Sunteți pe pagina 1din 296

,:iSt TO li I iV OMAN 1 LO 11

A. D. Xenopol. Istoria Rorninilor.

Vol. IX.

TOEIA

MAN I
nIH

ha

DE

A. b. xerioroL
PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IA$1, MEMBRU AOADEMIE1 ROMANE
MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTA.

E DITI A Ill-a, revtizutd de autor


Ingrijit si tinut la curent de
I.

V L DESCU

CONFERENTIAR DE 1STORIA ROMANILOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCURE$T1

Nu sunt vremlle sub carma omulul,


cl bleed om sub vremP'.
M1RON COSTIN.

VOLUMUL IX

MAVROCORDATII
1711-1749

EDITURA CARTEA ROMANEASCA, BUCURE*T1


33.798.-929.

INTRODUCERE
Pecioada istoriei Munteniei i Moldovei care se intinde dela
1711 pali la revolutia greceasch din 1821 0 restatornicirea domnii-

lor pmantene a luat numele de epoca Fanario-tilor, denumire


indrepthtith, dach este sh se arhte prin ea originea domnilor
ce se strecoarh in principate 0 care sunt mai toti din mahalaua
Fanarului in Constantinopole. Ea nu poate insh inshmna introducerea predomnirei elementului grecesc, mult mai vechiu in
rile romne, i in ori-ce caz covar0toare de pe vremile lui Matei
Basarab i Vasile Lupu, dela care punem inceputul istoriei mo-

derne a Romanilor, cu precumpenirea elementului grecesc ca


noth caracteristich.
Ranh acuma se admitea c introducerea domnilor greci
In Muntenia 0 Moldova ar fi avut de pricinh trhdarea lui Cantemir i Brancovanu, care ar fi Mcut pe Turci sh nu mai aibh
incredere in domnii cei de tar ; conceptie cu totul gre0th, intru
cat am ghsit domni greci anteriori epocei fanariote. Apoi Fanariotul Neculai Mavrocordat este randuit domn in Moldova
inaintea lui Cantemir, iar in Muntenia duph Brancovanu, Turcii
nu trimit un domn din Fanar; ci pe un Roman, Stefan Cantacuzino.

In sfr0t in decursul epocei de care ne ocuphm intalnim de mai


multe ori in domnie familia curat romneasch a Racovitetilor.
Deosebirea intre epoca Fanariotilor i vremile de mai
inainte sth numai in aceea, c domnii de origine greceasch co-

vAresc prin numhrul lor pe acei de origine romnh, i ch dela 1764

In coace numai Fanariotii urch treptele tronurilor romne,


fated urmare a unui principiu, care coo:lath introdus in
romne, trebuia s devinh predomnitor. Exceptia devenise
regulh.

Tot atat de neistorich i deci de nedreapth este alth deosebire ce se face intre epoca fanarioth i vremurile mai vechi.
Se pretinde anume eh deba introducerea domniilor greceti
incepe acel jaf fenomenal al OM or romne, care nu-0 ghsete
asemenele shu in analele lumei. Expunerea de panh acum a

ISTORIA fROMANILOR

putut s convinga pe cetitor ca fra-de-legile sunt mult mai


vechi in Vr'le romne, i s'au intalnit epoce de intrigi i rstun i ale domnilor pamanteni care nu vor fi intrecute nici de

vartejul fanariot, precum i domnii de un caracter atat de jafui or, in cat este peste putinta de a fi lasate in urma de acele
fananote, pentru motivul cel foarte simplu ca ele nu pot fi intrecute de nimene. Ba vom intalni chiar pintre Fanarioti
insamnate i incercari de reforme, pe care nu le intoaza domniile nationale.

Insemneaza aceasta ca epoca Fanariotilor a fost o era de


f ricire a trilor romne, dupa bntuelele de mai inainte? Catui
de putin. Cu toate cele cateva exceptii onorabile, veacul intreg

este continuarea starei de mai mainte, datorita mai mult sistemului de cat persoanelor, exploatarea poporului in folosul
interesului privat al exploatatorilor.
Daca insa in privirea ocarmuirei, perioada fanariota nu
se deosebete in mai rau de vremile anterioare, de unde vine
hula cea neagra de care ea este incunjurat in amintirea poporului
roman? Mai intai ea este cea mai noua, i de dnsa ii amintete
poporul mai curand ; apoi ea mai continea un pericol necunoscut
in vremile mai vechi. Cultura greceasca nu era, cum fusese acea
slavona o simpla suprapunere, ci era o ineibusire a celei romneti,

care se manifestase cu putere pe timpul lui Matei Basarab i


Vasile Lupu, i care se mantine vie i puternica in tot decursul
veacului al XVIII-le. Cu cat se trezia nationalitatea romn,
Cu atata mai dureros se simia domnia strinului, cu atata mai
dorit devenia desvoltarea proprie, desvoltarea nationala.

CAPUL V

MAVROCORDATII
1711-1749

CAP, V

MAVROCORDATII

NECULAI MAVROCORDAT
1711

1730

1. A DOUA DOMNIE A LIJI NECULAI AIAVROCORDAT IN


MOLD OVA

a doua oaril in Moldova 1711


Mazilirea lui Mavrocordat din intAia lui domnie in

Neeulai Mavrocordat

Moldova nu provenise din neincrederea Portei in el 2 si inlocuirea


lui cu Dimitrie Cantemir se Meuse numai fiind es. Turcii credeau

c acesta va putea, mai curand de cat domnul grec, pune mna


pe Brancovanu. Marea incredere de care Mavrocordat se bucura la Poart reies6 tocmai din imprejurarea &A el este randuit
domn in Moldova, in niste momente atAt de crake ca acele aduse
prin fsboiul cu Rusii i trAdarea lui Cantemir.

Turcii chiar sttur cat-va timp la gAnduri, dac nu ar

face mai bine s prefacA cel putin Moldova in pasalde 3; dar ei se


lepAdar in curnd de acest plan, ce le ar fi putut deveni periculos

In cazul unei rscoale a Moldovenilor ceeace ar fi putut aduce


amestecul Rusilor, de care Turcii invatase a se teme atAt de
mult, cu toat'd isbAnda lor de pe malurile Prutului.
Asupra originei familiei Mavrocordat, vezi vol. IV, p. 483. Neculai Ma-

vrocordat intr In Iasi In ziva de 8 Noemvrie 1711. Acsinte Uricariul In Letopisefe, II, p. 144. Comp. des Alleurs c. Ludovic al XIV-le, 10 Octomvrie 1711,
Hurrn. Doc. Suplement I, p. 404.
Cum gresit crede rezidentul imperial din Constantinopole, 27 Noemvrie

1710. Iorga, Acte i Frg. I, p. 308: N. M. wegen der beschuldigten Partialitht


mit Mosckau, entsetzet".
3 Acsinte Uricariul, Letopisefe, II, p. 139.

ISTORIA ROMANILOR

10

Care aceste consideratii politice, Turcii nu uitau nici


cele finan iare ; anume in cazul and rile romne ar fi fost
incorporate ca provincii turcevti, Poarta ar fi pierdut o Nina
parte din veniturile pe care le scotea din ele ; caci sultanii de vi

despoti, nu au puterea de
a radica noue impozite in
statele lor, nici chiar de a
Malta pe acele existente, vi

acei care au indraznit a cerca

vre-o innoire in aceasta privinta, tot deauna vi-au pus.


In cumpana coroana lor. In
trile romne, care le aparin
cu titlul de suzeran, ei pot urca darile
dupa plac i comite far

nici o teama cele mai mari


nedreptati t".
Turcii, spre a cavtiga
vi mai mult pe Mavrocordat, Il trateaza cu cele mai
deosebite onoruri, primin-

du-I vizirul de mai multe


ori in audiente tainice, lucru cu totul neobicinuit la
domnii mazili ; este numit

prieten in scrisorile marilor


dregatori ai sultanilor catra

el, vi este chiar scutit de

toate cheltuielele cpatarei


iertan-

Necolae Mavrocordat, Domn al Muntenia domniei, sultanul


a doua oara (1719 l39)
Gravur5. In aram5. de I. G. Wolf/gang
Berlin 1711

du-i pang vi cele 50 de


pungi de bani, cu care se

hotarise sA vanda
Moldovei, pentru ca mai Inainte a fost de data mai eftin
Dedesubt se vede Stema Munteniel si a

cloud. ori Domn al Moldovei (1709-1710; Moldovei.


1711

de asta
scaunul

1715)

Marea vaza
Meredere de care Neculai Mavrocordat se bucura la Poarta fu spre norocul Moldovei. Tara se
afla inteadevar in o pozitie din cele mai grele, dup nefericita
intreprindere a lui Cantemir, fat pe de o parte cu rasbunarea
paganilor, pe de alta cu cererile de despagubire ale Turcilor
negutitori sau balgii, pentru daunele i mortile suferite in timpul rezmeritei ; nu mai putin expusa la jafurile otirilor svedeze
Colectia Academiei RomAre

Memoires historiques et giographiques sur la Valachie, par M. B. (auer)


anexate la Casa, Histoire de la Moldaute, editia din Neuchitel, 1781, p. 348.

NPANJLAIII MAVROCORDAT

11

si polone, fiind tot pe atat de greu a scapa de ele pe cat si a

se plange In contra lor, aceste ostiri fiind bine vazute de Turci,


care sub Intetirile necontenite ale lui Carol al XII-le, erau gata
pe fie c, zi a reinoi rasboiul cu Rusii. Pe langa aceste nenorociri aduse -de oameni si urgia lui D-zeu se abatuse pe biata Moldova', sub forma unor nesfarsiti nouri de lacuste care pustiiau
holdele si Inciumau aerul.
In asemenea imprejurari se Intalege cat de greu, trebuia

sa cada lui Mavrocordat ocarmuirea unei tari a careia limba


nici macar nu o stiea 5.
Mavrocordat era insa pe cat o minte agera si purtata prin
trebi, pe.atata si Inzastrat Cu cunostintele trebuitoare, -nu numai

spre a face din el un bun ocarmuitor, dar chiar spre a-i duce
vestea unui om invatat. Pe langa limba greceasca, Intarita prin
o adnca cunostinta a elinei, el scriea si vorbea cu desavarsire
limbile latina, franceza si italiana. Mai avea si deprinderea celor
orientale, neaparate unui interpret, precum turceasca, araba si
persiana. Dintre stiinti, Mavrocordat se indeletnicise mai cu
deosebire cu teologia si filosofia. Variile lui cetiri In poetii si
filosofii greci si latini, precum In deosebitele scrieri ale invlatilor

moderni li deschisese mintea, In cat el era pregatit din toate

punctele de videre pentru rolul de om politic si diplomat ce era


chemat sa Indeplineasca 6
Mavrocordat care Isi Instrainase prin mandria lui simpatiile
Moldovenilor In Intaia lui domnie, se arata la Inaltimea grelei
probleme ce'i era data a deslega, anume a apara interesele Mol-

dovei fata cm Poarta otomana, spre a castiga tocmai prin o


asemene purtare Increderea locuitorilor In vrointa lui de bine,
si prin aceasta Insusi a-i detrage dela simpatiile rusesti, si a-i
lipi iarasi de vechea lor suzerana. Astfel 11 vedem aparand pe
Moldoveni pe cat putea contra pretentiilor Turcilor balgii. si

reducand osandirile pamntenilor pentru pagubele casunate acelor

negutitori, totdeauna la minimul putincios, precum si dandu-si

silintele cele mai mari spre a dobandi dela Turci iertarea boierilor

pribegiti In Rusia cu Cantemir si reinotarcerea lor In -tara. Cat

nu lupta el pentru a scapa dela inchisoare pe cei trei boieri,


Lupn vornicul, Antioh Jora si Mascut postelnicul, retinuti In
Varna de Baltagi Mohamed pentru prepus de partinire catra
Rusi?

6 loan Neculcea In Letopisefe II, p. 326; si Sculi camarasul din Itiun-

tru ce era tAlmaciu, cA Neculai VodA nu stiea limba moldoveneascA, si era un


lucru prea Cu nAcaz boierilor si tArei".
Commentatio de litterarum studiis loannis Nicolai Mavrocordati principis
Walachie, auctor Ioann, Theodorus Hoelbius Themarensis, Ienae, 1755 In Emite
Legrand, Gnalogie des Maurocordato de Constantinopole, Paris, 1886, (tirage
de grand luxe it 50 exemplalres numrots). -P. 83-

TEITOBTA ROMANILOR

Turcii neputnd preface intreaga Moldovg in paalc


s himbg c I pu t n tinutul Hotinului in olat turcesc. Un cap de
T tari, Ahi-B , cere i el, pentru acela motiv al apgrgrei mai
efective imp triva Ruilor de cat ar face-o hainii de Moldoveni,
c tatea Soroca cu tinutul incunjurgtor, ceeace Poarta Ii incuntazg. Stgpnirea prgd lnicilor Tgtari in Moldova ar fi fcut
p te putintg viata locuito 1 or de dincolo de Prut. Mavrocordat
c-1 e cu mad stgr in i revocarea acelei cesiuni, i merge in cglduroasa lui ang re a drepturilor Moldovei Ong' a aminti Turcilor condit ile pacei dela Carlov tz, i chiar capitulatiile incheiete

de Moldova cu sultanii, ambele amintiri nu prea plgcute Otomanilor 7.

Tot pe atunci Nemtii incep operatia ce deveni mai trziu


att de fatala Moldovei, a inaintarei pajurilor impgrgteti asupra

botarelor turceti, rgluind o parte din Moldova pe la granita


Dornei. Neculai Mavrocordat protesteazg' cu energie contra
inacgrilor Austriei, i o silete la sfArit sg' se retragg, amenintndu-o cu rasboiu din partea Turciei 8.
Domnul mai elibereazg din prinsoare dela Turci i dela
igtari o sumg de captivi, inbrgcnd din banii lui pe acei ce veneau ind'rgpt cu totul goi, i scutind de dgri pe acei insurati
dintre ei.
Toate aceste apg'rgri ale intereselor moldoveneti din
partea lui Neculai Mavrocordat fac chiar pe Neculcea, cronicarul
cel mai pornit contra domniilor strgine, sg zicg : Norocul Tgrei

a fost atunci cg s'au tmplat de au venit Neculai Vodg ; iar de


ar hi venit alt domn mai prost, ar hi fost prea rgu de Moldoveni"9.

Mavrocordat insg ie mgsuri i pentru uurarea dgrilor,


care apgsau prea greu asupra locuitorilor, ceeace Ii era prin
putint mai ales prin faptul c Turcii, spgrieti de plecarea Moldovenilor cgtr Rui i de urmgrile cumplite ce o asemenea plecare

ar putea avea pentru impgrgtia lor, dacg ar fi urmatg i de ceilalti cretini din peninsula Balcanului, incetase mgcar pentru
acel moment de a privi Moldova numai din punctul de vedere
al banului, i deschizAnd ochii lor cei adormiti asupra pericolului

politic, nu mai cereau lui Mavrocordat nici bani, nici daruri,


spre a-1 mgntinea in scaun. In privirea uurgrii dgrilor, Mavrocordat aplicg principiul formulat de el in scrierea lui Evxet..Eatov

(Sfaturi) cg cei care impileazg pe supui in dgri, aprind o rigprasnicg flacgrg de urg, intru ct pentru cei mai multi oameni
averea e salve i suflet. Dgjdiile se cade sg fie moderate, sg
smulgg cum zice proverbul, i pielea impreung cu lAna" lo.
Acsinte Uricariul, 1.

c.

II, p. 152.

Ibidern. p. 153.
Neculcea in Lelopisefe, H, p. 377.

l Traducere de G. Murnu ln Hurm. Doe. XIV, p. 451.

NECIJLAE MAVROCORDAT

1g

Domnul grec scuteste pe preoti de birul de doi galbeni,

la care Ii impusese Constantin Cantemir ; coboar darea vAdrritului de la patru bani la doi bani de vadr ; suprim pogon-

ritul viilor, precum i darea mnstirilor, si reduce iar darea


gostinei de asupra boierilor, pe care Mihaiu Racovit fi indatorise a o plti trneste 11.
De si cererile in bani ale Turcilor se micsurase, Mavrocordat

er cu toate aceste expus la cheltueli destul de insmnate, mai


ales cu aprovizionarea cettilor mrginase din spre Rusia, Hotinul, Soroca i Tighina in prevederea unui nou rsboiu. De
aceea reducerile fcute de el in d'AH aduser la sfarsitul anului
inti al domniei lui un neajuns in acoperirea cheltuelilor prin
venituri. In loc ins ca Mavrocordat s fac ca alti domni, s
scoat o nou dare pentru intmpinarea nevoiei, el implini
lipsa din banii lui, i apoi adunnd divanul fi art smile vistieriei si puse pe boieri a-i da o adeverint despre suma ce tara
Ii rmsese datoare 12. Iat fr Indoial cel intdi domn, pe care
domnia fi custa bani in loc de a-i produce!
Cum s se explice aceast purtare a lui Mavrocordat,
ata de bine-voitoare cAtr tara In care domnea ?
Nu credem c ea s fi fost datorit inspiratiilor turcesti
cAci pn acolo tot nu mergeau msurile de prevedere ale Portei
otomane. Mavrocordat vroia ins s stearg urmele sistemului
pus de el in lucrare in intia lui domnie, de a-si intemeia puterea,
bazndu-se pe poporul de jos. Urmrile acelui sistem le vzuse
el la mazilirea lui in 1711, cnd o rscoal fusese aproape de a
izbucni in contra lui. De aceea acuma, in a doua lui domnie,
el prseste ideea de a infrna pe boieri prin multime si se sileste
a-i cstiga prin aprarea intereselor lor. Pe lng6 cg pune piept
pentru ei la Turci, fi scap din inchisoare, Ii readuce In sigurant5
la cminurile lor, i drile ce el reduce erau tot de acele ce apsau
asupra clasei boieresti. Nu mai putin trebuiau s'a* fie mguliti
boierii prin sama pe care domnul o supuse divanului, despre
purtarea socotelelor trei, l'apta' tot att de extraordinar in-

drumarea unui sistem constitutional

ca i caracterul lui
Mavrocordat, care prin o exceptie aproape neintlnit in veacul

de coruptie in care tria, era nelacom de avutie

Ori cAt ar fi cutat Neculai Vod a se face iubit de poporul

romn el simtea c pentru a-si intri domnia, trebuia s dee


u Acsinte Uricariul, Letopisefe, II, p. 182, 184, 188. Hrisovul pentru
suprimarea pogonAritului din 20 Decemvrie 1714, In Uricariul lui T. Codrescu

I, p. 42-45. Actul pentru reducerea gostinei din 1712, Ibidem, V. p. 248.


11 Acsinte Uricariul, p. 154. Asa face si la sfArsitul anului al doile ce se
Incheie de asemene cu un deficit, ibidem, p. 180
28 CA neliicomia de bani era In caracterul luf Mavrocordat si nu izvoria
numai din un calcul politic, se vede de pe aceea.cA ea se aratli 1 In domnia
lui cea dintAiu In Moldova. Vezi vol. IV, p. 491.

ISTORIA ROMANILOR

14

puteri cat mai mari elementului grecesc, de oare-ce suflarea romaneasca tot ameninta inca a se putea preface in vijelie perieuloasa la adresa Grecilor. De aceea 11 aflrn favornd in toate
modurile elemental grecesc, mai ales pe calea religioask acea

mai usor de sprijinit Mea' a lovi in simtimintele poporului. Astfel

el ajut prin toate modurile manastirile grecesti din Rasara,

primeste vizita mai multor patriarhi, care veneau s'a inspecteze

manastirile inchinate lor din Moldova, intre altele pe acea a


patriarhului Alexandrei, Samoil, care fiind foarte dator, veniSe
In Moldova dupa milostenie, si au strans peste cat nadajduia" 14,
dovada inca ()data despre plecarea de bull voe a poporului
roman sub inriurirea greceasca, de indat ce ea se arata inbracata
In mantia rehglei. Mavrocordat apoi reorganizaza academia
greceasd din Iasi, aducnd in ea dascali noi, invatati, i sprijinind
prin toate modurile cultura greceasca 15

Cu prilejul vizitei patriarhului Samoil In Moldova, se


intmpla un fapt care pune Intr'o vie lumina sistemul de ocarmuire a lui Neculai Mavrocordat. Cat timp interesele nationalilor

nu veneau in conflict cu acele grecesti, ele erau respectate


ocrotite in m'Asura putintei. De Mata ind ce ele Intrau in

lupt Cu interese grecesti, erau jartfite rara crutare i, Neculai


Mavrocordat, pe care l'am vazut laudat de cronicarii nostri,
pentru modul echitabil cum imprtea dreptatea fata cu pretentiile Turcilor balgii, pune in cump''n' intreaga greutate a
inraurirei domnesti pentru a stoarce dela divan o hotarare in
favoarea patriarhului Alexandrei, inteun proces pe care II avea
cu o boieroaid moldovanck Maria vaduva reposatului vistiernic Ilie Cantacuzino 16.

Imprejudrile acestei daraveri, care arund o vie lumina


asupra timpului a caruia istorie o expunem, se petrecura in
chipul urmator.
Neculai Mavrocordat, vroia pe Muga' mila adunan' de
patriarhul Samoil, sa-i daruiasd manastirea Hangul din poalele Ceahlului, i dorind s imbogatasc aceasta mnstire,
pune pe egumenul ei s'A reclame dela vistierniceasa Maria Canta-

cuzino dota sate, Baltatestii i Manjestii, daruite manastirei

inca de ctitorul ei, Miron Barnovski, si pe care sate vistierniceasa


le-ar detinea MI% drept.

La ziva infatosarei se tine un mare divan sub presedinta


domnului, la care ie parte si Kir Samoil, cu toate ca era cel mai
interesat in cauz. Egumenul Anastasie produce dou hrisoave
de stapanire a manastirei asupra acelor sate, unul dela Barnov" Acsinte Uricariul, In Letopisefe, II, p. 181.
" AmAnuntit mai jos In Cap. V, Cultura greceascA.
Comp. un articol al meu : Justitia sub Fanarioji In Convorbiri Me-

rare, XX. p.

1058.

NECULAE MAVROCORDAT

15

schi, celalt dela Vasile Lupu. Vistierniceasa intrebata ce are de


intimpinat, raspunde ca ea nu are diese (documente) ; ca au avut
i s'au risipit, fiind trimise la ginerele ei Stefan Brancovanu",
cel ucis de Turci impreuna cu tatul salt Constantin in 1714.

Atunci Neculai Voda, au intrebat intai pe patriarhul, care

raspuns'au la aceasta intrebaciune i cu sfnta pravila i cu alte


pilde din sfnta scriptura, cum ca un lucru ce se da i se inchina
la o manastire sau la o biserica, acela nu mai poate sal instreineze nimene. Asemene au raspuns i ceilalti arhierei toti, aiderea i toti boierii, i a ramas vistieniceasa Maria de judecata" 17,

dupa cat s'ar parea cu tot cuvntul, intru cat neavand la mana
ei nici o dovada, dreptatea trebuia sa se deje in partea acelui
ce ave cartea.
Cu toate aceste un hrisov posterior, dela Mihaiu Racovita
In a doua lui domnie din 1718, destainueite CO lucrurile se
petrecuse inteun chip cu totul altul, i c versiunea data de
cronicar, care nu poate fi de cat parafraza hrisovului eliberat
egumenului de Hangu de Neculai Mavrocordat, numai pe dreptate nu se intemeia.
*Um ca vechea procedura nu cunotea principiul lucrului
judecat, i ori-ce proces hotarat chiar de domn i de divan, instant.a suprema de judecata in tarile romane, putea fi reinceput,
sub un domn posterior. Visterniceasa Maria, vazand ca scaunul
tarei incapuse in manile unui domn bine-voitor pentru dnsa, trage

ea la randul ei pe calugarii dela Hangu in judecata, i iata cum

se desfaoara lucrurile acuma la noua cercetare inaintea divanului.

Tot a-tat de putin ca i principiul lucrului judecat, exista


pe atunci oprirea pentru judecatori, de a aduce in hotararea pricinelor tiinta lor privata, sau de a invoca in materie civila in
favoarea partilor dovezi din oficiu. Toata judecata ave un ca-

cacter patriarhal ; bunul simt, care adese ori poate conduce

la arbitrar, el-A singura calauza in aflarea a aceea ce este drept,

mintea fiind Inca prea putin desvoltata pentru a gasi in nite


regule fixe i nestramutate un sprijin in contra putintei de a grei.

Invocand deci divanul in favoarea vistiernicesei Maria dresele altor reposati domni batrni dela Gheorghe *tefan
i dela Gheorghe Ghica i dela Istrate Dabija i marturia boierilor celor mari de pe acele vremi" rezultau ca stabilite fall indoiala faptele urmatoare :
Satele in pricina, Baltatetii i Manjetii, fusese din moi
i stramoi a lui Todiracu Cantacuzino -Fatal lui Ilie, barbatul
reposat al vistiernicesei Maria. Barnovschi, dupa ce zidise manastirea Hangului, dorind sa-i daruiasca nite sate mai in apropiere, Meuse schimb cu Todiracu, luand dela el acele sate,
17 Acsinte Uricariul, In Lelopiseje, II, p. 186.

TSTORIA ROMAN11A)R

16

pe care le dgrui mangstirei sale, si dndu-i In loc doug alte sate,

Cgreicenii dela liarlgu si Miclgusanii dela Dorohoiu. Aceste


sate venise domnului prin mostenire dela unchiul sgu Isac

Balica Hatmanul, apucAnd Barnovschi In timpul domniei averea


Balicai, puind pricing cg n'ar ave altii treabg la mosiile Balicgi
hatmanul, cAci nu au avut feciori din trupul lui si nici alte rude

mai apropriete. Cu toatg aceast afirmare a domnului, el uzurpase o avere strging, de oare ce pe timpul lui Vasile Lupu, se
scularg toate rudele Movilestilor si ale lui Isac Balica, si au
desbatut toate mosiile lui Balica si le-au impgrtit intre ei,
intre izvoadele lor de imparlealei se allau luate qi satele Ceirccenii

Micluy m'i, din mana ac lora ca care au lost piad schimbdtara r po (tul t Barnovschi" 18. Deci incg tatul barbatului vistiernicesei Ala la p'erduse satele luate de el In schimb pentru
mosii e s le de la Barnovschi Vodg, la adevaratii mostenitori
ai lui Balica 19..

Prin unnare Miron Barnovschi dkluse in schimb lui To

dirascu Cantacuzino o avere ce nu-i apartinea, nu trecuse asupra


celui cu care schimbase, proprietatea lucrurilor date In schimb.

dupg judecata bunului simt, reprodusg si de ratio scripta a


dreptului roman, schimbul eret nul 2. Vistiernicul Ilie fiul lui
Todirascu nu pierduse, cu toatg dania lui Barnovschi, dreptul
sou de proprietate asupra satelor sale, Baltkestii i Mnjestii,
si de aceea cu drept cuvnt reluase mosiile in stgpnire, dupg ce
fusese expropriat de acele rgmase de la Balica hatmanul, si din
protivg nedreaptg fusese deposedarea sotiei i mostenitoarei
sale Maria, in favoarea mangstirei Hangului adecg a patriarhului Alexandeei.

Divanul lui Racovitg, Inainte de a se preocupa de alte

intrebki, Isi pune pe aceia ce putea hotki pricina dupg dreptate,


anume tost-au acea danie a reposatului Barnovschi Vodii bunei
i dreaptel au ba? Si &este -eg nu, de oare-ce schimbul pe care
ea se intemeia er Mi% de fiintg. Astfel cAstigg vistierniceasa
Maria sub Mihaiu Racovitg procesul pierdut de ea sub Mavrocordat.
Cum se face insg de boierii divanului care trebuiau
fi fost aproape aceiasi, la un rgstimp ata de scurt, t'Acuse sub
" Hrisov de la M. RacovitA din 1718 lunie In 20, Uricariul, V, p. 365.
1, Pe averea lui Balica puna tritAi mAna Moise MovilA, dAndu-se si el
drept singurul mostenitor a lui Balica. Vezi un hrisov al lui Moise MovilA
din 1634 Ianuarie in 5. In Arh. ist, I, 1, p. 71. Apoi pe timpul lui Vasile Lupu
Beana fiica lui loan MovilA, yiitoarea sope a lui Miron Costin, venind din tara
UngureascA, rAspinge pe toll acei ce uzurpase titlurile de mai aproape mostenitori, i la dAnsa toatli mostenirea BalicAL dupA un izvod, In care s'au aflat
satele CAreAcenli l `Michiusenii"; Doc. din Uricariul citat In nota precedentA.
so Lex 1. 3, de rerum permutatione Dig. XIX, 4'. ,IIdecollue Paellas

alt, allanara rem dantem nullain eonkrahere permutationam"..

NECULAE MAVROCORDAT

17

Mavrocordat, ceea ce destainuiau in domnia lui Racovit? 21


Aice tocmai devine interesant documentul lui Racovita, dand
pe fata mijloacele intrebuintate de Mavrocordat pentru a face
ca rostirea divanului sa iasa in favoarea nesatioilor caluga'ri.
Pristavii bisericei, tinuti oare cum prin rangul i vaza
lor, se ruineaz'a a marturisi adevarul, adeca cum fusese ei siliti
de domnul grec, a ascunde cum tieau c e cu dreptul, i atat
Gedeon mitropolitul cat i Saya proin (fost) mitropolit *i epis-

copii arata cu totii ca n'au marturisit Inteacel chip Mea cat

au zis ea' au apucat pe Todiracu vistiernicul, care -linea acele


sate, i nu er boier napastuitor, i luandu-se acele sate de atata
vreme tinute in mana d-sale vistirenicesei, cu nedreptate va fi,
dar ca nu li s'au tinut in sama acele graiuri". Daca fusa ei aratase
aa din gura, cum se face de Ii pun iscalitura pe documentul
lui Mavrocordat care le schimba spusele? Mai sinceri sunt boierii

care arata curat ea' au tacut tiinta lor fiind ca chemandu-i

pe rand Neculai Voda, le au dat a intelege s'a' nu raspunza impotriva nici cum la divan ; deci tiind acea poronca, n'au avut gura
s'a' graiasca spre dreptate, *i cum a zis domnia sa aa au poftorit
i domniile lor cu totii" 22.

'ata deci ce soiu de judecati fama Neculai Mavrocodat,


de indata ce era vorba de a apara interesele compatriotilor lui.
Uita totul, i invatatura i filosofie adeca iubire de intalepciune,
i tiinta i dreptate, uita i principiul pus de el in sfaturile catre
fiul sau Constantin, ca dreptatea este cea mai cuvenita virtute
Domnitorului" 23, i ii aducea aminte de un singur lucru, ca
er Grec 1 Si inteadevar ar fi fost prea extraordinar, supraomenesc sa nu'*i fi adus aminte aceasta insuire, inchegata in carnea
i in oasele lui.
Intreaga aceast daravere ne descopere trista stare in
care se afla societatea acelui timp. Dreptul proprietatei, temelia
societtilor, nesigur, schimband de stapan dupa domnul din

scaun ; iar oamenii 1 Ni se urca sangele In obraz inaintea unui atare

grad de Injosire. Un patriarh al bisericei cretine, reprezentantul lui Dumnezeu pe pamant, care uneltete impreuna cu
domnul din scaun despoierea unei vaduve i care, de i primise

dinainte de la domn fagaduinta Inchinarei manastirei ce er


sa catige pricina, are neruinarea a figura intre judecatorii

ce erau sa o cerceteze 1 Mitropoliti, boieri i episcopi care inaintea unui ordin venit de sus rostesc o judecata pe care o tiau

nedreapta, i mai mult de cat atata, fetele biserice0 nu au

" De si nu cunoastem data judecAtei din timpul lui Mvrocodrat (1711


1716), ea a putut fi cel mult anterioarA cu 7 ani acelei petrecute sub Ilacovit
In 1718.

" Uricariul, V, p. 375.

" Sfaturile citate mai sus nota 10. Hurm. Doc. XIV, p. 415.
A. D. Xenopol. Istoria Ronalinilor.

Vol. IX.

ISTORIA ROMANILOR

18

railcar curajul a mgrturisi pgcatul comis, ci ca niste rgi fgcgtori


de Hui cel mai comun, cautg sg acopere abaterea prin minciun !

foate aceste inimi mici, carcatere miselesti care conduc dest'n le unui biet popor, iatg inteadevr o priveliste care te ar
face s urgsti omen rea, dad fatg cu starea cumplitg a societgtei
c lui imp, nu ai ggsi mai curnd lacrimi pentru a o plnge.
D n aceste f' guri uricioase a le unui uricios trecut nici una Insg
nu I spit% un desgust asa de adnc ca acele ale pristavilor strini
ai b ricei crestin care cu ipocrita lor umilintg, cu cuvntul
lilt Dunmezeu pe buze, iar in inimi cu pofte lumesti, se foloseau de
nestiutoarea nat e romang, pentru a face adese ori pe pgrinti sg-si

desmost neascg copit spre a multgmi nemArginita lor 15comie.

Dad MaNrocordat se Igsg trt de iubirea cgtre neamul


sgu pentru a sgvrsi un act de striggtoare nedreptate, In alte
priviti 11 esim iargsi oblgduitor intelept ce se intereseazA de

soarta OHL pe care domnia. El pune pe Neculai Costin sg con-

topiasca inteun corp toate cronicile pentru a inchegg astfel


In o singurg povestire desfsurarea destinelor Moldovei 24.

Una din greuttile cele mai mari ce apgsa pe domnia lui

Mavrocordat, era petrecerea la Bender a lui Carol al XII-le regele

Svediet. Ind din domnia lui cea d'inti Mavrocordat nu tris


In bune legturi cu refugiatul rege, si domnul trebuise sg cearg
intervenirea ambasadorului francez din Constantinopole, spre
a se impAca cu dnsul 25. Silintele lui Mavrocordat de a apra
Moldova de greutgtile sub care cgzuse, intre care erg si petrecerea in -tug a ostirilor svedeze si lesgsti ale regelui fugar, trebuiau numai de cAt sg-1 strice din nou cu el. Domnul dobndise,

curnd dup urcarea lui In scaun, un firman pentru indepgrtarea din tara a ostirilor polone comandate de Halitki. Pasa
de Tighinea insg, partizanul lui Carol, nu dg nici o urmare acelui

ordin impgrgtesc, care are numai de efect de a invrjbi si mai

tare pe Mavrocordat cu regele Svediei. In zgdar scriea necontenit

domnul craiului, rugandu'l s opreasd ostirile sale dela prgdgciunile si necuviintele ce le fgceau. Regele se multgmea a publica

manifesturi, impunand militiilor mentinerea ordinei, Meg ca


bine inteles ele sg fie urmate de nici o ascultare.
Pe Turci Insg incepuse a-i supgra prelungirea resedintei
lui Carol al XII-lea in Moldova si neincetatele lui stgruinti

pentru reinnoirea rgsboiului. Mavrocordat, folosindu-se de aceastg

dispozitie a Portei, izbuteste In sfrsit a aduce la indeplinire


firmanul pentru inlturarea ostirilor polone. Dad Insg ostirile
de ajutor ale lui Carol fur% scoase din tara, nu fu tot atAt de
usor Turcilor a'l Indeprta pe acesta insusi. El refuzg cu st" Asupra acestei activitiiii a Domnitorului grec, vezi N. Iorga, Istoria
lileralurii rom. In sec. al XVIII-lea, I, p. 61 i urm.

" Vol. IV, p. 489.

1113CULAE

VROCORDAT

19

ruinta a pleca din Moldova, sperAnd c Turcii tot i vor lace pe


plac a se rd'sboi cu Rusii. Este cunoscut cA Turcii la sfarsit
nevoiti s" scoat pe Carol cu deasila din casa lui din Bender,
unde el se inarise ca in o cetate, i unde el suport un adevArat

,asediu din partea gazdelor, ce erau atule 'acuma de un atare


musafir.

Tot pe atunci primi Mavrocordat vizita, nu prea plAcut


Iii asemene momente, a fostului rege al Poloniei i proteguit
al lui Carol, Stanislau Lezinschi, venit in Moldova spre a se
intalni cu fostul sAu suzeran. Stanislau cerut de pap din Tighinea,

pink' din Iasi, spre marea multAmire a lui Mavrocordat, care


scAp astfel din o nou incurctur 26.
Domnia lui Neculai Mavrocordat insamn o er nou
In rolul pe care erau chemati s'l joace domnii tArilor romne
In politica otomang. Fiind om iscusit in trebile diplomatice,
el urmeaz6 mai departe si ca domn a face Turcilor slujbele pe

care le indeplinea ca dragoman, anume a-i tinea in curent asupra


miscArilor politicei europene 27 Este cunoscut c6 Poarta de si

primea la Constantinopole reprezentanti ai puterilor streine,


nu acreditase nici un agent statornic pe lng4 acele curti, in
ct er tot deauna mArginit, in stiintele ei asupra daraverilor
puterilor, la versiunile interesate ale reprezentantilor acestora
Mijloacele de informatie ale Portei fiind rAstrinse,

iiiLrigile diplomatiei luAnd din ce in ce pasul asupra lucerilor


violente de mai inainte, intelegem cum un nou instrument de
iscodire aszat chiar in coasta puterilor cu care mai ales se intreteseau interesele Portei, putea avea pentru ea cea mai mare
InsAmngtate.

Tocmai acest rol 11 je asupra-si mult iscusitul Neculai


Vod, devenind astfel indoit de pretios pentru Turci, mai
prin politica lui fat cu Moldovenii, pe care fi aducea iari in
supunere cal% impArgtie, apoi prin slujbele sale ca informator al
Portei, asupra daraverilor politice ce se teseau imprejurul ei.
Relatiunile Portei cu puterile europene se schimbase cu
Incetase doar a mai fi pentru ele un obiect de spaimA si de
Acsinte Uricariul In Letopisele, p. 162 Zinkeisen Gesch. des osm. Reiches

V, p. 446. 0 scrisoare francezA din 1 Iunie 1713 spune Insii : Stanislaus


.Leczinschi fut arrest par le prince de Moldavle". Hurm. Doc. Suplement, I,
p. 427.
Iatii euvintele In care Acsinte Uricariul raporteazii aceastA InsemnatA

Imprejurare, Lelo pisefele, II, p. 146 : si '1 poftea vizirul pe Neculai Vod5 ca
trimitA vesti de cele ce se IntAleg din pArtile de sus, si nu numai vesti ci
sfat cerca de la Neculai Wolf+, zicAnd s-i scrie ce ay sti i ce ar socoti cA
ste pentru folosul ImpfirAtiel". Spusele cronicarului sunt IntArite prin un document contimporan. De Bonnac c. Abb Dubois, 10 Mal 1719: II lui est permis
d'envoyer des agens en Pologne, en Moscovie et meme en Allemagne afin de

pouvoir tre instruit par lui des affaires de la chrtient. _Hum. Doc. Supl.
I, p. 446.

20

ISTORT A. ROMANILOR

ingrozire. Devenise acuma tinta spre care se intindeau dorintele


ion Din agresiv imperiul turcesc devenise pasiv ; in loc de a mai
ataca el ca mai inainte vreme, trebuia sh se gandeasch la aphrare.
Douh lovituri primise slhbitele lui puteri, din urmArile chrora

nu putu sh se mai ridice : una din spre apus prin pacea dela
Carlovitz alta din spre Rhshrit prin intreprinderile tarului

Ruil r, Petru ce! Mare. Nu e vorbh pe aceste din urmh le eh'sp'nsese de o cam (lath in chip victorios. Dar in figura -tarului
rus Sc se incorporase pericolul de care Poarta inch de mult se

temea din partea Rusiei, comunitatea de religie intre Hui i


popoarele crWine ale imphraf ei otomane. De i el fusese de
asta data' inlaturat, putea sa se reinoiasch in fie-ce zi ; erh o

vecinich amenintare, ce atarna ca o sabie ascutith asupra statului


turcesc.
Necu i Mavro ordat este strAmutat insh in Muntenia

chtrh sfarsitul anului 1716 (25 Decemvrie), unde relatiile din


ce in ce mai incordate cu Nemtii, fhceau de nevoie prezenta lui.

Tronul acestei thri devenise vacant, prin uciderea de chtre


Turci a I u 5t fan Cantacuzino ; iar in locul lui Mavrocordat In
Moldova fu randuit ca domn Mihai Racovith.
2. STEFAN CANTACUZINO IX MUNTENIA
Stefan Cantaeuzino In Muntenia 1714-1716. D ova d a
cea mai bunh ch nu hainirea lui Brancovanu *i. Cantemir provocase

pc Turci a trimite domni greci in Wile romane, in locul acelor


de batinh se vede in randuirea lui 5tefan Cantacuzino in tronul
Munteniei duph uciclerea lui Brancovanu. 5tefan Cantacuzino
er, de i coboritor din o familie greceasch, boier roman, fiul stolnicului Constantin, moul i prietenul la inceput, apoi dumanul
cel mai neimphcat al lui Brancovanu, deci vhr bun cu domnul

ucis. El uneltise impreunh cu tatul shu peirea lui Brancovanu,


*i punndu-se prin daruri bine cu Rechiap imbrihorul ce venise
sh radice din Bucureti pe domnul mazilit, dobandi dela el domnia Threi Munteneti i fu ahzat in scaun inch inainte ca Brancovanu sh plece chtr Constantinopole, i. anume in 25 Mart
1714 28.

5tefan Cantacuzino se sile*te a rhsplhti aceasth favoare,


dandu-i toate silintile spre a descoperi averile domnultti depus,
pe care le fncredinta de indath imbrihorului. Temandu-se flash
ea nu cupava Brancovanu sh se indrepthtasch la Constantinopole
i sA recapete domnia, 5tefan Cantacuzino se nevoete in toate
" Genealogia Canlacazinilor, original p. 343. Asupra domniei lui 5tefan,
Cantaeuzino. vezi Cronica fdrei romeinefli de Radu Popescu, in Mag. ist., IV,

p. 29-38 I Cronica anonimd de la 1689 lncoace ibidem V, p. 179-184.

NECIMAt MAVROCORDAT

21

modurile spre a-i rApi i viata. El trimite o multime de oameni,

boieri pe at i de rnd, ca s se plng5 imbrihorului pentru

pretinsele jafuri suferite dela Brancovanu, 1 aceeai Inscenare se


face pe tot drumul imbrihorului dela Bucureti pAn5 la Giurgiu.
Mai grav inn fu Imprejurarea c6 dumanii nenorocitului domn,
care ca vechi sfetnici ai lui, aveau in 'Mink lor dovezile hainirei

lui atn Nemti i Rui, anume corespondenta lui cu curtile

acestora dou state, transmisen Portei aceste scrisori, care mai


cu sam5 determinan pe Turd a Impune lui Brancovanu pedeapsa
cumplit care Ii sfAri zilele.

Domnia lAuntrin a lui *tefan Cantacuzino, este dup5


mArturisirea concordann a celor dou5 cronici care o descriu,
numai un ir neintrerupt de jafuri r5sbunnoare indreptate mai
ales contra oamenilor de casa Brancovanului. NeIndrAznind s5
in5bue In snge ascunsa dum5nie pe care le-o purta, cAci se
temea a se compromite In ochii Portei, unde el nu 1i avu nici
odan pozitia lui bine asigurat, el Ii lovea In averile lor. Lua,
cum spune cronicarul tot glumind i rAzAnd", fiind din firea
lui om vesel i nestatornic ce'i schimba cu ciasul vorbele i
faptele" 29

Cu toate cA !Anse pe Brancovanu cu hainirea lui cgtr5


Imp5rAtia turceasn, In curnd i *tefan Cantacuzino Incape In
acela pAcat. *i el pliltete Inn cu o soart5 tot a-tat de cumplit5
ca i acea a domnului ce c5zuse jertfa uneltirilor sale, Incercarea
lui de a vicleni pe Infurietii Turci care vroiau sA Innece in snge
repetatele tfdAri ce le veneau de pe malurile Dun5rei.

Turcii Incurajati prin izbanda lor asupra lui Petru cel


Mare i reluarea Azovului din stpanirea rusasn, se gndise
c vense momentul de a seutura i unele din lanturile ce le
impusese pacea dela Carlovitz, i anume de o camdat se preg'tesc
a lovi pe Venetieni spre a relua Moreea. i apoi In gall de aceastA

tinn anumit5, impAntia turceasn nu putea sta nici odat5 In

pace, fr5 a resimti in lAuntrul ei urm5rile lipsei de ocupatiune


a poporului. Constitutia fundamental a statului otoman cerca
numai deat ca element de viatA, rsboiul neincetat, nsboiul nu ca mijloc ci chiar ca scop al existentei. De indat5 ce

pacea i linitea Incunjurau din afan imperiul mahomedan,


el simtea deslAntuindu-se In lAuntrul su firea salbatin i ne-

imblnzin a poporului, care fi nuta nsuflarea in nscoale


i revolutiuni. Un document .contimporan caracterizan prea
bine aceast natun intim5 a ImpAntiei turceti : Turcii sunt
mai toti soldati, i prea putini sunt acei ce se Indeletnicesc

Cu artele sau cu lucrarea pmntului, In care Ii fnlocuesc supuii

cretini. Hrana Turcilor e nsboiul ; lipsindu-le acesta le lipsete inima i viata. Deosebirea de ginti i de clime, autoritatea
U

Cron. anon. in Mag. ist. V, p. 179.

22

ISTORIA ROMANILOR

cea atat de puternica a guvernantilor din provincii, neputinta


pentru inferiori de a trai cnd le lipseste rasboiul, ne avnd ei
nici un alt mijloc de traiu, nici arte nici tiinti, toate aceste au

de efect ca daca ei nu sunt amutati asupra crestinilor, sunt


nevoiti sa se rscoale in contra sultanilor i sa se rupa intre ei

prin rsboaie civile. Inteun cuvnt rsboiul este viata Turcilor,


iar pacea moartea" 30
Pretextul rasboiului fu usor de gasa, anume refuzul Venetienilor de a extrada niste trape montenegrene, care Watute de
Turci se refugiase in orasul Cattaro. In Decemvrie 1714 rashoiul
este declarat, i Turcii atac de indata posesiile cedate Venetiei
prin pacea dela Carlovitz. Venetienii cal-0r putere era aproape
ruinat, isi daduse toate silintile a mentinea pacea ; insa Turcii nu
lsase nici timpul de a incepe negocierile i in curAnd sosi in
cetatea Adriaticei stirea ingrozitoare c Turcii au intrat in
Moreea, i ca tara intreag6 nemultumita cu ocarmirea jefuitoare a Venetiei se rasculase, spre a-i scutura jugul. Otomanii
ieu Corintul, apoi capitala peninsulei chiar, Napoli di Romania, In
ct ca pierderea ei Venetienii erau ca si alungati din tara. tefan

Cantacuzino trimisese dup' cererea Turcilor o mie de cal la


armata otomana' din Moreea. Turcii se Inflkreaza strasnic
fata cu asemenea isbAnzi ; parea ca reinviese in ei vitejia strabung,
si se vorbea chiar in Constantinopole de vechiul vis al Moharne-

danilor, cucerirea Vienei si a centrului crestinesc, cetatea vecinica, Roma. Pentru a lovi ins si mai simtitor in interesele dusmane, T'urd ieu m'asura, aplica-La mai tarziu pe o scara mal

intinsa de Napoleon cel Mare contra Angliei, anume opresc

Intrarea marfurilor venetiene, in toate provinciile Imprtiei lor.


lmperiul german nu putu sa rmn nepasator la isbanzile
Turcilor. Aceste erau indreptate contra starei de lucruri create
prin un tratat, prin care tocmai Austria castigase cel mai mult,
teama er destul de aproape, ca daca Turcii vor izbuti sa ni-

miceasca acea stare pe partea Venetiei, ei nu vor Intarzia a

cauta sa o sfasie si pe acea a Austriei. Dupa moartea deci a lu


Ludovic al XIV-lea, Intmplat la 1 Septemvrie 1715, impa-

ratul aseultand mai ales de sfaturile principelui Eugeniu de


Savoia, a eroului ce era chemat a adeveri stralucitele sale

cuvntari prin tot a-tal de strlucite fapte" 31, Incheie cu signiria Venetiei un tratat de alianta In 13 Aprilie, 1716 si declara,
Portei rsboiu. Motivul pus de Nemti inainte pentru
in

dreptati pasul facut era c dnsii fata cu Venetienii erau


datorati a face s se respecte tratatul de Carlovitz, pe langa'
ca Poarta s'ar pregati chiar a ataca imperiu/ german. Pricina
3 Risposta in sol capi supra il proposto se Cesare ha giusta causa di
mover guerra al Turco, dintre 1714-1716 In Hurm. .Doc. -VI, p. 141.
3, Zinkeisen Gesch des osnz. Reiches, V, p. 509.

NECULAE MAV11OCORDAT

23

de cgpitenie care impinsese pe Austria a declara rgsboiu Portei,


fusese ingrijirea ce o cuprinsese cnd vgzuse pe Turci a0zand
paale in Hotin i Bender i intgrind aceste cetati, prin care
mgsuri se indruma prefacerea in paalic a Moldovei, lucru ce ar
fi periclitat domnia impgratului asupra Transilvaniei, din pricina atacului mai uor a acestei provincii din partea Turcilor,
cat i prin incurajarea la rgscoale a neastampgratei natiuni
maghiare 32.

Stefan Cantacuzino care sa afla intre ambele impgrgtii

dumane, nu st la ganduri OVA cine sg apiece simpatiile sale,


i se dg in partea Nemtilor, cu tot a-Ma grgbire pe cat i neprecugetare. Incg din 8 Fevruarie 1715, inainte de declararea rgs-

boiului din partea Nemtilor contra Portei, ggsim o scrisoare


trimisg de domnul Munteniei catrg generalul Steinville in care
li aduce tirea despre marile preggtiri de rgsboiu ale Turcilor,
a precum nu le mai fgcuse ei nici odatg, i'l intiintazg despre
o instimnatti cerere de cai 5i de call fgcutg de Turci din Munte-

nia, plangnd pe biata lui targ care era nevoit sg sufere asemene stoarceri 33.

Cantacuzino cere printr'o altg scrisoare cgtrg baronul de


Tige, ca Austriacii s indepgrteze din Braov pe un boier pribeag, Manu, probabil unul dm partizanii cei persecutati ai lui
Brancovanu, temandu-se ca acesta sg nu suprindg cumva vre-o
scrisoare de ale lui i s o transmit curtei otomane 34.
Tocmai insti de ce se temea Stefan Cantacuzino, de aceea
nu scApil. Uneltirile lui cu Nemtii furg denuntate Portei de
unul din numeroii lui dumani. Sultanul trimise numai cleat
la inceputul lui Ianuarie 1716 un capegiu la Bucureti, ca
mazileascg i sti prindg pe domnul hain. Stefan Vodg se spgrie
i vroi s fugg ; dar iarna cea grea i stramtoararea din partea
boierilor, care se temeau c dacg Il vor lgsa s scape. Turcii vor
prgda tara, Il oprirg dela acest cuget. Stefan Vodg impreunti
cu tattil &Au Constantin stolnicul, cu sotia lui doamna ['Una
i cu fii sgi Radu i Stefan furg dui la Constantinopole, i aruncati in inchisoare. Dupg ce Neculai Mavrocordat vine in Bucureti, el dg peste corespondenta urmatti intre Stefan Cantacuzino i Nemti, ggsind anume o scrisoare prin care generalul
comandant al Transilvaniei rgspundea la una a lui Stefan Vodg.
Aceastg dovadg a hainirei domnului fiind trimisg sultanului,
el ordong a se tgie capul lui Stefan Cantacuzino i tatglui sgu
Constantin ceeace se face in ziva de 26 Maiu 1716 15. Turcii
33 Risposta citata In nota 3 Hurm. Doc. VI, p. 143.
" Stefan Cantacuzino c Steinville, 8 Fevruarie 1715, Ibidem, p. 147. Baronul de Tige c. Steinville, 24 Fevruarie 1715, Ibidem, p. 148.
34 Baronul d. Tige c. Steinville, 14 Fevruarte 1715 Ibidem, p. 148.
" Cron. anon In Mag. ist., V, p. 184. Comp. Neculcea In Letopisele, II
p. 386.

ISTORIA ROMANILOR

'24

infurieti mai ucid si pe Mihaiu spatarul unchiul lui Stefan Voda,


precum si pe cumnatul sau, barbatul surorei sale Maria, boierul
Radu Dudescu. Doamna ['Anna i cu fii sgi scapati din macel,

trecura pe o corabie venetiana in Sicilia, de unde se dusera la

Neapole, apoi la Roma, Florenta, Bolonia, Venetia, Viena, Sibiu,

51 in sfarsit la Petersburg unde i sfarsi viata. Fiii lui Stefan


tantacuzino ramasera unul in Austria, celalalt In Rusia, intrand
ambii in armat. In vremea de grea cumpana in care incapuse
In Gonstantinopole, doamna Fauna recursese la sotia ambasadorului olandez comitesa Caterina de Colyer care cuprinsd de

mil pentru nenorocita princesa, o primi, o adaposti in casa


ei, si o imbgre apoi pe o corabie venetian6 cu propriul ei pericol.

Palma plecand din Constantinopole incredinta bine fgatoarei


sale o cased continand o sumg de galbeni turcesti. Dupa ce
Pauna ajunse la Viena sub protectia imparatului, trimise pe
un om al ei Battista Chinetti, ca s cear dela comitesa Colyer
cei 5000 de galbeni lasati in depozitul ei. Comitesa sa sparie
de asemene pretentie, argtand c ar fi primit numai 4000 si
din care ar fi cheltuit doug mii pentru a apgra pe doamna de
urmgrire in timpul fugei ei. Pentru restul de 2000 ea se recunostea datoare ; se obliga insa, neputnd raspunde banii toti
de odata, a-i plati cate 800 de lei pe an, asigurandu-i cu ipoteca'
In propriele ei case din Pera. Este inviderat Ca' comitesa i luase
ea singura plata bine-facerei sale 36 .

As tfel platise si familia lui Stefan Cantacuzino omorul


acelei a Brancovanului, care perise mai ales din pricina uneltirilor lui Stefan. Asemene imprejurari ce se intalnesc atat in
istorie cat si in viata de toate zilele, au facut sa se nascg ideea
cea cu totul gresitg, formulata de proverbul : nici o faptg flea
de plan". Si cu toate aceste ce imens numar de fapte misglesti,
de tradgri, de vanzari raman ne rasplatite prin nici un ran pentru
acei ce le comit ! Daca exista o Nemezis, de sigur c nu in istorie,
campul tumultuos unde oarbele puteri sa' rapun si se zdrobesc
Cu aceiasi nepgsare Cu care s indeplinesc i legile naturei, cu
deosebire numai ca aice materialul zdrumicat e fiinta omeneascg,

cea vie si simtitoare.

3. NECULAI MAVROCORDAT IN MUNTENIA.

Neeulai Mavrocordat in 'Muntenia, 1716-1730. Turcii


randuise pe Neculai Mavrocordat in domnia Munteniei, cunosandu-i destoinicia a impaca spiritele, despre care daduse dovezi in Moldova ; caci rasboiul ce izbucnise intre Poarta i Austria impingea pe boierii munteni la hainire atra Nemti, precum
Adeverinta comitesei de Colyer din 27 Aprilie 1720 in Hurm. Doc.
VI, p. 298.

NEMA 1107ROCORDAT

25

In 1VIoldova ei se plecase &Ata Muscali. Mai multi din ei si mai

ales Cantacuzinesti pribegise peste hotar.


Mavrocordat, spre a Indeplini gandurile Turcilor, tntocmeste ocarmuirea lui pe mare blandet. Cronicarul Radu Poposcu ne spune c5.: dgjdiile trei nu le-au scos afar5 din obiceiu, ci numai cat trebuia pentru Implinirea poroncilor Imp5r6testi ; ea' aceast5 vroia MA'ria sa domnul, precum au fost numele sAu In Moldova l'Audat si au fost toti mult5miti i mari
mici (care si noi am auzit din boieri moldoveni), Inteacelasi
chip si aici In tara MunteneascA vroia s5 fie toti -mu1t5miti
odihniti" 37.

Isbanzile Nemtilor si mai ales victoria Ion dela Oradia


Mare din 3 August 1716 si marea Temisoarei, dup5 165 de ani

de sapanire turceascA, urcandu-i mult In ochii Muntenilor,


aruncA tot mai multi boieri In partea lor. Intre altii c5pitanul
Obedeanul randuit de Mavrocordat spre paza granitei, se Inthlege cu imperialii i ti lass s'A futre In judetul Mehedinti. Alti

doi boieri, grdarul Barbu Cornea si Radu Bengescu trklau

Targul-Jiului In manele Nemtilor, i punand mana pe toti banii


adunati de strangAtorii birului livars'A In vistieria armatei germane.

Mavrocordat vAzand aceste teld'Ari repetate ale boierilor,


schimb5 blande-O in asprime i Incepe a prigoni i pedepsi pe
toti acei ce-i presupunea In intalegere cu Nemtii. Mai multi boieri
pier In mijlocul caznelor ; altii precum Mihaiu spatarul Cantacuzino i Radu Dudescu sunt tnimii la Turci i gatuiti
Adrianopole. Tot ash pAteste si un boier moldovan Lupu Vor-

nicul, parat c ar fi hain la Muscali. Un alt boier din familia

13516ceanu, neputand prti o suma' pe care principele i-o impu-

sese, exclama' Intr'un moment de desperare : dare-ar D-zeu


s vin odat Nemtii In aceast5 nenorocia tal% ca s o mantue
de chinurile ce le sufere". Cuvintele raportandu-se lui Mavrocordat, el ordon'A de Indat s'A se taie capul Bal'Aceanului. Intrucat si un episcop luase parte la miscarea trdtoare, Mavrocordat chiam6 la aceast5 decapitare pe toti egumenii manstirilor pentru a-i varl. In groazA 38
De odat5 se aude In Bucuresti o veste spimanatoare ;
o trup5 de Nemti ajunsese panA la Pitesti. Antim mitropolitul
si mai multi boieri castigati de Nemti precum Radu Golescu,
Grigorie Balkeanu si *arban Bujoreanul, sparie pe domn c5
arrnatele nemtesti ar tnainta asupra capitaliei,
fac s. fug6
la Giurgiu ".
Mag. ist. IV, p. 43.

41 Del Chiaro, Sulle moderne revoluzione della Valachia, p. 216 218 Ne-

culcea In Letopisefe, II, p. 387.


" Mag. ist. IV, p. 45. Pastor cAtre Percy 3 Oct. 1711 Hurrn. Doc. XVI
p. 96. Mai vezi i Stiri c5tre Steinville din 8 Sept. 1716. C. Giurescu Material
pentru Istoria 011enlei, 1913 p. 28.

26

ISTORIA ROMANILOR

Dela Giurgiu Mavrocordat se intoarce indAi Apt sprijinit


pe un corp de Turci i impodobit de sultanul cu titlul de seraschier. El reintrA in Bucuresti unde indoieste persecutiile
contra tuturor acelora pe care i brinuia de plecati CAVA Nemti,
inchide pe multi negutitori bogati i jupAnese vAduve spre a le

stoarce bani ; taie capul lui Ioan Brezoianu, iar cei 4 fii ai lui
filaAnd ascuzAndu-se inteo padure, el pune la inchisoare pe
sotiile si pe muma lor ; mai arundi in temnitA pe mitropolitul
Anton si pe 12 boieri, dup6 care trimitnd pe mitropolit
A di ianopole pune s-1 omoare pe drum 40. La aceaste imprejueiri se refer6 s risoarea lui Barbu BrAiloiu cAtr generalui
S'emville, in care dupA ce Ii descrie cruzimele lui Mavrocordat,

se roagA de generalul sa-i trimit o mie de soldati, cu care s'A


alunge pe Turci din provincie, dupA care ar veni baronul de
Tige cu (*area, ca sA scoata tara din jugul neomenos sub care
zAcea" 41.

Mavrocordat aratA deci o altA parte a caracterului sAu,


energia, despre care (Mu prin cruzimi, dupA vremele de
atunci nu mai putinA dovad cleat de inalta sa destoinicie
ocArmuitoare. Violenta insA avu i acuma efectul ei obicinuit,

de a intAri impotrivirea, impingAnd pe boieri cu gramada in


bratele Nemtilor. Pretutindenea nu se auzea dealt un glas, o

dorintA : de ar veni odatA Nemtii s'A ne scape de Turci" 42.


Boierii ce mai pAreau cA au rAmas credinciosi lui Mavrocordat, se unesc i ei cu Nemtii, i insAlAnd pe domn, aduc eft"tanele ' fArA de veste, care pun mAna pe Bucuresti i prind pe
stApAnitor in ziva de 14 Noem. 171643. Maiorul Dettine trimite
pe Neculai VodA la Brasov pe la inceputul lui Decemvrie 1716 ".
" Scrisorea lui Manu Apostol din Brasov, 18 Septernvrie 1716, Hurm
Doc. VI, p. 158. 0 alta a baronului de Tige c. Steinville, 21 Septemvrie, Ibidem, p. 159. Un raport din 11 Oct. Ibidem, p. 160, spune despre uciderea Bretoianului : le Turc coupa la tOte au boyard en 4 ou 5 coups" 1
41 Scrisoarea din 1716 MA data lunara In Hurm. Doc. VI, p. 168, spune
fare altele wiir wollen Tag und Tag und Nacht Gott bitten dasz lhrer rm.
Khays. Mays. waffen gesegnet, und wieder den Erbfeind honren mchten".
prin o proclamape din 20 Oct. 1716 pe Barbu Brailoiu
Mavr ocord at
C. Giurescu, 1. c. nota 3, p. 43.

41 Del Chiaro p. 216. Spusele lui Del Chiaro Intarite prin raportul din
11 Oct. Hurm. Doc. VI, p. 161 : tout le monde souhaite l'arrive des Allemands

pour dtre &Byrd".


43 Dupit un raport nou descoperit al ungurului Kolikonits prinderea lui
Movrocordat, ar fi urmat dupit o lupta Indestul de crancena cu Turcii lui din
Giurgiu. Vezi N. Iorga, In An. Ac. Rom. seria II tom. XXVIII, 1905 p. 515

(11). Mal multe amaruntimi mai ales asupra miscarii boierilor vezi l Obedeanu
Grecii in Tara Romdneascd, p. 500 si urm.
" Boieri munteni catre G. Cantacuzino, C. Giurescu 1. c. nota 3, p. 53. Un
raport din 9 Decemvrie 1716, ibidem, p. 166, spune ca Mavrocordat a fost condus In Transilvania. Comp. N. Mustea In Lelo pisefe, ni; p. 64, si Alex. Amiras,
Ibidem, p. 112. Vezi si Pastor catre Percy 12 Dec. 1716. Ham. Doc. XVI p. 401;
Le hospodoi de Valachie, a t enlev de cette province et emmen en Transylvanie".

NECPLAE Al AVROCORD VT

27

Indatg ce aceastg veste se rgspndi in targ, Incepu i poporul


de jos a se rosti pe'ntru Nemti. CAlgraii trec cu totii In partea
lor astfeliu a tara Ora a nu mai tie cine ii este stApAn, Turcul
sau Neamtul" ".
Poarta rAnduete in locul domnului prins drept caimacam
pe fratele lui, dragomanul cel mare loan Mavrocordat, care
este inlocuit in postul sgu din Constantinopole prin Grigore
Ghica, nepotul bgtrnului Exaporitul ".
loan insgrcinat de Turci a procede cu asprime contra
trgdgtorilor Munteni, intrece ina pe fratele sgu in cruzimea
mgsurilor, ceeace provoacg o noug pribegire a elementului boieresc. Pribegii indreaptg din Sibiu o scrisoare cgtrg principele
Eugeniu de Savoia, in care se plng cu mare amrgciune contra
administratorului Virei lor, pentru toate nelegiuirile comise de
el, spunnd a toatg speranta lor stg in trupele imperiale care
sg-i scgpe din jugul pggnilor, i a au trimis chiar atunci o
deputgtie la Viena, care s'A' ofere impgratului inchinarea tgrei
lor i sg cearg de domn pe Gheorghe fiul lui *grban Cantacuzino 47. Caimacamul pune pe pa triarhul de Ierusalim sg indemne

pe boieri la pgstrarea credintei cgtr Poarta otomana', amenintndu-i cu mnia cereascg in caz de stgruintg in flele lor ggnduri 48.

loan Mavrocordat doria insg sg prefacg cgim.gcgmia in

domnie, i pe de o parte tiind el a Turcii vor prefera tot-

deauna pe fratele sgu Neculai, pe de alta ateptndu-se ca Nemtii

sg iasg invinggtori din lupta incinsg cu Otdmanii, incepe a se


da in partea acelora, spre a se face bine vgzut de ei, i a Ostra
domnia in cazul and Muntenia ar fi devenit posesiune germang.
Plecarea lui ab-A Nemti este indrumat indat dupg ce el ie
In m'AM oarmuirea Munteniei, incheind in Fevruarie 1717 cu
generalul Steinville un tratat prin care domnul recunoate cg
Oltenia au inaput sub stgpnirea germang i. se indatoreazg
a plAti Nemtilor ate 100 de pungi pe an. El trimisese in teremonie o deputgtie la Viena, cu toate cg.' argtgrile ei de simpatie
" Del Chiaro, 13. 223 234.
" Marchizul de Bonnac e. regele 24 Decemvrie 1716. Hurm. Doc. Su
Plement I, p. 435. loan Alavrocordat nu fu numit domn. Documentele con

timpurane 11 numesc unele administrator (Boierii munteni c. Eugeniu de Savoia


14 septemvrie 1711. Hurm. Doc. VI, p. 191), altele pretendent (mai multe documente

kiwi, p. 177, 201, 203, 204).


" Spusele cronicarului Radu Popescu (Mag. isf. IV, p. 95) sunt IntArite
prin scrisoarea boierilor din 14 Septemvrie citaili In nota precedentA, subsemnat5

tocmai de Radu Popescu ban, Serban Bujoreanu vornic, Grigore Balaceanu


logofat, Rada Golescu spittar, Ilie Stirbeiu vistier, Eustatiu Leurdeanu patiarnic, Barbu Greceanu stolnic, Petru Obedeanu sardar, Mateu Crejuleseu satrar, VintilA Bucsianul, Drikghici B5laceanu si Constantin Brailoiu (Ara boierii.
" Raport din 10 Alai 1717 Hurm. Doc. VI, p. 174.

28

ISTORIA ROMANILOR

pentru Nemti nu prea erau crezute, i se presupunea ca Muntenii doresc stapanirea ruseasca ; caci Tarul ar fi idolul tuturor
Grecilor, a celor pe care Catolicii numesc Greci schismatici 49.
In curand relatiile intre loan Mavrocordat i Nemti devin

mai strinse. In 21 Maiu 11 &Mi scriind generalului Steinville,


c micat de cea mai sincera iubire pentru generalul, i erezand ea nu trebue
tainuiasca nimic,
comunica. ea' Turcii
i-au dat ordin a se alipi pe FAD O trupele otomane ce vor tara in
Ardeal ;
dei el trebuie sa se supuna acestui ordin, va cauta
In toate modurile sa sprijine mai mult interesele imparatului
d cat pe acele ale Turcilor" 5. Se gasesc mai multe scrisori
catea. acela general prin care loan Mavrocordat se ofere a mijloci pacea cu Turcii, scrisori fusa ce nu sunt iscalite de calmacamul 51. Tot pe atunci aflrn pe un boier din partida germana,
credincios lui loan, Neculai Rosetti, comunicand consiliului imperial planul de atac al Turcilor, i sfarind scrisoarea prin
gaduinta ca se vor sili din toate puterile a face ca Turcii sa nu

treaca in Transilvania prin pasurile Carpatilor munteni, necrutand chiar nici cheltuielele. In cazul fusa' cand prin nici
un' nujloc nu am putea izbuti,
vom intiinta neintarziet.
putem sfatui, dar nu le putem
Turcii sunt stapanii notri ;
poronci" 52.

Generalul Steinville vazand ca prin plecarea lui loan Mavrocordat catea imperiali li se aduc slujbe insamnate, sfatuete
pe imparat sa mai intarzie cu proclamarea lui Gheorghe Cantacuzino de domn in Muntenia 52, spre a nu-i instraina pe caiinteadevar
acesta mersese aa. de departe in
macamul.

apararea intereselor germane, in cat nu se sfiise a trimite o

deputatie la Poarta care s'a' ceara' a scuti pe domn de a merga


alaturea cu trupele otomane in Ardeal, pas de o indrazneala
ne mai pomenita, intru cat putea
intoarca gandul prepuelnicilor Turci asupra purtarei tradatoare a lui Ioan Mavrocordat ".
prin isbanzile Nemtilor,

Dar el era incurajat in demersul

Vezi rAspunsul lui Steinville la puntele propuse de Mavrocordat, din


8 Fevruarie 1717, lbidem, p. 169. Mavrocordat insd g5si mijlocul de a rAspunde suma stipulat5 numai in anul intAi, efici in al doilea prelungi plata pni
se duse la Adrianopole la tratArile de pace, In eAt rAmase cu banii
mAni.
Vezi o scrisoare a lui Eugeniu de Savoia c. Steinville. 24 Septemvrie 1717, lbidem,

p. 200. BAnuiala cu Rusii yeti Pastor cAtre Percy 27 Febr. 1717. Ibdem, XVI,
p. 403.
'Scrisorea lui loan Mavrocordat c. Steinville 21, Mai 1717, ibidem, p.
175.

Steinville c. Eugenia de Savoia 31 Maiu 1717, ibidem, p. 177.


Neculai Rosetti c. Consiliul de rAzboiu, 13 Iunte 1717, ibidem, p. 182.
" Steinville c. Eugenia de Savoia, 16 Iunie 1717, ibidem, p. 182.
64 Scrisorea lui Barbu BrAlloiu c. Steinville din 19 Iunie 1717 ibidem,
p. 185 sfArseste deci foarte nimerit prin euvintele : nu trebue sA 111 tngrijii
filtra nimic de purtarea lui loan VodA".

NECULAE MAVROCORDAT

care in 18 August trec chiar DunArea i ieu Belgradul din manile Turcilor.

Cu at inaintau armatele germane, cu ataa Ioan Mavro-

cordat trebuia sA se gr6beasc a-vi asigura de la ei tronul Munteniei. Vroind s5. arke Nemtilor cA i tara doria s'l aibA de
domn, el pune pe mai multi partizani de ai lui s'd cear6 aceasta
dela Eugeniu de Savoia, recomandndu-1 pe de o parte ca un

adevArat Orinte al poporului, pe de alta ca fiind cu totul devotat intereselor cretine 55.

Cam tot pe atunci boierii pribegiti in Transilvania cereau


de domn pe Gheorghe Cantacuzino, arkAnd in colori foarte

negre vitriga oarmuire a caimacamului 55.


Tinta lui Mavrocordat era de a se face folositor Nemtilor,
obtinand dela Turci insArcinarea de a conduce el negocierile
de pace, imitnd in aceast6 privire pe tatsl ski Exaporitul 57.
Cu toate aceste loan Mavrocordat temandu-se ca sperantele sale in Germani s'a" nu-I deie de gre, vroi cel putin s6 se fo-

loseasc6 bane* din imprejurgrile in care se afla tara de el ocarmuitil. Anume era in Muntenia o partia de boieri ce se temea
de st6pAnirea german5, pentru a nu fi expui, ca Romkiii din
Ardeal, la unirea cu biserica latinA. Incepandu-se trAtgrile de

pace in Adrianopole, Austria fiind nevoit cu toate isbAnzile


sale a &data o impkare cu Turcii, din pricin6 c6 Alberoni ministrul lui Filip al V-lea de Spania ameninta s.' atace provinciile italiene ale Austriei, loan Mavrocordat care obtinuse conducerea negocieriior, pleacs la Adrianopole. El sparie pe partida boierilor protivnic Nemtilor, cA Turcii ar vrea sA cedeze
acelora Muntenia, i. cere dela boieri 200 de pungi spre a Sin*
deca pe Turci de a o face, ca i cnd Turcii ar fi avut nevoie
s'a" fie cumpsrati spre a nu ceda Austriei una din provinciile lor.

De abie ajunge in Adrianopole, i trimite boierilor o grabnicA


veste a i-ar mai trebui din pAmnt alte 200 de pungi, Mil de
care cauza ar fi pierdut. Bietii boieri nu intAleser nici acuma
csa' erau jucati; ei pun inn dela mn, 60 de pungi dela /AtrAna BrancovenitA vAduva domnului ucis, 40 dela ginerii ei,
iar restul de 100 fu luat cu mare urgie dela ceilalti boieri, dela
negutitori i mAn5stiri 58. Se int6lege cA toti aceti bani intrara
55 Mai multi boieri c. Eugeniu de Savoia, 3 Septemvrie 1717, ibidan, p
191.

54 Scrisorea pribegilor din 1717 citatii In nota 9. Alta In acelas sens, 23


Septemvrie 1718, Hurm Doc. VI, p. 198.
57 Vezi vol. IV, p. 412.

" Extras din o scrisoare adresatli deputatilor munteni din Viena de

cAtrA pribegii din Brasov, 7 Mai 1718. -Iurm. Doc. Supfoment, I, p. 212: Giovan
Voda doppo haver passato il Danubio e tenuto conferenza con alcuni de princi-

pall aga di la esistentl, spedi in freta un suo huomo con lettere alit caimacami
suoi, lasciati in Bucurest, representando loro che le ducento borse condotte seco

30

'STOMA ItOMANIIJOR

In punga imacamului Enache, dupA cum tot in punga lui inrase si darea pentru plata tributului tArei care fusese iertat de
urci pe doi ani, dar pe care dare Mavrocordat tot o adunase 59.
CAVA deosebire de fratele s'Au Neculai I

Incheierea pAcei infAtisA greutAti mai ales din pricina


viitoarei pozitii a Munteniei care er obiectul stAruintelor celor

mai contrazicAtoare. Boierii partizani germani cereau cu tot


le adinsul a Austria sA nu mai lese tara lor sub stapAnirea
turc sc . Ei trimit un memoria mai intins &Rea' curtea din
Viena, in care cer ca Muntenia intreagA s'a rArnAnA sub imp5ratul, dandu-se domnia lui Gheorghe Cantacuzino ; iar in cazul

cand ar fi s iamanA tot sub Turd, atunci s" se prevadA in


tratat ca voivodul pe viitor sA nu mai fie strAin ci RomAn, ca
until ce astfel fund ar aveA rag de patria lui si nu ar stoarce ca

atata neomenn e averea supusilor sAi. Voivodul &A nu mai poate


fi scos fara reclamarea boierilor, de vreme ce schimbArile de domn
aduc totdeauna mare pagub5 tgrei. Tributul s'A fie redus la ceea
ce er inaintea lui Brancovanu ; nici un Turc s'A nu mai vie in
tar, ci poruncile s'A se deje capuchihailor munteni din Constanti-

nopole tara patimind malt mai malt din darurile nedrepte ce


se fac unor asemenea persoane de cAt de tributul ordinar 99.

Ace te cereri impreunA cu izbAnzile cAstigate intreau pe Nemti


In pretentile lor de a dobAndi intreaga Muntenie ca pret al incetarei rsboiului, pe baza ocupatiunei, i invocAnd ca argument
juridic pretentii ale Ungariei asupra acelei provincii 61 Interesul
pe care Austria Ib avea la stApAnirea Munteniei este expus, lucru
curios, de cAtrA insusi boierii Munteni, care tineau s'A convingA

ei pe Germani despre foloasele ce le ar trage din stApAnirea


tArei lor. Anume Turcii vor pierde astigurile ce le vin acum din
aprovizionarea lor din Muntenia cu toate cele trebuincioase ;
nu vor rnai putea pluti MI% piedecA pe Dui-Ikea, transportAnd
toate cele de trebuint6 rAsboiului ; vor pierde putinta de a mai
asterne podan i peste fluviu. Din contra Austria va cAstiga asigurarea stApAnirei Transilvaniei, ne mai avAnd nevoie de a intretinea o garnizoanA in aceastA' tara ; va trage ea toate foloasele
pe care le scoate acuma Turcia din Muntenia ; va putea construi

non erano sufficiente per fare che la Valachia non resti ceduta ; pero facessero
tutto il possibile di raddopiare il numero per poter con facilita ottenire l'intento.
Ci6 avendo intesso la vedova principessa Brancovana, diede di sua bona voglia
60 borse, li generi suoi 40, e la altre cento furono pigliate con rigorose minaciate

dalli monasteri, dalli restante boieri e dalla compania dei mercanti".


" Deputatii munteni c. Eugenia de Savoia, 23 Septemvrie 1717, Ibidem
p. 197.

6 Jalbele deputatilor munteni in Mag. ist. IV, p. 179-211. In Hurm.


Doe, se afl numai una din ele, din 1718, VI, p. 232.
Ambasadorul englez Lordul Sulton c. generalul Saphorin, 10 Iunie

1718, ibidem p. 222 si raportul rezidentilor germani c. impAratul, 19 Iunie 1718


ibidem, p. 224.

NECULAE MAVROCORDAT

31

corabii de negot, procuranduli din Muntenia aproape gratuit


materialele prime precum : lemnul, fierul, pacura, catrana i

cnepa, i se va folosi ea de comertul pe Dunare 62.


Cu toate aceste imbieri ale boierilor munteni i cu toate
ca pofta nu-i va fi lipsit, Austria fu silita din pricina complicatiilor italiene a se multumi numai cu Oltenia i cu Serbia care
cedate prin pacea dela Passarowitz, subsemnata In ziva

de 27 lulie 1718.
Prin aceast pace Austria dobandea dela Turci o bucata
romane ; nedreptate flagranta,
de pamant care apartinea

strigatoare la cer, daca o consideram dupa ideile noastre actuale,

dar care in acele timpuri

dupa starea lucrurilor de atunci

nu er de cat ceva cu totul firesc de oarece, de i far% nici un cuWait, tarile romne erau privite ca parti din monarchia otomana.
Dupa ce dnsa, fiind batuta, pierduse posesiile ei cele mai apro-

piate de Germani, Ungaria i Transilvania, acuma la o noua


infrangere veniau la rand acele imediat urmatoare lor, Muntenia
i Moldova. Este insamnata imprejurarea ca In instructiile
date de imparatul principelui Eugeniu de Savoia pentru incheierea

pacei, se pune in randul inti dobandirea dreptului de numire a


domnilor acestor tali din partea Austriei. Daca Turcii nu ar primi asemenea propunere, atunci sa se ceara ca aceti principi sa
fie alei de tari i intariti de ambele puteri rasboitoare, i numai
In cazul extrem s se ceara cesiunea Olteniei, care se i dobandete63. Dupa cum vedem Austria i cu Turcia tineau ambele

mai mult la suzeranitatea asupra principatelor dela Dunare,


de cat la o bucata din a lor teritoriu. i inteadevar ca Austria
mai mult catiga i Turcia mai mult perdea cu stapnirea totala indirecta a tarilor romane, de ca cu raluirea unei portiuni
din pamntul lor. Tureia a luptat din rasputeri pentru pastrarea
ambelor tari, i er hotarita a urma mai departe nenorocita
lupta, de cat a incuviinta dorintele cele d'intAiu exprimate de

Austria. *i daca guvernul sultanului s'ar fi aratat chiar mai

domo! In silintile pantru pastrarea lor, poporul turcesc er hoAcest document Insmnat care lipseste din colectia Hurm. este reprodus
In Mag. ist. IV, p. 189. In Hurm. Doc. VI p. 236 se afl Ins alt scrisoare subsemnatfi de 24 de boleri care cer anexarea cAtre Austria.
" Instructiuni date de ImpAratul Carol VI principelui Eugeniu de Savoia
In 13 Octom. 1717 Hurm. Doc. VI, p. 205: so wre primo gradu bey beiden Pro-

vinzen dasz jus nominandi et instiluendi Woywodos: und die daraus fliessende Ober-

herrschafft zwar anzusuchen, bey sehender gar zu grosser beschwrlichkeit aber


pro secundo gradu frzuschlagen das jede Prooinz sich einen Woywodam selbsten
erwethen solcher von beiden Reichen bestiittiget, iedem Kayser das homagium
a suo electo praestiret, und die contributiones aut gleichen theil repartiret werden

salten. Van aber auch dises nicht zu erhalten, so wre dann weithers dahin
harabzugehen, dasz die Festung Chozim radieret, und in der Wallachey die
Griinitzscheidung nach der Aluta genehmen".

84

MOH T A ROMANILOR

-Carat a nu le da cu nici un pret i gata de a face o rascoala la


caz de slabiciune din partea sultanului ".
Cu toate aceste daca poate fi vorba de rostit cugetari
asupra ceea ce ar fi trebuit sa fie in cmpul fatal al indeplinirilor
istorice poate ar fi fost mai bine daca de pe atunci inca incapeau
toti Romnii adeca si Moldova, sub stapanirea austriaca, si ar
fi fast scosi de sub puterea Turcilor, care se arata nedestoinica' a-i

apara. Luandu-ne intregi sub a ei ocrotire, am fi facut o apa


cu fratii nostri transcarpatini, am fi avut cu ei una si aceeasi
soarta care In zilele noastre ar fi devenit fericita, neputnd un
popor de 10.000.000 sa fie dominat de o minoritate ca aceea a
poporului unguresc. Austria insa vazand ca nu ne poate aduce
In intregime sub stapanirea ei, se hotari s ne inghita bucata
cu bucat, si daca cea intaiu a trebuit sa o intoarca indarapt,
a doua ei incercare fu mai fericita, si Bucovina fu pierduta.
Nu numai a-Ma dar si Rusia urmnd exemplul Austriei,
si ea o parte din trupul tarilor romne, si astfel pacea dela Passarovitz indrumA desmembrarea Moldovei, care fu redusa la
mai putin de jumatate din ceea ce er mai inainte.
loan Mavrocordat care se convinse in curand dupg deschiderea tratarilor, ca Muntenia nu va fi cedata Austriei,
c fiind lsata Turcilor, el se va intAlni cu periculoasa competire
a fratelui ski, se gndeste cum ca. '1 va putea rapune, numai daca

ar izbuti a aduce Turcilor slujba cea insamnata de a face ca


si Oltenia sa" le fie pastrata, si incepe a intriga in tot felul in

contra Austriei, pentru ca ea sa nu dobandeasca nici acea bucata


de teritoriu, fiind adus astfel prin imprejurari a lucra in sensul
fagaduintei date de el boierilor munteni. Ba el se hotrse chiar

a jartfi din banii luati dela ei spre ajungerea acestei tinte, incercnd s cumpere pe ambasadorul german, bine inteles cu
daruri neinsemnate. Acesta frisk'

ameninta cu do-IA.114am la

Poarta a purtarei sale tradatoare, care ar fi inlesnit Nemtilor


cuprinderea Olteniei, pe cnd Mihai Racovita care aparase cu
credinta interesele Portii, putuse scapa Moldova de cucerire 65.
De si amenintarea era greu de pus in lucrare de cat% Nemti,
Ioan Mavrocordat inspaimntat se roaga de iertare si fagaduieste
concursul su cel mai calduros intru ajungerea Austriei la dorintele ei, cu singura rugaminte de a ggsi un adapost si o pensie la

curtea austriaca la caz de disgratie ". Si cu toate aceste loan


Mavrocordat er unul din imputernicitii Turcilor la negociarea
" Raportul lui Virmond i Talma cAtr ImpAratul Carol al VI-le, 10

lunie 1718, Ibidem, p. 224.


" Nicolaus Theyls c. Eug. de Savoia, 19 Iunie 1718, ibidem, p. 225..
mond. c. Oettel, 20 Iunie 1718, ibidem, p. 227.

" Virmond c. Imp. 20 Iunie 1718 ibidem, p. 228.

NECULAE MAVROCORDAT

33

conditiilor de pace I 67 Vrednic eri fiul de vestitul su tatg,


bgtrnul Exaporitul, care jucase un rol de acela fel la negocierile dela Carlovitz 68.
Dupg incheierea pAcei loan Mavrocordat se intoarce in
Muntenia, iar fratele su Neculai eliberat din prinsoare, se duce
/a Adrianopole, de unde redobAndete iargi domnia Munteniei.

Este curios cg loan Mavrocordat moare putine zile inaintea


sosirei fratelui sgu in Bucureti, i s'ar putea bgnui o moarte
violentA, datoritg otrAvei amestecatg din instiggrile frgtine-seu,

intru at loan Mavrocordat nu se lgsase incg de visurile sale


de domnie, chiar pe ciuntita Munteniei i trimisese el singur pe
ceea lume, prin acelai mijloc, pe un boier, grban, partiianuI lui
Neculai 69.

Ioan Mavrocordat fu inmormntat in mngstirea

sfntului Gheorghe din Bucureti 70.


La intoarcerea lui Necular Mavrocordat in scaunul Munteniei, pe la Ianuarie 1719, el ggsete tara inteo stare desperatg ;
boierii pribegi, locuitorii ascuni prin munti i pgduri, o ciumg

cumplit bAntuind tara, i mai greu de cal toate o foamete


cu at'at mai cumplitg cu ct anul fiind de abie la inceput, trebuia
sg se atepte incg pline gse luni pAng la secerea de greu" cum
zice cronicarul Popescu.
In nite asemenea grele imprejurri insuirile cele eminente
de ocarmuitor ale lui Neculai Vodg ggsesc iari prilejul de a se
argta. El aduce Ming de peste Dungre i o imparte la cei lipsiti,
scoate oamenii din orae la cmp pentru a potoli focul boalei
molipsitoare, reducea pe cei ascuni la locurile i indeletnicirile
lor. Intr'un cuvnt linitete spiritele, tgmgduiete suferintele
i se arata nu mai putin destoinic de cum fusese in Moldova dupg

rezmerita lui Cantemir.


De i cheltuise astg deft' foarte mult la reinoirea domniei
din pricina competirei fratelui sgu, Neculai Mavrocordat nu
adauge nici acuma dgrile argtndu-i din nou insuirea excep-'o

la a caracterului, nelgcomia de bani, i d tot venitul

67 Ordinul sultanului de numirea lui roan Mavrocordat ca al treile Imputernicit la conferintele din Adrianopole, 1718, ibidem, p. 258.
66 Vol. IV, p.. 420.
69 Marchizul ile Bonnac c. mareplul d'Huxelles, 7, Septemvrie 1718, Hurm.

Doc. VI, p. 257: Le prince Jean commence a s'exercer sur les seigneurs Valaques qu'il croit affectionns it son frre, ei il vient de faire mourir par le poison
Cherban Bey. Raicevich, Osservazioni storiche, naturale e politiche intornq la

Valachia e Moldavia, Napoli, 1788, spune ca loan Mavrocordat a fost otravit


de fratele sAu Neculai, p. 25 : ,,Giovanni Mavrocordato principe di Valachia

avenelato dal fratello Nicolo". Tot a5a de hotarat afirma otravirea Ath. Comnen
Ipsilant
de la Papadopol Calimah In An. Ac. Rom. seria II tom. II p. 464.
70 Mag. ist. p. 101.

71 Asupra datei reintrarei lui Neculai Voda In domnie, vezi marchizul de


Bonnac c. abatele Dubois din 10 Mai 1719, Hurm. Doc. Supt. 1, p. 263: le grand

Seigneur a rtabli Nicolas Mavrocordato il y a trois mois".


A. D. Xenopol. Istoria Rominilor

Vol. IX.

34

ISTORIA ROMAiTYLOR

eamarei domnesti la trebile tarei" 72'. Tot pentru a hatura u"carea drilor, Mavrocordat obtine dela Turci reducerea tributului dela 500 la 360 de pungi, din pricina miesurarei intinderei
Wei, Mai izbuteste a dobandi dela Poarta indeprtarea Turcilor
din stapanirea ce o Intinsese pe teritoriul Munteniei In jurul
Brailei si a Si istriei, facAnd aceiasi slujb acestei OH pe care
o adusese Moldovei cu Inlaturarea stapnirei tataresti din jurul
Sorocei 73.

De abea izbavise Mavrocordat Ora de aceasta napaste,

o alta mai grea se abatu asupra ei, anume Turcii avfind nevoie
de bani, se gAndesc a lua socotelele contributiilor tuturor provinciilor lot pe mai multi ani In urm, ceea ce in starea de atunci
a inerei sAmilor er acelas lucru cu o preluare din nou a rnultor

sumi acum platite. Mavrocordat pentru a lirnpezi aceasta

eurcat6 daravere, trimite pe Un boier la Tarigrad cu insarcinarea

a se invoi cu Imparatia, s6 tin in sama toate Slujbele ce au


Pcut tara din poronca Imparatiei ; iar pentru cele ce nu rau cu

sineturi, s'aii aflat oameni de au marturisit ca au f'eut tara

acele slujbe din domnia lui *tefan Voda (Catitacuzino} parka la


acest an al domniei mariei sale" 74. IzbAnda nu se putuse dobndi
fara daruri pe la prieteni", care Insumase vre-o 160' de pungi.

Dup ce domnul mantue tara de toate atest nevoi, el

ja o masura foarte intaleapt6 pentru strfingerea darilor, anume


In loe de h. se lua ca 0116 acuM in fie care lun6 birul ordinar
pehtru cheltuiala vistieriei, afara de acel extraordinar Jentru
shijbete turbesti 75, el hotaraste ca satele s plteasca toat

smith de care tara ar ave6 nevoie In patru randuri pe aft, asa


numitele sferturi care sub domnia lui Mavrocn dat se si straitsera In acest chip, iar mai ta ziu p6 trail numai pr'n ironie
auraele de sferturi, inmultndu-se pan6 i chiar la 20 de $ferturi

pe an ".

Neculai Mavrocordat dadu si In Muntenia Sama divan lui

despre intrebuintarea banilor Orei, din care reesia ( 6 ori ce


s'a cheltuit din tara a fost pentru trebile Imparatici si ale Ord,
iar c lui nu a ramas nimic" 77.

Boierii pribegi Irma faceau multa suparare lui'Mavrocordat


Ei nu vroiau s se intoarcA in lar, cu tot jur6mantul domnului
i Cu toate stAruintele patriarhului de lerusalim Hrisant. Ba
cAt ya timp dupa Intoarcerea lui Neculai Voda', un alt numar
de boieri fuge In Moldova. Cu toate ca apologistul 'lui Mavro72 Mag. ist. IV, p. 147.
77 Ibidem, p. 123.
74 Ibidem, p. 121.

74 Veil Vol. IV,' p. 558.


" Mag. isi. W, p. 118,
Ibidem, p. 141.

NECITLAE MAVROCORDAT

3b

cordat, Radu Popeseu, spuue ea ei fugise far% sa aiba niel o


nevoie", nu este de admis ea sa fi fugit de bine. Mihai Racovita
inlesnind trecerea pribegilor in Ardeal, supra pe domnul grec,
ceca ce face ea Racovita sa fie mazilit in 1727, randuindu-se
domn in locul lui in Moldova Grigore Ghica dragomanul, lar
In acest post este numit Alexandru Ghica fratele lui Grigore 78,

Daca Mavrocordat rasbuna, prin destituirea lui Raco-

vita, proteguirea pe care domnul Moldovei o daduse pribegilor


munteni, aceasta o facuse din pricina urei i. a inverunarei

pe care o purta contra tuturor acelora pe care toate silintele

lui nu izbutise sal impace. Si inteadevar multi boieri i mai ales


numeroasa i insemnata familie a Cantaeuzinetilor se sileau
din rasputeri sa rastoarne pe Mavrocordat. In 1719 rezidentul
imperial comitele Virmond raporteaza consiliului de rasboiu,

ea mai multi boieri munteni ceruse sprijinul lui spre a scoate


din nou pe Mavrocordat. Rezidentul de i raspinsese cererea
boierilor, area' totui consiliului ca Mavrocordat, prin Iegaturile lui cu Ungurii rasculati i cu un agent al ambasadorulul
francez, un Evreu portughez numit Fonsega, ar arata Pelele
sale ganduri fata cu interesele germane 7.
Cat% acela timp Matei Cantacuzino fiul lui Stefan cere
dela comitele Virmond ca
procure scaunul Munteniei, ce
fusese ocupat mai inainte de burtul sari Matei Basarab, de tatul

sari Stefan i de afinul su Sarban, toti Cantacuzineti i de vita

romana, pe cand acuma tronul prin violenta i nedreptatea

Turcilor, se afla in mnile lui Neculai Mavrocordat, domn strain

i de vita grec"80.
Neculai Mavrocordat moare in scaunul Munteniei In
3 Septemvrie 1730, i este inmormntat in manastirea \WAretilor 81.

Cu toat'a domnia lui cea plina de turburari in Muntenia,


Neculai Mavrocordat nu lipsete a sprijini pe cat putea latirea
i intarirea eIementului grecesc, Intamplandu-se ea unul panul
Stefan capitan de Cazaci sa zideasca o manastire in Focanii
munteni, in onoarea lui Sf. Neculai, pe tare o inzestreaza eu
mare darnicie, d'andu-i fare altele opt .rnoii, domnul
73 Ibidem, p. 146 Neculcea In Letopisele, 11, p. 400, Alex. Amiras, Ibtdem,

III, p. 31.

Virmond C. consiliul de rArboiu 8, Noemvrie 1719, Hurm. Doc. VI,


p. 278. Asupra relatiiior Jul Fonsega, doctorul lui Mavrocordato Cu ambasa4
francezA vezi doult documente, unul din 20 Martie 1719 altul c.la 29 Octomvrii
1726, lbidem, Suplement, I, p. 444 I 459.

p. 266.

Matei Cantacuzina c. Virmond, 3 Octomvrie 17194 Hurm. Doc.

Vezi epitatul In versurl piiF pe mormAntul lui N. MaVrocordat in Emile Legrand, Gna(ogle des Mavrocordulos, Paris, 1886, p. 26. Asupra cauzei mortei
lui Neculai Mavrocordat otrava ? Ath Comnen Ipsilant 1. c, (rnai sus note 33)

p. 467; duma? N. Iorga In An. AC. Rom. IL tom. XXXII.

36

ISTORIA ROMANILOR

fac pe ctitorul ei s o inchine la mnstirea Rmnicul, care


insusi er inchinat la mnstirile din nauntele Sinai. Vred-

nicul pan Stefan ins se impotriveste spunnd eft' in destul

druise el si mn'stirei Rmnicului, cu voia sau fr voia spre


a implini voia domneasc si a potoli zavistia" 82
Nu se poate tgdui c primul exemplar pe care mahalaoa
Fanarului II trimise in scaunele trilor romne fu o personali-

tate insAmnat, care se deosebeste mult de sarbedele tipuri


ce se strecuraser in attea rnduri in domniile acestor tri.
Strin de poporul romnesc, ins ghibaciu ochmuitor, Neculai
Mavrocordat eguta s-si intemeieze trinicia domniei pe ingrijirea intereselor tkei.
La inceput crezu c' va pute gsi un sprijin in clasa cea
de jos. Convingndu-se de neputinta de a izbuti cu o asemene
politie, el Ii intoarce ingrijirile i etf clasa boiereasc.
turea ins cu buntatea etre acei supusi, arat o urgie ne npkat fat cu rsvrtitorii. Blndetea lui pe cAt i cruzimea
erau totdeauna rezultatul calculului si a recei cugetki, nici
odat a simtimntului. Domnea peste oameni dup principiile
lui Machiavelli cu zmbetul pe buz i rcoarea in inim. El

puse in lucrare in interesul trilor romne puternica lui inrurire


la curtea sultanilor i izbuti in repetite rnduri a le sdpa de
grele nevoi. In luntru el indep'rta pe cAt er cu putint relele
datorite criticilor imprejurki prin care trecuse tkile romne,
si mai mult de ckt atata fu prea rar exceptie un domn
nejluitor, insusire cu atata mai extraordinar cu ct chiar in
familia lui se intAlnea iubirea de aur.
Cu toate aceste eminente insusiri Neculai Mavrocordat
nu uit nici un moment briginea lui, i chiar in misiunea cea mai
delicat a rolului s'u de ockmuitor, imp'rtirea drepttei, pleca
cUmpna silit in favoarea Grecil or, precum reies inteun chip
inviderat din procesul vistiernicesei Maria. Mavrocordat in

telesese c singurul sprijin adevkat al domniei grecesti nu

putea fi de Ca elementul grecesc. Pe acesta se si sili el a-1 intki


In toate modurile. Ca prin instinct poporul romn simti pericolul
Cu toate netggduitele insusiri ockmuitoare ale lui Neculai
Mavrocordat tara nu'l iubea, i Neculcea ne spune c la venirea
lui Mihai Racovit, domn asa de inferior lui Mavrocordat in
toate privirile, tara se bucur Ca' er Moldovan"88. Inteadevr

ce foloseste unei tri cea mai bun ockmuire dud rezultatul


tintit sau nu, constiut sau neconstiut este desnatiomalizarea ei?
Ce folosia Spaniolilor civilizatia cea strlucit a Maurilor
dac elementul lor fusese cotropit i rspins de ei? Ce foloseste
Irlandejilor temeinica i adnca cultur a Englejilor sau Po" Doc. din 1720 In Uricariul XII, p. 333-336.
Neculcea, In Letopisele, II, p. 386.

NECTLAD MAVII000RDAT

37

lonilor acea a Prusiei? Pstrarea propriei fiinti, a propriei indivi-

dualitati, instinctul de conservare transportat In masele poporului l'au fcut tot deauna a prefera traiul salt ori cat de modest,
tuturor bunatatilor aduse de strain In sinul sau ; l'au facut sa
raspinga cucerirea, fie chiar din partea unui element ce'l Intrecea cu mult. Apararea individualitatei a mers tot deauna
Inaintea intereselor generale ale civilizatiei.
Vom vedea Insa cum chiar bunele insuiri ale fnceputului
domniei fanariote apusera In curand, i cum In urma primilor

luceferi ai neamului lor, numai arare ori mai apare cate o


steluta ce tinde

imiteze ; iar cei mai multi sunt iarai nite

fiinti lacome i nesatioase, ca i acele chip, nationale, care chinui-

sera mai Inainte tarile romane, adaugand pe lnga torturile


materiale, ce le imprimau pe corpurile lor, i acea morala a

stangerei unei suflari ce fncepuse a teal, a unei inimi ce fncepuse


a bate, acea a nationalitatei romne. Atunci vom Intelege pentru

ce ea a privit tot deauna epoca fanariota ca cea mai neagra


pagina din Intunecosul ei trecut.
4. MIIIAI RACOVITA IN MOLDOVA

Mihai Raeovita a treia ()aril In Moldova 1716-1727 ".


Mihai Racovita er din neamul lui drept Moldovan, i fi tragea

familia probabil dela unul din ostaii nobilitati de Stefan ce!


Mare pe cgmpul de bataie dela Racova 85. Prezenta lui In scaunul Moldovei adeverete suirea de domni romani i In timpul
epocei fanariote. Numirea lui In domnia Moldovei poate 'Area
neintAleasa, cand tim c el fusese mazilit din a doua lui domnie

tocmai din pricina uneltirilor sale cu Ruii, i and amintirea


hainirei lui Cantemir era Inca aa de prospata. Dar cronicarul
Alexandru Amiras ne spune c cheltuial multa s'a facut la
aceasta domnie" 88 i aceasta ar fi destul pentru a-i face sa Incredinteze domnia unui tradator, numai cat tradatorul sa acop ere

tradarea lui cu suma corespuniatoare, cum se mai Meuse i


alta data' In istoria imparatiei otomane. S'ar mai putea da i
alta explicare. Petru cel Mare fiind ocupat la nordul Imparatiei lui, pericolul ce ameninta pe Turci se Indepartase de o cam
data din partea Ruilor, i ameninta acuma numai din acea a
Nemtilor. Se vede ca Poarta avea despre Racovita convingerea
ca era dumanul imperiului german 87, i de aceea fi Incredinta
tronul. Urmarea Imprejurarilor a i adeverit fncrederea Portki
Domniile I i a II-a ale lui Mihaiu Racovit, vezi In vol. VIII, p. 86
89.

Vol. II, p. 331.


Letopisefele, III, p. 112.

" Asupra acestor ImprejurAri izvoarele sunt 1nc u. total mute.

38

ISTORIA ROMANILOR

.1.

de intemeiata, de oare ce In tot decursul rasboiului cu Germanii,

Racovita pastra catra Turci o nestramutata credinta.


Mihai Racovita intra in Iasi In Fevruarie 1716 88. De si
pentru un moment tara se bucur, vazand in capul -ei un domn
Moldovan, in curand boieri cat si popor trebuira sa se Indeparteze cu inimile de el, boierii din pricina ca el se Incunjura de

Greci si de rudenii de ale lui. Asa intre cei noua boieri mari dela
curtea lui, patru erau inruditi cu el : Dimitrie Racovita hatman,
fratele domnului ; cumnatul sau loan Palade, spatar ; alt cumnat
Costandache, stolnic si al treilea cumnat Iordache Cantacuzino
Deleanul, comis 99 Domnul mai supara clasa boieresca, impunand atat ci cat si mazililor desetina taraneasca 90, pe langa

alte multe si grele dari aruncate asupra poporului de rand.


Se fntampla sa mai fie si un an rau in privinta recoltei, fiind
primavara asa de tarzie in cat la stantul Gheorghe nu inverzise
nici campul, nici codrul, i a fost o scadere mare In vii si in toata
roada", saracie atribuita de superstitiosul popor tot domnului
fara de noroc. Toate aceste explica indestul plecarea unei parti
din Ora catra Nemti, la venirea lor.
Cum incepura armatele germane a se lati In Moldova,
pretutindene pe unde ele ajungeau, Moldovenii se dadeau in
partea lor, ridicand lui Racovita si un competitor la domnie
pe Vasile Ciaurul, Neculai Mustea ne spune ca Moldovenii

flandu-se una cu catanele cu mari cu mici, pradau, jacuiau


unul pre altul, mnastirile pre sub munte, casele boieresti cat

tinca pre Siretiu, si pre cati nu se Inchinau lor sa tina cu dnsii.


Tineau drumurile, colnicile ; mncau, stricau si gcuiau, precum
este naravul Moldovenilor la vremi ca acele" 81 Talharii se inmultise in chip neobicinuit, In cat isi poate cineva face o ideie
despre satrea -Wei In asemenea Imprejurari.

Nemtii vazand ca le-au iEbutit asa de bine lovitura indreptatli contra lui Mavrocordat, se gandesc a face acelas lucru si cu Racovita, si trimit pe un capitan ungur, Ferentz, co
sa prinda pe domn din Iasi. Strajile puse de Racovita la TArguFrumos trecand la Nemti, domnul fu aproape de a fi apucat
In Iasi, daca nu ar fi scapat calare In graba catra Cetatue, unde
se inchise. Aice el ordona sa se traga clopotele si focuri din sin-

gurul tun ce se afla In manastire. Auzind Tatarii, care chemati de


" Neculai Mustea In Letopisefe III, p. 64, pune ziva de 24 Fevruarie lar
Alexandru Amiras, tbidem, p. 112 acea de 12.

" Neculcea, in Letopisefe, II, p. 387.


" lbidem, p. 338.
Neculai Mustea, lbidem, III, p. 65. Mai multe documente dintre anli
1721-1725, Uricariul XI, p. 219-222 aratA cum Vasile Ceaurul fu pedepsit de
RacovitA pentru rAsvrAtirea lui luandu-1 mal multe sate, din care RAdenii si
Pascanii sunt dati de Racovith surorei sale Maria stolniceasa care suferise mari
pagube i multe chinurl din pricina Ciaurulut.

NCO:MAE MAVROCORDAT

39

liacovitA contra Nemtilor in ajutor, se oprise in valea lui Aron


VodA, vuetul despre Iai, vin in grabA, i fiind in numAr mult
mai mare de cAt Nemti, fi bat si Ii rAsbesc, prinzAnd chiar pe
cApitanul lor Ferentz, cAruia domnul ordonA sA i se taie capul.
Toate cele-lalte catane prinse flu% spAnzurate, arse, puse in
arlige atArnate de pieioare, si tot asa se fcu i cu Moldovenii
trAdktori, intre care era. i spatarul Cuza, bAnuit cA ar fi adus
pe Nemti in Iai. Corpurile celor morti furA ingropate sub CetAtuie, inAltAndu-se o movilA i punAndu-se o cruce pe mormAntul
lor, pe care o inscriptie acum stearsA, povesteste intAmplarea 92.

TAtarii pretinserA 60 de pungi de bani plata ajutorului lor.


Domnul neavAnd de unde rAspunde acea sumA, le dAdu voie sA
prAde in pArtile ce fusese rAsculate. Neculai Mustea spune asupra

acestei prAdAciuni, c TAtarii au pradat i robit timp de sAse


fiind iarna mare si ometii mari nu s'au putut ascunde
bietii oameni, i s'au umplut de robi i de dobitoace. Cum erau
sniile cu bejeniile asa le aduceau incArcate de muieri si de
topii si pe drum copii degerati si fete mari, cum era mai amar" ".
Principele Eugeniu de Savoia pusese in lucrare acea loviturA asupra Moldovei. DacA el nu izbutise a pune mAna pe
RacovitA, planul sAu de a face in tax% o pustiere ant de mare
cAt sA punA pe Moldova In neputintA de a mai unelti ceva in
contra imperiului german izbutise pe deplin, i anume prin
rnijlocul tocmai a TAtarilor chemati de RacovitA chip pentru
apAra tara.
Domnul Moldovei dupA rApunerea lui Ferentz, scoate pe
Nemti din Casin si din tinutul Putnei tot cu ajutorul Tatarilor,
plAtiti iarAsi prin invoirea de a prAda tara. DupA aceea trimis
de Turci pentru a sprijini rAscoala Ungurilor din Transilvania,
Mihai Racovit in fruntea oardelor de TAtari pAtrunde pe la
CAmpu-Lung si Dorna peste muntele MestecAnisul i SuhArAul in

92 Neculcea In Letopisefe, II, P. 388 N. Mustea Ibidem, III, P. 64 Cronica lui Chiparissa, In Arhiva Socieldtei Iiintilice i iterare din lasi, I p. 85. Un
hrisov al WI RacovitA din 1717 prin care milueste cu iertarea dArilor pc mAnAsUrea CetAtuia, In care aflase scApare povecteste lucrurile intocmai ca I cro.nicarii, arAtAnd c lovitura Nemtilor a fost In 10 Ianuarie 1718. Uricariul, III.

P. 49. Un alt document din 23 Martie 1718, prin care domnul pedepseste pe
N. Soldan, pentru cA fAcAndu-se una cu catanele ar fi prAdat pe boierul Iordache Roset jitnicerul, dAnd mosia lui Soldan, Dulcestii din tinutul Neamtului
Jut Roset, ibidem, P. 58. Mai vezi incA si trei documente privitoare la confis.carea mosiilor boierului rfisvrAtitor Vasile Ceaurul, publicate de St. Emilian,
In Connorbiri iterare, XIX, p. 762. Inscriptia de pe crucea lui Ferentz in Uricariul, IV, P. 312. DupA un doc. nou descoperit raportul ungurului Kalokovitz
(Loma In An. Ac. Rom. II, Tom XXXIII, 1901 p. 519 (15) ) Ferentz poartA numele

,de Eernovius. Un raport din C. Giurescu Material pentru Istoria Otteniet, p.


126 11 numeste cApitanul Erno. cf P. 145 9 152.
'a Letopisefele III, p. 69-70 Neculcea lbidem, II, p. 390.
" Eugeniu de Savoia c. Steinville, 24 Septemvrie 1717. Hum. Doc. V)
200.

ISTORIA ROMANILOR

40

Transilvania, eind la Rodna. La Bistrita insa Nemtii le opun


o puternica impotrivire i tocmai pe atunci generalii imperiali
izbutind a lua Belgradul, domnul Moldovei i. cu 'Mull sai
se grabesc a se intoarce indarapt 95.
Turcii sprijinind pe Ungurii din partida lui Racoti celui ea's-

culat contra Nemtilor, trimit spre a ierna in Iai pe generalul


Ungur Esterhazy cu 200 de slujitori, care sa incerce in primavara

nou turburare in tara lor. Nimic nu ne poate da o ideie mai


clara despre starea de dezorganizare a ocArmuirei Moldovei
din acel timp de cat suferintele ce Ieenii trebuira sa le suporte
dela aceasta mAna de oameni straini. Ei nu ascultau de ordinul

nimnui, umblau ziva mare prin ora la prada i jafuri ; noaptea


se introducea cu puterea in casele oamenilor batandu-i joc de

familiile lor. Domnul nu indraznea sa faca fata cu ei acte de


autoritate, ci trimitea necontenit pe caminarul Alexandru
sa-i roage sa se lese de jafuri

Putin timp dui:a eirea Ungurilor

din Iai, un pojar cumplit insufletit de un mare \rant preface


In putine oare in cenua mare parte din ora. Neculai Mustea
rezuma in urmatorul tablou ingrozitor, starea Moldovei din
vremile domniei lui Racovita : Cum au venit domn Mihai
Racovita au intrat Nemti i catane in tara, au robit i au pradat.

Adus'au Mihai Vod 'Mari ca s scoata pe Nemti ; iara robie

i prada. Dupa robie foamete mare cat au ajuns merta de malaiu


10 lei. Au murit multe suflete cAti nu s'au dus in alte tari. Dupa
foamete cium, omor, bocete i vaiete in toate partile. Pe urma

acelora lovit'au boala' in dobitoace. Iar peste toate aceste i


foc naprasnic" 97. Cu toate aceste cronicarul nu gasete alte cu-

vinte spre a judeca atare nenorocire de cat acele ale regelui


Solomon.: pre cine iubete D-zeu 11 ceart ca s se indrepteze".
Si inteadevar cum ar fi fost cu putinta de suportat un asemenea
martir, fat% acel fatalism religios care gasia In iubirea cerului

mangaiere pentru urgia parnantului?

Domnia lui Racovita devine dupa curatirea Wei de Nemti


inca i mai jaluitoare de cat inainte. El sporete darile intr'un
chip neauzit. Desetina adeca' darea pe stupi o indoiete, land
un leu dela 5 stupi, pe cand mai inainte se lua dela 10. Mai impune apoi tot pe cultura albinilor darea de doi galbeni de prisaca, aa numitul priscarit, fr deosebire de prisaca mare sau
mica, dare ce ucide culturile restrAnse. Asupra altei productii
insamnate a Moldovei, vinul, Racovita de asemenea ingrama-

dete drile, luand de data' cramaritul adeca darea pe crAme,

55 La satul Vama In Bucovina se Ohl un stAlp cu 4 laturi pe care este


inscriptie romilneascA sApatA de Racovitii care aminteste expeditia lui In
Ardeal. Vezi aceastil inscriptie reprodusA In Uricariul lui Th. Codrescu, X, p.
82 Comp. Cronlca lui Chiparissa citatA In nota 92.
' 55 Alex. Amiras In Letopiseje, III, p. 125$

" Ibidem, p. 76-77.

NECULAE MAVROCORDAT

41

vadraritul darea pe recolta i pogonaritul darea pe vii. Cramg-

ritul se lua prin abuz nu numai de la cei ce aveau pivniti i

crame, ci dela ori cine Meuse o bute sau dou de vin din viile
lor, pretextnd ca ar putea s le vanda Aceasta dare lovi greu
In cultura viilor precum priscaritul i sporirea desetinei ruina
pe acea a albinelor. Mai iscodete apoi morgritul, de toata moara
cate doi galbeni i Siganaritul, dare de cate 2 galbeni de cap de
Sigan, care insa lovind foarte gray in boierii_ce aveau numeroi
Sigani, produse o turburare atat de mare, in cat Insui domnul
il lega sa nu se mai iee nici data, bine inteles dupa ce 'i umpluse

vistieria din a lui incasare. In sfarit nemultumit cu aceasta


jaluire pe toate fetele a norodului, mai ridica i darea cea uricioasa a vacaritului, care nu mai fusese scoasa de un timp indelungat 98.

*i Cu toate aceste sultanul dupa staruintele lui Racovig


iertase Moldova de plata tributului pe jumatate pentru timp
de trei ani, i din banii pocloanelor se deje pe an numai cate
10.000 de lei 99. Daca' Racovita jafuea Sara, o facea din pricing_

c era un om foarte cheltuitor, care nici macar nu-i platise


datoriile din insamnatele sume de bani stoarse dela popor. El
mai er apoi incunjurat de o multime de Greci, care impingeau

pe domn la despoierea norodului, din care in mare parte se

folosiau ei 100. Unul din aceti Greci, armaul Panaioti ce fusese


cramar la Tarigrad, era un om lacom i MI% de suflet de gura
caruia multi patimeau" 101. Neculai Mustea arata ca darile cele

multe impuse de Racovita Moldovenilor, veniau de acolo ca,


domnul se sfatuia mai mult cu Grecii de cat cu boierii de Sara" 102.
Avea chiar Racovita pe langa el un Turc, Hasan-Hagi-Osmanoglu,

pe care-1 facuse vistiernic, adica l'au pus de au cheltuit visteria,


noug luni, dandu.-i rasurile visteriei, pe care Turc IL ave Mihai
Voda in mare dragoste, i in tot timpul ocarmuirei nu l'au lipsit
de langa dansul" 103
In domnia lui Racovita se petrece o Intamplare, care ne va
destainui inca un colt din viata acelui timp ; anume Alexandru
Amiras cronicarul spune ca nite Jidovi ar fi stors de Pati
sangele unui copil, a carui cadavru ar fi fost gasit pe camp de
WI% nite oameni din Onitcani. Venind pricina dinaintea diva-

nului, Jidovii Jura, dup obiceiul de atunci, supui la lanai


i la cazne spre a-i face A marturiseasca. Razbiti prin bataie,
cati-va Jidovi aratara ca copilul fusese ucis In casa unuia Leiba.
J. Neculcea in Lelopiseie, II, p. 299. N. Mustea, ibidem III, p. 77 si 79.
Alexandru Atuiras, ibidem, III, p. 131.
,. Alex. Amiras, ibidem, p. 127.
100 Neculcea, ibidem, II, p. 387.
un Ibidem, p. 399.

100 Ibidem, III, p. 79.

Jos Alex. Andras, ibidem, III, p. 115 ;I 132.

ISTOBIA ROMASILOE

Acesta fu apucat la rndul lui la cercetare, dar tAgAduia In chip

statornic. Domnul atunci recurse la un mijloc drAcesc, menit


nu anta de a sili pe Leiba s6 spun6 adevArul, at de a face bani
din aceastA daravere. Anume el ordora sA se aducA pe copilul
lui Leiba, vroind apoi s6 sileasc6 prin bAtAi i torturi nespuse
pe pgrinte s-i strApungA pe propriul s'u fiu, spre a-i stoarce
sfingele, precum se pretinde c' storsese sAngele copilului de
cretin. Aceast sced tinu atta timp Ora ce se aduser domnului pungile de bani, pe care le pretindea dela Evrei ca sA iscumpere fapta ce li se punea In socotea15. In acest rAstimp
Jidovii care alergase la Constantinopole, vin indArApt cu un
firman pentru eliberarea celar inchii, i ori ce uridrire 'Meeteaz. Dreptatea se Meuse ; pungile domnului i ale Turcilor
se umpluse I 104

Mazilirea lui Mihai Racovit proveni din rivalitatea lui


Cu domnul Munteniei Neculai Mavrocordat. Anume Racovit

cerca dela Turci, ca multmit pentru rApunerea Nemtilor,


scaunul Munteniei. Ne izbutind in cererea lui, se pune pe intrigi,

uneltind impreura cu rnai multi boieri munteni r6sturnarea lui


Mavrocordat. Acesta Ins6 staea de minune In favoare la Turci,
mai ales prin slujbele sale diplomatice. Intre altele el pusese
nriana pe tractatul incheiet fare curtea de Viena i acea de Paris,
i mai tArziu pe unul Inc i mai insAmnat pentru Poarta otoman,

acel intervenit Intre Austria i Rusia. Racovit deci luase asupra

lui o intreprindere greu de realizat. Totui el er sprijinit de


Austria, care uitase lovitura primit dela domnul Moldovei,
i ar fi fost multumit s6 vad dispkand primejdioasa unealt

politicA a Turcilor Mavrocordat, dela hotarele lor. Cand boierii


munteni pribegir In Moldova ei fur primiti de Racovit, .1

treand din _Moldova in Ardeal &ill un adApost prietinos.


Intre Mavrocordat i Racovit, Poarta nu &tau la in-

doial a prefera pe cel


Domnul Moldovei fu condamnat
a r5spunde suma de o mie de pungi i a face ca boierii pribegi

sA se intoara In Muntania, ceeace Racovit neputnd hideplini este scos din domnie In 1727 i Inlocuit cu nepotul lui Neculai Mavrocordat, Grigore Ghica, care se afla mare dragoman
la Constantinopole 105.
104 Ibidem p. 132-134. 0 scrisoare a ambasadorului franca din Constan
tinopole D'Usson Alion c afacerie straine, 2g lunie 1726. Hum, Doc. Suple
menl, I, p. 455 tntare5te aratarile cronicarului : Michel Racovitza a accuse
les Juifs qui sont dans sa principauta d'avoir fait mourir un enfant, pour verser
son sang dans leurs pains azlines".
Asupra ehestiunii mazilirei lui Racovita, vezi mai multe rapoarte ale
rezidenillor germani analizate In Hurmuzal.i. Frarmienle :ur Geschichle der Rumdnen, V, p. 7-11. Turcii faceau urmatoarea socoteala pentru a iroate pe Racovilit dator cu 1000 de pungi. El sttusefndomnie 12 rink, 1716-1727. Daca
ar fi economisit numai cate 100 de pungi pe an Inca iar fi ramas. 12di de pungi,
mal mult cu 200 de cum li ceruse ei. Vezi d'Anciressel c. af. straine, 21 tecemvrie 1726 In Hurm. Doc. Suplemenl, I, p. 462.

NECULAE MAVRO-CORDAT

43

Racovita este aruncat in inchisoare i amenintat cu tortura spre


arata avutiile. El Insa cheltuise tot si nu mai
aveh nimic. Prin staruintele ambasadorului german este iertat
poate duce de acolo inainte o viata modesta in capitala
Ora tiei otomane, fr ins/ a se leprtda de ori-ce speranta spre

redobandirea unuia din tronurile romne.


Deed este sa tragem o paralela intre domnia Moldovanului
Mihai Racovita si a Fanariotului Neculai Navrocordat, nu

ramne nici o indoiala pe partea caruia se Oa superioritatea.


Pe cat strainul este de neinteresat pe atata de lacom si de nesaturat este pilmanteanul. Pe cat Mavrocordat se arata intelept ocarmuitor cautnd dupa urgie s inblanzascii spiritele,
pe atata de nechibzuit ne apare Racovita, care invoeste

rilor a prada tare ce intrase iari in a lui stapanire. Pc end

Mavrocordat pusese din punga lui la cheltuielele Wei si desfiintase mai multe din impozitele vechi, Racovita' adauge o
suma de altele noue, cu toate ce tare usurata de jumatatea tributului nu ava nevoie de o ask de mare cheltuiale. Daca Recovita fu mal fericitLde cat' Mhvrocordat in raspingerea nevalirei austriace, izbanda nu fu datorita valoarei persoanele a
domnului moldovan ci intervinenirei Tatarilor. Ambii domni se
bucurau de o mare vaza la 'Turci, unul prin trecutul su i intinsele sale cunostinti diplomatice, celalalt prin izbanda repurtata asupra Nemtilor ; insa pe end domnul grec intrebuintaza influenta lui in interesul terilor pc care el domnea, dobandind o suma de aprari i usurai ale locuitorilor, cel moldovan cauta numai se traga din pozitia lui un dolos personal, Mend pe Turci sa ierte Moldovei o parte din tribut pe care o
pune in pungile sale. Si in sfarsit deed Fanariotul se sprijinea
pe Greci, el nu faceh de cat ceva conform cu firea si originea lui,
pe can cu-m vom putea indreptati pe Moldovanul care si el se sluTaste nu numai de Greci dar chiar i de Turci in ocArmuirea Wei I
Singura indrepOtire pe care istoria poate s i-o deie este
deSi roman prin sangele sau, er fanariotizat prin incunjurimea lui, i ca nu era cu putinta a se desface de atot puternica

fnriurire greceasca care pusese stepanire pe toate arteriile de


viata ale poporului roman. Deosebirea fare Mavrocordat
Racovita nu sta deci in aceea ca unul ar fi reprezintat o domnie

romancasca si celalalt una straine ; ci in aceia cui unul era om de


valoare i elalalt om de rand ; unul intelesese ca ocermuirea

unui popar este ingrijirea unor interese superioare; celalalt nu


esise inca 'din haugasul timpului, privindt in ea tot numai
mijloc de a-si Chute de interesele sale personale, si daca domnur
Grec Ingrijeste prCcum am Vazut de trebile greceSti nesocotind
dreptatea int pracesul vistiernicesei Maria Mihai RacovitA
care tortureaza pe Jidani, ml spre a apare pe Romani ei tot nurfia
spre a face bani, este o figura raspingatoare.

II

CONSTANTIN MAVROCORDAT
1730-1749

1. ISTORIA TARILOR ROMANE DELA 1730-1735 1

Grigore Ghica In Moldova, 1727-1733. Neculai Mavrocordat scotnd din domnie pe Mihai Racovit il inlocuise
cu nepotul su Grigorie Ghica, mare dragoman al Portei, care
Intl% In Iai Smbgt6 In 18 Decemvrie 1727 2. Acesta er nepotul domnului cu acela nume ce stAtuse de dou ori domn In

Iatli tabloul domnilor din acest r5stimp :


In Muntenia

1730 Constantin Mavrocordat

In

Moldova.

1730-31 Mihai RacoviIii I


1727-33 Grigore Ghica
1731-33 Constantin Mavrocordat II
1733-35 Grigore Ghica I
1727-35 Constantin Mavrocordat.
2 Alex. Amiras In Lelopisefe, III, p. 149. Raport olandez din 18 Oct.
1726. N. Iorga In An. Ac. Rom. II, Tom. XXXII, 1909 (XXII).

CONSTANTIN MAVROCORDAT

Muntenia In veacul al XVII-lea 3. Dei nepot i stranepot al


unor domni ce domnise In -Wile romne i fusese casatoriti cu
boierese romne, Grigore Ghica ce fusese crescut in Constantinopole de tatal sail Matei, era Grec prin urea lui and veni In
Moldova, In cat nici limba -Wei nu o tiea, dei o invata indestul

3 Vol. VII, p. 182 si 197. IatA genealogia domnitorilor din familia Ghtca
Gheorghe Ghica.

1658 In Moldova, 1659-60 In Muntenia.


1

Grigore Ghica.

In Munt. I 1660-64, II, 1672-74.


1

Matei Ghica lnsurat

cu fata Exaporitului

Grigore Ghica

In Mold. I 1727-33, II 1735-41


In Munt. I 1733-35, II 1748-52

Scarlat Ghica
Matei Ghica
In Mold. 1757-58, In Munt. 1751-53
In Munt. I 1758-61 In Mold. 1753-56
II 1764-68

Alexandra Ghica dragomanul


ucis de Turci

Dumitru Ghica
In Munt. 1768-69, a) din dislitoria Cu
In Mold. I 1764-66 fata lui Enache
II 1775-77 ucis de
VAcArescu
Grigore Ghica

Turci In piata

ZN

Beilicului
Scarlat Ghica Grig.Ghica
In mant. 1822-28
?Alecu Ghica
(Bilboquet)
Alexandra Dumitru
BarbA rosie
I

Grigore GhiCa

In Mold. 1849-56

loan Ghica
fost ambasador
la L ondra
Dumitru Ghica

b) din a doua clisAtorie


cu vAduva Palade
din Moldova
1

Alexandra Ghica.
In Munt. 1834-42

46

ISTORIA ROMANIL011

de curAnd, cunoseand limbile latina i italian5 4. El aduce cu

Constantin Mavrocordat, a fast de 6 ori Domn in Muntenia 1731 si de 4


ort Damn In Moldova (Mire anii 173,i
1769, cu Intreruperi)
Dedesupt se vede sterna lui.

lo n Neculcea In Lelopisefe, IT, p. 402. La p. 401 cronicarul II numeste


domn skean N. 3lustea ibidem, III, p. 81 Alex. Amiras, ibidem, III, p. 151

Cronicarul zice franceasc.i". Nu se poate Intelege rranceza, de oareee Bonnac


d'Andresscl 1724. Hurm. Doc. VI, p. 385, spune cA : quioqu'il ne parle
pas, bien l'italien je me suis toujours servi de Grigorasco Guiga dans les conversations. cite ral cues avec le grand vizir", O scrisoare a lui Ghica c. de Bonnac,
din 15 Oct. 1725, ibidem 394, este scrisa italieneste.
C.

CONSTANTIN MAVROOOBIDAT

47

sine multi Greci din Constantinopole, precum pe cumnatul su


Vlasto pe care Il face mare cornis, pe Psiolu sau Ipsilante
ruia, Ii da postelnicia i fiul acestuia Enache cruia, Ii incredintaza agia. Tot Grecilar le d Ghica i mai multe ocarmuiri tinutale, in cat cum spune cronicarul : -Grecii mancau lefi tot
din vistierie i cate dregtorii la margine tot Grecii le tineau".
Ghica urmeaza politica inceputa de Mavrocordat neapa-

sand poporal prin grele contributii. Desi scoate data vaca-

ritul, o face pe un picior mai mic de cat Racovit, in lo c de doi


orti, numai cate 10 potronic1 de vita' sau cal; scade desetina
gostina cea adausa de Racovita desfiintaza moraritul, prisacaritul i crasmaritul, ingreuietoarele iscodiri ale lacomului
Racovit , cu toate ca dobandirea domniei Il custase indestul 7.
Intamplandu-se o lipsa de hrana in anii 1731 si 1734 in cat

ajunse merta de malaiu patru lei sub munte, domnul avand


malaiu strans din usor d acelor oameni din tinuturile de sus
cate 10 potronici merta
asteapta de bani pana in toamna" 9.
Cu toat domnia In destul de blanda a lui Ghica, era o
partida le boieri nemultumita cu ea, in fruntea careia s afla
Dimitrie Racovita fratele fostului domn, care fu scos din hatmanie i inlocuit ea Constantin Ipsilante, ce trecuse la rndul
&au postelnicia ce o ave unui altui Grec, Iamandi. Dimitrie
Racovita i im ginerele &au Iordache Costache fug la Tatari,
care tocmai pe atunci rasculndu-se contra Turcilor din pricina mazilirei hanului lor Adal-Gherai, fura cu usurinta aruncati
de boierii pribegi asupra Moldovei, unde domnea Grigore Ghica,

omul sultanului. Navlirea tatara, putin numeroasa, fu usor


raspinsa de ostirile intrunite ale Turcilor, Muntenilor i Moldovenilor, dintre care aceasta din urma era in numar de 7.000
de oameni, bine intocmita i prevazut4 cu 12 tunuri 9. Grigore
Ghica se intoarce in, Iasi in triumf i. dobAndeste o vaza insam-

5 Necurcea, In Letopisefr. II, p. 413 Cernp. p. 402 si 412..


A Neculcea, ibidem, p. 408 zice : zece potronici seezeci de bani" deci
jumAtate de let], care valora 120 de bani sau aspri. 0rtul--=.44 de *ITO. Vezi
P. Aper. Synopris mutationurn 1730 in Mcn. Hung. hist., seriptores, XI, p. 168.
Potronicul era egal cu grosul care valora si el 6 aspri. Aiurea se vede cA din.

eroare de tipar, In Neculcea II, p. 148, potronicul e pus 10 bard. I. Mustea,


ibidern, in[, p. 80 spune. nuinai 6 potronici de vit. Este curios cA Neculcea
mitAnd mai jos (p. 413) cele ce au spus despre sciiderea clariror (p. 402-403)
dirt partea lui Grigore Ghical.nvinueste.pe domn cA ar fl scos grele art pe !aril:

vacarit, vadr6rit, desetinh, sferturi mari".

7 D'Andressel c. regele, 16 Noemviie 1726. Hurm. Doc. Supl. I, p. 461

il en a tant could au princie pour son installation".

" Neculcea In Letopisefe, II, p. 408. Firisovul pentru. seaderea desetinei


din 30 nine 1728, In Uricariul, I, p 46-47. .Acel prin cared scade gcrstina de
la 2 lei de 15 vlte 1 leu de 10. din 20 lanuarie 1732, ibidern, p. 199.
Aceste imprejurAri reiesA din mal multe rapoarte ale amb franceze din
22 Noemvrie, 6 Deceinvrie 1727, 8 si 26 Ianuarie si 27 Fevruarie 1728. Hurm.
Doc.

p. 464-466.

48

ISTORIA ROMANILOB

nata In ochii Turcilor. El se folosete de aceasta spre a cere de


la Turci sa globeasca pe 'Mari pentru jaful facut Moldovei, i
banii luati sunt impartiti din ordinul domnului, de vistiernicul
Sandu Sturza *i sardarul Iordache, pe la oameni dupa paguba
ce avuse, care lucru, adauge cu drept cuvnt crohicarul, este
de minune si nepomenit" 10.

Ttarii batuti i readui in stapanirea turceasca nu mai


puteau fi un adapost sigur pentru Dimitrie Racovin i pentru
ginerele sat'. Ei fug din Bugeag la Constantinopole unde lug
fratele lui Dimitrie, Mihai nici 'II primete sa-i graiasca. Prini
i trimii in lanturi in Moldova, ei sunt iertati de domn, urmand
Ghica i in aceasta privire exemplul lui Mavrocordat. Totui
el pune sa taie capul unui boier mai mic, anume Lupu Dragutascu, aratnd astfel boierilor celor mari unde putea sa-i duca
unelterile lor.
Grigore Ghica primi in al treilea an al domniei mucarelul
adeca reinnoirea puterei, petrecand ceilalti trei ani cat mai

stapani Moldova, in pace i. vole buna. In acest rastimp el aduse


apa in Iai, repara mai multe, manastiri, zidi un turn Malt dea-

supra portei de intrare a curtilor domneti, In care puse un


clopot i un ceasornic mare care batea ceasurile de se auzea
In intregul ora. Mai ram in jurul .acelui turn un cerdac acoperit
cu fier alb in care meterhaneaoa adec muzica domneasca btea

chindia" in toate zilele. El zidete manastirea Frumoasa, a


numita dela frumuseta gradinei ce o incunjura, in care Meuse
i case domneti ce slujiau ca loc de petrecere. Aice intrunea
domnul pe boieri i pe mazili cu jupanesele lor la mese i jocuri

in sunetul muzicei i cantecele nutarilor. El merse inteo zi

la Deleni, la casa lui Iordaehe Cantacuzino spatarul, i fr sa


spuna nimic boierului, puse s' se aduca inaintea lui pe copila
acestuia in vrasta de 9 ani i o logodi cu fiul sau cel mai mare,
Scarlat. Dupa logodna masa cu tubulhanele, veselie i. jocuri,
nu numai boierii ci toan slujitorimea cat se cadea la o logodna
domneasca" 11. Grigorie Ghica mai intarete Inca coala greceased ce fusese reorganizata de Neculai Mavrocordat, (land
astfel un avant tot mai mare culturei greceti 12.
Poarta insa avea nevoie de bani. Ea schimba deci pe Grigore Ghica in domnia Munteniei, stramutand in locul lui pe
Constantin Mavrocordat ce domnia in acea tara. Pricina
acestei stramutari, pe care o vom vedea repetndu-se regulat
10 Alex. Amiras In Letopisefe, III, p. 159.
n Alex. Amiras In Letopisefe, III, p. 166. Asupra aducerei apei si a scutirilor Incuviintate la doi ArnAuti, suingii care se Ingrijeascil de cismelele oraiului, vezi un hrisov curios al lui Ghica din 10 Fevruarie 1741, Uricariul, V,

p. 33.

" Mal multe amdruntimi asupra scoalelor grecesti In capitolul V.

CONSTANTIN MAVROCORDAT

49

mai ales in primele timpuri ale epocei fanariote este urmatoarea :

Turcii ne mai vroind sa incredinteze domnia ori cui, ci numai


unor oameni incercati, numai puteau pune In lucrare vechiul
sistem de a da domnia celui ce oferea mai mult. Erau marginiti
deocamdata numai la trei persoane In care puteau sa se incread'a
pe deplin ; Constantin Mavrocordat, Grigore Ghica i Mihai
Racovita 13. Totui ghibacia Portei in meteugul de a stoarce
bani tiu s inlature piedeca intampinata din putinatatea concurentilor. Ea Introduse un sistem nou, acel al stramutrei unui
domn din o tara in alta, privind aceasta stramutare ca o noua
aazare In domnie, care deci trebuia platita 14. Muntenia fiind
apoi mai bogata in venituri de cat Moldova, domnul ce sa afla
In scaunul ei cauta sa-1 mentina cu once pret, precum pe dealta
parte domnul din Moldova ravnea scaunul Munteniei. Domnul
muntean dadea Turcilor bani spre a nu fi strdmutat in Moldova.
Acel din Iai dadea bani pentru a fi strdinutat in Bucureti 15.
Pe langa aceste Turcii, dei aveau doi domni greci pe care sa-i
puna s joace contradansul domnesc intre Bucureti i Iai,

tot mai 'Astral', spre mai puternica imboldire la a pungilor


deslegare, ca al treilea, pa Moldovanul
Racovita. Intea-

devar, daca Turcii s'ar fi priceput In toata conducerea politicei


lor, ca in arta de a stoarce bani, ei nu ar fi ajuns astazi In stare
In care Ii videm.
Inainte de a cerceta urmarile stramutarei celor doi domni
sa videm ce se petrece In Muntenia dela moartea lui Neculai
Mavrocordat, intamplata precum se tie In 3 Septemvrie 1730.
Constantin Mavrocordat in Muntenia, 'Wain. domnie 1730.

Fiul reposatului domn In vrasta" numai de 19 ani puse mana


pe tron 1". De abie urcat in scaun, i In 28 Septemvrie sul-

tanul Ahmed al III-lea este rasturnat de Mahmud I, pus in


tron de unul Patrona Kalil, adevaratul sultan In primile timpuri ale micarei. Cea d'intai masura luata de el fu schimbarea

" Desalleurs e. Saint-Contest, 4 lanuarie 1754. Hurni. Doc. Supl. I,


654: II n'y a aujourd'hui que les trois maisons de Mavrocordato, Racovitza
et d'Icas (Ghica) qui paraissent porte par leur naissance de se disputer ces
principauts, que la Porte leur donne it l'enchre". Casele din 1754 erau pe la
1733 reprezentate numai prin cei trei Intemeietori al lor.
" De Villeneuve c. regele, 20 Aprilie 1733, ibidem p. 486 : Les ordres

pour faire est change, qui jettera ces principautes dans d'aussi grandes.depenses
que s'ils surcedaient d'autres, ont t dejit signifis le 16 de ce mois".

" Un raport italian, N. Iorga In An. Ac. Rom. II, tom. XXXII, 1901,
p. 578 (10).
" El fusese nIscut In Constantinopole In 27 Fevruarie 1711. Vez-

TC.u'v
v Kolt,CITIZYMID7C6).6t.
Mappoltopilaraw In E. Legrand, Gnalogia des Maurocordato, Paris, 1886 p. 4. Istoria lui Constantin Mavrocordat

reveaXoTia

scrisA de Petru Depasta Peloponezianul, publicatit de C. Erbiceanu In Cron.


greci p. 295 si urm. este o scriere mat mult retoricA decAt istoricA. .Nu contine
rtimica nou.
A. D. Xenopol Istoria Rominilor.

Vol. IX.

50

ISTORIA ROMANILOR

hanului Crimeei si a domnilor din Muntenia si Moldova, prin


e,are si Constantin Mavrocordat pierde tronul dui:a o lun de
domnie, cit toate c cheltuise 2000 de pungi spre a-1 cApAtA3-7.

MiItal Raeovirt In Muntenia, 1730 1731. Patrona


Kalil cl domnia Munteniei lui Mihai Racovit, iar In locul lui
Grigorie Ghica vroia s numeasc5 pe un casap din Constantinopole care-1 fmprumutase cu cti-va bani si-i dkluse un cal
la fnceputul r6scoalei. Inlocuirea domnului Moldovei ins5 nu
apuc a se face eat timp Kalil fu atot puternic 18.
Racovit5 ins6 nici nu ajunge s implineasc6 anul si este
mazilit i fnlocuit iari cu Constantin Mavrocordat. Anume
sultanul Mahmud scApand de epitropia lui Patrona Kalil prin
moartea acestuia, vroi s5 desfacA tot ceeace fkuse capul rAscoalei, fk5 a se gAndi c5 ce ar fi trebuit Mai srt nimiceasc5 er
tocmai sultanul su pe care Patrona i-1 procurase. Ambasadorul francez spune despre Racovit c' ar fi pentru el un pkat
originar de a fi fost rklicat la domnie In timpul r5scoalei, cu
atat mai mult c5 s'a gsit la el un inscris de 170 de pungi pe
care 11 Meuse in favoarea lui Murlu, al doilea cap al r5scoalei.
CAderea lui Racovit aduce si primejduirea vietei dragomanului flotei, Constantin Ventura, unul din Grecii prieteni lui Racovit, pe care vizirul simtindu-1 c6 unelteste contra proteguitului sAu, Constantin Mavrocordat, pune s-i taie capu119. Ceeace

infuriese pe vizir fusese aflarea unei scrisori a lui Ventura cat%


Racovit in care II spunea cA marele vizir ave s6 fie depus si
fnlocuit cu Chain Mohamet Pap, la care Ventura ave mare
trecere. Mihai Racovit5 fnsusi se afla In mare pericol. Vina

ce i se .punea in socoteal5 era jaful Munteniei, fapt adevkatri


si care provocase o tnguire a boierilor munteni la Poart5. Ceeace
scAp5 pe Mihai Racovit5 fu fmprejurarea ea* prezicerea lui

Ventura se Indeplini, din nenorocire fns pentru acesta, dup


ce ti pierduse capul ; marele vizir fu schimbat i fnlocuit cu
un altul care (Mu lui Racovit5 drumul din 1nchisoare. Auzind
Constantin Mavrocordat despre bunele despozitii ale vizirului
pentru protivnicul s5u, cheltueste o mie de pungi spre a face
Raport olandez adus de N. Iorga In An. _lc. Rom. II, Loin. XXXII,
1909, XXI.
1g Zinkeisen, V, p. 626-634. Comp. de Villeneuve c. afacerile strAine, 15

Octombrie 1730, Hum. Doc. Suplemenl, I, p. 471. Cronicarill grec de Pasta


medicul lui Constantin Mavrocordat spune cA In locul lui Grigore Chica era
se trimitA un negutitor de of", C. Erbiceanu Cronicarii greci p. 305.
De Vi/leneuve ministru justiliei, 20 Dec. 1731, Hurm. Doc. Sup& I, p.

470. Acc1a5 c) afacerile striiine, .3 Dec. 1731, Ibidem, p. 478 cu care corespunde

In tocmai povestirea lut Neculcea In Lelopisete, III, p. 408-409. Acest Ventura este stArpea familiei Ventura din Moldova.

CONSTANTIN ItANTROCOIIDAT

51

ca tlansul gafie udis. Turcii ieu banii, big semultumesc a surguni


Se Racovita in insula Mitilene

Constantin Mavroeordat a doua oaril in Muntenia, 1731

El scrie varului su Grigore Ghica din Moldova sa-i


cante o fatil de boier spre a se casatori, i acesta Ii recomanda
pe. Caterina fiica vornicului Constantin Ruset, care venind ca
parintii ei in Bucuresti, se face acolo o stralucita nunta in 12
Noemvrie 1732; iar la 13 April anal urmatar primeste Grigore
Ghica dela fratele su tertimanul stirea
Vau Meat schiMb
de scaune tare el si varul sau Constantin Mavrccordat. Plecand
fie-care catra noua lui tar, ei se intalnesc la Focsa'ni, ande se
ospateaza stralucit, purcegand dupa .aceia in ziva de 3 Maiu
fie-care cat% scaunul lui.
1733.

Constantin Mavroeordat in Moldova si Grigore Ghiea In


Muntenia, 1733-1735.. Stramutarea lui. Constantin Mavrocordat din bogata Muntenie in mai saraca Moldova 21, trebuia
&A. indusmilneasca pe cei .doi veri, si tot data sil i'mpinga pe
Mavrocordat a scoate din Moldova cat s poate nlAi multi bani
spre a putea redobandi prin daruri la Turci Scaunul {din care
fusese mutat. Din aceasta pricina ocarmuirea eiului lui Neculai
MakTrocordat ni saman'a de loe cu acea a tatahli su, i ie

caracter de jafuire foarte rostit; ateasta Cu atat Mai mult Cu


cat Constantin Mavrocordat mai sporise Inca nutnarul Grecilor
peste cei ce se adunase de pe vremea li Grigore Ghica. Croni..
carul Neculcea ne spune c Mavrocordat au stricat legatura ce
filcuse Grigore Vod de dau bbierii i manastirile de 10 stupi
un leu, facandu-i s deje acuma taraneste, de 10 stupi 22 de
potronici ; iar de toamna au scos vacarit i vadrarit de odata
si de iarna sferturi i hartii ; de primavara pogonarit i cunita,
cate 8 potronici de vita ca i vaearitul. Aceste toate nevoi inteun
an le-au luat siatuindu-se numai cu Grecii" 22. CA Neculcea

nu aduce numai o hula' in protiva lui Mavracordat, se vede


de pe aceea ca copia cronicei lui Neculcea facuta de postelni-

cul Hurmuzachi, care substitue in locul criticei faptelor dom'nului

o lauda a 1ii foarte inaltktoare, ml mate tgadui a nevoi

au fast cam multe, pentru c gAndul marirei sale era ca sil mearga
In tara Munteneasca" 23. Constantin Mavrocordat, dorind

fata deci nume bun la Turci Ii umplea cu daruri. Turcii ce


vin In tara tot ca velaCoase
felu de stof5), ciasornice de
aur, fuzj, cai cu 41e i raftun, sute de lei, tali de uglii le clau,.;
Necuiclea

P Val mal sus nota 15.

" Netuleca, ibidem) p. 415 i 417.


Ibidem, p. 416, nota.

ISTORIA ROMANILOR

52

1700 pana la 1900 de pungi de bani esa din tara acurna, alta

data numai 500. Oh! oh 1 oh 1 exclama cronicariul i vai 1 vai 1


vai 1 de 'Ora, ce vremi cumplite au ajuns i la ce cumpana a
cazut 1" 24. Pe langa cheltuielele cu Turcii, i acele ale curtei

domnesti erau apasatoare. Grecii toti aveau lefi mari dela

vistierie si vre-o 10 tiitori a tatne-seu, barbatii tot cu lefi

cu boierii. Era asisderea un frate al lui, Iancu Beizadea, cu


mare cheltuiala, c avea 10-15 lei lean pe zi fAr altele,

mastiha lui iari cu mare cheltuiala, ca avea casa grea cu multe


roabe dele imbraca i manta tot ca cheltuiala trei, i osabit
leaf pe zi 15 lei" 25.

Pentru a intampina atatea cheltueli Constantin Mavro-

cordat in cei din urin doi ani ai domniei lui este nevoit sa swat
cate doua vacarituri pe tot anul, i intamplandu-se o boala de
vite, el je vacarit si de pe vitele moarte 1 26 lata unde ajunsese
odrasla lui Neculai Mavrocordat 1
Grigore Ghica nevoit si el a lupta cu punga spre a nimici
staruintele lui Mavrocordat se abate si el dela retinerea ce si-o
impusese in Moldova, ceea ce nu era insa de cat conform cu caracterul salt cel indestul de interesat 27. Pe de alta parte el ddea
adapost pribegilor din Moldova vrand sA dovedeasca Turcilor

cA Mavrocordat spargea tara, pentru a ajunge astfel la desti-

tuirea lui i inlocuirea lui cu Mihai Racovita, care statea mazil la

Constantinopole. Mavrocordat la randul sat," sapa mereu pe


Ghica pentru a-1 inlocui cu cumnatul sAu Mihalache Ruset,
luand tot data masuri spre a slabi pe mazili de dajdi, lar pe
boieri a-i tinca mai bine ca sa nu fuga" 28
In sfarsit Constantin Mavrocordat izbuteste a rapune
pe Ghica si a dobandi intoarcerea lui in Muntenia in locul lui
Ghica care este stramutat in Moldova. Cu prilejul acestei noue

Ibidem, p. 417.
Ibidem.

Ibidem, p. 418.
27 Ma Ghica cerea totdeauna cu mare stAruintA cAnd era dragoman,

pensia pe care o primea de la Francezi. D'Andressel c. afacerile streine, 28

Octomvrie 1726 Hurm. Doc. Suplement, I, p. 457. CAnd ambasadorul german


comitele de Virmond vru sit pArAseascl Constantinopole la 1720, Ghica ce era
pe atunci dragoman ti trimite 1ndatA pe omul sAu de afacere, Gherachi, care
sA-i aminteascA a nu pleca inainte de a plAti dragomanului 4000 de lei pensia
anualA ce se rfispunsese predecesorului sAu si care deci trebuia I lui sii I se
numere. Consiliul de rAzboiu rAspunde secretarului Dirling rAmas In Constantinopole dupA plecarea ambasadorului In 17 Septemvrie 1720, Hurm. Doc. VI,

p. 305 ihm Ghika zu erkennen zu geben dasz sein Vorfalver der alte Mavrocordato qua interpres ebenfals keine pension genossen, hingegen fern er was
empfangen, nur wegen anderen gelaisten Diensten belohnet worden ware, und
also es lediglich auf ihm ankommte dasz er auf gleiche weisz sich verdinnt".
15 Neculcea, Letopiseje, II, p. 418.

CONSTANTIN MAVROCORDAT

53

stramutari mutuale a domnilor Munteniei si Moldovei 28, se


petrece o scena care ar fi ridicula daca nu ar fi intristatoare,
prin aceea a ne arata pana la ce grad de injosire se coborase
boierimea moldoveneasca' sub ingrozitoarea apasare In care zcea.

Anume Constantin Mavrocordat spre a inlatura parile lui Grigore Ghica, isi face o marturie din partea boierilor a au fost
bun Ord, si n'au luat nimic mai mult de cat au fost obiceiul
si birul Wei. hi% Grigore Voda venind pe drum au intAles de
acel lucru, s'au m'a'niet si au scris cu mare scarba si urgie la caimacami si le-au poruncit sa stranga pe cati boieri va gsi in
Iasi si sa intoarca' vorba intr'alt chip, sa parasca' pe Constantin
Voda si sal graiasca de eau, ca de nu vor face asa i nu'l vor pad
Cu capetele vor plati". Amenintarea nu era numai o gluma, si
boierii ingroziti se mirau ce vor face, ca graise intai de bine
pe Constantin Voda si acuma sal graiasca de rau si sal parasca,
socoteau cu ce obraz ?" 3. Si cu toate aceste intre obraz si cap
boierii intalegeau s pastreze pe acest din urma. Ei parara pe
Mavrocordat ; insa Turcii pricepand lucrul nu tinura para in

sama', in cat bietii boieri ramasera numai cu batjocura.


Pe cat libertatea desvolta si intareste carcaterele, pe
atata absolutismul le micsureaza si le schimoseste.
Constantin Mavrocordat samana tatului su In privirea
invataturei si slujea ca i el Turcilor de iscoada diplomatica.
Neculcea ne spune ca lui Constantin Mavrocordat li era draga
invatatura, raspundenta din toate trile strine sa aiba, prea
silitor la vesti ca sa stie ce sa face prin alte tad si sa dobandeasc
nume laudat la Poarta" 31. Ca si printele sail Neculai, Constantin
Mavrocordat se ingrijeste si de interesele intelectuale ale Moldovenilor, punnd pe Neculcea sa alcatuiasca o scriere asupra
obiceiurilor trii, pe care cronicarul o intituleaza. 0 samti de cuvinte, pe care el arata ca a scris-o dupa porunca Mariiei Sale" 32.
Tot asa lucra si Grigore Ghica, si el om invatat, ca fost dragoman,

si purtat prin trebile diplomatice. Totusi rapoartele lor catra


Poarta asupra politicei europene erau tot deuna asa colorate
In cat sa dee Portei numai vest placute, spre a-si deschide drumul,

fie si prin neadevaruri, &tea' inima Turcilor, sau poate mai


curand Inca', spre a face interesele dusmanilor acestora 38. Tot

" Mavrocordat fusese ajutat de niste nemultAmiri fAcute de Ghica Austriei, prin repetate IncAlcAri de granitA din partea Muntenilor. Vezi corespon
denta asupra acestei ImprejurAri In Hurm. .Doc. VI, p. 516-517.
" Neculcea In Letopisete, II, p. 416, nota doua,
" Ibidem, p. 419.
" Letopisefele, ed. nouA. II p. 191-211. forge, despre condica lui Cons-

tantin Mavrocordat In Studii ;i Doc. V, p. 307.

" De Villeneuve c. afacerile strAine, 25 Iunie 1734 Hurm. Doc. Suplement

I, p. 492: J'y remarquai seulement que les avantages des troupes du Roi,
des puissances allies de la France et la mauvaise situation de celles de l'empe-

54

leTORTA. H0MA.N11011

asa lucrau domnii fandrioti precum fceau cand erau dragomani,


ingrijindu-se mai ales de a nu pierde pensiile pe care le primeau
dela toate puterile crestine de data 84.. De aceea daca au con"

tribuit cineva la darapanarea Impratiei turcesti, .au fost Sara


induiall conducatorii fanarioti hi politicei sale externt, i ar
fi f6st chiar cu totul Mara din cale, ca niste oameni straini de
firea si de religia Turcilor, a carora stat perise zdrobit sub
viturile Otomanilor, sa fie niste sinceri aparatori ai fntereselor
lor.

2. 'AIM ROM iNE PELA. 1735 1741 I RASBOIUL


DIN 1738-1739

Constaniin Marroeordat in Muntenia si Grigore Gldea


in Muldova, 1735-1741. Stramutarea domnilor din o tara
In alta Asturnand interesele lor impulse acuma pe Origore Ghica
a sapa /a raudul ski pe Mavrocordat. Turcii insg a caror relatii
Cu mpciile vecine, Rusia si Austria, devineau pe) fie ce zi
mai incurdate, nu se prea puteau ocupa cu intrigile domnilor
din tarile rornne. In curand aceste relatii trebulau sa izbucneasc inteun rasboiu, singurul din lungul sir de lupte purtate
intre aceste puteri care avu urmari fericite pentru Orile romne,

anume de a restitui Munteniei bucata ole prnant, Oltenia,

rasluita dala-ea prin tratatul de pace deIa Passarowitz din 1718_


Vom lasa deci un moment istoria interna a tarilor romne,
care nu poate fi de cat acelas sub aceiasi domnitori, i vom pi
la expunerea marei crize europene care ca in totdetina au avut
atunci o inraurire insamnata asupra soartei poporului roman.

Cu toate .ca Petru ce! Mare hl Rusiei nu luase parte la


rasbaul dintre Austria si 'furcia care se sill* in 1718 35, totusi
el nu incetase a hrani contra Portei planuri dusmanesti. Vazandu-si nimicite pentru moment scopurile sale asupra stapnirei
marei Negre, se intoarce catra o alta mare asazata tot la sudul
marea Caspica, pe malul
spre. raskitul finpriratiei sale
reur y taient galement exageres, C2 qui me conlirma dans Pidde orl je suis
que ces princes se font une lude de ne donner a la Porte file des nouvelles agra-

bles, soit qu'Is se persuadent par le mieux faire leur cour, ou que gagns par
le Moscovttes il4 g'imaginent de tiomper la Perte par ce ntoyen".

" C5tra iziAinritt adulZ 'rn&i sus, fit `rmita2 adAogini Virmond c. consiliul de rzboiu, 17 IuniE 1720 Hurrn. boc. i1,I). 301 : er (Ghica) repl cirte

mihr, alle nationes geben 'dent Dolmetsch jahriicfm eid sichree, -wielep er viele

Miihe und sie seiner ntig batten".


" lInteun indittoriu al rezidentuluf ruk Axle dascdv c. matele vizir din
Inti4 gitele :'-Quaprtipter sumnia fide
1719, 11.irm. Doc. VI, p. 287,
et sinceritate furgitialn Portam assecurd,' Suirimant intentidriem suaW cezareae
MiAstatis At 116c tntalifel. tediisfstere thisf fflmarre pa'cont hnne'et ,amicitiam
omnillirs8svis pitYnctisi totd conatu

CONSTANTIN MAVROCORDAT

66

careia se Intindea tot stapnirea sau cel putin interese otomane.

Aceasta mare udnd *muffle Persiei, o tara care totdeauna

a facut un comert foatre intins cu Europa, Petru ce! Mare dorea

sa-si Intinda stapanirea pe coastele ei spre a atrage astfel In


Rusia o parte a celui comer. Pentru a realiza planul su i se
Infatiseaza un prilej din cele mai potrivite.
Intamplandu-se In Persia o revolutie in care sahul este
rasturnat de un uzurpator Mir-Mahmud, un tib dintre popoarele
revoltate, Lesghii, Intrnd in orasul Schamahi, ucide vr'o 300

de negutitori rusi si le rapeste marfa de mai multe milioane.


Petru ce! Mare cerand In zadar dela Mir-Mahmud Indestulare
pentru daunele cauzate, Intl% cu o armatil In Daghestan
cuprinde Derbent si Baku. Turcii auzind de cuceririle lui Petru
In Persia, Incep a se Ingriji i trimit o ambasada la acesta care
sa-i spuna ca ei nu vor suferi nici odata ca niste Mohametani,
precum erau locuitorii Daghestanului, sa incapa sub stapnirea
unui principe crestin.

Pe cand astfel Rusii Incepusera a se ciocni cu Turcii la


marginele Asiei, In Europa lucrurile se incurcau_ din pricina
Poloniei.

Principele de Curlanda, o tara vasala Poloniei, se' casa-

torise cu Ana, fiica fratelui lui Petru cel Mare. La moartea acelui
principe, neramanand nici un mostenitor, Polonia dupa dreptul

feodal trebuia sa anexeze Curlanda. Petru cel Mare Insa, care

voia sa puna mana pe aceasta tara, sprijine cu o armata pe

nepoata-sa si o mantine ca regenta. Dupa ce Ana ajunge Impateasa (1727), ea cauta s aduca Curlanda in o atarnare mai mare
de Rusia si voeste sa o dee ca feoda favoritului ei Biron. Tocmai

pe atunci murind August al II-lea regele Poloniei, prietenul

Rusilor, alegerea noului rege Incepe a ocupa foarte mult curtile


Europei. Frantia dorea sa puna in scaunul Poloniei pe Stanislaus Leczinsky, socrul lui Ludovic al XV-le, iar Austria si

Rusia sprijineau pe August al III-le de Saxa, care fagaduise


Anei cedarea Curlandei, i Imparatia rusasca pentru a asigura
isbanda candidatului su, intrase cu o armat In Polonia.
Turcia care vazuse amestecul Rusilor In Polonia Inca de pe

timpul lui Petru cel Mare, cand acesta sprijinise pe August

al 1I-le impotriva lui Stanislaus Leczinsky cel pus de Svedezi,

impusese drept conditie Rusilor, prin pacea dela Prut, ca sa


nu se mai amestece In Polonia. Petru cel Mare Insa care avea
armata sa In Polonia inca dela reasezarea lui August al II-le,
o retrage numaiv cat Ora in Curlanda, unde o Intrebuintaza
cum am vzut, spre apararea nepoatei sale, Mai multe impre,
jurari Impedeca Insa pe Poarta a, cere dela Rusi respectare-t
tratatului Incheiet ; mai Intai complicatiunile din Persia si rasboiul ce se Incinseseptre Turgi U partic1a pzurpateare d1e acolo ;

apoi rasturnarea sultanului Mimed al U14e i Iniopuirea lui

56

ISTORIA ROMAN1LOR

Cu Mahmud I (1730). Ruii autau tocmai acuma, and Turcii


se aflau trite mare turburare s le declare rgsboiu. Dupg ce-i
asigurg prietenia Austriei prin un tratat ofensiv i defensiv incheiet cu aceastg putere in 1726, intamplandu-se tocmai atunci
ca Turcii in rgsboiul lor cu Persia; s trimitg pe 'Mari prin
pgmnt rusesc cgtr acea tug, Ruii privesc aceastg trecere
ca un casus belli i ataa Crimeea, prefkAndu-se fug i acuma
c ei nu pornesc inpotriva Turcilor ci importiva 'Marilor. Turcii
vgzAnd pe de o parte planurile Ruilor in Persia i mai ales
tratatul secret de aliantg cu partida revoltatg ; pe de altg
parte intrarea armatei ruseti in Polonia, insfkit i atacul
Crimeei, se hotgresc sg declare rgsboiu Rusiei in 28 Maiu 1736,

Vkand rezidentul Angliei i acel al Olandei, cg rsboiul


este gata sg" izbucneascg, i simtnd c de astg datg Poarta va
avea de luptat impotriva a doug puteri, Rusia i Austria, ei se

silesc a impka trebile i sftuesc pe Poartg s inchidg ochii


asupra uzurpgrilor celor noue ale Ruilor, precum fkuse pang
acuma cu rmnerea acelora in Polonia. Cauza care fkea pe
amandou'd aceste puteri sg sftuiascg pe Poartg la rgbdare er
frica pentru comertul lor, dupg cum ne spune Feldmarealul
rusesc Munich in memoriile sale asupra rgsboiului din acel timp :

Englejii i Olandejii care fgceau cu panzkiile lor i cu alte


mkfuri un comert foarte insamnat In rg'sgrit nu puteau vedea
cu ochi buni ca Turcii sg fie rgsturnati ; cgci clack' d. e. Turcii,

care ca toate popoarele rgsgritene ii cautg luxul lor in multimea


hainelor lungi, ar fi ruinati, atunci ar trebui ca multi fabricanti
de panzg, cu deosebire din Anglia, sg-i vandg stativele lor.
Mai ales tug se temeau ei de un comert rusesc din Marea Neagrg
eked Marea Mediterang, in spre care pAng atunci mgrfurile
ruseti mergeau prin marine lor" 38

Pentru a intlege aceastg politicg din partea Austriei,

trebue s ne amintim care erau raporturile sale cu Rusia i cu


Turcia la inceputul veacului trecut. Una din tkile care fusese
In totdeuna mai amenintatg de Turci fusese Austria. Din timpul bgtgliei de la Mohaci (1526) and peri impreung cu regele
Ludnvic al II-le i regatul unguresc, Austria fusese expusg la
cele mai mari primejdii din partea Turcilor, prin apropiata lor
vecingtate, nscutg din prefacerea Ungariei in paalac turcesc.
De atunci Viena deveni telul statornic al cuceririlor otomana
i ea fusese in curgere de un veac i jumkate incunjurat in
doug rnduri de armatele turceti, (in 1529 i 1683). De abia
trecuserg cati-va ani de and Austria izbutise a bate i ea odat
pe Turci, i a recgtiga prin pacea dela Carlowitz (1699), tkile
perdute pe timpul impgratului Carol al V-lea, i apoi ajunsese
3' Milnich's Tagebuch in Ernst Hermann, Beitrdge zur Geschichle des russichen Reiches, Leipzig, 1843, p. 158.

CONSTANTIN MANTROCORDAT

57

prin acea de Passarowitz (1718) a rpi chiar dela Turci nite


bucAti de pmnt, intre care Oltenia. Arnintirea suferintilor
incercate din partea Turcilor era inc6 vie in sufle tele Austriacilor, *i la auzul numelui de Turc" li se aprindea i revolta
iMma, in cat mintea lor nu er inc6 indestul de rece, cugetarea
lor indestul de limpede pentru a ptrunde in viitorul politicei
ruseti i a videa ce alt soiu de pericole aceasta ascundea in sine.
Apoi comertul ce-1 fcea Austria in trile noastre i in peninsula

Balcanului era cu mult mai neinsmnat de ea astzi. Gurile


Dunrei fiind insfrit stpnite de Turci MI% nici un soiu de
amenintare, cel putin vzut, i deci chiar putinul comert ce-1
intreprindea Austria fiind cu totul asigurat, intelegem uor cum

de Austria sprijinea politica rusascA impotriva Turcilor, pe


cnd din contra puterile apusene incepuse inc de pe atunci
a se ingriji de interesele lor in Marea Neagr i stteau alturea
Cu Turcii in toate imprejurkile pentru a-i ajuta fat cu Rusia.
Austria nu ajunsese 'Meg la cunotinta politicei celei mai potrivite Cu interesele sale. Din contra creznd ea c tot din
partea Turciei Ii va veni peirea, ajuta pe Ru0 impotriva ei,
fr a vedea c prin aceasta lucr de mai inainte la insi a
ei ruin.
Dup mai multe tnguiri mutuale, Rusia ocup de odat
fr o prealabil declarare de rsboiu mai multe posesii tur-

ceti din Crimeea, lucru de care Poarta este incunotiintat


prin o tafet a lui Grigore Ghica, ajuns in Constantinopole

In ziva de 14 Aprilie 1737, i care provocA o micare urie, motivat mai ales prin imprejurarea c rsboiul nu fusese declarat 37

Constantin Mavrocordat din protiv inMat prin un renegat


francez in slujba Portei, Bonneval, caut s o conving5 cA Rusia
nu ave ca obiectiv a pregtirilor ei decAt pe Austria. Neputn-

du-se admite c5 Mavrocordat s' fi vrut a inpla pe Poart, asemene prere nu poate fi pus decAt pe socoteala unei neptrunderi politice, care'l deosebia att de mult de agerul i ghibaciul su printe 38 C' Mavrocordat er credincios stpnitorilor si se vede de pe manifestul publicat romnete i turcete in Oltenia pentru a indemna poporul a nu se da in partea
Nemtilor, ci a rmnea supus Portei care-i va apr cu toat
puterea 39.
Dup mai multe trtri urmate, in rstimpul cArora Ru*ii
ieu prin surprindere Azovul, se deschide un congres la Nimirov

37 Vezi actele diplomatice analizate de Hurna. In Frag. zur Geschichie der


Rumdnen, V, p. 35-37
3, Analiza raportului lui Talman din t Mai 1736, ibidera, p. 40.

" lorga, Studii si Doc. XVI, p. 4. Acest document fusese Intrebuintat

Inainte de a lui publicare de N. Dobrescu, Biserica Oltraad, p. 134.

ISTORIA ROMANIIIOR

68

In Aprilie 1737, care se aduna mai ales duph. sthruinta Austriei 4e

ee vroia sh inalte pe Turci cu arntele In timpul negocierilor


spre a aveh gata la indhmnh 0 instrumentul impchrei, in caz
de izbAndh fericith a loviturei sale. Imediat duph deschiderea
congresului, Austria arunch =SCR Si cl ordin trupelor sh treach
peste granita imphrhtiei otomane, de0 nimic nu putea indrepthti o atare procedare din partea ei care er Inch legath fat
Cu Turcii prin tratatul de pace dela Passarowitz. Ea vroia insh
sh-0 creeze o stare de stApnire care sh fie apoi Math de bazh
In trathrile de la Nimirov. Chiar din acele trhthri e0 la lumina
cht de nefireasch era alianta hare Rusia 0 Austria. pentru dhrhpAnarea Turciei, i neintelegeri grave se ivir intre cei doi
tovarhsi de lupth tocmai dela pozitia viitoare a thrilor romne.
Rusia cerea recunoaterea Moldovei i a Muntenia ca
tAri neatArnate sub protectoratul ei, iar Austria se silea s
dobndeasch dela Turd cesiunea unei noue phrti din Muntenia
anume pnh la rhul Argeului. Pretentiile celor doi aliati se
bhteau cap in cap 41.
Turcia simtnd aceasth contrazicere In vederile ambilor
ei du.;mani 0 impinsh de ambasadorul francez, de Villeneuve,
care se temea pentru comertul trei sale de concurenta Rusiei
te s-ar nate din invoirea navighrei In mhrile turce0i, refuzh
aceste conditii, ce nu ar fi fost mai grele chiar in cazul unui
rhsbo'u pierdut.
Incordarea intre Rusia 0 Austria sporea insh cu at inainta
rsboiul, 0 lucrurile merg a de departe In aceasth privire in
cht ambasadorul rusesc din Constantinopole cere dela curtea
de Viena recbiemarea delegatului militar austriac depe lngh
armatele ruse0i, din pricina rapoarte tor sale prea defavorabile asupra mersului rhsboiului ruso-turc 42.
In asemene conditii intelegem cum alianta celor douh MIphrtii in contra Turciei trebuia sh fie mai mult o piedech decht
o pricinh de inaintare. Austria se 0 rhsgAndete In curAnd 0
vede greala ce o Meuse, ajutnd pe Rusia in planurile ei de
cucerire. Ea reduce deci cererile ei pentru intocmirea phcei, la
phqrarea conditiilor celei dela Passarowitz. Turcii Irish vhznd
ch Austria slhbeste, urmeazh tactica cea foarte inteleapth de
a privighea numai pe Ru0, ce 0 ei duceau rhsboiul cu moliciune,
i de a thdea cu toate puterile lor asupra Austriei, cernd delh
ea ca conditie de pace restituirea tuturor posesiilor pierdute
' Raportul lui Talman. 26 Fevruarie 1737. Protocollo della conierenza
di Talman con Gran vizire, 19 Fevruarie 1737, ibidem, p. 54.
' Actele rezumate de Hurrn, ibidem, p. 65 si 67 si Hammer, Histoire de
rempire ottoman dans la collection d'histoires completes de taus les tats enro-

peens. III, p. 468

" Hurm, ibidem, p. 69.

CONSTANTIN MAVROCORDAT

oo

tocmai dela pacea dela Carlowitz, Ei as,Azarea lui Racoti In tronul

Ungariei ". Luarea Mehadiei i a Orovei de Turci hotArete


pe Germani sA facA imrAcarea cu Poarta, care *i ea cerca ElA
de mult numai spre a avcA de unde lAsa, i se fncheie pacea
dela Belgrad In 1739 In 18 Septemvrie, prin care Oltenia este
InapoiatA Turciei Ei astfel Muntenia este reIntregit. Cu Rusia
se fncheie pacea in aceeaEi zi. Cu toate a cu putin timp mai
Inainte RuEii HtuserA In destul de greu pe Turci la S'avutshane, luase Hotinul Ei cuprinsese Moldova, conditiile rAcei i
Cu aceastA putere sunt destul de favorabile Turciei. Intre altele
Azovul trebuia sA fie clAfAmat, tara din jurul lui EA rilmAnA
pustie ca margine fntre cele dou fmr Argil; Rusia este opritA
a construi corAbii de rAsboiu pe marea de Azov i pe marea
NeagrA, precum i de a Intretinea o flotA pe apele lor. Ruii
pot face cornert InEA numai pe cornii turceEti. Ei dobAndesc
fnEA din nou Invoirea de a ave un rezident in Constantinopole "
Aceste conditii a-rat de Ingreuietoare pentru Rui dup6 un rAs-

boiu fncununat la sfArit prin izbAnzi fndestul de insAmnate,


se pot explica numai prin faptul a fncheindu-se pacea Cu Austria, Rusia se temea a urma singur mai departe un rAsboiu

pentru care nu el-A pregAtitA. Apoi ea nu eia cu totul fArA cAtig

din lupta fntAmplat : rAmAsese cu cuceririle ei In Persia, i

Azovul, dacA nu erA fncA In slApAnirea ei, cel putin prin dArAmarea sa numai el-A nici un mijloc de apArare In mAnile Turcilor.
CAtigul 111E6 ce! mai Insemnat al RuEilor a fost acel dobAndit
prin tAcerea tractatului asupra Poloniei. Ne stipulAndu-se nimic

In aceastA privintA, ei pAstrarA pozitiunea lor influentA 'in aceastA nenorocitA tarA, care In curAnd trebuia sA cadA jertfa
nesocotintei sale i a lAcomiei vecinilor ei. Poate chiar cA scopurile Ruilor asupra Poloniei i-au fAcut sA primeascA acea pace
nu prea favorabilA, cAci ei vedeau In Polonia o pradA sigurA
i apropietA, pentru care prea uor se hotAriau a jArtfi deocamdatA plantnile lor mai IndepArtate. Asupra tArilor romAne rAsboiul din 1739, avit mai IntAi efectul cel foarte salutar de a se
restitui Munteniei partea ce se desmembrase din ea In 1718".
Apoi Ruii pAtrunses6 mai adAnc In Moldova decAt In rAsboiul
din 1711, i RomAnii puturA cunoate altA parte a caracterului
lor, ce nu-i mai lAsa aa de mult In lumina pravoslavniciei. Anume Miinnich dupA ce je Hotinul, In August 1739, Intra In
4, I bidem, p. 81.
,4 Zinkeisen, Gesch. des osm. Reiches, V, p. 786 i 794. Comp asupra pricinilor 1ncheiei pAcei un exhact din mcmoritil lui de Castellane din Mai 1747,
In care el 15i clA sarriA iegelui despie ambasada sa Hurm. Doc. Suplemad, 1, p. 584.

4' Dragomanul Alex. Ghica stAluie ca Oitenia cea restituitit a se eonstitue In exarhat sub domnia lui, oielind pentiu aceasta 219 pungi. Constantin
Mavrocordat iFbuti sA faca a se respinge aceastA cerere.'Ath. Comnen ipsilanti

(1. c. mai sus p. 42 nota 22), p. 471.

60

ISTORIA ROMANILOR

Moldova, ceeace auzand Grigore Ghica, puse caimacam pe


Sandul Sturza vel logort i pe Iordachi Cantacuzino Deleanul
ve! comis i. el au purces in jos cu cati boieri s'au intamplat cu
dansul. Miinnich trimite pe Constantin i pe Dumitracu Cantemir (din care pe unul voia s-1 puna' principe in Moldova)",
feciorii lui Antioh, care se instrainasera la Rui, i acetia au
i purces prin tara strangand proviant i bucate turceti; unde
gasiau luau i ca de-ai cui era, turceti i boj reti, pe toti fi
luau, ca le slabise caii".. Constantin Cantemir au venit tot j'A-

cuind pana la Iai" i au intrat in Iai in 2 Septemvrie 1739


inteo Duminica, i i-au eit inainte mitropolitul i mai multi
boieri care se inai intamplase i cu calugarii i cu negutitorii,
cu totii i-au eit inainte de laturea targului, despre Muntenime
(Copou) i

inchinat cheile tereii steagul slujitorilor, i s'au

impreunat cu mare bucurie mergand prin Iai, petreca'ndu-1


boierii pana la Frumoasa i s'au aezat acolo cu oastea sa"
Mitropolitul tinir o cuvntare foarte patetic spre lauda Maestatii Sale Imparateasa Ruilor, suverana legiuita a Moldovei
i spre slavirea armatelor ei i. se ruga pentru intinderea ae,
zamantului Maestatii Sale pe toate starile .1 supuii Moldovei.

Aici e locul de a face o bagare de seama asupra rolului


religiei ortodoxe in apararea nationalitatii romne care se

obinuete a Se privi mai ales de clerul roman in chip cam exa-.


gerat.

E adevarat ea' biserica ortodoxa a aparat totdeauna pe


Romanii din partile apusene care erau amenintati de catolieism i desnationalizare. In -pile Romne biserica Ortodoxa
n'a aparat lusa niciodata nationalitatea romaneasc' contra

eopleirii din partea elementelor de aceeai credint.a. Biserica

noastra ortodoxa a inlesnit, Grecilor instrainarea manastirilor i a averilor t,rilor romane. Tot ea s'a aratat pururi foarte
supusa cara Rui i plecata...
. . Cazul de acuma cu

Mitropolitul se va repeta i mai tarziu 48.


Peste putine zile vine insui Munich in Iai i i-au eit,
inainte Mitropolitul Antonio i cu Caimacamii i cu alti boieri
care se mai intamplase, facandu4 mare cinste, pana' l'au adus.
In curtile donineti; i au ezut in Jai o septamn i cat au,
ezut in 'mi, in toate zilele cherna pe mitropolitul i pe caimaeami
" Neculcea In Letopiseje, II, p. 449. Un hrisov al lui Grigore Ghica, din
21 Octonivrie 1741, vorbeste despre iuga lul IntAi la satul Rosiestit apoi la Galati. Urtcariul TI, p. 27. Un altul din 4 Iulie 1741 milueste pe stegarul de copii
loaijd .Codrescu, pentru cA ar fi rAmas credincios pe lAngA el, cu toate turburarile
IntAmplate. De la acest stegar se trage familia Codretilor. Uricariul, V, p. 131.
loan Neculcea, p. 449.
Miinnich cAtr Cardinalul Fleury 30 Sept. 1739. Hurm. Doc. XVI,
p. 454, cf. p. 456 lista persoanelor iesite Intru IntAmpinarea generalului rus.

CONSTANTIN MAVROCORDAT

61

*i pe ceilalti boieri i-i punea la masa de-i cinstea" 49. Miinnich


insa era numai cat un bun militar. De politica indeol*e f de cea

ruseasca in dosebi el nu se prea ocupa, cu atat mai mult c


era strain (German). De aceia il vedem facnd o mare grepl

and vine pentru intaia oar in atingere cu Moldovenii. In de-osebire de Petru ce! Mare, care la fie ce moment mbratia pe
Cantemir i care pusese atatea clauzule favorabile boierilor in
tratatul sau cu domnul Moldovei, Miinnich se poarta mandru
cu boierii i cu mitropolitul tarei, i impune boierilor nite conditii foarte grele care-i instraineaza indata simpatiile lor, ceeace
de sigur trebue sa ne para curios pentru un om ce i el nazuia
la domnia Moldovei 5. Miinnich se credea pe parnnt turcesc

i trata Moldova ca o tara cucerita, pe and Petru, mult mai


ghibaciu, se aratase ca liberator. Astfel ne spune Hammer
a Miinnich trata boierii cu o asprime nepotrivita ; and mi-

tropolitul ii oferi spre sarutare crucea i evanghelia, el nu puse


buzele sale cleat pe sfAnta carte i raspinse crucea, i prelatul
incepand o cuvntare prin vorbele : Domnul sa bine-cuvinteze
intrarea i eirea ta" generalii rui incepura a rade de aceasta
profetie" 51 Munnich impuse apoi tarei Moldovei urmatoarele
-ornduiri : Sa fie Moldovenii credincioi cu toata mima imparatiei Rusiei. Sa nu aiba Moldovenii respundentie cu neprietenii imparatiei Rusiei. Boierii pribegi eu Grigorie Vodd sa se
intoarca toti pana inteun an ; iar carele nu s'ar intoarce pana
la anul s nu ail:A ertare. Doug-zeci de mii de oaste s'a armeze
tara i sa o hraneasca i sa ada prin targuri pe unde s'ar socoti.
Trei mii de salahori sa" nu lipseasca peste toti anii, O. lucreze
pe la cetati la ce ar trebui. Pentru oamenii de oaste ce 'vol. fi
bolnavi, sa cheltueasca cu danii la aptica (apotecafarmacie)
sa le deje otet i usturoiu. Ofiterilor ce vor fi cu acele doua-zeci
(le mii de oaste, iarai sa le deje ce le-ar trebui. Mosca!, Grec
sau alti oameni straini sa nu incapa la nici o diregatorie in tara;
ci numai cu negutitorie. Cati boieri i ati slujitori ce n'ar fi Id
vre-o diregatorie sa incalece sa mearga cu totii la oaste, i leafa
sa le deje imparatia. Ear birul i nevoia Ord ce le-ar fi partea
sa-i deie. Noua-zeci de pungi de bani sa deie poclon lui Miinnich

acum. 0 surd de pungi de bani sa' deie masa lui Miinnieh in


toti anii, (care bani Ilea 12,000 de galbeni de aur, ungureti.
Galbenul umbla patru lei pe aceasta vreme). Nimeni sa nu ta-1
gadueasa bucate sau haine, sau bani turceti sau greceti ca
cu capul lor vor da sama.

,
" Ibidem, p. 450. Constantin Cantemir comanda un regiment de Moldoveni. Vezi Histoire de la guerre des Russes et des impriaux contre les Tures en
1736, 1738 el 39 et de la paix de Belgrad qui la termina. Paris 1780, II, p.

119-122.
" Mannstein Mmoires sur la Russie Leipzig 1771, p. 33 nota.
51 Hammer, Histoire de l'empire ottoman, p. 484.

62

ISTOBIA ROMANIL011

La aceste ponturi" adauge Ioan Neculea reflexiunile urmatoare care arafa pgrerea baierilor : si le-au zis, ca de mi
vor primi asa, a da foc targului ; si i-au facut cu de-a sila de
au iscglit, ca se Intamplase si boierii de nu se invoiau, si au iscglit

toti. Care mai pe urma veti vede la ce au esit cinstea lui Mitnnich, O vinul cel unguresc dulce s'au facut venin amar si rasul
plans, si voea cea burra, groaza si frica. *i. oh I oh I oh l bo-

011a, sAracie si lipsa si blastem, si sana' vecinica neuitata


si neInchegata", aceasta cu atata mai mult ca dupa Incheierea
pacii dela Belgrad, Rusii fiind nevoiti s'a parasasca Moldova,
Munich da tara in prada soldatilor, ceeace o expune la o salbatea despoiere 52

Aceasta tratare ata de brutal a boierilor avu Irisa un

bine ; ea deschise ochii asupra politicei rusesti, si daca' s'au format In tara de pe atunci o partida' anti-rusa aceasta o datorim
purtarii lui Mtinnich.
l'Afile minarle fiind prin pacea de Belgrad lasate Portei,
domnii lor revenir% In scaune. Ghica Indatorindu-se mult In
timpul rasboiului, pentru sprijinirea Turcilor, este nevoit sa
puna dari grele pe Moldova, carciumarit cate 5 lei de carcimg.,
vacarit pe care il percepe ca si Mavrocordat si de pe vitele ce
perise. Turcii trimetind spre siguranta patru steaguri de ostire
sa ierneze In Iasi, militiile otomane pe tanga' ca prada cumplit

orasul, mai atase si ciuma In el. Cara' aceste suferinti se mai


adauge si o lipsa mare de fan care ucidea dobitoacele 55.

Daca. domnia lui Ghica apasa acuma cu o mana atat de

grea asupra Moldovei, pricina nu era acea formula-la de Neculcea

in o poetica comparatie ca hirea domnilor se potriveste cu

linul marilor si cu saninul cerului ; cnd nu gandesti se turbura


marile si ceriul Innoureaza" 54, ci In nevoile lui si mai ales In

faptul O reIntorcandu-se din Tarigrad mar adusese Inca un numar


de Greci cu el, intre al tii pe un patriarh mazil, Paisie si pe unul

Grigorie pe care'l facu postclnic, dintre toti Grecii acestei

domnii cel mai bun si mai intalept, numai tot hire de Grec,
mai mult de lup de cat de dulau" 55. Apoi mai aducandu-si
nora din Constantinopole, fata lui Mihai Racovit, alta droaie
de Greci sa je dupa dansa, toti oameni pe care nu alta ceva ii
atragea In Moldova de cat dorinta de imbogatire prin jaf i,
despoiere. Mitropolitul Anton ducandu-se cu Rusii, Ghica ca

62 loan Neculcea, p. 450. 0 lnsemnare pe un manuscris In Ureche Inscripti/

de pe manuscrise" In An. Ac. Rom. II, tom. IX, 1886 p. 49.

'8 Neculcea ibidem, p. 442. La p. 454 ne spune cd stogul de fan ajunse 151/4i

" Ibidem, p. 425.


" Ibidem.

CONSTANTIN MAVROCORDAT

(l3

sA acopere numele cel de hain a lui Anton" 50, p-une In locul lui

pe un Grec, Nechifor din Peloponez, singurul mitropolit grec


ce au stat in biserica Moldovei.
Grigore Ghica ca si mosul sAu Neciilai Mavrocordat se
folosia de toate imprejurArile pentru a Inmulti si hind elementul

grecesc.
Grigore Ghica intrA ins6 in curAnd In bAnuialA de intelegere

cu Rusii, si nu fArA cuvAnt. Asa el sra'tuieste pe Turd sii OilsascA cetatea Hotinului, ca una ce ar fi cu totul dArAmatA, care
pArAsire din partea Turcilor, cu toate cA era si In interesul Moldovei, convenia mai ales acelui rusesc. AceastA purtarea a lui
Ghica se explicA numai prin inriurirea pe care Rusia o dobAndise In Constantinopole in urma rAsboiului, si care impingea
pe iscusitul Fanariot a se pune bine si cu aceastA impArAtie, Intru
cAt se putea, fArA a se compromite nici fa-t cu Tura,.

Vom vedea cA In tot deauna tinta supranA a domnilor

si dragomanilor fanarioti a fost de a pAstra posturile lor de a-si


Ingriji de intersele Muesli, slujindu-se de acele politice nu mai
ca unelte pentru ocrotirea daraverilor lor personale. Grigore
Ghica si cu fratele sAu Alexandru dragomanul, ne dau In aceastA
privintA exemplul cel mai viu. Anume Turcii fiind MO inteun
rAnd, vroiau s Incheie pacea cu Rusii. Cei doi frati temAndu-se
ca Moldova sA nu incapA sub Rusi si Grigore Ghica sAli peardA
cApAtuirea, se opun din toate puterile lor la intocmirea pAcei 57.
DacA insA Ghiculestii se temuse ca pacea s nu se incheie sub
impresiunea unei hotArAtoare izbnzi a Rusilor, pentru cA Moldova trecand sub ei, sA nu se pericliteze pozitia lui Grigore,
pe de alt parte o izbAnd prea desAvArsit a Tnrcilor putea
&A ating6 pe acea a lui Alexandra, cAci rApunerea aliatilor de

&Red Turci ar fi adus pe Racoti la domnie In Transilvania,


si atunci creditul pe care acest evenement l'ar da ltii Ibrahim
Efendi capuchihaia lui Racoti, ar pune pe Alexandru Ghica
In pericol de a pierde postul de dragoman pe care i l'ar rApi
Ibrahim Efendi' . Fratii Ghica aveau deci interes ca pacea sA
fie IncheiatA fArA ca nici una din puterile rAsboitoare sA dobAndeascA asnpra celei-lalte un rezultat insAmnat. De aici se
explicA cum de fratii Ghica care combAtuse pacea dupA InfrAn-

gerea Turcilor, o sprijinesc din toate puterile lor cAt-va timp


dupA aceia 58.

" Carte soborniceascA din 1752, In Uricariul lui Th. Codrescu, II!, p.
236. Lelopiseful lui Neculcea II, p. 456. Nichitor vrea la bAtrinete sa vAndA
mitroplia unui aitui Grec ; este Insii Impiedicat de sobor.
47 In limbagiul sAu plastic Neculcea, Letopisete, II, p. 436, formuleazA
astf el aceastA teamA : ,,cA avea Grigore Vodri mare jale si flick c'or lua crestinii /Ara si nu numai el ci si Grecii lui n'or mal avea ce stApAni si ce mAnca".
" De Villeneuve c. afacerile strAine, 11 August 1738 In Harm. Doc. Suplement, I, p. 522.

ISTORIA ROMANILOR

64

Acest joc al Ghiculestilor nu scapa lusa de a fi patruns de


Turci, si acestia nemultamiti ea* prin incheierea pacei nu castigase si ceva dela Rusi, isi rasbuna in contra principalilor ei mij-

locitori, taind capul dragomanului Alexandru Ghica si unui


om de incredere a lui Grigore, doctorul Testabuza ; iara Grigorie

Ghica tus* isi rescumpara viata cu 200 de pungi 59.


Totusi el trebui sa piarda domnia, si modul cum aceasta
se intampla ne desvaleste sistemul de intrigi complicate ce se
teseau in Constantinopole in jurul tarilot romne, si ne arat4
ca intreaga activitate a cugetelor celor agere ale Fanariotilor,

nu avea alta tinta de cat vanarea acestor banoase pozitii.

Printeo exceptie in lumea acea lipsita de simtiminte si

plina numai de interes, se intmplase ca fiul lui Grigore Ghica


s'A se inamoreze de fata lui Mihai Racovita intr'un chip atat
de serios, in cat sa cad in o lungoare care ii ameninta zilele.
Cu toata dusmania lui Ghica contra lui Racovita care'l sapa
la Constantinopole, el fu nevoit, spre a-si mantui viata copilului, a se incuscri cu domnul depus. Devenind astfel rude si
prieteni ei se unira pentru a rasturna pe Constantin Mavrocordat,
spre a obtine Grigore Ghica Muntenia iar Mihai Racovita Moldova.

Grecii creditorii lui Racovita care asteptau de 14 ani in zadar


restituirea in scaun a debitorului lor, isi pusera toate silintele
spre a face A izbuteasca planul ce-si propusese. Liga fagaduia
1000 de pungi marelui vizir pentru mazilirea lui Mavrocordat.
Sultanul se arata fusa nedispus de a jartfi pe domnul Munteniai, care simtind pericolul daduse si el 300 de pungi proteguitorului ski Cizlar-Aga. Acesta sfatui pe sultanul s depuna

pe Ghica, sa stramute pe Mavrocordat in Moldova, dand scaunul


Munteniei lui Mihai Racovita, ceca ce se si facu. Astfel uneltirile pornite de Ghica contra varului su se intoarsera in potriva
lui insus 60.
3. OLTENIA. SUB GERMANI

Dela 1718 data tratatului dela Passarowitz pana la 1739


data aceluia de Belgrad, banatul Craiovei statu in stpanirea
Germanilor, care dorind sa reforme starea acele provincii,
facura asupra ei mai multe cercetari, ce se afla consemnate
in numeroase documente. Studiul lor ne pune in putinta de a
cunoaste cu de-amaruntul o suma de imprejur'ri a vietei t" Doua rapoarte ale rezidentului german Penklet din 17 Septemvrie si
2g Noemvrie 1741 analizate In Hurm. Fray. V, p. 108. Asupra lui Testabuza
compara raportul din Noemvrie cu Enache Gogalniceanu In Lelopiseje III, p. 199.

" De gastellane c. afacerile straine. 10 Sept. 1741 Hurm. Doc. Suplemertl, 1, p.. 504: en sorte.que tous les ellorts de la cabale que Grgoire Ghika
avait trame contre son cousin Mavrocordato, a tourn contre lui-meme".

CONSTANTIN MAVEOCOltDAT

65

rilor romane din care Oltenia era partea unui tot, pe la inceputul
veacului al XVIII-lea.
Numgrul poporatiei in aceastg parte de tail era foarte mic
In raport cu ce este astgzi. La cea dintgi numgrare din 1721
se aflarg numai 13.245 de familii, cei mai multi oarneni stand
ascuni prin munti, incg de pe vremile rgsboiului. La numgrarea
facutg mai tarziu, in 1734, se &ill 29.341 de familii de birnici
*i 4005 de scutiti. Dacg mai socotim numgrul familiilor emigrate

la aceastg din urmg epocg, (vom vedea in curand pentru ce),


la cifra de 6.000 atunci vom afla un total de 40.000 de familii
fu cifrg rotundg pentru poporatia totalg a Olteniei, care ne dau,
socotite a 5 suflete de familie, un numgr de 200.000 de oameni
pentru intregul poporului din banatul Craiovei in timpul stgpanirei germane 61, pe and asigzi este cel putin de 1.000.000.
Cele 36.000 de familii de birnici se descompuneau in chipul
urmAtor : 52 de boieri mari, 61 de rangul al doilea i 108 de rangul

al treilea 62. Tgranii se subimpArtau In 75 de familii de alei,


razgii cei mai bogati, 5690 de megiei definiti de un document
ca locuitori cu moii, alcatuind trei categorii dupg intinderea
proprietatilor lor 63; 14.145 de Arbi, Omni fgrg proprietgti
ce locuiau pe mo*iile boiereti ; 7.368 de locuitori mgrginai,
Arbi supui la mai putine contributii din cauza lucuintei lor
pe marginile tgrei, expuse la prgdgciuni ". SA mai aflau apoi
5.900 de familii de boiergnai, 414 plgiei, 415 Loviteni, 836
izle familii in Craiova i 323 de negutitori, cei mai multi in Craiova.

Capitala Olteniei numgra deci vre-o 1000 de familii sau 5.000


de suflete pe cand astgzi vre-o 30.000, in cat ggsim acciai proportie

intre numgrul locuitorilor de atunci .1 de astgzi atat in capitala


cat i intreaga targ, dovada cg cifrele sunt cat se poate de exacte.

Acest numar de tot neinsemnat al poporatiei tgrilor romane se micurg mai curand de cat spori in decursul epocei
fanariote, aa ca la sfarit in 1821 era tot atat de mare ca i la
inceputul ei. De atunci pang astgzi, in trei pAtrare de veac,
poporatia s'a incincit, semnul cel mai inviderat al imbungtAtirei
conditiilor traiului.

" Protocolul delegatlei Insarcinate cu numitrarea poporatiei, din 30 lanuarie 1721. Ilurrn Doc. VI, p. 352. Alt raport din 1720 da 13245 de familii.
Giurescu 1 c. p. 475. Un alt raport din 1722 ibidem p. 517 da 20030 de familii
Rapartitia contributiilor din 1734 ibidern p. 518-522. Asupra iamiliilor emipate Inca din 1731, vezi raportul comitelui de Wallis si a baronului Rebentisch, 20 August 1731 ibigem, p. 478, despre care ne vom ocupa mal jos.
" Vezi lista boierilor care contribuira la datul cat% imparatul ibidem,
p. 318.
" Rapoitul consiliului provincial c. consiliul de ra.z,boiu, 17 August 1731,

ibidem p. 477 : den possessionirten Insassen Mevass genanut".


" Din pricina asezarei sale, elite de Turd, deci de pradactuni, tinutul
Gorjului nu avea nici un marginas ibidem, p. 520.
A. D. Xenopol. Istoria Rominilor.

Vol. IX.

ISTORIA ItOMANILOR

66

In ce stare se afla aceasta poporatie? Amn'untimile continute in documentele germane ne vor face sa patrundem
mai bine in mizeriile ei. Locuitorii plateau afara de bir, darea
directa, Inca urmatoarele 11 dad indirecte, care pe tot attea
canaluri storceau averea contribuabilului in favoarea unei
ocarmuiri ce nu-i dadea in schimb decat chinul i bataia, nesiguranta i deconsiderarea. Aceste dad erau : 1. desetina de
stupi, 2. dijma dela vii sau vadraritul, 3. dijma dela mascuri
sau gosling, 4. acea dela tutun, tutunaritul, 5. darea pe vite,
vacaritul, 6. darea pe oi, oieritul, 7. darea pe iarba, ierbaritul,

8. mascaritul adeca darea de 3 lei dela fie-ce car cu peste sarat,


O. cotaritul sau darea pe cot impusa negutitorilor, 10. comanaritul, dar ca pe butile de vin alta de cat vadraritul, 11. fuma-

ritul, darea pe caminuri 65 Ne inchipuim lesne c adaugind


sferturile pe lnga toate cele enumerate darile nu mai dadeau
locuitorilor nici un rasuflu, caci nu se sfarsia una de Incasat
venea terminul unei alteia. Dabilarii stateau necontenit pe
capul poporului, pandindu-1 la fie-ce moment spre a-i rapi
agonisita, in cat de abia putea scapa ceea ce-i era neaparat pentru

intretinerea misalescului su traiu. Cea mai Nina parte a productului muncei sale mergea in punga domnului, in acea a Turcilor, Grecilor, calugarilor i patriarhilor straini ; pretutindene,
numai intea lui nu se putea opri. i cu toate aceste Oltenia se
afla Inteo pozitie comparativ mai buna decat restul ta'rilor
romne, ceeace se vede din faptul constatat de comisia admi-

nistrativa' din 1720, care spune ca aice in tara se &en cei


niai putini sarbi" 66.

Conditia acestor sarbi era lasata la dispozitia stapanului,


care ii punea sa-i lucreze asa de des si ash de mult cat era in
bunul su plac, folosandu-se totdeauna boierul de timpul cel

frumos, iar interesele taranului se periclitau adesa ori din pricina

stricarei vremei, mai ales cand parintele nu aveh un fiu care

sa ingrijasca pe schimbatele cu el de gospodaria casnica. Nemtii


care cuprinsese Transilvania redusese numarul zilelor de munca
ale iobagilor de aici dela 6 la 4, dar magnatii gash% o compensare a acestei reducen, punnd sri lucreze nu numai pe un membru din familie dupa cum ar fi fost drept, ci pe toti cei ce o cumpuneau, la munca cmpului.
Se temeau deci comisarii imperiali ca i boierii olteni

care sunt plini de viclenie si se deprind user la lucruri apasatoare, sa nu urmeze exemplul Transilvanenilor, la caz and
s'ar dispune reducerea zilelor de munca" 67.

"Anexa XVII la raportu deputatiei administrative c consiliul imperial

din 1720, ibidem, p. 338.


Ibidem, p. 315.

" Ibidem, p. 316.

CONSTANTIN MAVROCORDAT

67

Taranii erau insa jfuiti de boieri mai ales cu prilejul


strangerei contributiilor. Niciodata nu se dadea unui Oran o
chitanta pentru contributia raspunsa de el, a4 ca adese ori
trebuia sa plateasca Inc odata suma datorita. Nedreptatea mergea Inca i mai departe atunci cand o parte *din poporatie fugind la munti i la codri, se apuca pe cei ramai a plati datoria
celor ce lipsiau 68

Din pricina acestui jaf neomenos, taranii se siliau de a


parea mult mai mizerabili de cum erau in adevar. Raportul
deputatiunei administrative ne spune ca taranii olteni locuiau
impratieti in cate patru, cinci case facute din impletitori de
nuiele, unse cu ceva lut, in locuri cat se poate mai indepartate
de drumul mare i apropiete de munti .1 paduri, a ca fiecare

din ei, la caz cand ar vede venind ceva din deprtare, sa fie
gata de fuga. Altii locuiesc prin paduri intunecoase in bordeie
sub pamant ca animalele salbatece i nu cultiva mica lor agricultura lnga casele sau bordeile lor, ci la una sau mai multe

pote indepartare, ramannd astfel cea mai mare parte din

acest frumos pamnt necultivat. Se intalnese adeseori tarani


romani ajuni la vrasta de 50-60 de ani, fara A. fi mers mai
mult de 10 ori la vre-o biserica i care nu tiu ce este credinta
nici cele ce se tin de ea" 66 pranii deci cautand
deje pe
cat se pute mai mult aparenta unei vieti saracacioase, prin
aceasta tocmai se vede c in realitate starea ion economica era
In destul de buna i c ei ar fi dus un traiu imbelugat, daca
vitriga ocarmuire i l'ar fi ingaduit.
Asupra productiunei Olteniei affair' ca tnutul Valcei

producea mult vin i poama, Romanatii grau .1 orz, Gorjul cultiva putin grau insa un prisos de papuoi, pe langa vin i peti

minunati pascuiti din paraile de munte, Doljul dadea iarai


multi peti i cu toate ca cultura graului nu era prea intinsa
totui folosia mai mult decat celelalte din pricina apropierei
Craiovei, unde ii vindea toate productiunile sale, iar tinutui
Mehedintilor se deosebea prin producerea mierei, fanului i

poseda intinse pauni pentru vitele i mascurii sai 70 Numarul


animalelor era apoi ins'mnator. Aa se aflau in 1731 in Oltenia
50.000 de boi i vaci, 100.000 de cai fr strajnicii de 3 ani,
200.000 de stupi, 300.000 de oi i 300.000 de mascuri, o hoed-tie in animale ce astazi nu se mai intalnete, daca lu, am In
consideKatie raportul lor catra poporatia de atunci i de acuma,

MA a mi vorbi de albina care s'a fmputinat atat de tare.


Potrivit cu aceast insamnata productie a Olteniei i ca
putinatatea nevoilor locuitorilor ei, i gasim ca ea face un
" Ibidem, p. 309.
" Ibidem, p. 310.
Visitations-relationen din 20 August 1720, ibidem p. 478.

ISTORIA ROMANILOR

68

comert foarte productiv cu Odle vecine, prin care multi bani


intrau in tara 0 mai nimic nu e0a din ea" 71.
Tara prin natura ei de bogatie neasamanata, insa pradata
i jaluita de acel ce se scula mai de timpuriu, iata caracterizarea Olteniei i in deobte acea a tarilor romne, in veacul al
XVIII-lea. Faptul ca ele tocmai putean birui jaful i despoierea
sistematica crora erau expuse, este datorit numai i numai
puterilor productive extraordinare ale parnntului i climei lor.
Dupa ce am cunoscut starea materiala a poporului roman
dela inceputul veacului al XVIII-lea, sa cercetam i starea lui
moral, pe care nimic nu ne o va pute desvali mai bine decal
situ atia in care se aflau manastirile
Aceste erau indestul de numeroase. Numai in Oltenia se
aflau 18 manastiri mari de calugriri cu 11 schituri 0 5 manastiri
mari de femei cu 6 schituri. Stapanirea absolut asupra lor
a veniturilor lor o aveau egumenii, numiti in manastirile inchinate de catra patroanele lor din Rasarit, in cele domneti
de domn.

Egumenii manastirilor inchinate erau mai liberi in pozitia lor decat acei ai acelor domneti. Ei puneau la o parte tot
ce putean jafui, and numai de cand in cand cate ceva manastirilor patroane. Eran schimbati de obiceiu la 3 ani, land cu
sine tot ce adunase, Meat toate veniturile manastirilor e0ait
afara din tara. Adesea ori fugiau inainte de a atepta terminul
revocarei lor, furand toate odoarele cele mai de pret, spre a
nu fi nevoiti sa impartasca productul jafurilor lor cu acei ce-i
trimisese. Daca dornnul nu se pute imprta0 cu nimic dela
manastirile inchinate, el se despagubia dela cele domneti,
vanzand pe bani numerati de'nainte locul de egumen celui ce-i
dadea ma i mult. Daca egumenul muria er motenit de domn.
Daca traia prea mult, mai er jafuit din timp in timp cu cate
un imprumut pe care domnul nu-1 mai platea, dar nici egumenul nu I mai cerea.
Calugarii duceau in aceste manastiri o viata din cele mai
mizerabile, caracterizata mai ales prin o fenomenala trandavie.

Toata treaba calugarilor consta In aceea ca' dimineata stau


In biserica vre-o jumatate de oara ; apoi se preumbla pana la
gustare, care de obiceiu era i putina ; dupa aceea se pun cu
totii la somn pentru cate-va oare, s fi fost satui sau nu. CAVA'

sara tin iara0 o jumatate de 'para. biserica. Nici unul nu se


apuca de ceva, nu lucreaza nimic, preferind a suferi foamea
cea mai ascutita, lar trebile casnice le ingrijesc cati-va mizen Extract aus der Graf knigsegl. Relation, din 4 Martie 1734, ibidem,
p. 491.

CONSTANTIN MAVItOCOBDAT

69

rabili tigani care le aduc lemne, apg i celelalte trebuitoare


vietei" 72.
Iat6 deci ce tablou al st6rei economice, financiare 0 morale ne Inftiai documentele din timpul sapnirei germane
In Oltenia. Pretutindene de sus prai jos o deplinA dezorganizure a tuturor puterilor statului, precum o volnicie deplin6 a
celui mare fat cu cel mic ; pretutindene jaful i despoierea care
se Impleteau prin aceast societate descompusA ca vl5starele

ederei prin ruinele unui caste'. Trebuia o mare energie i mai


ales o mare ghibkie, spre a fntreprinde lecuirea acestui organizm atAt de prpdit. Apoi ca toate boalele care au ros lung
timp mduva vietei, i acea de care suferea Oltenia trebuia derdkinat cu Incetul ; cu incetul deprins poporul la un nou sis-tem de traiu, acel al ordinei fat cu dezordinea In care se afla
atunci. De altfel se pute Intmpla ca poporul s priviasc ca
un mai mare rAu Incercarea de a-1 vindeca de rAlele existente,
ca i bolnavul ce se teme de operatia ce trebuie sA-i redeie viata.

Acest principiu nu l'au aplicat Germanii. Ei an vrut prea


Cu grAbire s transforme viata Olteniei, au Agnit o sumA de
interese, au scrintit o sum6 de deprinderi, i an spAriet poporul
mai rAu 'Ma de cum o Meuse ocarmuirea de pan atunci. Deaceea Incercarea Germanilor a ilmas zAdarnicg.
Boala Ord venise mai ales din tduntrul ei. Tot din runtru
trebuia, dac6 corpul nu er osAndit fr iertare, sA vin prin
o reactiune a puterilor vitale i lecuirea. Si Oltenia dovedi mai
trziu cA (Musa nu trebuia s6 moar ; i din sAnul ei plecA una
din scnteile care regenerar neamul romnesc.
SA studiem IncercArile de reformA ale Germanilor.

Asupra modului cum trebuia tratat noua lor agonisit5,


Orerile autoritAtilor germane erau ImpArtite. Guvernul central
vroia ca prin sigurant i Incredere In pacea Incheiet sA readucg pe locuitorii Imprtieti iari pe la casele lor, sA introduc

dreptatea In locul sAlniciei de "Ara atunci, s rAdice negotul


trei i s introduc In mima fie-cruia, boier san Oran, contiinta deosebirei fntre ocArmuirea dulce i bine-cuvantat a
aceste toate
In Indoitul scop de a multumi poporatia cucerit i de a o spori
prin emigrare din p5rtile turceti 73.
unei domnii cretine .1 spaima ce er mai Inainte

7' Rapoitul lui Ignatie Haan C. ImpAratul, 21 Noemviie 1719, ibidem, p.


284. Comp. Raportul deputaliunei administrative, ibidem, p. 315 $i anexa XVII,
la acest 'sport, p. 340. Un document din Moldova de la Antioh Cantemir, din
anul 1700, IntAieste stsrea de destrAbAlarea a mAnAsthililor Inchinate spunAnd :
Si Ina si egumenii si crilugAri au lost jAcuitori impreunii cu acei stApAni strAini".
Eibiceanu, Istorict Mitropoliei Moidovei, Bucuiesti, 1888, p. 10.
" SteinvIlle c. Schramm, 26 Wile 1718, ibidem, p. 238. Instrucflile colanelului Schramm, 6 Noemviie 1719, ibidem, p. 329

ISTORIA. ROMANILOR

70

Cam de alta parere erau organele ce reprezentau pe guvernul central in provincia cucerita anume delegatii imperiali
trimii spre a lua Oltenia In posesiune. Ei considerau aceasta
tara ca supusa dup dreptul rasboiului i care deci trebuia trata-La potrivit cu a ei stare. Astfel unul din comisan, Ignatie Haan,

expune Imparatului deosebirea !are Transilvania, supusa conditional i Oltenia cucerita prin puterea armelor ; de aceea nu
ar trebui tratat cu ea In nici o imprejurare i toate reformele
sunt de introdus pe cale autoritara 74.
Vom videa ca din aces te dou pareri, acea din urma deveni precumpenitoare i ca reformele introduse de Germani,
fara ca poporul sa fie intrebat, 11 aduse In curand la o nemulla-mire inca' mai mare de cum o avuse sub stapnirea turceasca.
La inceput msurile Germanilor tinura sama intru cat-va
de dorintele boierimei oltene i. se retinura de la scopul ce-I
avuse intai, de a numi ca ocarmuitori pe boierii Baleanu i.
Stirbeiu, incuviintand cererea Muta de 66 de boieri i trimisa
din Targul-Jiului Imparatului, prin care aratau dorinta de a
avea ocarmuitor, cu vechiul titlu de ban, pe Gheorghe Cantacuzino fiul fostului domnitor Sarban. Boierii sunt apoi insarcinati sa aleaga patru ajutoare din care 3 anume Grigore Vlasto,
Staicu Bengescu *i calugarul Dumitracu Brailoiu fura alei
In unanimitate, jara asupra celui al patrulea glasurile se impartira intre Ilie Otetelianu, Vasile Poenaru i Vladut Zatran,
futre care imparatul trebuia s'A hotareasca 75.
Oltenia este rasara In vechea ei impartire In 5 judete modificandu-se intru ctva felul ocarmuirei. In fruntea fiecaruia
judet se pune un vornic, iar judetul este impartit in 4 plai,
fiecare din ele avand in capul ei cate un ispravnic. Fiecare sat
era ocarmuit de un parcalab.
Caderile vornicilor erau : ingrijirea readucerei oamenilor
la locuintele lor precum i de a Indatori pe acetia a nu-i mai
zidi case subterane ; privigherea intretinerei drumurilor, podurilor i fantnilor ; paza sigurantei publice i judecarea pricinelor mai insamnate, afara de acele capitale i. de acele asupra
nemicatoarelor, care erau pastrate pentru ocarmuirea cen-

trara. Dela toate judecatile vornicilor se putea face apel la


ocarmuire.

Ispravnicii

indeplineau sub ordinile vornicilor

aceleai indatoriri ca i capul judetului. Caderea lor judecato74 Raportul lui Ignatie Haan c. ImpAratul, 21 Noemvrie 1719, ibidem,
p. 283.
7I Traductio memoriElis Valachiae Boerunum, 6 Septemviie 1719, ibidem,

p. 317. Piovisorium decretum pro banno Valachiae domino Gheot ghio Cantacuzino, 15 Septemvrie 1719, ibidem, p. 319. Piocesul verbal de alegeie a celor
patru ajutoare, 28 Septemvrie 1719 subsemnat de Gheorghe Cantacuzino Lanul
li secretarul stiu, Grecul Necula1 de la Porta, ibidem, p. 319

CONSTANTIN MAVROCORDAT

71

reascA se mArginea in penal la dreptul de a pune la oprealg

pe fAcAtorii de rAle i a-i pedepsi pAnA la gloaba de 3 lei sau


bataia cu 50 de vergi ; in civil pAng la suma de 30 de lei. Parcalabul pute sA pedepsasc numai pAng la 25 de nuiele, sau
1/9 de fiorin adecg1/4 de leu. Fiecare ispravnic aveA sub el cAte
3 vAtAjgi pentru expeduirea ordinilor. De ocArmuirea central

erau alipiti 20 de stafetari sub un vatav, pentru transmiterea


corespondentii oficiale i private 78
Intocmirea ocArmuirei puteA cel mult s'A deje natere la

nemultAmiri personale. Mult mai multe interese furA atinse


prin schimbarea sistemului impozitelor. Germanii vroiau in
aceastA privire s'A inlAture arbitrarul de pAng atunci i s inlocuiascA d'Afile neateptate i schimbgtoare, prin altele hotArAte
i nestrAmutate, aA c fiecare supus sg tie dela inceput ceeace

va ave de plAtit in decursul anului i prin urmare s'A trAiascg


In linite i sigurantg cg nu va mai ave nimic de plait peste
ceeace au fost odatg orAnduit" 77. Germanii incep prin a desfiinta vagritul, ierbAritul, ingscaritul, cotaitul, comAnaritul i
fumaitul pAstrAnd numai 4 dgri din cele indirecte desetina,
gotina, tutunaitul i oieritul, dispunAnd ca aceastA de pe urm
dare s'A fie luatA i dela boieri i dela raAngstiri in fiecare an,
precum se lua dela Orani, pe cAnd pAnA atunci boierii i mgngstirile o plgteau numai. la 3 ani odat 78. Aceasta fu prima
msur ce aduse nemultgmire in clasele diriguitoare in contra
ocArmuirei germane. Altele ce o mai sporirA' fur fixarea zilelor
de munc6 ale tranilor i aplicarea legilor germane de cal% un
auditor german, toate mAsuri protivnice obiceiului pAmAntului79,

Alte mAsuri lovir mai ales in pozitia clerului. Pentru a


impiedeca prea marea inmultire a fetelor bisericeti, se supun
toti preotii la dare, conpensAnd aceast sarcinA prin scutirea
lor de a mai da pocloane episcopilor, care i ei nu erau sg mai

fie indatorati la imprumuturi silite ata domni ". Sistemul

er indestul de bine combinat, luAndu-se acuma pe calea legalg,

ceeace mai inainte se lua pe acea a fArA de legei. Si cu toate


aceste noua orAnduire nemultmi pe toatA lumea ; cAci era in76 Vez' anexcle V si VI la 'aporta] deputLtiel administrative c. consiliul
de lazboiu, 1720, Lb,dem, p. 324-326. Anexa VII conline numele boierilm randuili In cele 5 judElE ca vornici i isptavnici. Anexa VIII conline statul letilor
tuturor dregatmilm. Din aceasta allAm ea banul pirata pe En 6000 de florini
consilierii cate 1500, vornicii cate 416, ispiaNnicii cate 250 dE ilcoini pe an.
Ordinul Imparatului c. baronui de Undler, 27 Aprilie 1729, ibidem,
-p. 400.

7a Anexa XVII la raportul dep. adm. ibidem, p. 339. Comp. textul acelulasi raport, tb.dem, p. 313.
" Anexa XIV, ibidem p. 335: Quod ioLLagiones instamus quatenus In
codera statu maneant" cer
Ordinul Imparatului c. baronul de Undler, 27 Aprilie 1729, ibidem,
D. 406.

72

ISTORIA ROMANILOR

troducerea ordinei in locul desordinei. Anume sub regimul vechiu


fiecare preot &idea poclon cdt putea epicsopului i Cu rugaciuni,
Cu tanguiri, cu lacrimi ipocrite, putea chiar reduce darul la mai

daca unul poate er napastuit, zece haputin de puterile


laduiau. Acum rugaminti nu mai incapeau ; la terminul hotarat o
suma fixa trebuia platita. Cat despre episcopi intalegem ca-i
durea Cu atata mai eau taierea poclonului, Cu cat nu erau sa
mai fie rasluiti prin imprumuturile domnesti. Ceeace atinse Cu
deosebire pe egumenii mnastirilor fu supunerea lor la indatorirea de a da socoteli pentru intrebuintarea veniturilor manastiresti, cerere pentru ei cu totul afara din firea lucrarilor.
Ei i protesteaza cu mare energie in contra acestei masuri, prefacandu-se a vedea in ea o atingere a libertatei religioase si o
prigonire a ritului lor a.
Daca insa indatorirea de a da socoteli nu putea periclita
credinta religioasa, aceasta fu inteadevar atinsa prin incercarile de intindere ale catolicismului, care izbutise atat de bine
In Transilvania prin propaganda unirei. Se plnuieste zidirea
mai multor biserici catolice, infintarea de scoli germano-latine,
a unui seminar pentru formarea de preoti precum i oranduirea
unui episcop catolic in Minnie 1 82
Intr'un cuvant reformele germane tindeau a lovi in pozitiunele privelegiate, a introduce mai multa egalitate in impatirea sarcinilor si a indrepta pe cat se putea starea acea atat
de impilata a poporului de jos. Daca deci clasele privilegiate
aveau motive a un i administratia germana, cel putin ne-am
putea astepta ca poporul de rand sa o bine-cuvinteze. In loc
de aceasta, aflarn din contra ea partea poporatiei cea mai nemultumita cu ocarmuirea germana este tocmai clasa taraneasca
ca aproape de sfarsitul stpanirei austriace desgolirea Ord

de locuitori luase niste proportiuni cu totul amenintatoare.

Astfel la vizitatia facuta in 1731 de comitele Wallis si baronul


Rebentisch, ei gasesc judetul Mebedinti mai cu totul desart de
locuitori ; din Romanati fugise 2000 de familii si din Valcea
1500, despoporare indicata de boieri i pentru constatarea pric inilor careia fusese trimii delegatii Austriei 83.
Dui:A cercetarea comisici, despoporarea ar fi fost provocall din urrnatoarele motive :
1. Abuzurile comise cu cdraturile. Desi Nemtii Ii propu_
" Altmonul tgumenilor manastiiilor din Oltenia c. comitele

20

lunie 1731, ibidem, p. 419. Sunt subscmnap in acest act 12 egumem tori In ro-

manesti, dovada c calugatii pal nu se incuibase inca In Oltcnia.


" Ordin imperial c. comitEle Wallis, iclativ la picpcnoile Episcopului
Stanislavich, 31 /viattit 1731, ibidem, p. 412.
Raportul comitelui Wallis si a bmcnului Rabcntisch deEpre vizitarea
Oltcniei, 20 August 1731, ibidem, p. 471-4U. Comp. achesa boiciilci oltcni

comittle Wallis, 23 lunie 1731, itndcm, p. 425.

CONISTANTIN MAVROCORDAT

/3

sese la inceput desfiintarea caraturilor gratuite, nevoile ttansporturilor armatei fi Impedecase a o face ; ba chiar ei Impinsese acest beilic la o m'Asura neauzita pana atunci. AA se fndatoreau unii locuitori a face cate doua i trei caraturi, In locul
acelora ce nu aveau vite. Omul ce se fntorcea dela o podvoada
cu boli prapaditi de osteneala, era Intors din drumul sal' spre
casa, i Indatorit a p orni din nou la o alta munca. Caii pentru
po*ta se luau inainte tot dela locuitori cai In timpul menzilurilor turceti.
Abuzurile comise de armatd Garnizoana germana din
Oltenia Impartand vederile comisarilor, privea pe locuitorii
tarei nu ca supui Imparateti, ci ca dumani vrednici de pe-.
deapsa. Nici Ienicerii cnd veneau prin tarile romane nu comiteau abuzuri mai nesuferite decat armatele tot ata de nedesciplinate ale fmparatiei germane, mai adaogandu-se Inca
imprejurarea a In deosebire de ocupatiile tarei de Ieniceri erau
scurte, acea a Germanilor se prelungea la nesfarit.
Contribufille qi modul incasdrei lor. Reducerea numarului impozitelor indirecte fusese pentru taran, numai o uurare InMatoare ; caci se urcase Inteun chip cu totul insamnat
darile directe. In 1728 productul acestora se suie pentru toata.
Oltenia la suma de 211.856 de fiorini i 30 de crucen. In anul
1738 sa urca Inc'sarile la 244.802 fiorini 84, ceeace Imparta pe
29.341 de familii de contribuabili dadea de cap de familie a-

proape cate 10 fiorini, bani luati de stat din darile directe.

Trebue O. socotim apoi darile indirecte la e suma ce! putin Indoita, Mara poate de tot a-tata rapa de acei ce le Incasau. In
total deci fiecare birnic trebuia s'A raspunda aproape de 40 de
fiorini sau 10 galbeni pe an 85, contributie fara Indoiala Insamnata i care Inca' se adogi din pricina deprecierei valoarei monezilor p'rovocat tot de ocarmuirea germana, i care fu cu deosebire pricina determinatoare a nemultamirei poporului.
Reducerea valoarei zlotului. Zlotul era moneda obicinuita In Muntenia. El umbla In Turcia 1 fiorin i 6 crucen i sau
66 de crucen, i era primit in Austria drept 1 fiorin. Poporul
din Oltenia perdea deci la plata contributiilor la fie-care zlot
6 crucen i sau 12 aspri adeca 10 la suta din valoarea zlotului.
Fiind Insa ca metalul acestuia era foarte rail O bucatile vechi
i roase, guvernul austriac mai reduse Inca valoarea lui, fixin" OLd.nul Imparatului cata{ baronul de Undler, 27 Aprilie 1729, ibidem
p. 401 si repaititia contributiunilor din anul 1735, ibdem, p. 518 522.
o Regulamentul monezilor din 1719 In Constantinopole fixa : leul la 40
de parale sau 120 de aspri ; galbanul unguresc 3 lel, ibidem p. 285. Fiorinul era
la acceasi* epoca de 60 de crucen i sau 90 de aspri ; paraua deci 2 crucen! sau
3 aspri. Un galban unguresc umbla pe atunci 4 fiolini. Vezi raportul lui Talrnan,
din 3 Iunie 1734 In Hurm. Frag. V, p. 5. Evaluarea de rrial Sus % de fiorin
sau % de leu nu este exacta.

74

ISTORIA ROMANILOR

du-o la 51 de aspri, Cu 9 mai putin de cum fusese mai inainte.


Se pierdea acuma la fiecare zlot 15 crucen i sau 25 la suta din
valoarea lui 88. Oltenii spre a nu pierde atata de mult, urcara
valoarea productelor, care li sa pleteau de negutitorii straini
totdeauna in zloti turceti. Scumpirea aduse inputinarea comertului i ruina tuturor. Mai ales fu lovit comertul de miere
al judetului Mehedinti, i oamenii ramnnd peritori de foame,
mai bine de 4000 de familii pribegira inteun singur an, rainAnand neincasate din aceasta pricina 34.000 de fiorini din contributii 87. Cei ramai imputinanduli-se aliveriul numai puteau raspunde drile. Incepura a se pune in lucrare mijloace
silnice precum cetluirea capetelor, inchiderea i afumarea oamenilor cu fum de gunoiu sau tarAirea copiilor desbracati prin
zapada geroasa, tocmai aceleai mijloace aplicate i mai inainte.
Comisarii imperiali totdeauna in nevoi de bani ingroziau pe
vornici pentru strangerea darilor ; acetia bateau pe vatajai,
care la rndul lor schingiuiau oamenii. i cu toate aceste spre
a-i face fata, ocArmuirea germana pedepsia pe acei pe care tot
ea i impingea la cruzimi in contra locuitorilor. Astfel vatajelul
Hortoban fu osAndit la
ani de inchisoare, pentru cruzimile
comise de el la incasarea darilor 88. Apoi sumele luate erau totdeauna mai mari de cum se cuvinea, spre a ramnea o parte
In mnile acelora prin care treceau, pAna sa ajunga in ale ocarmuirei germane. Prestatiunele in natura erau procurate de
boieri, care apoi luau indoit i intreit dela cei ce trebuiau sa le
deje. lare nemultamire pricinuia intocmirea oselelor i a podurilor, a caror folos viitor poporul nu era in stare sa-1 iataleaga.
Intr'un cuvnt ocarmuirea germana In Oltenia, pe care
am vazut-o la inceput umbland dupa tinte atat de inalte, cazuse cu totul la pamnt. Ea se zdrobise de o stare de lucruri
prea adanc inradacinata spre a fi scoase in cati-va ani; ba ma-

surile mate de ea nu izbutira la altaceva decat la a nemul-

tam i pe toata lumea boieri, cler, calugari .1 tarani. Toti biastamau acuma raomentul Cand chemase pe Nemti, i doriau
reinturnarea la prima lor stare. Cugetele mai inalte incepura
a videa ca daca era rau sub Turci, nu era mai bine nici sub Austriaci. Mai ramnea inca o speranta. Ruii. In curAnd insa erau
se invete ca nici acetia nu puteau s le aduca dorita fericire,
ca dansa, daca trebuia vre-o data' sa fie intAlnita, aceasta
era sa se intample numai in viata libera i neatarnata a poporului lor. Dela stapnirea germana in Oltenia, s'a zemislit pentru
intaia oara samnta unei partizi nationale in acel colt al tarilor
Raportul pentru vizitalia Oltenlei din 20 August 1 731, ibidem, p. 473
478 1 491-492.
67 Ibidem, p. 476.
Ibidem, p. 474-475.

CONSTANTIN MAVROCORDAT

76

romne. De aceea tot de aici trebuia se plece una din pornirile


cele mai energice ale trezirei lor.
4. REFORMELE LUI CONSTANTIN MA VROCORDAT

Dela 1741 pana la 1749, data cand Constantin Mavrocordat

este pentru prima oara mazilit din domnia tarilor romane, pe


care o tinuse neintrerupt dela moartea tatului su, in 1730, el
sa schimba cand Inteo tara cand in alta, in acest rastimp de
8 ani 89.
Vom expune domniile paralele acelora ale lui Constantin
Mavrocordat, spre a ne ocupa apoi inteo intinsoare cu domniile
ale acestui din urma, in care el se apnea de introdus reformele
sale.

Mihai Racovitfi a doua ()aril In tuntenia, 1741-1744.

Du0 o ateptare de 10 ani Mihai Racovita ajunse a se sui

iarai in scaunul muntean. Creditorii lui amenintati atata timp


de a-vi pierde banii, navalesc pe intrecutele in Muntenia, impingand i mai mult la jaf i despoiere firea nesatioasa a lui
Racovita. El impune dari peste dari, sporete numarul ferturilor, scoate un vacarit peste sama de mare i spaimantand poporul provoaca prebegirea a 15.000 de familii. Asemenea imprejurare supara. pe Turci, ce intalegeau sa se despoaie tara,
insa fara ca sa tipe i ei se hotaresc a-1 mazili. Lui Racovita
fi mai lipsiau trei luni pana la expirarea terminului domniei,
tocmai acele in care era s incaseze cele mai rnanoase venituri.
El avea de capuchihai doi Greci, doctorul Stavarachi i Manole
Gelepul. Cel intai, doctor renumit, curarisea multi Turci, neluandu-le nimic", cum spune Kogalniceanu, fiind platite vizitele sale de domnul Munteniei, care umplea de bani pe doctorul iubitor de omenire. Prin staruintele lui mai cu sama se
ingadui lui Racovita, a-0 strange ultimii bani din tara, de care
Turcii aveau mare nevoie. *tieau ei doar ca nu-i pregatea
numai pentru dansul !.
In locul lui Mihaiu Racovita vine in Muntenia Constantin
Mavrocordat, iar tronul Moldovei este ocupat de fratele acestuia,
loan, care'l cumpara cu 400.000 de lei ".
s lata tabloul dorunillor acestui rastirnp
Muntenia

1741-1744 Mihaiu Racovita II


1744-1748 Const. Mavrocordat IV
Enache Kogalniceanu In

Moldova

1741-1744 Const. Mavrocordat II


1744-1747 loan Mavrocordat
1797-1748 Gligore Ghica III
1748.-1749 Const. Mavrocordat III
Letopisefe,

III, p.

203.

76

ISTORIA ROMANILOR

ban 31avroeordut in Moldova', 1744-1747. Ca si omonimul, unchiul &Au din Muntenia, loan Mavrocordat este unul

din cele mai de rind tipuri ale domnilor fanarioti. Lacom de

Alexandra loan Mavrocordat Domntd Moldova' 1785.-1786


GoleeOa Academiei Romane

CONSTANTIN MAVROCORDAT

77

avutie pe care se silete a o dobndi fr nid-o nisur, cheltuitor

a unor bani 6tigati fr muncg, petrecnduli domnia in orgii


i desfrn'ri, iat in putine cuvinte caracteristica acestui domn,
vrednicul tovar Grec al RomAnului Mihai Racovit. El

scoate verit de 3 ori intr'un an, in surrai de 7 lei 45 bani de vit'.


gotina cte 1 parale sau 33 de bani de oaie, lucru inc6 neauzit
In pmntul Afoldovei, in cAt multi din prostime ii ucideau vitele
ca s nu le pltease91. Cu toate cA i boierii trebuiau s rspund

asemenea dri, ei g'siau mijlocul de a scp in mare parte de


plata lor, cci fiind insrcinati cu stngerea drei, sau ii subtrgeau vitele lor dela inscriere, sau incrcau pe steni aa eft'
s le ias i suma pe care trebuiau s'o r'spuncl ei, sau in sfrit
erau iertati in tain de domn, in cAt in loe de a srki ei se in
bogteau. De acea, cum spune cronicarul, boierilor le prea
bine, ccimnca firete CUE i pe atunci au f' cut bani t oti boierii"92

Acei ati-va boieri nemulimiti pribegill in tara LeascA,


Mihalache Sturza dela Roman, Ilie Sturza dela Heleteeni
i doi feciori ai lui Bal dela Ionileni,Vasile i Grigorie, nu 13A-

nuiau domnului alt ceva de cat ea' ei sunt feciori de boieri

cu case grele i nu pot a se indulci de muele domnului, dup cum

s'au invrednicit cti mai multi i poate mai Ili de cAt dnii,

care au r'mas de rasul slugilor lor" 93. Drept aceea i indatrt ce

domnul recheam pe acei boieri din Polonia i le d boierii,


el devine de indat i pentru ei domn bun i indurtor.
La implinirea de trei ani loan Mavrocordat se atepta

s fie mazilit. Tocmai pe atunci intmplndu-se s' mearg nite


boieri la Constantinopele, pentru a lu socoteala capuchihailor,
boierii pentru a face domnului lor o plcut surprindere

iau mucarelul, adec reinnoirea domniei, obligndu-se prin

inscris c'tr vizir cA vor trimite banii din tar. In loc ins de
multmirea ce o ateptau dela domn, ei sunt dojniti CA ce s'au
amestecat unde nu le er treaba i c vor plti ei juruita fcutii.

Spaim' i. groazil cumplit in boieri ; mai ales c5 putine zile


dup aceea i sosete din Costantinopole n.umbairul imprtesc cu zapisele spre a incasa banii. In zadar se roag boierii,
cad in genunchi la domn ca s nu-i srkeasc5. Domnul
pe mna mumbairului ce Ii pune pe toti in lanturi i scoate
banii pn la o para in mai putin de dou zile. loan Mavrocordat
dup cum se atepta, tot este mazilit, cu toat luarea mucarelului.

Si de aceea nici nu vroise el s recunoasa cheltuiala fAcut


de boieri. In ori-ce caz boierii i nu el ii pusese averile in pericol, pentru a-1 mentinea in domnie.
" Ibidem, p. 202.

Ibidem, p. 201.

" Ibidem.

ISTORIA. ROMANILOR

78

Numele l'sat de Ioan Voda In Moldova a lost din cele mai rale.

Multe blastamuri au luat dela saraci pentru vacarit, ales dela


batranele vaduve, liana una a svarlit cu o plat% in el and a

plecat din Iai" 94. El moare dupa multi ani de mazilie In Cons-

tantinopole, fra a se mai intalni cu domnia tarilor romane.

Grigore Ghiea a treta oat% in Moldova, 1747-1748. El

ispaise pacatele prin 7 ani de mazilie i surgun, i dobandise


Cu varsare de multi bani. 95, pentru a treia oara scaunul Moldovei,
In care sta ns numai un an. Nemultamit 'MA Cu domnia Mol-

dovei, el cheltuiete alti multi bani la Poart pentru a dobandi


scaunul muntean, pe care Il capata in 1748. Din atare pricina
este nevoit sa pm-a pe popor dari ingreuitoare. El iscodete
un nou soiu de vacarit numit cunifti, ridicat In timpul verei, de un

leu i 10 parale de vita, care impreuna cu rasura adea adausul


pentru lefile boierilor se urca la un leu 20 de parale 98. Vazand
c tara a suportat cunita, scoate pe iarn qi veicdritul, ate 2
lei i 6 potronici (36 de bani) de vita. El mai nemultamete
pe boieri prin favorarea numeroilor Greci ce-i adusese cu sine.
In tot acest rastimp, dela 1741-1749 Constantin Mavrocordat domnete neintrerupt In trile romne, mai intai In Moldova 4 ani, dupa aceea tot atata in Muntenia i In sfarit un an,
In Moldova, and tulburarile provocate prin reformele sale
11 fac sa cada In disgratia Turcilor i aduc mazilirea lui.
Constantin Mavroeordat a doua oar in Moldova 1741-1744 ;

a patra oar in Muntenia, 1744-1748; a treia oarfi in Moldova


Domniile aceste trei ale lui Constantin Mavro1748-1749.
cordat, sunt insamante prin o serie de reforme intreprinse de
domn in scopul de a imbunatati starea locuitorilor, dar care
avura' de efect, ca i. acele incercate de germani, nemultumirea
tuturor.

Am vazut c Neculai Mavrocordat cautase la inceput

intemeia stapanirea pe simpatiile clasei muncitoare, infranand pe boieri, dar c revenise in curand dela acest gand Intorand ingrijirile sale i asupra clasei boiereti. Fiul sail Constantin urmeaz aceia*i politica fata cu clasele poporatiei ;
dar ajungand prin ea numai la nemultumirea boierimei fara a
putea indrepta starea poporului de rand, urmaii lui se dau tot
mai mult In partea singurei politici cu putinta de urmat In IA" lbidem, p. 218.
Athanasiu Comnen Ipsilanti in scrierea lui
spune p.

prat r?iv liktuatv. 361,

6011; Xprilicecoev byscpaixic (inspAimAntAtoare).

" lbidem. Un hiisov de la Const. Mavrocordat din 1743, numeste aceastA


dare vAcdrit cunifd. Altul dela Constantin Cehan Racovit din 1756 vorbeste
de cunija pe vile vara Urieariul, I, p. 51 si 196.

CONSTANTIN MAVROCORDAT

79

rile romne, ocrotirea intereselor boieresti, care infloresc in


chipul cel mai strAlucit cu at se intemeiazA domnia fanariot.
Constantin Mavrocordat vroi sA impace in urrngtorul
chip interesele celor dou clase, anume aruncand toat6 greutatea d6rilor asupra tAranilor, dar eliberand pe cAt se pute
mai mult munca lor din robia claselor domnitoare, tocmai spre
a-i pune in putint de a suporta ingreuierea contributiilor.
Pentru a spori num6rul birnicilor, el incepe in domnia
lui de a doua in Moldova, prin infrnarea neoranduelilor f5ptuite
de Turci. A Il affa'm bAnuind lui Dinu, ispravnicul de Suceava
pentru supgrArile ce fac Turcii oamenilor, mustrandu-1 eft' se
Alueste cA n'are ce s6 le fac6, c nu i-a spus nici numele Turcilor,
nici de unde sunt, nici ce fel de r6utate au fAcut, adgogfind c6
el, domnul, are un ciaus imprtesc cu care le poate veni de hac,
c6ci noi, zice domnul, ne silim in tot chipul s6 rAsufl6m i s6

odihnim pe locuitori". In contra altor Turci din Mohilu (So-.


roca), domnul trimite din arrautii sAi spre paza oamenilor. Alti
doi turci din Bender batjocorind niste femei, unul din ei este
pus in fiere, celalt trimis la Ienicer- Agassi. Altii iar5si andu-se
drept cumprstori de poame fac tot felul de fr-de-legi, luand

boii oamenilor pentru datorii de miere. Domnul trimite 15

arnAuti spre a-i scoate din Suceava, i as gAsim pagini intregi


pline cu infransri ale necuvintelor turcesti. Dar nu numai fat
Cu Turcii mai mici arat Constantin Mavrocordat aceast purtare mai vrednicg. El merge mai departe, indrrisnind a infrunta
imprtiei. Ask putin timp dup asezarea
pnsi pe

aga cerandu-i un imprumut


lui in Moldova vedem pe
de 10 pungi de bani. Ra'spunsui prin care domnul roag6 pe

ag'd s6 nu se supere cil nu-i poate indeplini cererea destriinueste


a celui timp i din stoarcerile turcesti ale
multe din
banilor tgrilor romne. Mavrocordat spune in el cA acest lucru
este de tot peste putint de oarece a trecut abia 60 de zile dela
mutare i haraciul stArueste asupra noastr ; c s'ar cAde sA ne
, precum
imprumute pe noi Mria Sa Pasa sji dumneata

ne-au imprumutat pe noi

in Tarigrad atati

cu banii luati Odd acum, nu am putut implini

cheltuelile

domniei celei nota; cA nici odat nu a fost obiceiul ca domnii


s'd imprumute pe pasi, domnii trimit pasilor pocloane, dar bani
s'd le dea imprumut nici odat, ctici dacti dau, mi le mai poi cere
Innapoi"

97.

Dup aceea Mavrocordat desfirrteaz crrasii care erau


scutiti de bir, nimicind astfel
restul de putere militarA ce se

Toate aceste stiri din pretioasa condia a lui Constantin Mavrocordat

reproduse de N. Irga, In Studii i Doc. VI, ver.1 p. 279, 281, 282, 298, 300, 303.

80

ISTORIA ROMANTLOR

mai afla in Wile romne 98. Dupg aceea desfintg vgcgritul,


vgdrgritul i pogongritul, trei din dgrile acele ce loveau mai greu

si. In averile boieresti. De asemenea iertg dgrile mngstirilor

si ale preotilor. El mai scutete de contributii directe si pe mazilii


ce Intrau In slujbe iar celor de jos le usureazg ca sil deje mai putin 99.
Mai desfintazg si cheltuelile, slujbasilor, vornicilor si

vgtgmanilor care fgceau mncgturrt, cisluind banii indoit si


intreit pe sraci, care cheltuialg se ajungea cu dajdia lor ce o
trage". Fiecare glota va prat, in bani conacul (adecg gazda,
locuinta si mncarea). Mavrocordat mai ie si mgsuri de constatgri prin doug foi pentru asezarea cislei care trebuia sil se
facg numai de locuitori litre (Mush, dispunand mai multe amgnunte asupra chipului cisluirii a deosebitelor categorii de oameni,
din care unele nu erau propriu zisi tgranii, dar locuiau prin sate.

Fiecgrui om cisluit trebuia sg i se dea o pecete, adecil o foae

de constatare asupra sumei ce avea sil pateascg, cglcarea acestor

dispozitii fiind pus sub amenintarea unei mari pedepse. Mai


ales sil nu se indrgzniascg a se lua banii dgjdiei de la un om
pentru altul. Pentru a asigur mersul regulat al incasarei dgrilor,
Mavrocordat mai dispune c nici un om sg nu se mai poatg
muta din satul eau, ing'sprind deci principiul sarbirii care
doar in Moldova ca i in Muntenia.
Rzasii, sunt apgrati de ori ce muncg pe mosiile boieresti
iar tranii sunt datori sg o facg numai pe mosiile pe care stau,
nu pe allele
...... dgrile In folosul slujbasilor, cgpitani,
vornicei, vgfamani. Mai dispune sil nu se mai iea la barierg vin
din buti 10').

Pentru a implini pierderile incercate de visterie prin asemenea reducen, el sporeste birul poporului de rand, randuind
dupg exemplul tatului sgu sg fie scos in palm sferturi pe an,
fie-care sfert de 21/2 lei si 5 parale de om cgsas, iar de holtei
cate 11/4 lei si 5 parale, din care cele 5 parale pentru cheltuielele

strangerei, desfintand toate plgtile indirecte de ggzduire, fan,


transporturi si cate altele, ce se filceau mai inainte tot de &tea
contribuabili mt.
" Bauer, Mmoires hisloriques et gdographiques sur la Valachie, anexate
la istoria lui Cerra, cdijia de la NeutchAtel, 1781, P. 268-269. Comp. Cronica
Jul Zilot Romanul, ed. Hasdeu, Bucuresti, 1884, p. 116. PAnA in 1734 emu
incli cAlAiasi. Vezi un doc. din acel an In Uricariul, V, p. 259.
" Hrisovul ILA Const. Mavrocordat din 1743 In Uricariul, I, p. 49-55,
spune cA la a doua domnie a noastrA dupd asdzdnidntul de obtie ce s'au icicut
lipsind vAdrAritul, cunita i por.onAritul". Acest aseztmAnt de obstie in 1741
este reprodus In intregul lui In Emile Legiand, Ephimeridis daces, chronique de
la guerre de qualre an, par Constantin Dapontes, Paris 1884, II, p. L i urm.,

Comp. loan Canta in Lelopisefe, III, p. 178.


reo Condica lui Mavrocordat ap. liga I. c. p. 215-218, 227.

roi loan Canta I. C. Comp. asez5mAntul lui Mavrocordat din 1741, In Legrand, L C. si un altril In Uricarful, IV, p. 396.

CONSTANT rx MAVROCORDAT

81

Mavrocordat 1i inchipuia la inceput cA Meuse o reformA


conditia Vranilor. De aceea 11
trainicA i c uurase
1744, Jui Ienache
vedem scriind in anul I al domniei sale
DascAlul s5 strngA la moia V5r5ti ot. sud Ilfov, oamenii
.strAini at va pute mai multi, de vreme ce domnia mea am
fkut mil pentru rnduiala sferturilor llsnd ' fie numai
patru pe an. Fiete care din slr5ini deci s5 vin5 i s5 nAzuiasc5
fr nici o sfial sil se aeze la moia de mai sus, eki mai mult
decat patru ferturi pe an nu vor da nici un ban, nici nu vor
fi supgrati nici de un pui de g5ing 102.
Cat de statornic6 er s'5' fie fixarea contributiei ferturilor

i cum acest nume dat dkei tArAneti, er sil devin5 numai o


ironie, se v5zit indat chiar din domnia lui Mavrocordat care
avAnd de intAmpinat gilzduirea costisitoare a solului moschicesc,

cneazul Romanzov, domnul fu nevoit a scoate intr'un an 5eve


ferturi in loe de palm. Trebuinta banilor sporind mereu, din
cauza cererilor Tu-rceti, Mavrocordat acdugea necontenit numrul ferturilor, i cronicarii vorbesc pe la sfaritul domniei

lui Mavrocordat, de cifra f5r5 indoial5 exgerat5 de 20 de ferturi

pe an. Ar fi fost cu neputint celui mai ager ockmuitor s5 impace dou5 lucruri ce se
de a
; o dare
fix5 ca aceea a sferturilor i cererile neregulate i nem5rginite
ce veniau necontenit din Constantinopole. Pentru a intmpina
nevoi!e, adeseori farrt incetare boierii tAtu'au pe Mavrocordat
s scoat5 regulat un al 5-lea sfert care s5 desfiinteze acest sistem

de dki ce se

Mavrocordat insA tinea morti la sferturile lui, i se hotki de o cam dat numai la sporirea nartului lor de la 21/4 lei
(100 de parale) la 3 lei (120 de parale), ceeace er acela lucru
i odAogirea unui al 5-lea fert, dar prin o cugetare sofisticA
se pAstr forma. In curnd ins trebui ca s5 sil
sub ap-

sarea imprejurkilor. Nu numai atAta, dar Mavrocordat care


la inceput oprea executarea unui om pentru datoria altuia,
revine asupra acelei dispozitii i serie ispravnicului Radu Ra-

covit5 cA pentru oamenii fugiti, ce ne scrii D-ta i ceri rAspuns


ca s tii, de nu s'ar tine in samA, s, plineqti de pe la ceilalti",
fapt care er, nu e vorb5, o urmare neapdrat5 a cislei ; dar
atunci pentru ce s5 se dispun5 mAsuri care erau peste putint
de a fi executate ca neapucarea unuia pentru datoria celuilalt?

Urmarea acestor reforme fu c5 tranii ii luau lumea in cap,

pkseau tara pe intrecutele cAutand sub alte st5pAniri ocrotirea


nenorocitului lor trai. AA Hrisoscul Postelnicul raporteazA domnitorului, in 10 Fevruarie 1742, cA locuitorii ar lipsl din multe

locuri", ceeace punea in mirare pe Mavrocordat care nu inN. Iorga, Studii ;i doc. V, p. 493.
A. D. Xenopol. Istoris Rominiloe.

'Vol. IX.

82

ISTORIA ROMANILOR

telegea pricina nemultumirilor. Fuga oamenilor er 1ns motivat mai ales de obiceiul scoaterii ferturilor prin luare Inainte,
fapt care er tot a-Ma ca i Inmultirea lor. Dornnul scuzaz cu
destul naivitate pe starostele de Putna, di dac a scos fertul

Cu 5-6 zile Innainte, ce lucru mare este?" Era lucru mare,

deoarece tranii fugiau pe intrecutele 0 de acolo innainte condica lui Mavrocordat e plin numai de corespondent privi-

toare la ......

stenilor 103.

Acelea0 msuri luate de Mavrocordat In a patra lui domnie din Muntenia aduc acelea0 rezultate. Bine informatul

de Bauer, ne spune cA la 1nfiintarea pecetilor In Valahia se aflar

147.000 de contribuabili, din care In anul al doilea, 1745, rmsese numai 70,000, iar la sfr0tul domniei lui Mavrocordat
aproape de 3/4 a locuitorilor prsise tara, rmnnd numai
35.000 din 147.000 ce fusese la Inceput 104. De aceea cu drept

cuvant spune despre Mavrocordat amarul critic al domniei


fanariote, medicul Zaloni, c fiind tot a-tat de ru financiar

pe cAt i neghibaciu politic, in loc de a aza greutatea princi-

pal a impozitelor pe productiunea i consumatiunea Ord, el


spori capitatia"1's. Tot aa 11 juded. 0 de Bauer spune cA Constantin Mavrocordat era ru politic i Inc6 mai ru financiar,
de oare-ce el spori capitatia, srcind poporul de rnd i crutnd pe bogat" 106.

Emigrarea clasei trneti provocat de intAile msuri


reformtoare ale lui Constantin Mavrocordat, Ii uur pn la
un punct introducerea complementului lor neaprat, destntuirea muncei poporului de jos din legtura In care o tinea boierii.

Pentru a dobndi mai uor supunerea neasculttorilor boiel


el scoase un firman dela Poart care arta i poruncia cu mult
mil pohta i poronca ca s se adune oamenii 1nstrinati" 107.
Teama de urgia turceasc care ameninta Muntenia. In cazuf
cnd din pricina despoporrei rei, tributul n'ar putea fi rspuns, fleu chiar pe cei mai aprigi dintre boieri
plece capul
s primeasc propunerile domnului. Obteasea adunare convocat de Mavrocordat hotrete deci ca nartul djdiei cel
obicinuit ce este asupra tranilor, la acei nstrinati s se mic103 Condica lui Mavrocordat, Iorga I. c. p. 382, 386, 389, 335, 357, 383,
390-397. In Studii f i Doc. VI, p. 581-588. d. Ioiga lace o analizA loarte strAnsA
nevoilor ce lmpingeau pe Mavrocordat a cAlca propliile sale ref oirte.

103 De i poate li oarecare exagerare In cilre, nu credem cA se pot rAspinge cu totul suAtArile lui Bauer, L c. p. 272.
30 Marc Philippe Zallony, Essai sur les Phanarioles, Marseille, 1824,
p. 20, nota.
3" I. c. p. 349.

303 Carte a ()Waste' adunAri a Ord RomAnesti pentru desrobirea tAranilor InstrAinati, ce s'au Intors la locul lor, 1746 Martic 1, In Mag. ist , pentrtr

Dacia, II, p. 280-283.

CONSTANTIN MAVROCORDAT

83

ureze *i intai dupa ce vor veni in tara, pentru ca gift poata


face sala

i cele-lalte pentru chivernisala vietei, sa aiba odihna

i sa fie fail daj die 6 luni ; iar dupa aceea nartul dajdiilor sa
fie pe an de om cate talen (lei) cinci la patru ferturi, i ori pe
ce moie se vor aaza sa fie neopriti. Numai stapanul celui cu

moia sa-i lucreze pe an cate ese zile, i dijma din toate sama-

naturile lor sa-i deie".


Sa vede insa c aceste imbunatatiri nu multumira pe tarani, de oare-ce videm ca domnul face diznoava sfat cu obteasca adunare", i hotaresc impreuna ca drept este ca acei
rumni care vor fi instrainati de pamantul lor sa fie slobozi
de rumanie, i se nu se mai numeasca rumani. Deci veri care
din rumni ori mnastireti, ori boiereti vor fi fost instrainati
de parnntul acesta, aceia vrand sa se intoarca la pamantul
patriei lor, s se aaze unde le va fi voia i de rumnie O. fie
slobozi i ertati, i Inca sa aiba a veni cine va vrea la divan,
ca &Ali iei din divan carte osabita de slobozenie depe acest
aazamnt".

Incuviintarea dreptului de a se cibera de rumanie Ora-

nilor pribegiti, trebui sa aiba de efect o sporire Inca i mai mare

a emignrei. Spaimantata de rezultatul acestei masuri nechibzuite, obteasca adunare se intrunete din nou cinci luni dupa
aceea i in 5 August 1746, incheie sub imbierele domnului o
alta hotarare, prin care dupa ce face o larga parte unei cucernici

ipocrizii, prefacndu-se ca ar fi inspiran de principiul evanghelic,

iubete pe aproapele tau ca insuti pe tine, dispune ca rumnii


find vanduti cu moiile lor din vremile cele vechi la stra'moii
notri, aa am gasit cu cale mai mult pentru uurarea sufletelor noastre, c la ori-cine din neamul boieresc sau la mangs-

tiri vor fi rumani cu moiile lor, mo*iile sa ramana la stapanirea


noastra ; iar cat pentru capetele rumanilor MI% moie, care dintre
noi va vrea din buna vointa lui ca sa-i ierte pentru a sa pomenire,

bine va face ; iar de nu va vrea sa faca aceasta facere de bine


sufletului sau, sa aiba a face acei rumani cum vor putea i. sa
deje bani de fiete care cap cate talen 10 i sa se rescumpere,
i Cu voie de va fi stapanul sau .1 fan de voie ; iar nevrnd
stapanul sa primeasea sa villa' sa faca jalba la divan "108.
Aceste dou carti ale aa numitei ob0eti adunad sunt
subsamnate, acea din Mart de 45, .1 cea din August de 66 de

boieri, adeca de o mica parte din totalul boierlor munteni.

Cei mai multi nemultumiti cu astfel de noiri se nscoala contra


domnului, i Turcii aflnd de turbunrile ivite in Muntenia,
-disgratiaza, insa nu de tot, pe credinciosul lor Constantin Ma3" Cartea a oWestel adunAri pentru desrobirea tuturor tAranDor 1746

_August 5, ibidem, p. 284

287.

ISTORIA ROMANILOR

84

vrocordat, trimitndn-.1 In Moldova, si aducAnd de aice In scan-

nul Munteniei pe Grigore Ghica.


Abie Ins strAmutat In Molodva In Fevruarie 1748, unde

domeste numai OITA la 20 August 1749, Mavrocordat se apuc

*i aice de Innoirele cercate in Muntenia, mrginindu-le ins,


pentru a nu jigni asa de adnc pe boieri, numai la Inlturarea
amestecului ce obicinuise a se face fare vecini, srbi ai prnntului si Tigani, robii persoanei. In un sobor tinut cu mare pomp
in biserica Trei-Erarhilor In ziva de 6 April 1749, boierii mrturisesc c vecinii robi nu sunt nici se stpanesc cu nume de robie,

fiind cs numai tiganii au acea robie care cu femeile si copiii


lor slujesc pe toate zilele sfpAnilor si109. lar vecinii numai
partea brbteasc6 slujesc, scotnd la lucru numai un om dinteo
cas, mcar cti feciori va avea omul ; cA vecin vra s zic6 stean megies Mt% de mosie, atta numai cA din sat nu era voie
A ias, si de unde va esi s se deje la urm". Adunarea hotreste
deci conform eu aceste premise, e a se vinde vecinii, sau a se
desprti cu imprtal, sau a da In foi de zestre pe frati, sau a
se muta dinteun sat In altul, sau a se schimba numai pe oameni
fr de Tnosie, sau pe copii a-i dispr.ti dela printi n'au fost
volnici stpanii satelor, si nici de acum fnainte aceast volnicie
asupra lor nimene s nu o aibA, CA nu este cu cale. *i. cAnd s'a
vinde mosia oamenii s nu se vnd, ci ca niste steni ai satelor
in sat s rmie, fcnd slujba obicinuit ; Ins si slujba &A o
factt cu nart, 24 de zile de om intr'un an, ori la ce lucru se vor
pune si dijma s-si deje" 110.
De s'i Mavrocordat se opri In Moldova cu mult Indrptul

reformelor incercate de el In Muntenia, totusi chiar strpirea


unui abuz inviderat'provoca turburAri si In Moldova. Ceea ce
nemultumise mai ales pe privelegiati era fixarea numrului
zilelor de muna si anume la 24 de zile inteun an pentru vecini
si la 12 pentru strini, asa numitii lturalnici, pe cAnd mai Inainte ei lucrau dup bunul plac al sfprtului 111

Cronicarii moldoveni care raporteazA despre aceste schim-

bri incercate de Mavrocordat, nu lipsesc din punctul lor de


4,, Act pent' u desrobiira vecinilor In Moldova 1749 April 6, ibidem, p
288-292. Publicat si In Arhiva romcineascd a lui Kog5lniceanu, I, p. 126 132.
Un (xemplu de strAmutarea vecinilor din un sat in altul, In un doc. din 1673,

Uricariul, XI, p.

282.

1111 Staiea juridicA a tiganilor reiese din o multime de alte documente.


Vezi hare altele cele 20 de doc. publicate de Gh. Lahovary in Cony. Literare
,X11, 1888, P. 807.
in Actul citat din 1749, Mag. ist. II, p. 291. Anaforaua divanului Mol.-

dovei pentru ad5ogirea zilelor de lucru ale pranilor la proprietari, din 1775,
ibidem, p. 296 : dai la toate trebuintele ce aveau st5pAnii mosiei /6rd de somelucran". Asupla oamenilor stiMni, vezi Canta, In Letopisefe, III, p. 178. Terminul de leituraFi p. acestia vezi In hrisovul lui Constantin Mavrocoidat din 20
April 1743 In Uricariul I, p. 54.

CONSTANTIN MAVROCORDAT

85

vedere boieresc, a dojeni pe domn pentru abaterile sale din


caile umblate 'Ana atunci. Astfel loan Canta spune ca Constantin \Tod in a doua lui domnie, multa suparare au facut

VArei cu obiceiuri noue, pentru care norodul 11 blastama" 112


Enache Kogalniceanu spune cA domnul scornise vorba ca nu
trebue sa mai fie vecini in Moldova, si daduse poronci la toate
Vinuturile sA vina boierii i vecinii lor, sA se desbata inaintea
divanului de vecinatatea lor, si se strangeau vecinii de pretutindene la divan cu mare obraznicie, caci Ii facuse Constantin
Voda sa nu bage pe nimene in sama" ns.
lata cum se rasfrangea in mintea boierilor, a caror organ
sunt tocmai cronicarii, incercarile de tot moderate de asta data

ale domnului reformator pentru a starpi abuzurile.

Daca insA cronicarii ne arata numai nemultumirea boie-

rilor cu reformele domnului, cate-va documente inportante


ne arata c aceste nemulfamiri adusera i in Moldova ca si in
Muntenia o miscare turburatoare. Un raport &are ministrul
austriac Kaunitz al ambasadorului german Penkler, spune ca
acest Constantin Mavrocordat au fost pricina de capetenie
a nemultarnirilor turburatoare intamplate in Moldova si in
Muntenia", adaugand ambasadorul ca ar fi pregatit chiar un
mic memoriu asupra neornduelelor din Moldovan4. Un alt
raport convine aratari si mai clare despre aceste turburari.
Prin el Penkler vorbind despre firmanul de iertare din surgun
a lui Constantin Mavrocordat din 1753, arata c'A el este asa

alcatuit in cat domnul iertat nu va mai avea mult timp spertnta


juca intrigile sale, si de a fi restituit in vre unul din cele
dona principate ; caci firmanul s'ar rosti cii de si el ca pricinuitorul neoranduielilor celor suparatoare si a rascoalelor primejdioase intmplate in Muntenia si Moldova, ar fi meritat

o pedeapsa foarte mare, totusi sultanul in indurarea lui l'ar


ierta din surgun i i-ar da drumul, insa cu anumita condiVie
ca sa steie linitit in casa lui i sa nu s'A mai amestece in nimic.

AceastA libertate, adauge ambasadorul, l'au costat 50 de pungi" 115


t" Letopisefe,

III, p. 179.

14s lbidem, p. 220.

114 Penkler c. Kunitz, 1 August 1753. Hurm. Doc. VII, p 9 : Diaser


Constantin ist die meiste Ursache an denen in Moldau und Wallachey vorgewesten

aulitiluerischen Verditisslichkeiten gawesen". Memoriul lui Penkler, care conAnea de sigur amaruntimi interesante asupra misarei boierilor, nu s'a regAsit
de Hurmuzachi, In arhivele Vienei.
315 Penkler C. Kaunitz, din 16 Noemvrie 1753 tbidem, pr. 11 : obschon er
als Urheber deren in Wallachey und Moldau enistandenen geflihlichen und olmangenehmben Unordnun gen und Anfruhren eine exemplarische und sehr grosse strafe
meritiret Witte so vergebe ihm solche der gros sultan". Cronicarul grec De Pasta-

(Erbiceanu 1. C. mai sus, p. 66 nota 15) nu contine nimic Ins5mnat nict asupra
refoimelor lui Mavrocordat, nici asupra pricinilor mazilirei lui, pe care o atribue
Vicleniel adversarilor", p. 320. DupA alte rapoarte reproduse de Iorga in An.
Ac. Rom. II, tom. XXXII, 1910, p. 569-570 eliberarea ar fi costat pe Mavro-

cordat 300 de pungi.

ISTORIA ROMANILOR

86

Cu toate aceste Mavrocordat Meuse tot ce se putea spre


a lmpaca pe boieri cu reformele sale. In schimb pentru desfiintarea sarbirei el atribuise fie-carui boier cate un numar de oameni care trebuiau s raspunda boierului pe an cate o suma de
bani, 50-100 de lei; si erau pentru aceasta scutiti de birul catra
stat pentru care purtau numele de scutelniciug. Astfel boierii
cei mari avura cate 56 de oameni de scuteala ; cei mazili capatara dupa rangul lor cate 20, 15, 10, 5 sau 4; de asemenea vaduvele boierilor m.

In deobstie reforma lui Mavrocordat esi cu totul In fa-

voarea boierilor, i spre nefolosultAranilor ; caci boierii pe lnga

scutelnici care rArnasera dobanditi de ei, recapAtara In curand


toate drepturile de sarbire asupra taranilor, de Indata ce Mavrocordat parasi scaunul tanilor romane. Ei mai deprinsea
Insa si o noua pretentie ; anume de a Incepe sa priveasca ca unul
din privelegiile lor i scutirea de dad, Incuviintata lor de domnul

reformator prin aruncarea Intregei poveri dajnice pe spetele


tranilor. De acuma Inainte, de si boierimea urmeaza mai departe a fi supusa la dari de catra domnii ce nu tinura In sama
reformele lui Constantin Mavrocordat, totusi ea va cere tot cu
mai mare staruinta a se Inscrie Intre privilegiile sale si scutirea
de contributii 118.

Din potriva taranii nu se alesera de cat cu o pozitie mai


Ingreuieta din reformele lui Mavrocordat. Sferturile care reprezentau o mare adaugire a birului, de oare ce trebuia sA se
Intampine cu productul lor ceea ce mai inainte se aduna si din
toate darile indirecte, platite si de boieri, fura mantinute
sporite In mod statornic, pana la 12 cel putin pe an, Ingreuindu-se astfel Indatoririle taranului, pe langa ca domnii urmatori lui Mavrocordat scoaser In afara de sferturi i toate
indirecte suprimate de domn. Se reintroduc apoi i celelalte
felurite angarii, precum gazduirile silite, clacile boieresti,
rile In natura de orz i fin, podvezile de cara i caii de olac,
care de aseminea fusese Inlaturate In scurtul rastimp al dom111 Un doc. din
1760 dela loan Calimah (lorga, Documentele Calimachtlor
I, p. 428) wag cA la
sa, mitropolitul loan i se dase 6 oameni de scutealA care

sA lie scutiti de tot birul de banii ajutorului, de chilA, de podvozi, de cal de


olac, si de toate ddrile i angAriile ce ar iesi pe aceasta tarA".
117 loan Canta, In Letopisefe, III, p. 178. Aceastli fniiintare a scutelnicilor

nu ell atAt o fnoire cAt mal mult o generalizare a unui obiceiu ce se all din

vechime. Un doc. din 1660 dA MAn. Moldovita 8 poslusnici care nu aveau sA mai
dea domnului sau visteriei nici o dare nici sA plAteascA ilis, nici sulgiu, nici robot, sisA nu mai facA
nici lei, nici vreo altA angarit sl nu aibA a da". Orest
Popescul. Cdteva documente Moldovenesti, p. 62.
111 La atare rezultat ajung InsA boierii tocmai pe timpul lui Ionig Sturza

In 1827, cAnd cer prin o anafora, sA nu fie nici odatA supArati cu nici un fel
de dare". Uricariul, II, p. 195. Regulamentul organic consfinteste apoi atare
privilegiu.

CONSTANTIN MAVROCORDAT

87

niilor de pe urma ale lui Constantin Voda n9. Cu un singur luau


se folosira taranii, anume cu fixarea zilelor de munca, la maximul de 24 pean pentru vecini sau rumani i in 12 pentru la'tura*i. Se intelege dela sine ca rascumpararea oarnenilor din
rumanie in Muntenia i inlaturarea amestecului vecinilor cu
tiganii in Moldova, flu% date la o parte de partea boierimei
cea lacoma i nedreapta, l ca vremurile vechi se intoarsera in
toata uraciunea i salbatacia lor. Se mai desfiinta i numele
de ruman j vecin dat arbilor care cad curand in desobinuinta
i nu mai apare in documente. Dar numai cu atata se alesera

taranii cu inlaturarea numelui, nu i cu a relelor deprinderi


legate de dansul12.

Astfel toate silintele lui Mavrocordat se zdrobira de puterca imprejurarilor, mult mai tari, de cat vointa i cugetarea
unui singur om. Este inviderat ca acest domn au conceput un
plan de reforme, care ori cat ar fi fost de greit, tot era mai drept
i mai echitabil de cat starea Ingrozitoare In care innota socie-

tatea timpului. Dar ce putea el face singur cand toata clasa


politica a Ord era in contra lui? Mavrocordat puse in slujba
.

gAndirei sale o vointa putin comuna, urmarind-o, cu toata neizbu-

tirea ei inteo tara, sub o alta forma, indata ce fu stramutat


In cealalta. Pentru acele timpuri atat de lipsite de cugetari

abstracte, de idei sistematice, singura prezenta unor conceptii


care sa se indrepte asupra &Card chaotice a lucrurilor, spre a
Indruma in ele o schimbare, onoreaza pe acel ce le-a putut
avea, Il deosebqte din randul muritorilor i 11 face s rasara

1ntru cat-va din turmele acele cuvntatoare ce se mica pe

pamant fara alte nazuinti de cat acele ale vietei animale.


Din acest punct de vedere Constantin Mavrocordat este,
ea i tatal ski, o exceptie in lungul ir de domnitori netrebnici
11, Prin hrisovul Mu din 1741, Uricariul IV, p. 396.
1" Asa anaforaua divanului din 1775, spune cd Constantin Mavrocordat
hotarase ca sa nu se mal numeasca nimeni din locuitorii Moldovei cu numele
de vecin" (Mag. ist. II, p. 296). 0 alta anal ora din 1765 privitoare la o pricina
dintre manastirea Slatina cu locuitorii din Radaseni, Uricariul, X, p. 194, arata
ca de la Maria sa Constantin Mavrocordat ridicandu-se vccinatatea a nu mai
fi locuitor vecin, nici egumenii dela manastirea Slatina nu I-au suparat al numi
vecini. Cf. o a treia anal ora din 1767 ibidem, p. 197. Conform cu aceasta intelegere

data hrisovului lui Mavrocordat gsim Alcdtuirea ponturilor pentru indatoririle


dintre stapanii mosiilor i locuitorii din oblastia Basarabiei din 16 Maiu 1819
(Bibl. acad. col. Sturza, No. 4107), spunand la p. 8, c dupa hrlsovul lui Mavrocordat din 1749 numele vecinilor s'au sters de istov, dar lualitorii de pamfint
munciau stapanului pana la o vreme tot ca mal tnainte", Neculai Sutu In 1\o-

lions statistigues sur la Moldavie, Jassy, 1849 spune deasEmEnea : ce meme prince

abolit le servage en 1749 et supprima la denomination de vecini; mais de fait


le paysan n'en demeura pas moins attach it la glebe". Totusi uneori mai rasare

numele de ruman in scrisori private. Asa una din 1822 a unuia Mihail Llicusteanu

se spune ca pentru banii ce sunt Rumanii datori, n'am ce s le lac" N, Iorga,


Corespondenja lui Dim. Aman, p. 68.

ISTORIA ROMANILOR

88

ai tgrilor romane, ce se intalnese pe tronurile lor atat inainte


cat si in decursul epocei fanariote.
Constantin Mavrocordat intrebuintazg si el influenta
sa la Poartg, spre a scoate din tgrile romane pe negutitorii turci
numiti La/i, care In numgr de mai multe mii chinuiau oamenii
In chipul cel mai barbar, rgscumpgrandu-si domnul 0.1 aceastg
faptg multe din pacatele lui. Isprgvile acestor Laji sunt enumgrate de Kogglniceanu 121: ei ucideau pe negutitorii cei de loc,

mistuiau pe saraci cu dobanda, luindu-le cate 4 parale la leu


pe lung (10%), lepgdandu-le banii cu sila prin sate, necinsteau
familiile locuitorilor, iar pe barbati ii goniau cu sgbiile" 122.
Constantin Mavrocordat mai je m'Asuri pentru indreptarea

ocArmuirei tgrei, reinfiintand condica de hotgriri a divanului


si instituind 6 logofeti de taing spre cercetarea jalbelor care
incurgeau pan la 100 pe zi 123. El ingrijeste si de ridicarea bisericei si anume acelei romanesti, indatorind pe preoti a stie
carte, sub pedeapsa de a fi supusi iargsi la d'Arile de care fusese
scutiti. Pentru a deprinde pe cei nestiutori, el pune preoti cgrturari sg-i invete cum se slujascg, si pentru a inmulti cgrtile
bisericesti, el ordong a se aduce de aceste din Muntenia, s'i a.
se tipgri altele in o tipografie anume intemeietg de el in mitropolia din Iasi 124.

Constantin Mavrocordat, insg ca si tatgl ski Neculai, nu

uita cg era de origine Grec si cg numai prin sporirea elementului


grecesc putea sg-si intareascg a lui stgpanire. El se incunjurg
de Greci, ingrijeste de scale grecesti si favorisazg in tot chipul
clerul strain, inchinand 4 Mangstiri : Tazlgul, Casinul, Soveja

si Probota patriarhului de Ierusalim, cgruia domnul ii procurg


si o colectg bgneascg, prin scoaterea unei dgri de un ort (44 de
bani) pe teen casa 125.
El se mai ocupg si de moralizarea fetelor bisericesti s'i
In special a celor grecesti; desfiintazg obiceiul ca egumenii
manstirilor s'A deie de Boboteazg cate un poclon domnului:
impune cgluggrilor greci mai mult cumpgtare fatg cu femeile,
pe care ei obicinuau a le tgmaia lenes, uitandu-se la ele din
cap pang la picioare" 126
Politica exterioaril.
Dacg cercetgm acuma modul cum
domnii ce urmarg unul altuia dela 1741-1749, ingrijirg de afain loan Canta in Letopisefe, III, p. 179.
ail Letopisefele, III, p. 222.
in Hrisovul din 1741, Uricariul, III, p. 396.
114 KogMniceanu in Letopisefe,

III, p. 198 si 219.

in Ibidem p. 200. Neculcea ibidem, II, p. 463. Hrisovul lui Mavrocordat


din 20 Aprilie 1743. Uricariul, I, p. 52.
12g, Condica de obiceiuri de Gheorghachi al 2 lea logoi6t, Letopisefele, III,
i
p. 305. Koglilniceanu, ibidem, p. 198.

CONSTANTIN MAVROCORDAT

89

cerele politice exterioare pe care incepand dela Neculai Mavrocordat le aveau mai ales pe m'Ende lor, ne vom convinge intai

ca diplomatia fanariota era in curentul celor mai fine intrigi


ale politicei europene ; al doile, ca reprezentantii acelei diplomatii se slujau de firele ei numai spre ocrotirea intereselor lor
individuale, dobandirea, mantinerea si recapatarea postului
de dragoman In Constantinopole si de domni in tarile ron-falle.

Pela 1740 Poarta incheiese cu Svedia un tratat de pace


defensiv in contra Rusiei prin care isi fagaduiau mutual ajutor
In caz de a fi atacate. Tot pe atunci Frideric al II-lea urcandu-se
pe tronul Prusiei cauta alianta Portei, de care avea nevoie pentru
izbutirea planurilor sale In contra Austriei. Interesele Prusiei
si ale Svedei erau deci unite in contra Rusiei si a Austriei, si
jocul acestor interese trebuia s'A se desvaleasca la Poarta Otomana 127.

