Costinkara

Epoca Renasterii
Fenomenul artistic petrecut in epoca renasterii este anticipat de o perioada pregatitoare
care in unele lucrari de specialitate este denumita Prerenastere si care cuprinde miscarile
religioase numite Reforma si Contrareforma, care au avut loc in secolele XII-XIV, fiind
etape prerenascentiste.
Drumul muzicii din vestul Europei a pornit in perioada Evului Mediu de la cantecul
monodic gregorian barabatesc care si-a extins numarul de voci la 2-3 in Organum si Faux
Bourdon sau canon, devenind mai apoi misa sau motet. Moda polifoniei cuprinde toata
Europa, iar in paralel patrunde si genul dramatic in muzica liturgica. Tot in aceasta
perioada (sec. XIII-XIV), madrigalele si celelalte genuri vocal-corale se extind la un
numar impresionant de voci si uneori sunt acompaniate si de instrumente. In biserica sau
la castelele nobiliare puteau fi ascultate madrigale si motete care descriau scene
dramatice din viata. Este in uz si muzica pentru scena care insoteste o piesa de teatru in
anumite momente. Totodata, in Anglia este intalnit Mask, un carnaval cu masti care
avea loc cu ocazia celebrarii laice a casatoriilor. In replica, coralul reformat prefera o
accesibilitatea cantecului monodic, cantat de femeile si barbatii participanti la slujba si
acompaniat la armoniu (un instrument cu clape). Melodia avea origini populare, iar
cuvintele erau traduse in limba fiecarui popor. Disputa din muzica de tip religios, intre
polifonia cu un numar mare de voci si monodia corala se termina cu aparitia unui coral
vocal care are doar patru voci, denumite sopran, alto, tenor si bas. Giovanni Pierluigi da
Palestrina a oferit modelul unanim acceptat pentru acest gen muzical, cifra 4 devenind
cifra de echilibru pentru numarul vocilor, a miscarilor intr-o piesa cicilica (ex. suita,
sonata etc.), pentru grupul de patru instrumente din cvartet sau pentru organizarea unei
orchestre. In schimb, dezvoltarea muzicii din estul Europei a fost una lenta si
conservatoare. Genurile monodice vocale raman in continuare, cantate in limba greaca
sau traduse in cele a diferitelor popoare. Toata aceasta miscare se incheie in epoca
Renasterii cu aparitia teatrului integral cantat, denumit Opera per musica, prescurtat
opera si a unei muzici vocale si vocal-instrumentale, specifice creatiei religioase. Printre
noile genuri aparute se numara missa si recviemul, constituite ca o replica data de catre
biserica muzicii laice sincretico-dramatice (opera), care avea o mare audienta la public.
Totodata, apar si primele piese exclusiv instrumentale, de sine statatoare. Se dezvolta si
constructia de instrumente, aceasta devenind o adevarata meserie. Printre acestea se
numara orga, harpa, viola da braccio (de brat), viola da gamba (de picior), viola damore,
vioara, clavecinul, orga portativa, luth, chitara, carlitonul, cornul de vanatoare, flautul
drept si chalumeau (un stramos al clarinetului). Ca urmare, apar si scoli de constructii de
instrumente, in general coarde cu arcus, foarte cunoscute fiind cele din Cremona (Amati,
Gurneri si Stradivari) si Neapole (Rugieri, Grancino si Testore). Notatia pieselor
instrumentale se facea cu ajutorul tabulaturii, cu litere si cifre care semnificau sunete,
octave si chiar valori de note, cu sau fara portativ. Toate acestea se faceau, de obicei,
manual, cu ajutorul penelor, hartiei si cernelii. De abia in anul 1450 a fost inventat in
Germania tiparul, care avea forma unei prese, moment care a adus cu sine posibilitatea de
a multiplica si raspandi mai rapid in centrele europene compozitiile renascentiste. In cele
din urma, mentionam ca cel mai important gen muzical aparut si apreciat in aceasta
perioada este opera.
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate