in pozitie ginecologica pe un bazinet.Salteaua trebuie izolata cu
o musama.A/m imbraca deasupra manusa de baie si spala.
28.Igiena personala a lucratorului medical.Cerinte fata de forma si exterior.Spalarea si dezinfectarea
miinilor.Ingrijirea bolnavului este o munca grea care cere serioase eforturi fizice si un efort intelectual
apreciabil.Asistenta cind se hotaraste sa se dedice acestei profesii isi asuma un angajament a carui indeplinire
necesita incordare fizica si intelectuala.Petrecind majoritatea timpului printre bolnavi ,in conditii de munca
incordate si de cele mai multe ori in mediu ionfectios a/m trebuie sasi organizeze in asa fel modul de viata
incit sa suporte cu usurinta eforturile cerute de munca profesionala.A/m trebuie sa acorde o grija deosebita
igienei sale personale.Ea trebuie sa fie exemplu de curatenie nu numai in serviciu dar si acasa .A/m va purta
un halat alb,curat.incheiat pe nasturi,o boneta ce acopera tot parul,ciupici.
-Halatul alb va fi pastrat intr-un dulap special rezervat.
-A/m trebuie sa-si efectuieze o baie igienica odata in zi.
-Miinile trebuie spalate cu o perie pt ca falangele sa fie bine curatite.
-Miinile se spala inainte si dupa fiecare manipulatie.Inainte de masa si dupa vizitarea wc.
-Pe miini nu trebuie sa fie procese inflamatorii purulente,leziuni.
-Unghiile trebuie sa fie taiate scurt si nevopsite.
-Parul sa fie spalat odata la 7 zile.
-Dintii trebuie spalati de 2 ori/1zi,gura clatita dupa fiecare mincare.
In timpul serviciului a/m nu trebuie sa foloseasca cosmetica si bejuterii.De la ea nu trebuie sa miroase a
parfumuri,tutun fiindca la unii bolnavi pot aparea reactii alergice la mirosuri.
Cerinte fata de forma
Boneta-trebuie sa fie confectionata din stofa de bumbac,de culoare alba ,albastra deschisa sau verde deschis si
sa acopere complet parul.
Halat-trebuie sa fie confectionat din stofa de bumbac de culoare alba ,albastru deschis,ori verde
deschis.Trebuie sa corespunda marimii si complectiei a/m,lungimea la mij.genunchilor.In dependenta de
profilul sectiei halatul poate sa se incheie cu nasturi dinainte sau la spate cu panglici.Halatele mai pot fi cu
mineca scurta,fara manjeta si cu mineca lunga cu manjeta.In sectiile de reanimare,terapie intensiva,sala de

oparatie in ultimul timp se practica costumele din bluza si pantaloni.Ele sunt confectionate din stofa simpla
alba.albastra sau violet deschis.
Incaltamintea-ciupici din piele ori cauciuc si calcii mediu.Trebuie sa fie comoda si in timpul deplasarii sa nu
produca zgomot.Incaltamintea de pisla sau blana nu se recomanda,deoarece se imbiba cu praf si se supune greu
prelucrarii.
Spalarea si dezinfectarea miinilor
1.Inainte si dupa efectuarea procedurilor a/m isi spala bine miinile sub apa curgatoare cu peria si sapun de
unica folodinta in decurs de 2 min.
2.Miinile se sterg bine cu un prosop personal.
3.Se dezinfecteaza cu un tampon de tifon inmuiat in alcool etilic de 70 grade sau se toarna 4-6 ml de alcool in
palma si se frectioneaza 2 min pina la evaporare.
4.Dupa inspectia bolnavilor infectiosi contactul cu plagi infectioase,miinile mai intii se dezinfecteaza cu
cloramina de 0,2% apoi se spala cu sapun de unica folosinta si apa curgatoare.
29.Pulsul este o expansiune ritmica sincrona cu bataiile inimii si se percepe cind se comprima o artera pe plan
rezistent.
Locurile de determinare a pulsului:
-artera radiala
-artera temporala
-artera carotida
-artera femorala
-artera poplitee
La determinarea pulsului se determina urmatorii parametri:
-frecventa
-ritmicitate
-amplitudine
-volum
Se noteaza grafic in foaia de temperatura.Fiecare valoare se noteaza printr-un punct rosu,dupa care punctele se
unesc,formind curba pulsului.Valoarea unei diviziuni mari este egala cu 10 batai pe minut,iar valoarea unei
diviziuni mici-2 pulsatii/minut.De la 100 in sus o diviziune mare este egala cu 20,iar cea mica cu 4.Se noteaza
odata in zi dimineata.
30. Tensiunea arteriala.determinarea si notarea ei in foaia de temperatura.
TA este presiunea exercitata de single arterial circulant asupra peretilor arteriali.TAdepinde de debitul cardiac,
forta de contractie a inimii,elascitate si calibrul vaselor,viscozitatea singelui,valoarea TA.
TA maximal se afla in sistola 120-140mm Hg,si minimal in diastola.diferenta dintre TA minimal si maximal se
numeste Tensiune pulsativa.
Masurarea temperaturii.Scpoul:descoperirea modificarilor morfofunctionale ale inimii si ale vaselor.
Tehnica efectuarii: Bolnavul se afla culcat sau sezind.mina celui examinat trebuie sa fie asezata comod,cu
palma in sus dreapta. Manseta se aplica pe bratul dezgolit al miini stingi cu 2-3 cm mai sus de plica cotului.se
uneste manometru cu manseta.acul manometrului trebuie sa fie la 0. Se palpeaza pulsul pe artera humerala,in
plicacotului se aplica fonendoscopul. Se inchude ventelulu balonului si se pompeaza aer in manseta pina cind
presiunea din manseta va depasi cu 30mm Hg dupa disparitia pulsului pe artera radial. Se deschide ventelull
incet,treptat se va cobori tensiunea din manseta,in acelasi timp se asculta tonurile arterei humerale.La aparitia
zgomotelor se inregistreza nivelul TA in sistola.Momentul disparitiei zgomotului corespunde nivelului TA
diastolice.
Cifrele se inregistreaza sub forma de fractie. Datele primate se inregistreaza in foaia de temperature in forma
de colonita.granita superioara corespunde tensiunii sistolice sic ea inferioara tensiunii diastolice.datele se
inregistreaza cu pix negru. Foaia de temperature se axeaza la foaia de observatie a bolnavului
31.Alimentatia artificiala a bolnavilor gravi.Metodele,indicatiile,tehnica alimentari.

Alimentatia artificiala consta in introducerea in organismul omului a substantelor nutritive cu ajutorul


sondelor, fisturilor sau clismelor i parenteral.
Bolnavii care nu sint in sare sa ingereze hrana de sine statator sau o refuza,pot fi hraniti prin sonda
gastric,clisme alimentare sau prin metoda parenterala. Principalele indicatiipentru alimentatia artificial a
bolnavilor sint: leziunile traumatice vaste si edemul limbii,faringelui,laringelui,esofagului,starea
inconstienta;ocluzia segmentelor superioare ale tractului gastro-intestinal,negativismul alimentar in caz de boli
psihice.
Forme de alimentatie artificiala:
1.Alimentatia prin sonda gastric se introduce sonda in stomacul bolnavului prin cavitatea nazala sau bucala,la
capatul liber se pune o pilnie,in care se toarna lapte, supe, oua crude, sucuri, solutie de glucoza. Lichidul se
toarna incet, de citeva ori pe zi, dupa introducerea substantei hranitoare, in sonda se toarna apa curate pentru
clatire.
2.Prin fistula de operatie a stomacului sau a intestinului subtire hrana se introduce direct in stomac, in portii
mici, incalzita, de 5-6 ori pe zi. Se poate de introdus carne maruntita,peste, pesmeti.
3.Alimentatie rectal administrarea substantelor nutritive prin rect. Se efectueaza o clisma alimentara. Se
introduce o cantitate de la 200-500 ml, incalzita la 37 grade si lichidul se administreaza picatura cu picatura.
4.Alimentatia parenterala prin perfuzie intravenoasa se administreaza solutie de glucoza 5-10%, vitamine,
saruri minerale, solutie de proteine.
32.Notiuni de termoreglare.Constructia tremometrului si dezinfectia lui.
Termoreglare-mentinere de catre organism a propriei sale temperaturi. termoreglarea este o functie complexa
aflata sub comanda sistemului nervos central, in principal a hipotalamusului (ansamblu de formatii cenusii
situate in al treilea ventricul, in centrul creierului).
Termometrul medical reprezinta un tub de sticla cu un lumen capilar,prevazut la capat cu un rezervor umplut cu
mercur.Tubul este fixat pe scara gradata de la 34 la 42C. Mercurul incalzindu-se se ridica pina la capilat,insa nu
coboara inapoi in rezervor dupa masurarea temperaturii.Deci termometrul indica ridicarea maxima a coloanei
de mercur si pentru ca mercurul sa coboare in rezervor trebuie sa fie scuturat de citeva ori.Termometrele se
dezinfecteaza dupa fiecare intrebuintarea prin scufundarea completa intr-un vas de sticla de culoare intunecata
in care se toarna solutie dezinfectanta,solutie de cloramina 0,5%si se tine 30 de minute.Inainte de o noua
intrebuintare se clateste sub un get de apa curgatoare,se sterge bine si se scutura mercurul pina la diviziunea sub
35C. Termometrul se pastreaza cu rezervorul de mercur indreptat in jos intrun vas de sticla la fundul caruia se
pune un strat de vata.Acest vas cu termometre se gaseste in dulapul de la locul de lucru a asistentei de garda.
33.Notiune de febra.Perioadele febrei,manifestarile clinice.Interventiile asistentei medicale.Masurarea
temperaturii corpului si notarea in foaia de temperatura.
Febra-este un sindrom caracteristic prin hipertermie,insotita de accelerarea ritmului cardiac si
respirator,cresterea vasodilatatiei cutanate-starea generala alterata,perderea apetitului si prezenta unor tulburari
nervoase.
Febra este un sindrom caracterizat prin hipertermie,insotita de accelerarea ritmului cardiac si
respirator,cresterea vasodilatatiei cutanate stare generala alterata,pierderea apetitului si prezenta unor tulburari
nervoase(frison ,cefalee,sete).Absenta febrei demonstreaza o slaba reactivitate a organismului.
Perioadele febrei: 1.perioada de debut- poate dura citeva ore-debut brusc sau citeva zile debut lent.se
caracterizeaza prin predominarea termogenezei in raport cu termoliza.Are loc ridicarea brusca a temperaturii
insotita de senzatia de frig,cianoza,cefalee,insomnia.
A/m:-regim strict la pat; bolnavul se inveleste bine;termofoare calde la picioare;se evita curentul si afluxul de
aer rece;se administreaza bauturi calde;se observa functionarea normal a organelor de excretie;se mentine
igiena tegumentelor s mucoaselor;se observa pulsul,TA, respiratia,temperatura.
2.Perioada de stare-poate sa dureze zile sau saptamini.E characteristic sindromul febril ce prezinta un grup de
semen: cefalee,tahicardie,tahipnee,inapetenta,sete,convulsii,halucinatii,dezorientare.

A/m:-regim strict la pat;se mentine igiena tegumentelor si mucoaselor;se administreaza bauturi in cantitati
mari(3l);hrana bogata in vitamine;se observa functionarea normal a organelor de excretie; se iau masuri pentru
scaderea temperaturii,incepind cu metode fizice( punga cu gheata,frictiuni);se observa
respiratia,pulsul,TA,tempertura.
3.Perioada de declin-se poate prezenta diferit.In unele boli temperature scade lent,treptat-cind se vorbeste de
liza.In altele scade brusc,in citeva ore,ajungind la valori normale si fiind insotita de transpiratii
mari,poliurie,membrele devin reci,apare cianoza buzelor.acest mod de scdere a temperaturii se numeste criza.
A/m:se evita curentul si afluxul de are rece;schimbarea periodica alenjeriei de corp si de pat;se mentine igiena
tegumentelor si mucoaselor;se observa functionarea normal a organelor de excretie;se observa
respiratia,pulsul,TA,temperature;se administreaza bauturi calde;dieta nr.13.
Temperatura corpului se masoara cu termometrul medical de 2 ori pe zi:intre orele6-8 dimineata,intre orele 1618 seara.in aceasta perioada se determina variatia maximal si minimal a temperaturii. Nu se recomanda a
masura temperature dupa ingerarea hranei,deoarece din cauza intensificarii termogenezei,indicatiile
termometrului vor fi mai inalte.inainte de masurarea temperaturii se vor sterge bine fosele axiliare de
transpiratie.Termometrul se va pune in asa fel,incit rezervorul de mercur sa contacteze din toate partile cu
corpul.durat masurarii temperaturii nu va depasi 10 min.
In foaia de temperature se inregistreaza graphic datele despre schimbarile
temperaturii(scaraT),frecventa pulsului(P),tensiunea arterial(TA).In partea de jos a foii de temperatura cu cifre
se noteaza datele obtinute dupa masurarea respiratiei,masa corpului,cantitatea de lichid ingerat in 24
ore,volumul urinei in 24 ore.Valoarea unei gradatii de pe scara de temperature este de 0,2gr.C. Rubrica /A cita
zi de internare/ este impartita in doua;/d/ dimineata si /s/ seara. Temperatura masurata dimineata se inregistreaza
cu un punct in rubric /d/, temperature de seara se inregistreaza I rubruca/s/. datele obtinute se noteaza in foaia
de temperatura,termometrul folosit se supune dezinfectarii
35. Ingrijirea pacientilor imobilizati. Profilaxia escarelor si prevenirea lor.
Pacientii imobilizati necesita ingrijiri speciale. Ei sunt hranti de catre a/m coform dietei. Li se face tualeta
intregului corp, o data la 2 ore se schimba pozitia pt a preveni escarole. Escarele de decubit sunt rani la
nivelul pielii si a tesutului invecinat. Presiunea constanta la nivelul unei portiuni a pielii reduce aportul de
sange la acea zona si in final produce moartea celulelor, lezarea pielii si formarea de ulceratii. Escarele de
decubit apar mai ales la persoanele care stau mult timp la pat, de obicei la spitalizati.
dieta corespunzatoare, ce cuprinde o cantitate optima de proteine , mentinerea curateniei tegumentelor ,
aplicarea de lotiuni de corp ce impiedica uscarea pielii. Formarea de crapaturi in piele creste riscul de
aparitie a escarelor.Tratament- restabilirea presiunii sangelui la tesuturi. Schimbarea freventa a pozitiei, cu
distribuirea egala a presiunii, o saltea speciala sau alte suporturi care sa impiedice o presiune constanta
indelungata aspupra unei zone , curatirea zilnica cu o solutie salina a leziunilor , mentinerea tesutului
sanatos din jurul escarei uscat si curat , indepartarea tesuturilor moarte si aplicarea de unguente si creme
care sa reduca riscul infectiilor. - se evita frecarea de cearsafuri sau pozitii care pot determina leziuni, in pat
sau in scaunul cu rotile
- folosirea de perne sau de dispozitive care sa scada presiunea dintr-o anumita zona si sa o distribuie
uniform. inlaturarea tesutului mort (debridare). In cazul in care se produc necroze tisulare (parti din tesut
mor), medicul va inlatura aceste tesuturi pentru a grabi vindecarea si pentru a preveni infectiile.
aplicarea unui pansament umed pe rana, iar dupa uscarea acestuia se indeparteaza, iar prin indepartarea lui
se va indeparta si tesutul mort din acea zona. aplicarea de unguente ce contin enzime, ce vor dizova partile
necrotice spalarea cu jet de apa, ceea ce va duce la indepartarea zonelor moarte , indepartarea chirurgicala,
efectuata cu bisturiul sau cu foarfeca.
36.ngrijirea ochilor i urechilor la bolnavii gravi. Instilarea picturilor n ochi i n urechi
Ingrijirea ochilor:
Scop
-prevenirea infeciilor oculare
-ndeprtarea secreiilor
Materiale necesare: Cuv renal, tampoane sterile, soluie de furacilin 1:2000

Tehnica efecturii:
Asistenta i spal minele , mbrac mnuile sterile.
n caz dac apar secreii albe purulente n unghiurile comisurilor palpebrale, se vor terge ochii
cu un tampon steril nmuiat n soluie furacilin 1:2000
Micrile tamponului vor fi ndreptate de la unghiul extern al ochiului spre nas.
Pleoapele se vor terge cu un tampon steril uscat n aceiai direcie
n caz de boli de ochi se aplic picturi n ochi i unguente oftalmice.
Ingrijirea urechilor:
Scopul:
Meninerea strii de curenie a pavilionului urechii i a conductului auditiv extern;
ndepratarea cerumenului
Materiale: tampoane sterile montate pe sonde filetate/stilete sau pe bastonae, tvi renal, ap caldu,
spun, mnu de baie, prosop, seringa Janne, lichid pentru spltur la temperatur de 370C.
Tehnica efecturii:
Pacientul se informeaz, se ntoarce cu capul pe partea opus.
Se cur conductul auditiv extern cu tamponul;
Fiecare ureche se cur cu un tampon separat;
Se interzice introducerea tamonului peste limita vizibilitii(Pericol de lizare a timpanului);
Se spal pavilionul urechii(cu mna acoperit cu mnu de bumbac) cu un prosop umezit
curnd cu atenie anurile pavilionului n regiunea retro auricular;
Se usuc cu prosopul pavilionul urechii i conductul auditiv extern;
Dac la pacient s-a format un dop de cerumen, atunci se picur preventiv n ureche soluie nclzit de
peroxid de oxigen de 3%,apoi se va efectua spltura auricular.
37.Ingrijirea cavitatii bucale la bolnavii gravi
Se face n decubit dorsal, fr ap sau lichid de gargar pe care le-ar putea aspira.
Materiale necesare: un prosop, o tvi renal, tampoane pe portampoane, un deschiztor de gur, o spatul
lingual, tifon.
Tehnica: se ntoarce capul bolnavului ntr-o parte, se fixeaz sub brbie prosopul, se amplaseaz printre
arcadele dentare deschiztorul de gur.Se nmoaie un tampon i se terge mai nti limba apoi bolta palatin,
suprafaa intern i extern a arcadelor dentare cu micri ndreptate dinuntru n afar. Apoi , cu un alt tampon
se cur dantura innd la nevoie limba bolnavului cu o pens sau cu ajutorul unui tifon. Depozitul gros, care
se depune pe suprafaa mucoaselor acestor bolnavi, uneori pn la faringe, acestea trebuie ndeprtate cu
degetul nmnuat i nfurat cu tifon. La bolnavii agitai i psihici, introducerea degetului n cavitatea bucal
se va face numai cu un aprtor metalic sau sub protecia deschiztorului de gur. Buzele uscate i crpate
sau acoperite cu fuliginoziti se ung cu glicerin boroxat sau ciar labial. Pentru prevenirea muguetului ,
care apare frcvent la bolnavii gravi, se adaug la glicerina baroxat i o substan fungicid.
ngrijirea protezelor dentare. La bonavii incontieni se vor ndeprta protezele mobile din gur, ntruct ar
putea s cad n faringe sau laringe. Manipularea protezelor se va face cu mnui de cauciuc i comprese de
tifon. Proteza se cur cu periua i pasta de dini, se limpezete i se introduce ntr-o ceac cu ap curat,
care se acoper.
38-40.Etapele procesului de ngrijire (I-a etap).
Procesul de ngrijire

Este o metod organizat i sistematic, care permite acordarea de ngrijiri idividuaiizate. Demersul de ngrijire
este centrat pe reaciile particulare ale fiecrui individ (sau grup de indivizi) la o modificare real sau
potenial de sntate.Demersul mai poate fi definit ca: un proces intelectual compus din diverse etape logic
ordonate, avnd ca scop obinerea unei mai bune stri a pacientului.
Etapele procesului de ngrijire
Procesul de ngrijire comport 5 etape:
1.
2.
3.
4.
5.