Regele Prusiei cunoscand influenta domnilor din prin-

cipate la Constantinopole, trimite la Grigore Ghica pe ambasa-

dorul ski Seewald. De si Ghica este scos chiar in acel mo-

ment, in August 1741, el raspunde lui Frideric ca intru cat si la


Constantinopole se va bucura de increderea Portei, va sprijini
interesele ata a le Prusiei cat si a le Svediei, spre a ajunge mai
usor la rezultatul dorit 128.
Grigore Ghica devine sufletul tuturor intrigilor care aveau
de scop indusmanirea Turciei cu Rusia si Austria, spre a l'Asa
pe Prusia si pe Svedia libere a-si indeplini interesele lor pe socoteala celorlaltor dona 1. Ghica stiind ca prieteniile noue sunt
cele mai dulci, precum dusmaniile vechi sunt cele mai inversunate, credea ca facand servicii unei puteri care atunci pentru

prima cera se apropia de Poarta otomana, va putea obtine


sprijinul acestei proaspete prietene a Portei in treaba candida-

turei sale, Poarta insa, curtenita tocmai pe atunci de Rusia,


nu prea se (ladea in apele politicei ambelor OH nordice.
Ghica vazand c speranta lui de a recapata domnia prin
sprijinul Prusiei nu avea sor-ti de izbanda, se gandeste a ajunge

inteun alt chip, si tot prin mijlocul acelorasi uneltiri, la tinta


ce o vana, anume inpingand pe Mavrocordat, domnul Moldo-

vei, a da un sprijin mai fatis uneltirilor Mente de Svedeji in Mol-

dova in contra Rusiei, pentru ca astfel prin compromiterea

varului san in ochii Portei, sal rastoarne si sa-i ice locul. Ghica
serie anume lui Constantin Mavrocordat in 1742 ea-1 asigura
despre stransa prietenie ce exista filtre curtea otomana si acea
Zinkeisen, V, p. 840.
121 De Castellane c. afacerile strAine. 13 Decemvrie 1741. Hurrn. Doc.
Suplement, I, p. 567.
in Mai multe documente analizate de Hurra. In Fragmente, V, p. 110
127

112.

90

ISTORIA ROMANILOR

svedezg, din care pricin Poarta este cu totul dispusg a ajuta

Svedejilor, de o cam dat tusk' pe ascuns ; cg ar putea deci frg


nici o team s" deje ajutorul sgu zisei curti, necrutnd cheltulala, care i va fi inapoiet cu prisosint de cgtrg mgrinimia ei" 13.
Mavrocordat insg pgtrunse cu aceiasi ghibAcie jocul sub-

tire al iubitului su vr, i refuz cu stgruint toate cererile


Svedejilor de a li se invoi adunarea de armat si de provizii
din Moldova, pretextnd spre a nu-i jigni de a dreptul, lipsa
In care s'ar afla, tara. Aceste ni le spune rezidentul german

Penkler, in un raport cgtr impgratul din anul 1742, data stk.sitului acestor negocien, in care arat cum Constantin Mavrocordat ptrunse cu agerime spiritul de pace ce sufla asupra lui
din partea otomang, si se feri prin adoptarea msurilor rgsboinice ce i se cereau de a cdea in cursa pe care i-o intindea
vicleanul Grigore Ghica si care trebuia sg.-1 ducg pe acesta la
peke" 131.

Este inviderat c relatiunile exterioare ale Portei, nu erau


intrebuintate de Fanarioti de cAt ca un mijloc de uneltire pentru
ajungerea scopurilor lor personale.

us Copia d'una lettera del principe Ghica al attual princioe di Moldavia


Const. Mavrocordato di 28 Maggio stelo vechio 1742 in Hurm. Doc. VI, p. 565.
121 Corespondents intre Constantin Mavrocordat si ambasadorul Suediei

Carlson dintre 24 Main si 22 August 1742 In Hurm. Doc. VI, p, 563-566.


Rapoartele lui Penkler c. Imp. din 4 si 8 Octomvrie 1742 date In extract de
Hurm. In Fragmente, V, p. 116.

CAPUL VI.

ISTORIA TARILOR ROMANK DEI LA MAZILIRKA


LUI CONSTANTIN MAVROCORDAT PANA LA
PACKA DE LA KUCIUK-KAINARGI

1749-1774

ISTORIA TARILOR ROMNE


DE L

1749 -1769
1. ISTORIA MUNTENIEI PELA GR. GRICA LA
OCUPATLA RUSEASLI

Grigore Ghiea a doua oara, 1748-1752. Cumparand


domnia cu multi bani dela Turci, este nevoit sa scoata pe langa"
ferturile lui Mavrocordat inca" oierit i vackit, in cat astfel
desfiintaza acea parte din reformele lui Mavrocordat prin care
s suprimau darile indirecte 2 El zidete o manstire a sf. Pantelimon de lnga Bucureti, reinviind obiceiul vechiu de zidiri
a lacaurilor sfinte, ce fusese aproape pArasit de predecesorii
lag sirul domnilor Munteniei
Muntenia

52 Grigore Ghica II
53 Mateiu Ghica
1753-56 Constantin Racovig
1748
1752

1756-58 Const. Mavrocordat V

Moldovei In acest iAstimp


Moldova

1749-53 Constantin Racovig


1753-56 Mateiu Ghica
1756-57 Constantin Racovitgt II
1757-58 Scarlat Ghica

1758-61 Scarlat Ghica


1758-61 loan Calimah
1761-63 Const. Mavrocordat VI
1761-64 Grigore Calimah
1763-64 Const. Racovig II
1764-65 Stefan Racovig
1764-67 Grigore Al. Ghica
1765-66 Scarlat Ghica II
1766-69 Gr. Calimah II
1766-68 Alexandru Ghica
1769 Const. Mavrocordat IV
1768-69 Grigore Al. Ghica
2 Scrisoarea lui Ghica c. magistratul Brasovului, 14 August 1752.

Darea
.de samd despre o colecjie de documente istorice romdne glide la Wiesbaden, Bucuresti, 188, p. 18.

ISTORIA ROMANILOR

94

sgi. Mai infihrtazg In aceastg mangstire i un spital. El moare


In scaunul Munteniei, pe la 15 Sept. 1752 3 i boierii cer Indat
dela Poartg numirea In domnie a fiului su Scarlat. Capuchihaia al Munteniei er pe atunci un Grec, Baa Mihalopol, socrul
lui Matei Ghica, frEtele mai mic al lui Scarlat. Mihalopol vroind
sg deje domnia ginerelui su, face pe dragomanul Portei sg schimbe
In arzul (suplica) boierilor numele de Scarlat In Matei i dobAn-

dete astfel numirea ginerului sgu In scaunul muntean, bine


Inteles nu fArg bogate daruri 4.

Matei Wat, 1752-1753. De i fggcluise boierilor


veniti la Constatinopole cg le va face pe voie, cum Incape In
domnie, Incepe a impila boierimea, ceea ce provoad o tnguire
In potriva lui sub Intetirea fratelui domnului, Scarlat, druia ti
er ngcaz cg-i fusese preferat la domnia Valahiei fratele sgu
mai mic 5. Venind o cercetare din partea Turcilor, domnul ordong cu amenintare ca nici un boier sg nui-deie tiinta cgtrg
capegiu. In ziva de sfntul Constantin, pe cAnd domnul se afl
la mitropolie, poporul iesg din biserid In fruntea lui cu mitropolitul Neofit i cu doi boieri, banul Barbu Vgcgrescu i fratele
sgu vistiernicul stefan, i se duce la capegiu, dand tnguirile
sale Impotriva rglei odrmuiri a domnului. Poarta primind

raportul capegiului, destitue pe Matei Ghica dupg nou luni de


domnie 6.

Constantin Raeovitfi, 1753-1756. Trece In scaunul Muntenici din acel al Moldovei, prin stgruintele spatarului Mihalache
i a ginerelui sgu Geanetul, ambii Grecii din Tarigrad. Stgruin-

tele proteguitorilor trebuiau plAtite, ceea ce domnul face Invoindu-le netgrmuita jgfuire a poporului. Ne mai putnd suferi stoarcerile postelnicului Geanetul, boierii se sfgtuiesc sub
Imboldirea lui Constantin Dudescu, Barbu Vgcgrescu i a episcopului de Ramnic, Grigore, ca sil pribegeascg la Adrianopole.
Ei sunt Insg Impgcati, primindu-se cererile lor ca Geanetu s
fie izgonit sg se pung doi boieri romni pe lngg capuchihaia
Grec, S tavarache, sg se deje mitropolia episcopului Grigore
scotndu-se pe Grecul Filaret, i sg se treac marea spgtgrie
dela Constantin Brancovanu, nepotul domnului cu acela nume,

Anton Diado c. dogele, 20 Oct. 1752, Verso la meta del mese cadente
e morto II principe di Valacchia. Hurm. Doc. IX, 2, P. 3.
Des Alleurs c. at. strAine, 12 Sept. 1752 Hurm. Doc. Supl, I, p. 621.
Fotino, Istoria generald a Daciei, tradusA de Sion, Bucuresti 1859, I, p. 157.
Un raport al lui Hfibsch dA 3000 de pungi imprumutate cu 2400 pe an I I
Citat de N. Iorga In An. Ac. Rom. II, Tom. XXXII, p. 574 (6) si 575 (7).
Doc. cit.

Fotino, ibidem. Penkler c. Imp. 2 Ianuarie 1753 in Hurm. Fragmente,


V, p. 180. Anton Diedo citat In nota 3, ibidem, p. 10.

ISTOIIPA TARILOR BOLMANE

95

asupra lui Barbu Vacaresu. Mazilitul Brancovanu se apropie


de izgonitul Geanetu, care vAzAndu-se sprijinit de o partida
de boieri munteni, se pune pe lucru i cu ajutorul ginerelui san,
Capuchihaia Stavarache, baga in fiere la Constantinopole pe
Bucsanescu si pe Manaila, boierii ajutori capuchehaiei, i trimite ordinul sultanului In Bucuresti, prin un ciaus, ca sa 11dice pe Vacarescu si se restitue pe Brancovanu In spataria cea
mare 7. Toata aceasta intriga aduce stramutarea lui Racovita

inapoi In Moldova. Atat In domnia intE a lui Racovita din


Moldova cAt i dupa ce e stramutat In Muntenia el slujeste interesele Portei sprijinita de ast data si de Frantia, prin transmiterea regulata a corespondentei dintre Poarta si Polonia
care pe atunci intrase in fagase de turburari, care aduse la sfArsit

rusboiul ruso-turc din 1768. Racovit se


in
trebilor polone de un francez Franois Linchou care plati cu
capul acest al lui amestec In daraveri politice 9.

Constantin Mavrocordat a eineea ara., 1750-1758.


Foarte urgisit de Turci din pricina rascoalelor provocate de reformele sale In Muntenia si Moldova, Constantin Mavrocordat
cantase in 1749 scapare In palatul ambasadorului francez din
Constantinopole, care II ascunde timp de opt luni la niste Iezuiti.
Neputnd insa Mavrocordat obtinea dela Francezi un ajutor
mai puternic pentru capatarea domniei, el cauta sprijin la rezidentii Austriei si Angliei, i izbuteste In sfarsit dupa septe

ani de zbuciumari a redobAndi ferbinte dorita domnie. In

ziva de 19 Fevruarie 1756 el merse la chehaia vizirului care-i


facu cinstea de a-1 pofti s saci pe sofa. De aici se duSe la marele vizir care II Imbraca cu caftan, trecand de acolo la Reiss-

Efendi, apoi la Ciaus pasa. In timpul acestor vizite intovrasirea lui deveni tot mai numeroasa, i cand mersa la biserica patriarhala, unde patriarhul incunjurat de cler Il primi la
intrare, un norod intreg se luase dupa el. Cinci zile dupa aceia
fu primit in audienta de sultan, inaintea cruia sa arunca cu
fata la pamnt. Padisahul fi spuse ca sa caute a ocArmui cu
dreptate poporul pe care i-1 incredinteaza daca vra sa-si mantina

capul teafr, dndu-i apoi un bogat caftan si alte 60 oamenilor lui" 9.

Genealogia Cantacuzinilor. (Vezi vol. IV, p. 207, p. nota), original, p.


141-144. Buciumul lui Cesar Bolliac, 1863, p. 140.
Corespondenta lui Linchou cu amb. Des Alleurs si Cu comitele de
Broglie In L C. Filitti, Scrisori franceze din oeacul al XVIII-le. In o scrisoare
a principelui Potocki catre rninisterul de externe din Paris, se vorbeste de Francois Linche. Linche prescurtare din Linc.hou din care nume se trage familia mun-

teanii Lins. Ibidem, p. 123.


Schwachheim c. ICaunitz, 1 Martie 1757. Hurin. Doc. VII p. 18.

96

ISTORIA RuMANILOR

Constantin Mavrocordat invatase minte. De asta data se

leapada de toate ideile sale reformatoare, si facnd ca toti,

se pune pe jafuit tara. Ele impune toate daririle si acele introduse si acele desfiintate de el. Nevoile sale banesti 11 Meuse
apoi sa se desparta si de frumoasa lui biblioteca mostenita de.
tatal sau dela batranul Exaporitul si adausa mult prin ostenelele lui. Constantin o amaneteaza la un negutitor englez Barker, si nefiind platit la timp acesta o Ninde unui Evreu Celeboni, ramanand astfel in mare parte pierduta. Lui Constantin
Mavrocordat nu-i mai trebuia nici idei, nici invatatura, ci bani
pentru a dobAndi si mantinea domnia, in cAt prin o ironie a
soartei, vestitul reformator este dat afar% de Turci pentru prea
marele jafuri facute de el in Muntenia 1".

Searlat Ghiea, 1750-1761.De si provocase prin uneltirile


sale contra fratelui sau Mateiu, care ii rapise tronul din na Aini
a face O. fie stramutat in Moldova in 1753, nu izbutise a-i lua
atunci locul, care fusese dat lui Constatin Racovita ; pune 'liana
insa pe el in 1758, cumparndu-1 cu mari sumi de bani dela
Poarta. Pentru a-si plati datoriile este nevoit s puna pe tara
biruri apasatoare, pe care cauta.' sa le rascumpere, aduand si

Munteniei binele facut pentru Moldova de Constantin Ma-

vrocordat, anume scotand din tara pe Turcii negutitori, a caror


apucaturi au fost expuse mai sus; masura folositoare, insa parasita in curnd dupa schimbarea domnului ce o realizase. La
sfArsitul celor trei ani de domnie este mazilit.

Constantin Mavroeordat a sesea tiara, 1761-1763. Acest domn implineste cu ajutorul lui Dumnezeu si a sultanului,
numarul de jumatate de duzina de domnii in scaunul Munteniei, ceeace impreuna cu numirea lui in patru randuri in scaunul
Moldovei, urea numarul domniilor sale la cifra de zece pentru

ambele tari. Fotino istoricul grec, care de obiceiu apara pe


Fanarioti, este nevoit sa recunoasca despre Mavrocordat ca.
dnd multi bani si facnd datorii insamnate la Constantinopole, el fu nevoit s insarcineze tara cu multe feluri de dan.
Pe lnga aceste avand drept capuchehai pe doi Greci din dou
particle deosebite, ca'rora era dator la amndoi, si care se certau

fare ei dela intaietatea platei, folosindu-se de asemenea intrigi care 'si aveau rasunetul si intre boieri, agentul lui Constantin Racovita, Basa Mihalopol, aduse pe caliva din boierii

nemultamiti la Constantinopole cu plangeri asupra lui Mavro..


" Fotino, II, p. 159. Vanzarea bibliotecei in Ath. Comn. Ipsilanti, (1.
C. mai sus p. 42 nota 32), p. 476. Catalogul bibliotecii a lost reallat si publicat de N. Imga, in An. Ac. Rom. II, Tom. XXXVII 1914, P. 85 (9). El numArA
401 eAr0 giecesti, 153 latine, 23 franceze si 6 italiene.

ISTORIA TARILOR ROMANE

97

cordat. Poorta &and credinta boierilor jaluitori, se hotari sa


scoat pe Mavrocordat, dal% vroind sa puna mana pe avutiile
lui, se prefacu a nu crede parile, si trimise pe un capigiu Cu
un firman de intarire si altul de destituire. Domnul esi inaintea
lui Capegi-basa si-1 primi cu mare ceremonie. Turcul venind la
curtea domneasca, ceti mai intaiu firmanul de intaritura ; pe
urma scoase flea veste pe acel de mazilire si dupa cetire, opri pe
domn si puse mana pe toate averile lui, ducandu-1 la Constantinopole dupa un an si opt luni de domnie" u.
Intrigele de care vorbeste Fotino fusese urzite de dusmanul lui Mavrocordat, boierul Constantin Dudescu, care unindu-se cu Dumitrascu Ghica, fratele lui Grigore (domnul mazil
din Tarigrad), vroiau sa' inlocuiasca pe Mavrocordat cu Ghica,
sau macar cu Racovita. Acestia trimit lui Mihalopol pe parasii
de care avea nevoie, care invinuesc pe Mavrocordat ca au adunat

din tara 10.000 de pungi de bani, aratand si pe Mihaiu Cantacuzino vistiernicul ca pe acel ce ar fi stat ajutor la despoierea
Ord. Sultanul Mustafa vra s'A prinda data cu Mavrocordat
si pe sfetnicii lui Greci, anume doi frati Misogli, doi frati Manu,
fiii logofatului Mihalachi Manu si pe doctorul Fotaki ; iar pe
Consta ntin Dudescu il face caimacam. La cercetarea randuita
de sultan prin cei doi pasi din Giurgiu s'i Braila, Mihai Cantacuzino dovedeste ca s'a luat din tara numai 7.000 de pungi
si arata ce s'au fault cu banii. Cu toata aceasta indreptatire,
Turcii b'anuind ca Mavrocordat ar ascunde bani, il surgunesc
la insula Mililene 12.
Se trecuse vremile lui Consta ntin Mavrocordat ; nu mai avea
el trecerea de alta data, pe cand fusese mantinut de Turci 19
ani neintrerupt in scaunele tarilor romne. i el nu mai era
acuma decat un competitor ordinar bun de pus si de schimbat,
spre castigul banesc al dregatorilor turcesti.

Constantin Raeovita a doua oaril, 1763-1764. De abia


este intronat in Muntenia in luna lui Martie, si vecinicile nemultumiri ale boierilor, care erait peste putinta de impacat
cu totii, incep iarasi a impleti intrigile lor contra noului
domn. Cantacuzinestii ce fusese Oita acuma rivalii Dudescului, se pun bine cu el si incep a spa impreuna pe Constantin
Racovita. Ei refuza a primi ori ce soi de boerii si se pun in opozitie falise contra domnului, care cauta sa castige pe alti
boieri in partea sa, anume pe Radu Vacarescu si Constantin
Candescu, mai sprijinindu-se Inca si pe Grecul cel foarte in'

Folino, II, p. 160.

" Genealogia Canlacuzinilor, original p. 152. Buciumul, p. 190. Cf. un


raport olandez, 16 Alai 1763 N. Irga, An. Ac. Rom. 11, Tom XXXII, 1910, p.
588 (20).

A. D. Xenopol. Istona R ornfinilor.

Vol. IX.

98

ISTORIA ROMANILOR

fluent Stavarache, care obtinuse postul de capuchehaia din

ordinul chiar al sultanului. Bazat pe un asemenea sprijin, Constantin Racovitg scoate un firman pentru inchiderea boierilor,

Dudescu, Cantacuzinii $i chiar a propriului su frate. Racovi0 insg voind sg castige pe puternicii Cantacuzini si a 11pune cu ajutorul lor pe primejdiosul Dudescu, face cunoscut
acelora 0 nu i-au inchis din o urg ce ar avea in contra lor,

ci numai ca s nu-i bnuiascg ceata Dudescului. Cere dela Cantacuzini ca ei sg subsemne o jalbg &Are el, in care sg arate cg
Dudescu, ar amesteca domniile si tara. Mihai Cantacuzino nevroind insg sg se injoseasc' la rolul ce domnul vroia sg i-1 atribue, ii trimete frumosul rgspuns c eu nu mg rog Mgrieml
tale pentru mine, cgci stiu cg pururea ti-am slujit cu dreptate ;
ci te rog mgrinimia ta sg o argti cgtr Dudesti, care ca niste
oameni gonind al lor interes s'au argtat improtiva voiei tale,
iar nu improtiva ceiderei tale" ; cu alte cuvinte cg Dudestii se
opusese nu creerilor legale ci acelor obuzive ale domnului.
Racovitg, supgrat pentru asemenea lectie, pune pe Cantacuzini In fiare ; dar curand dupg aceea el moare, dui:A unele ver-

siuni dlii o nemistuire in urma unui ospgt prea imbelsugat,


fiind dedat bguturei; dupg alta insg pgstrat de genealogia
Cantacuzinilor, el s'ar fi otrAvit singur tocmai din pricina acestor greutgti politice, Mud in ferbinteala frigurilor mai
multe stecle de apg de melisg". Nu avem nevoie sg argtgm cit

de nepotrivitg este aceasta de pe urmg prere, inteun timp


and domnul avnd in mginile sale vietile tuturor, nu avea
nevoie s si-o rgpeasc pe a lui spre a scgp din incurcgturg 13.

tef an Raeovitil 1761-1765. fiul lui Constantin, urmeazg


tatului lui fiind pus In domnie prin influenta puternicului Stavarache, care adusese tot atunci in scaunul Moldovei pe Grigore Ghica din mare dragoman, &and locul acestuia

lui Gheorghe Caragea. Stavarache ce ajunsese capuchihaia


al ambelor tgri romane, tinea pe domni cu totul in a lui ascultare, avndu-i pe ei ca pe vechilii lui14. Autoritatea lui cea
mare o intrebuinta numai spre a despoia pe toti acei ce-i cgdea
In mng, imbogtindu-se pe sine si pe Turcii protegiuitorii
sgi. Stavarache se indatorise atre Turci a rgspunde pe langg
banii cu care cumpgrase stefan domnia, si 600 de pungi cu care
" Genealogia original, p. 152-153. Buciumul, p. 140 si 155.
" Enache Kogalniceanu in Lelopisefe, III, p. 263. Istoria lui Stavrakoglu poema in versuri asupia mortii lui, ne spune de asemenea ca far% a fi
principe de Valabia el ocirmuia lara : n'ETerve xacirs xeXarac &rcvto' Tip BkceXtenoXorptc V& Tin Bscaparsnc si.)(s Tip cc60.61/TietY". E. Legrand, Reemit de poemes hislorignes en grec vulgaire, Paris, 1877, p. 200. Ath. Comnen
Ipsilanti, Tti Air2r vivo akegav, p. 398.

ISTORIA TARILOR ROMANE

99

raposatul Constantin WA' lui Stefan ramasese dator ; mai era


apoi de descurcat, bine inteles tot prin plata , i daraverea ramasa nelimpezita a banilor fncasati din Muntenia, pe timpul
lui Constantin Mavrocordat, In suma de vre-o 3.000 de pungi
de bani 15, toate aceste prilejuri Insemnate pentru lacomul Stavarache, de a Intinde pe cat se va putea coarda jafului In Muntenia. El chiama deci Indata fa Constantinopole pe boietii Inchisi de tatal lui Stefan,
rival cu noul domn. Mihai Cantacuzino, este chiar restituit in dregatoria lui de mare vistiernic cu conditie sa se sileasc a scoate din tara 7.000 de pungi.
Mihai lund Intelegere cu ceilalti boieri, fagaduieste ca va
scoate In anul dIntai 7.000 de pungi macar de va fi cam greu,
dar se va sili s iasa acea suing fail a se sparge tara". El izbuteste Inteadevar a scoate fnainte Inca' de a se fmplinl anul
7.000 de pungi, ceeace vazand Stavarache i cu Grecii lui,
cer numai cleat dela Stefan Racovit.4 sa mai impuna o nouti
dare, un fumarit In valoarea uriase de 1.000 de pungi. Boierii
se Impotrivesc dar Stavarache scoate Indat un firman si
18 dintre capeteniile lor sunt aruncate In inchisoare ".
Pentru a-i infricosa chiar, Stavarache porunceste domnului sa' ucida pe doi din ei, unul Stefanache Grec si el de neam,
si pe un Roman Iordache Brtjascu, om bun fara de nici o ins,
numai spre a fi de groaz'a ispravnicilor fnsarcinati cu strangerea

darilor, fiind si el unul din ei" 17. Darea cea nou grisind poporul stors prin sumelo mate de mai fnainte cu dibcie de la
el de Mihai vistiernicul, nu poate fi fmplinita Se pun atunci
In lucrare mijloacele draconice Intretuintate in asemene fmprejurari bataile, inchisorile si cele mai neomenoase schingiuiri. Poporul bucurestean se revolt:a i domnul repczind asupra-i garda sa de Arnauti, sangele este varsat, lucru de care
spalmntandu-se tara, o multime de boieri si de Omni Inccp
a emigra.
Dusmanii lui Stavarache, i numarul lor nu era mic, se folosesc
de acest zurbalic" spre a Inegri peautorul lui Inaintea sultanului.
Stavarache* anume, spre a pute domni neImpartit, se folosise
de favoarea lui facnd sa se surguneasca pe mai multi con-

curenti la omnipotent4, Intre altii pe unul Seanavi, Grec favolit al sultanei Zeinab sotia lui Musunoglu Mohamet pap.
Tocmai acest dusman al lui Stavarache ajunge mare vizir, in
momentul cand lucrurile din Muntenia luase o Intorsatura
" IatA cum scrie St. Racovip c. boieril sAi In 2 Martie 1764 (Genea
logia Canlacuzinilor, Buciamul, p. 155). Se vede din caastile c au ramas lui
Mavrocmdat 1000 de pungi si din acestai se presupune ;i cele pana la 3.000
i CS negresit acestea s'au strAns de la sAraci l s'au ImpAi tit lntre bMeri si Ma-

vrocordat, si de aceia le pi ctind".


" Ath. C. Ipsilantl, p. 401.
Genealogia, original, p. 153, Buciumul, p. 155. Ipsilantl, p. 399.

100

ISTOBIA BOMANILOR

a-tat de turburata. Denuntat Portei de paii de la Dunare ca


jafurile lui ar fi provocat pustierea Munteniei
sultanul,
ademenit prin perspectiva confiscarei insemnatelor averi ale
lui Stavarache, da ordin ca el sa fie gtuit, ceeace se execut
numai decat. Astfel peri acest Stavarache, una din lipitorile
cele mai hemesite ce au sngerat vre-o data tarile romne 18
Disgratia lui Stavarache aduse i pe aceea a protegiuitului
sail *tefan Racovit, care fil Inlocuit cu Scarlat Ghica. El se
incercase in zadar a-i rascumpara pacatele i a face sa fie
cerut de tara spre mentinere ca domn dupa moartea lui Stavarache, and un hrisov In 30 Iunie 1764 prin care ordona oprirea casatoriilor tare Greci i. pamnteni, acea a Grecilor
de a cumpar imobile, precum i impiedicarea lor de a ocupa
dregatorii, toate acestea numai prefacatorii19.

Searlat Ghiea 1765-1766. Despre el se spune ea ar


fi luat domnia cu mai putin cheltuial, ceea ce se explica din
turburarile iscate in Muntenia i pe care Turcii vroiau s. le potoleasca. Lucru mai extraordinar Inca este ca Scarlat Ghica
apuca sa moat% In scaunul sau, ceeace iara ii gasete explicarea In imprejurarea ca fiind batran ajunsese odata cu numirea
lui la capatul zilelor sale 20

Alexandru Ghiea, 1766-1768, fiul lui Scarlat, se compromite curand dupa urcarea lui In scaun lasnd pe arhimandritul de Arge sa recruteze impreun cu un locotenent colonel
rus, oameni de oaste pentru Rusia, care fapt dat In cunotinta
Poqii prin hanul ttaresc Ii aduce mazilirea" 21
Grigore Alexandru Ghica, 1768-1769, fiul decapitatului
Alexandra Ghica, mai fusese domn in Moldova
tare 1764-1767 i sttea acuma de un an mazil la Tarigrad ;
fu numit domn tocmai In momentul cand razboiul se aprindea
dragoman

l" Istoria lui Stavarache se stabileste pe deplin din cele trei izvoare citate
de noi, notitele culEse din izvoare grecesti de Atanasie Comnen Ipsilanti, Genealogia Cantacuzinilor, i poema asupra mortei lui, precum si din mai multe
rapoarte. Asupra pedepsirii lui vezi buracoar Antonio Ruggini c. dogele 2 Sept.
1765 Hutm. Doc. IX, 2 p. 65 si un report olandez 2 Sept. 1765, N. Iorga. Doc.
Calimachi , I, p. 22. Un alt raport olandez 1 Oct. 1765 ibidem p. 25 spune ca atunci

cAnd s'au clardmat casele lui Stavatache, Sultanul porunci ca tavanul si alte
podoabe SS iie mate si pAstrate cu Ingrijire ca lucluri de mare pret".
il Hrisovul publicat de I. Bianu In Revista mud, III, p. 302.
20 Fotino, 1st. Daciei, II, p. 162. Alexandru Ghica este randuit In locul
tatAlui sAu pe la sfarsitul lui 1766 Vezi un raport din 3 Ianuarie 1767, In Hurm.
Doc. Suplement, I, p. 741.

I, Hammer III, p. 589. Comp. Zinkeisen, V, p. 923. Grigore Ghica fu


numit In Octomvrie 1768. Vezi Enache KogAlniceanu, Lelopisefe, III, p. 271,
concordant ea un raport francez din 2 Noemvrie 1768, Hurm. Doc. Supl. I, p. 768.

ISTOEIA TAIRILOR 110.1111NE

101

intre Rui i Turci. Alegerea Portei fusese nu se poate mai rea,

intrucat acest domn era precum fusese i tatal sau partizan

al Ruilor, pentru care se i lasa a fi prins de Rui i dus la Petersburg, unde vom vedea ca este tratat nu ca un prins de ras-

boiu ci ca un prieten 22 Turcii care stapneau Inca banatul


Craiovei, proclama se domn pe unul Manoil Ruset, care luand
un corp de armata spre a intra in Bucureti, este batut de Rui
i fuge peste Dunare23. Muntenia incape de acolo inainte ca

i Moldova, sub ocarmuire ruseasca care tine Ora dupa incheierea pacei de la Kuciuk-Kainargi.
2. ISTORLI MOLDOVEI PELA CONSTANTIN RACOVITA
PANA LA OCUPATIA RUSASCA

Constantin Raeovita, 1749-1753. Fiul lui Miltai cheltuise multi bani pentru a c5p5ta domnia, i venind in tara insotit de Grecii care-1 sustinuse, Iordache Stavarache, doi frati
Genetul, Iordache Enutul i altii, se pune pe scos bani, impunand vacarit de 2 lei 12 parale de vita, pe vara cunita de cate
1 leu 30 de parale, neuitand nici sferturile lui Constantin Mavrocordat, le scoate i pe aceste indoit 24. Boierii nemultumiti
mai ales pentru vacarit, de care se deprinsese a fi scutiti dela
domnia lui Mavrocordat, pribegesc din tara in numar de mai
bine de o sun.", pretinzand pentru a se intoarce, indepartarea
celor doi sfetnici greci, Stavarache i Enutul.
Daca ar fi sa ne Itfam dupa cronicari, am putea crede &A
protestarea boierimei se indreptase in contra elementului grecesc. Enache Kogalniceanu spune CA. in domnia acesta fiind
ca Grecii se apucase de mare infruntare boierilor i pamantenilor cercand lucruri trecute vechi dela alti domni, ca s'A nu se
faca obiceiu in tara, au inceput boierii a se pune la cale zicand :
trebue ca Grecii sa-i gonim de aici, caci nu au end bun nici
asupra noastra nici asupra s5racilor, i vor sa ne desbrace filra
de voia noastra" 25 Cronicarul amesteca aice faptele cu dorintele inimei lui. In realitate nu avem a face cu o rocoire a
boierilor contra elementului strain, ci eu o simpla nemultumire cu minitrii principelui, dupa cum se vede din imprejurarea c5 intre boierii pribegi intalnim i pe un Grec, Balasache
iar Grecii raman in tara i. dupa alungarea celor doi minitri
urgisiti, afland in Moldova i dupa aceea pe Lascarache Enu22 Genealogia Cantacuzinilor, ed. Iorga, p. 173-175.

" Fotino, p. 164 Comp. Dionisie Eclesiaihul in Papiu, Tesaur de rnonumente, II, p. 164.
14 En. KogAlniceanu, Letopisefe,
22 Ibidem, p. 228.

III, p. 226.

ISTORIA ROMANILOR

102

tul comisul fratele chiar al izgonitului Iordache. KoggIniceanu

insusi revine mai jos asupra rostirei prea generale, scrise in


aldura condeiului, ad5ugind cg s'ar fi dus in rigrad o jalobg pentru

Greci, ce sunt sp5rg5tori acestor doug

Opozitia contra Grecilor nu se mai putca arta. Ea se

retrage din domeniul vietei reale in acel al teorici, ma i ggsindu-si reprezentantii numai In cronicari. In lumea practicA Grecii
erau stpni, si familia Racovitestilor, romng prin oTiginca
ei, era una din cele mai plecate cgtrg neamul sti gin. Sub cumplitg ap5sare a elementului grecesc se desfilcuse opozitia na-

tional si se prefgcuse in una personal, in contra cufrnia

sau cut5ruia Grec. Se repeta In embele t5ri romane fenomenul


PC care l'am intalnit odatg In Muntenia, cnd sub amestecul

tot niai rostit al Turcilor In domniile ei, se desorganizase si


se str5mutase partidele, altg dat ant de puternice ale
B5sgr5bestilor i Drkulestilor. Poporul romnesc erg obosit de

lupt ; lasa s5-i calce pe cap ori cine vroia s'o fac, si protestarea lui, chiar cea In contra persoanclor urgisite, nu mai
MA forma energic a rscoalei, ci acea mult mai blndil a
pribegici.

Maid Ghica, 1753-1756, schimbate domnia cu Constantin Racovit5, care trecuse in Muntenia 27. Si Ghica era

Inconjurat de Greci, precum Iacovache Rizu spatar, Mihelopol

care-i procurase tronul, hatman, Alexandru Dracu Sutu

Neculai Dracu Sutu postelnici 28. Ghica adusese pe toll acesti


Greci cu el din Muntenia ; dar pentru a nu nemultumi pe boierii moldoveni cu adgugirea acestor concurenti la despoierea
poporului, Matei Ghica fAcu tuturor boierilor venituri i lefi
Indcstule i ridic5turi i alte daruri ce erau pe ascuns, ca sg rgman6 boierii multumiti de domn si de Greci i sg astupe hula ce
luase in Tara Romneaseg" 29 Darurile ascunse nu pot fi altg
" Ibidem, p. 232.
" lata ce allAm In un report al lui Desalleurs ambasadolul Frantei In
Constantinopole eatrA aincoile strAine asupla modului cum se Ricu aceastA
schimbare de scaune I Cet change, dsavanlageux pour Ghica s'cst lait pour
deux principaux motifs : le premier, dominant chez les Trues, est 'Intel t, la
Porte tirant une grosse somme de celui qu'elle veut bien, par grAce, conserver
encore quelque temps
Constantin Maui col dato, A qui j'ai donne asile,
auioit pu tirer Ln mcilleur par ti des citconstances s'il cut voulu samilier toutcs
les sommes que le Ministere et le Serail prtendait exiger de lui. Mais il n'a
pas jug Apropos de hasarde de si glandes sommes dans un temps de revolution appal ente et pour ne pas ruiner les amis qui les lui olfraient tant incertain de la restitution qui devait provenir d'une province epuise". CAnd
eetesti asemene lucruri Iti pare Intr'adevAr cA e vorba de realizaren une alaceri
bAnesti si nu de domnia une Ari.
" Sutesti care purtau si familia romAnA Dracu, erau case dupil at se
vede RomAni macedoneni grecizali.
" En. KogAlniceanu, Letopisefe, III, p. 235.

ISTORIA TARILOR ROMANE

103

teva de cat Inapoierea pe sub mAnd a ddrilor implinite de la


ei aldturea cu tdranii. Cu acest sistem se indruma cu incetul
scutirea totald de dri a nobililor si aruncarea tuturor greutdtilor statului numai pe contributiile directe, implinite exclusiv
de la clasa tdrdneasc5. Tot spre a atrage clasa boiereascd, domnul o ducea Inteo petrecere. De multe ori poroncea cdmdrasului Petrache de fdcea masd boierilor pdmAnteni, la cdmard
In divanul ce! mare ; si dupd masd mergea vornicul doamnei
cu catastif ce avea pecetluit ea pecetea gospod, In mAna lui,
la cate-va jupnese mari de le poftea ca s'd vie la curte, ard-

tAnd cd este poroncd gospod, si aducea Evreice si jucau cu toatele la curte, si domnul si doamna fdceau privald. Domnul 10
mai Meuse si locuri de desftare In incunjurimile Iasilor ; asa
zidi In piatrd schitul mai inainte de lernn a lui Tdritd, si la Copou repard un foisor ridicat Inc de tang sdu, mergAnd adese
ori In primblare In aceste cloud locuri, si mese mari fdcAnd boierilor". Tcate aceste petreceri inEd custau bani pe tall, pe care
bani nu e vo3bd ii pldtea norodul sri benchetuiau domnul
si boierii. De aceea si Matei Ghica fu nevoit s'A scoatd grele
d'Ari, mai ales vdcdrituri mari si vara si iarna.

Pe cand trig domnul petrecea mai bine, la Constantinopole se intampld o schimbare care trebuia sd-i adua mazilia. Anume sultanul Mohamed murind veni in locul lui sultanul Osman si cu toatd srbarea strillucitd in onoarea incorondrei noului padisah, ordonatd a se face de Matei Ghica
In Iasi si In toate orasele Moldovei, venind la marele vizirat
Mustafa pap, proteguitorul lui Constantin Mavrocordat, care
petrecea ca mazil la Constantinopole, el ii procurd scaunul
Munteniei, strmutand pe Constantin Racovitd de aice, care
nu se impch cu boierii munteni, iardsi In Moldova, iar Matei
Ghica apucd drumul maziliei.

Constantin Raeovitd a doua ark 1756

1757.

Pe

timpul lui Racovitd se joacd o comedie precum se mai jucase


si era sd se mai joace In Wile romane, anume dupd ce domnul
scoate un zdravn vdc'rit In cloud rAnduri, de yard si de iarnd,
fgdclueste cd dupd acel din urmd, va lega aceastd dare cu Western ca sd nu s'd mai scoat In veci. Dup'd ce domnul care se
umpluse de bani, hotdreste aceasta In divanul sdit, el trimite
la Tarigrad la patriarhie, unde pentru Cate-va pungi date celui
mai Inalt reprezentant al bisericei rdsdritene, scoate dela
acesta un bldstdm isc'dlit de toti membrii marelui sinod, care
primira fie-care un bacsis pentru punerea isc litu-ei. Primind
domnul cartea de blestem, trimite la toate tinuturile, sa villa
cate 7 locuitori din mazili si din ruptasi si adunand la sfanta
liturghie tot norodul din Iasi, Impreuna ca cei delegati, pune
pe mitropolitul sd sdvArseascd slujba, iar and esise cu sfintele

ISTORIA ROMANILOR

104

daruri au sttut toti cati sluje la leturghie cu

sfintele

daruri in cap i man, scotand acel testament mitropolitul


Iacov, afurisind de patru ori a patru patriarhi a Tarigradului
Alexandriei, Antiohiei i Ierusalimului, strigand norodul la
fie-care cuvant amin I Care nu putem arta, urmeaz cronicarul, ce huet era in biseridi de strigarea norodului, artnd
In luntru ori cine ar numi, ori cine ar indruma, ori bani ar lua

din atare dare, ori la slujba ar merge, afurisit s fie in veci.


Fierul i pietrele ss putrezeasc iar trupul lui s rmn in
veci l" 3

Iat cu ce mijloace cutau acele timpuri s asigure drepturile oamenilor Cu rug'ciuni i f'gkluinti infrite cu blsfamuri. Credeau c6 cu cat mai mare va fi sfnta gl6gie cu atata mai temeinic vor fi intrite rgaduintele domneti. Dar
o fgduint ori cat ar fi ea de inconjurat de garantii, tot rmane o indatorire numai voluntar i nu pe bun vointa carmuitorilor se pot intemei drepturile ocarmuitilor. De aceea
vom i vedea cum aceast fgAduint5 atat de solemn in aparent, este rupt de cel intai urma al domnului ce o fcuse.
Searlat Gillen, 1757-1758. Anume Scarlat Ghica vine
In scaunul Moldovei, inconjurat de un nmol de Greci, cu care
impneaz6 mai ales tinuturile de unde se adunau banii in vis-

tieria domneascA. Pentru a se plti de datoriile contractate

pentru cApiitarea domniei, el pune djdii mari, sferturi pe toate


lunile, cele mai de multe ori indoite. Dar neajungand a umplea
nevoile Cu asemene mijloc, vrea s recurga la vcrit. Il gsete
ins legat cu stranica afurisenie svArit5 sub predecesorul su.

Domnul atunci i cu Grecii lui se pun pe lang. mitropolitul


Iacov cu vorbe dulci, cu ademeniri, ca s5-1 aducA a deslega
darea cea mult dorit i Grecilor drag foarte". Mitropolitul
ins refuz6 i lucru intriadevr extraordinar pentru acele timpuri, pune chiar carja pe masa, lep'dndu-i puterea, numai

spre a nu fi silit s-i calce contiinta. Aceast' fapt care ne-ar


prea fireasc in vremile noastre, era pentru acel timmp de coruptie i degr5dare ceva deft' din cale, dovad cat au prop5it
om nirea in deobte i popo.rul nostru indeosebi in rstimpul de

ceva peste o sun' de ani ce ne desparte de acele timpuri.

Neizbutind a face pe mitropolit s-i lepede jurAmantul, recurge la un mijloc mult mai indemnatec ; pltete cu cate-va
pungi de bani un firman dela imprtie, cu care dobandete
invoirea de a impune vcritul i'l scoate late sum mult
mai mare de cum fusese scos pan atunci 31. Inainte ins de a
pune firmanul in aplicare el este strmutat in Muntenia,
' En. Kogalniceanu, Letopisefe, III, p. 238.
' loan Canta, In Lelopisele, III, p. 183.

LSTORIA TARILOR ROMANE

105

punndu-se in locul lui in tara Moldovei o figur noud, loan


Calimah, care fit inditat la acest rang din dragomanatul ce!
mare. Constantin Mavrocordat pldteste cheltuiala acestor
strmut6ri, perzAnd tronul Munteniei.
Prin concurenta pentru domniile romne, familiile fanariote fur aduse in o dusmnie din cele mai ascutite unele asupra
altora, i cu ckt se inmulteau numdrul acelora ce luau parte la
acea concurent6, cu atAta se infdria mai mult ura ce le desbina32.

Chiar fratii se dusmdneau intre ei. Asa la moartea lui Grigore


Ghica in Muntenia 1752, punnd fiul sdu al doilea Matei mna
pe tron, cel mai mare Scarlat, sprijinit pe o partid A de boieri,
provoacd' in Muntenia o miscare in contra lui, pe care pentru
a o stampdra Turcii strAmut pe Matei Ghica in Moldova, pu'And in locul lui in Muntenia pe Constantin Racovit, pentru
a nu da tronul acelui ce provocase nemultumirile33. Grigore
Ghica, inainte de a muri se gandise a procura fiului su celui
de al doilea dragomanatul Portei otomane, din care de obicei
se recrutau domniile romne. Acest post er ocupat pe atunci
de loan Calimah i vnat de un alt competitor, Grigoras Ghica
fiul decapitatului dragoman Alexandru Ghica i nepotul domnului Munteniei. De odatA i cand se astepta mai putin, loan
Calimah este aruncat in inchisoare, i condamnat imediat dup5
aceea la tdierea capului, de care pericol scApd numai cu mare
greutate prin s druinta cator-va proteguitori. Ce se intmplase ?
Grigore Vodd uneltise peirea lui la marele vizir, de
fusese
cel mai intim prieten, complicAndu-1 inteo revoltd a insulei
Cipru, dar inteadevdr cumpArnd moartea lui cu 50.000 de
lei dati vizirului de agentul sdu Iacovachi Rizu 34.
Coruptia desprinsese toate legdturile ; nici inrudire, nici
prietenie nu mai gdsiau iertare inaintea ei. Constiinta, o marfd
ca toate celalalte Si cand in un asa vrtej erau prinse elementele domnitoare, se poate gAndi cineva in ce hal trebuia sd fie
acele supuse

32 Asa judeca sr Schwachhenn residentul german la Poart in raportul

sdu din 1 Martie 1757 card ministrul, Kaunitz Hurm. Dc. VII, p. 18: die
griechischen Hauser welche vermglich sind oder Anschen besitzen, liegen
unausgesetz hier bey der Porte gegen einandei zu Felde, und wenden alle Kiliften
und Kunstgrilfe an, um die Fil..stenthiirrier Wallachey und Moldau einem aus

ihrem Haufen zu Wege zu bringen".


" Raportul lui Penkler din 16 Noemvrie 1752. Hurm. Frg. V, p. 178:
"als Er (Mathaeus Ghical ohnehin noch nicht so fest aul einem Fiirstensthrtle sasz, den ihm sein illterer Binder Scallat Ghica, gestutzt auf eine staike
Bojarenpartei im Lande, mit Hartniikigkeit streitig machte". Comp. p. 180.
" Rapoartele lui Penkler din 4 Ianuarie 1749 si 22 Iunie 1751,ibidem, V,
p. 172-174. Comp. un altul al lui Dessalleurs c. marchizul de Puyseulx din
21 April 1751. Hurm. Doc. Suplement, I, p. 602: Le grand vizir n'aimait pas
cet interprte. Son aversion a t fomente par 50.000 &us qui lui ont t donns
sous main par le prince de Valachie, pour faire avoir ce poste son fils. Le nouvel

interprte n'a que 27 ans, est tout neuf en affaires et le sera longtemps".

ISTORIA ROMANILOR

106

loan Calimah, 17511-1761.Acesta era de origine roman,


fecior lui Toader Calm5ul, care era din mazilii de jos, din
nutul Orheiului. Tatl su Il trimise in coala la Liov., unde
vata latinete i leete. Neculai Mavrocordat Il trimese in slujba
fratelui sau dragomanul Ioan Mavrocordat, unde deprinse turcete, italienete, frantuzete

i elinqte. Dupa ce Ioan Ma-

vrocordat ajunge domn in Muntenia, Ca Hindi Oirne pe langil


terzimanul Grigore Ghica,11 ani. Cand Grigore Ghica veni domn
in Moldova vine cu el impreuna i loan Calmapl, unde primete
deosebite boierii,pan mai la urma este rnduit acolo unde putea
face slujbe mai mari, capuchehaia la Consianiinopole, unde
state in stranse legaturi cu terzimanul Alexandru Ghica, fratele domnului. In timpul luptei dintre Rui i Austriaci cu Turcii,
Alexandru Ghica plecand ca plenipotentiar la congresul dela
Nimirov, Ioan Calmaul ramase ca loctiitor de dragoman al
Portei i'i fcu un bun nume in aceasta important dregatorie.
Putin timp dupa aceasta,Alexandru Ghica fiind ucis de Turci
pentru prepus de tradare (1741), loan Calmauli iea locul lui
In dragomanatul cel mare, in care sta mai multi ani 35. In acest
lung rastimp de aproape 30 de ani cat statuse Calmaul in Constantinopole el, dei stramutat in o incunjurime greceasca p'strase firea lui de roman, cum o dovedete corespondenta cu familia lui ramasa in Moldova. Totui daca mintea i graiul lui
ramasese romana, prin caracter i apucaturi s fanariotizase cu
des.'varire 36. El i'i schimba i numele su in cel apropiat gre-

ccsc de Calimah i pe un frate al sru pe care'l luase cu sine,

puna mitropolit in Tesaionic.


El se incunjura cu Greci, luand de postelnic din Constantinopole pe Manolache Cefot, iar drept capuchihaele lsand
pe cunoscutii in asemenca treaba i de la alti domni, Stavarache
grecit i el, ajunse

" Carla, in Lelopisefe, II, p. 184. Nu 10 cum spune cronicarul, cad in


1755 el fuscse destituit, si a stal probabil Indepaitat dela ataceri pana cc au
obtinut favoarca domnici.
Aceasta origine romaneascit a lui Calimah este adevcritil si de un raport

a lui Pcnkler, din Sept. 1841, litum. Fry. V, p. 108, care spune : Iohanes

Kallimaki, ein geborner Pollak, wie er ivenigslens selbsl vorgab, wurde neuer
Ploitendolmetsch. Da er ein Ausliinder war und als solcher ein wichtiges Amt
erlangte, ant welches scit langerer zcit blos die altesten und angesehendesten
Familicn der Haupstatdt (Phanarioten), die Anwartschatt gcltend gemacht
batten, so sah er sich iclfachen Verfolgtaigen t.nd Anieindungcn von Seiten
dieser Leute ausgesetzt, und er konnte sich lediglkh durch die Gunst behaupten,
dcren er sich beim Reiss Elendi erfreute". Faptul ca loan Calmasul se dd drept
Polon si nu drept Roman nu trebue sit ne mire. Pe arm& nu eia o mare cinste
de a fi Roman. si fiind ea el studiase In Polonia putea sa se dee ca apartinand
acclui neam. mai hire vitzut de cat Valathii. Si C. Daportes In Calalogul isloric al Romeilor, Erbiceanu, Cron. greci p. 191, spun cil Calimah era cuil...inar din
Moldova. Vezi A. D. Xenopol. Isloria si Genealogia Casei Ccuimachi, 1897 si N.

Iorga, studiul asupra familici Calimachl in vol. I al Documenleie familiei Calimachi,

1909.

ISTORIA TARILOR ROMANE

107

0 Stefanache. Cand fit la darea vistieriei, nici un boer nu vroi


s'o primeascg, caci tara fiind pradata de Tgtari cu cate-va zile
Inainte de sosirea domnului, era In depling bejgnire, 0 nevoile
de bani fiind grabnice, se temea fiecare boier a lua pe raspunderea lui o tara sparta prin bejgnire". Stavarache auzind de
aceste greutati, vine el singur In Moldova pre carele cu mare
cinste l'au primit domnul, 0 luand toate trebile pe mainile lui
pot s zic cg er al doilea domn" 38. Dupa Intelegerea avuta cu
Calimah, se cherna la vistierie medelnicerul Constantin Kogalniceanu, boier din treapta mai de jos, care Insa spusese ca
dacii s'ar da lui vistieria ar face s'g ias. bani. Dupa ce'! puse In
acea dregatorie Ii spuse : acuma sg te vad Arhonda" 1 Si inteadevar ca 0 av ce videa 1 Stransoare mai cumplit de bani nu

se facea nici de Turci; batai 0 schingiuiri pentru dari; tipepetele se Inaltau de la un capt la altul al Wei ca un mare glas

al poporului intreg, torturat 0 cgznit de neomenqii stranga-

tori. Dar Kogglniceanu 10 tine cuvantul, 0 ca prin minune banii


izvoriau din tara 0 curgeau In vistierie. Stavarache ajutase Insg mult lui Kogalniceanu, invatandu-1 sg puna dari pe
boieri 0 pe manastiri, 0 pe jupanese, cai de menzil, pogonarit
0 altele. Mai multi boieri Incepura" a murmurisi" contra acestor
grele impozite. Stavarache Insa scoase dela Poartg un firman

pentru surgunirea lor 0 dupa ce'l dobandl In mainile sale, Inpia pe boieri ca ar vroi s.-i trimita la hanul Tatarilor, spre a
lua de la el despagubire pentru prada cornisa In Moldova, 0. aa

ajungand ei la Ionaeni, fur pu0 In fiare 0 surguniti. Au-

zind Insa celalti boieri din Ia0, despre capcana In care cgzuse
tovara0i lor, adung un mare numgr de popor de iarmarocul Miezului-Paretilor (jumatatea Pareasimelor sau postului mare),
0 pornete acea multime asupra curtei domne0i ca sii vada
pe cine are tara domn, pe Calimah sau pe Stavarache? Si pornindu-se cate-va mii de taranime, au mers la Poarta curtii de
au statut, iar o sama s'au suit In clopotnita Trei-sfeiitelor, 1
au Inceput a trage clopotul cel mare. Atunci auzind cei din iarmaroc s'au pornit toti call mai ramasese, din care o sama au
mers la mitropolie de au luat pe mitropolit, zicand sa marga
la domn despre partea terei, sa spuna ca cer sa le dee pe Stavarache, iar de nu-1 va da, nu va ramanea nici unul In viata.
Atunci Stavarache au pus de au Incuiet portile, punand 0 ca1, Asupra prAdArei Moldovci de Tamil Nogal, vezl mal multe rapoarte
ale lui de Vergennes din 1758. Hum]. Doc. Sulement, I, p. 711 : La Moldavie s'est principalement, ressentie de leurs excs et de leur barbaric : on

evalue ir plus de 15.000 le nombre des esclaves qu'ils y ont fait, sans parler d'une
quantit de vieillards et d'infirmes qu'ils ont impitoyablement massacrs". Cf.
p. 712.

" En. KogMniceanu In Lelopiseje, III, p. 244.

108

ISTORIA ROMANILOR

teva care de lemne de din lguntru, ornduind i toti Seimenii


i Arngutii, aducnd i toti belii, ca s ting portile. Dar prostimea. striga : s ne dati pe Stavarache, 1 punnd cu totii spatele in poarta cea mare, au dobort'o jos, i intrnd norodul in
Iguntru au inceput a nvgli" 39.
lato.' o r'scoalg In toar puterea cuvntului. Dar ce vroia
ea? Nu pe Greci, ci pe Stavarache. Iargi deci o micare, nu
cu caracter national, ci cu porniri personale contra unui Grec
rgu vgzut. Stavarache insg care ar fi pg-tit' o rgu daca ar fi incgput
pe minile multimei infuriete, scgpg travestit pe o poart de din
dos, i fugi la Constantinopole, de unde prin un firman trimis
lui Calimah, ii adung toatg avutia i banii cei imprgtiati i

pfdati de norod.
Nevoile tgrei cereau ins numai de cat scoaterea vacgritului, i se incepurg din nou stgruinti pe Ingg mitropolitul
Iacov spre a-1 face s'A deslege blgstgmul legat pe timpul lui Cons-

tantin Racovit. Dornnul puse atunci pe lngg mitropolit pe

boierul Vasile Ganea, ca sg determine pe capul bisericei a se retrage din arhipgstoria Moldov'ei. Domnul avea cu att mai mult
interes a provoca demisia mitropolitului cu cAt adusese pe fratele s'Al, fostul mitropolit Gavril al Tesalonicului, pe care II pusese sg se retragg din acel scaun vi-1 adusese in Moldova, farg
indoia/ in scopul de a-i procura pe acela al acestei tgri. Dupg
multg. silintg Vasile Ganea i cu boierii Greci izbutirg a deter-

mina pe mitropolitul Iacov

da demisia. El lepgdg Caria,


rostind frumoasele cuvinte iat ca m'am lepgdat de mitropolie i de cinste .1 de -toa-te ale acestei lumi, numai focul jurg-

mntului sg nu-1 ieu in cap i in suflet" 40


Scaunul mitropolitan fiind ocupat de Gavril, treaba vciiritului se murase foarte. Se scoase anume pentru cate-va
pungi de bani
anume mult mai eftin decht un firman

Invoirea patriarhului de a deslega blestemul, pe care am vgzut


cg tot patriarhul 11 legase pentru alte pungi; dar fiind c unii
boieri tot se temeau, ca i mitropolitul Iacov, sg nu ice blestcm
In capul lor, apoi contiintele lor furg impgcate, schimbndu-se
darea vgcgritului in o alta i mai grea, ins care nu er pus
pe vite, anume o dare pe ogeaguri sau fumurifumgritul de trei
" Ibidem, p. 246. Insemnhrile lui Ionita Cuza pe un catastif al lui spune
eh In 7267 (1759) Martie 18 s'au sculat toti boierii impreuna cu toath rara cu
zurbd asupra lui lordache Stavarache Sptarul, de l'au gonit din Moldova, fiind
foarte om rhu 51 fhcea ce-i erh voia in zilele acestui domn (Calimah) 5"1 a schpat

noaptea cu port turcesc 5i a fugit ca vai de el la Tarigrad". Convorbizi Literare XXXVIII, 1904, p. 757.

4 Ibidem p. 251. Koghlniceanu spune inch ch. s'ar fi zis ch Mitropolitul


ar fi luat 30 de pungi pentru a fac.e paretis (a-5i da dimisia). In un asemenea
timp totul era cu putinp.

ISTORIA TARILOR ROMANE

10$

marl adic5 de 11 lei, de 5 lei i de 3 lei; impus asupra tuturor


locuitorilor fAr a se excepta boierii nici mnAstirile.
Pe timpul lui Calimah se stabilise direct intre Moldova
i Prusia daraveri comerciale, care existase in toate timpurile
prin mijlocirea Poloniei, prin exportul vitelor principatului
cAtre Brandeburg. Aceste leg5turi eraii o urmare a slujbelor
politice aduse de principii Moldovei i mai ales de Ghica In stabilirea relatiunilor prieteneti intre Poart' i Prusia. Anume
Austria obicinuind destul de des a inchide granitile cu i /*MI
temei, pentru a se apr de cium5, comertul Moldovei er impiedicat de monarhia vecing in drumul s'u mai departe care
tara lui Frideric al II-lea, care venia s' caute in Moldova cai
pentru cavaleria uoarri i mai ales oiiboi pentru aprovizionarea

armatelor. Austria criuta a impiedica acest comert care int5ria


puterile de impotrivire a rivalei sale, i confisc5 in mai multe
rnduri turme de vite trimise din Moldova c5tre dumana ei.
Piincipele Ioan Calimah protesteaz5 in zadar in contra acestei
aplic5ri a dreptului rsboiului, i autorit5tile austriace, de i
fi rspund intr'o formil in destul de curtenitoare, refuz5 a lua
In sam5 protestele sale. Este de observat c5 r5spunsul la protestul lui Calimah, nu este semnat de ministril Kaunitz ci de
comandantul mArgina din Transilvania, feldmarealul comitele Montoya de Cordova. AtAt de departe se ajunsese cu principii dunreni, alt5 data' a-rat de cultivati i de c5utati, ea' un
ministru austriac credea cA'i micoreazA vaza, dac5 ar fi intrat
cu ei in schimb direct de corespondent" 41
Grigore Calimah, 1761-1764. loan Calimah fiind oni
inaintat in vrAst5, cedeaz5 tronul fiului &Au Grigore, care este
confirmat de Poart in locul lui Ioan in 1761, Grigore Calimah

domnete inconjurat de Greci care conduc tara dup5 placul


lor, domnul fiind cu totul neexperimentat i necunosc5tor de

tar5, fiind n5scut i crescut in Constantinopole. El se c5s5tolise


luAndu-i de sotie pe fica lui Grigore Alexandru Ghica fiul dra-

gomanului decapitat, 1 ea tot din Constantinopole, in c5t i


domnia acestei odrasle romneti inoat in plinele ape ale Fanariotilor.

Constantin Racovit5 dorind s rstoarne pe Calimah iea


In slujba sa pe Franois Linchou pe care l'am intalnit i mai
sus amestecat in daraverile politice i care sub chipul unui neguttor se purta prin -raffle romne. Linchou scrie cator-va boieri cunoscuti de ai lui din Moldova cArora le spune ca sA riiscoale poporul contra lui Calimah, i s trimit o deputatie
la imp5.'ratul spre a cere depunerea lui. Mai grav6 ins5 f impreMum. Frg. V, p. 211. Vezi scrisomea lui Montoya din 1760 In Hurrn
Doc. VII, p. 122. Asupra chestiunei comerciale, vez! Frg. lbidem.

110

L9TORIA IlOMANILOTt

jurarea c Linchou dgdea aceste povete ca emanand din ordinul personal dat lui de marele vizir, pe care cu toate aceste nici
nu-1 vgzuse. El scrisese atare cuvinte nebune, dupg cat se pare
indemnat de Racovitg, pe care cu toate aceste nu vroi sg-1 arnestece in nenorocirea lui. Scrisoarea lui fiind anume prinsg
de Turci, el este aruncat in inchisoare, i cu toate stgruintele
ambasadorului francez, indat dupg aceea executat, iar Racovit este surgunit in insula Lemnos, Calimah pierde tronul spat fiind de Grigore Ghica 42

Grigore Alexandra Ghica, 1764-1767. El era terziman


la Poartg i fiul decapitatului terziman Alexandru Ghica. Urmeazg in tron lui Grigore Calimah. Acest Grigore Ghica
nuse prin bani nu numai iertarea pg.catului motenit de la tatgl
sgu care se incercase s trAdeze impgrgtia, dar nc i functia in
care acela se compromisese prin unellirile sale cu Ru0i, 0 in

care vom vedea i pe fiul, cu tot cumplitul exemplu al tatglui


apucand aceea0 cale ; cilci pe cand omonimul sgu, cellalt Gri-

gore Ghica mort in 1752, era dupg cum am vgzut duman al


Ru01or 0 al Austriacilor, sprijinind atat ca dragoman &It i ca
domn politica francez, svedef i prusiang, acesialalt, de 0
urmeazg inainte a dumgni pe Austria, se pleacg ca i tatgl
su &Are Rusia 43. Relele sale ganduri asupra Austriei sunt date

pe fat.g. Inca depe cand era el dragoman, sprijinind interesele


Moldovei 0 ale Turcilor, in cearta de granitg ce se ivl pe timpul
lui Grigore Calimah, predecesorul sgu la tronul Moldovei44.
Dupg luarea domniei moldovene, Grigore Ghica urmeazg mai
departe purtarea sa dumnoasg'g Austriei. Cara' aceste certe
relative la vecinicile incglcgri ale hotarelor se adaugg nemultu-

mirea Austriei provocat de Ghica care reftag a retrimite cu


sila peste granitg nite emigranti transilvgneni 43. Din pricina
asprelor mustrgri i amenintgri pe care aceste imprejurgri le
atrag dui:A sine, se iveste o incordare intre Viena 0 Ia0 care nu
putea conduce la impgcarea certei". Din potrivg Grigore Ghica
mWenise pe semne de la tatgl sgu pl3carea cgtre Ru0, a cgror
politicg agresivg fat cu Poarta el cauta' sg o sprijine, insg dupg
" Relafiunea asupra omorului lui Linchou, din Martie 1760. Hurm. Doc.
Sizpl. I, p. 715. Mazilirea lui Calimah, vezi un saport olandcz in Doc. Calima-

chilor de N. Iorga I, p. 21.

" Petre Cosrer C. dogele 24 Aprilie 1764. Hurm. Doc. IX, 2, P. 64: il
dragoman Gicca ola plincipe di Moldavia era mosto affezionato al Ressidente
Russo".
" Penkler c. Kaunitz 16 hale 1763 si Kaunitz c. Penkler, 1 Martle 1763
In Hurm. Frg. V, p. 223.
" Kaunitz C. Brognard 6 Oct. 1767, ibidem, p. 229.
Notta dei) Intesnunzio Penkler al dragomano della Poste, 15 Febbrajo
1766, ibidem, p. 231

ISTORIA TARIL0g, 110MANE

111

cum era firesc, fiindu-i capul in joc, cu cea mai mare bggare de
seam. Asa pentru a captiva increderea Portei el se preface a-i
trimite stiri insemnate asupra miscrei trupelor rusesti, si pare

chiar a atrage luarea aminte a Portei asupra scopurilor unite


ale Rusiei i Prusiei in Potriva Poloniei. Aceast ins numai
spre a putea servi pe Rusi. Anume el trimite trimite hanului
ttresc Ial curand o stire fals pornit din inspiratie ru-

sasc, menit' a ridica mult in ochii Portei pericolul unui


atac din spre nord, aceea cA impratului Austriei ar fi trimis in trei rinduri soli ghibaci cu mari prezenturi la curtea
Tarilor, spre a reinoi alianta cu Rusia ; dar csa ar fi fost
rspins in incerearile sale. Cu asemene tirii Rusi, prin mijlocirea lui Ghica, vroiau s arate Portei, c6 nu ar st de cat

In bunul ei plac, de a readuce iarsi pe Austria in lupt comun


In contra Turciei. Faptul ins c Ghica nu trimetea asemenea
stiri de a dreptul Portei, ci prin mijlocirea hanului tAtresc,

arat dibgcia lui in trebile politice intru cat prin o asemenea


manoper el cldea vestilor rspandite de el o mai mare crezare,
iar pe. de alta se ferea de a se pune el insusi in lumin. Mai incearc6 Ghica si o an' intrigg.; anume de a da a intelege Portei,
66 in urma unei ofense aduse reprezentantului Frantei la Viena,

relatiile intre Franta si Austria s'ar fi stricat, pentru ca prin


zazania pus tntre aliatii Portei, sg apar cu atat mai ameninttoare dusmania Rusiei. Arnbasadorul francez ptrunsese
i desigur cA el nu era o taing pentru
jocul ascuns al lui Ghica
nimene din acei ce aveau ochi s vazg. Numai Turci nu vedeau
nimic, i daca ei mazilesc pe Ghica, nu o fac din pricin cgt
ar fi descoperit uneltirile sale cu Rusia, deoarece peste putin timp,

tocmai in ajunul rasboiului, ei 11 trimit ca domn in Muntenia.


Si apoi vom vedea c i inlocuitorul sgu, Calimah, tradcezil pe
Turci in acelas mod ; si a trebuit fapte foarte batAtoare la
ochi, pentru ca Turcii s iee in contra lui mgsuri de asprime.
Dup ce am cunoscut astfel legaturile exterioare ale domnului
acelui ce er menit a apr Moldova contra rasluirei Bucoviriei,
s trecem la domnia lui luntrica.

Brognaid 15 Dec. 1766 5i 15 Fevruarie 1767, ibidem, p. 234. Comp.


un rapolt al lui de Vergennes c. ducele de Choiseul din 3 Iunie 1766. Hunn.
Doc. Srzplement, I, p. 739: Je crois Monsieur que cet avis (qi.e les Auti ichiens
rechercheraient l'alliance de la Russie) est une invention de la Rt.ssie et de
ses paitisans, dont le prince de Moldavie n'est par le moins zel, pour dtourner

l'attention de la Porte du viitable objtt qui devoit uniquemcnt la fixer".


Mai vezi un alt rapoit al lui Foinctli c. de Veigennes din 28 Noemvtie 1766,

ibidem, p. 741. In sfar5it mai amintim 5i ultimul raport asupia iui Grigore
ca domn In Moldova in acest rand, din 14 Martie 1767, al lui de Vere.ennes C.
de Praslin, ibidem p. 742: , Le mince de Moldavie (Ghica) n'infectera plus la
Porta des mensonges que les Russes lui suggrent, il a t dpos".