Culegerea de date
Analiza i interpretarea lor (probleme, diagnostic de ngrijire)
Planificarea ngrijirilor (obiective)
Realizarea interveniilor (aplicarea lor)
Evaluarea
.Etapa-I. Procesul de ingrijire este o metoda organizata si sestimatizata,care permite acordarea de ingrijiri
individualizate.Nursingul il putem defini ca un proces intelectual compus din diverse etape logic organizate
avind ca scop obtinerea a unei stari mai bune a pacientului.Procesul de nursing consta din 5 etape:
I.Culegerea de date ne permite sa indentificam pacientul,suferinta sa,obiceiurile sale de viata,starea de
satisfacere a nevoilor fundamentale.Culegerea de date este un process continuu.
II.Analiza si interpretarea datelor ne permite sa punem in evident problemele specifice de dependenta si
sursa de dificultate(elaborarea diagnosticului de ingrijire).
III.Planificarea ingrijirilor -ne permite :a)determinarea obiectivelor care trebuie urmarite(rezultatul
asteptat);b)stabilirea mijloacelor pentru realizarea obiectivelor.
IV.Executarea interventiilor utilizarea planului de interventie planificat.
V.Evaluarea consta in analiza rezultatului obtinut.
Colectarea de date-Etapa-I
Culegerea de date e faza initiala a procesului de ingrijire,care permite a/m sa stabileasca actiunile de
ingrijire.Informatiile culese sint:
-Date obiectve,observate la pacient de a/m.-Date subiective expuse de pacient.-Date privind informatii trecute
si actuale.-Date legate de viata pacientului,de obiceiurile sale,de anturajul sau,mediul de viata.Toate informatia
poate fi grupata in 2:a)date relativ stabile;b)date variabile.
Datele relative stabile cuprind:-informatii generale(Nume,virsta,sex,starea civila)-caracteristici
individuale(rasa,limba,cultura,religie,ocupatie);-gusturi personale si obiceiuri(alimentatie,ritmul de viata);elemente biografice legate de sanatate;-elemente fizice si reactionale(grupa sanguina,reactia la medicamente);reteaua de sustinere a pacientului(familie,prieteni).
Datele variabile cuprind:-datele in evolutie continua;-date variabile privind starea
fizica(temperatura,TA,P,functiile respiratorii,somnul,miscarea,reactia la tratament);-date legate de conditiile
psihosociale(stres,confort/disconfort,anxietate,stare depresiva).
Surse de informatie:Pentru culegeraea datelor a/m trebuie sa decurga la diferite surse de informatie:sursa
directa(de la pacient direct);surse secundare(indirect-de la familie);-memebrii echipei de sanatate;-dosarul
medical prezent/anterior.
Mijloacele principale,cele mai eficace sint urmatoarele:a)observarea pacientului;b)interviul;c)consultarea
surselor secundare.
Observarea-sursa principala pe car o foloseste a/m.Observarea este filtrata prin mecanismele noastre
senzoriale de perceptie.Vederea ne aduce o multime de informatie privind caracteristicile fizice a unei
persoane(fizionomia,privirea,comportamentul,postura,anumite semne,simptome ce ne pot vorbi despre o
nevoie nesatisfacuta,o problema de sanatate(icter,eruptii cutanate,agitatie,fata trista).Auzul putem percepe
intonatia vocii,gemete,vaicareli,plingeri,diferite zgomote in urma respiratiei.Atingerea-induratia,caldura
membrelor,edemele.Mirosul-pentru a stabili gradul de curatenie a pacientului,procese patologice,infectia unor
plagi.Pentru a fi eficace observarea trebuie facuta cu atentie.A/m trebuie sa aiba un spirit de observatie.

Elemente de evidenta:-Subiectivism;-Judecati preconcepute;-Rutina si superficialitate;-Lipsa de


concentratie in continuitate.
Interviul-intervederea,dialogul/discutia cu pacientul.Interviul este o forma speciala de interactiune verbala,ce
se desfasoara in intimitate intre a/m si pacient si ne permite depistatrea nevoilor nesatisfacute ale
pacientului,diferite manifestari de dependenta.
Conditiile pt. interviu:-Alegerea timpului oportun pt. pacient;-Respectarea:orii de masa,momentelor de
oboseala si repaos;perioada cind pacientul se simte suferind;A/m trebuie sa prevada un timp suficient de lung
pt. a permite pacientului sa-si exprime emotiile in ritmul sau;A/m trebuie sa creeze toate
conditiile(intimitate,confort);A/m stabileste o comunicare eficienta si clara;A/m manifesta:1)atitudine de
acceptare;2)capacitate de ascultare;3)atitudine de respect;4)capacitate de empatie.;A/mdemonstreaza
comportamentul prin:-mentinerea unui aspect vizual(zimbet),intr-o pozitie comoda silimbaj inteles.
Capacitatile a/m de a facilita interviul:a)abilitatea de a pune intrebari adecvate ce pot fi inchise(da/nu) sau
deschise(presupun un raspuns intreg);b)de a confirma perceptiile sale(daca nu intelegeti,cereti sa va
repete);c)de a aduce la starea de confort;d)de a face o sinteza;e)de a aplica o ascultare activa prin repetarea
ultimii parti din fraza pacientului,reformularea continutului frazei pacientului.Acestea sint necesare pt. a nu-l
face pe pacient sa se inchida in sine si sa nu mai raspunda.
Cum favorizam o relatie de interactiune cu pacientul?- Asiguram o anumita intimitate,loc calm,izolat,sa nu fim
deranjati,ne adresam pacientului pe nume,ne prezentam,ii aratam un real interes pt. starea lui de sanatate.II
explicam scopul interviului,ii expicam ca avem ca scop de a afla problemele pe care le are,iar raspunsurile ne
vor permite sa-i asiguram o mai buna ingrijire,ii acordam toata atentia prin contact vizual.NU NE GRABIM,il
lasam sa termine fraza,nu-l bruscam,utilizam vacabular adaptat,nu incepem de la intrbari intime,delicate,sa fim
un ascultator activ,o inclinare din cap,o privire de iinteres care sa-i asigure o incredere in situatia lui.De retinut
sa se culeaga in prealabil(de la colegi/din dosar)informatii despre pacient,sa se puna o singura intrebare o
data,mai multe intrebari odata pot provoca confuzia pacientului,sa se puna intrebarea in asa fel incit sa nu
sugereze raspunsul.Sa se foloseasca un sistem de inscriere a informatiei,a nu se baza pe memorie,sa se
multumeasca pacientul pt. colaborare,daca interviul nu poate fi finalizat trebuie sa se revina si prevenim
pacientul.
Etapa-II.Analiza si interpretarea.Departajarea intremanifestari de independenta si dependenta.Pentru ca datele
culese sa poata orienta a/m spre interventiile individualizate este important ca ele sa fie analizate si
interpretate.Scopul principal:indeplinirea nevoilor specifice pacientului.Analiza datelor se face
prin:1)Examinarea datelor;2)Clasificarea datelor date de independenta si dependenta;3)Stabilirea nevoilor de
ingrijire;4)Recunoasterea legaturilor si a prioritatilor.Interpretarea inseamna a da un sens,a explica
originea/cauza problemelor de dependenta.A defini sursele de dificultate.
Analiza si interpretatrea
datelor in nursing e o sarcina complexa.Dificultatea survine din:1)Nr. Mare de date culese;2)Varietatea surselor
de informatie;3)Caracterul schimbator al nr. Mare de date;5)Rolul a/m este sa determine prin datele culese,care
nevoie nu este satisfacuta si sa determine unde e sursa de dificultate.
Diagnostic de ingrijire :Pornim de la informatiile culese indentificind manifestarile de independenta si
dependenta a individului in satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale.A/m poate sa defineasca problemele de
sanatate si sa puna u diagnostic de ingrijire.
Def.1 Diagnosticul de ingrijire este o forma simpla si precisa care descrie raspunsul persoanei la o problema de
sanatate.El constituie o judecata practica bazata pe colectarea si analiza datelor si serveste de pilon la
planificarea de ingrijirilor.Diagnosticul de ingrijire releva rolul autonom al a/m. Def.2 Diagnosticul de ingrijire
este un enunt concis actual/potential al manifestarilor de dependenta al persoanei regrupate sau nu si legate de
o sursa de dificultate.Def.oficiala din 1990.Enuntul unui judecati clinice asupra reactiilor la problemele de
sanatate prezente sau potentiale la evenimentele de viata a unei persoane,familii/ale unei colectivitati.
Diagnosticul de ingrijire serveste ca baza pt. a alege interventiile de ingrijire vizind atingerea rezultatelor pt.
care a/m este responsabila.
Componentele diagnosticului de ingrijire. Diadnosticul de ingrijire e compus din 2 sau 3 parti
principale:1)Problema de dependenta a persoanei;2)Cauza problemei de dependenta;3)Semne si simptome
1)Prima parte a diagnosticului consta in enuntul problemei,problema care exprima o dificultate traita de
persoana,un comportament sau o atitudine nefavorabila sanatatii sau satisfacerii nevoilor sale.Dupa culegerea
datelor a/m poate sa traga o concluzie,explicind clar situatia si definind problemele.De exemplu:-Alterarea

starii de cunostinta;-Atingerea integritatii pielii;-Alterarea integritatii fizice;-Alterarea mobilitatii fizice;Alterarea eliminarii intestinale.
2)Este constituita din enuntul cauzei-a sursei de dificultate.Sursa de dificultate poate fi definita ca o piedica in
satisfacerea uneia sau amai multor nevoi fundamentale.Cauza poate fi legata de factorii de ordin
fizic,psihologic,social si spiritual sau lipsa cunoasterei.
3)Manifestarile de dependenta prezente la bolnav-datele ce le primim in prima etapa a procesului de nursing.La
formarea diagnosticului de ingrijire sa utilizeaza formula P.E.S.-,,P-problemele de sanatate;-,,Eetiologie;-,,S-semne si simptome.
Exista 3 tipuri de diagnostic de ingrijire:a)diagnostic actual-cind manifestarea de dependenta sint
prezente,acuzele sint in timpul colectarii datelor.b)diagnostic potential-cind problema poate surveni,daca nu
este prevenita,exemplu:poate surveni alterarea integritatii tegumentelor prin formarea escarelor.c)diognosticul
posibil-descrie o problema a carei prezenta nu este sigura.
38.Etapa-III.Dupa formularea diagnosticului de ingrijire a/m elaboreaza un plan de actiune care sa influenteze
pozitiv starea fizica si mentala a persoanei ingrijite si sa reduca problemele de dependenta.
Planificarea ingrijirilor-Stabilirea unui plan de interventii,prevederea etapelor si mijloacelor de desfasurare a
ingrijirilor.Planul de inteventie tine cont de prescriptiile medicale,care porneste de la nevoia si capacitatea
pacientului .Pacientul are dreptul de a participa la luarea deciziilor cu privire la interventii.Obiectivul principal
al ingrijirilor este de a aduce persoana la un grad optim de independenta in satisfacerea nevoilor.Planificarea
ingrijirilor presupune stabilirea prioritatilor de ingrijire,de exemplu:dupa Maslov prioritatea in ingrijire este:
1.Restabilirea nevoilor fiziologice(respiratia,circulatia,alimentatie,).
2.Restabilirea nevoilor de securitate(pericole din mediu inconjurator,frica)e necesar ca in masura in care este
posibil sa se colaboreze cu persoana ingrijita.A/m trebuie sa informeze persoana despre actiunile care le
interprinde si sa ceara acordul.Problemele care trebuie trecute in planul de ingrijire se aleg,deoarece teoretic
fiecare pacient ar putea avea 50-60 de diagnostice de ingrijire si atunci folosirea planului ar fi imposibila.
a)Obiective de ingrijire.Se defineste astfel:
Descrierea unui comportament pe care il asteptam de lapacient.Un rezultat pe care il dorim sa-l obtinem in urma
interventiilor.Obiectivul de ingrijire are urmatoarele componente:SPIRO:
,,S-specificitatea(sa apartina unui singur subiect); ,,P-performanta (actiuni,atitudini,comportamente asteptate
de la persoane pornind de la un verb activ); ,,I-implicarea(nivel de angajare a personalului); ,,Rrealism(capacitati fizice siintelectuale,abilitatea persoanei ingrijite si a a/m care va ingriji pentru a ajuta sa ajunga
obiectivul); ,,O-observabil (comportamentele,actiunile si atitudinile sa poata fi
vazute,observate,masurate,evaluate cu precizie).
Obiectivele astfel formulate trebuie sa raspunda la intrebari:
1.,,Cine face actiunea; 2.,,Ce face pacientul(pentru pacient); 3.,,Cumse face actiunea;4.,,Cindse face
actiunea;5.,,In ce masurase face actiunea.
b)Interventiile a/m.Alegerea interventiilor permite a/m sa determine modul de a actiona pentru a corecta
problema de dependenta a pacientului.Actiunea a/m(de suplinire sau completare a ceia ce nu poate face
pacientul)au ca scop conservarea sau atingerea unui grad optim de independenta a pacientului.A/m care
intocmeste planul de ingrijire trebuie sa se gindeasca la interventii care raspund cu adevarat nevoilor specific
pacientului.Pentru ca interventiile sa poata fi evaluate,trebuie:-sa se indice la ce ora(in care moment al zilei);-la
ce interval;-ce continuitate(durata actiunilor a/m)
Etapa-IV. Aplicarea ingrijirilor constituie momentul realizarii constiente si voluntare a interventiilor planificate
pentru a obtine rezultatul asteptat si are ca scop sa ajute pacientul sa-si mentina sau sa-si recapete independenta.In
aplicare sint antrenati:pacientul,a/m,echipade ingrijire,familia,sau apartinatorii.
Pacientul:executa actiunile planificate pentru el in functie de resursele proprii.A/m:supravegheaza aceste
actiuni,incurajeaza pacientul,informeaza pacientul si manifesta empatie(intelegere),ajuta si efectuiaza toate
ingrjirile necesare pacientului.Echipa de ingrijire:asigura completarea si eficacitatea activitatii
profesionale.Familia:sint alaturi in actiuni de ingrijire.
Planificarea ingrijirilor(III)si executarea ingrijirilor(IV)sint strins legate intre ele astfel este posibil ca interventia
sa fie insemnata o singura data in planul de ingrijire intr-o singura rubrica .Interventiile trebuie sa fie formulate

clar si prcis.Va fi indicat:cui I se adreseaza actiunea,orarul,natura actiunii cu-n verb


active,observabila,masurabila,semnatura a/m care planifica si executa ingrijirile.
Sfaturi pt.efectuarea interventiilor de ingrijire:
Nu efectuati niciodata ingrijiri fara a cunoaste rationamentul,efectul asteptat.
Inainte de orice interventie reexaminati pacientul pt. a evalua starea problemelor.
Fiti atenti la reactiile pacientului si modificati orice interventie ineficace.
Explicatile ratiunea interventiilor dumneavoastra.
Pregatiti mediul inconjurator terapeutic fara pericol.
Executarea ingrijirilor si relatia a/m-pacient.
Ingrijirile trebuie sa favorizeze drumul spre independent.Relatia a/m-pacient trebuie sa stabileasca o
comunicare functional,pedagogica si terapeutica.Terapeutica-de acceptare reciproca,atitudine de
respect,intelegere.
In cursul ingrijirilor a/m comunica cu pacientul,il asculta si il atinge,raspunde la intrebarile lui.A/m tine cont ca
cu cit starea pacientului e mai grava cu atit durerea si frica sunt mai mari si are nevoie de support si
intelegere.A/m comunica cu pacientul cind:
-ajunge pacientul la spital;-cind se face interviul;-cind se face ingrijiri zilnice;-in situatii,reactii in timpul
ingrijirilor in care trebuie sa fie in atentia a/m(anxietate,stress,durerea,singuratatea,instrainarea).
Etapa-V.Evaluarea consta in a face o apreciere,o judecata asupra progresului pacientului in raport cu
interventiile a/m.Evaluarea e o
Conditie absoluta a calitatii ingrijirilor,daca interventiile planificate nu si-au atins scopul atunci trebuie sa stim
de ce nu avem rezultatul asteptat si trebuie sa stim cum sa corectam situatia.
Cind se face evaluarea? Evaluarea trebuie facuta cu regularitate la diverse intervale .Un obiectiv in general
indica in ce ritm trebuie sa se faca evaluarea.
Ce se evaluiaza? Ne propunem sa evaluam douaaspecte:
1.Rezultatul obtinut(schimbarea observata)-reactia pacientului la ingrijiri.
2.Satiafactia pacientului insasi
Evaluarea se face pe tot timpul ingrijirii.Cind se observa ca semnele nu s-au diminuat(obiectivul nu e atins),ca
activitatea de ingrijire nu a avut impactul dorit.Procesul de ingrijire se reia de la Etapa-I (Reformularea
diagnosticului,a obiectivelor,se modifica interventiile).Evaluarea permite reajustarea obiectivelor si deci
modificarea interventiilor.
Cum se face evaluarea? Ea se face pornind de la un punct de referinta care este de fapt obiectivul de
ingrijire.Persoana care face evaluarea trebuie sa inregistreze observatia,sa indice data ori timpul sis a se
semneze.
Concluzie: Procesul de ingrijire e un process ciclic si permanent de reinoit.Un plan de ingrijire tine cont atit de
prescriptiile medicale cit si de interventiile autonome ale a/m.A/m trebuie sa verifice prescriptiile medicului
inainte de asi planifica interventiile.Va verifica prescriptiile medicului referitor la:-limitarea activitatii fizice;restrictii alimentare etc.
41.