112

ISTORIA ROMANILOR

Ghica mai intai trebuia s'A fie un element cu totul strin


trilor romane. Ca fiu al lui Alexandru Ghica terzimanul Portei, el fusese crescut in Constantinopole, unde el insusi imbrAcase dup aceea dregAtoria de dragoman; de aceea el se incunjurA de Greci in domnia lui, i numete numai in boieriile mari
ale Curtei pe lang6 8 boieri romani, 5 Greci i anume pe Balasache postelnic, pe Firali vel stolnic, pe Sulgeropol.vel comis,
pe Panaiotache vel cAmra i pe Panaiodor vel cAminar. Era
ins un om cu scopuri bune i care tinse mai ales s'A ridice starea

economic a trilor in care pe rand soarta 11 randui a domni,


de i scurtul timp al oblAduirei lui nu-i ingAdui nicerea a introduce vre-o reforma temeinicA. El ordon tuturor boierilor,
mai ales celor de la tinuturi s fac dreptate sAracilor, pAzindu-se

a lua mitA de la ei (de la cei bogati pe semne c era invoire),


sub amenintare de strasnicA pedeaps. Randueste tuturor satelor tidule de bir ca sa tie fieste-care cat are s'A deie, avand
satele a se cislui ele singure, iar ispravnicii s'A nu poata nici ale
scAdea nici a le adAugi. i aa adauge Enache Koglniceanu,
dela

care imprumutrn toate aceste stiinti, eia o multime

de bani i tara foarte se tocmia i se umplea de locuitori i le


era foarte de uurare, cat nu le fusese de mult vreme, nici la
un domn de cei ce au fost mai inainte, care se mira singuri
mantenii la aceasta" 48 Ghica randuete o nou vam'A (tax)
cate o para de boj ce intrau cu carele in Iasi, spre a intocuai din
ea podurile de lemn ale capitalei. Vkand el cheltulile cele
mari pe care orenii le fceau pentru haine, dorind si cei mai
sraci s'A imiteze in lux pe cei bogati, el se gandeste intai a da
o porunca de a nu se mai purta haine aa de costisitoare ; dar
se teme &A nefiind ascultat va fi nevoit s'A recurg la pedepse,
au fAcut deci
ce iar putea instrgina simpatiile locuitorilor.
Mria sa singur un rand de strae de postav livade i giubea,
si inteo zi frA de veste au eit Imbrcat cu ele la divan, care
inteaceeasi zi Vazand oamenii MAriei sale (Grecii) s'au rusinat
Cu totii; i asa peste cloud trei zile au inceput i ei fieste care a
pune livadele de postav si giubele. Acesta vazand boierii pmanteni au inceput si ei a-si face, i asa in scurt vreme s'au ridicat acea cheltuialA nebuneascA a straelor ne zicand domnul nimrui nimic" 49. Ghica mai toci si mijlocul de imboglire i de

jaf al capuchehailor, netrimitandu-le sumele libere spre a le


imprti pe la dregAtorii Portei, ci darurile toate csrui cat se
cuvinea inchise si pecetluite, avand capuchehaia numai a le remite i a lua tidula de primirea lor, iar agentul trebuind sa' se
multumeascA cu leafa lui.
Enache KogAlniceanu In Lelopiseje, III, p. 261.
Ibidern, p. 262.

ISTORIA. TARILOR ROMANE

113

El mai cumparg un loe mare langg mitropolie, il ingrg-

deste s'i pune sa se zideascg pe el case mari si frumoase, in care


instaleazd scoala cea reorganizata de el, Apoi aduce apg pe urloae in ora fcnd cismele in trei patru locuri sianume la poarta
s. Spiridon si alta la poarta Goliei. Dupa aceea se gandeste a
Infiinta o fabrica de postav in Moldova, spre a economisi marile
cheltuieli ce Ora le fgcea cu procurarea din Om% a acestei mgrfi ;
aduce mesteri din Polonia si Germania si intocmeste fabrica la
satul Chipiresti, unde se varsg Bahluiul in Jijia, si facnd o fru-

moas bucata de postav o trimite la impartie. Dar la Turci

aceste nu trec, ca ei stiu numai bani sg cearg ; iar de acolo mai


mult nu vor sa stie" 50
Se intelege ea toate aceste silinti ale lui Ghica de a usura
traiul material al locuitorilor se zadarnicira de indata ce el nu
mai fh pe tronul tgrilor romne, si alti domni ba chiar interegnul
cumplit al ocupatiunei rusesti veni s5.-1 inlocuiasca. Asa se desfiintar si ingsurile sale pentru fixarea sumelor contributiei,
i ingrijirea lui de podurile Iasului si fabrica lui de postav. Singurul lucru ce ramase pang astgzi sunt urloaele ce aduceau apa,
din care pan mai odinioar orgsenii isi trageau indestularea.
Dar acele fiind aduse pe sub pgmant puturg sa se impotriveascg
urgiei timpurilor. Tot ce erg pe suprafata lui trebuia sg piara
i sa se darme.
Grigore Calimah a doua oarg, 1707 1769.
Ghica fu
mazilit fiind-ca implinise trei ani in domnie, si in locul lui fu
randuit fostul sail predecesor Grigore Calimah 51 Pe cat de
blanda si de omenoasd fusese domnia lui Ghica, pe atat de cumplit si vrajmasg fu aceasta doua a lui Calimah. Boierii pribegirg pu un cap si se duserg la Constantinopole spre a face
arz" (plangere) la sultanul contra impilgrilor crora era supusi.
Adevarata pricing a nemultamirei era c nu le daduse la toti
slujbe. Neculachi Sutu, capuchehaia lui Calimah, isi pune toate
puterile spre a ponegri el pe boieri si mai ungand si cu bogate
daruri pungile Turcilor, izbuteste a scoate un ordin dela sultanul ca boierii sa' se intoarca in targ si sg se linisteascg. Intamplandu-se tocmai atunci ca sg se imbolngveasca si sa moarg
capitenia lor, vistiernicul Iordachi Costachi Venin, boierii ascultg de porunca datg, se intorc in Moldova unde domnul ii
primete foarte bine, si le dii pe cat poate dreggtorii pe la
margine. Tot izbutise deci boierii cu rocosirea lor.
" Ibidem, p. 263. Infiintarea fabricei de postav de catra Grigore Ghica
este atestata si de un document german, Broguard 16 Februarie 1767, Hurm
_Frg. V, p. 240
61 Calimah este rAnduit In Martie 1767. Vezi un raport francez din 12
.Martie 1767, In Doc. Suplementul la Hum'. I, p. 743.
A. D. Xenopol. lstoria Rominilor.

Vol. IX.

114

ISTORIA ROMANILOR

Pe timpul lui Calimah Moldova Incepe a simti urmArile


fncordarei tot mai rostite intre Rusi i Turci. Ostirile otomane
fncep a se purta prin targ, mergAnd s5 Int6reasc5. cet5tile Nistrului de teama Rusilor. PrAdkiunile si angriile, aprovizionrile si c6rAturile nesfarsite iar Incep a bantui pe locuitori.
Grecii de pe lng5 domn v5zAnd c5 din pricina nevoilor de Int5mpinat, nu le mai r5mnea nimic de j5fuit, se duc la Tarigrad,
si chiar fratele domnului merge cu ei, iar Calimah r5mne fr5
de oameni, numai cu cei mai mid si cu pknntenii" 52 PAmntenii doar nu erau oameni de seam5. Se dusese Grecii; se
dusese elita Ord. Ce r5mAsese pe 151.10 domn erau numai Moldovenii, cei prosti si nici de o treabA 11

0tirile turcesti pornise spre Nistru i trecur5 prin Bucuresii, mai apoi prin Iai, unde fusese poftite de Insusi domnii
t5ri1or romne, spre a-i face vaza In ochii Turcilor, vaz6 de
care mai ales Ghica ave mare nevoie, el care In tainil se plec
cAtr5. Rui. T5b6rArea ostirilor turcesti In capitalele trilor romne, aduse spaima cea mai cumplit In locuitori, lu5ndu-si
fie-care muierile si copiii si alte ce puteau apuca de prin case,
fugeau de se fnchideau prin mn5striri, r5mnnd casele lor
pe mna Turcilor, de fceau ce le era voia" 53. Pe cnd InsA
ghibaciul Ghica acopen i p'n5 la ultimul moment jocul su cu
Ruii, pan5 ce se prefcir a fi fost prins si luat de ei la Petersburg, nenorocitul Calimah nu stiu s6 se pzasc5, mnc5 cele
100 de pungi de banii trimise de Turci pentru cump5rarea de
zaharea si provoc5. pe Arn5.'utii si a trece la Rusi, ceca ce
Poarta afland de cu timp, 11 prinde, pune la Inchisoare, si apoi
fi taie capul

Constantin Mavroeordat a patra oarfi, 1769.El revine In


ultima sa domnie pe pmnt, a zecea (1) In Orile romne de
astrt dat fiind primejdie mare, Turcii nu mai luar banii dela
Mavrocordat, ha din contr Ii d5dur lui 50.000 de talen i pentru
a preInttImpinA nevoile militare din Moldova. Mavrocordat iea

m6suri strasnice pentru a asigura aprovizionarea otirilor turceli ; dar nu apuc a le pune In lucrare si e nevoit si fug5.
fnaintea Ruilor care ocup5 Iaii. Constantin Mavrocordat
" Nogamiceanu, p. 260.
" lkogMniceanu, p. 272.
" Hammer, 1. c. III, p. 599: Pies de la tete du prince de Moldavie
placee contrc le cadavre entie les deux pieds on lisait ces mots : Void la tete
abattue du maudit plince de Moldavie, qui s'est appiorpi 100 bouises qui
lui avaicnt t iemises pour acheter des vives et qui a ti ahi l'empire". Hammer
camel pentru aceste cuvinte un laport al lui Thugut dal 18 Septemlnie 1769'
;1 pe Engel, Geschichle der Walachey. Un raport am 'nil de St. Piiest. c. de Choiseul, din aceai dat4 continut In Hurm. Doc Supl. I, p. 788, spune" 400 bourses-

et ayant fourni aux infideles toutcs sortcs de provisions". Aceiasi arnare la.
un raport englez din 10 Septembric 1769. Iorga Doc. Calimachi, I, p. 11 si 37-

ISTORIA TARIL011 11035ANE

115

apuc5 spre Galati, este ins5 prins de Rusi, adus inapoi la Iasi,
unde moare de rAnile primite cand cu prinderea lui, i r5cite
pe drum.
De mult se vestea apropierea rAsboiului ce ast5 dat aveA
s hotrascg c5reia din cele douli imp5r5tii, a Moscului sau
a Turcului, ave s5 rArnnil precumpenirea in trebile orientului.
*i in expunerea de 0115 aice am intalnit de mai multe ori vuetul surd al aproprierei sale. Acum ins5 el aruncA deodatrt sinistra lui lumin5 asupra orizontului intunecat, ca o scApgrare
ce strbate nourii grosi i plini de furtun. Cumplit era el sA
se descarce asupra omenirei, i mari trebuia s5 fie urm5rile sale
mari intre cei ce se rAsboiau, mai mari insA si mai cumplite
pentru acei pe care tocmai el nu-i atingea direct. Din el era

s izvorasa pentru Polonia cufundarea ei in mormntul cel


rar umplut al popoarelor ; pentru neamul romnesc s'a insamne
o nott apgsare lsat5 pe grumajii SAL i deslipirea unei p5rti
mandre i frumoase din t"rile sale, care s5 m5reasc5 intinderea unei altei impAr5tii.

Politica interioar5. S cercet5m acum i relatiile politice ale


Portei, i s vedem cum a fost conduse de Fanariotii pe mna

arora ele se aflau, in acest rstimp de 20 de ani ce precedeaz5 marele r'sboiu.

In tot acest rstimp Turcii fur5 fr5mantati de interesul


politicei franceze, care doria s6 starnease un rsboiu al Portei
cu Rusia si Austria. Regele Ludovic al XV-le trimite pe marchizul Desalleurs cel tn5r in Constantinopole, care trecnd
prin Moldova in August 1747, este complimentat de Grigore
Ghica, prin boierul grec de origine francez Milu ce era in slujba
lui 55. Desalleurs ins are de luptat cu mari greut5ti, deoarece
putin timp dup sosirea lui in capitala Otomanilor, Poarta reinnoeste tratatele cu Austria si cu Rusia, de care puteri Frantia
tocmai vroi s' o desbine. Ambasadorul francez se indreapt
atunci la oamenii de incredere ai Portei, domnii Vrilor romne,
spre a face ca prin mijlocirea lor s5 triumfe interesele Frantiei.
Grigore Ghica (cel mort in 1752) er cstigat mai de mult la
planurile ei. Acesta pentru a spArie pe Turci si a-i indispune
contra puterilor nordice, le trimite o stire falqc1, c impArAteasa Mina Tereza ar vroi s' trimitd un ajutor Rusiei contra
Svedejilor. Ambasadorul caut atunzi, spre a determina pe Turci
Ja un pas hotritor,
conving5 c'd s'au implinit conditia tratatului de aliantii defensiv i ofensiv incheiat cu Svedia. Turcia
" De Castellanes c. afacerile stiAine, 16 August 1747. HUM. Doc. Supl.

I, p. 592: le seigneur Milo, originaire Iranais qui est it son service". Acest
Milo este strdbunul lamiliei Milu, ilustrata prin marele artist diamatic Matei
_Milo.

!STOMA ROMANILOR

116

i je masuri contra Rusiei, ordonnd intre altele lui Ghica s


aprovizioneze Hotinul cu 20.000 de chile de gran, Constantin
Mavrocordat contribue a intari vetile transmise de Ghica, aclaogind ca Maria Tereza ar concentra multe trupe in Ungnria i. Transilvania i. altele asemenea 56. Frantia vroia sa inti ebuinteze *i daraverile polone spre a impinge pe Poarta in curentul politicei sale, aratnd Turcilor in colorile ccle mai vii
amestecul tot crescand al Ruilor in Polonia. Pentru a fi totdeauna
intiintata despre cele se ce petreceau in acea Ora, ambasadorul

francez tinea o corespondent foarte deasa cu prietinii sai de


acolo, pentru transmiterea careia ave nevoie de bunele slujbe
ale domnilor romani i mai ales ale acelui din Moldova. Dintre
principii fanarioti insa Grigore Ghica, Constantin Mavrocordat
i. Constantin Racovita erau partizani ai
politicei franceze.
Dui:a moartea lui Grigore Ghica, 1752, fii lui Matei i Scarlat
se arata din potriva ca dumanii cei mai inverunati ai intereselor Frantiei, i favoritorii cei mai calduroi ai celor austriace,
i. dupa cum se schimbau principii, mai ales in Moldova, se implineau sau se paralizan interesele franceze ". Ambasadorul
acreditase chiar pe lnga Constantin Racovita pe pretinsul ne-

gutitor Linchou, pe care l'am vazut compromitnduli viaja


spre a restabili pe Racovita in tronul Moldovei 58. Ce motiv insa
impinsese oare pe fii lui Grigore Ghica a se da in partea Austriei,

i care era pricina pentru care atat tanl lor, cat .,i Mavrocordat i. Racovita sprijineau interesele Frantiei? Nimic mai neconform cu adevarul decat a privi asemene alipiri ca urmarea
unor principii politice. Ele erau dictate numai de interesul perso
nal. Anume fie care putere ii ave Grecul ei la Constantinopolc,
care fi sprijinea interesul pentru bani i. prezenturi, i. era la

rndul sau sprijinit de ea pentru ca ajungand dragoman sau


gospodar, sa-i poata sluji de mai destoinic instiument. Intru

cat insa influenta puterilor striline, pute adese ori sa determine


schimbarea sau numirea in asemene posturi, i. fiind mai multi
competitori decat locuri de impartit, intelegem uor cum de

Fanariotii se imparteau i ei in tabere dupa jocul marei politici de pe malurile Bosforului.


Iata deci inca data adeverit faptul de mai multe ori insemnat pana aice, ca Fanariotii erau condui in intreaga lor
purtare numai i numai de interesele lor personale. Si ar fi fost
i straniu ca nite oameni de alt sange, de alt neam, de alta
" Relazione del Hospodar di Valachia, Gennaio 1719 in Hurm. Fry.
V, p. 146 Raportul lui Penkler din Pera Iunie 1749, ibidem, p. 146 118.
" Vezi un numAr Insemnat de documente, toate relative la coresondenta amba,adorului francez cu Polonia dintre anii 1750-1757, Hurm. Doc. Supl_
I, p. 598 si urm.

" Mai sus, p.

150.

ISTORIA TARILOR ROMANE

117

religie de cat Turcii, sa fi slujit cu dezinteresare pe acei ce le


zdrobise viata si Imparatia lor.
Prin insus raporturile In care stateau cu Imparatia musulmana, catre care nu pute sa-i lege absolut nici *un simtimnt,

ei erau Impinsi In chip fatal pe partea interesului; de aceea si


numai de el se Ingrijau, numai in slujba lui puneau ei eminentele Insusiri ale bogatului lor ingeniu. Si dac Fanaiiotii si in
tarile noastre nu fura indeobste condusi decat tot de maxima
interesului personal aceasta purtare a lor ce ni se pare noua
asa de vrednica de hula, ave acelas temeiu de a fi. Interesul
nu poate ceda de cat unui puternic simtimant, si Intre aceste

nici unul nu se poate asemana cu iubirea de tara. Intru cat

un asemene simtimant trebuia sa fie strain de inimile fanariote,


unde ar fi putut ele gasi o precumpenire a interesatelor lor por-.
niri? Tara nu mai aveau ; nationalitatea lor fusese inghitita ;
religia lor batjocorita si acoperita cu despret. Desfacuti de tot
ce In lumea aceasta te alipeste care intreg ei erau tot atatea molecule deosebite, concentrate In ele insasi, care pentru ele Insasi numai tralau si faptuiau. De aice explicaren fireasca a fap-

tului cum de Fanariotii, nu puteau cauta, In Intregul lor rol


politic, decat Ingrijirea intereselor lor personale, fapt pentru
care trebue mai mult plansi decat huliti, intru cat sunt situa-

tiuni fatale, care imping pe oamenii, chiar rdrri de voia ion, spre
lucrari degradatoare.

II

RZBOIUL SFR*IT PRIN PACEA


DE LA KUCIUK KAINARGI
1769-1774

1. ATINGEREA MAI DE APROAPE A ROMANILOR CU


RUS!!

In 1762 Caterina a II-a se suie


Izbuenirea rfizboiului.
pe tronul Rusiei, i un an dupg aceea moare regele August al

Poloniei, doug imprejurgri din cele mai insmnate pentru

istoria Europei. Vecinicile certe care insotiau alegerea regelui

polon, iau la moartea lui August al III-lea o intindere mult

mai mare, sporite fiind ele i prin dezbinarea religioasg a trei,


prin nouele particle ale Disidentilor i Catolicilor. In anarhia
totalg in care cade Polonia, Caterina reuete uor a face ca
prin banii i armatele sale, sg" se aleagg de rege fostul ei favorit, Stanislaus Poniatowsky in 1764. Partida patriotilor sub
Branicky incunotiinteaz' pe Poartg despre pericolul ce astepta
pe Polonia, din amestecul Ruilor in trebile ei, cerAndu-i sprijinul pentru a alege un rege de natiunea lor i a indepgrta trupele ruseti din Polonia. Poarta care se deprinsesc cu amestecul
Ruilor in trebile Polonilor, se multgrnete a le da sfaturi binevoitoare. Ambasadorul Frantiei, comitele de Vergennes, ia ins
In mng aceastg afacere i. cere prin o notg dela Turci ca sg
iea mgsuri energice contra influentei crescnde a Ruilor in
Polonia ; dar el primete ca rgspuns observarea, cg trupe strgine

au fost in toate timpurile in Polonia, ea' ea pare a le primi


de bung voe i cg a protesta impotriva unui asemene fapt, ar
puteg pgrea ca un atac contra libertgtilor republicei. Dupg alegerea regelui Poniatowsky, isbucnind un rgsboiu civil fare
Disidenti i Catolici, care se unesc In confederatia patrioticg
din Bar, Caterina se oferg a sprijini cauza celor dintai, intre

RIZBORIL SEARSIT ERIN PICEA DELI KIICIDE BAINAEGE 119

care erau i cretinii ortodoxi, i parlamentul disidentilor cere

el fnsu ajutorul Caterinei. Cu toate striatele de alarm6 ale

confederatilor patrinti, Turcia rAmne nepAskoare, cu ant mai


mult c Ruii nu crutau de loc banii, pentru a face pe Poart

sA fnchid5 ochii asupra fncglcnilor lor. V6zand Polonii

bani nu pot dobAndi nimica dela dregAtorii turci, trimit i ei


juvaerurile femeilor lar la sultanele din harem, opunnd astfel coruptia coruptiei i cutind macar prin acest mijloc extrem s6 izbuteascA In cererile lor. Astfel partida r5sboinicA In-

ISTORIA ROMANILOR

120

cepe a spori in divan, intetit fiind necontenit si prin insistrile


comitelui de Vergennes. Patriotii poloni, persecutati de Rusi,
cgutase de mai multe ori sc'pare pe pmnt turcesc, In Moldova
si Rusii urmridu-i p'n6 aici, calcase In repetite rnduri peste
granita otoman5. Odat trecnd mai multi Poloni In oraselul
moldovenesc BAlti, dela marginea Basarabiei, o trup de Cazaci Zaporojani insotiti de oaste ruseasc6 se ieau dup dansii,
atac si drm5 cu totul orAselul pomenit, care er locuit mai
in totul de Turci. CAnd aceast veste ajunge In Constantinopole, ea produce cea mai mare turburare; Ienicerii cer numai
cleat s fie dusi impotriva Rusilor, s'i insus sultanul abe. 10
poate stApni mnia. La toate aceste adAogAndu-se si luarea
Cracoviei cu asalt de cutre Rusi, In ziva de 18 August, partida
pUcii este cu totul inl5turat, marele vizir Muhsinsade resturnat
si Inlocuit cu Hamza Pap care declar Rusiei fsboiu (Octombre 1768).

FiindcA luptele nu puteau s' inceap6 cleat in primAvara


urmaoare, Turcii deocamdat se multumesc a da oridine Hanului TUtarilor de a prada Rusia si Hanul Cum Gherai incepe
In mijlocul iernei o pustiere a Rusiei din cele mai neauzite, ducand in robie in ate-va sptmni peste 40.000 de oameni,
si rApind mai bine de 100.000 de capete de yin. Eminentul ajutor a inimosului Crim Gherai dispare ins6 In curnd prin
moartea acestuia, si comandantii armatei turcesti dovedesc o
nedestoinicie fenomenal In conducerea rsboilui. Ei sunt asa
de Inceti In miscArile lor In at nu ajunsese inc6 la Dunre,
cAnd Rusii atacase acum Hotinul. Acestia sunt deocamdat
rspinsi peste Nistru. Vizirul ins6 In loc de a urmAri pe Rusi
dincolo de fluviu, se indreapt In spre Bender si pierde astfel
prilejul cel mai minunat pentru a sfrma pe dusman. Sultanul
Mustafa, furios impotriva lui, pune de-i taie capul a-tat lui at
si dragomanului Neculai Dracu Sutu si lui Grigore Calimah
domnul depus al Moldovei Invinuindu-i pe toti de trklare cAtre
PoartA 1, si numeste In locu-i pe Moldavautshi-Ali-Pasa. Acesta

trece Nistrul In repetite rnduri ; prins insU odat'd de o ploaie


cumplit, care ii taie armata In dou, el este btut de Rusi In
o lupt din cele mai crncene in 17 si 18 Septembrie 1769, astfel cA numai putini din armata musulmanA scUpar cu viat 2.
Urmarea acestei victorii fu ocuparea Moldovei.
Cuprinderea tilrilor romne. Inc4" inainte de a se isca
rilsboiul intre Rusia si Turcia, Rusia prev6zAnd aceast posi1 Vezi raportul lui de St. Priest c. de Choiseul din 18 Sept. 1763, In care

sunt reproduse afisele ruse pe capetele Mete a acestor din trei trAdatori"

expuse la vaza publicului, Hurm. Doc. Suplemeni, I, p. 788.


1 Vezi asupra acestei lupte raportul lui de St. Priest din 27 Sept. 1769,
ibidcm, p. 789.

RAZROIUL SFARSIT PRIN PACEA DELA KIICII7K KAINARGI 121

bilitate, reinoise uneltirile sale in Moldova i Valachia pentru


a trezi iarai simpatiile lor catra dnsa, simpatiile ce incepuse
a atipi dupa cele dou incercari fara izbanda de a scoate

aceste tari de sub domnia asupritoare a Turcilor. Ea trimite


In mai multe randuri emisari, sub masca de negutitori, care
cautau sa atate la rascoala pe locuitorii principatelor, i mai
ales la fuga in Rusia, pentru a al-ata astfel Europci cAt de nesuferita er dominarea turceasca i cat de iubita acea moscovita 6.

Unul din acetia maiorul Carazin vine in Muntenia p6 la


1768, i trecand pe la mnastirea Argeplui, se face a se imbolnavi, i dupa ce sta mai multe zile acolo i se imptietenete

cu egumenul Damaschin i se destainuete cum ca Rusia va


s'A deschiza oaste cu Turcia pentru izbavirea neamului cretinesc celui de sub jugul turcesc i cum ca venirea lui este ca
In tabla s'a' se ajung cu care din boierii tarei va fi mai cu
ipolips i Cu care arhimandritul ti va sfatui". Arhimandritul

fi sfatuete sa se inteleaga cu Cantacuzinetii i anume Cu banul


Parvu i Cu Matei vistierul. Numitul Cantacuzin MatEiu fiind

necajit de acele mai sus aratate patimi, de nedreptatea Portei


de nestatornicia celor dupa vremi domni i acea mai dupa urma
nadajduia scaparea patriei (sic) lesne s'au alcatuit fagaduind
ca la toate va fi silitor i maiorul ii lasa cate-va proclamatii
catre Sarbi i Bulgari" 4.
Moldovenii, vazand iarai pe Rui c inainteaza' catre tara

lor, trimit o deputatiune la principele Galitzin, comandantul


corpului ce er s intre in Moldova, spre a-i oferi inchinarea
Principele multumi din toata inima mitropolitului pentru
hiritisirea" ce i se trimisese, i-1 roaga sa spuna pravoslavnidlor
locuitori ai Moldovei, ca in curand le va veni in ajutor din

partea prea puternicei i milostivei imparatese5. Baronul de


Elmpt, putine zile dupa aceea, trece cu un corp in Moldova,
alunga putinele trupe turceti, ce se aflau aice i intra in Iai

In 26 Septemvrie 1769, care ora fusese dat prada flacarilor de


Turci inainte de a-1 parasi 6. *i a au venit in tArg cu frumos
alaiu i cu otenii in rnduial regular i au intrat in biserica
Huim. Doc. VI, p. 61 : Der iussische Spion Tschernohapsas die Unter
thanen gehiim verstohcner Wcise vericitet, bethret und aufgcwiegelt, auch
zur Flucht beiedet und aufgeh ischt hatte... 4 briele gefunden hatt woduich
einige russische Magnaten die Moldauischen Unterlhanen zur ilt.chtigcn venalherischen Wanderung ins russische mahnen und rathcn sollen". La p. 58 un
alt emisar lancorol. Aceasta incercare face parte din un plan mai ?Milis de a
rAscula cre5tinii din imperiu1 otoman. Zinkeisen, V, p. 932.
4 Genealogia

Comp. mai sus. p.

Caraacuzinilor, original, p. 172

173, Buciumul, p. 155.

Dou carti de la Kneazul Alexandfu Galitzin c. Nlitropolitul Moldmei

In Achica ronulneasc, p. 129, 130.

Buletin din Oct. 1769 in Hurrn. Doc. Supl. I, p. 791.

122

ISTORIA. ROMANILOR

mitropoliei, generalii cu ofiterii lor, si mitropolitul si boierii


norodul ce s'au intamplat. Si fiind puse pe Analogicon in mijlocul bisericei sfnta cruce si evanghelia i luminile aprinse,

s'au cetit in auzul tuturor jurmntul, tinnd toti rdicate in

sus mnile drepte cu dou degete (al doile i al treile) deschise


intinse in sus. Dup cetire au s'rutat crucea si evanghelia,

cu totii au scris numele in cartea de jursmnt. Asemine au


scris de s'au fcut si pe la tinuturi afarA, trimitndu-se la fiecare tinut cAte o carte de jurmnt, care dups ce se citea in
biserica fie-crui sat, cu aceeasi rnduiala, apoi se insemna i
numele satului i se iscleau preotii .1 diaconii i toti juratii,
crtile acele iscAlite se aduceau la cantelerie" 7. Jurgmntul

svrsit au fost urmtorul : Eu cel mai de jos numit, m jur


m fgAduesc inaintea a tot prea puternicului Dumnezeu
si sfintei sale evanghelii, ea' iat voiesc i sunt dator ca cel ce
m'am supus de kind voe sub stlpeinirea Meirirei sale, intru tot
milostivei Doamnei mele imperatrite Ecaterinei Alecsievnei,
insui stpanitoare a toar Rusia ca se pzesc, din adevrar
inima mea, datoria cea credincioasA a supunerei Rusiei : supuindu-m intru toate MI% de nici o pricinuire, la ordnduelile
acele, care dupei puterea cea inaltei a Meirirei Sale vor fi hotdrdta
in toatei Ora i legiuirilor acelora, care de obte tuturor i osebit

mie, se cade a le pdzi, in tot chipul fgduesc, ca un adev5rat


crestin cu suflet nefUtarnic ; toate cele dup'd putinta strei mele
oastei intru tot milostivei Domniei mele (care este randuit
spre a apArare i sprijinealg credintei ce se afl' suspinnd sub
jugul Moametenilor) se fac ajutor in intrarmare i slujbe, socotind pe vrgjmaii armiei Rusiei chiar ca pe vrAjmaii mei. Iar
la sfrsit s' m port pe sine-mi cu chip ca aceasta : ca un rob
credincios si bun si supus a Mrirei Sale, dup cum este cu
vrednicie si se cade si dup cum eu inaintea lui Dumnezeu i
a judeetii lui cei strpsnice pot se dau rUspuns. i intru incheierea acestui jursmnt al meu, srut cuvintele mele i crucea
Mntuitorului meu, Amin" 8. Baronul de Elmpt, dup ce svrsete astfel primirea inchinrei rei, cere mai multe stiri
asupra numrului tinuturilor i oraelor Moldovei, asupra negotului ce ilce principatul, a cAtimei de zaharea si roduri ce
producea, a relatiilor dintre boieri i trani, a dgrilor patite
de tara att cutre Turci ct i cUtre domn, si multe alte amruntimi de aceste, care impreun cu jurAmntul reprodus mai
sus dovedesc pn la evident c6 Rusia ave de gnd a incorpora cu totul ri1e romne. Generalul ordon apoi, sub amenintare de mari pedepse, a se da pe fat toat zahareaua turceascA
Arh. rom. p. 132.
Ibidem, p, 131.

RAZDOTUL SFARSIT PRIX PACEA DELA KUC1111C KAINAIIGI 193

precum i a se opri exportarea din tail a once fel de bucate,


care ar putea fi de folos armatei ruseti ; i in sfrit cere dela
01.5 ca s. se aleagA un obraz din clirosul bisericei, i doi din
boieri care s'ar socoti, ca s mearg la luminatele picioare a
prea puternicei Imprtese, s cazA i s-i multmeasc pentru
mila ce au artat Mria Sa, cu trimiterea otirilor, cu care i-au
scos din jugul robiei" 9.
Imprteasa Caterina voind
documenteze scopurile

sale asupra Cretinilor din Rsrit i dorind s arate, c rsboiul pornit de Turci asupra sa, i (1 prilejul a lupta pentru
eliberarea coreligionarilor si, punnd, astfel In deplin aplicare politica Inaugurat de Petru cel Mare, public un manifest
In care aratil c Poarta, urnd religia ortodox, i-a declarat
rsboiu pentru cA ea au sprijinit cauza Disidentilor In Polonia,
i c5 dominarea cea barbar a Turcilor caut
arunce in
marea nelegiuirei i corpul i sufletul Cretinilor ce tr'esc In
Moldova, Valachia, Bulgaria, Bosnia, Erzegovina, Macedonia i
In celelalte prti ale imperiului otoman"1.
Caterina trimite i mai multe scrisori ctr cApiteniile
boierilor din Muntenia i Moldova ; Intre altele una din 9 Ia-

nuarie 1769 lui Prvu Cantacuzino Banul de Craiova Insotit


de portretul ei, In care scrisoare Ii spune c separea

voastre i tuturor vecinilor i Cretinilor din cea hulit turceasc6


supunere, cu adevrat este o Intreprindere prea folositoare pen-

tru toat Cretintatea i mai cu deosebire pentru acel slavonesc norod". Dup. cat tim este prima manifestare a ideei
slavonismului Romnilor, pe care Ruii apoi pn" astAzi o con-

sider ca dogm a tiintei lor istorice, bine 1nteles in slujba


ideilor politice. Mai adaog ImprReasa in un manifest publicat putin timp dup aceea c art'm i dm In tire tuturor
noroadelor slavone, aceti ticii cretini ce locuesc in Moldova,
Caravalahia, Tara Munteneasc6 in Bulgaria i Bosnia, Herzegovina, Macedonia i Albania i prin alte tinuturi turceti"
Din Moldova Ruii trec In Muntenia, unde-i chiamd chiar
principile Grigore Ghica (ce! ucis In 1777) i o partid de boio i
In fruntea cAreia stteau spatarul Cantacuzino, arhimanchitul
de Arge i comandantul gardei de Arnuti a principelui. Aceast prtie a lui Ghica pentru Rui ne cxplicg cum de acest
principe, care avuse tot tlinpul a fugi in Turcia, este prins de

Ibidem, p. 135.
'0 Manifestul Imp. Caterina In Hurm. Doc. VI, p. 63.
u Genealogia Canlacuzinilor, p. 176 5i 179.

ISTORIA ROMANILOR

124

dnii, fiind apoi dus la Petersburg, cu toate onorurile" 12

Pref'candu-se el la inceput a tinea cu Turcii, Cantacuzinetii


Il mustr eft' dae va birui Rusia, va prijmedui tara" IS. Imp'rteasa Ii druete o tabatier impodobit cu brilante i primete pe fiul su in corpul cadetilor ; apoi ea d lui Ghica i
deputatilor munteni o sum" de bani pentru cltorie ; se mai
spunea c fostul domn fusese in srcinat a merge la armat spre
a incepe negocirile cu Turcii 0 a cerca ce ar fi ei dispui
concead. Rusiei pentru incheierea pAcei14. De acea i Ruii
sprijinesc candidatura lui Ghica la tronul Moldovei in 1774 '5.
Cantacuzine0ii rspund din partea lor simpatiilor ruilor prin un mare devotament pentru cauza lor. RAducanu
fiul lui Matei i nepotul Parvului cere voie dela Romanzoff
s fac un corp de Wire moldoveneascii i au strns deplin
polc de husari, din care era tot alei tineri voinici : Romni,
Moldoveni, Ardeleni, numindu-se Usarkoi, Voloskoi polc, cu
care el la rsboaele cu Turcii multe vitejii au arAtat". Aceast
participare prea activ a Cantacuzinetilor pentru Rui impinge
pe Mihai Cantacuzino s." se team de rsbunarea Turcilor
s treac in Rusia la incheierea pcei 1774. Imprteasa il face
general maior i-i d sate cu 2.000 d erbi in gubernia
16.

Deputatii insrcinati a merge la Iuminatele picioare", a


le imprtesei au fost din partea Moldovei : Inokentiu episcopul de Hui, Bartolomeu Nzreanu egumenul Solc6i, Benedict egumen de Moldavita, loan Palade biv vel logofet i
Enacachi Milea biv vel sptar ; iar din partea Ord Romneti :
Grigore Mitropolitul Ungro-Vlahiei, Mihai Cantacuzino vistiernic i Neculai Brancovanu logoft. Ei duc cu sine nite crti
cAtr impArteasa in care inltarea acesteia este slvit.' in cu-

vintele cele mai infocate Cartea moldoveneasc, dup ce pune


haunitz cAtrA Thugut din 20 Martie 1770 In Hurm. Doc. VI, p. 74.
Tot acolo la p. 68 se spune : Was ich demselben vorlangst nur muthmasslich
gemeldet dass nehmlich der wallachische Woevoda Gregorius Ghica die Russen
in das Land gezogen, und nach genommener Abrede von ihnen hinweggeiiiiut
worden ist inzwischen ohnzweifelhaft bestttigt". Dionisie Eclesiarhul In Papiu
Ilarian, Tesaur de monumente istorice. Bucuresti, 1862, II, p. 164, spune cA pe

,,Ghica Vodd l'a luat In chip de rob cu iconomie de spre Turci".

Genealogia Cantacuzinilor p. 186. Ghica se roagA de amb. prusian sA


arate Rusiei cA luarea
silnicA. Von Solm c. rege St. Perersburg 16 Martie
1770. Irga. Acte i f rag. II, p. 26 si 29.
Kaunitz c. Thugut 21 August 1770. 1. c. p. 80. AceastA trimitere fusese
numai un proect. Sabatier c. Choiseul 22 Iunie 1776. Hurm. Doc. XVI, p. 481
aratA primejdia : il paierait de sa qte cette tmrit" de aceea alt raport
al aceluiasi, ibidem p. 483 spune : Ghica ne va plus it l'arme".
Kaunitz c. Thugut Sept. 1774, 1. c. p. 105.
iS Genealogia p. 209, 216, 22. Dup Incheierea pAcel, Matel Cantacuzino
vinde mosiile din Muntenia i se strAmutA In Rusia. Vezi un doc. din 1774
In Doc. familiei Cantacuzino, ed. Iorga p. 253.

IlAZBOIUL SFARSIT PRIN PACEA DELA KIJCIIIK KAINARGI 125

mai pre sus faptele de acum a monarhicestii Mgriei Tale"

decAt acele a le lui Constantin cel Mare impotriva lui Maxentie

arat cum la inflisarea cea covrsitoare de biruintg a armelor Mgriei Voastre cei purtgtoare de semnul crucei, aka

s'au cutremurat i s'au ingrozit pAggnii, cat li s'au pgrut apele


Nistrului si ale Dungrei prea desifitate noianuri, la care satpiind cti au putut de focul armelor, au ingsurat adncimea
rgurilor, fcndu-se mancarea pestilor i paserilor. Cu glasul
de neincetate laude si cntgri, multmim Troitei cei intr'o unime
si a tot puternicg, C Cu milostivire au privit asupra noastril
infrind mima cea blagorodnicg i autocraticeascg a Monarhiei Voastre, spre isprgvirea noastrg, celor de o credinfd, din
robia jugului otomanicesc, i ca niste robi prea plecati i prea
multgmitori aducem cele prea ferbinti multmirile noastre cgtrg
inalta stgpAnirea Voastr pentru eft' ne am invrednicit dupg
dorirea cea de multi ani a fi sub acoperemntul Nostru cel puternic". Mai departe dupg nesfrsite laude care de care mai
,exagerate i ingltare Ong la ceruri a imp'rtesei, adaoge cartea :
noi locuitorii Moldovei ca niste robi pica pleca(i, aducem supunerea cta robeascd cu toatg buna vointa i primirea inimei
cu enuchile plecate ca niqte ferbinfi rugcitori cddem la urmele

prea luminatelor picioarelor Voastre. In fine la sfintit cartea


isbucneste inteun lirism foarte patetic prin cuvintele o prea
blagorodnicg imperatrit i prea milostiv stgpng a noastr
nu ne pgrgsi pe noi robii Mgriei Voastre cei de o credint, umbreste-ne" 17, etc. care arat in ce pozitie de umilire se afla
pe atunci poporul romn fatg cu atot-puternicii Rusi. Cartea
rii romnesti, ceva mai scurtg dar, deosebindu-se prin aceleasi nsuiri, sgrutg png si genuchii i urmele picioarelor
tale celor impgrtesti i singure stgpanitoare I" 18.

Auzind Turcii de inchinarea locuitorilor Moldovei si a Mun-

teniei ctrig Rusi, se infuriaz cumplit asupra lor i prin un


fetwa al MufLiului sunt declarati de haini i dati in prada
rgsbunarea ostirilor musulmane 19.
" Arh. rom. 152-159.

" Arh. rom. p. 180. ConfirmatA prin Von &gins c. rege 10 Apr. 1770:
Les dputs de la Moldavie et de la Valachie sont arrivs et ont reconnu
formellemcnt la soumission de leurs pays au sceptre de la Russie". Iorga, Acle
si Frag. II, p. 27. Un print al RomAnilor ortodoxi din Banat Insotia deputAtia
tArilor romAnc. Vezi Culaloriile In Rusia a preolului bilnajean Mihail Popovici

de N. Iorga, 1901.
" Kaunitz c. Thugut, 19 Ianuarie 1770. /. c. 66 Comp. Bauer, Memoi-

res hislorigues et geographigues sur la Valachie, p. 27: Ceux ci (les Turcs) voy ant
qu'ils n'taient plus en tat de s'y maintenir, (en Valachie) l'ont presque entirement devaste en l'abandonant aux vainqueurs". Vezi si cartea tArei cAtrA depu-

tatii trimisi la l'etresburg In care se plAng de pustiirile TAtarilor. Arh. rom


p. 220. precum si Hammer, III pag. 601. Mai vezi un raport olandez 18 Dec.
1769: Toti moldovenii de la 12 ani au fost declarati
s'a dat voie sA se

facA stAp.Ini pe averea lor". Alt raport al lui_Zegelin c. Regele Ambele In forge

Acie

i frg.

II, p. 22.

126

ISTORIA ROMANTLOR

Aceasta purtare nesocotita a Turcilor au aruncat i mai


mult pe Romani in bratele Ruilor, ca unii ce din partea Turcilor erau amenintati cu jaf i peire.
5i totusi nu trebue sa' credem c i acum ca i pe timpuI
lui Petru cel Mare, Moldovenii i Muntenii erau EA vada in Rusia
scaparca i mntuirea din nenorocitile Jon

Pe timpul lui Petru cel Mare atingerea intre Rui i Romani


fusese mai mult idcala ; ei Ii vedeau numai cat prin prisma cea
incniatoare a sperantci, i lovirea chiar trupeasca fusese inlilturatrt prin nenorocirea lui Petru la Prut, care impedecase pe
noastre. Dar chiar in rasRui a ptrunde mai adnc in
boiul din 1736, am vazut cum purtarea lui Mtinnich nemultamete pe boieri, i cum intile desamagiri asupra Ruilor

trund in mima Romnilor. Pe timpul Caterinci, in rasboiul


din 1769-1774, RuE,ii pun mana pe ambele principate, vin
In atingere chiar material' cu Romnii, i era cu neputinta
s nu se produca o non' discordania in cntarea cea armonioasa

ce r area ca se inalta din pepturile tuturor Romnilor pentru


slavirea prea puternicei imparatese. Nemultumirea locuitorilor
izbucni in cutand din o causa prea wail de intales aprovisionarea otilor ruseii. *i este de luat aminte ca tocmai in acest
punt tarile romne trebuiau sa fie mai simtitoare ; caci ele voeau
s scape de sub domnirea Turcilor, mai cu sama din pricina
abuzurilor ce se faccau cu cererile pentru oti, care loviau cu
deoscbire in averea locuitorilor. i tocmai in aceasia privire,
In loe ca Romnii sa se vada uurati prin dominarea rusasca,
ei erau apasati tot atata, daca nu i mai greu de armatele im-

parateti; a trebuit deci s se nasca in mintea multora ideea


ca ei nu au dobandit alta ceva cleat o schimbare de stapan,
fdr ca soarta lor sa se imbunata'tasca. lute tanguire
feldmarealul Romanzow se spune intre altele Oscbit incredinta'm pe slavirea ta cum ea' noi ca nite robi prea plecati
ai imparatetii mriri, dupa credinta noastra cea cu juramnt,
suntem supus,i imparatetilor porunci Oda la cea de pe urma
picatura a sangclui i pre gata spre a da din cele ce sunt prin
putinta noastra pentru trebuinta otii imparteti, inset- Cu
tiin(aqi cu oare$-care cuviincioasd reinducald ; Fentru ca o sumd

de oameni ce suni tieclori prin Moldova ieu lara nici o rdndueald cele ce intdmpind pe cale, at& dobiloace ceit qi allele, mai
mull deceit le esie trebuin(a i spre risipd; qi mai ales voliniirii
fac mulle supardri i
sdracilor cretini i iard0 i risipesc

prin locuri pusiii i pdduri 2. De o minunata naivitate este


In aceasta privinta cartea ce au scris catre imparateasa o sama

2 Arh. rom. p. 168. Vezi tot acolo o expunere mai lAmurit a relelor
fAcute de otirlle rusepi /Arai, p. 208.

BAZDOIUL SFARM PRIN PACEA. DELA KITCIIIK KAINARGI 127

de jupanese vgduve" 21, In care ele cer ca prin un milostiv i


Malt hrisov sg fie apgrate i Incunjurate de supdreirile 5i reinduelile cele ce se vor obicinui de acum inainte a In parncIntul
nostru". Cu aceeai naivitate cu care i exprini parerea lor
asupra soartei viitoare a Ord, urmeaza cucoanele a cere scutire dela toate greutatile ce le impunea Intretinerea armatei,
crezand c vor fi ascultate, &And Imparateasa Caterina se Ingrijea tocmai prin un manifest catre Moldoveni,
faca a
Intalege nespusul bine ce le-au facut scotindu-i din robia Turcilor, cerandu-le ca rasplata pentru aceasta 'Malta milostivire,

ca dela mic pan la mare, toti Impreuna deobte i fietecarele osebit, sa se Infierbanteze i sa fie cu silint In spre a
se arata vrednici unei faceri de bine atat de mare, plinind
cu deadinsul i din huna inim desavarit acea datorie a legei
i a cretinescului juramant prin care ei s'au Indatorit catra
noi". Imparateasa filgaduia ea' dupa m'asura credintei voastre,
i a rvnei ce veti arata pentru slujba noastra, ce este aa strans

unita impreuna cu slujba bisericei lui Hristos voim i noi ca


sa impartaim c'atra voi a noastra mil i a noastra bunti vointa"22.

Si daca intalesul acestor vorbe putea s infatieze oarecare


greutati in manifestul Ecaterinei, el devine foarte limpede i
lamurit In talcuirea lui de cat% mitropolit, care se insarcineaza
a spune lucrurile mai pe fata de cum pute s'a le spuna Imparateasa tuturor Rusiilor : al doile s v veseliti de buna voe
Cu Intrecere la slujba cea imparateasca, fiecare dupa starea
i puterea sa i mai vartos pentru propiantul Impar'tetilor
oti ce au venit spre apararea noastr" 23.
Apoi locuitorii tarilor se ateptau poate ca pe timpurile
lui Petru, ca tara sa fie cu totul scutita' de dari, i gall de \rand
i de ocne s nu plateasca tara nici un ban" 24. In loc de aceasta vedem pe Romanzow scriind dupg ce deputatii romni
plecase catre Petersburg : Drept aceia siliti-va cat veti putek
a ajuta cu un ceas mai Inainte la trebuintele zaharelei otilor,
care va pazesc. Aiderea s creasca veniturile visteriei fr
ingreuierea norodului ; cad pganii ce v staranea nu avea
nici o durere Intru nimic pentru folosul vostru, ci Inca va asupra cu grele biruri i cu alte multe feluri de supgrari. Deci
acum fiecare sa' dee putinta lui spre folosul obtesc i nimene
sa nu fie scutit a nu da din toate negutitoriile aliveriplui el

loft se dee dupet obiceiul vostru cel vechiu; la care eu vg poruncesc, a5a intocmai scl se stringet acele venituri, dupd cum mai
inainte s'au dat ; cum i goytina pentru oi, de care dupg soco" Arh. rom. p. 176.

" Arh. rom. p. 189.


" Arh. rom. p. 192.
" Vezi jaiba dati de negulitoril ieenl, Arh. rom. p. 148.

128

ISTORIA ROMANILOR

tinta nu poate sa fie ingreuiet norodul cat de putin; caci dintr'


aceste fiecare are venit i chivernisal'a. In0-va din Mina soco-

tinta puteti sa cunoateti ca nu este cu putinta pamantul acesta a fi fara cheltuiala ; pentru care se cade sa se stranga veniturile obicinuite, nu pentru alt ceva, ci pentru trebuinta Ord

pentru plata qtirilor" 25,


Dup cum s'a putut vedea din citatele imprumutate do-

cumentele contimpurane faptelor ce le descriem, Ru0i puneau

necontenit inainte ideea lui Dumnezeu 0 a religiei cre0ine


pentru a da un caracter cat se poate de neinteresat cucerirei
tarilor romane. Pentru a mantui biserica cretina din Polonia

se expusese Rusia la rashoiul cu Turcii; pentru a mantui biserica cretina din Wile romane se bateau While sale 0 se vArsii
sangele supu0lor sal; In sfar0t tot pentru mantuirea credirrtei
cereau Ru0i ca Moldovenii i Muntenii sa deschid punga lor
sa Intretina otirile moscovite. Felul politicei ruse0i cerea
ca ea s'A se indrepte catre clasa societatei care Infatia biserica,
In numele careia ea venia, a0eptand cu drept cuvant dela aceasta o ascultare mai depling 0 mai oarba. i clerul nostru
se grabyte a respunde cu prisosinta la aceasta Malta luare in
sama prin amestecarea sa in toate trebile, prin redactarea tuturor adreselor cat% autoritatile ruseti, publicand i inter-

pretand manifesturile Imparate0i, In sfar0t prin supunerea


sa sub autoritatea sinodului rusesc, prin care el cel d'intai da
pilda purtarii pe care trebuea s'o pazeasca tara fata cu Rusia

26

2. ORGANIZAREA CERUTA. DE BOIERI

Dupa ce Rusia pune as tfel deplina stapanire pe tarile


romane, trebuia s'A iee masuri pentru organizarea lor, 0 am
vilzut mai sus cum baronul de Elmpt spre a se putea apuc
de aceasta treab in deplina cuno0inta, cere dela tara deosebite l'Amuriri. Impartiteasa Caterina In rAspunsul ce-1 da deputatilor romani, spune ca amandoue knejiile Moldoveneasca
Munteneasca, intru toate sa" fie dupa a lor judecati i oran-

prin urmare le rgaduete o deplina autonomie In


ocarmuirea lor launtrica Pan Intru cat erau sa fie tinute fagaduintele imparatesei, se va vedea din urmatoarele.
dueli" 27,

Deputatii Moldovei
Cererile deputatilor moldoveni.
ai Munteniei infatieaza curtei ruseti nite cereri In privinta
" Arh. rom. p. 195.
" Arh. rom. p. 168. Aceasta Intarete cele spuse rnai sus asliPra rolului
bisericii In apararea nationalitatii noastre.
" Arh. rom. p. 201.

RIZBOIUL SPASM PRIN PACEA BELA KUOIEUE KAINA.R01 129

organizarei viitoare a tdrei, care ins5 de sigur sunt inspirate


din isvor rusesc, caci ele sunt chiar impotriva intereselor boierilor, care daca li s'ar fi lasat deplina libertate 0-ar fi pastrat o mult mai mare putere real 0 neatarnata in oarmuirea
Ord. Totu0 este de observat ca Rusia, dorind sa puna maim
pe Odle romne, in aparent5 cu propria lor invoke, i clasa
cea mai insemnata fiind pe atuncea boierii, se intelege dela
sine ca ea le incuviinta mai multe cereri ; cci ea tinea mult
ca sa nu-i nemultameasca, pentru a nu fi nevoita sa intrebuinteze mijloace silnice in contra lor. Altmintrele s'ar fi ters
rasboiului ce-1 sustinea impotriva Otomanilor caracterul de
rasboiu sfant, a caruia scop era mntuirea Cre0inilor de sub
jugul Musulmanilor, i i s'ar fi intiparit acel de un rasboiu de
cucerire, care ar fi compromis cu totul pe Ru.0 in ochii
Cretinilor din peninsula Balcanului.
Cererile deputatilor moldoveni sunt urmatoarele :
1. La ocarmuirea tarei SA fie aristocratie, adica sa se aleaga 12 boieri mari din starea intai, care sa fie cu aceea0 cinste

0 nume de boierie precum 0 mai inainte, incepand dela ve!


Logofat ; 2. Dinteaceti boieri, 6 sa cerceteze 0 sa hotareasca
numai judecatile, iar 6 sa adune dajdiile Wei 0 sa caute alte
pricini, cate vor fi, 0 ace0i 12 boieri sa fie ezatori in Ia0;
3. La toate tinuturile sa se randuiasca ispravnici cate 2, unde
vor fi mid tinuturile, unul judecator, unul strngator dajdfilor
i purtator de grij altor pricini. lar unde vor fi mari tinuturile
cate 4, iarasi cu asemene randuial, si acestia sa fie alesi din
starea cea de a doua a boierilor ; 4. Boieriile curtii cele de al

doile i al treile ce se socotesc a fi vechi a terei (osebit de cele


ce se cuvin Domniei) si zapcii cei dintai i ai doile si al treile
sa fie dupa rnduiala cea de mai inainte ; 'MA din feciori de
boieri s5 se aleaga zapcii, ca printr'aceasta sa se sileasc a deprinde randuiala curtei i a ocarmuirei, i cate putin sa se inalte

la cinstea boierilor, cati vor fi vrednici. Iar cati din feciorii


de boieri vor ramnea intru obiceiuri rele, 0 nu se vor sili ca
s deprinza invatatura bunei ocarmuiri, nici de cum s5 nu se
inalte la treptele boierilor, ca sa nu se strice buna ocarmulre.
Dar iara sa nu ramae in starea 0 rnduiala taraneasca, ci sa
traiasca fara suprare, hranindu-se din veniturile mosiilor lor,
i dintr'alte osteneli ce vor face ; 5. Toti boierii ce vor fi ale0
la ocarmuirea tarei, atat acei 12 cat 0 cei de ai doile 0 zapcii
0 ispravnicii tinuturilor, cand vor vra sa intre la slujbe, intai
s faca juramant, cum ca vor sluji cu dreptate, Ilia vicleug,

atat impartiei eat 0 patriei, i cum ca vor pazi credinta 0


catre imparatie 0 care patrie ; 6. Ocarmuirea 0 slujba numi-

tilor boieri, tuturor de obte, sa fie hotarata numai inteun an,


sau in trei ani, incepand dela anul nou, zi intai a lui Ghenare.
lar la implinirea hotritei vremi sli deje samii pentru slujba
A. D. Xenopol. Istoria Romnnilor

Vol. IX.

ISTORIA ROMANILOR

130

ce au ficut i si o pirisasci, dup care iarii prin alegere si

primeasci alti boieri ocarmuirea, cu asemene randui21.5, socotinduse a intra la cinstea boierilor .0 la ocarmuirea Ord toati
partea boiereasci pe rand; 'MA cei vrednici de ocarrnuire, micar
de vor fi i neamuri scipate ; 7. Aleii ocarmuirei la s2ma ce
vor da, dupi implinirea vremei, de se vor vidi cu incredintare
cum di au ficut vicleug sau jafuri intru a lor ocarmuire, prin
tiinti, unii ca aceia si cazi cu totul din cinstea dregitoriilor,
nici odati si nu fie primili la nici o dregitorie, nici la car-

muire nici la alti slujlai cat de mici, ci s triiasci dupi randuiala feciorilor de boieri ce vor fi vrednici, precum s'au aritat
la al 4-lea pont ; 8. Intre judecitorii ce vor fi atat la Iai cat
i la alte targuri i tinuturi, si fie i cate un pravilar sau din
partea po1iticeasc5 sau din partea bisericeasci, om cu tiinti
din destul la hotirarea pravililor,ca toate judecitile si se ho-

tireasci dupi dreptate pe pravili; 9. Fiindci pani acum din


nestatornicia ocarmuitorilor erau i judecitile nestatornicite

in multe chipuri se ficeau hotirarile, une ori rizimndu-se


la obiceiuri ale pimantului, alte ori la pravili, i aceste iar4i
preficandu-se dup5 vointa fieciruia, din care pricini nu era
niciodati statornici hotirirea judecitilor, ci celor mai multi
pricinuitoare de mari pagube i stangeri cu cheltuelile cele ne-

contenite ; drept aceea atat obiceiurile pimntului cate nu se


Impotrivesc praviklor, cat i pravik le cele ce sunt incre-

dintate de mai multi impira ti i legiuitori, si se alitureze cu obiceiurile pimantului 4i cu aceasti ocarmuire de
aice s5 se alcituiasci toate in scris : i si se iscileasci de
citre toti, intirindu-se i de citre prea puternica impiriteasi;

10. Si se iee un general cu o sumi de oaste, cat va fi din destul


pentru paza marginilor rei, carele si fie ezitor in Iai *i de
aici si randuiasci oastea pe la margini ; 12. Slujba cea dintai
a generalului si fie ocarrnuirea othilor, ce vor fi de paza tirei,
atat de striini cat i din loeuitori. A doua, pi-in mijlocirea lui
set se trimitii la visteria imparateascei djdiile fuel; 13. Pe boierii
ce vor fi ale*i la ocarmuire fiecare cu hotirlt nume de boierie,
generalul
lmbrace cu ca/tan; 14. Mademurile (minele) ce
Se vor afla in pimantul acesta si fie in sama generalului i ge-

neralul si randuiasci la slujba lor pe care va socoli vrednie,


sau din striini sau din pimanteni; 15. Toate pricinile Ord
ce vor vra si se arate cu anaforale la prea puternica Impiriteasi si se trimiti prin mijlocirea generalului ; 16. Din feciorii
de boieri sau i din alti pimanteni, cati vor voi si Intre la oteasca randuiali, si nu fie opriti aflandu-se vrednici 28.
Arh. rom. p. 202.

RIZBOIUL SFARt3IT PRIN PACEA DELA KITCIIIK RAINARGI 131

Prin acest proiect de organizare nou a Moldovei se in-

credinta boierilor un rol precumpenitor. Lor li se dAdea in mAni


administratia, hotArirea judecAtilor, strAngerea dAiilor, cu un

cuvAnt toat puterea politia. Apoi ei se ingrijeau ca sA vin6


cu totii pe rAnd la ocArmuirea Ord, pentru ca dreptul de a
despoia pe popor, in care pe atuncea se cuprindea administratia, s5 fie egal imp'Artit intre dAnii, ne uitAnd nici pe cei
scApAtati dintre ei, pentru a i pute indrepti averile in caz
de nenorocire. Boierii erau atAt de siguri pe protectiunea Rusiei, In cAt nu se sfiesc a pune in fruntea cererilor lor cuvAntul
de aristocratie. Dar cu ce pret cAtigase ei aceste inchipuite
drepturi? Cu jertfirea totalA a neatArnArii Ord, care se vede
mai ales din dispozitia de a se trimite dAjdiile Ord la visteria
impArAteascA, in care se cuprinde totala suprimare a neatArnArei economice a Ord, de c,are este in totdeauna strAns legatA neatArnarea politicA. Apoi In acele ponturi" se vorbete
adesea de alegerea ocArmuitorilor, dar nu se spune de cine sA
se aleagA. Ori cine poate ceti printre rAnduri cA autoiitatea
ce-i alege, adecA ii numete, este generalul rusesc, c,are avea
i dreptul de a-i imbrAca cu caftan I Intr'un cuvAnt generalul,

care er sA fie i comandantul unei otiri in mare parte strAine,


adicA ruseti, mai ales in elementele ei superioare, nu er decAt

un domnitor al Moldovei, sub care aa numita aristocratie a


Wei trebuia sA plece capul, dac5 nu voea sA vadA resunAnd
pe spetele sale cnutul rusesc i se resimtA in mAduva ei frigurile
Siberiei.

Cererile ffieute de munteni.


Organizarea Munteniei dA
mult mai lAmurit pe fatA scopurile Ruilor in privinta tArilor
noastre. Sau cA boierii de aici s'au arAtat mai blajini, sau cA
Rusia aveA un mai mare interes de ali asigura stApAnirea in
Valachia, ca aceea ce era mai aproape de Turci, un lucru este
pozitiv : boierii de aici cer dela impArAteasA totala incorporare

a Ora in Rusia. IatA cererile lor

1. Tara noastrA sA se facA tot una cu eparhiile ce ski-1)dnote prea puternica wary-1We a Rusiei, i la vremea pAcei ce
se va face, nici ca cum sA nu se lase sA cazA iarAi la tirAneasca

(sic) cea dintAi a Agarinenilor ; 2. De vreme ce locul nostru


din nestatornicia Turcilor, au cAzut sub desAvAritA neorAnduia15, ne rugAm ca sd se axe in am noastrii legik i rdnduelile Rusiei pe deplin ; 3. SA se rAnduiascA in tara noastrA ca srt
se fac oaste de tara 20.000 de oteni, insA 15.000 pedestrime
i 5.000 cAlArime .1 sA se tie din veniturile Ord ; iar artileria
ce ar trebui cu cele trebuincioase a le ei ne rugAm ca sA ni se
dea dela impArAteasca mart, cum i la vreme de rAsboiu sA trimin impArAtia ajutor ce ar trebui spre apArarea Ord. Iar hrana
otii sA se deje din tara, i sA poatA intra in boieriile otei i

132

MOTH& BOMINTLOB

Munteni mari i mici, ca sa se deprimia Cu ale rasboiului; 4.


Dupa ce vor veni in tara noastra ofiteri imparateti sa se faca
cetati la partile ce ar trebui, din veniturile Ord; 5. Veniturile
Ord, sA se indrepteze acum dupti rdnduiala Rusiei, cum i
pentru vama sA se faca un isvod nou dupd Hinduiala Rusiei ;
6. Partea mireneasca i bisericeasca sA fie sub lndreptarea Sf.
Sinod dupti obiceiurile Sf. biserici din Rusia; i sa aiba stapanire manastirile asupra tiganilor i a moiilor, dupa afiero
rile cretinilor i dupa hrisoavele domneti, care sa se i mai
intareasca ; 7. Din veniturile trei A. se faca academii de epistimii, meteuguri i limbi; 8. Fii i casele boierilor celor mari
i al doilea sa catige privilegiile lor i sa se impartAeasca i
din mila imparateasca ; 9. Judecatorii care se vor randui pe la
tinutuA i orae, sd fie jurndlate Munteni; 10. Boierii cum i
altii ce vor cere voe s mearga la Rusia, sa fie slobozi, sa nu
se opreasc de catre guvernul locului; 11. Sa fie volnici cei
din tara ca sa negutitoreasca pe la alte .imp'Aratii, pe la care
solii imparateti ce vor fi pe la acele locuri sti-i apere ca pe niqte
Moscali; i cei straini aducAnd lucruri de alta tara i cumparand
de acele de loc, ce or fi cu polovenie, sa se vamueascA ca

la imparatia Rusiei, i sa nu se amestece nici la chivernisala


locurilor ce s'ar face prin negutitorii, dal% de cei ce sunt insurati aici in Ora ; 12. In Tara Munteneasca patru boieri sa fie
In fruntea trebilor, i volnicie s'A se deje la aceti 4 boieri ca sa
judece, s'A hotariasca, cagile lor s'A aiba putere, ispravnicii ti-

nuturilor sa se supuna acestora cum i toata tara la once porunci. Iar generalul sd poatd porunci acestor 4 boieri la orice ar
ara, aveind volnicie ca sd-i i opreascd 29
Asemene oranduiri nu mai au nevoie de nici un comentar ;

mai ales acea prin care boierii cer voie ca cel putin jumatate
sa' fie Munteni; de unde se intelege
dintre judecatorii

cealalta jumatate era s'A fie Rui i acetia erau sa" aplice legile

lor, pe care boierii se roag'A s fie introduse in Muntenia. Ca


aceasta nu o putean face cleat In limba lor, se intalege
de sine, in cat rusificarea Munteniei era pe deplin planuita.

Astfcl ajunsese Rusia a aduce la implinire tratatul lui

Petru cu Cantemir, ba sa-1 i intreaca ; caci Petru ce! Mare tot


lasa Moldovei o umbra macar de neatarnare, prin domnul ei,
pe cand prin orAnduel.lz Caterinei tarile romane pierdeau Cu
desavarire once neatarnare i erau menite a fi rusificate in

cel mai scurt timp.


Pentru a da o ideie despre modul cum intalegeau Ruii
sa ocarmuiascA aceste tri i spre a vedea astftl de soiu ce Ingrijire aveau sa aiba ei pentru nouele provincii adause impa" Aril. rom. p. 211 214.

RAZI3DIUL SFARRIT PRIN PACEA DELA KIICIIIK KAINARCH 133

ratiei lor, ne vom sluji cu doua documente In lipsa de altele


care Insa arunca o lumina foarte vie asupra sistemului rusesc.