Mecanismul de aciune, indicaiile, contraindicaiile, utilajul necesar, tehnica aplicrii


prnielor calde i a termoforului.
Termoforul:Temperatura calda,uscata provoaca dilatarea reflectorie a musculaturii netede,mareste afluxul de
singe la organele interne.Afluxul de singe sporit are actiune rezorptiva si analgezica.
Indicatii:-Cu scopul de incalzire locala si totala in prima perioada a febrei,soc anafilactic,in caz de dureri
spastice in colica intestinala,renala,hepatica,gastrita cronica,criza hipertonica.
Contraindicatii:-Procese inflamatorii acute in cavitatea abdominala,tumori,hemoragii,contuzii(in primele
24ore),afectiuni ale pielii.
Tehnica efectuarii:-Se utilizeaza termofoare de cauciuc sau electrice.Termoforul de cauciuc este un rezervor de
cauciuc cu capacitatea de 1-1,5 litri,cu dop insurubat.Se umple 3/4 din volum cu apa calda la 70-80*C(la
adulti).Se inveleste in flanela si se verifica reactia pielii.Termoforul se tine pina cind se raceste.Termoforul
electric poate fi reglat si se utilizeaza respectind pauzele.

Prisnitele calde:Provoaca o dilatare indelungata a vaselor sanguine ale pielii.Ca urmare se produce un aflux de
singe in locul respectiv,reabsorptia procesului inflamator si micsorarea durerii.Prisnitele calde pot fi aplicate pe
orice parte a corpului.
Indicatii:-Dureri cauzate de spasme,migrena,colaps,in astm bronsic(pe cutia toracica),in dureri articulare.
Contraindicatii:-Dureri abdominale,boli de piele,febra.
Tehnica aplicarii:-Se formeaza din trei straturi:
1strat-o bucata de tesatura moale si hidroscopica,inmuiata in lichid de temperatura camerei,bine stoarsa.
2strat-musama sau o bucata de hirtie cerata
3strat-vata
Fiecare strat urmator trebuie sa fie mai lat decit cel precedent cu 2cm.Prisnita pregatita in modul acesta se aplica
cu grija pe sectorul corpului in asa fel,incit stratul umed sa se prinda bine de piele,iar celelalte straturi sa-l
acopere bine.Se bandajeaza cu grija.Prisnita se tine nu mai mult de 12ore.Se pot schimba dimineata si
seara.Solutii pentru prisnite pot fi folosite-apa calda,solutie spirtoasa.Daca prisnita calda se aplica pe o suprafata
mare,pacientul va sta in pozitie culcat.
Sinpismele.Metoda de actiune asupra circulatiei sanguine datorita actiunii uleioase de mustar eteric care irita
pielea si dilata vasele sanguine ale pielii si reflector vasele sanguine a organelor corespunzatoare.Efectmicsoreza durerea,mareste afluxul de singe,duce la reabsorbtia proceselor inflamatorii situate la suprafata cit si a
organelor din cutia toracica.
Indicatii:-Procese inflamatorii ale organelor cutii toracice(pneumonii,bronsite).
-Miozite,nevralgii
-Inflamatii ale cailor respiratorii superioare(rinita,faringite,traheita),
-Durere in regiunea inimii,boala hipertonica.
Contraindicatii:-in hemoragii,tumori maligne,sensibilitate marita la mustar,boli de piele.Nu se aplica peunul si
acelasi loc repetat!
Tehnica aplicarii:-A/m isi pregateste miinile,controleaza calitatea.Sinapismele se inmoaie in apa calda pina la
35*C ,se aplica pe sectorul necesar al pielii cu mustarul spre piele pe 10-15 min.In caz de sensibilitate marita
timpul aplicarii se micsoreaza.Daca sinapisma este aplicata corect,apare senzatia de arsura si apare
hiperemia.Dupa inlaturarea sinapismelor pielea se sterge cu apa calda,apoi cu un prosop uscat.Pacientul se
imbraca si se inveleste bine.Se aplica sinapismele inainte de somn.
44.Simptomele principale in afectiunile aparatului respirator.Tusa.Interventiile asistentei medicale.
Simptomele principale in afectiunea aparatului respirator sunt:
-tusa
-dureri in cutia toracica
-dispneea
-hemoftizia
- asfexia
- hemoragia pulmonar
Tusa-este un act reflector de protectie prin care se elimina prin bronhii si caile respiratorii,corpurile straine(sputa
si mucus).Tusa apare ca urmare a excitatiei inflamatoare mecanice,chimice sau termice a receptorilor tusei care
se gasesc in laringe,trhee,bronhii,bronhiole.In caz de inflamatie,stimularea receptorilor este provocata de edemul
si hepermia mucoasei bronhiilor.
-Excitarea chimica se constata in caz de inspiratie a gazelor excitante inclusiva a fumului de tutun.
-Excitarea termica se constata atit la inspiratia aerul fierbinte cit si a lui celui rece.
-Mecanismul tusei consta:O inspiratie adinca,glota se inchide,totii muschii,respir,diafragma si presa abdominala
devin incarati si presiunea aerulu din plamiini creste.
Tusa dupa felul sau poate fi:
Tusa uscata-produce o senzatie de usturime si durere in git,nu este insotita de eliminarea sputei.Aceasta tusa este
chinuitoare.

Tusa umeda-este insotita de eliminarea sputei.


Dupa durata:
1.Permanenta(in bronsita cronica,cancer al bronhiilor si plaminilor si un unele forme de tuerculoza pulmonara)
2.Periodica(gripa,inflamatia acuta a cailor respiratorii superioare,pneumonii si bronsite).
Tusa ma poate decurge si sub forme de accese(tusa convulsiva si prezenta corpurilor staini in caile respiratorii).
Interventiile a/m in tusa uscata.
1.Suprimarea tusei depinde de tratarea cauzei
2.Bolnavul se culca si se inveleste cald
3.Se administreaza bauturi calde
4.Bai calde la picioare
5.Sinapisme
6.Preparate antitusive
Interventiile a/m in tusa umeda
1.Asigurarea pacientului cu scuipatoare individuala
2.Redarea pozitiei de drenaj de citeva ori pe zi cite 20-30 min.
3.Bauturi calde
4.La indicatia medicului admnistram substante medicamentoase
5.Proceduri fizioterapeutice.
45.Oxigenoterapia.Indicatiile.Tehnica securitatii in administrarea oxigenului.Caile de administrare a
oxigenului umezit.Complicatiile posibele.

Oxigenoterapia-tratament prin imbogatirea in oxigen a aerului inspirat. oxigenoterapia constituie unul dintre
tratamentele hipoxiei (oxigenarea insuficienta a tesuturilor) cauzata de o insuficienta respiratorie.
Indicatii
astm cu dispnee continua
fibroze pulmonare
boli ale cutiei toracice (cifoscolioze,etc.)
cancere pulmonare in faze avansate
insuficienta cardiaca congestiva
soc
infarct miocardic
Caile de administrare a oxigenului umezit
Administrarea oxigenului se face cu:
- sonda sau cateter nazal
- masca
Cateterul nazal (sonda) are orificii laterale multiple. Se introduce in nara prin faringe, schimbandu-se de la o
nara la alta. Se poate introduce si in laringe.
Tehnica efectuarii:
se dezobstrueaza caile aeriene
se masoara lungimea sondei pe obraz de la narina la tragus
se introduce cateterul cu miscari blande paralel cu palatal osos siperpendicular pe buza superioara
se fixeaza sonda cu leucoplast
se fixeaza debitul la 4-6 l/minut
se va observa bolnavul in continuare pentru prevenirea accidentelor
se administreaza medicamente cu intermitenta si se supravegheaza
debitul
Masca: pentru oxigen ( cu inhalarea aerului expirat) se fixeaza acoperind gura si nasul. In
general este greu suportata de bolnav datoritahamului de etanseizare.
Tehnica efectuarii:
se verifica scurgerea oxigenului din sursa

se pune masca in mana bolnavului pentru a-i usura controlul masti si i se sustine mana. Debitul de
10-12 l/minut.
se aseaza masca pe piramida nazala si apoi pe gura cand bolnavul s-a obisnuit cu masca, se aseaza
cureaua de fixare in jurul capulu
Complicatii posiile
distensia abdominala prin patrunderea gazului prin esofag, enfizem subcutanat prin infiltrarea
gazului la baza gatului prin fisurarea mucoasei.
46.Notiune de sputa.Colectarea sputei pentru examenul de laborator:analiza generala,depistarea
baciliului de tuberculoza.
Sputa-sputa este secretie vascoasa a cailor respiratorii, eliminata prin tuse.

Colecatarea sputei pentru analize generale


Pregatirea materialelor
Materiale nesterile:masca de protectie, tavita renala ;vase colectoare bine spalate, uscate fara sa contina
substante antiseptice si cu capac.
Materiale sterile: manusi chirurgicale, apa distilata;vas de 200-300 ml cu solutie Ringer lactozata sau apa
peptonata 1%, sterila, prevazuta cu capac.
Pregatirea pacientului
instruirea eficare, cooperarea si supravegherea competenta a pacientului constituie elemente
indispensabile pentru o recoltare corecta;
anuntam pacientul ca sputa se recolteaza dimineata, pe nemincate pentru a evita amestecul cu resturi
alimentare;
educam pacientul pentru a-si clati gura si faringele cu apa inainte de a expectora.
Solicitam pacientului:
sa indeparteze proteza dentara;
sa nu inghita expectoratia;
sa nu scuipe in batista sau servetele de hartie;
sa expectoreze numai in vasul colector sau cutia Petri;
sa nu murdareasca exteriorul vasului;
sa nu expectoreze in vasul colector saliva din gura.
Tehnica de lucru
solicitam pacientului sa expectoreze conform instruirii efectuate si in cazul secretiilor nasofaringiene
abundente, sa se spele bine pe dinti cu periuta si apa fiarta si racita, dar fara pasta de dinti;
pacientul, in continuare, isi va clati repetat gura si va tusi pentru prelevarea secretiei in vas colector,
cutii Petri sau vas steril;
cantitate de 2 ml de secretie bronhoalveolara- nu saliva este suficienta pentru examenele ulterioare.
Colectarea sputei n depistarea tuberculozei
Materiale necesare: Scuiptoare sterile sau alte recipiente sterile cu gura larg, prevzute cu capac, formulare
medicale,
substane dezinfectante, masca de protectie.
Tehnica recoltrii:
Bolnavul va colecta sputa n scuiptoare n decurs de 1-3 zile, deoarece este necesar o cantitate
suficient de sput. La copiii mici sputa este colectat n timpul actului de tuse, provocat eu ajutorul spatulei. Se
va avea grij ca materialulcolectat s fie sput propriu-zis i nu saliv din gur.
Formularul medical completat i sputa colectat sunt expediate la laborator, unde, prin metoda de
flotaie, trebuie determinatmicobacteria de tuberculoz.
Scuiptoarele folosite pot fi dezinfectate prin metode diverse conform ordinelor n vigoare.
Simptomele in afectiunile aparatului respirator:
Tusea,dureri in cutia toroacica,dispneea ,asfixia,hemoftizia(sputa cu singe),hemoragii pulmonare.

Dispneea-respiratie ingreuiata,insuficienta de aer.


Interventiile a.m-Se da bolnavului o pozitie semisezinda ,punindu-I 2-3 perne la spate cu picioarele coborite in jos.
-Se interzice orice activitate fizica
-Se deschide geamul se elibereaza imbracamintea
-administrarea O2 umezit sau a pernei cu O2.Se solicita de urgenta medical.
-Dupa indicatia medicului administram med(cardiotonikce,diuretice)
-Supravegherea permanenta a pacientului.
48.Toracocenteza.Scopul,utilajul necesar,pozitia bolnavului,locul,tehnica efectuarii.Ingrijirea
bolnavului dupa punctie.

Toracocenteza sau punctia pleurala- stabilirea unei legaturi intre cavitatea pleurala si mediul exteriror prin
intermediul unui ac de punctie.
Scopul explorator al toracocentezei este de a pune in evidenta prezenta lichidului pleural si recoltarea
lichidului pentru examinarea sa cantitativa si calitativa.
Scopul terapeutic - evacuarea lichidului si administrarea medicamentelor in cavitatea pleurala dupa
spalarea cavitatii.
Indicatii in cazul bolilor inflamatorii, tumori pulmonare, insuficenta cardiaca insotita de colectii lichidiene
in cavitatea pleurala.
Se va face punctie pleurala atunci cand cantitatea de lichid pleural depaseste un litru si jumatate si exercita o
presiune asupra inimii si plamanului.
Nu se recomanda- tulburari de coagulare a sangelui(hemofilie) si cand pacientul tine un tratament cu
anticoagulante.
Utilaj antiseptic,seringi sau troacar,anestezic (xilina 1%),dispozitiv de aspiratie,tuburi de dren,recipient
collector,instrumentar pentru fixare la perete.
Pozitia boln-Bolnavul asezat pe marginea patului cu toroacele usor flectat anterior si coatele sprijinite
genunchi.
Pozitie in decubit dorsal sau lateral in caz de colectii inchistate anterioare s-au laterale.
Locul- se alege in functie de situatia si cantitatea de lichid pleural.
Daca lichidul este in stare libera, punctia se face in spatiul VII - VIII intercostal pe linia axilara posterioara..
Daca lichidul este inchistat, punctia se face in plina matitate, evitind traecte care sa lezeze anumite traecte
anatomice.
Executia punctiei
se face de catre medic, ajutat de a.m si se desfasoara in salon sau in sala de tratamente.
Se allege locul punctiei.
Pe pat se pune musamaua,se pregateste aleza.
Se dezinfecteaza locul,apoi se administreaza anestezic,se mai dezinf.odata cu tincture de iod
A.m pregateste pregateste acul montat la seringa.
Medicul cu acest ac patrunde brusc perpendicular prin piele pe partea superioara a coastei.SE
rtabate apoi muschii intercostali,fascia endotoracica si pleura parietala.
Medicul aspira lichidul.A.m indruma pac sa nu tuseasca ,sa si pastreze calmul ,supravegeaza
respiratia.
Med.extrage acul si a. dezinfect.locul punctat si efectuiaza un pansament.
Dupa executia punctiei, pacientul este ajutat de catre asistenti sa se aseze in pat, ii ridica
membrele inferioar, inveleste pacientul.
Ingrijirea bolnavului dupa punctie.
se asigura repausul la pat pe o perioada prescrisa de medic
se supravegheaza pulsul, tensiunea arteriala, respiratia, culoarea tegumentelor periodic
se informeaza medicul imediat in cazul aparitiei cianozei (coloratie albastra cu nuanta cenusie sau violacee a
pielii si mucoaselor fara extravazare sanguina), dispneei, tahicardiei, secretiilor bronhice.

49.Examenul radiologic al bronhiilor- bronhografia.Pregatirea bolnavului si a utilajului.


Bronhografia-metoda radiologica de examinare a traheii si bronhiilor care se efectuiaza cu ajutorul subst.de
contrast.
Pregatirea materialelor necesare: medicamentele sedative (fenobarbitai, atropina), anestezice, sonda Metras
sterila, substante de contrast (lipiodol sau iodipin - liposolubile si ioduron B sau diiodonul- hidrosolubile),
expectorante si calmante ale tusei, scuipatoare.
Pregtirea psihic a pacientului
se anunta pacientul i i se explica necesitatea tehnicii
se anunti pacientul sa nu manance in dimineata examenului
Pregtirea fizic a pacientului
- cu 2-3 zile nainte de examinare i se vor da pacientului expectorante;
- n ajunul examinrii bolnavul va fi sedat cu fenobarbital;
- cu 30 de minute nainte de bronhografie i se va administra o fiol de atropin pentru a
reduce secreiile din cile respiratorii i apoi i se administreaz un calmant al tusei;
- se va testa n prealabil sensibilitatea la iod i se va opacifica apoi arborele traheo-bronic
cu o substan pe baz de iod (lipiodol)
- bronhografia se face pe nemncate;
- medicul face anestezia arborelui traheo-bronic i i introduce o sond prin care se
introduc substanele de contrast;
- bolnavul va fi plasat pe rnd n decubit dorsal, lateral stng, decubit ventral, lateral drept,
cu toracele ridicat, apoi n poziia Trendelen-burg;
- dup terminarea examinrii bolnavul nu mnnc i nu bea timp de dou ore, pn cnd
nu nceteaz efectul anestezicului;
- asistenta va avea grij apoi ca pacientul s expectoreze sputa cu substan iodat i s nu
o nghit;
- foarte rar poate aprea dupa examinare febra i eventual o supuraie pulmonar.
50.Examenul endoscopic al bronhiilor-bronhoscopia.Pregatirea bolnavului si a utilajului.

Bronhoscopia-este explorarea arborelui trahiobronsic ce se face cu ajutorul bronhoscopului rigid sau


flexibil.
Bronhoscopul este compus din tuburi metalice de 30-40cm lungime si diametrul de 0,4-0,9cm ,lumina in
bronhoscop este condusa prin fibra optica printr-un sistem sperial de cabluri.
Scopul:
Explorator:
pentru examinarea mucoasei arborelui bronsic;
pentru recoltarea sputei;
pentru recoltarea materialului biologic,pentru analiza cistoscopica;
Terapeutic:
inlaturarea corurilor straine,polipilor;
introducerea medicamentelor,oxigenului;
aspirarea secretiilor abundente din caile respiratorii.
Pregatirea materialelor necesare:
bronhoscopul cu toate anexele straine;
scutece;
manusi;
tampoane sterile;
pensa;
cuva renala;
seringi de 10ml;
sol.anestezice(dicaina,adrenalina,zilina).