Unul este acel ce priveste la organizarea scoalelor principatului


Moldovei, In care comitele Romanzow raspunde la cererile mi-

tropolitului In aceasta imprejurare : c toate cele privitoare

la scoli le las Mint buna socolinfti a Prea sfinfiei tale 0. a celorlalti ce sunt parte bisericeasca si impreuna si a boierilor ce sunt
judecatori In Divanul knejiei Moldovei ; iar cat pentru limba
cea greceasca eu nu poi infra nici tntr'o cercelare" 30, in cat

rezultatul staruintelor mitropolitului care se ruga de feldmaresalul ca sa-i deje un ajutor spre mai buna indreptare" 31,
este ca acesta nu vra sa se amestece In asemene lucruri. Celalalt
document se ocupa cu politia, si aice vedem din potriva o In-

grijire prea deamarunta si o pricepere minunata pentru a se


introduce un sistem incvi7itorial : si de-acum inainte, oricine
va veni de afara, si va &dui la vre-o casa, gazda sa fie dat or
sa instiinteze pe starostele &Au Indata pentru acel oaspe, cine
si de unde este, si cu ce treaba au venit si starostele sa faca
stire dumisale agai, si de-1 va primi gazda si-1 va lua In chizasia lui, aga sa instiintez pe d-nia lui polcovnicul si Prea sfintia
Sa mitropolitul 32

Politic aspra si rteingrijire de cultura, iata Inceputurile


protectiunei rusesti asupra Romnilor; si aceste doua clemente
sunt eserrtiale in sistemul rusesc, cad ele sunt sprijinul cel firesc al despotismului.
3. PACEA DELA KUCIUK-KALVARGI

Cu toate aceste nici acuma nu trebuia ea Rusia sa implineasca urTa din dorintele sale cele mai vii, punerea stapanirci pe tarile romne. Pentru a lamuri cum s'a putut face aceasta, trebuie sa ne intoarcem la istoria generala a rasboiului.
Pe cand in Europa armatele rusesti cucereau Moldova
si Valachia, In Asia ele nu erau mai putin norocite, cucerind
Armenia, Circazia si alte tari supuse Imperiului Otoman. Tot
odata lima Rusii voiau sa loveasca puterea turceasca si pe mare,
pentru a o infrange cu totul, si imparateasa Caterina incepe
mari pregatiri In Marea Baltica pentru construirea unei flote,
chemand marinaril iscusiti din Anglia, Olanda si Danemarca.
Sropul acestei I tote era mai ales rascularea Grecilor si a celorlalte popoare nriaritime ale imi,eriului otoman, care s'ar ve.dea
incur jate In rniscarea lor f rin puternicul ajutor al unei flote
" Ariz ruin. p. 234.
" Ibidem p. 233.

" Arh. rom. p.

137.

134

ISTORIA ROMANILOR

rusesti, (land astfel o implinire fagaduintelor facute acestor


popoare inca din 1765, si realiznd in totul politica inceputa
de Petru ce! Mare. Flota rusasca, bine pregatita, porneste din
Marea Baltica, trece prin Oceanul Atlantic si intra prin strmtoarea de Gibraltar in Marea Mediterana. Spre a putea MOlege cum de flota ruseasc' a putut sa incunjure Europa far
a fi suparata de nimene, sa aruncam o ochire asupra politicei
engleze fata cu Rusia din acest timp.
In rasboaele expuse pAna aice am avut prilejul a atinge
In mai multe rnduri linia de purtare ce Englejii o pazeau fat.1
Cu Rusia in raporturile acesteia cu Turcia, si am vazut ca in
totdeauna pana acuma fusese sprijinitoarea Turciei in contra
atacurilor Rusiei. Acuma de data vedem ca lucrurile se schimba

ca Englejii nu numai invoesc flotei rusesti a intra in Marea


Mediterana prin o strmtoare ce era in mnile lor ; dar amiralul englez Elphinstone comandeaza flota ruseasca, si Anglia

arata curtilor din Versailles si Madrid ca va privi ca un act

de dusmanie fata cu dnsa, once incercare de a se opune flotei


rusesti in Mediterana. Prin ce minune oare se schimbase politica traditionala a Englejilor?
Anglia este o tar comercial, si politica ei atrna in totdeauna de interesele negotului ei ; de aceea nu trebuie sa ne
miram a o vedea schimbndu-si indreptarea, indata ce se va
fi schimbat indreptarea-intereselor ei comerciale.
Ori cine intelege usor ca daca Anglia 'Ana acuma sprijinise cauza Turciei, acesta o Meuse nu din iubire catre inchinatorii Semilunei, ci din interesul de a ocrotl foloasele ce le tea.gea ea din comertul ce-1 facea cu popoarele din Turcia. In timpul
veacului al XVIII-lea comertul Angliei In Orient incep a decade cu o repejune neasemanati, fiind inlocuit .cu acel francez. La aceasta schimbare contribuise mai multe imprejurari :
mai intai activitatea si silintele lui Colbert de a insufle-ti comertul

oriental al Frantei, premiurile date de guvernul francez exportatorilor de marfuri, bunatatea, gustul cel potrivit obiceiurilor orientale si eftinatatea productelor franceze, in sfrsit
foloasele insemnate cstigate dela Poarta, prin tratatul comer-

cial incheiat in 1740; toate acestea deschisese pietele Orientului marfurilor franceze. Din contra Englejii avnd comertul
lor in mainile companiei orientale care ca una ce avea monopol
cauta numai cAstig si nu voia sa jertfeasca nimic pentru viitorul desvoltarei comertului, scumpetea cea prea mare a murfurilor engleze, in sfrsit pregatirea acestora care nu era de loe
In gustul orientalilor, toate acestea fac ca marfurile engleze sa
fie parasite din ce in ce. Astfel pe cAnd Francezii ajunsese sa
introduca in Constantinopole 12.000 bucati de tesaturi in anul
1729, Englezii in acelas an ramn cu 5.000 de bucati nevndute
In Aleppo, 4.000 in Constantinopole si 3.000 in Smirna. In urma

RAZBOIUL SFA.PS'T PRIN PACEA BELA. KUCIUK KAINARGI 135

acestei scaderi a exportului, scade i importul din Orient in Angla, bleat comertul englez, pe la jumatatea secolului al XVIII-

lea, mai ca disparuse din partile orientale.


Vazandu-se Englezii amenintati atat de gray in interesele lor cele mai vitale, i ace sta mai ales din cauza dumanestei poliiici a Portei fa-0 cu ei ; vazand ca Poarta refuza de a
le incuviinta uprintele date Francezilor prin tratatul din 1740,
refuz ce provenea mai cu sama din zgarcenia companiei orientale, care nu voia sa cheltuiasca banii sai pentru cumpararea
dregatorilor Turci, precum Meuse Francezii, se hotaresc a parasi pe Turci i a cauta prin alte parti o reinviere a comertului
lor oriental.
Calea cea nou, prin care ei credeau a putea face aceasta,

era Rusia. In secolul trecut Rusia er departe de a opune marfurilor straine acel sistem prohibitiv care reguleaza as-02i relatiile ei comerciale cu celelalte tari33. Din contra urmand politicei inaugurate de Petru ce! Mare, ea favora foarte mult pe straini
i mai ales pe Englezi care tiuse sa se foloseasca de aceste bune

plecari ale Rusiei catra

pentru ali intinde comertul

lor in Rusia inteuri mod cu totul insemnat. Astfel ei aveau contoare i case mari de comert nu numai cat in porturile Marei
Baltice : Sf. Petersburg, Riga, Reval, Narva ; dar pana i in

launtrul Rusiei, la Moscova, Kazan i Astrahan. Le veni acum in


minte ideia de
reimprospata comertul cu Persia prin Rusia,
anume prin Marea a spica, i ei dobandesc dela Caterina a II-a
un ukaz care le permite comertul catre Persia peste acea mare,

sperand astfcl sa catige in Persia ceeace pierdeau in Turcia.


Pentru acesta insa er necesar ca relatiile lor cu Rusia sa fie din
cele mai prietenoase, i numai cat aceasta ne explica iubirea
cea naprasnica ce-o apuca de data pentru Rui

Cu ajutorul Engkjilor Ruii bat i nimicesc flota turceasca


la Tschesm langa insula Hios, pe coastele Asici. Toate insulele Arhipelagului se supun imraratesci, i lumea atept sa
vada flota ruseasca intarind in Dardancle i amenintand chiar
capitala imperiului otoman. Pe cand Ruii dobandesc isbanzi
atat de stralucite pe un element cu totul strain pana atuncea
lor, pe uscat victoriile urmerza una dupa alta, de i aceste nu
erait caligate atat prin destoinicia generalilor rui cat prin nedestoinicia Turcilor, ceeace face pe Frideric cel Mare se asemeneze acest razboi cu o lupta intre chiori i orbi, in care cei dintai
tot sfaresc prin a invinge pe cei de al doilea. Astfel Ruii bat
pe Turci la Cahul, iau Ismailul i Chilla, apoi Benderul, Braila
" SistPinul prohibitiv s'a introit's In Rusia in 1882. Vezi Carey, Lehr
otzrch der Volkswirthschaft deutche Ausgabe von Karl Adler, Wien 1870, p. 237
Peer. Geschichte des Welthandels, Wien, 1871, II!, p. 93.

" Vezi Zinkeisen,

1.

c. V, p. 871-880.

136

ISTORIA BOMANILOR

si Cetatea Alba, lar Tatarii dintre Dui-aire si Nistru se supun


de buna voe imparatesei.

Vazand puterile europene Turcia ant de ingenunchiata

intervin cu toatele pentru incheierea pacei, si mai cu osebire


Austria s'i Prusia. Turcia primeste cu mare multumire propunerea intervenirei Austriei, si fagadueste acesteia ea daca Rush
vor fi alungati din Turcia, va atarna cu totul de placerea curtei
imperiale sau de a pune pe tronul Poloniei un rege dupa placul
sail, sau de a impartl Polonia cu Poarta" 35; in cat vedem cum
din nenorocirile Turciei se naste prima ideie a impartirei Poloni i
care se realiza in urma, Irish' nu si in folosul Portei precum ii
placea ei sa o puna la cale prin propunerile raportate. Tot din
acesat cauza va proveni apoi cum vom vede mai la vale si
cedarea Bucovinei Austriei. Negocierile mergeau inteacolo de
a determina pe Rusia sa se lepede de anexarea Tarilor Romne
In schimb pentru o parte din Polonia. Un raport al lui lui Von
Solms, ambasadorul prusian dela Poarta catre Friderik al II-lea
spune curat ca principele Panin ii desvelise in secret intentiile curate rusesti d'a raporta nouele legaturi ale conventiei secrete care era sa lege Inca mai mult ambele curti in scopul comun al desmadularei Poloniei si ca in puterea aeestei conventii, Tarul ar fi dispus a modifich intru'catva conditiile privitoare la Moldova si Valahia". Regele Prusiei este si mai 11mpede in scrisoarea lui catre ambasadorul sau din Constantinopol.

El ii comunica in cel mai mare secret ca s'ar pute usor intampl ca, dupa cum v'a declarat-o ministrii Portei, Rusia si

cu mine s luam in stapanire cate o provincie polona, si ca acesta ar fi singurul mijloc prin care asi pute determina pe Rusia
sa renunte la Moldova si Valahia s'i sa le inapoieze Portei la pacea
ce va fi s.' se incheie". In o a doua scrisoare a regelui care Zegelin ideea impartirei Poloniei reiesa pe deplin din nevoia intocmirii pacei intre Rusi si Turci ca singurul mijloc de a restitui Portei Moldova si Valahia, prin incuviintarea unei comadaoga regele
pensari in Polonia. Eu insa si cu Austria
pentru a tit-lea cumpna contra Rusiei in nord, nu putem face

altfel decat a valoritica oarecare intemeiate pretenth asupra

Poloniei" 36. Fiind insa ca Rusia avea interes ca inaintea inceperei negocierilor pentru pace, sa puna mana pe Crimeea apoi
ea pune niste conditiuni care nu puteau fi primite de Poarta,
intre altele : libertatea Tatarilor si a Crimeei, si asezarea unui
principe neatarnat in Moldova si Valachia, care ar dispune de

" Hammer I. c. III, p. 610.


" Von Solms c. rege, 27 Sept. 1771. regele c. Zegelin 18 Noemvrie 1771
i 8 Martie 1772 In N. Iorga, Acte f i Frg. II, p. 49, 52 ii 64.

RAZBOIl71. SFARRIT PRIN PACEA DELA RUCIUK RAINARGI 137

trupe i de cetgti 37. Vgzand Austriacii pe Turci in atAta nevoie,


le propun un tratat secret, prin care Turcii se indatoresc a da Aus-

triei 10.000.000 lei, pentru cheltuieli de preggtiri de rzboi",


din care o parte (3 milioane) s'o plgteascg indatg, iar rgmgita
pan in termen de 8 luni, indatorindu-se Poarta cg la caz cand
ar fi mai nevoie de vre-o 2-3.000 de pungi de bani pentru reuita unor scopuri secrete", sg le deie i pe aceste. Poarta spre
a argt recunotinta ei pentru purtarea generoasg" a Austriei
ii fAggduiete Oltenia, dacg va reui fie prin negoceri fie prin
arme, a face pe Rusia sg pgrgseascg toate cuceririle fgcute pe
pgrnnt turcesc, i se va sili sg incheie o pace intre ambele imperii pe baza celei de Belgrad 38.
Acest tratat provoacg in Europa intreagg o indignare nemai pomenitg. Austria care Ong acum se luptase in totdeauna
impotriva Turciei, se aliea acum cu dnsa ; pgr5sia cauza Cretingtgtei pentru a ajut pe inchingtorii lui Mohamed I Lucrul
er neuazit i neateptat. i totui sg nu credem cg acest tratat
ar document o schimbare in sistemul politic austriac, cg impgrgtia Habsburgicg convingandu-se despre primejdia ce o atept din partea Rusiei, s'ar fi hotgrt a se da in acea a Turciei.
Nu I i atunci ca .1 totdeauna politica Austriei a fost dictatg
de interesul momentului ; vedea pe Turcii in o grea cumpgng
folosindu-se de buimgceala in care se aflau, punea mana pe
cfteva milioane, ceeace nu o impiedicg mai tArziu a uita cu totul

conditiunile tratatului, a nu mai stgrui pentru Turci pe lngg


Rusia, ha chiar apoi in timp de pace, fgrg nici un soi de pretext
mgcar ceva indreptgtit, a despoi pe fostul sgu aliat de o buc,atg de pgmnt ce se consider ca al sgu, de Bucovina, rgtuind prin aceasta partea cea mai frumoasg, grgdina Moldovei,
sfarind prin a se alia cu Rusia in contra Turciei, dupg ce fusese plgtitg spre a face tocmai contrariu139.-

Vgzandu-se Rusia amenintatg prin acest tratat secret,

care ajunge la cunotinta ei prin ambasadorul englez din Cons,


tantinopole, Murray, incheie I ea un tratat cu Prusia in care
promite acesteia o bucat din teritoriul Poloniei, cu conditie
ca Frideric al II-lea s ajute pe Rui in caz cand Austria le-ar
declara rgzboi. Totui dei se asigurg in acest mod, este nevoit
a, Hammer, 1. c. III, p. 612. Vezi 1 un raport al lui de St. k riest c. de
Choiseul, 17 Martie 1711. Hurm. Doc. Suplemerd, I, p. 844. Conventia Inv
ibidem II, p. 22.
Hurm. Doc. VII, p. 86. Vezi i Suplementul I, p. 847.
4' Iatft unele apretuiri din actele timpului asupra propunerii Austriei,
de a sprijini pe Turd On es t vraiment indign, en voyant la bonne loi du
Turc et les sacrifices gull faisait de son or, et d'un terrain aussi considhable
(Oltenia) cour acbeter l'alliance de l'Autriche et d'un autre cote les toitueuse

expressicms qui se trouvent dans l'acception de la cour de Vienne et la manire


dont celle s'en Bert aujourd'hui pour se jouer de non alli, apres en avoir tire
des millions". Roban C. d'Aiguillon 28 Mal 1772. Hurm. Doc. XVI, p. .513.

ISTORIA. ROMAN1LOR

138

si mai cedeze din pretentiile ei fatA Cu Poarta. Cel dintAi pas


fAcut inteacolo de Caterina fit primirea mijlocirei Austriei pentru incheierea pAcei. Turcii cereau numai atAta dela Austria,
ca ea sA caute a le mentineA stApAnirea asupra Marilor, a Moldovei si a Valachiei, renuntAnd pentru aceasta atAt la cele trei
milioane ce dAduse Austriei in puterea tratatului de subsidii,
ce nu mai pute fi executat, cAt si la once soi de protectie a Poloniei care rAmase cu totul pArAsitg in prada rApitorilor ei. In
urma acestora se deschide un congres la Focsani, in care Rusii,

uitAndu-si fAgAduintele, resping intervenirea Austriei si cer dela


Turci ca conditie principal libertatea Tharilor. Plenipotentiarii
Turci care se pregAtise pentru a se impotrivi mai cu tArie pretentiile

rusesti, prin citirea noului testament, resping cu energie o a-

tare propunere. DesfAcAndu-se din aceastA cauzA congresul MA

rezultat, se intruneste un altul la Bucuresti in care Rusia

cere, dela Poart dui:4 multe negocien, prin un ultimatum urmAtoarele puncte : 1) cedarea Kertschului si a Ienikalei ca garantie a neatArnArii TAtarilor ; 2) libertatea navigArii vaselor
de rAzboi si de negot pe Marea NeagrA si Arhipelag ; 3) inapoirea

cetAtilor din Crimeea TAtarilor ; 4) asezarea lui Grigore Ghica


ca domn ereditar in principatul Valahici, sub conditia unui tribut de plAtit la fiecare trei ani ; 5) cedarea Kinburnului Rusiei
si distrugerea cetAtei Oczakow ; 6) dreptul de a protegui pe inchinAtotii religiei grece in imperiul otoman 40 Poarta neputAnd
primi nici aceste conditi, negocierile se rup in 22 Martie 1773
si rkboiul reincepe.
In 24 Decembrie 1773 moare Mustafa al IV-lea si urmeazA
Abdul-Hamid sub care rAzboiul mai, tine incA vre-o jumAtate
an, si fiind tot in folosul Rusilor, Turcii se hotAresc sA primeascA
pacea cu once conditii. Reprezentantul Rusiei asteaptA ziva de
21 Iulie (1774), aniversarea tratatului dela Prut al lui Petru cel
Mare, pentru a sterge prin gloria cAstigatA acuma rusinea de altA
datA, si astfel se incheie vestitul tratat dela Kuciuk-Kainargi,
In 28 de articole din care cele mai insemnate sunt urmAtoarele :
Art. III. Eliberarea tuturor Tatarilor de sub supremafia
Porfei, Rusia dobAndind din centile tAtAresti : Kertsch, Ienicale si Oczakow.

Art. VII. Sublima PoartA fAgAduieste a protegui intriun


mod statornic religiunea crestinA si bisericile acesteia : ea clA
voie apoi minitrilor curfei imperiale a Rusiei de a face in bate
ocaziunile reprezentaliuni at& in I avoarea nouei biserici din Con-

stantinopole de care se va vorbi la Art. XIV, cAt si pentru acei


ce o servesc, fAgAduind a le lua in bAgare de seamA.
Art. VIII. Libera pelerinare a Rusilor la Ierusalim.
" Hammer, I. c. p. 625.

AZBOIUL SFARRIT PRIN PACEA DEL/1_ KUCIIIK KATNARGI 139

Art. XI. Invoirea comertului rusesc in toate orasele turcesti pe uscat si pe Durare. Punerea pe picior egal al Rusilor
Cu Francezii i Englezii i invoirea Rusilor de a stabili consulate

in toate orasele unde ar simti trebuinta.


Art. XVIII. Cedarea Kinburnului Rusiei.
Art. XIX. Rezervarea dreptului de a putea trata despre
cedarea Cabardei.

Art. XVI. Privitor la tdrile romdne : Imperiul rusesc innapoieste Sublimei Porti toata Basarabia Cu orasele Ackerman
Kilia, Ismail cu orasele i satele i cu tot ce contine aceasta provincie : mai inapoieste de asemenea i cetatea Benderului. Tot
a sa inapoieste Sublimei Porti cele doua principate a Valachiei
a Moldovei, cu toate cetatile, orasele, oraselele i satele i tot
ce contin, si Sublima Poarta le primeste cu conditiunile urmatoare, fagaduind in mod solemn pazirea lor cu sfintenie : 1) De
a observa fata cu toti locuitorii acestor principate, de once demnitate, rang, stare, chemare sau neam ar fi ei, far% cea mai mica
exceptiune, amnistia absoluta i vecinica uitare stipulate in
art. I al tratatului in favoarea tuturor acelora care ar fi comis
inteadevar vre-o crina sau ar fi fost presupusi a avea scopul de
a jicni interesele Sublimei Porti, restabilindu-i in primele lor demnitati ranguri i posesittni, i inapoindu-le averile de care s'au
bucurat inaintea rasboiului de fata. 2) De a nu impiedica in nici
o piedica la ridicarea de noui biserici i la repararea celor vechi

precum a fost si mai inainte. 3) De a inapoia manstirilor


celorlalti particulari pananturile i posesiunile ce le-au avut
mai inainte si care le-au fast luate impotriva oricarei dreptati, asezate imprejurul Brilei, Hotinului, a Benderului etc.,

numiti astazi raele. 4) De a ave pentru eclesiastici stima particular% ceruta de starea lor. 5) De a incuviinta familiilor care
vor don i a parasi patria lor pentru a se aseza aiurea o libera iesire cu toate averile lor ; i pentru ca aceste familii sa reguleze
intr'un chip cuviincios afacerile lor, se fixeaza terminul de un

an pentru aceasta esire libera din tara lor, incepand din ziva
In care tratatul de fata va fi schimbat. 6) De a nu cere nici a
pretinde vre-un soi de plata pentru socotele vechi de once na-

tura ar fi. De a nu cere dela aceste popoare nici o contributiune


sau plata pentru tot timpul cat au tinut razboiul ; i chiar din
pricina devastarilor carora au fost expuse, a-i scut' de once bir
pentru doi ani incepand din zitm schimbarii tratatului de fala.

8) La implinirea termenului insemnat, Poarta fagaduieste a


fi cu omenie i generozitate in birurile ce va pune asupra lor in
bani, si de a le primi prin mijlocirea unor deputati care-i vor fi
trimisi la fiecare doi ani ; la termenul platei acestor biruri, nici

nici guvernatorii, nici once alta persoana nu va putea


sa le ingreuie nici a cere dela dansele alte plti sau biruri sub
orice numire sau once pretext ar fi, ci ele trebuie sa se bucure

140

ISTORIA BOMANILOR

de toate acele foloase de care s'au bucurat in timpul domniei


fostului sultan. 9) Poarta d voie suveranilor acestor doua state
(sovrani de due principati) a ave lnga dansa fiecare ate un in-

skcinat luati hare crestinii bisericii grecesti, care vor

de afacerile ziselor principate, vor fi tratati cu bunatate de catre


Poarta i vor fi priviti, chiar in slabaciunea lor, (anche nelle debolleze loro) ca persoane ce se bucur de dreptul gintilor, adica
vor fi aparali de once silnicie. 10) Poarta consimte de asemenea

Ica dupa cum vor cere-o imprejurkile acestor dou principate,


minitrii curfei imperiale ai Rusiei rezidenti langa (Musa scl poatil

vorbi in favoarea lor, i fagaduieste a-i asculta cu considerarea


ce se cuvine unei puteri prietene i respectate"41.

Prin acest tratat, dobandit atat prin izbanzile armatelor

moscovite cat i prin coruptia celor insarcinati din partea Tur-

ciei pentru incheerea lui, impartia otomana primea o lovitura


din care nu se mai puta ridica. Prin libertatea Tatarilor Turcii

perdeau mana lor dreapta in razboaiele cu Ruii, i Tatarii


find chiar in curand supusi de Rusi, intinsera foarte mult stapanirea acestora i adausera puterile lor. Prin porturile i li-

bertatea comertului dobandite pe marea Neagra, se dadea Rusilor putinta de a avea o flota care in putine ore pute sil transporte o armata ruseasca sub zidurile Constantinopoki. Dreptu
de interventie al Rusiei in afacerile bisericei celei noui din Constantinopole si a principatelor romane, punea pe invingator
In atingere mai directa cu crestinii din peninsula Bakanului.
si le dadea prilejul de a se amesteca in fice moment in afacerile
launtrice ale Portei. Turcii insa deocamdata nu se ingrijira a-Ma de pericolul din urma care er mai ascuns i trebuia sil se
desvolte inteun viitor mai indepktat, cat de cele mai vazute,
precum era neatarnarea Tkarilor i posesiunea porturilor marei Negre. Pentru a inlatura aceste din urma conditiuni, ei propun Rusilor, cu toata lipsa de bani in care se aflaa, 35.000.000
de lei si I1 pun toate silintele spre a induplec pe Frideric al
II-lea de Prusia, care dobandise o influent/ insemnata in trebile Orientului, ca sil staruiasca pe l'anga cabinetul de Petersburg pentru indulcirea conditiilor de pace.
Pe cat insa restristea era mare la Constantinopole, pe a-Ma veselia era nemasurata in Petersburg. Imparateasa Caterina in ziva cnd afla incheierea pacei era atat de voioasa, M-

eat nu voia sil vad de at figuri vesele in imprejurimea sa.


Rusia dobandise inteadevar niste foloase la care nici nu se
asteptase, mai ales ca era in ajunul de a nu pute conduce
Ch de Martens et Ferd. de Cusy, Recueil manuel et pralique de trai
as conventions et autres actes diplomatiques Leipzig 1846, I, p. 111-123. 'Ism

ducerea franceza contrclat Cu ariginalui italian InfAtieazil oare-eme neexact;trilL

pe care le-am Indreptat In text.

RAZBOIUL SFARSIT PRIN PACEA DELA KIICIUK KAINARGI 141

rAzboiul mai departe ; de aceea er i hotArt de a le pAstr cu


once pret. *i pe cat Turcii se strAdAnuiau a imblanzi conditiile
ce le erair ata de defavorabile, pe anta Ruii se inclArAtniceau

a le mentinea in toat asprirma lor.


In nite asemenea imprejur5ri intervenirea lui Frideric al
al II-lea in favoarea Portii cu greu putc sA aill un rezultat
fericit pentru M'usa ; cu atat mai mult O Prusia fiind tormai
pe atunci in strnse legturi cu Rusia din pricina imprtirei
Poloniei (1772), era mai curnd s5 sprijine interesele aliatei
sale, decAt pe acele ale Portei. La tnguirile Portei asupra nedrept5tii cererilor Rusiei, cabinetul de Petersburg rAspunde
prin niste argumente sofistice, c' stipulatiile tratatului ar fi
mai mult In interesul Portei, 1 cere numai decAt dela aceasta
ratificarea pAcei, ceace Poarta, v5zAnd a nu mai poate inl'aura nici inteun chip, se hotAreste a face In 2 Fevruarie 1775,
prin un ambasador extraordinar trimis la Petersburg.
Totui nici cu aceast5 ratificare nu se sfArsir5 ncintelegerile
intre Rusia si Poart.. Aceasta incuviint5 tratatul numai pe hr-

tie si se opuse apoi din toate puterile la executarca lui, Inca


lipsa de bun6 credint in aplicarea phei dela Kuciuk-Kainargi,
este unul din motivele r5zboiului din 1787.

III

RAPIRE A BUCOVINEI
1. POLITICA GENERALA

Care au fost urmarile rasboiului din 1768-1774 asupra

tarilor romne.

Austria fatli cu Rusia 0 Lucia. Prin tratatul dela Kuciuk-Kainargi Rusia dobandea dreptul de protectiune asupra
tarilor noastre, dreptul de a vorbi in favoarea lor" cum se ex-

prima insu tratatul. Ce era sa insemneze acest drept, de o camdata

nu se putea ti, i ramnea ascuns in gandul nascocitor al cabinetului de Petersburg, intelesul pe care era sa-1 deje acestei
conditii a pacei.
Tau este sigur c daa Rusia parasi ideea la inceput atat
de pronuntata, de a nu anexa principatele, *i se multami cu

atat de putin, aceast,a a facut-o nu din Mina vointa catre Poarta, pe


care din potriva voia s'o ingenuncheze cat se putea mai mult ci pen-

tru a nu nemultumi pe Austria, care se arat foarte ingrijita


and vazil pe Rui c ocup trile romne. De aceea Austria

i incheiase acel faimos tratat de subsidii, indatorindu-se pana


a declara Rusiei rasboi la caz de nevoie. Ca acest tratat nu era
de loc serios din partea Austriei, ne-o dovedete prea bine rezul-

tatul la care a ajuns ; dar pentru Rusia, careia toate puterile


nu emit de loc de prisos intru a sustinea lupta inceputa, acest
tratat nu inceta de a fi foarte amenintator i era mult mai cuminte pentru dnsa a se retrage. Austria Ina se arata ingrijita
numai cat in privirea tarilor romne,. lasnd Rusiei deplina libertate in zelelalte punturi. Fiindca Ruii aveau de o cam data
interesul cel mai mare de a deveni stapani a casa la dtmii,
lucru la care nu puteau ajunge MI% ca Poarta sh recunoasa
neatarnarea Tatarilor i sa cedeze Rusiei porturile de pe Marea

B.112111EA BII0OVINDI

143

IsTeagrA, apoi impArAteasa Caterina a II-a se induplecA. uor


de a cumpAr prietenia sau cel putin de a inlAtura dumb.nia

Austriei, muttumindu-se cu ceva mai putin In prhirea tArilor


romAne, cu atat mai mult ct ea se atepti la o despAgubire mai
mult cleat tndestuMtoare, cum am vAzut mai sus, din plgnuita
imprtire a Poloniei.1

Grigorie Aiexandru Ghica, Domnul Moldovei 1774

In ti nput lui s'a rapit Bucovina

1777

Colectia Academlei Romtine

Este mai mult cleat sigur cg Austria voia


p5streze
putinta de a pune ea mina pe tArile romAne, politicA ce urmase
Besonders seitdem ihn dasz von Ihrer Ruszisch-Kaiserl. -Majestilt zu
geben beliebte Versprechen wegen Entsagung der vorigen Absichten ant die
Moldau und WallAchey, in Ansehung des unmitteibaren Interesse seiner Staaten, heruhiget Her Gral v. Orlow erwiederte hierauf dasz seine Kaiserinn thr
einmal gegebtnes Wort wegen der Wallachey und Moldau-nicht welters abfindern

wiirde" etc. Thugut c. Kaunitz, 5 Sept. 1772, in Hum. Doc. VII, p. 97. Vezi
mai sus p
Cu drept cuvant vede Dora D'Istria In acest tratat obArsia
rluirii Bucovinei. Gil Albanni In Rumania.

144

ISTORIA ROMANILOB

In totdeauna. Astfel prin tratatul de la Passarovitz (1718),.

Austria dobandise fare altele si Oltenia pe care o pierde apoi,


prin tratatul de Belgrad (1739) si a ceias parte din Muntenia
o stipuleaza ea prin tratatul de subsidii In cazul and ar reus1
In mediatia ei catre Rusia 2. In aceasta Were ne Intaresc niste
cuvinte misterioase din o depesa a baronului de Thugut catre
ministrul austriac, principele de Kaunitz, In care Thugut refera
fiind la Focsani, cu prilejul congresului dintre Rusi i Turci
a venit la el doi boieri sa-I roage ca curtea din Viena sa staru-

iasca pentru dobandirea neatarnarei principatelor de Poarta

otomana, pe care boieri el i-a Ingaimat cu vorbe frumoase, Intru

Cat nu putea initia pe acqti domni In. secretul intentiunilor


Inaltei Curti imperiale asupra viitoarei stari a principatelor".3
Aceiasi ideie reiesa mult mai lamurit din alte apretuiri ale baronului de Thugut asupra pacei de la Kuciuk-Kainargi In care
aratnd cum Turcia este cu totul pierduta i urmeaza In curand a fi Inlocuita prin un imperiu ruso-oriental, observa ca
din aceasta cauza Rusia nu voeste sa mai Intinda posesiunile
sale la Nistru i la Dunare i ca. la curanda cadere a Portei -pride marginase dela nord precum Bosnia, Serbia, Moldova, Valachia, chiar din acea cauza vor trebui sa cada la Austria, fiindca niste asemenea tad n'ar avea nici o valoare pentrn imperul
ruso-oriental 4.

Austria deci, avand veden i anumite asupra principatelor


noastre, Intelegem prea bine cum de nu invoia Rusilor sa se
aseze in ele ; caci fata cu repetitele lovituri ce Rnii dadeau
Turciei, si mai ales acuma, fata. cu disolvarea imperiului otoman, care se astepta din toate partile, trebuia ca si Austria
sa-si asigure o parte din mostenire, si de sigur a cea mai Mina.
Intre toate erau trile romne.
Tocmai din pricina acestei politici a Austriei fata cu Turcia, izvori urmarea cea mai Insemnata a razboiului asupra %, ,Art. II: La sublime Porte, pourtinoigner sa gratitude et reconnaissance parfaite des procds gnraux qui ont t maniiests de la part de Leurs
Majests Impriale et Royale Apostolique, leur remettra de plein gr et leur
cdera en don toute la partie des dpendances de la Province de Valachie, qui

se txouve borne d'un c6t par les frontires de la Transilvanie et du Banat


de Temeswar, d'un autre par la rivre Olte, et la Cour impriale exercera de
plus la superiorit sur la rivire Olte". Hurm. Doc. VII, p. 86. Aceiasi ariitare
fAcutli de Ath. Comnen Ipsilanti (mai sus p. 42 nota 12) p. 522.
Da diese Herren in das Gehermnisz der Gesinnungen des Allerhtichsten Rotes fiber den kiinftigen Zustand der beiden Frustenhilmer zu ziehen
nicht thunlich war"..Thugut ciitra Kaunitz ibidem, VII, p. 93.
Thugut c. Kannitz depesl din a Septemvrie 1774 In Zinkeisen, Ges-.
chichle des osm. Reichs. Vol. V, p. 84. Cf. un document din 1771, In Hurm, Doc.
Suplement, I, p. 858: Il est galement incompatible avec la suret et tranquilliti

des tats autrichiens que ces deux provinces (Moldavie et Valachie) passent
sous la domination d'un autre prince, faible oti puissant cela est gal", sisal
dar sau riinnin la- Turci sau sA le lee Austria ; Rusia Ina nu.

BA.PIELEA BUCOVINEI

145

rilor noastre, urmare indirecta, dar care lovi mai greu In ele de
cat chiar cele directe, cgci conduse la rapirea unei parti din tara,
la o desmembrare a Moldovei, precedent fatal, care in curand
fiind pus in aplicare de catre tnsu*i proteguitorii ei, reduse in-

tinderea tara la mai putin de jum'atate, ii rapi toata puterea


sa de viatit i-i aratri cu groaza abisul in care pare ca era menita
a dispare in Intregimea ei. Vorbim de rapirea Bucovinei care

se Intampla In anul imediat urmator pacei dela Kuciuk-Kainargi, 1775.


Daca Austria pute s'A impiedice pe Rui de a pune mana

pe principate, nu era tot ata de uor pentru dnsa a se substitul Rusiei, tocmai in prevederea unei opuneri la realizarea
acestui plan. Aa vedem ca Austria se temea ca renuntarea
Rusiei la ocuparea tarilor noastre sg nu fie numai cat nomi-

nala, ca ,,dei nu ar contrazice in mod public fagaduintele date


Curtei prea inalte, totui Rusia vi-ar asigur pentru totdeauna
supunerea *i atarnarea principilor Moldovei i ai Valachici,
precum *i acea a locuitorilor acestor tari, prin dobandirea dela
Poarta a unor foloase In favorul lor, consfintite prin tratatele
sale" 5; .0 aceasta mai ales cand vedea a textul tratatului se
tinca ata timp ascuns de dansa. Se temea deci Austria ca prin

acel tratat sa nu se stipuleze ca principatele sa stea numai


ca Raguza sub protectia inaltei Porti, bucurandu-se astfel de
o deplina neatarnare", sa nu fie scutite de dad *i de alte necazuri din partea Turcilor, cand atunci aceste tari foarte roditoare ar provoca o emigratie foarte insemnata din Austria" ;
sa nu fie earai data alegerea domnului poporului, i altele de
aceste 6.

Austria deci se a*tepta din partea Rusiei la o inriurire covaritoare asupra Romnilor, care dei nu ar fi In forma sub
stapanirea ei, totu in l'apta s'ar purta ca ni*te supui credincioi, ar Implini in toate dorintele tarului, inteun cuvant ar
suferi In loc de suzeranitatea Portei acea mult mai serioasa i
mai reala a Rusiei. Acesta era punctul de vedere predomnitor
In politica Austriei LO cu Rusia.
In privirea Turciei lucrurile stateau cu totul altfel i prin
urmare .1 politica trebuia sa se conforme lor. Turcia aratase o
slabiciune atat de mare in incheierea pacei de la Kuciuk-Kainargi, incat Austria se convinsese ca cu puna 1ndrazneala
poti dobandi dela Poarta multe. Fusese destul ca Austria sli
fagadueasca Portei amestecul sau In razboiul cu Rusia, farsa
a-i da vre-o garantie despre seriozitatea fagaduintelor sale,
pentru a face pe Poarta sa-i numere mai multe mii de pungi
.

i Thugut c. Kaunitz, 5 Sept. 1772, Hurm. Doc. VII, p. 97.


' Kaunitz c. Thugut Sept. 1774, ibidem, I, p. 104, 105.
A. D. Xeaopol. latoria Rominnor

Vol. IX.

146

ISTOBIA RomAxmou

de bani. lute un cuvant Turcii pierdusera cumpatul, i fa ta cu


ruina huperiului Otoman, care se astept pe fiece zi, era bine
se apuci a lua ceva fnainte, yrecum fac creditorii unui negutitor ce este In ajunul de a da faliment. Ca atare era principiul
conducator In politica austriaca fata cu Poarta, ne-o dovedeste
o instructiune a ministrului Kaunitz catre reprezentantul
Austriei la constantinopole, baronul Thugut : Starea de fata
a Portei este cu totul deosebit de acea ce era mai fnainte.
Toate lucrurile i planurile omenesti sunt inteadevar supuse la
niste Intamplari atat de neasteptate, !neat este peste putintg
de a prevedea cu destula siguranta modul implinirei lor. Taus
un ochiu politic poate cu toata probabilitatea prevedea ca, daca
Rusia, precum nu poate fi nici o indoiala, va sti sa se foloseasca
cum trebuie de avantajele castigate prin pacea din urmg, iar
Poarta, precum nu ne putem cleat astepta dela coruptia constitutiei ei fundamentale, va starlit in letargia i nelucrarea ei
de pana acum, atunci este cu neputinta ca sa nu se intample
In Orientul Europei mai cutand sau mai tarziu o revolutie capitala. Singura aceasta perspectiva este mai mult decat de
ajuns spre a fndepart dela once tratari i legaturi generale cu
Poarta care ar fi Indreptate asupra vremurilor viitoare fat% a
aduce vre-un folos actual, cad In viitor lucrurile pot sa se schimbe

cu totul si o atare schimbare poate sa necesiteze niste masuri

cu totul contrare de cele ce s'ar fi luat" 7.


Catre Rusia deci teama ca aceasta sa nu dobandeasca

o prea mare influenta in principate, catre Turcia o politica de


desbracare, iata ce au hotarat pe Austria a pune mana cel puin pe o parte din pamntul tarilor romne. Ca Austria s'a multumit numai cu Bucovina si n'au luat mai mult, se datoreste
de o parte temerei de Rusia, pe de alta naturei pretextului In
puterea caruia au ocupat Bucovina si In sfarsit desvoltarei
ulterioare acestei Imprejurari, cu toate ca intentia nu i-a lipsit
In aceasta privire.
Austria avea cu a-tat mai mult temei de a se teme de influenta ruseasca In principate i cu deosebire in Moldova, cu
cat la domnia acestei tad fusese numit, dupa staruintele Rusiei i a Prusiei, care si pe atunci mergea alaturea cu Rusia,
fostul domn al Munteniei, Grigore Ghica (Oct. 1774 Oct.
1777). Acest domn se arata dispus a sluj1 interesele Rusilor
cand ocupara trile romne, ceeace fad" ca sa fie foarte bine tratat

de Rusi, luat Impreuna cu mitropolitul i dus cu toate onorurile la Petersburg 8. Aice Rusii voira a-1 Intrebuinta pentru Inceperea negocierilor lor cu Poarta, i dupa ce-i daruesc o suma
7 Kaunitz c. Thugut, 6 lanuarie 1775 ibidem, p. 118, 119.
Kaunitz c. Thugut, Martie 1770, ibidem, VII, p. 74. Sabaier c. Choiseul
9 Martie 1770 ibidem, XVI, p. 477

RAPIREA. BIICOVINEI

147

de. bani 0 o pretioasO tabachere in brilianturi i primesc pe fiul


sOu in corpul cadetilor, Il trimit la armat cu instructiuni pentru
indrumarea pAcei 9, dupO cum arAtat mai sus.
Din contrA principele Ghica fusese in totdeauna rOu vAzut de
Austriaci, i cauzele acestei disgratii ni le spune baronul de

Thugut in una din depe01e sale : Numirea lui Ghica in un principat vecin cu trile prea inaltei Curt nu poate fi din mai multe
puncte de vedere conformA cu interesele acesteia ; mai intai
fiindc In timpul domniei sale anterioare comandantul cezarocrAesc dela granit n'au avut a se lAucla de purtarea lui ; apoi
sprijinul actual al Rusiei i Prusiei este datorit numai cat de o
parte intAlegerei sale culpabile cu Rusia la izbucnirea rOzbo-

iului, de alta serviciilor pe care le-au fOcut ca dragoman al


Portei, la tratArile cu emisarul prusian Rexin in sprijinirea lui
spre dauna curtei imperiale' 1.

tocmai acest principe este chemat de Ru0 la domnia


Moldovei. Poarta incuviintase numirea lui din prietenie cAtre
Prusia, 0 Austria se temea de a se opune fliti, pentru ca nu
cumva Ghica, devenind domn in contra vointei ei, s6-0 fac
din el un duman, in nite imprejurgri, unde bunele raporturi
cu doinnul Moldovei, trebuia s upreze foarte mult realizarea
scopurilor ei asupra Bucovinei. Deaceea dup ce ambasadorul
austriac stOruete pe ascuns in contra numirei lui Ghica, v4zand cO nu poate izbuti la nimica schimbl tactica, se preface
el insu0 a stArui pentru numirea lui, 0 se poart mai ales foarte
bine voitor cAtre familia lui Ghica, cu atat mai mult c socrul
acestuia, Iacovald Rizu, se arlitase plecat a sluji interesele
Austriei i cA Thugut nu voia
instrAineze 11.
Letjturi en imprirtirea Poloniei.

CO Rusia insufla la

inceput Austriei o teamA foarte mare, nu rAmane nici o indoial.


Aa Austria nu voiete sO intreprind negocierile pentru luarea
Bucovinei, cat timp feld-marealul Romanzow nu e0se din Mol-

dova 12 Ba chiar pentru a grAbi e0rea acestuia 0 a ca0iga invoirea sa tOcutO la ocuparea Bucovinei, Austria 11 corupe cu

Kaunitz c. Thugut, 21 August 1770, ibidem VII, p. 80.

' Thugut c. liaunitz 17 August 1774, ibidem, VII p. 103. Amilnutimi


asupra cauzelor Indusmanirii lui. Thugut c
In Dora d'Istria Gil Albanni in
Rumania 18
P. 323 si urm.
Thugut ,c. Kaunitz ibidem: ,,so suchte ich auf der andern Seitz die
Gikaische Familie mittlerweille mit gutten Worten bey der Meinung einer
den Ghica nicht ungeneigten Willfhrigkeit zu unterhalten; wobey ich diesen
Wege um so eher einschlagen zu miissen erachtet habe, als besonders der
Schwiegervater des Gica, Iakobaki Riso, sonst fiir den alierhiichsten Dienst
vergniigliche Ergebenheit zu bezeigen beilissen ist und &...." Comp. p. 105
12 Thugut c. Kaunitz, 3 Decembrie 1774, ibidem, VII, p. 109.

ISTORIA ItOMANILOR

148

5.000 de galbeni i Cu o tabachere de aur impodobit cu briliante 13.

Dac nu am pus mna pe acest district in timpul rz-

boiului, zice Kaunitz ctre Thugut, aceasta provine de acolo,


a Rusia ocupase prin arme i jure belli Moldova i Valachia,
*i deci ar fi trebuit intrat Cu aceast Curte in tratri formale ;
cA apoi Curtea noastr din cauze cunoscute d-voastr nu voia
nici inteun chip s aib aerul de a lua parte la dumniile contra Portei, precum iara'i nu voia sIt amestecAm numitul district in imprtirea Poloniei i in certele cu regele Prusiei pentru
equivalentul prtilor luate". Mai ales cu Prusia avea Austria
greutti. In o depqe a lui Breteuil ambasadorul francez din
Viena c'tre de 'Vergennes din 19 Aprilie 1775 gsim e principele de Kaunitz ar fi declarat ambasadorului francez c dac
ministrul prusian indrznia ss-i -Vn cu limbagiu descuviintator, rar pune indat la locul lui; Ca' aceast ar fi numai
o izolat de graniti care nu avea raport cleat cu Turcii
i care nu ar putea fi nici inteun chip amestecati cu coimprtitorii Poloniei"14. Dar numai at greutatea unor negocieni
nu ar fi speriat pe Austria dac nu s'ar fi temut ea ca Turcii,
vAzandu-se astfel despoiati fr nici un motiv de Austria, s
nu alerge la fotii lor dumani, s le cedeze asupra punctelor
capitale ale tratatului, cerandu-le interventiunea in favoarea
lor. De aceea Thugut se grbete a sftui pe cabinetul din Viena

ca s se gndeasc bine la mijloacele de intabuintat pentru a


face ca aceast imprejurare sIt nu prea ban la ochi, i o asemenea ocupatiune s nu fie luat drept proba unei intelegeri prea
strns cu Rusia, ,i prin urmare ca o ruptur real i general,
prin care s'ar uura lui Muhzun Oglu (marele vizir) realizarea
intentiunilor sale primejdioase pe lng noul sultan, i prin o
pace neprecugetat s'ar arunca totul in mainile Rusiei"15,
Dar atata nu era de ajuns. Trebuia inelat Poarta prin
nite f'gkluinti dibace, pentru viitoarea intercesiune a Austriei in favoarea ei, in daraverele ce le avea cu Rusia, i a-i arta, c ea trebuie s cedeze acea buctia de pmnt in schimbul unei prietenii a-tat de folositoare. Ii aminteau mai ales i
fgduintele fostului sultan, fcute prin tratatul de subsidii In
privirea Olteniei, ca i cand Austria ar fi implinit din partea
ei indatoririle ce luase asupr-i prin acel tratat. Pentru a incredinta pe Poartil i mai mult despre curtenia intentiilor
" Eine Verehiung von 5000 ducaten und einer goldenen mit Brillianten
besetzten Tabatier gemacht, und hierauf berzeugende Proben von des Herrn
Peldmarschalles guten Gesinnung erhalten haben". Kaunitz C. Thugut 7 Pevruar 1775, ibidem, VII, p. 133.
" Kaunitz c. Thugut, 20 Sept. 1774, ibidem, p. 106. ibidem XVI p. 579.
1
Thugut c. Kaunitz, 3 Fevr. 1773, ibidem, p. 98.

RAPIREA BIICOVINEI

449

sale, Austria o sfAtuete ca sA se Intreasc din spre mare, din


cotro pot acuma s5-i vinri cele mai mari pericole ; dar aceste
sfAtuiri Austria le face In cel mai mare secret, temAndu-se c5
daa Rusia ar afla de dnsele, s nu se opun5 apoi de necaz din
toate puterile la rea lizarea plantnilor ei16.
Pe de alt parte Ins5. Austria nu uita de a atrage i pe Rusia

In favoarea ei, artndu-i c' prin luarea Bucovinei s'ar exercita asupra Turciei o presiune foarte favorabil5 intereselor Rusiei, prin care s'ar gr'bi fncheerea pAcei dup5 dorintele Fale 17.

Astfel tesea Austria itcle complicate ale politicci sale pe


care chiar diplomatii de atunci, destul de liberali In chestiuni
de moralitate, nu se sfiau a o numi ireat5 (artificieuse), plin5
de micherii (duplicit) i de 15comie (avidit)1R.

Rusia p5zi In tot decursul acestei afaceri o neutralitate


care nu se poate explica altfel de at prin Incurcarea In care se
gAsea fatil cu Austria din pricina Imp5rtirei Polonki 19. Pentru

a putea fns infrange mkar Intruat-va ambitia nemAsurat


a Austriei care, dup5. p5rerea Rusiei, dorea sA guverneze
Europa fntr'un mod despotic prin rezolutiunile luate In cabinetul sAu"20, ea calla a starni pe 'Poarta Impotriva Austriei.
argtndu-i fare altele (In unire cu Prusia), a Europa fntreag5
este uimit5 vAzand cum Turcia, care n'au pierdut mai nirnica

intr'un rilzboi atat de crncen cu Rusia, sA piard In timp de pace

la Austria o portiune att de fnsemnat5 de p5mnt. Dar afar5


de asemenea uneltiri ascunse, Rusia nu vrea nici fntr'un mod

s5 ja parte Mt* In aceast afacere. Atat Rusia at i Prusia

erail de p5rere CA' atare Imprejurare nu merit5 ca ele s5 se arunce

fntr'un rAzboi, dar dac5 Turcii ar voi s alunge pe Austriaci


din Bucovina, ele nu ar ava nimic de fmpotrivit 21. Prusia st5rui cu toate- acestea la Rusia ca, In cazul and ea nu s'ar opune
la Intinderea Austriei In Moldova ar fi drept i conform cu principiul echilibrului ca s6 se lase pe regele Prusici sA se bucure
In linite de stApanirea portici de pmnt dobnditA dela Polonia. Rusia era de p5rere a fnaintarea Austria ar fnari mai
mult stApAnirea ei i. a Prusiei asupra portiilor luate 22. Se vede

deci a cu toat5 apArarea AuAtriei de a amesteca anexarea Bucovinei cu fmprtirea Poloniei aces-IA cinstit5 operatie era pusA
" Kaunitz c. Thugut, 6 Ianuarie 1775, ibidem, VII. p. 119.
" Depesa conteiui de Solms ambasadorul Prusiei la Petersburg clitrk
Friderik al II-le, din 27 Dec. 1774, raportatii de Zinkeisen Gesch. des osm. Retches

VI, p. 111.

" Zinkeisen, 1. c. VI, p. 107 si 113.


2 lbidem, 1. c. VI, p. 107.

" Ibidem, 1. c. VI, p. 108.


n lbidem, 1. c. VI, p. 108. Comp. von. Solms c. rege 8 Noembrie 1774 In

N. Jorge Acte f i Frg. II p. 79. Si les Turcs voulaient ces en chasser, il tandroit les laisser laire et ne point s'en meler".

" Regele c. von Solm, 5 Noembrie 1774, N. Jorge. Ade # Frg. II, p. 79.

ISTORIA ROMANILOR

160

prin insusi imprejurarile cu cealalta tot atAt de cinstita operatie

a impartirii Poloniei, ceeace mai la urrna chiar


nu pute cu totul tagadui intruckt recunostea ca privia acesta

dolandire ca o urmare a celei a Poloniei", ceeace reiesia chiar


din temelia dreptului ei asupra Bucovinei pe care o dedea drept
o dependinta a Pocutiei 23. Divanul insusi a Moldovei impreuna
cu principele Ghica cer ocrotirea Rusiei impotriva acestei trunchieri ; dar Rusia le raspunde ca. de cand aceasta tara a fost
inapoiata Portei, ea nu mai are nici un drept a se amesteca in
trebile ei" 24.

Ce devenise protectia rusasca? Unde ramasese dreptul


ei de interventiune in favoarea principatelor? Daca aceste aveau vreodata nevoie de sprijinul cuiva, apoi de sigur ca er
In imprejurarile de atunci ; dar Rusia intoarce spat ele, cand Mol-

dova ingenunchiata intinde mAinile spre dansa. Pentru ce aceasta ? Pentruca dreptul de intervenire fusese stipulat, nu in
interesul tarilor romne, ci in acel al Rusiei, care era
sa-1 intrebuinteze atunci and i-ar fi venit la socoteala atunci
cand din asemenea intervenire era a rezulte un folos pentru
dnsa, si nu acum cfind daca nu esia vre-o pagula, de sigur
ca nu rasarea pentru dnsa nici un castig ! Ant de adevarat
este ca in politica nu Neap alte consideratiuni decfit acele ale
interesului, si ca o natiune care face politica sentimentala dovedeste ca nu este coapta pentru viata publica.
Dintre celelalte puteri, numai Anglia si Frantia puteau
sa joace un rol mai inamnat in afacerea cedarei Bucovinei
dar din imprejuari politice anterioare ele fur% impiedecate
dela aceasta. Anglia perduse once influenta in divan prin sprijinul dat Rusiei, in at glasul ei nici nu er luat in bagare de
seama ; Frantia de asemenea prin tratatul din 1758 cu Austria
pe care Poarta 11 interpreta ca ar putea fi indreptat la vreme de
nevoie si in contra sa, pierduse cu totul simpatiile Portei. Frantia

era lirs tinuta prin tratatul incheiat cu Austria, a sprijine interesele nouei sale alte aliate, si de aceea dupa terminarea
afacerei gasim o depesa a ministerului afacerilor straine francez catre ambasadorul sari din Constantinopole, comitetele de
St, Priest, in care ii arata inalta multumire a stapanului au,
regele, a supra purtarei sale in aceasta daravea, Curtea de
Viena multumind ea insusi regelui pentru bunele oficii prestate
de ambasadorul francez cu acest prilej intersant" 25. Nu e vorla
n Von Solms c. Rege. 20 Dec. 1774, ibidem, p. 87.
" Zinkeisen, 1. c. VI, p. 111, Comp. Kaunitz c. Thugut, 21 Fevr. 1775,

Hurm. Doc. p. 140.

1h
rile strAine, c. de St. Priest, 2 Iulie 1775, Hurm. Doc. Supl. I,
p. 936. 'rite anti depeii a lui de St. Priest c. Afacerile strAine, din 30 Martie

1776, acesta dAndu-i samA despre stAruiniele Tale in chestia delimitArei li spu-

ne J'ai plaid la cause de la cour de Vienne", ibidem, p. 947.

B.LPIREA 131100VINEI

161

ca i Frantia fusese fnelata de Austria prin aceea ca principele

de Kaunitz declarase ambasadorului francez din Viena a era


vorba de un schimb, dar Thugut ne0iind a ministrul sau fa-

cuse aceasta aratare reprezentantului Frantiei spusese celui din


Constantinopol al aceleiai puteri a nu era o chestie de schimb,
bleat aceste doua declaratii contrazicatoare ar fi putut deschide
ochii politicei franceze deoarece din cauza proaspetei prietenii
ce o lega cu monarhia habsburgica nu ar fi avut interes a fnchide
ochii 26. Bine Inteles MO a fnraurirea acestor doua curti a fost

numai de a doua Juana, i a acele ce au determinat rezultatul final au fost tot arbitrii cei mai apropriati ai Orientului.
Rusia, Austria i pana la un punct i Prusia 22
2. POLITICA SPECULA
Austriei.

Pretextele pe care Austria le

punea fnainte pentru a Indrepati luarea Bucovinei erat urmatoarele :

Mai fnai ea pretindea a In totdeauna Intre Austda


i Turcia fusese certe din pricina delimitarei granitelor; ea nici
data Turcia nu se fnduplecase a trimite o comisiune care In fntelegere cu Austria sa puna odata capat acestei sari de lucruri
a In timpurile din urma Austria fiind neNoia sa traga un cordon din cauza ivirei ciumei In Turcia, pentru a nu da fug* ea
armele In mainile acesteia, tragand cordonul in dosul posesiunilor pe care ea le reclama, a fost nevoita sa le cuprinda In el
.1 prin aceasta au cuprins i Bucovina 28.

Al doilea motiv era a Austria prin Impartirea Poloniei


venise In stapanirea Pocutiei. Pocutia Insa In timpurile vechi
ar fi posedat Intr'un mod nefndoielnic Bucovina, i deci Austria

ca reprezentanta a drepturilor Pocutiei putea sa le valorificemai ales and documente autentice atestau vechea sapanire a
Pocutiei asupra Bucovinei i Poarta uzurpase acest district fntr'un
mod abuziv 29.

"

Mui multe acte, ibidem XVI, p. 577. In multe din ele gitsim naive aril-

tare a lui Georgel c. Vergenne; Un menscnge de cette nature seralt d'une


improbit qui n'est paz a presumer entre dEux COUT8 allies".

Ibidem, p. 473-

Para era singura minciunA IntrebuintatA de Austria pentru a repurth acest


triurnf diplomatic !

" Kaunitz c. Thugut, 5 Ianuarie 1775. Hum. Doc. VII, p. 117 si depesele comitelui de Solms din 18 Alai 1775, raportate de Zinkeisen, I. c VI,
p. 114.

" Nota Austriei ciitrii Rusia din 1774 raportatA de Zinkeisen, I. c. VI,
p. 109.
" Cette partie de la Moldavie ayant appartenu autrefois, conune on
serait en itat de la prouver par des titres autentiques". Von Sol= c. rege 25.
Noembrie 1774, N. forge, Acte gi Frg. II, p. 82.

152

ISTOBIA BOMANILOU

Pe lAnga aceste dou motive, care constituiesc oarecum


dreptul Austriei, asupra acelei bucati de pamnt, ea mai invoca i altele curat utilitare i de care nu ne vom ocupa, fiindc
de altfel pe motive de utilitate am putea in totdeauna despoia

pe oricine de cele nai sfinte drepturi. Intre aceste eran : oprirea dezetliunilor armatei imperiale . ii stabilirea unei comunicatiuni mai directe intre Galitia i Transilvania.
In privirea punctului d'intai de drept este de observat
cA inteadevar Austria protestase de mai multe ori impotriva

incalcArilor granitelor ei de catre locuitorii principatelor 30 ;

dar aceasta se intamplase in totdeauna pentru granitele Transilvaniei, i nu intelegem cum se amesteca acum chestiunea incalcarei granitelor cu drepturile Pocutiei asupra Bucovinei.
Sau Pocutia posedase Bucovina i avea un drept la stapnirea
ei, i atunci a se invoca o Weave de granite era de prisos : sau
nu-1 avea, i atunci nu putea fi inlocuit prin o pretentie de calcare de granit.a. Aceasta contrazicere era privita Inca de Frideric al II-lea ca partea cea slab a memoriului Austriei catre
Rusia in chestiunea Bucovinei. El observa cu foarte mare dreptate ea' certele pentru graniti, care derivau tocmai din pacea
de Belgrad, sunt necontenit amestecate cu drepturile ce posesiunea Pocutiei le-ar da asupra Bucovinei. Aceste drepturi
ar putea fi apoi in genere numai eat o urmare a cebra pe care
curtea de Viena le-au dobAndit in privinta acelei pc-ali a Pocutiei, ce i s'au dat prin tratatul de Petersburg, asupra impartirei Poloniei". Prin urmare chiar dac Austria voia sa invoace
drepturile Pocutiei, nu putea sa o faca pentru intreg, ci numai
pentru partea ce primise ea, caci cealalta parte o luase Rusia.
i ca s'ar
Nu numai ca Romnii ar fi incalcat fara

fi alipit prin uzurpare parte din Transilvania la Moldova .1 Mun-

tenia, dar se constata chiar de documente emanate dela Aus-

tria insai ca ea buna oat% ii anexase Mehadia cu baile lui Hercul

care mai inainte erau ale Munteniei 3'.


'
Ce documente va fi avut Austria pentru sprijinirea cerefei sale nu cunoatem, c5ci nici dat ele n'au fost dat ela lumina 32
At'ta *Um a Pocutia insai a fost ades obiect de cearta intre dom-

nii notri i regii Poloniei, dar ca. nici data Pocutia n'au domnit

asupra Bucovinei, aa precum in aceasta parte se aflau chiar


scaunul de reedinta a Moldovei, Suce.ava, Rklautii acel al
unui episcop infiintat Inca de Alexandru cel Bun manastirile
" Hurm. Doc. VII, p. 30, 32, 47, 77. In reportut comitelui Herck c.

Maria Tereza 16 Iulie 1775 cetim cit dobAndirile Austriei nu sunt . . .


st Scrisoarea lui Frideric al II-lea carft ccntele de Solms 7 lanuarie
1775. In Zinkeisen, I. c. VI, p. 101.
" De St. Priest c. afacerile strAine, 20 lanuarie 1775 spune : la cour de
Vienne est sans scrupule pour cette usurpation pour laqulle nons savons qu'elle
a vainement cherch des documents". Hurm. Doc. Supl. I, vol. I, p. 919.

RAPIREA BIICOVINEI

153

Putna, locaul de imormantare a domnilor moldoveni, Sucevita


Voronetul, Dragomirna, i desigur ca nite asemenea aezari

nu s'ar fi facut In o parte de tara stapanita de straini.


Dar noi am artat adevaratul motiv ce au facut pe Austria sa ocupe Bucovina, anume acela de a se folosi 0 ea din
despoierea Portei, i fiindca acest motiv nu putea fi marturisit,
ori care altul, fie cat de slab, vinea mult mai la inainana. In

puterea acestor aa numite drepturi, Austria, Jai% a mai a0epta


rezultatul unor negocien, pune mana pe Bucovina, sigura fiindca

o Intrare In posesiune actuala ar fi mult mai uor de pastrat


de cat de a dobandi o cesiune dela Poaria, 0 c prin urmare ar
ocaziune favorabil sa se puna mftna
fi bine ca la cea

pe bucata de pamant in chestie, fara a sta mai mult la Indoiala".83

Tot data pentru a intimida pe Pow.% Austria concentreaza ni0e trupe la hotar, spre a arata prin aceste pregatiri
rasboinice c ese hotarata a pastra cu ori ce pret districtul ocupat ; nu mai putin se folosete Austria 0 de netiinta geografica
a Portei, pentru a sustinea ca portiunea din Moldova pe care o
cere este de o intindere cu totul neinsemnara, i ca nu ar merita
de loe importarrta ce caut sa i se deie, mai ales In cumpana cu
prietenia curtei imparate0i 34
Vaznd Moldovenii acest pericol ce ameninta mo0a lor,
ei trimit prin organul domnului lor, Grigore Ghica, la Poarta,
un protest facut de intregul divan al tArei, In care se arata : ca
procedarea Austriei nu se impaca de loc cu asigurarile de prietenie

ce atata de des le-au dat Portei ; ea districtul luat de Austria


este o aa parte din Moldova in cat intrece toata ramtita a

cestcia in rodire i valoare launtrica ; ca toti locuitorii principa-

tului cer ajutorul efectiv al Portei in contra unei nclcii atat


de simtitoare"

Acest protest insa pentru nenorocirea tarei nu se multainea


numai cu atare arafri, ci ca i cand s'ar fi ilcut in repetite ran33 Line wikliche Possessionsergreilung weit `leichter zu behaupten, als
eine Cession von der Pforte zu bewirken sein drfte ; dasz folglich viElleicht be
erster guter Gelegenheit, ohne sonderlichen Anstand, zur wilkrichen BesitzEr
greifung zu schreiten sein drfte". Thugut c. Kaunitz, 3 Fevr. 1773, Hurm. Doc.

VII, p. 100.

34 Vor alien dingen in zuverlssiger Erfahrung zu bringen, ob die Pfortc

die Sache iiir sehr wichtig und grosz ansehe, oder aber ob sie den geringen
Werth des Anstandes, und dagegen die Nutzbarkeit unserer fortdauernden Freun
dschaft in billiger Erwfigung ziehe". Kaunitz c. Thugut, 20 Sept. 1774, ibidem

VII, p. 106.

Wie wenig die occupation des Bucoviner Districtes mit den der Norte
so oft gegebenen Versicherungen der allerhchsten Freundschaft ubereinstfm
me ; dasz die in besitz genonunene Gegend ein solcher Theil der Moldau wre
so den ganzen iiberrest an Fruchtbarkeit und innerlichen Wert tibertilife ; dew
die smmtlichen Einwohner der Moldau, den werkthtitigen Schutz der PfortE
gegen eine so empfindliche Beeintrchtigung zurutten". Thugut catrA Kaunitz
4 Ianuarie 1775, ibidem, VII,p. 112.

164

isToarA. ROMAN1LOR

duri caul 4111 Poart11, care n'ar fi fost ascultate, je tonul


menintarei spunilnd mai departe ca dacA sultanul, in contra

tuturor asteptArilor nu ar da luarea aminte cuvenit interesului


celui mai de capitenie al unei provincii supuse lui, Moldovenii
s'ar afla in o mare nedumerire ce mijloace s. intrebuinteze pentru scAparea lor ; daca ar trebui ei singuri sA-si caute mntuirea
in puterile lor sau daca la sfarsit desperarea i lipsa protectiunei
caute
suzeranului legiuit i-ar impinge chiar inteacolo ca
ajutorul la bunAtatea unci puteri straine". 36 La sfarsit protestul

arata ca trupele austriace intrate in tara sunt inteun numh

foarte mic (600 oameni) i cA ar fi foarte usor a le rAspinge.


Acest protest pe care Ghica 1'1 lucrase inapreuna.' cu boierii

la maresalul Romanzow 37, dovedeste prea bine inrurirea ruseasca in tendinta de a spArie pe Turci cu protectiunea Rusilor,
fara a lua in bagare dea seama c prin o asemenea amenintare
se compromitea mai mult cauza Bucovinei de cum se sprijinea.
Dar Rusia, care avea interes a sparie pe Turci pentru a-i sili la
executarea tratatului de Kainargi, impotriva cAruia se opuneau
inca mari greutati, nu se uita de loc la interesul Moldovei, ci CArand numai la al sari, se servea de aceasta' imprejurare pentru
a-1 apAra, compromitnd tara i domnitor in ochii Turcilor.
Thugut, din punctul de vedere austriac, apreciaza in modul
unnAtor acest document : din cauza relci conceperi a preotestului, dreapta simtibilitate pentru nerusinata rasfatare a lui Ghica,
au imprastiet cu totul luarea aminte a Portei dela obiectul insus
al afacerei si au facut pe Reis-Effendi sa' se exprime numai cat
cu cea mai, mare amarciune asupra indraznEtAi ameninta'ii ca
adeca Moldovenii s'ar putea adresa la o protectiune strainr 34.
Astfel Austria castiga un punct foarte insemnat, compromiterea trci si a domnitorului, aparatorului ei firesc, in ochii
Portei, Thugut nu las de loc in parasire aceast imprx jurare ;
ponegrind din toate puterile pe Ghica, el accentua mai ales legaturile sale cu Rusii i aducea ca dovada imprcjurarea ca mai
multe din Bailie lui Ghica catre Poarta fusese aduse de curen
rusesti, ceca ce dovedea o intalegere evidenta intre Ghica i Rusi,
de vreme ce nu era cu putinta ca Ghica sa nu cunoasca obicciul
rusesc de a deschide scrisorile 39.
" Dasz watern der Grossherr, wider alles Vermuthen, das wesentlIche

Interesse einer in Seiner Botmssigkeit gehligen Provn z, nicht mit der eiforderlithen Autmeiksamkeit beheizigen sollte, die Moldauer sich in groszer
Verlegenheit belinder. wiiiden, was sie zu ihrer Rettung iiir Mittel anzuwenn, und ob sie selbst, naeh Hirer etwaigen krlten, fur ihi Heil zu soigen
1 ten, oder aber ob letzlich die Veizweiflung und dei Abgang des Schutzes
Hiles rechtn.i,sigcn Oberherrn sie gar etwa dahin verleiten itnnten, bei der
Lii.e einer fremden Macht ihre Zuflutht zu suchen". Thugut c. Kaunitz, ibidem.
27 Thugut c. Kaunitz. 4 Ianuarie 1775, ibidem, VII, p. 117.
Thugut c. Kaunitz, ibidem, 118.
" Thugut c. Kaunitz, 18 Ianuaiie 1775, ibidem, VII, p. 125; vezi 1i p 124.