Pregatirea psihica si fizica a pacinetului:


Se convinge pacientul de necesitatea executarii examenului si riscul refuzului acestuia;
In ziua premargatoare examinarii,se executa o testare la sol.anestezice;
Procedura se realizeaza in sala de bronhoscopie;
Se anunta pacientul ca dimineatza inaintea executarii nu trebuie sa manince.
Tehnica efectuarii:
Asistenta medicala aseaza pacientul pe masa de examinare in decubit dorsal,cu extremitatea
cefalica in extensie.
Sub umeri se plaseaza o perna tare,care ridicind capul la 12-15cm,ajuta extensia acestuia.
Se instileaza sol.anesteziologica in cavitatea nazala in timpul insipartiei adinci.
Asistenta medicala serveste medical cu instrumentele si materialele necesare.
Bronhoscopul se introduce prin cavitatea nazala in trahee si bronhii.
Medicul examineaza mucoasa Arborelui trahiobronsic.
Supravegherea pacientului dupa bronhioscopie
Dupa examinare,pacientul este condus in salon si supravegheat de catre Asistenta medicala.
Incidente si accidente dupa bronhoscopie:
hemoragii;
disfagie;
dureri retrosternale;
cefalee;
expectoratii;
infectii cu diferiti agenti patogeni.
51-edeme?
52.Simptomele principale in afectiunile aparatului cardiovascular-durerile cardiace.Interventiile
asistentei medicale.
Durerile cardiace pot fi:
locale;
cu iradiere in mina stinga;
cu iradiere in regiunea gitului;
cu iradiere in omoplat;
cu iradiere in mandibula.
Durerile sunt de un caracter intepator mai des legate de insuficienta circulatiei coronariene,in urma
obstructiei lumenului vaselor inimii sau spasmul vaselor,leziunilor cardiac(cardionecroza).
Durerile extracardiace pot fi provocate de:
embolii;
pneumothorax;
pleurezie;
nevralgii intercostale;
herpes-zoster;
hermie diafragmala;
litiaza biliara;
leziuni ale coloanei vertebrale sau ale articulatiilor vecine.
Asistenta medicala in durerile cardiace:
bolnavul se linisteste si se culca in pat;
se acorda conditii de repaus psihic si fizic;
se admininstreaza bolnavului Nitroglicerina;
in regiunea inimii se aplica sinapisme,la miini si picioare termofoare;
daca durerile continua,la indicatia medicului se va admininstra Morfina si Omnopom;
nu se recomanda a lasa bolnavul nesupravegheat,se masoara pulsul si TA.

53. Punctia abominala.Scopul, pegatirea utilajului si a bolnavului.Interventiile asistentei meicale in


timpul punctiei, ingrijirea dupa punctie.

Puntia abominalaeste transversarea si patrunderea in cavitatea abdominala cu ajutoul unui troacar si


evacuarea unei colectii de lichid.
Scopul:
explorator si terapeutic.
Inicatii:
ascita in afectiuni cardiovasculare,
ciroza hepatica,
dializa peritoneala,
tumori peritoniale
Materiale necesare:
troacar 3-4 mm diametru,
mandren,
seringa 2-5 ml,
alcool, iod,
musama, cearsaf,
vas de 10 kg, material pentru pansament,
tavita renala,
subst. analgetice si toniocardice
Pregatirea pacientului:
se explica necesitatea efectuarii operatiei
Tehnica efectuarii:
Interventia se face in sala de operatii sau la patul bolavului, cu 15-20 min inainte bolnavul va primi un
cardiotonic, pacientul isi goleste vezica urinara apoi se aseaza, asistenta izoleaza locul punctiei, il
badijoneaza cu alcool si iod, medical executa anestezia cu novocaina, din nou se badijoneaza cu alcool si
iod, medical efectueaza punctia, asistenta recolteaza probele la laborator 10-120 ml, la prima paracenteza
nus e evacueaza mai mult de 4-5 l , locul punctiei se badijoneaza cu iod si apoi se aplica un pansament
steril
Bolnavul se aseaza comod in pat, aflindu-se sub supraveghere.
Complicatii posibile:
colaps
hemoragie interna
scurgerea lichidului dupa pansare
54. Colectarea singelui pentru determinarea grupelor sangvine cu serurile standart. Determinarea
grupei de singe.
Scopul: de a insusi metoda determinarii grupei de singe
Utilaj: seruri-teste de grupe I,II,III,IV. De 2 seruri deferite, o placuta emailata degrasata, 6 pipete, 6 baghete
de sticla, alcool etilic de 70%, tampon de vata, singe cercetat.
Tehnica efectuarii:
1.
Pe placuta se indica familia bolnavului
2.
Se aplica cite o picatura mare de ser test, respectind grupa si seria cu pipette diferite.
3.
In adincitura de jos a placutei se aplica o picatura de singe a pacientului
4.
Cu baghete diferite se aplica cite o picatura mica de singe in fiecare picatura de ser standart si se
amesteca.
5.
Placuta se agita usor.
6.
Rezultatul se citeste peste 5 minute.
Citirea rezultatelor:
1)
Daca aglutinarea cu serul-test grupa I,II,III,IV nu a avut loc, inseamna ca e grupa I(0).
2)
Daca aglutinarea a avut loc cu serul-test de grupa I si III, dar nu a avut loc cu serul din grupa a II,
single este de grupa a II(A).

3)
4)
5)
6)

a)
b)
c)
d)

Daca aglutinarea a avut loc cu serul-test de grupa I si II, dar nu a avut loc cu serul din grupa a III,
single este de grupa a III(B).
Prezenta aglutinrii cu serurile celor 3 grupe, ne indica grupa IV(AB).
Rezultatul este controlat de medic.
Grupa de singe se inseamna respectiv I(0), II(A), III(B), IV(AB) in foaia de observatie.
Determinarea grupei sangvine dupa metoda Toliclon
Scopul : de a insusi metoda determinarii grupei sangvine.
Utilaj : reagentii anti-A si anti-B, o placuta emilata degrasata, 2 pipete, 2 baghete de sticla, alcool etilic de
70%, vata, singe cercetat.
Tehnica:
Pe placuta se indica familie bolnavului.
Se picura cite o picatura de reagent anti-A si anti-b cu pipette separate.
Se pregateste o picatura mare de singe din deget.
Cu baghete separate se aplica cite o picatura mica de singe(1/10) si se amesteca bine cu reagentii
pregatiti.
Placuta se agita usor.
Rezultatul se citeste peste 5 minute.
Citirea rezultatelor:
Daca aglutinarea are loc:
In ambele picaturi, single cercetat este de grupa IV(AB);
In anti-B grupa a III(B),
in anti-A grupa a II(A);
nu are loc aglutinarea-grupa I (0).

55 Hemotransfuzia. Indicatiile, contraindicatii, tehnica efectuarii, pregatirea bolnavului si a singelui


pentru transfuzie.

Hemotransfuzia injectarea singelui luat de la om in patul vascular al bolnavului.


Indicatii:
restabilirea masei angvine si a numarului de eritrocite
anemii
stari e soc
stimularea sistemului hematopoetic
marirea capacitatii de coagulabilitate
stimularea metabolismului
in caz de intoxicatii
stari terminale pentru renimare
Contraindicatii:
stadii decompensate ale bolilor sistemului cardiovascular,
afectiuni renale, hepatice
tuberculoza pulmonara
afectiuni alergice
Transfuzia se poate face :
direct: cu singe proaspat printr-un sistem de tuburi single e trecut din vena onatorului in sistemul vascular al
recipientului
indirect: cu singe conservat,
Pregatirea singelui : flacunul cu singe se examineaza sa fie inchis ermetic, datele de pe eticheta trebuie sa
corespunda cerintelor, dunga alba(0(I)), albastra (A(II)) rusie(B(III)) galbena(AB(IV)), single se sedimenteaza
in3 straturi : inferior eritrocite, mediu leucocite, superior plazma, dupa examinare single se incalzeste la
temperature camera, se compara grupa si factorul rezus cel din flcon cuc el al bolnavului, se controleaza
aprecierea singelui sa sida, sifilis, toate datele se fisxeaza in fisa personala a bolnavului.

Pregatirea bolnavului: se examineaza pentru a exclude contraindicatiile , se precizeaza daca bolnavul nu a avut
transfuzii ulterioare daca nu a avut reactii alergice, se atrage atentie la culoarea pielii, se masoara temperature,
TA, pulsul, frecventa respiratiei, in fisa de observatii pacientul trebuie sa aiba rezultatele la analiza de urina nu
mai tirziu de 3 zile in urma, hemotransfuzia se realizeaza pe namincate, inainte de trnasfuzie bolnavul se
urineaza, bolnavul e asezat in decubit dorsal si invelit.
56. Complicatiile posthemotransfuziale.Semnele clinice principale.Tactica asistentei si ingrijirea
bolnavului

Hemotransfuzia-injectarea sangelui luat de la om (donator) in patul vascular al bolnavului


Complicatiile:
In timpul si dupa transfuzie pot aparea o multime de accidente.Aspectul lor clinic este foarte variat si asistenta
este obligate sa le cunoasca cat mai devreme.
Embolia gazoasa,tromboembolia, dilatarea cardiaca acuta, deezvoltarea procesului septic
Complicatii provocate de examinarea insuficienta a donatorului sau bolnavului
Neglijirea datelor examinarii si a contraindicatiilor.Din aceasta grupa fac parte infectarea bolnavului
cu SIDA, sifilis, malarie etc
Socul citric.Se dezvolta in transfuzie rapida a unei cantitati mari de sange.
Tratamentul socului posttransfuzial consta in intrerupera rapida a transfuziei,incalzirea bolnavului,adm
intravenos a sol. De glucoza,plazma,antihistaminice.
57. Punctia sternala. Pregatirea necesarului. Intervetia asistentei medicale in timpul punctiei. Ingrijirea
bolnavului dupa punctie

Punctia sternala - ptrunderea cu un ac steril prin stratul cortical pn n spongioasa, realiznd o comunicare
ntre cavitatea medular i mediul extern.
Utilajul necesar:
2 ace de puncie (Casirschi), care este format dintr-un troacar confecionat din oel foarte rezistent, de
lungimea circa 5 cm, cu un calibru de 1-2 mm i c-un vrf scurt dar foarte ascuit. Acu este prevzut cu
mandren. Extremitatea extern a acului se lete n form de disc, pe care se adapteaz mandrenul, pe aceast
extremitate se va sprijini palma medicului, care execut puncia. Acul e prevzut c-un disc aprtor, reglabil.
Acest disc are rolul de a mpiedica ptrunderea acului dincolo de cavitatea medular n compacta posterioar a
sternului.
Sering de 10-20 ml pentru aspirarea esutului medular, o sticl de ceasornic.
Sering de 2-5 ml cu ace pentru anestezie, novocain, lame sau lamele.
Materiale pentru dezinfectarea regiunii puncionate.
Tifon steril pentru pansament , leucoplast
Interventia asistentei
informeaza pacientul necesitatea efectuarii
bolnavul este culcat pe spate cu trunchiul uor ridicat. Asistenta medical se ngrijete ca patul
bolnavului s fie ct mai tare.
sternul poate fi puncionat manombriului sau a corpului, sau la nlimea coastei a-IV sau V, sau n
spaiul al 2-lea sau al 3-lea intercostal, puin n afar de linia medial
locul ales pentru puncie va fi splat, la nevoie ras, apoi dezinfectat cu alcool i badijonat cu tinctur
de iod.
asistenta medical prezint medicului soluiile de novocain aspirat n sering pentru anestezia
esuturilor moi de deasupra osului, inclusiv periostul.
se badijoneaz din nou locul anesteziat cu tinctur de iod, se izoleaz regiunea dezinfectat cu
cmpuri sterile i dup 15-20 min , necesare pentru instalarea anesteziei, se poate executa puncia.
58. Socul anafilactic-semnele clinice. Interventiile asistentei in acordarea primului ajutor.

La adm parenterala a med pot aparea o multime de reactii alergice. Cel mai des survine din urmatoarele cauze:
alergii medicamentoase,
intepatura de insecta,
alergia alimentara,
traume,
hemoragii,
arsuri
Cel mai des se dezvolta socul anafilactic ca rezultat la adm antibioticelor.Bolnavul simte (slabaciune, senzatii de
caldura, neliniste, hiperemia fetei, tusa, resp ingreuiata, greata, voma, dureri abdominale, daree).
Primul ajutor in caz de soc:
intreruperea preparatului care a cauzat socul
bolnavul va fi culcat pe o canapea cu picioarele ridicate, capul culcat pe o parte
se adm adrenalina 0,1 procente 0.3-0.5 ml
se introduce i/v 30-50 g prednisolon,20 g dexametazon
se adm O2 umezit
in caz de necesitate se efect ventilatia artificiala a plamanilor, masaj indirect a inimii
va fi solicitata brigada de reanimare
bolnavul va fi supravegheat 8-10 zile
59.Lipotimia-semne clinice.Interventiile asistentei medicale in acordarea primului ajutor.

Lipotimia-pierderea subita de scurta durata a cunostintei ,insotita de insuficienta cardiaca si de slabirea


miscarilor respiratorii.Patogenia lipotemiei este caderea provizorie a tonusului vascular,care duce la dilatarea si
supraumplerea vaselor sangvine,in acest caz se produce anemia creierului sau hipoxie.
Semne clinice-oboseala,fotopsie,virtij,stare de rau,paliditatea tegumentelor,greturi,transpiratii reci,pierderea
cunostintei,puls slab,respiratie superficiala.
Interventiile asistentei medicale:
bolnavul trebuie culcat,in asa fel nct capul sa fie in jos,iar picioarele putin ridicate,pentru a mari
afluxul de singe la creier.
bolnavului i se scot hainele,i se deschid la nevoie gulerul,cravat,centura.
p/u excitarea reflexa a respiratiei se administreaza excitanti: amoniac.
olnavul se stropeste cu apa ree si se scoate la aer curat.In cazuri mai grele se
administeaza:cardiotonice-Strofantina,Digitoxina.
60.Colaps-semne clinice. Interventiile asistentei medicale in acordarea primului ajutor.

Colaps-complicatie subita a unei afectiuni grele.Se caracterizeaza prin caderea brusca a TA,pierderea partiala a
cunostintei si insuficienta cardiac pronuntata.
Cauza frecventa a colapsului este :hemoragia masiva acuta.
colapsul se poate produce in traumatism gastric,in schimbarea brusca a pozitiei corpului,la bolnavii
care stau o vreme indelungata la pat.
evacuarea fortata a unei cantitati mari de lichid de ascita din cav.abdominala.
colapsul poate sa aiba loc in intoxicatii si afectiuni septice.
Semne: paliditate subita,puls filiform ,TA joasa,respiratie rara,aparitia transpiratiei reci,racirea
membrelor,temperatura scazuta a corpului,in cazuri grave se pierde cunostinta.
Asistenta medicala:
bolnavul necesita rapaus absolut,incalzirea corpului.
se fac transfuzii de singe.
se administreaza medicamente pentru ridicarea TA,pentru pentru excitarea centrului respirator,O2
umezit.
61.Simptomele principale in afectiunile s/s digestiv.Voma.Intreventiile asistentei medicale in voma.

Simptomele principale in afectiunile s/s digestiv:


durerile,
eructatia,
pirozisul,
voma,
hemoragia gastrica.
Voma-este eliminerea involuntara a mincarii din tubul digestive,dar mai ales din stomac,pe gura uneori pe
nas.Varsaturile produc deshidratarea organismului.
Intreventiile asistentei medicale in voma.
Trebuie sa informeze imediat medical si sa atraga atentia asupra continutului maselor vomitive.
Daca starea bolnavului permite,bolnavul trebuie sa fie asezat,pieptul si genunchii bolnavului se vor
acoperi cu un sort de musama.
Lucratorul medical il sustine pe bolnav de umeri,nclinndu-l putin nainte.
Daca starea bolnavului nu-i pemite sa ocupe o pozitie seznd,asistenta il intoarce pe bolnav pe o
parte,astfel nct capul s fi mai jos de nivelul patului.
Lng colul gurii se aseaz o cuv,iar sub cap se pune o musama.
n timpul vomitarii,asistenta nu trebuie sa paraseasca bolnavul,ea va avea grija sa-I ofere pacientului
apa ca sa-si clateasca gura.
Uneori vomitarea poate fi insotita de pierderea cunostintei,in acest caz e nevoie de ammoniac.
P/u a intrerupe vomitarea ,bolnavului i se dau de baut,citeva picaturi de tinctura de menta,apa rece cu
acid citric,solutie de novocaina,sau i se propune sa inghita bucatele de gheata.
Masele vomitate sunt recoltate pentru analiza de laborator,in vase curate de sticla,etichetate:numele de
familie,data recoltarii,denumirea examenului.
62.Simptomele principale in afectiunile sistemului digestive.Dureri abdominal. Eructaie.Pirozis. Aistenta
medicala in aceste situatii .
Pirozis reprezinta o durere asemanatoare unei arsuri, cu sediul In epigastru (partea superioara a abdomenului),
cu iradiere ascendenta in spatele sternului, terminandu-se cu o regurgitare de lichid acid in gura.
Cauze - Un pirozis poate fi provocat de un exces de alimente sau de alcool, sau de o hrana prea consistenta.
Atunci cand apare cu regularitate, pirozisul traduce un reflux
gastroesofagian (reflux de lichid gastric spre esofag), cauzat, de cele mai multe ori, de o hernie hiatala (ridicarea
polului superior al stomacului prin orificiul diafragmuluirezervat trecerii esofagului). El este favorizat de
anumite pozitii: pozitia orizontala, flexia trunchiului in fata, in particular in cursul legarii sireturilor (semnul
siretului). Uneori, durerea este atat de intensa incat ea evoca un infarct miocardic.
A.M va avea grija ca bolnavul sa consume alimente mai putin bogate in grasimi si ca va respecta un anumit
regim,la indicatiile medicului da va fi necesar va administra medicamente care intaresc sfincterul inferior
alesofagului.
Eructatia (ragaitul)-este primul fenomen care indica prezenta gazelor intestinale. In realitate ragaitul sau
eructatia este absolut normala, chiar daca are loc si de 3-4 ori dupa masa. exista si posibilitatea ca acest fenomen
sa fie cauzat de consumul ridicat de bauturi carbogazoase, de guma de mestecat sau daca masa este servita in
graba. Atat eructatia, cat si gazele intestinale sunt rezultatul unui regim alimentar bogat in fibre, produse
lactate, indulcitori artificiali si/sau carbohidrati, mai ales zahar si amidon. Eructatia violenta poate fi unul
din simptomele intolerantei la lactoza. Lactaza este enzima necesara eliberarii lactozei in tractul digestiv; daca
aceasta enzima lipseste alimentele care contin lactoza nu pot fi digerate adecvat si astfel, apar gazele intestinale.
Mai exista posibilitatea ca eructatia sa apara si in urma unor alergii alimentare, sau sa fie unul din simptomele
bolii de reflux gastrointestinal afectiune destul de grava care presupune trecerea alimentelor si a acidului
gastrointestinal inapoi in esofag. Alte afectiuni care pot fi ascunse in spatele eructatiei: sindromul de colon
iritabil, ulcer gastric, afectiuni ale vezicii biliare, litiaza biliara, hernie hiatala sau cancer de colon.

Simptome care insotesc eructatiile:


- starile de voma,
- greturile,
- durerea abdominala si schimbari ale frecventei scaunelor,
- meteorism (balonari),
- pierdere in greutate,
- hematemeza (voma cu sange),
- hematochezie.
A.M- aceasta trebuie sa perceapa in ce caz ea sa reactioneze ca spre exemplu daca este o simpla eructatie dupa
masa atunci aceasta trebuie sa asigure ca pe viitor sa se excluda excesul de produse ce provoaca anume acceste
eructatii ira daca acest rigiit este destul de fregvent atunci ea trebuie sa anunte de urgent meadicul

63.Spalatura gastrica .Indicatii .Contraindicatii.Utilaj necesar .Tehnica efectuarii.


Spalatura gastrica se efectueaza cu scop curative si diagnostic pentru evacuarea din stomac a alimentelor
periculoase pentru organism sau a subastantelor toxice.
Indicatii:
Intoxicatii alimentare cu alcool ,medicamente;
Ocluzie intestinala,Gastrita cronica;
Contraindicatii:
Hemoragie/cancer gastric;
Arsuri ale tractului digetiv ;
Ciroza hepatica ;
Boala ulceroasa.
Utilaj necesar:
Sonda gastric cu lungimea de 1-1,5 (m),diametrul10-15 mm;
Pilnie 0.5-1 litri ;
Cana de 0.5 -1 litri;
Vas pentru apele de spalatura ;
Vas cu apa fiarta (7-10 litri )la temperatura corpului;
Sort de musama ;
Ulei de vazelina ;
Tehnica efectuarii:
Pregatirea bolnavului-se sprigineste bolnavule de speteaza ,capul inclinat inainte.La picioarele bolnavului
punem vasul pentru spalatura.Se scot protezele (la necessitate).Punem sortul de musama.Prentimpinam
bolnavul ca introducerea sondei poate provoca greata sau voma.Sfatuim pacinetul sa respire adinc pe nas ,sa
nu stringa sonda cu dintii sis a n-o smulga;
Introducerea sondei- sonda se tine cu doua degete mai apoi se umezeste si se unge cu vazelina.Aceasta se
pune pe radacina limbii .Ii propunem pacientului sa inghita sonda in timp ce respira .Apoi se introduce
sonda incet in stomac.
NB! Daca insa bolnavul incepe sa tuseasca si sa se sufoce inseamna ca sonda a nimerit in caile respiratorii si
trebuie scoasa de urgent.
Spalatura gastric se efectueaza in felul urmator mai intii vom uni capatul sondei cu pilnia si o vom cobori
pina la nivelul genunchilor bolnavului pentru a elimina continutul gastric .Dupa care o ridicam si o tinem in
pozitie putin inclinata pentru a evita patrunderea aerului in stomac .Mai apoi turnam in pilnie un litru de apa
si ridicam pilnia in sus pin cind apa ajunge la nivelul ingustat al pilniei .Dupa care o coborim la nivelul
genunchilor deasupra vasului de spalatura pina cind vom elimina tot sucul gastric(apele vor fi deja curate).
NB!Primele ape le vom colecta pentru examenul de de laborator;
NB!Vasul pentru colectare trebuie sa fie curat ,din sticla alba ,cu capac .
NB!Vom eticheta pe vas numele ,prenumele ,sectia ,scopul si data.

64.Sondajul duodenal .Indicatii ,contraindicatii,utilaj necesar.Tehnica efectuarii. Pregatirea bolnavului.


Sondajul duodenal reprezinta introducerea unei sonde cu o olive metalica ,realizind o comunicare intre duoden si
mediul exterior,cu scopul explorator si therapeutic.
Indictii:
In colicistite cornice,litiaza biliara ,afectiuni ale sistemului digestiv ,hepatic,biliare .
Contraindicatii (nu am gasit).
Utilaj necesar:
Sonda cu o olive metalica la capatul proximal cu lungimea de 1-1,5 m;
Seringa 20 ml;
Stativ cu eprubete si scun totodata pentru eprubete;
Cuva renala;
Sulfat de Magneziu 33% incalzit ;
Perna cilindrica care o vom aseza sub bolnav;
Termofor;
Prosop ,scutec ,musama.
Pregatirea bolnavului:
Cu 2-3 zile inainte din ratie se exclude produsele alimentare ce baloneaza abdomenul,excit sistemul
nervos,alimente grase ,prajite ;
In ajun bolnvul cineaza nu mai tirziu de ora 19-00 ;
Dimineata se prezinta in cabinteul unde urmeaza sa-I se faca sondajul pe nemincate cu un prosop;
Tehnica efectuarii:
Introducem si pregatim sonda la fel ca in cazul spalaturii gastrice(vezi intrebare 63);
Culcam bolnavul pe canapea in decubit lateral drept,aplicam termoforul(invelit in scutec).
Piciorul drept este flectat in genunchi si adus spre abdomen iar stingul intins;
Linga cavitatea bucala a aplica un servetel si o cuva renal pentru eliminarea salivei din cavitatea
bucala;
Dupa o mica pauza introducem sonda in duoden (pentru a ne convinge ca am introdus sonda corect
prin intermediul unei seringi introducem putin aer [daca bolnavul simte balonare atunci sintem in stomac iar
daca nu simte nimic atunci sintem in duoden]);
Recoltam cele tre portii (A,B,C);
a)Portia A (continutul duodenal)-presupune lichidul galben auriu ce se elimina desine stator in prima etapa a
sondajului ,acest continut il vom recolta in prima eprubeta ;
b)Pentru proba B va trebui sa introducem prin sonda excitantul (Sulfat de Magneziu 33%) si lasam capatul sondei
legat pe o perioada de 20 de min,dupa care se introduce sonda in cea dea doua eprubeta de unde seva elimina un
continut verde continutul vezicii biliare sau Portia B
65. Clisma evacuatoare. Indicaiile, contraindicaiile, utilajul necesar, tehnica efecturii.
Clisma evacuatoare.indicatiile,contraindicatiile, utilajul necesar, tehnica efectuarii.
Def.clisma evacuatoare este introducera prin anus in rect si colon a lichidului pu evacuarea materiilor fecale si
gazelor din segmental inferior al intestinului.
Inic: in constipatie, la pregatirea pu examinarea radiologica sau endoscopica a intestinului;inainte de nastere
opratii,inainte de aplicarea clismelor medicamenoase, alimentare.
Contraind.: boli inflamatorii acute ale intestinului gros;tumori ale rectului si ale intestinului;hemoragii
hemoroidale si gastro intestinale;inflamatie acuta a organelor abdominal;insuficienta cardiovasculara in stare de
compensare;primele zile dupa operatii la orag cavitatii abnominle
Utilaj. Material de protective;paravan;musama;aleza;material sterile-canula rectal;casoleta cu servete de
tifon;para de cauciuc la copii.materiale nesterile: stativ;irrigatorcu tub de cauciuc cu lung de 1,5m-2m si diametru
de 10mm;Tvita renala;basinet;apa calda la temperature 35-37 grade.
Tehnica. A.m se spala pe mini, le dezinfecteaza, imbraca manusile si sortul de musama.se fixeaza canula la tubul
irigatorlui,se inchide robinetul, se umple irigatorul cu apa.se lubrifiaza canula cu tifon.se fixeaza irigatorul pe
staiv.cu mina stinga a.m indeparteaza fesele paientului.cu derapta introduce canula prin anus in rect 10-12 cm.se

deschide robinetul si se regleaza cu viteza de scurgere a apei prin ridicarea irigatorului deasupra patului
pacientului.se inchide robinetul inainte ca nivelul apei sa se apropie de nivelul tubului de scurgere, apoi se retrage
canula.se propune pac sa retina lichidul aproximativ 10 min dupa ce va elibira intestinal.utilajul folosit se supune
prelucrarii.dupa se efectueaza toaleta regunii anale pe un bazinet curat,se indeparteaza materialele de protectie, se
aseaza pac comod, se inveleste si se aeriseste salonul.efectuarea clismei se noteaza in foaea de observatii.
66. Clisma uleioas .Indicaiile, contraindicaiile, utilajul necesar, tehnica efecturii
Indicatii. Constipatii rebele(in caz cind clisma evacuatoare nu are efect),primele zile dupa operatii,dupa
nastere,contipatii insotite de dureri abdominale.
Contraindicatii. Procese acute inflamatorii.fisuri ale orificiului anal.
Utilaj. Para de cauciuk sau serinja Janne.tub de cauciuk.ulei de vazelina(50-20ml) incalzit la temperature
corpului.musama.manusi. sort de musama .bazinet.
. Tehnica. Clisma se face pe noapte inainte de somn.se preintimpina pacientul sa nu se scoale din pat.pozitia bvdecubit lateral pe stinga, picioarele aduse spre abdomen.in para se aspira 50-100 ml de ulei de ricina sau floaea
soarelui.capatul orb al tubului de cauciuk sau canula se prelucreaza cu ulei si se introduce in anus la o adincime de
10 cm la care se uneste para de cauciuc, lent se introduce uleiul timp de 7-10 min.dupa ce canula sau tubul se
extrage incet se supune prelucrarii iar bv timp de 15 20 min sta culcat pu prevenirea scurgerii uleiului.evacuarea
intestinului are lok peste 10-12 ore. Daca procedura nu are effect ea se repeat.
Complicatii. Revarsarea uleiului(atunci cind nu se respecta timpul si tehnika efectuArii procedurii).traumatizarea
anusului si intestnului rect.hemoragii.
67. Clisma hipertonic .Indicaiile, contraindicaiile, utilajul necesar, tehnica efecturii
Clisma hipertonic - evacuiaz colinul nu prin aciunea lor mecanic de splare a coninutului intestinal,ci prin
aciunea lor purgativ. Def. Evacuarea continutului intestinului prin actiunea mecanica de spalare si prin actiunea
purgative.
Indicatii.constipatii rebele,in caz cind clisma evacuatoare nu are efect si la retineri indelungate a maselor fecale
insotite de dureri.
Contraindicatii. Procese acute inflamatorii, fisuri ale orificiului anal, colite, hemoragii intestinale, hemoragii
hemoroidale.
Utilaj. Para de cauciuk sau seringa Janne cu capacitate de 100-200 ml.,tub de cauciuc(de evacuare a gazalor), 200
ml sol hipertonica sau sol concentrate de sulfat de magneziu, vazelina, scutec, musama, plosca.
Tehnica. 1pozitia bv:decubit lateral pe stinga, picioarele indoiate spre abdomen sau culcat pe spate cu picioarele
indoite spre genunchi.2 in para de cauciuc se aspira 50-100 mk=l solutie hipertonika incalzita la 38 grade
C.capatul orba al tubului de cauciuk sau canula se prelucreaza cu vazalina si se introduce prin anus in intestine la o
adincime de apoximativ 10 20 cm la care se uneste Para de cauciuc lent se introduce solutia hipertonica in
intestin.dupa ce tubul sau canula se extrage incet si se supune incet bv elibereaza intestinal dupa 5-10 min.acest fel
de clisme sunt mai rar folosite fiindca irita puternic mucoasa intestinului si provoaca bv discomfort.
Complicatii.irita puternic mucoasa intestinului, traumatizarea anusului si a intestinului rect, hemoagii.
68.Clisma medicamentoasa.Indicatii.Contraindicatii.Utilajul necesar.Tehnica efectuarii.
Def.clismele terapeutice-este o metoda a administrarii interne a medicamentelor folosite mai frecvent in
traamentul local.
Inicatii.bv inconstiienti,bv care refuza luarea medicamentelor pe cale orala,la cei cu imbolnaviri gastrice,la
copii mici sugari unde medicamentul ar avea un effect daunator asupra stomacului sau daca medical doreste sa
ocoleasaca calea portal de absorbtie.,stari de dehidratare.
Contraindicatii. Hemoragii intestinale, diaree, constipatie, prolaps rectal.
Utilaj. Para de cauciuk cu capacitatea de 100-200 ml,tub de cauciuk, 200 ml subst medicamentoasa incalzita la
temperature 37 grade, vazelina scutec, musama, plosca, servetele de tifon.

Tehnica.pozitia bv trebuie sa fie decubit lateral spre stinga, picioarele indoite sre abdomen.in para se aspira 50200 ml sbst medicamentoasa.a.m cu mina stinga desface fesele, iar cu dreapta prin miscari de rotatie introduce
tubul de cauciuc prelucrat anterior cu vazelina la adincimea de 15-20 cm.captul extern al tubului se uneste cu
para de cauciuc in care se gaseste subst medicamentoasa.solutia se introduce in portiuni mici si la o presiune
mica in continuare sustinind si stringind captul exterior al cateterului pu a preveni scurgerea lichidului din el,se
scoate atent para .in aceeasi clisma pot fi administrate mai multe feluri de medicamente.
69.Clisma sifon Indicatii.Cotraindcatii.utilajul necesar.Tehnica efecuarii
Clisma sifon
Se utilizeaz n caz de intoxicaii, otrviri (pt evacuarea produselor de fermentare i putrefacie), ocluzii
intestinale. Splturile multiple ale intestinului prin metoda sifon se bazeaz pe ]principiul vaselo
comuinicante.
Contraindicaii : - procese acute inflamatorii ale segmentului interior a intestinului gros.
prolaps rectal;
fisuri ale orificiului anal;
procese ulceroase;
hemoragii intestinale i altele;
Utilaj necesar: 1. tub plastic/elastic 1 m;
2.
irigator;
3.
stativ (suport);
4.
un vas cu ap 370C (10-12 ml);
5.
o plnie;
6.
ulcior;
7.
muama;
8.
scutec;
9.
un vas (ldare sau lighean pt apele de spltur)
10.
ulei de vazelin.
11.
mnui
12.
paravan
13.
muama
14.
alez
Tehnica efecturii: clisma se face la indicaia medicului, n secia pt clisme. Se pregtete psihic este anunat
preventiv i explicat metodica procedurii i fizic n salon patul se izoleaz cu paravan i se protejeaz ce
muama i alez pacientul este azezat comod n: decubit dorsal, cu membrele inferioare uor flectate /decubit
lateral stng cu membrul inferior strng ntins i dreptul flectat. A/m se spal pe mini, le dezinfecteaz, mbrac
mnuile, se umple irigatorul cu ap. Se fixeaz canula la tubul irigatorului, se nchide robinetul, se umple
irigatorul. Se lubrefiaz canula cu ulei de vazelin, se fixeaz irigatorul pe stativ. Lng pat se pune vasul pt
colectarea apelor de spltur. Cu mna stng a/m ndeprteaz fesele pacientului. Cu mna dreapt se
introduce canulaprin anus n rect 20-30 cm. Plnia se ataeaz de tubul de irigare i se ine nclinat mai sus de
nivelul pacientului. Lichidul se toarn n plnie, apoi se ridic la o nlime de 50-75 cm deasupra pacientului.
Pacientului i se propune s respire adnc. Apa trece prin intestin, i cnd nivelul apei scade pn la partea ngust
a plniei aceasta va fi cobort n jos cu 30-40 cm mai jos de nivelul bazinului, deasupra vasului pt apele de
spltur. Se repet procedura pn apa este curat. Canula se scoate dup 10-15 min. a/m observ starea
general a bolnavului, PS, TA.
70.Clisma alimentara.Indicatii.Contraindicatii.Utilajul necesar.Tehnica efectuarii.
Se indic n cazurile n care alimentaia pe cale oral este imposibil sau contraindicat pe o perioada de
cteva zile. Clismele se administrez pictur cu pictur.Ea trebuie s fie precedat de o clism

evacuatoare,efectuat o dat n cursul zilei,i anume dimineaa,se va atepta 60-90min.pn la administrarea


clismei alimentare.Cantitatea substanelor administrate,concentraia lor i valoarea caloric trebuie notate i
raportate la necesitile organismului.

71.Clisma purgativa.
Clisma purgativa evacueaz colonul prin aciunea purgativ (nu mecanic)- se utilizeaz soluie concentrat
de sulfat de magneziu (250 ml ap cu 2 linguri MgSO4),care prin mecanism osmotic produce o transsudaie
de lichid prin pereii intestinali nlumen, formnd un scaun lichid abundent- se mai poate folosi bil de bou
(un vrf de cuit de bil pulbere la 250 ml ap) care areaciune stimulant asupra peristaltismului intestinal
Efectuarea clismei cu trus de unic folosin pacientul ii poate face clisma singur, la domiciliu.
Pregtirea pacientului:
informarea lui asupra scopului clismei i a poziiei pe care trebuies o adopte n timpul administrrii (aceeai
ca pentru orice clism).
Pregatirea Materialelor
flaconul cu soluie (flaconul este confecionat din material plastic flexibil, care constituie para, i o
prelungire lubrefiat ce constituie canula, care este protejat cu un capion).Flaconul conine soluia
pentru administrare:- ex. Narmacol-Lavement;- ex. Rowasa.
Efectuarea:
Se detaeaz capionul;
Se introduce canula prin orificiul anal;
Se comprim uor, ritmic, corpul flaconului;
Se retrage canula.
ngrijirea pacientului:
se efectueaz toaleta regiunii anale pe un bazinet curat
se ndeparteaza materialele de protecie
se aeaz pacientul comod, se nvelete
se aerisete salonul
72.Colectarea materiilor fecale pt examenul coprologic, depistarea oulelor de helmini.
Recoltarea pt examenul de laborator are ca scop de a stabili eventualele modificri ale
materiilor fecale sau natura i cauza declanatoare a produselor patologice. Ele pot reflecta realitatea numai
dac se respect normele generale speciale a materiilor fecale.
Materiile fecale se recolteaz din produsele eliminate spontan, sau sub influena purgativelor,
sau pe cale instrumental din rect sau colonul sigmoid. Materialul trimis la analiza tb s-i pstreze
calitile , din acest motiv se va evita amestecarea lui cu urin , resturi de supozitoare, sol utilizate pt clisme
evacuatoare sau medicamentoase sau cu subst de contrast (sulfat de Ba) utilizat la examinri radiologice
prealabile. Se va renuna la aceste reguli n caz de urgene, cum este de exemplu, confirmarea prezenei
sngelui n scaun, sau recoltrii efectuate pe considerentele epidemiologice. Scaunul recoltat se va trimite la
laborator proaspt sau cel mult 12 ore dup eliminare; n acest caz scaunul tb pstrat la rece.
Pt depistarea helminilor (parazitologic, coprologic): Materiile fecale se vor recolta n vase
curate n cantitate ct mai mare, de obicei dup adm unui purgativ salin. Examenul coprologic pt ou de
parazii tb repetat de mai multe ori. Pt punerea n eviden a protozoarelor, tb s ajung la laborator n stare
cald, pn cnd paraziii nu pierd motilitatea. Fecalele nu tb amestecate cu urina. Se recolteaz din plosc
cu ajutorul unui bisturiu sau lingur n vas de sticl ntubecat curat uscat cu capac. Scaunul tb s ajung la
laborator n stare cald, pn cnd paraziii nui pierd motilitatea. Dac bolanavul elimin n scaun parazitul
acesta se trimite cu fecalele pr identificare, transportul paraziilor se face n ser fiziologic sau n ap srat
uor. Se mai folosete pt aceast metod raclajul perianal, n special n caz de suspiciune de ou de helmini
(oxiuraza); Recoltarea oulelor de helmini se face prin raclarea regiunii perianale, n special cu o spatul de
os sau de lemn bine lustruit i nmuiat n glicerin cu ap n pri egale. Se recomand ca raclarea s se
fac la 2-3 ore dup culcare sau dimineaa devreme; se desfac fesele cu mna stng, iar cu dreapta cu
spatula se efectueaz raclajul, care se pune ntr-o eprubet cu sol fiziologic i trimis la laborator.

73.Colectarea materiilor fecale pentru examenul de laborator:bacteriologic,hemoragia


oculta.Scopul,pregatirea pacientului.Tehnica efectuarii.
Recoltarea pentru examenul de laborator are ca scop de a stabili eventualele modificari
patologice ale materiilor fecale sau natura si cauza declansatoare a produselor patologice.Ele pot reflecta
realitatea numai daca se respecta normele generale speciale a materiilor fecale.Materiile fecale se recolteaza
din produsele eliminate spontan sau sub influenta purgativelor,sau pe cale instrumentala din rect sau colonul
sigmoid (recoltarea continutului rectal).Materialul trimis la analiza trebuie sa-si pastreze caracterele,din acest
motiv se va evita amestecarea lui cu urina resturi de supozitoare,solutii utilizate pentru clizme evacuatoare
prealabile.Se va renunta la aceste reguli in caz de urgente,cind este necesar confirmarea prezentei singelui in
scaun sau recolatarii efectuate din considerente epidemiologice.Scaunul recoltat se va trimite laboratorului in
stare proaspata sau cel mult la 12 pre dupa eliminarea,in acest caz scaunul trebuie pastrat la rece.
Pentru examenul macroscopic: se va pastra toata cantitatea de materii fecale,pentru determinarea
cantitatii,formei si consistentei scaunelor.
Pentru examenul bacteriologic:
Scopul:pentru depistarea bacilului tific,dezinteric,tuberculos,a vibrionior holerici,a germinilor
toxicoinfectiei alimentare.Pentru aceasta metoda materiile fecale vor fi recoltate inainte de administrarea
antibioticilor,se va recolta in vase sterile cu instrumentariu steril,in cantitate de 30-50gr.O alta metoda cind
lipsesc materiile fecale sau cantitatea de scaun eset mica atunci se efectueaza recoltarea din rect cu ajutorul
tijei metalice cu tifon,in eprubeta prevazuta cu dop de cauciuc.Dupa recoltarea marginiile eprubetei si dopul
se flambeaza la lampa cu spirt,se etichiteaza cu numele de familie,scopul data si sectia si se transmite la
laborator.Este bine ca insamintarea produsului recoltat sa se faca imediat la patul bolnavului,caci numerosi
germeni se distrug prin actiunea anatgonista a florei de asociatie.
Pentru examenul parazitologic:
-materiile fecale se vor recolta in vase curate in cantitai cit mai mari
-acest examen adesea trebuie repetat de mai multe ori
-se recolteaza din plosca cu ajutorul unui bisturiu sau lingura in vas de sticla intunecata ,curata,
uscata, cu capac
-fecalele nu trebuie sa fie amestecate cu urina
-scaunul trebuie sa ajunga la laborator in stare calda,pina cind parazitii nu-si pierd motilitatea
-daca bolnavul elimina in scaunu parazitul acesta se trimite impreuna cu fecalele la laborator pt
identificare,transportul parazitilor se face in ser fiziologic sau in apa sarata usor.
Se mai foloseste pentru acesta metoda raclajul perianal,in special in caz de suspeciune de oua de
helminti(oxiuraza)
-raclarea se face cu o spatula de lemn bine lustrata sau cu tifon la capat inmuiat in glicerina cu
apa in parti egale
-se recomanda ca raclarea sa se faca la 2-3 ore dupa culcare sau dimineata devreme
-se defac fesele cu mina stinga,iar cu dreapta cu spatula se efectueaza raclajul,care se pune intr-o
eprubeta cu solutie fiziologica si trimisa la laborator
Examenul materiilor fecale pt depistarea hemoragiei oculte:
-se efectueaza cind avem la indoaiala o hemoragie gastro-intestinala
-pentru recoltare pacientul este pregatit anterior,se exclud medicamentele ce contin
fier,bismut,iod,etc,si alimentele,fructele si legumele de culoare rosie pt a nu confunda o hemoragie oculta
-masele fecale elimenate se colecteaza in vase de sticla curate,uscate cu dop,se
eticheteaza:familia,scopul,data,sectia,si se trimit la laborator.
74.Pregtirea bolnavului pentru examenul endoscopic al stomacului fibroesofagogastroduodenoscopia.
FEGDS-aceasta metoda se efectueaza pentru examinarea mucoasei si structurii esofaguluinstomacului si
duadenului cu ajutorul esofago-gastro-duadenoscoapele flexibile cu fibre optice pentru studierea minutioasa
a mucoasei esofagului, stomacului si duadenului, aplicarea biopsiei dirijate, obtinerea materialuluipentru
cercetari citologice.

Scopul-este explorator.
Indicaii:
sunt practice toate maladiile stomacale;
suspectarea tumorilor maligne;
diagnosticul diferential al leziunilor functionale si organice ale mucoasei.
Contraindicaii:
stenoza esofagului;
vicii cardiace decompensate;
anevrism aortic;
infarct miocardic;
ciroza ficatului decompensata;
ictus;
boli psihice;
gusa retrosternala.
Pregatirea pacientului:
In ajunul examenului pacintul ia o cina usoara 18:00.
Se explica bolnavului ca in timpul examenului nu i se permite sa vorbeasca si sa inghita saliva si
daca are o proteza mobila sa o scoata.
Se efectueaza procedura dimineata pe nemincte, nu se bea lichine si nu se fumeaza.
Cu 15-20 min inainte de examen se administreazasol. de atropina 0,1%-1ml
Medicul efectueaza procedura.

75. Pregtirea bolnavului pentru examenul radiologic al stomacului i intestinului subire.


75.Bolnavului pentru examenul radiologic al stomacului si intestinului subtire.
*RADIOGASTROSCOPIA.
Este o metoda radiologica de examinare a stomacului cu ajutorul substantei de contrast.
Scopul:
Explorator: de determinare a unora dereglari functionale sau schimbari organice(forma,starea
mucoasei,mobilitatea peretilor),prezenta unor tumori,ulceratii,stenoze gastroduodenale
Indicatii:
-boala ulceroasa
-tumori ale stomacului
-stenoza ale esofagului
-stenoze gastroduodenale
Contraindicatii:
-hemoragia gastrica
-intoleranta individuala
Pregatirea pacientului:
In ajunul examinarii pacinetul nu trebuie sa manince pe saturate,i-a o cina usoara(terci,ceai).In dimineata
examinarii pacinetul nu maninca,nu bea lichide,nu fumeaza,si nu primeste medicamente.Seara,in ajun si
dimineata,se efectueaza clisma evacuatoare.Daca e necesar,se aplica tubul de evacuare a gazelor.Asisntena
medicala impreuna cu pacientul se prezinta in cabinetul radiologic.Rugam bolnavul sa se dezbrace si se aseaza
sun ecran si la solicitarea medicului va bea solutia de contrast(suspensie de sulfta de bariu).Daca pacientul are
greturi,se roaga sa respire adinc.Eliminarea bariului din stomacul sanatos se incepe imediat si se termina in 2-3
ore.Peste 1,5 ore pacientul poate minca.
*IRIGOSCOPIA
Este o metoda radiologica de examinare a intestinului gros cu ajutorul substantei de contrast.
Scopul:

Explorator(determina pozitia,forma,starea mucoasei,tonusul peretilor,evidenta tumorilor,ulceratiilor)


Indicatii:
-colita ulceroasa
-tumori ale intestinului gros
-ocluzii intestinale
-polipi intestinali
Contraindicatii:
-colita ulceroasa in stadii de acutizare
-hemoragii hemoroidale
-hemoragii intestinale
Utilaj:
-ulei de ricin 30-50ml
-suspensie de sulfat de bariu 150-200 ml(36-37 C)
Pregatirea pacientului:
Cu 2-3 zile inaintea examinarii se exclud alimentele ce provoaca balonari .Cu o zi inainte de irigoscopie se
exclud medciamente care slabesc peristaltismul intestinal(nospa,papaverina). Dupaprinz,pe la 14-oo-15oo,pacientului i se dau 2 linguri de ulei de ricin.Purgativele saline nu se adiministreaza,deoarece irita
intestinul,provocind scaun lichid.In ajun pacinetul nu i-a cina.Inainte de somn-clisma.Dimineata ,cu 2 ore inainte
se efectueaza inca o clisma.Procedura se face dimineata pe nemincate.A/M cu pacientul se prezinta in cabinetul
radiologic.Substanat de contrats se incalzeste la 37 grade.Se administreaza printr-o clisma:se introduce tubul de
evacuare al gazelor,se umple para de cauciuc cu substanta de comtrast si se aplica la tubul de evacuare a
gazelor,incet se introduce subst.de contrast.Apoi se scoate tubul,impreuna cu para de cauciuc.La soliciatarea
medicului,pacientul se culca in decubit ventral,lateral drept,apoi in decubit dorsal si se efectueaza cliseurile
radiologice.Dupa aceasta bolnavul curata intestinul.Apoi pacientul se readuce pe masa radiologica si se mai face
un cliseu.
Ingrijirea dupa irigoscopie:
Bolnavul se supravegheaza,deoarece eliberarea intestinului este foarte dureroasa si poate duce la lipotemii.

76.

Simptomele principale n afeciunile aparatului excretor. Edemele, interveniile asistentei


medicale. Afeciunele renale sunt considerate cele mai grave boli ale organelor interne, urmate adeseori de
complicaii grave i deaceea asistenta medical trebuie s cunoasc:
1.
simptomele principale ale acestor afeciuni,
1.
comlicaiile posibile,
1.
s acorde asisten medical de urgen pna la sosirea medicului.
Simptomele principale n afeciunele aparatului renal sunt:

1.Edemul renal,
2.Hipertonia renal,
3. Dureri n regiunea lombar,
4. Tulburarea diurezei.
Edemul renal
In afeciunile renale edemulapare mai ales n locurile cu esut conjunctiv mai lax (pleoape ,pielea abdomenului, a
spatelui, regiunea pelvian, spaiul retroperitonial).
Apariia edemelor renale este cauzat de urmtorii 3 factori principali:
1.creterea permeabilitii capilarelor
2.scderea proteinei n plasm
3.reinerea apei n organism n urma secreiei intensive a hormonului mineralo-corticoid numit aldosteron. n
mecanismul de apariie al edemului renal o mare importan o are creterea permeabilitii capelarelor. Ea are la baz
strile alergice, care duce la afectarea generalizat a capilarelor.
n urma creterii permiabilitii capilarelor ptrunde n esuturi un lichid care conine proteina.Totodat se
micoreaz filtraia glomerular, creterea reabsorbiei sodiului i apare oliguria.

O importan secundara n dezvoltarea edemului are creterea presiunii capilare n urma tulburrii activitii
coronare, n patogenia edemului particip eliminarea intensiv a aldosteronului, care este unul din regulatorii
principali ai metabolismului hidro-mineral. Secreia intensiv a aldosteronului este provocat pe cale reflex prin
excitarea betareceptorilor i duce la reabsorbia mrit a sodiului n tubii renali, ceea ce provoac retenia apei i
dezvoltarea edemelor.
n dezvoltarea edemelor renale prezint importan att factorii renali ,ct i cei extrarenali.
Edemele n afeciunile renale sunt localizate pe fa, pleoape, uneori ele ating suprafee mari i se localizeaz nu
numai pe fa, dar i pe tot corpul.

Asistenta medical n edeme

1 .Asistenta medical zilnic duce cont de cantitatea de lichid consumat i eliminat, timp de 24h.
2.Se limiteaz sarea de buctrie pn la l-3gr.
3.Se limiteaz cantitatea de lichid pna la 11.
4.Se administreaz substane diuretice (furosemid,hipotcazid,veroperon)
5.Zilnic se cntrete bolnavul.

77.Aplicarea tubului de evacuare a gazelor -este alcatuitdin material plastic(cauciuc)diametru 10mm


lungimea 50cm cu peretii grosi,capatul care se introduce in intestin este rotungit si este prevazut cu orificii
laterale celalalt capat este taeat peris.Materiale necesare;tubul de gaza steril ,ulei de
vazilina,bazinet,scutic,musama.Tehnica:se pregateste bolnavul psihicsi fizic-este culcat pe spate,capatul
rotungit a tubului se lubrifiaza cu ulei de vazilina,sub bazin se aplica bazinetul ,musama pe pat pentru
protectia lingeriei,capatul rotungit al tubului se introduce prin miscari rotative foarte atent pentru a nu trauma
intestinul,se introduce la 20-30mm,iar capatul exterior este indreptat in bazinet,tubul se tine nu mai mult de
2ore dupa aceea se inlatura ,daca este necesar procedura poate fi repetata 2-3 ori timp de 24 de ore cu un
anumit interval de timp .Dupa extragerea tubului se face toaleta orificiului anal.Tubul de mai multa folosinta
se spala cu sapun si se dizenfecteaza.Indicatii:balonarea abdomenului.Contraindicatii:hemoragie intestinala
hemoroidala
78.Notiune de diureza-este un proces de formare si eliminare a urinei timp de 24 de ore.masurarea diurezeiutilajul necesar:vas gradat,foaie de temperatura.Tehnica efectuerii:1.dimineana la ora 6 bolnavul elibereaza
vizica urinara.2.intr-un vas gradat bolnavul colecteaza urina timp de 24 de ore. 3.se inregistreza cantitatea
lichidului ce se contin in fructe,legume si volumul solutiilor introduse parenteral. 4. datele primite a/m le
inregistreza in foaea de temperatura.Notarea diurezei -in partea de jos a foii de temperatura se inregistreza
numarul,frecventa respiratiei,masa corpului,cantitatea de lichid consumat in 24 de ore precum si volumul
urinei eliminate in 24 ore.
Bilant hidric - se numeste raportul dintre volumul urinei eliminate de bolnav in 24 ore si a lichidului introdus
in organism.
Tulburari de mictiune- Diureza e procesul de formare si eliminare a urinei.Cantitatea totala de urina in 24
ore-60-75% din continutul injerat.Capacitatea functionala a rinichilor se considera buna cind diureza de zi
constitue 2/3 si cea de noapte 1/3 din urina totala.Diureza poate fi tulburata in caz de afectiuni renale si
eforturi psihonervoase,lipsa concreta de urina se numeste -anurie,atunci cind secretia urinei inceteaza Anuriea
trebue deosebita de retenzie acuta de urina la care vizica urinara este plina
79.Colectarea urinei pentru examenul de lab. urograma.-Scopul:insusirea tehnicii colecterii urinei pentru
a determina functia rinichilor.Utilajul necesar:vas de sticla curat,uscat.Tehnica efectuerii:1.a/m lamureste
bolnavului tehnica colecterii urinei.2.In ajunul bolnavului i se da un vas curat de sticla si uscat.3.inainte de a
colecta urina p/u analiza generala la femei se face toaleta intima. 4. se colecteaza toata urina de dimineata. 5.
pe vas se lipeste o iticheta pe care se indica sectia,data,ora,scopul cercetarii,familia,numele bolnavului,si se
strimete la laborator.6.in timpul ciclului menstrual recoltarea urinei pentru examinare nu se recomanda.
Proba Niciporenco-Scopul-insusirea tehnicii colecterii urinei.-de a determina functia de filtrare a

rinichilor.Utilajul necesar:un vas de sticla curat uscat ce capac.Tehnica colecterii:1.inainte de colectare


bolnavul face tualeta intima.2.urina se colecteaza in orce timp al zilei dar mai bine de dimineata.3.se
colecteaza portia de mijloc a urinei.4.pe vas cu urina se lipeste iticheta cu tot necesarul.5.prin aceasta metoda
de examinare se determina nr de eritrocite,leucocite la un ml.de urina.In norma eritrocitele sunt pina la
1000,leucocite sunt pina la 4000.
pregatirea utilajului necesar si colectarea urinei pentru urocultura.Scopul:insusirea tehnicii colecterii
urinei.-de a determina agentii patogeni.Utilajul necesar:vas steril.Tehnica colecterii:1/inainte de colectare
bolnavul face toaleta intima.2.se colecteaza portia de mijloc a urinei in cantitate de 10 ml-in eprubeta sterila
cu dop.3.marginile eprubetei se flambeaza.4.pe eprubeta se lipeste eticheta pe care se indica tot necesarul.5.
eprubeta cu urina se trimete la lab bacteriologic unde se face insamintarea urinei pe medii speciale nutritive in
cutia Petrei.In norma :urina trebue sa fie sterila.
80.

Colectarea urinei pentru determinarea zahrului, pentru proba Zimnichi. nsemntatea


probei.

Colectarea urinei pentru determinarea zaharului


Definitie: este o investigatie de laborator prin care se determina prezenta si cantitatea de zahar in urina , in
norma urina nu contine zahar , el apare doar in caz ca zaharul este marit in singe.
Scopul: De a determina starea functionala a pancreasului.
Materiale necesare:
musama aleza ,
paravan ,
vas curat , uscat , gradat , cu capacitatea de 3 l ,
vas cu capacitatea de 200 ml ,
bagheta de sticla.
Pregatirea psihica a pacientului: se anunta si se explica tehnica efectuarii procedurii .
Pregatirea fizica (daca este imobilizat la pat): se izoleaza capul , se protejeaza patul cu musama si aleza , se
dezbraca pacientul.
Tehnica efectuarii:
In ajun a/m ii lamureste bolnavului tehnica recoltarii .
Urina se colecteaza in 24 ore si se pasrteaza la rece , fara conservant.
Dupa recoltarea urinei din vasul de 3 l se amesteca cu bagheta de sticla pentru a preveni
precipitarea zaharului.
Se toarna 200 ml urina in vasul pregatit . Pe vas s elipeste o eticheta cu sectia , data , scopul ,
numele si prenumele pacientului si cantitatea de urina pe 24 ore , vasul se expediaza la laborator.
Ingrijirea ulterioara a pacintului:
se efectueaza toaleta regionala ,
se aseaza pacientul in pozitie comoda ,
se inveleste ,
se aeriseste salonul.
Reorganizarea : vasele se spala , se curata , se dezinfecteaza.
De evitat : nimerirea urinei pe lenjerie , pe teegumente , mucoase .
Contaminarea si murdarirea vaselor.
Colectarea urinei pentru proba Zimnitchi.
Definitie:Este o investigatie prin care se exploreaza functia de concentrare si diluare a rinichilor.
Totul e la fel doar ca la materiale necesare sunt 8 sticle curate , uscate.
Tehnica efectuarii:
A/m pregateste seara in ajun 8 sticle curate si uscate .
Pe sticla se lipeste eticheta pe care se indica sectia , data , ora si nr de portie , scopul , numele si
prenumele boln.

Bolnavul se scoala la ora 6 fix , isi goleste vezica de urina , urina o arunca , apoi incepe colectarea
urinei din 3 in 3 ore.
Daca in decurs de 3 ore bolnavul nu s-a urinat , sticla goala se trimite la laborator.
Daca intr-o portie cantitatea de urina nu a incaput intr-o sticla se mai toarna intr-un vas adaugator .
Rezultatul probei este bun daca cantitatea urinei este de 1,5-2 l.

81.

Pregtirea bolnavului ctre examenul radiologic al rinichilor urografia intravenoas.


Urografia este o metod radiologic de examinare a rinichilor i cilor urinare cu ajutorul substanei de
contrast.
Scopul: evidenierea conturului rinichilor, cavitilor pielocaliciale ale acestora precum i a cilor urinare,
prezena calculilor sau a tumorilor, malformaiilor congenitale.
Indicaii:
pielonefrit;
litiaza biliar;
tumori;
patologii congenital.
Contraindicaii:
insuficien renal;
cardiovascular;
alergii;
boala Bosedov;
hipersensibilitate la iod;
anemii hemolitice.
Pregtirea materialelor necesare:
substana de contrast:
a) verografin 60 76 %
b) urografin 76%
trusa antioc
necesarul pentru injecii i/v
materiale necesare pentru clism evacuatoare
Pregtirea psihic a pacientului:
Se anun i se explic importana tehnicii pentru stabilirea diagnosticului.
Se explic pacientului tehnica investigaiei i regimul alimentar necesar pentru reuita acesteia.
Pregtirea alimentar a pacientului:
Cu 2-3 zile inaintea examinrii, pacientul va consuma un regim fr alimente care conin celuloz i
dau reziduri multe ( fructe, legume, pete, finoase, etc) i ape gazoase.
Se reduce cantitatea de lichide consumate, iar in ziua examinrii bolnavul nu mai mnnc i nu mai
bea ( pentru reducerea volumului urinei). Dup examen bolnavul poate consuma regimul su obinuit.
Pregtirea medicamentoas:
Cu dou zile nainte pacientului se administreaz per os 15-20 picturi tinctur valerian de 3 ori pe
zi sau 1 tab. valerian x 3ori /zi; carbolen 2 tab. x 3 ori /zi.
Dac pacientul sufer de constipaii pe parcursul zilelor de pregtire, se va administra laxahive (ulei
de ricin, extract de sen, purghen, etc). n constipaii rebele se fac clisme evacuatoare.
Testarea sensibilitii fa de substana de contrast
Se efectueaz proba de toleran fa de iod.
Se comunic pacientului (s nu se sperie) unele simptome ce pot s apar (ameeli, greuri sau
dureri abdominale) i care dispar repede fr consecine.
Se administreaz 1-2 ml substan de contrast i/v lent. Dac pacientul prezint o reacie hiperergic,
atunci se va ntrerupe administrarea i se anun medicul. A/m fixeaz efectuarea probei i rezultatul ei n fia
medical de observaie.

Dac pacientul tolereaz substana de contrast, seara, n ajunul investigaiei, se va administra per os
30 g ulei de ricin.
La 22.00 se va face o clism evacuatoare.
In dimineaa zilei examinrii , cu 2 ore pn la investigare se va mai face o clism evacuatoare.
Pin la investigare se va goli vezica urinar spontan sau prin sondaj.
Pacientul este insoit n cabinetul radiologic de ctre a/m, care alturi de biletul de trimitere va lua i
fia medical de observaie a bolnavului.
Participarea la examen:
A/m ajut pacientul s ocupe poziia n decubit dorsal pe masa de radiografie, se elibereaz
abdomenul de mbrcnminte.
Se execut un clieu (n funcie de el se poate regla regimul expunerilor radiologice, se observ
dac intestinul a fost bine pregtit).
Substana de contrast se administreaz i/v pe masa radiologic, foarte ncet, cu mult precauie (20
ml timp de 5 min.), viteza excesiv poate s provoace dureri de-a lungul venei.
Medicul efectueaz o serie de pelicule radiologice: peste 1 min.; 3-5 min.; 7-10 min.; 20-30 min:
c) Ce permit testarea funcional a cilor urinare, se apreciaz capacitatea care n mod normal este bilateral,
simetric, egal.
d) Asigur determinarea morfologic a ntregului sistem vezicouretro-pielocalicial bilateral.
La necesitate se va face un clieu n poziia vertical.
Ingrijirea pacientului dup tehnic
Va fi ajutat s se mbrace, condus n salon i instalat comod n pat.
Peste 2 ore poate s serveasc masa.
Examenul va fi notat in foaia de observaie.
Complicaii posibile:
Hipersensibilitatea la substane de contrast (senzaie de arsur, furnicturi, tehicardie, ameeli,
stare de ru general).
oc anafilactic (frison, vertij, grea, vom, cefalee, T.A)

82.

Cistoscopia. Indicaiile, pregtirea utilajului, pregtirea bolnavului


Cistoscopia este o metod imagistic invaziv de examinare a mucoasei vezicii urinare prin intermediul
unui sistem optic introdus prin uretr n vezica urinar.
Scopul:
identificarea proceselor patologice endoveziculare
identificarea inflamaiilor specifice, tumorilor
identificarea malformaiilor anatomice, calculilor
identificarea corpilor strini
Pregtirea instrumentelor i materialelor:
cosolete cu materiale sterile
costum steril pentru medic, mnui sterile
soluie de Novocain 0,5 % sau soluie de Lidocain 2 %
sering cu capacitatea de 20 ml
pense sterile
tampoane de vat sterile
cistoscopul cu accesoriile sale sterile
sonde uretrale sterile
sonde uretrovezicale sterile
soluii dezinfectante
tvie renale
alcool etilic 70*
soluie alcoolic de iod de 5 %
Pregtirea psihic a pacientului:

Se anun pacientul, explicndu-i-se necesitatea tehnicii.


La nevoie, cu 30 min. Inainte de explorare i se administreaz un sedativ.
Cu o or nainte de examen va ingera 500 ml lichid (pentru a asigura fluxul urinar necesar).
Pacientul ii va goli vezica urinar.
Va fi condus in sala de examinare i ajutat s se dezbrace (n regiunea inferioar a trunchiului).
Este ajutat s se urce pe masa special ( de cistoscopie sau ginecologic).
Pacientul se aeaz n poziie ginecologic.
I se fixeaz picioarele pe suporturile mesei.
Se efectueaz toaleta organelor genitale externe i a perineului cu ap i spun.
Se acoper membrele inferioare cu cmpuri sterile, lsndu-se accesibil regiunea perineului.
Participare la tehnic:
Cistoscopia se execut n condiii de osepsie perfect.
Prelucrarea miinilor (vezi Pielografia).
Se dezinfecteaz meatul urinar.
Pentru anestezie local se introduc n uretr 20 ml sol.Novocain 0,5 %.
Anestezia local se mai poate efectua prin badijonarea meatului i instilaie de Xilocain sau
Lidocain.
Se ofer cistoscopul medicului.
Dup efectuarea cistoscopiei se efectueaz o spltur a vezicii urinare i cistoscopul se extrage.
Ingrijirea pacientului:
Pacientul va fi ajutat s se mbrace i transferat pe brancard n salon.
Se administreaz la nevoie calmante.
se noteaz examenul n foaia de observaii.
Reorganizarea locului de munc:
Se arunc deeurile, iar instrumentele se spal bine cu o perie moale cu ap i spun;
Se demonteaz sistemul optic i se dezinfecteaz cu alcool etilic de 96*C
Dezinfectiv : Profic 0, 25 % - 1 or
Profic 0, 5 % - 30 min.
Profic 1 % - 15 min.
Sterilizare chimic : Peroster 1 % - 1,5 ore (fr activaror)
Peroster 1 % - 30 min. (cu activator)
Cistoscopul se pstreaz pe msua steril.
83.Cateterizarea vezicii urinare.Indicati.Contraindicatii.Utilaj necesar.Tehnica efectuarii.
Indicatii:

retentii acute de urina;


interventii chirurgicale in micul bazin sau pe organele genitale feminine;
explorari endoscopice ale uretrei, vezicii i ureterelor.
Contraindicatii:
infectii acute ale uretrei (risc de insamantare a VU);
ruptura traumatica a uretrei (creare de cai false, agravare a hematomului perineal);
stricturi uretrale stranse (cateterizare cu bujii filiforme sau cistostomie temporara).
Materiale necesare:
sonde uretrale sterile de diverse tipuri i dimensiuni (Nlaton, Foley, Thieman);
manui sterile pentru cel care sondeaza;
comprese sterile, solutii antiseptice slabe (apa oxigenata, cloramina, permanganat de potasiu,
etc.) pentru dezinfectia glandului i a vulvei;
ulei de parafina sau glicerina sterile (lubrefiere a sondei);
vase sterile pentru colectarea urinii (tavite renale, urinare, pungi din plastic);
seringa i apa distilata pentru controlul permeabilitatii sondei, aspirarea microcheagurilor din vezica i
pentru umplerea balonetului sondei Foley;

beniqu-uri (dilatare a uretrelor la stricturatii varstnici).


Tehnica sondajului vezical:
a) La barbat (lungime mai mare a uretrei; prezenta celor 2 curburi sagitale, prima convexa anterior la
nivelul uretrei peniene, cea de a doua convexa posterior la zona de trecere dintre uretra membranoasa i
uretra peniana bulbul uretrei; prezenta a prostatei):
- bolnav aezat in decubit dorsal; medicul la dreapta bolnavului;
- spalare a glandului i preputului cu apa i sapun;
- decalotare a glandului, cu prindere intre police i primele 2 degete; dezinfectare a glandului i a meatului
uretral;
- lubrefiere a sondei tinute in mana dreapta;
- introducere a sondei cu blandete pana se trece de valvula Gurin, apoi sub actiunea de uoara tractionare a
penisului spre zenit, urmata de actiunea de basculare a penisului intre coapse;
- daca sonda nu progreseaza, se retrage 2-3 cm i se impinge din nou, cu micari fine in sens axial i
circular;
- in caz de retentie urinara repetata sau modificare a calitatii urinii (hematurie, piurie, etc.) se impune
lasarea sondei pe loc (a demeure, indwelling catheter) umplere a balonaului sau fixare cu benzi adezive
trecute intre sonda i penis (2 benzi longitudinale i 2 benzi circulare), cu ataare la un recipient de
colectare a urinii.
b) La femeie (uretra mai scurta: 5-7 cm; fara curburi):
- bolnava aezata pe masa ginecologica sau in pat pe plosca;
- departare a labiilor cu degetele mainii stangi, dezinfectare, uscare cu compresa sterila;
- introducere a sondei cu blandete in uretra.
84. Spltura vezical, instilarea medicamentelor n vezica urinar pregtirea pacientului,
necesarului. Tehnica efecturii.
Spltura vezical
Scop terapeutic:
introducerea unor substane dezinfectante, antibiotice, hemostatice sau antalgice;
evacuarea postoperatorie a cheagurilor restante
Scop diagnostic:
analizarea lichidului evacuat n caz de tumori, hemoragii ale aparatului urinar sau
alte entiti patologice;
clarificarea coninutului vezical opac din hemoragii masive (snge sau cheaguri),
infecii (puroi), tumori (esut tumoral necrozat), anterior unor proceduri
diagnostice sau terapeutice endoscopice.
Contraindicaii:
contraindicaii ale sondajului premergtor splturii:
Patologie uretral acut
Sechele cicatriceale dup patologie uretral cronic.
contraindicaii ale splturii propriu-zise:
Sechele cicatriceale ale vezicii urinare (TBC, intervenii chirurgicale recente);
Patologie vezical tumoral malign avansat.
Materiale necesare :
sonde vezicale
eprubete sterile cu dop steril pentru urocultura, sau recipiente speciale
pense hemostatice ,
casolete cu comprese sterile si tampoane de vata
manusi sterile
materiale pentru toaleta organelor genitale
solutii antiseptice
tavite renale
lubrefiant pentru sonda

Tehnica efectuarii:
La femei:
se dezinfecteaza regiunea vulvara si meatul urinar cu o solutie antiseptica neiritanta ,
se desface ambalajul sondei si se prinde sonda cu mina dreapta
se lubrefiaza sonda si se introduce in uretra, astfel incat sa inainteze lent
La barbati
se dezinfecteaza glandul decalotat si meatul urinar cu un antiseptic neiritant
se desface ambalajul sondei si se prinde sonda
se lubrefiaza sonda
cu ajutorul unei pense sterile se prinde capatul proximal si impinge usor in meatul urinar, cu
degetele de la mina stanga tinand penisul bine intins la zenit
se capteaza urina in tavita renala sau in eprubete sterile
daca este sondaj a demeure, se conecteaza la sonda tubul sacului colector si se fixeaza la
tegumente cu benzi de leucoplast ,
daca nu, se penseaza capatul liber al sondei si se extrage sonda cu blindete
se efectueaza toaleta organelor genitale ,
se noteaza cantitatea de urina , aspectul si se pregatesc probele pentru laborator
85. Efectuarea toaletei intime. Instilarea substanelor medicamentoase n vezica urinar

Scopul Asistentei in ingrijirea pacientului este :


igienic, si pentru mentinerea unei stari de confort fizic
Partiile intime ale corpului sunt expuse infectiilor, ulcerelor de presiune, mirosurilor neplacute, avind in
vedere anatomia si fiziologia lor. Se executa de mai multe ori pe zi la pacientii inconstienti, cu sonde
vezicale, inaintea interventiilor chirurgicale in regiunea anala, organe genitale sau pe caile urinare si in
perioadele menstruale.
Daca pacientul este independent, i se pregatesc materialele pt. a se ingriji singur.
Asistenta pregateste materialele : paravan, doua bazinete, tampoane sterile din vata, pensa porttampon, cana
cu apa calda, sapun lichid, prosop, manusa de cauciuc, manusa de baie, musama, aleza. Controleaza
temperatura camerei.
Pregateste pacientul informindu-l , si asigurind intimitatea, pregateste patul cu musama, si pacientul in
pozitie ginecologica. Serveste pacientul cu un bazinet pt. a-si goli vezica urinara, cu al doilea bazinet curat
pune sub regiunea sacrata.
Tehnica efectuarii:
imbraca manusa de cauciuc, apoi cea de baie
spala regiunea dinspre simfiza pubiana spre anus, turnind apa si sapun lichid.
limpezeste abundent si scoate bazinetul
usuca regiunea genitala, anala, pliurile
pudreaza cu talc pliurile
Ulterior indeparteaza materialele, aranjeaza patul, si aseaza pacientul intr-o pozitie comoda.
Important de stiut :
spalarea organelor genitale externe se poate face cu tampoane de vata montate pe pensa
porttampon.
la barbat, se degaja glandul de preput si se spala cu prudenta ( se previne patrunderea sapunului
in uretra)
De evitat :
contaminarea regiunii genitale cu microorganisme din regiunea anala, prin miscari de spalare
dinspre anus spre simfiza pubiana.
86.Notiune de terapie intensiva .Amenajarea salonului in sectia de terapie intensiva . Sarcinile
asistentei medicale

Sectia de terapie intensiva este sectia in care se afla la tratament pacientii cu un risc mare pentru viata de
aceia este necesar de o amenajare si cerinte deosebite comparativ cu alte sectii.Una din cerinte ,este ca sectia
de terapie intensiva ,sa se afle in vecinatate cu sala de operatii .Deasemenea trebuie sa fie amenajata in asa
fel ca am sa cuprinda de la postul ei toate saloanele, deaceia sunt despartite de pereti de sticla. Fiecare salon
trebuie inzestrat cu cele mai moderne aparate necesare.sectia de terapie intensiva este formata din sala de
reanimare unde se face terapia de reanimare ,ea este amenajata cu aparatura pentru alimentare centralizata
cu oxigen ,semnalizare acustica ,cardiostimulator,sisteme de transfuzie,etc. Sectia este formata din 8 saloane
,in 7 saloane se afla pacientii care necesita supraveghere permanenta.Un salon este cu 6 paturi este
predestinat pentru pacientii care au depasit starea de criza.
Functiile asistentei medicale:
sa tina permanent sub supraveghere pacientii ;
sa anunte medicul despre orice agravare ;
sa acorde asistenta premedicala;executa urgent prescriptiile medicului.
87.Resuscitarea cardio-respiratorie .Semnele mortii clinice,biologice.Regulile de comportare cu
cadavrul.

Oprirea respiratiei si oprirea inimii ,duce la stopul cardio-respirator,care corespunde cu moartea clinica
.Oprirea intr-o prima etapa a respiratiei fara oprirea functiei cardiace, adica cu prezenta pulsului bun la
artera carotida,permite pe un interval variabil ca reanimarea sa aiba succes.Moartea clinica incepe odata cu
stopul cardiac, care determina si oprirea circulatiei cerebrale .Moarte clinica dureaza pina la 3 min si daca in
acest timp nu se restabileste functia cardio-respiratorie atunci survine moarte biologica adica la moartea
definitiva.
Semnele mortii clinice:oprirea miscarilor respiratorii,incetarea batailor inimii,absenta pulsului,pierderea
cunostintei ,midriaza ,relaxarea musculaturii.
Manevrele de resuscitare incep cu eliberarea cailor aeriene superioare ,pozitiile diferite in care este asezata
victima,hiperextensia capului,luxatia mandibulei,curatirea orofaringelui : uii autori recomanda ca la
inceputul reanimarii oricarui stop sa se inerce stimularea inimii, prin aplicarea unei lovituri cu pumnul in
mijlocul regiunii presternale,respiratie artificiala,d'a 5-6 compresiuni se face 1 respiratii ,pe min 14-16
respir si 60-70 compresiuni.
Tehnica masajului cardiac:
se aplica transversal podul palmei uneia din mani pe treimea inferioara asternului, iar cealalta
palma se suprapune perpendicular pe prima
cu cele doua maini suprapuse si cu bratele extinse, salvatorul exercita presiuniritmice asupra
sternului-fiecare compresiune va fi brusca si scurta, sternul sa fie infundat cu aprox. 5-6cm.
Respiratia gura la gura:Dupa aceasta pregatire, salvatorul trage aer in piept (inspir profund).Isi retine
respiratia in apnee voluntara.Aplica repede gura larg deschisa, peste gura intredeschisa a victimei si insufla
cu putere 500ml aer din plamanii sai in caile respiratorii ale victimei.Salvatorul se ridica, face o noua
inspiratie, apoi insufla din nou aer in plamanii victimei,repetand aceasta succesiune de 10-12 ori pe minut.In
timpul insuflatiei se indreapta privirea asupra toracelui victimei pentru a aprecia eficientarespiratiei.Uneori
tehnica respiratiei artificiale gura la gura nu poate fi aplicata din anumite motive:
Gura victimei nu poate fi deschisa.
Exista leziuni care intereseaza cavitatea bucala
Mandibula este fracturata.
Gura salvatorului este mai mica decat gura victimei.
Reguli de comportare cu cadavrul:
1.se scot hainele de pe cadavru si se culca pe spate;
2.obiectele de valoare ale decedatului se scot in sectie in prezenta medicului;
3.d/a obiectele de valoare nu pot fi scoase a m inregistreaza in fisa de observatie
4.se fixeaza mandibula.se inchid ochii ,se acopera cu un cearsaf;
5.se intocmeste o fisa de insotire in care ii scris date personale,diagnosticul si data mortii,

6.cadavrul insotit de am se transporta in sectia de prozectura


88.Nevoia de a respira.89. Nevoia de a minca si a bea.90.Nevoia de a elimina.91.Nevoia de a se misca
si a avea o buna postura.92. Nevoia de a se imbraca si dezbraca.93.Nevoia de a comunica.
94 Nevoia de a dormi i a se odihni

Nevoia de a menine temperatura corpului n limitele normale


95 Nevoia de a fi curat, ngrijit, de a proteja tegumentele i mucoasele
96 Notiune despre geriatrie si gerontologie.Clasificarea cronologica si medicala.Psihologia
inbatrinirii.
GERONTOLOGIE-(din greceste gerontos-batrin,logos-stiinta)stiinta care studiaza legitatile procesului
de imbatrinire a organismelor,cauta caile de incetinire a acestui process precum,si mijloacele de
prelungire a duratei vietiisi capacitatii de munca a oamenilor virsnici.
Gerontologia se imparte in gereatrie,geroigiena,gerotopsihologie.ultimele doua cerceteaza igiena si
particularitatile psihicului precum si comportarea oamenilor de virsta inaintata.
GERIATRIE-(din greceste geron-batrin,iatria-tratament)ramura a medicinii clinice care se ocupa de
stadiul bolilor la oamenii de virsta inaintata.
Principalele probleme de geriatrie sunt:
-studierea particularitatilor de evolutie ale manifestarilor clinice
-tratamentul si profilaxia bolilor care se dezvolta la oamenii virsnici si la cei batrini
-descoperirea cauzelor care duc la imbatrinirea timpurie a organismului.
CLASIFICAREA CRONOLOGICA A PERSOANELOR PE VIRSTA:
-intre 60-70ani,trecerea spre batrinete sau perioada de virsnic;
-intre 75-90ani perioada de batrinete;
-peste 90ani marea batrinete sau perioada de longeviv
CLASIFICAREA MEDICALA A PERSOANELOR:
-Imbatrinirea fiziologica-defineste imbatrinirea normala lent,dar continua,si permite individului
atingerea unor virste inaintate.
-Imbatrinirea patologica,presupune o degradare rapida,avansata si imprima un decalaj intre virsta
calendaristica si virsta biologica.imbatrinirea patologica poate fi:
*premature-cind incepe din timpuriu
*accelerate-cind ritmul de imbatrinire se accelereaza la un moment dat:dupa pensionare,decesul in
familie,dupa internari.
PSIHOLOGIA INBATRINIRII
Inbatrinirea se caracterizeaza prin modificarile structurale si functionale a diferitor sisteme si
subsisteme,ea e lenta si continua.La virsnici apar frecvent:depresia,anxietatea,instabilirea,ideile de
persecutie,logarea,insomnia cu fragmentarea somnului noaptea si somnolenta diurnal.Schimbarea
senzoriala apare constant.Scade activitatea vizuala,auditiva,sensibilitatea tactica mirosul si
gustul.Diminua atentia si memoria.Scade spontanietatea gindirii si inertiei,dar cresc functiile de
sinteza,scade fluxul verbal,apare lentoarea ritmului si a vocabularului.
97 Partikularitatile de ingrijire a virstnicilor
Procesul de imbatrinire se instaleaza la virste foarte diferite,se obisnuieste in general sa fie considerati
virstnici cei trekuti de 65 de ani.
Partikularitatile de ingrijire a bolnavilor virstnici reese din caracterele fiziologice si patologice ale
virstei inaintate.Acestea se rezuma la urmatoarele:
-skaderea fortelor de rezerve ale organismului;
-reducerea pina la disparitie a capacitatii de akomodare;
-skaderea reaktivitatii organismului fata de noxele mediului inkonjurator;
-diminuarea capacitatii de regenerare a tesuturilor;
-reducerea sau disparitia imunitatii active fata de infectii;
-sensibilitatea deosebita fata de pierderile de proteine si tulburarile hidroelecrolitice;
-fregventa bolilor degenerative ca :arterioskleroza,bolile artikulare, osteoporoza.
Oamenii in virsta ajung de multe ori la spital in stare de subnutritie cu hipovitaminoze
policarentiale,igiena neglijata.omul in virsta poate contracta toate bolile virstei mai tinere,insa
Din kauza reaktivitatii modifikate a organismului,acestea au o evolutie aparte,carakterizata printr-un
debut totdeauna insidios,simptomatologie monotona si de multe ori deosebita,uneori kiar contrara
evolutiei obisnuite a acelorasi boli.astfel evolutia apendicitei fara febra sau dureri,debutul diareic al
pneumoniei,sau contraktarea bolilor infektioase ale kopilariei.
Circulatia deficitara a sistemului nervos central prin vasele sclerozate duce la skaderea activitatii
cerebrale,cu aparitia frecventa a tulburarilor de memorie.acesti bolnavi in mediul lor obisnuit familial de

multe ori traiesk o viata ekilibrata,insa in konditiile noi ale spitaluli se dezikilibreaza si devin in special
in orele de seara nelinistiti si agitati tocmai din acest motiv , spitalizarea virstnicilor nu trebuie
prelungita.
Igiena bolnavilor virstnici se face cu aceleasi tehnici ca si a celorlanti bolnavi.dar problemele izvorite
din partikularitati fiziologice si patologice ale virstei inaintate cer din partea asistentei o maturitate
psihologika,foarte multa atentie si intelegere nemarginita.
Interventiile specifice de nursing la virstnici
a/m trebuie sa fie intelegatoare si cu multa rabdare.ea nu trebuie sa incerce dezobisnuirea persoanei
fata de obiceiurile sale kare sau format pe parkursul vietii.a/m trebuie sa planifice activitatea sa in asa
mod ca sa nu urgenteze virstnicul la nevoie sal ajute.ea trebuie sa primeaska aceste persoane cu
intelegere,trebuie sa inteleaga ca uneori virstnikul pe linga tratamentul medikamentos are nevoie de
stima familiara si blindete,uneori aceste lukruri pot ameliora mai rapid starea bolnavului.pregatirea
psihika virstnikului pentru diferita manipulatii,diferite investigatii si metode trebuie sa fie fakute ka
mare atentie indiferent de starea in kare se afla bolnavul el trebuie sustinut,inkonjurat si stmat dar
trebuie de evitat utilizarea unor epitete familiare in lokul numelor pe kare le poarta.
99.Deprinderi nocive in societate-Alcoolizmul,fumatul,drogurile.
Alcoolul are un efect depresor asupra sistemului nervos central, ceea ce inseamna ca ii incetineste functiile
cum ar fi memoria, perceptia vizuala si vorbirea, per total diminand capacitatea de functionare a intregului
organism. In plus, diferenta intre cantitatea de alcool care te imbata si cea care te omoara este destul de
mica.
Alcoolul poate cauza presiune sangvin nalt (hipertensiune) sporind riscul unui atac de cord sau atac
cerebral.El poate afecta plmnii, ficatul, creierul i alte organe ale corpului i cauzeaz dereglri ale
funciei inimii i chiar cancer. Consumul excesiv i consumul masiv de alcool pe perioade mari de timp a
fost cauza multor decese.
Tabagismul este o intoxicaie cronic i acut cu substane toxice, existente n frunzele de tutun, dup un
consum excesiv i de lung durat prin fumat.
Tabagismul st la originea unor boli foarte grave, ndeosebi cancere, boli cardiovasculare i boli respiratorii
cronice. Alte afeciuni legate de consumul de tutun sunt, n principal, ulcerul duodenal, ulcerul gastric, boala
lui Crohn, osteoporoza i herniile cauzate de tusea fumtorilor.
Drogurile in accepia clasic, drogul este substana care, fiind absorbit de un organism
viu, i modific una sau mai multe funcii (OMS Organizaia Mondial a Sntii).n sens
farmacologic,drogul este o substan utilizat i n medicin, a crei folosire abuziv poate crea dependen
fizic i psihic sau tulburri grave ale activitii mintale, ale percepiei i ale comportamentului.
Cum funcioneaz DROGURILE?
Drogurile schimb modul de funcionarea a creierului. Creierul are unele responsabiliti importante,
controlnd funciile corpului precum respiraia, plimbarea i gndirea. Drogurile de abuz sunt similare ca
dimensiuni i form cu substanele chimice ale creierului numite neurotransmitori. Celulele creierului
utilizeaz aceste substane pentru a comunica ntre ele. Drogurile ntrerup i mpiedic sistemul de
comunicare. Anume n acest mod drogurile produc sentimente nenaturale prin manipularea creierului.Toate
drogurile v pot afecta sntatea n mod diferit: unele efecte snt pe termen lung, precum probleme la ficat,
rinichi i inim. De asemenea, exist i riscuri imediate, precum supradoza.Tineri au murit de atac cord,
fiind n form fizic perfect, dup utilizarea drogurilor.
100.Educatia pentru sanatate in activitatea asistentei medicale.
,,Sanatatea-este o conditie perfecta de stare fizica,mintala,bunastare sociala
Scopul ,,Educatiei pt sanatate de a ajuta fiinta umana sa-si pastreze independent starea de bine fizic,mintal
si social prin alegerea unui comportament raportat la propria sanatate si la sanatatea celor apropiati ,accentul
punindu-se pe pe raspunderea personala.
Prima referire la ,,promovarea sanatatii s-a facut la conferinta internationala OMS,care a avut loc la AlmaAta in 12 septembrie 1978 cu tema:,,Ingrijiri primare de sanatate
Promovarea sanatatii si educatia pt sanatate ,amindoua concepte in proces de definire,se ocua de
imbunatatirea sanatatii omului.

Sunt 3 tipuri de obiective care au legatura cu ceea ce educatorul si-ar dori ca ascultatorii sa cunoasca:
1.Obiective cognitive-furnizarea informatiei,explicarea ei
2.Obiective afective-atitudini,credinte,valori,opinii
3.Obiective comportamentale-se ocupa de deprinderi,priceperi in activit. ascultatorului
Metodele de transmitere a mesajului educativ:
-Mijloace vizuale:expozitia,articolul,brosura
-Mijloace audiovizuale:filmul,tv,teatrul
Clasificarea metodelor educativ-medicale se pot face si in functie de adresabilitate:
-mijloace individuale-sfat medical
-mijloace in grup-conversatia,lectia
-mijloace de larga informare-conferinta,filmul,emisiunea Tv
De asemenea se mai pot distinge:
-Mijloace direct
-Mijloace indirecte
Educatia pt sanatate are urmatoarele scopuri:
ridicarea niv.de cunostinte medicale al populatiei in principal in domeniul sanogenezei,protectia mediului
si prevenirii imbolnavirilor
-formarea si dezvoltarea unor deprinderi corecte care sa promoveze sanatate
-crearea unoei pozitii active fata de sanatate individuala si fata de problemele sanatatii publice

101. Modul sanatos de viata.Notiuni generale.Rolul familiei si al societatii in mentierea modului


sanatos de viata.
n viaa cotidian, oamenii nu acord atenie unor lucruri, la prima vedere, elementare, dar care au un rol
foarte important pentru via i sntate, exemplu fiind modul de a organiza timpul pentru activiti,
alimentaie, informaie, odihn.
Conform datelor experilor Organizaiei Mondiale a Sntii, sntatea omului n 20% depinde de condiiile
mediului ambiant, n 10% de nivelul evoluiei asistenei medicale, n 20% persist factorul ereditar n
transmiterea unor maladii, iar n 50% este asociat cu modul su de via.
Modul de viaa sanatos include:
- alimentaia raional,
- activitatea fizic,
- clirea organismului,
- respectarea regimului de odihn,
- evitarea deprinderilor duntoare,
- controlul nivelului de stres,
- respectarea regulilor de igien,
- comportamentul sexual protejat,
- consultul sistematic la medicul de familie etc.
Destinul si fericirea fiecarui copil snt strns legate de familie: aici el se naste, este educat,. Familia esteparte componenta a
societatii, n cadrul careia are loc dezvoltarea caracterului copilului, formarea personalitii si viitorului cetatean. Familia este
primul mediu social pentru copil, avnd un rol important .Familia condtioneaza asimilarea de atre copil a regulilor si normelor
de comportament, formeaza stereotipul de atitudine fata de mediul nconjurator.
102. Definitie,obiective si principiile de ingrijiri paliative .Rolul echipei de ingrijire.
Totalitate a actiunilor destinate sa atenueze simptomele unei boli (intre care, in particular, durerea pe care
aceasta o provoaca), fara a o vindeca totusi. Ingrijirile paliative sunt acordate indeosebi bolnavilor aflati in
faza terminala a unei boli incurabile.

Scopuleste de a preveni i a calma suferina i pentru a mbunti calitatea vieii pentru oameni cu care se
confrunt boli grave, complexe.
Principiile: - Ingrijirile fizice constau in punerea sub oxigen, in schimbarea pozitiilor bolnavului, in
administrarea de medicamente si, eventual, in practicarea unor interventii chirurgicale de confort. Lupta
impotriva durerii intense si continue pe care o provoaca, de exemplu, unele cancere in faza terminala se
bazeaza pe administrarea deanalgezice majore (opiacee), uneori administrate la cerere prin mici doze
intrarahidiene (in lichidul cefalorahidian). Blocajul chirurgical, prin sectionarea unuia sau mai multor nervi,
al influxului nervos care transmite durerea poate, de asemenea, sa fie avut in vedere.
Compania psihologica permite lupta impotriva anxietatii, a depresiei, a fricii, a revoltei sau a regretului legat
de apropierea mortii, sau contra rusinii cauzate de sentimentul de neputinta sau de gradul de decadere.
Supraveghere: ingrijirile paliative pot fi acordate in unitati specializate, dar si la domiciliul bolnavului, de
catre un personal format in acest scop, si in colaborare stransa cu familia si cu medicul curant.
103.Organizarea serviciului de sanatate in CMF.Medicina prin asigurare-notiuni generale
Medicina de familie este o specialitate care acorda asistenta medicala continue si completa persoanelor
individuale si familiilor.Este o specialitate ampla care integreaza cunostinte din domeniul biologic chimic
si de comportament.Specialitatea medicina de familie cuprinde toate unitatile nozologice.A/m de profil
general este un specialist ce tine de profilul clinic mediu de specialitate,activeaza inpreuna cu medicul de
familie si asigura ajutor medici-social
contingentului de populatie deservit, realizind inclusiv masuri de ingrijiri profilactice si de recuperare
conform indicatiilor medicului specialist si obligatiunilor functionale.
Postura de a/m de profil general se numesc a/m care a urmat pregatirea pe specialitate respectiva si poseda
diploma institutiei pregatitoare.A/m realizeaza masurile profilactice ,diagnostice si curative conform
indicatiilor.Colecteza si analizeaza informatia.
A/m respecta etica si deontologia medicala
duce evidenta formularelor documentatiei medicale
respecta regimul sanitar igienic in cadrul oficiului.
Patronajul activ in primul an de viata a copiilor
tine cont de evidenta dispensarica a pacientilor cu maladii cronice
indeplineste masuri antiepidemice etc.
pentru neacordarea asistentei medicale bolnavilor in stare critica,actiuni nelegitime sau inactivitate care au
creat prejudicii sanatatii sau decesul pacientului,a/m poarta raspundere conform legislatiei in vigoare
Asigurarea de sanatate reprezinta o forma de protectie sociala a persoanelor fizice in cazul survenirii
riscului de inbolnavire sau accidentare.Asigurarea medicala se realizeaza printrun sistem de relatii financiare
menit sa protezeze interesele personale si patrimoniale ale persoanelor fizice juridice prin formarea unui
fond special de finante care este folosit in scopul compensarii cheltuelilor legate de realizarea masurilor
profilactice,tratament si restabilirea persoanelor asigurate.Aceasta obligatie se legifereaza prin intocmirea
politei de asigurare medicala care se semneaza de ambele parti si se elibereaza asiguratului.
104.Medicina prin asigurare.
1 105.Maladiile sexual transmisibile sint maladiile care se transmit prin mucoase si secretii ale organelor
sexuale, ale gurii si a rectului. (MST)