RAPIREA. 131:1COVINEI

166

Nu pentru Intaia oara In lume norocul favoriza o cauza

nedreapt, i Austriacii, vrednici imitatori ai Ru5ilor in talentul


de a se folosi de Imprejurari, dobandira din aceasta Intmplare

incurajarea cea mai puternica pentru a urma Inainte planul lor


de a despoia un stat mic i c'zut, lipsit de ori-ce ajutor. i vedem
ca au reu5it, dovada ca In politica dreptul este un nume 5i cine
se bazeaza pe el cade Intotdeauna jertfa, caci izbanda o are numai
forta i acel ce dispune de dansa. *i pare ca a5a trebue s fie.;
caci dreptul nu poate fi aplicat Intre oameni de c't de o putere
superioara ; Intrc popoare aceasta lipse5te i trebuie Inlocuita

cu o alta, care nu poate fi decat puterea brutala a fie-caruia.


Astfel s'ar aplica 5i pentru popoare legea fatala a luptei pentru
existenta, In care numai cei mari i tari au dreptul de a trai,

iar cei mici pot cel mult sa nazueasca a sluji celor mari de prada

5i de spat
Dar sa ne Intoareem la istorie

Ghica ave Inca* un duman care Ii fcu cel mai mare rau.

Acesta era Alexandru Ipsilanti domnul Munteniei. Ajuns la


domnie prin struintele Austriei, care doria In totdeauna sa
aiba in principate domnitori supu5i vointei sale, 5i fiind prea
bine informat de toate pasurile lui Ghica, Il para necontenit

la ambasadorul Austriei din Constantinopole, punnd pe acesta


In pozitiune de a 5ti toate mi5carile principelui moldovan, 5i de
a le combate cu cea mai deplina izbanda. A5a principele Munteniei In5tiinteaza pe baronul de Thugut despre protestul lui Ghica

cti Poarta i despre cuprinderea acestuia. Tot dela dnsul


mai all internuntiul c Ghica ar fi scris acest protest in lagarul rusesc. Corespondenta lui Thugut cu Ipsilanti era atat de
importanta In cat ambasadorul cere dela rninistrul sat" o chee
cifrata pentru a putea comunica cu principele Munteniei In twit'
siguranta 40

lui Grigore Ghiea.


Inconjurat astfel de tradatori din toate partile i avand a se lupta pe de o parte cu intrigile atat de bine combinate ale cabinetului din Viena pe de alta
Cu sistemul de coruptiune 41 Intrebuintat de ace1a5 cabinet ca un
vrednic ajutor al intrigilor sale, ar fi fost greu ori carui om, chiar
celui mai puternic i mai hotarit de a lupta Impotriva. Cu at'ata
mai mult lui Ghica pe care-1 vedem In tot decursul acestei afa-

"

Thugut, c. Kaunitz, 4 Ianuarie 1775, ibidem, p. 111.

" Kauntz c. Thugut, 6 Ianuarie 1775: Die von Eurer etc. vorgeschla-

genen Mittel bestehen in der Furcht, in der Bestechung und in der sonstigen.
Ueberzeugung". ibidem VII, p. 119. Si aceste principii au lost pe deplin puse
In aplicatie, mai ales cel de al doilea. Asa Thugut cumpArA pe dragomanuL
Portei Const. Moruzi, ibidem VII, p. 130. pe Iacovaki Rizu, ibidem, p. 142,.
si chiar pe Ghica era de multe ori vorba a-1 corumpe (ibidiem p. 134, 142); despreFeld. Romanzow s'a vorbit mai sus. Pentru niste dregAtori turci vezi mai jos._

ISTORIA ROMANILOR

156

ceri, ovAind intre Austria i Rusia, neurmAnd o politic:A staapAra pozitia sa de domn cum se va putea
mai bine. Aa 11 gAsim pe din dos uneltind cu Rusia pentru combaterea planurilor austriace, pe din fa-0 curtenind pe ambasadorul imperial, i voind sA-1 convingA cA fiind ingrijit ca nu
tornicA i cAutAnd

cumva raporturile fcute de boierii moldoveni sA gjungA la Poari


i pe altA cale, nu se poate opri de a le aduce la cunotiinta Port( i;
dar c el insArcineazA pe Iacovaki Rizu ca s spun5 internunliu-

lui in secret despre toate pasurile lui, pentru ca acesta s'A poatA
lua mAsurile necesare"
Prin o scrisoare adresal lui Thugut

in 29 Moiu el ii spune : aflu cu plAcere inchcierca tocmirci


prietenqti dintre cele cloud imperii, privitoare la granitcle

de cAtrA acest principat sperez cA multAmirea pe care am resimtit'o in aceastA imprcjurare vA este cunoscutA, i cu toate cA
trebue sA fie o perdere foarte simtitoare pentru Moldova, pot s5
vA asigur, domnule, c' am fAcut tot ce a putut atArna de mine,
con tribuind in modul care mi-au fost prin putintA la indeplinirea acestei lucrAri, dupA cum yeti fi mai pe larg incuno*tiintati
din gura d-lui Iacovaki Rizu socrul meu, i c mA voiu folosi

de toate priltjurile spre a putea arAta de acum inante interesul


ce'l port pentru izbAnda M'Ariilor lor

cezaro-cr'Aeti, fiind bine

incredintat, cA MArinimia Lor nu va intArzia de a face ca s

simtA atAt tara cAt i eu desdAunarea acestci perdcri pun souncle


neindoelnice i generoase ale BunAvointd Lor" ". In alte scri-

son Thugut, Ghica adauge : di el cu toate pasurile pe care imprEjurArile au putut


silease a le face, totu in l'untrul s'u
In totdeauna au fost cu o adevAratA plecare eta' prea India
slujbA, i pe cat au putut pe sub mAnA au favorizat intreprinde" Thugut c. Kaunitz 18 Ianuarie 1775, ibidem, VII, p. 122: in der

Beysorge, dasz die, von den Moldauischen Boyaren aui ihn erstattelen Berichte,
vielleicht auch durch andere Wege hier kund werden konnten, sich zwar nicht
zu entscliitten vermlichte, auch seir.erseits davon gegen die Plorte Eiwiihnung
zu machen ; dasz er aber ihn lacobaki Riso, ausdi klich angewiesen htte, mir

oraLs alles vertraulich mitzutheilen, um mich allenfall, in Stande zu


setzen Etc".
48 Je ne puis qu'apprendre aNcc piaisir la conclusion de l'anangement
amical cntre les cicux empires, lelativement aux hontieles du eke de cette
Principaut respere que la satisfaction, que j'ai prouve en cette oecasion.
NOUS solt pas inconnue, et (mimic ce ne peut e re que une peite bien con-

zum

siderable pour la Moldavie, je puis NOUS assurer, Monsieur, que j'ai fait ce gut

a pu dpendre de mol, en contribuant de la manire qui m'a t possible


l'accomplissement de cette (sic) ouvrage, ainsi que NOLS serez am) e molt in-

forme par la bouche de Mr. lacovaki mon beau ()ere, et que je saisiral de n eine
tot, tes les occasions de pouvoir tmoigner par la suite la part que je prens pour
le bien des lute 64. de L. M. I. et R. bien assur que Leur Magnanimit ne laissera
pas de faire man au pais aussi bien qu' moi le ddomrragcment de cette perte
par les Wets gniaux Et les marques efficaces de Leur bienveillance". Ibidem
VII, p. 170.

RAPIREA BITCOVINEI

rea"".

157

i este de observat c6 Cu ct Glrica vede cA Austria cAtigg

i c uneltirile secrete ale Rusid nu es la nici un capAt, cu atka


el se apleacA care rNpitoarea Moldovei, cAutnd sA dobAndeascA

tot mai mult bunele ei gratii, aci ele se temea el Austria, care
dobAndise dela Poarta un lucru att de mare, a nu izbuteaseg
mult mi uor a-1 mezili pe dnsul, in cezul (kid ar stArui Ong
la sfarit in impotrivirea sa. Astfcl tot Thugut ne spune
i Voevodul Ghica, mai ales de cnd au vNzut nesiguranta ajutorului rusesc, pare a se convinge de necesitatea de a ctita sA
se fac vrednic In viitor de buna vointA cea prea inaltN" 45.
Ghica fusese inteadevAr InAlat de Rui. Acetia cAutase
sN-1 intrebuinteze numai ca un instrument el lor, i vNzAnd
nu pot dobAndi nimica prin el, Il OrNsesc void nlirliii. Aa
ei cNutaser' a dobtindi prin Ghica clArAmarea cetAtci Holinului,
ceea ce princepele Moldova are buna credint a cere de la Thugut,

Internuntiul ins6 presimtnd in aceasiN cerere o unellire ru-

sasc5, fNcutN cu s( opul sau de a dobAndi ceva imprcunti cu

Austria sau de a strica i Austria treaba ce o urmArea, se fcrete


de a face o asemene cerere Porta, care mai bine de eat ar fi incuviintat'o era hot Nrit s facA r6Fboiu.

Ce rol deci jucase domnul Moldovei? Unul foarte trist

i injositor. Unealt6 oarb5 in mnile Ruilor, el servi interesclor

lor, crezand ca servete ale sale proprii i se opuse Austria la


cedarea Bucovinei; cci dup cum s'a spus, Rusia nu se putea
opune MO Austria din pricina mpurirei Polonit i; dar ea nu
putea vedea cu ochiu bun intinderea Austria in Moldova. Trebuia deci curtd moscovite un paravan in dosul cNruia sA lucreze fr" a fi vAzut5. Acest paravan
oferi Ghica.
DupN toate cae al-Rate pn aici i mai ales fat cu cedarea la urm" a lui Ghica i pk.carea sa ear% Austria, se vede
cs interesul de a-i pstra pozitia 11 impingea mai mult la opunere

contra Austriei deck iubirea de tara. O asemene (And exist nu


tie sri fac nit" o concesiune ; ea strui,te cu trine dela inceput

pan la sfArit did are toate caractercle sentimentului, care


este unul i neschimbtor. La Ghica er mai mult productul
unui calcul care s-i pstreze domnia chiar pe tara tirbiL6 i
" Thugut c. Kaunitz, 3 Aug., 1775: Dasz er, Gika, ungeachtet der

Schritte, so ihm etwa die Umstnde abgezwungen haben Oaten, dennoch

inneilich, jedeizeit mit mit einer waluen Eigcbenheit gegcn den alleil hsten
Dienst belebt sey alich so viel von ihm abgehangen, unter det kiiinde, zur
13e16.de.ung" etc. ibidem, p. 194.

" Thugut c. Kaunitz, 16 Maiu 1776 : sovie dann ouch der Woyewod

Gika, besonders seitdem er d e Unzuverliiisigkeit des Russischen Schutzes beeits in mehterem Anbetrac ite zu l lien aningt, die Notwendigkeit etw.s

railer einzusehen scheinet, kit irtighins ich des Aller1.6chsten Wohlwollens wiltdig

rnachcn zu suchen", ibidem, p. 283.

ISTORIA ROMANILOR

168

trebuia deci sa se schimbe dupa' sortii mai mari sau mai mici ce
i le oferea una sau alta din cele dou protectiuni.
Pentru a ne da parerea noastra definitiva asupra lui Ghica
credem ca acest principe daca luptase in contra Austriei, o Meuse mai ales sub presiunea boierilor, pe cari ii ingrijea trecerea

unei parti din tara lor sub stapanirea austriaca 44. Fiindca el
de mai inainte se. pusese bine cu Ru0i, el alerga in aceasta imprejurare la protectia lor ; Ru0i se folosira de atare intamplare
pentru a cauta sa realizeze prin Ghica unele din planurile lor,
uneltind impreuna cu el in contra rapirei Bucovinei, care nu le
convinea nici lor. Cand vazura insa ca nu pot izbuti in nici unul
din scopurile lor, parasira pe Ghica, care atunci se intoarse cat%
Austriaci, catre care cautase in totdeauna sali pastreze o portita
deschisa, pentru a mantinea domnia -Wei macar aa ciuntita._
Austria simtind ca: Moldova este aa de' slab aparat, nu
parasia nici un mijloc pentru a determina pe Poarta la cedarea

Bucovinei. In randul d'intaiu punea prietenia sa cea curata,


documentata atat de bine mai ales in rasboiul ce se sfar0se prin
o deplina neutralitate din parte-i; apoi arata ca.' daca pan astazi

n'au pus in lucrarea indatorirea luata asupra-i prin tratatul de


subsidii de a declara rasboiu Rusiei, aceasta fusese numai din
cauza ca-i lipsise pana acuma un drum indamanatec pentru mersul trupelor sale, care insa s'ar dobandi prin cedarea Bucovinei 47;
In fine mai innegrea in ochii Portei Moldova, aratand ea aceasta

tara, dup ce cti-va ani nu-i va procura nici un folos, fiind scutita de tribut, apoi 0 MA de aceea nu i-ar aduce vre-un mare venit ; ca este locuita de coreligionari de ai Rusiei, care erau sa se
deie cu totul in partea acetia, 0 ca Poarta nu poate gasi o precumpenire fireasca a acestor imprejurari de cat in prietenia
austriaca. 48.

Bazati pe slabiciunea Portei, cu cat aceasta credea cu atata

Austriacii inaintau mai adnc in mima Moldovei 0 intindeau


marginile ocupatiunei lor, in cat nite trupe austriace ajunsese
pe la Roman 0 Botoani, pana cand in sfarit internuntiul singur e nevoit sa observe ca intru cat au dat acuma (17 Fevr. 1775).
Portei un memoriu 0 o carta, s'ar compromite el singur i toata
cauza cerand mai mult : eu cred, zice el in o depea din 4 Martie
4 De St. Priest c. afacerile straine, 20 Ian. 1775, in Hurm. Doc. Supl,
I, p. 919, spune : le dit prince n'en a par moins jet feu et flamme par igard

pour les boyardsit ce qu'il prtendet a os menacer la Porte, a dfaut de

protection de sa part d'avoir iecours A une autre puissance".


47 Fiind-ca acesta chiar pentru Turci poate parea prea grosolan, apoi
reproducem cuvintele : wenn wir uns in der Moldau recht festsetzen, alsdann
erst, der un s wahrend-dem letzten Krieg ermangelte Weg offen stehe, uns mit
ergiebigem Nachdruck itir die Pforte zu verwenden". Kaunitz c. Thugut, 21.
Martie 1775, Hurm. Doc. VII, p. 149.
" Kaunitz c. Thugut, 7 Aprilie 1775, ibidem, p. 152.

RAPIILEA BUCOVINEI

159

1775, cli intru cit inaintarea trupelor ar fi numai un mijloc de

presiune in contra Portei, acesta ar avea cel mai bun efect pentru

conducerea negotiirilor ; daci nsi ar trebui si stiruesc pentru


ciiigarea pirtilor ocupate in urmi, atunci cu toati supunerea
trebuie si arit ci dupi ce cedarea de buni voie a districtului
bucovinean, in intinderea liniei dela inceput, este in sine aa
de grea, eu nu pot ave nici o speranti ci a putea determina
pePoarti, la o cesiune dupi Intinderea cea noui, i ci o asemeene

cerere ar putea uor atrage dupi sine compromiterea intregei


afaceri 49.

Convenia de eesiune i delimitare. Fiind deci astfel


nevoibli a niirgini incilcarea sa la portiunea de pimnt aritati
prin carta lui Titugut impiriteasa Ii trimite in 21 Fevruarie
1775 imputernicirea pentru a trata in afacerea bucovineani,
fiind incredintati din depeele lui ci deslegarea va fi favorabili
Austriei. Dupil ce In 4 Martie Poarta rispunde a consimte In
principiu la cedarea Bucovinei, mai urmeazi inci oare-care
discutiune asupra redactirii definitive a actului de cesiune, ca re

se alcituete in sfilrit In forma unui tratat cuprinzitor de 4


articole in 7 Maiu 1775.
Prin art. I se cedeazi pentru totdeauna Austriei Omanturile continute de-o parte Intre Nistru, marginile Pocutki, Ungariei .1 a 'Fransilvaniei, de alti parte prin limitele incepAnd dila

hotarele Transilvaniei la pilrul numit Tena impuiLuli cuprinzand succesiv satele Cindreni, Stulpicani, Capul Codrului,
Suceava, Siretu i Cerniuti i dincolo de Prut trecAnd pe dinaintea Cernaucii, loe din tinutul Cerniuth:Ji, i care va rimAnea
In confiniile imperiale, pini la teritoriut Hotinului, pentru a da
o probi neindoielnici de prietenie, aft.ctirnea i buna vecinitate
ce exista fare Poarti i curtea imperiaM".
In art. II, stipuleazi cli Austria si
poati zidi cetiti

In partea cedati ei.


In art. III, se reguleazi Ate graniti din Transilvania.

In art. IV, se Iasi' 0.ova, care fusese i ea reclamati de

Austria, tot in stipnirea Portei

Prin aceast conventiune crima se Implinise i nu tim ciruia

autorii ei si atribuim vinovitia cea mai mare : Austad ce


au stiruit sau Turciii ce au cedat. Daci vom privi insi la pozitia
pirtilor, la starea desperati in care se afla Turcia In urma unui
risboiu care i secase puterile ; daci luim in bigare de seami
politica cu totul perficli a Austriei, care puna Inainte scumpa
sa prietenie pentru cesiunea Bucovinei, intriun moment in care
" Thugut c. Kaunitz, ibidem, p. 143.
" 1-1nrm. Doc. VII, p. 157.

11;0

ISTORIA. ROMANILOR

Turcia avea atAta nevoie de (Musa; dacA ne gAndim in sfArsit


c provoc5torul este in totdeauna mai vinovat cleat, cel ce execut, atunci de sigur c' o s aruncAm toat greutatea acestei
fapte in sarcina Austriei. In fund MO', jucnd un rol mai milt
pasiv stAtea Rusia, privind cu nepAsare la desmembrarea Moldovei, chid un singur cuvnt er de ajuns din parte-i pentru a o
impedeca, s,i acest cuvnt er datoare s"-1 spunA de and luase

asupra sa ap5rarea Orilor romne, datoare nu e vorbs dup


drept si morals i nu dup6 interes !
Er vorba acuma de a face sA treac5. In practicA ceace se

convenise, de a trage pe plimnt liniile proiectate pe hrtie.

Aceasta, precum prea bine a simtit-o Austria, nu er usor, majales

fatil cu struintele lui Ghica care se silea din toate puterile, indemnat nu stim de cine, de boieri sau de Rusi, ca s." fie numit
mAcar comisar turcesc la delimitare, spre a impiedeca astfel
abuzurile care din nenorocire se comiser i cu acest prilej. Austria cAuta ins5 prin toate mijloacele de a inffitura amestecul
lui Ghica la delimitare, temndu-se ca nu cumva prin aceasta
domnul Moldovei s5 capete in mnile sale conducerea intregei
afaceri
Austria ins5." voind ca prin coruptie ss r5s1uease dela Mol-

dova o parte cu mult mai mare de p5mnt decat aceea cedat in


realitate de Turci, sfrueste foarte mult ca Poarta s trimit un
singur comisar, pentru a-1 putea cumpAra mai usor 52. Auzind
Thugut eft' se va numi comisar unul Tahir Aga, i face un prezent
de vr'o mie galbeni pentru a-1 dispune In favoarea Austriei, i-1
pregteste bine in contra struintelor lui Ghica 53. Aceasta ins5
nu er destul : se numise supraveghetor a intregei afaceri pasa
din Hotin, care de asemene trebuia cAstigat si fiindc5 acesta er

mai ind5r5tnic, tesaurul austriac dispusese in favoarea lui de


suma insemnatrt de 30,000 fiorini. Tot odat pentru a fi sigur
c Iacovaki Rizu, va urma inainte a araa internuntiului toate
Malik ce veneau din Moldova, Thugut care si dobndeste dela
curtea imperia15, un bacsis de 1CCO galbeni pentru acest om

In sfarsit pentru a indeOrta de Tahir Aga ori-ce aparent

acesta ar hiera in interesele Austriei, Thugut se preface crt e foarte


nemultmit cu purtarea acestuia, si protesteazA inteuna la Poartii

In contra luctlirilor sale, intretinnd astfel pe aceasta In p5rerea gresita ca Tahir Aga ar ingriji foarte bine de interesele ei 55

"inugu. e. Is.aunitz, 18 Ian. 1775, ibidem, p. 124.


" Kaunitz c. Thugut, 20 Iunie 1775; nur ein einziger Turkischer Com-

misarius abgesendet werde, weil dieser allemal leichter als mehrer zugleich zu
behandeln und mit Geschenken zu gewinnen seyn wird". ibidem, VII, p. 187.

" Thugut c. Kaunitz 6 Iunie 1774, ibidem, VII, p. 173.


' Thugut c. Kaunitz, 3 August 1774, ibidem, VII, p. 197.
" Thugut c. Kaunitz 3 August 1775: dasz meine hiesigen klagen ein
schicklichs Mittel se}en, um die Norte von dem Argwohne seines guten EinNerstandnszies mit uns, desto besser abzubringen". Ibidem, VII, p. 206.

1ZAPIRt A BUCOVrNET

161

Kaunilz insa fi atrage luarea aminte ca protestele ei nu fura


prea ene-g.ce caci daca l'ar schimba pe Tahir-Aga ar . . .
iarai Cu acel rou.
Ghica pe de alta' parte intetit de Rui se opunea din toate
puterile Incalcarilor eustri ce. .A5,-a 11 vedem protestand la paa
.

de Hotin contra lui Tahir A ga, care nu s'ar linea de loe de conventiunea Incheeta, In lucrarile de delimitare 56 ; frtiintaza pe Poarta

cum mai multi ofiteri austiaci au venit in Moldova fnaintea lui


Tahir Aga, incarceti cu prezenturi pentru a-1 corupc 57; SO da
cele mai mari silinti pentru ca impreuna cu Ruii si Prusii, care
pe ascuns combateau planurile Austriei, sa faca a se strica conventiunea incheieta, mai ales in urma nehrtelegerilor foarte grave
ivite fntre comisarul turc si cei austriaci la delimitarea In districtul Hotinului 58. Vazand irisa ca toate fncercarile lui sunt
zadarnice face o ultima silinta i voete sa scape din prada rapitorilor macar Suceava vedija capitala a Moldovei, dar nici aceasta
nu i-a fost dat ca sa implineasca 58 i astfel se face i delimitarea aceasta nenorocita prin care Moldova mai perde Mea' 46 sate
peste unja ce fusese hotarta prin conventie 60. Toata aceasta
purt are a agentilor Austriei er privita de ei ca prea firesca i
absolut conforma ca morala. Cu toate acestea, Principele de
Kaunitz chiar dela inceputul acestei afaceri scriea lui Thugut
pentru a-i da curaj di el va indeplidi In acest mod cel mai stralucit act al cariereii sale diplomatice si tot odat spunea ambasadorului francez din Viena, de Breteuil, ea' In purtarea lui In afaceri timp de 30 de ani nu s'a aratat in lumina uurintei i a Intreprinderilor nccinstite 81. Ce Intelegea diplomatia acelui timp
prin cinste, ar putea s'a-o larnureasca numai dipolmatii de astazi.
3. SOARTA LUI GRIG ORE GHICA

Cauzele uciderii lui Ghica.


Iat care a fost soarta Moldovei. S vedem acuma pe aceea a domnitorului ei, care avuse
In toate aceste daraveruri un rol precumpenitor.
Ghica fusese numit In domnie prin stAruintele Ruilor ;

prin urmare el nici odat nu s'a bucurat de o Incredere deosebit la Turci. Uneltirile lui Thugut, cAruia Ghica li opunea
Barco c. Thugut, 5 Noemvrie 1775. Ibidem, VII, p. 211.
" Thugut c. Kaunitz, 18 Sept. 1775. Ibidem, VII, p. 202.

" Barco c. Thugut, 5 Noemv. 1775, Ibidem, VII, p. 209.


59 Kaunitz c. Thugut, 8 Iunie 1775. lbidem, VII, p. 173.

Ienachi Medelniceru c. Ghica, 6 Noemvrie 1775. Ibidem, VII, p. 215.


Un raport al lui de St. Piiest c. iegele Franlei din 1775, litum. Doc. Supl. I,
vol. III, p. 30 spune cti ar fi fost 32 de sate.
" Scrisoare din 14 Aprilie 1775, ibidem, XVI p. 579, Comp. Dora d'htria,

Gli Albanezi in Rumenia, p. 326.


A. D. Xenopol. Istoria Rominilor.

Vol. IX.

11

162

ISTORLA. 110MANTL0R

toate piedicile cu putinta in afacerea Bucovinei, inca nu putin


au contribuit a inegri pe acest domnitor in ochii Portei, mai
ales ca el se slujia de ajutorul Rusilor si a Prusilor pentru a
combate planurile Austriei : asa s'au aratat mai sus ca. Ghica
trimitea adesea hartiile sale la Constantinopole prin curen
rusesti. Intrigile cele mai multe ale lui Zegelin ambasadorul
prusian la Poar% erau motivate prin staruintele lui Ghica,
Turcii nu putu-se vedea cu liniste aceasta unire stransit a domnitorului Moldovei cu dusmanul lor de moarte. De aceea Thugut
se temea asa de tare de venirea principelui Repnin, ambasador
extraordinar rusesc in Constantinopole, care mai ales avand a
trece prin Iasi, era s se intleaga cu Ghica in afacerea Bubovinei i s arunce noua piedici in calea Austriei. De asemenea
si de Gaffron ambasadorul Prusiei era sa treac tot prin
pentru a se duce la postul sau, i aceasta atingere a domnului

Moldovei cu dusmanii ceiascunsi ai Austriei nu putea nici inteun


mod conveni Austrii 62. Afacerea Bucovinei in care Ghica, aparandu-si pozitia lui, fusese nevoit A. se apropie de dusmanii Portei,

singurii care-1 puteau sprijini in aceasta imprejurare, facu din


Ghica un agent rusesc, 1.1 discredita in ochii Portei, aratndu-1
ca pe un instrument al Rusilor, care la cel
prilej era sa
se deje in partea acestora, par.'sind pe suzeranul sau. Cine stie
cat pret pun Turcii pe vietile oamenilor, putea s prevesteasca
lui Ghica numai din aceasta imprejurare un tragic star*.
Turcii cutau deci numai de cat sri se desfaca de Ghica,
mazilirea nu era de ajuns pentru aceasta ; &Ad Ghica, numai
scos din domnie, s'ar fi putut duce la Rusi, unde sa fie o cauza
de vecnici intrigi i uneltiri impotriva Portei. Trebuia dei cu
totul inlaturat, trebuia dat mortei, pentru ca astfel disparand
proteguitul Rusilor de pe scena lumei i punndu-se un domnitor
credincios Turcilor, sa poata recapata influenta lor precumpenitoare in Moldova, si dobandi astfel un adevarat spion la
granita imperiului moscovit.
Turcii insa se deprinsese de mult timp a se juca cu soarta
Cu viata principilor supusi. Cnd unul din ei nu le placea,
prea fericit era acela, daca sultanul se multamea a-i pune pe
lunar peticul negru, i dac nu ordona sa i se aduca capui la
Constantinopole. i aceasta adese pentru cauzele cele mai neinsemnate ; dar acuma cAnd era vorba de a stArpi, un mijloc
de uneltire a dusmanului celui mai cumplit al imperiului otoman?
"1 Thugut c. Kaunitz 3, Iulie 1775, Hurm. Doc. VII, p. 184, comp. p.

215 si Raicevich, Osservazioni storiche, naturali e politiche intorno la Valachia e


Moldavia, Napoli, 1788, p. 177, atribue uciderea lui Ghica Turcilor l Nemti1or4
,yEssendo comminciati i torbidi della Crimea, la Porta pensa di levarsi, d'attorno

un tal sogetto, ma in un modo vilo e basso".

RAP1REA RITGOVINEr

163

Pretextele pentru uciderea lui Ghica furg prea lesne de


ggsit. Ordonnd Poarta domnitorilor a trimite de Indatg la
Galati i Brgila o &time de pne, de care Turcii aveau nevoie,

ateptndu-se la un nou rgzboiu cu Ruii, Ghica aratg prin


socrul sgu Iacovaki Rizu, ce tare au suferit tara de lgcuste i

de revArsgri, i cg-i este peste putint a procura 'Anea cerutg.


Tot-odat el stgruiete pe lAngg Poartg pentru a fi scutit de
a trimite cherestea la Isaccea, fiindcg 19 cornil fncgrcate cu
asemenea se fnecase, i era prea greu tgrei a fnlocui cheresteaua
perdutg. Poarta Insg, care prin tratatul de la Kainargi era lipsit de tributul tgrilor romne pentru doi ani, vgzand cg. principele Moldovei refuzg acuma i aceste slujbe, rgspunse cg nu va
fnvoi nici odatg cererile lui Ghica, i cg nefmplinirea ordinelor
sale va atrage dupg sine cea mai grea rgspundere3, spunndu-i
totodat cg dacg tara n'are Orle, sg cumpere din Polonia.
Se pare cA Ghica a refuzat de a se supune acestor cereri
ale Portei, cci Intre fnvinuirile ce i se aduc pentru fndrepatirea
uciderei sale se pune i aceasta, cg el n'a cumpgrat grAu din
Polonia, pretextnd a fi Impiedicat de Rui. Celelalte vine ale
lui sunt c ar sta In corespondent secret cu Rusia, i c ar
fi adunat din asupririle poporului o multime de averi cu care ar
avea de gAnd s5. fug In ala tara. Totui aceste acuzgri sunt
aduse numai ckt ca pricinele scoaterei lui din domnie ; acele
ale uciderei sale sunt cg el s'ar fi rostit fat cu trimisul Portei,
In nite termeni att de enormi i de nepotriviti cu demnitatea
strglucitei Porti, In cgt acela s'a ggsit nevoit a-1 pedepsi pentru
necuviinta sa ".
Moartea sa a fost Ins prin tr5 dare i nu prin judecatg.
Drama.

Intr'o zi din Octombrie 1777 veni la casa numi-

t Conacul din Beilic In Iai un trimis turcesc, Kara Hisarli


Ahmed-bey, cu Insgrcinarea anumit5 de a aduce pe Ghica viu
sau mort la Constantinopole. Vechia lui cunotintg cu Ghica
fi uurg. surprinderea i fnglarea domnului. Turcul ajungand In

Iai se prefku a fi bolnav i se lasa a fi dus pe maini din tr5sur5 pn5 la odaia sa din conacul Beilicului.E1 trimise inda-a
rgspuns domnului cg ar trece prin Iai cgtrg Hotin, dar cg se
Imbolngvise prea rgu pe drum i ruga pe domn sg treacg pe la
el. Ghica din pricina relatiilor sale cu Ruii, bAnuind poate
ceva, cercet prin medicul sgu, unul Fotache, ca s5 vad5 dac
Inteadev'r turcul era bolnav. Acesta fi legase foarte strns m" Tassara c. Kaunitz, 4 August 1775, Hurra. Doc. VII, p. 293.
" Ed avendo avuto la presunzione e temeriti di esprimessi anche un
eccedento de enormi termini, repugnanti alla dignith e decoro della fulgida

Porta, e cagionanti la di lui annihilazione, ha fatto duopo la di lui moda". Sentinta prin care se osandeste Ghica, Ibidem, p. 310.

ISTORIA EDMANILOIt

164

nile de sus, in cat micsorase in chip simtitor blitliile pulsului.


Ctlnd doctorul il cercetli, il vlizu cu o culoare a fetei care nu
indegeta nid-o boalli, dar and puse mana pe puls, fu lovit de
sllibiciunea lui. El raportli domnului impresiunile lui, spunandu-i

cli dupli cat se vede ar avea un inceput de periculoasli boalA,


desi nu ar putea hotliri ce sli fie. Cati-va boieri furli pusi si
mai in grijli prin raportul medicului si temandu-se de o cursli,
sflituirli pe domn sli nu se ducli. Acesta insli fiind om mimos,
plecli spre Beilic, insotit numai de patru slujitori. El glisi pe
Turc intins pe sofa, si acesta ii exprimli via sa multumire de
a-I putea vedea. Dupli cate-va vorbe schimbate intre ei, Ghica
scoase tabacherea si oferind Turcului tabac : Bun tabac ai,

ii spuse Ahmed, dar eu am si mai bun, si atunci Wand din


palme strigli : tabac". Acesta era semnul convenit. La auzul

lui se repezirli in odae mai multi Ieniceri din intovlirlisirea pasei


si clizur ca niste fiare inslitate de salve pe nenorocitul domn,
care vlizu numai atunci cli inclipuse in cursli. Ghica insli luptli
cu mare energie, fiind inalt si voinic, in contra ucigAtorilor slii,

si aruncli el insus petrei din ei la plimant cu hamgerul de care


nu se desplirtise. Totusi trebui la sfarsit sli cadli, coplesit de numlir, si isi clclu sufletul strlipuns de multe rlini. (12 Octomvrie
1777). Capul lui fu nit si dus la Constantinopole de Ahmedbey, care feri prin el pe propriul slit' cap de a se rlistogoli la
picioarele clilliului".
Prin trlidare pierduse Moldova partea ei cea mai frumoasli ; prin trlidare clidea domnitorul ei : una sub cutitul Austriei

altul sub acel al Turciei, o paralelli vrednicli de politica acestor


douli state, si care se poate caracteriza pentru Turcia prin nechibzuintli, pentru Austria prin llicomie.

Care au fost acuma rolul acesteia la peRolul Austriei.


irea lui Ghica? Este mai pre sus de ori-ce indoialli cli Thugut,
care ca ambasador austriac la Constantinopole, isi punea toate
silintele pentru a scoate la un capAt fericit afacerea Bucovinei,
nutria ura cea mai inversunatli impotriva lui Ghica, care combAtea planurile lui cu atata stliruintli. In toate depesile sale, el se
plange de Ghica, numindu-1 Grec ra'rli credintli" si taxand
lucrlirile sale de uneltiri inveninate". Dacli ar fi fost in putinta
lui Thugut, 1-ar fi ucis pe Ghica flit% cea mai micli remuscare,
si cli acesta era chiar scopul lui, in cazul cand Ghica ar urma
inainte a combate planurile sale, se vede din vr'o douli depesi
" Wolf. Beitrage zur statisch-historischen Beschreibung der Moldau, Her-

mannstadt 1805, II, p. 194-196. Scena uciderei dupii spusele Ruxandel Bale
fleet lul Ghica el acele ale caimacamulul Razu. Vezi ei Dora d'Istria (Elena
Ghica). Gli Albanezi in Rumania, Istoria del principi Ghlka, Firenze, 1875,
p. 369.

R.LPIRRA BlICOVINSI

166

adresate lui Kaunitz In care el spune cu toate c Ghica Vara


fndoiala ar merita mult mai curand cea mai serioasa pedeapsa,
de cat cel mai mic semn al marinimiei celei prea inalte, totui
nu pot in starea de faja a lucrurilor de cat sa va repet parerea

mea, ca poate ar fi de fols ca insarcinatii cu delimitarea din partea inaltei curti sa-1 intretina cu vorbe frumoase i cu fagadueli,
care n-ar lega intru nimica, pentru a nu frita i mai mult reaua
sa vointa' in afacerea delimitarei. Dupa timpuri i imprejurri

s-ar putea intrebuinta in contra lui *i un ton mai pronuntat


precum i amenintArile cele mai serioase, cu a-tata mai uor Cu

cat ar atarna in totul de la placerea curtei prea limite a pedepsi


chiar personal, prin meisuri de fapt pe acest Grec fal i ffira credinta, rara ca pentru aceasta sa se nasca cu Poarta oare-care
neintelegeri" 66.

Dar Thugut nu l'amase la postul sau din Constantinopole


pana la moarte lui Ghica, ci el pare a fi parasit capitala imperiului otoman nu mult dupa terminarea afacerei bucovinene (Iulie
August 1776), fiind inlocuit cu Emanuel Tassara, care era departe
de a avea impotriva lui Ghica nite motive de nr tot aa de pronuntate. Din contra, afland el despre uciderea lui Ghica, numete

acest act un pas tot aa de uricios pe cat de violent i de

impotriva tratatelor" 67. Ca nu a fost de loe amestecat cabinetul


din Viena la uciderea lui Ghica, se dovedete in fntreaga cores-

pondent a acelui timp, in care nici prin un cuvant nu se face


o abatere de gand macar la o atare imprejurare. Din contra din
toata acea corespondenta se vede ca Kaunitz i cu Tassara vorbeau de aceasta intmplare ca pe o afacere straina care nu-i
atingea mai mult. i inteadevar daca Austria ar fi avut nevoie
s ucid pe Ghica ar fi facut-o atunci cand era in joc interesul
ei, cand domnul lupta impotriva-i pentru Bucovina, dar nu
acuma cand afacerea se sfarise i anume in folosul Austriei,
cnd o rasbunare nu mai avea nici un scop ; caci in politica
interesul determina toate faptele. Austriacii deci chiar de aceea
n'au contribuit la uciderea lui Ghica, fiind ca nu aveau nici un

interes a o face.

Astf el se petrecu aceasta pentru Moldova prea nenorocita


intamplare. Bucovina fu pierduta din pricina lui Ghica care fiind

devotat Ruilor, facea pe Poarta sa asculte mult mai curand


de insinuarile Austriei i de aratarile ei de prietenie, de e:U

de glasul adevarului ce eia din o gura compromisa. Ghica pieri


" Thugut c. Kaunitz, 3 hille 1775 pur von dem allerh6chsten Gutbe,

finden abhingen warde, diesen falschen untreuen Griechen durh Ihdlige per.
ddnliche

Zdchligung,

die Ungnade 1hrer Majestaten empfinden zu machen".

Hunn. Doc. VII, p. 185, comp. 174.


47 Einen so verhassten als gewaltsamen und tractatwidrigen SchrItt".
Tassara c. Kaunitz, 4 Noembrie 1777, Midan. p. 306.

166

ISTORIA BOMANILOR

din cauza Bucovinei, caci in mare parte pentru a pastra in-

tregimea pamantului pe care era chemat a domni, el se apropie


tot mai mult de Rui, i deveni uricios Portei care-I jertfi temerilor sale. Astfel, chiar daca Ghica, n'a pierit, de mana

aceea ce a luat Bucovina, totui pierderea chieiei Moldovei" 68.


est strans legata in amintirea poporului de sangele lui Ghica
Seria istorica a raporturilor cu Austria.

AceastA lovitura

atat de cumplita data Moldovei, raluirea unei parti din tara


i sangele unui domnitor strns unit cum am vazut, in mintea
necercetatoare, incheie primul popas ce-1 facura pe calea timpurilor raporturile Romanilor din Muntenia i Moldova cu

Hasburgilor Ii arat in cotro se va indrepta seria istorica


a acestor raporturi. Sa o reamintim in faptele ei de capetenie.
Dupa cateva atingeri mai vechi, Mihai Viteazul este cel intaiu
domnitor care aduse tri1e Romane in o legatur mai insernnata

cu monarhia Austriaca. Politica lui detepta in Muntenia o impo-

trivire a unei parti din boieri care se temeau de propaganda


catolica. Aceiai purtare fu reluata de Sarban Cantacuzino cu

aceiai opozitie a unei parti din boierimea munteana. Dar partida

german' se intaria cu cat propaia silnicia turceasca pana ce


ajunse pe timpul lui Neculai Mavrocordat s aduca strigatul :
de ar veni odata nemtii s ne mntue de Turci", i boierii in
majoritate acuma partizani ai Nemtilor ajuta chiar acestora
la prinderea primului domnitor fanariot. Dar nalucirea Muntenilor asupra binelui ce era sa villa.... din predominarea germana
se stinse cu experienta ce o fcuse cu prilejul ocarmuriri germane
In Oltenia, ceeace aduse pe Munteni a don i reintoarcerea la prima
Ion stare.

Rapirea Bucovinei intamplata la celalt car& al tarilor

intunecat, prapastia
In care voia sa o cufunde predomnirea puterii germane. Seria
aceasta istorica trebuia sa se mai urmareasca i in viitor cu
acela caracter primejdios pentru soarta poporului roman.
romane desvali ca la lumina unui fulger

Kaunitz c. Thugut, 7 Fevruarie 1775, ilfidem, VII, p. 133.


" Versiunea cA Grigore Ghica fusese ucis din pricina Bucovinei nu este
vumai o legendA moult. Ea se MIA In o notitil pusA cu.... pe geografie a lui
Anfilochie Hotiniul. Vez! Iorga (I. c. mal sus p. 131 nota 3) p. 606 (38).

CAPUL VII

LSTORIA TARILOR RC:MANX DKLA

?ACEA DE KUCIUK-KAINARGI PANA LA PACA


DE BLICUREM
1774-1812

DELA PACEA DE KAINARGI


PANA LA PACEA DE IAI
1774-1792

1. ALEXANDRU EPSILANTI IN MUNTENIA I DOMNIILE


PARALELE DIN MOLDOVA 1774-17821.

Daca starea tarilor romne era trista i de plans Inainte


de razboiu, din pricina incalcarilor turceti, cu cat mai mult
se inrautati ea prin Incingerea luptei pe insui corpul lor, prin
jafuirea carora ele fura expuse, stoarse de Turci i de armatele
ruseti. Dionisie Eclesiarcul ne spune despre rebele pe care Munte-

nia (i prin umare i Moldova) trebuia sa le sufere din partea


Turcilor : ca ei luase moii boiereti i manastireti care era
lor voia, i dadeau arena' cat voiau pe ele, mai nimic, i silea

oamenii satelor de a le lucra, adeca clcuiau i faceau negutitorie

de silnicie, platiau cat vroiau ei, ori vite, ori miere, ori unt, ori
altele, i 1i lua muieri romance i fceau copii cu ele, i faceau
silnicie copiilor i fetelor i pe unii oameni li fceau scaunai
(Ingrijitori) la trebile lor, i acei scaunai ce erau slugi turceti
fceau mare nevoie oamenilor, facndu-se mai rai de cat Turcii ;
i dadeau Turcii bani cu dobanzi asuprite, de intrecea pana
la un an sau doi dobanda pe capete. Mare nevoie era pe aceast
tara i nimenea nu gandea ca va mai scapa de aceast impresurare mare a Turcilor ; dar slujbaii domneti i boiereti ce
trageau, vai de maica lor 1 ca dei gasia prin satele lor, frangeau ciubucile de ei ; iar pe preoti i pe calugari intru nimie nu-i
socotiau, avandu-i de batjocur, i unora le taia barbele i le
mnca ce aveau la casele lor, tot neplatind nimic" 2
Muntenia

Alexandru Ipsilanti 1774-1782

Moldova

Grigore Ghica 17,4-1777.


Constantin Moruzl 1777-1782.

Diontste Eclesiarcul In Papiu, Tesaur de monumente


1862, H, p. 164.

talones,

Bucuresti.

170

ISTORIA ROMANILOR

Apoi Turcii cAnd auzirA despre hainirea RomAnilor cAtrA

Ru0, prin un fetwa al Muftiului dAdur mai Mai Moldova,


dupA aceea 0 Valahia In prada 0 rgsbunarea armatelor lor,

ordonAnd tuturor Musulmanilor din Rumelia a se fnarma spre


a stArpi pe acei necredincio0, dAndu-se persoanele 0 averile lor
pradA lAcomiel soldatilor" 8. Cu intrarea liberatorilor" In Odle

romAne, poporul lor se atepta a se mAntui de suferinti. Dar


ateptarea lui fu greu fnAlatA. Asupririle se urmar fnainte,
Indeplinite acuma de Ru0 In loe de Turci, In cat ele schimbarA
numai de. pricinA fArA a le fnceta grozAvia. Un raport al lui
Valcroissant, Francez In slujba turceascA In Dobrogea, spune
despre Valahia In 1770, dupA ocuparea ei timp de doi a ni de
Ru0, cA ar fi o tara cu desAvAr0re despoiet, pustiet, jAfuitA i ars5" 4. In altul al aceluia0 militar aratA cA In Valahia 0 Moldova nu ar mai fi rAmas nimic, i cA Ru0i ar fi
nevoiti sA-0 aducA proviziile din Polonia" 4. Un memoriu despre
starea principatelor din 30 Iulie 1771, adaogA cA tArile cucerite

de Ru0 sunt pAn'A fnteatAta ruinate In cat departe a contribui


a-i despAgubi de cheltuelile rAsboiului, nu le pot procura nici

mAcar cele trebuitoare spre a lor Indestulare"6. In mijlocul


unei asemenea mizerii se Incuib6 o cium cumplitA, urmarea
neaparatA a unui rAzboiu turco-rus, care zeciuete nu numai
Wirile In luptA ci 0 poporatia tArilor romAne, stArpind din
numeroase sate fntregul norod 7.
Urmarea fireascA a unei asemene desnAdAjduiri fu emigrarea In masa a pop orului romAn cAtrA Wile Invecinate, In cAt
cAnd venir noii domni in statele romAne, Alexandru Ipsilanti
In Muntenia 0 Grigore Ghica In Moldova, ei gAsir stApAnirile
lor aproape desgolite de locuitori.

Alexandru Ipsilanti in Muntenia, Oct. 1774 1782.


Domnul Munteniei nevAnd de descurcat nici o daravere politica exterioarA, ca aceea In care erA implicat colegul sAu depe
tronul Moldovei, poate sA se dedee IndreptArei stArei lAuntrice
care er o cerintA neapgratA, chiar din punctul de vedere al
intereselor turceti 0 acelor ale domnului, cAci ce erau ei sA foloseascA din o tara pe trei sferturi pustie?

Putin timp dup urcarea lui In scaun el dA mai multe

hrisoave, care aveau de scop Indreptarea relelor de care suferea Muntenia. Astf el unul prin care desfiinteazA de asupra mAnAstirilor 0 preotilor dajdiile vistieriei, impunAnd celor IntAi
De St. Priest c. de Choiseul, 18 Dec. 1769. Hurm. Doc. Supl. p. 797.
Valcroissant c. de St. Priest 30 Noemvrie 1770, ibidem, p. 822.

Alt raport din 20 Ianuarie 1771, ibidem, p. 830.


s HUIM. Doc. Supl. III, p. 23.

7 Valcroissant c. de St. Priest, 30 Ianuarie 1771, ibidem, Supt. I, p. 834.

DELA PACEA DE KAINARGI PAYA LA PACEA DE IASI

171

s plteasc numai o dare pentru sustinerea scoalelor, iar celor al doilea un ajutor la cutia milelor ; un altul pentru reducerea oieritului dela 16 1/4 la 12 bani sau la 4 parale de oae ; un
al treilea care scuteste pe locuitori de a da cai de menzil adia
de post, ordonnd c5. att cumpArarea cAt si nutrirea cailor
trebuitori s se facg pe socoteala domniei. El mai (16 o nou
organizare slujitorilor, intocmind cpitani pentru paza granitelor si pentru acea a linistei publice, primele incercAri de politie preventiv in Wile romne. Dui:4 ce ja aceste msuri singuratice pentru reformarea asezmintelor Ord, el d in Decemvrie 1775 hrisovul ski cel mare, in care inspirndu-se de im-

brbtrile filosofului Seneca si de ale lui Grigore Nazianzul,


edicteaz6 o serie de reforme, din care unele poart pe ele pecetea unui spirit organizator netgAduit8. Prin acest hrisov,
pe lng intrirea ref ormelor introduse prin msurile luate
de el mai inainte, Ipsilanti mai dispunea Ina urmAtoarele
noiri si schimbAri. Pentru a ridica comertul trei si prin
aceasta insusi

agricultura care-1

alimenta, domnul orga-

nizeazA in o breasl si pe neguttorii strini cu starostele si


judeatorul lor, care s le inlesneascg daraverile ; orndueste
apoi opt boieri care s se indeletniceasc6 cu chipul de a se desvolta si immulti numrul meseriilor si al meseriasilor, vznd
lipsa lor simtit din tail ; intocmeste o cas de ingrijire pentru
copii orfani si vduve srace, dndu-i si din veniturile domniei un ajutor de 6.000 de lei pe an. In administratia trei Ipsi-

lanti ie mai multe msuri de indreptare, eutnd mai ales a

micsora si infrna stoarcerile c'rora er expus poporul din partea dregaorilor, scotnd pe mai multi din ei precum pe vtajii
de plai, insrcinati cu paza plaiului de hoti si tlhari si pe zapcii de plas, de sub autoritate a ispravnicilor, si supunnd numirea lor direct domnului, spre a nu-i mai obliga a da ispravni-

cilor darurile pe care apoi le scoteau prin jafuri de la popor.


Neputnd face acelas lucru si cu vorniceii, subalternii vornicului celui mare, care cumprau dregtoria lor de mici judectori de la el, si apoi jefuiau poporul spre a-si scoate suma dat,

Ipsilanti ja cel putin msura de a fixa pretul cu care vornicul


cel mare avea dreptul s vand vorniciile de plsi.
In justitie Ipsilanti inmulteste numrul judecaorilor,

intocmind in capital un tribunal de judecAtori alesi si de barbati practici" pe laugh' divanul domnesc, care el insusi lucra
sub presidentia domnului de trei ori pe sAptmn ; apoi instituie in capital trei judectorii numite departamenturi, dou
pentru pricinile civile si una pentru acele penale, cu drept de
apel la divanul domnesc ; de asemenea judecAtorii tinutale, si
8 Vezi aceste hrisoave reproduse de Fotino, Istoria vechei Dacii, trad. de

Sion, III, p. 321-328.

172

ISTORLA. ROMANILOR

intocmete o condicA de legi In limba romAnA pentru povAtuirea judecAtorilor In cercetarea pricinelor, chemand pentru a

ei lntocmire pe mai multi oameni invAtati In Muntenia a. Se


mai infiinteazA i o condicA In care se treceau toate protocoalele judecAtilor i toate documentele InfAtipte in procese.

Innoirea InsA cea mai insemnatA a lui Ipsilanti f In partea aceea a ocArmuirii care atingea mai adAnc interesele poporului, anume in strAngerea dArilor. Domnul motiveazA astf el
schimbArile introduse de el : vAzAnd neoranduielile cu care
se adunA dAjdiile, inmultirea sierturilor i incurcAtura socotelelor, dup6 care sArmanii Cretini nu era scutiti mAcar o zi de
supArArile tacsidarilor (adunAtorii de bani); vAzand c aceastA
neorAnduialA sporise la o neomenie nesuferitA din pricina cAreia lara a ajuns In starea cea mai tristA i mai de jelit ; voind
deci domnia mea ca s punem i acesta In oarecare 1ndreptare,
sA Inlesnim pe toli i sA mangAem pe cei sArmani, spre binele
fericirea
spre vecinica noastrA pornenire ; sperAnd
tot data' cA se va tlm'Adui i sc'Aderea numArului locuitorilor
prin Inmultirea lor, domnete hotArAm ca sA nu se scoatA mai
mult de trei ori pe an dare cate un galben i o altA dare pentru
haraciul impArAtesc. Aceste dAri s'A nu se mai numeascA sferturi ci sA se zicA sArni, adecA pervi-sama, itori-sama, treti-sama
i sama dArilcr". De asemenea rAnduiete dArile breslelor adicA
a boierilor, mazililor i negulAtorilor, ca sA le plAteascA de douA
ori pe an, la SI. Gheorghe i la Sf. Dinutrie, iar darea haraciului

Intr'un timp cu tara. Adunarea banilor era s'A se iacil prin o-

randuirea sumelor ce trebuiau sA le plAteascA fiecare sat dupA


numArul locuitorilor, rAmAnAnd ca repartitia asupra fiecArui
cap sA se facA prin
DacA asemAnAm nartul dArilor fixat de Ipsilanti cu acel
a lui Constantin Mavrocordat, care i el randuise sA se ridice
numai cele 4 sferturi pe an i nimic mai mult, atunci allAm
suma dArei impusA de lpsilanti, era mai grea decAt acea a lui
Constantin Mavrocordat. Aceasta rAnduise sA se pl'AteascA pe
sfert de cap de familii cAte 21/, lei si 5 parale, sau peste tot pe

an cAte 101/, lei. Alexandru lpsilanti scotand de 3 ori pe an


cAte un galben care pe atunci valora 4 lei n, urcase deci dares
ordinarA la 12 lei. Este 1nsA de observat cA Ipsilanti mai scotea

incA si a patra dare sub numele de acea a haraciului care dare


Carra, Histoire de la Moldavie el de la V alachie, Neufchatel 1781, p.
207. Asupra condicei privelnicesti a lui Ipsilanti vezi mai multe sub capitolul
Pravilele lui Calimah i Caragea. Asupra reformelor administrative vezi V. A.
theche, Istoria Romdnilor, vol. I, din Seria Volumurilor de la 1774-1786, Bum-

vuresti, 1891, p. 40 si urm. Reformele In instructiune mai jos sub capitolul


Cultur ei .

Fotino, I. c. III, p. 327. Originalul hrisovului e In limba greacii.


Dionisie Eclesiarhul, In Papiu, I. e. III, p. 166.

DELA PACEA DE KA1NARGI PANA LA PACEA LE IA61

173

era mult mai grea decat acestelalte, incgt in realitate &alma

dgrilor se indoise din ceeace erg sub Mavrocordat. Aceastg re-.


formg ca i acea a celuilalt domn fanariot reformatcr, dei putu
Inlesni putin pe contimporani aduse pentru urmai aceiai ingreuiere, pe care o adusese reforma lui Constantin Mavrocordat
de oarece urcarea catimei birului se mentin, cu toate cg dgrile
vechi venirg iargi pe 1ntrecutele sg se adauge la cele noi.
Cine era acest dcmn care reinoia pe tronul Munteniei domi
niile reformgtoare ale Mavrocordatilor? Alexsandru Ipsilanti se
trggea din o familie greceascg din Constantinopole inct.scritg
cu boieri i domni din trile romane. Pela 1736 sub domnia luGrigore Ghica Vocl In Moldova, Intglnim pomenit pe hatmanul, deci boierul Constantin Psiolu sau Ipsilanti, cel cu pide
de iepure la spate", pe a cgrui fatil o ja *tefgnitg fiu lui Mihai
Racovit ; apoi pe fratele lui, Constantin Manolache Chiurcibaa Psiolu tatgl lui Enache Psiolu ce i el Imbrgcase dregrktoria de agg'2. Alexandru erg fiul lui Manolache Chiurcibaa
i fusese crescut In invtgiurile trebuitoare pentru a indeplini
dreggtoria de mare dragoman al Poi-lei otomane, din care dreggtorie fit rAnduit domn in Muntenia". Raicevici i Manase Eliade, ne spun cg principele Munteniei era om prea 1nvgtat, fiindu-i cunoscute metafizica, logica, fizica i matematica, fiind

i foarte versat in vechea literaturg ding".

InvTtura lui se vede i depe modul cum 1i cretea cocu dascgli elineti, hagh turceti i dascgli evropei i de
limba frantuzascg i de limba talieneascg 15. Gustul sgu pentru
civilizatia eurcpean era a de inaintat Mat tinea la curtea
lui i un bucgtar francez, Louis Etienne Meynard, care preggtia pentru pglgtuurile orientale bucate de pe malurile Seinei".
Aceastg fire deosebit a domnului este atestatg mai Intai de Dionisie Eclesiarcul, care spune despre Ipsilanti, cg
fiind om inielept i cu minte inalt au pus bate trebile tgrei la
rnduialg bung" ; apoi de lenache Vgcgrescu care povestind
slujbele fgcute de el lui Ipsilanti, mgrturisete despre domn
eg ar fi fost bun ocArmuitor"17.
Ce e drept tara fiind in pace i iertatg de tribut pe doi ani,
dui:a conditinbe tratatului de Kainargi, nici nu era aa de aneIoan Neculcea In Letopisete, II, p. 427 435 si 438.
VAcArescu, Istoria imp. Otoman in Papiu, Tezaur, II, p. 286.
" Raicevich, Breviario chronologico deili principi di Valachia In Engel,
Gesch. der Walachei, p. 49 si Manase Eliade Oralio panegirica, ibidem, p. 70.
VAcArescu, si. imp. otoman, 1. c. p. 287.
IS De St. Priest c. af. streine, 11 Sept. 1781. Hurm. Doc. Supl. II, p.
7: Le Sieur Louis Etienne Meynard, de l'existence duquel sa famille est in
quiete, est depuis longtemps chef de cuisine de S. A. le prince de Valachie"
17 Dionisie Eciesiarcul, In Papiu II, p. 166, V6cArescu, si. imp. oloman
ibidem, H, p. 287.

ISTORIA ROMANILOR

174

voioas a ei ocirmuire. Rsboiul incetand de curnd, nici un


alt pericol nu mai ameninta Muntenia. Relatiile de prietenie fiind inc proaspete cu Ruii, iar Austriacii fiind interesati
a tri bine cu Turcii din pricina daraverei bucovinene, era cum
spune Dionisie Eclesiarcul, darul i mila lui Dumnezeu WV aceasta lark cu linite mare i cu pace adanc, deschizandu-se
toate schelele hotarelor de imprejur i de cAtre Turci nici o suprare nu era ; boierimea Sporia intru slujbele ei, neguttorii
se ltiau cu aliveriprile lor la cAtig, metepgretii sporiau
in lucrarea sa, tranii Ii lucrau p'mnturile lor, nesuprati
cu greutate de d'ajdii; toti se bucurau i fr grij petreceau ;
eftintate era la mrfuri i la dobitoace; boli, vacile, oile, ca-

prele cu putin pret, bucatele mai cu putin ; numai cu ceva bani


fcea omul atunci imbrcgminte ; era i indestulare a rodurilor

pmntului; un veac fericit era, care pot zice a nu va mai fi

niciodat" 18.
Domnul vznd tara aa de imbelugat, nu se putit abda
de a o sangerea pu%in, scotnd anume banii haraciului pe anul

al &ilea din cei scutiti, cugetand c au rmas locuitorilor


multi bani dela Muscali' . Poate cA i boierii, adauge.
Il vor fi indemnat ca s le dea i lor lefi mari. Ins n'au prea
ingreunat djdiile, temndu-se s nu se dovedeascA la Poart

s caz in latul gtului".

DacA domnia lui Alexandru Ipsilanti era linitit i pacinicA in luntru, in alai% i mai ales la Constatinopole,Grecii,
rivalii domnului, mestecau lucrurile in rsputeri, spre a aduce
Inazilirea lui i infruptarea lor cu mnoia fericitei Muntenii,
Pn la 1781 ins ostenelele lor flied zadarnice. Nici o intrigA

nu prindea de un domn cu care tara era aa de multumit,


pe care Turcii aveau interes tocmai din pricina acestei multumiri al mentinea in scaunul ei. Cel mult izbutesc uneltirile lor
a strni pe la 1777, oarecare vorbe despre c6derea lui Ipsilanti20.

Grecii ins competitori ai tronurilor romne se inmul-

tiau in Constantinopole. TrAiau pe atunci pe lng odraslele


Mavrocordatilor i ale Ghiculetilor inc5. i acele ale lui Calimah ; apoi alti Greci catigase la vaz i influenta prin ingltarea lor in postul de dragoman, precum familiile utu, 1VIoruzi,

Caragea, care cu toatele spau pe Ipsilanti, mncandu-se


intre ele, spre a pune mAna pe frumosul su loc. Intrigile aceste
aveau de tem prietenia cea prea intim a lui Ipsilanti cu N,emtii.
Asemenea relatiuni i existau in adevr. Ipsilanti se aplecase
" Dionisie Eclesiarcul, /. c. p. 166.
Ibidem.

Tassara c. Kaunitz, 3 Dec. 1777, Hurm. Doc. VII, p. 314: Mit deM
Fiirsten der Wallachey Ipsilanti (Unite Michstens.eine Abdnderung vorgenoinmen werden".

DELA PACEA DE KAINARGI PANA LA PACEA DE IASI

175

cAtre politica germanA inc6 din vremile cAnd era dragoman


i dacA fusese inAltat din acel pcst la rangul de domnitor al
Munteniei, acesta se f Acuse nu MA sprijinul internunciului

german, pe care 1-am vAzut jucnd un rol din cele mai influente
pe timpul rAsboiului dintre Rui i Turci. Thugut intiintzazI
Cu o deosebitA plAcere curtea sa, c lpsilanti prietenul sAu a
obtinut pe la siritul anului 1774 tronul Munteniei i cere de
la ea ca domnul sA iie complimentat, la ajungerea lui in tarA,
de cAtre generalii austriaci dela granita Transilvaniei 23. Am
vAzut mai sus sprijinul cel eminent pe care Ipsilanti il d internunciului in tot timpul desfurArei afacerei Bucovinene22.
Dela 1780 relatiile panA atunci In aparentA aa de prietenoase intre Austria i Turcia, i pe care, mai ales Turcia le
documentase prin cesiunea Bucovinei, primesc o grea lovitura
prin intAlnirea impratului Iosif al 1I-lea Cu ImpArAteasa Rusiei Caterina a II-a la Mohilov, care Intlnire in ochii Turciei
precum i a intregei lumi politice a timpului nu putea al, ea alt
scop cleat o intelegere In contra Po4ei23. In urma acestei intlniri, imprAteasa Rusiei Incepe a da pe fa ll proiectul ei grecesc, adia scopul de a alunga pe Turci din Europa, i de a pune
In Constantinopole ca imprat grecesc" pe un nepot al ei de
curAnd nAscut. Intelegem deci cum de uneltirile, pnA acuma
zadarnice ale dumanilor lui Ipsilanti i prile lor despre relatiile prietenoase ale domnului cu curtea de Viena, devenirA de
odatA, prin incordarea relatiilor turco-germane, un mare pericol pentru pozitia lui. Planurile de rAsturnare In contra lui Ipsilanti luarA de Indat o formA precis. Era 'verba de a-I Inlocui
pe dnsul cu Constantin Moruzi din Moldova, succesorul lui
Ghica celui descApAtAnat, iar pe tronul Moldovei sA se urce
Neculai Caragea dragomanul Portei, care trebuia sA-i cedeze
locul lui Alexandru Mavrocordat, fiul lui Constantin, fostul de
attea ori domn al tArilor romne
O alt combinatie, bazatA mai ales pe schimbarea de curand intmplatA a marelui vizir, trimetea In surgun pe Constantin Moruzi, dnd domnia Valachiei unui altui principe tot
din familia Mavrocordat 25. Ambele aceste cornbinatii insA cereau indepArtarea lui Ipsilanti. De odat se infAtoazA stAruitorilor pentru domnia'trilor romne, un prilej minunat pentru
a-i realiza dorintele lor prin IndepArtarea domnului Munteniei.
Thugut c. Kaunitz, 17 Noemvrie 1774. Hurm. Doc. VII, p. 107.
SI Mai sus, p. 214.
Zinkeisen, VI, p. 278, citeazti o depesii a lui Gaffron ambasador prusian din 17 Aprilie 1780, In care se apune c IntAlnirea de la Mohilov, pusese
pe Poartli dans des fureurs inexprimables".
'4 Herbert Rathkeal c. Kaunitz, 1 Febr. 1781, Hurm. Doc. VII, p. 326.
" Herbert c. Kaunitz, 16 Martie 1781, ibidem, p. 327.

ISTORIA ROMANILOR

176

In luna lui Noembrie 1781 ambii fii ai lui Ipsilanti. Constan-

tin si Dimitrie, parasesc curtea parinteasca i insoliti de un servitor tree peste munti in Ardeal. Intelege orteine, in starea de
atunci a relaiiilor dintre Turd i Nernii, cat de mult o asemenea

fuga, ce putea fi data drept inaintea mergatoarea acelei proiectate de insusi lpsilanti, compromitea pozitia lui.

Ce imprejurari adusese fuga i deslrarea odrasielor dom-

nest"? Atanasie Comnen lpsilanti ne spune c till domnului


ajunsi la varsta tineretei, se daduse prea cu mare infocare unei
vieti de petrecere, care nemultumise pe printele lor. Acesta
je aplica o corectiune nu prea princiara, dar cu atata mai simWA de spatele lor

dupa aceea ii puse la inchisoare. Indignali

de o atare tratare i sfatuiti probabil de guvernorul german

pe care-1 aveau pe lnga ei, tinerii principi, care prin cultura


europearfa pe care o primise eapatase niste noliuni mai inalte
despre onoarea i demnitatea omenease, se hotrasc s faca'

gravul pas de a parasi casa parintea&ca i chiar tara in care domnia tatill lor26. Ei substrag, spre a-si asigura mijloacele traiului, juvaeruri i obligatii de ale parintelui 'or in valoare de
vre'o 20.000 de florini, pe care le sconteaza i amaneteaza la
bancherul Bartenstein din Viena 27.

Aceasta fuga a copiilor lui Ipsilannti, dada neprietinilor


sai cel mai puternic argument pentru a-1 inegri in fata Portei.
Ei arat pe domn de indemnatcrul acestei treceri a fiilor si in
Austria, uncle in curand aveau sa fie urmati de el insusi. Ipsilanti intlegand prea bine g-avitatea imprejurarei, trim:te scrisori peste scrisori la generalii dela granita, spre a opri pe fii
sai i a-i reintoarce cu puterea in Muntenia, insa nu izbuteste,
autoritatile austriace refuzand a intrebuinta constrangerea in
contra fugarilor. Domnul trimite chiar o ambasada la imparatul Iosef al II-lea compus din mitropolitul Grigore, episcopul Ramnicului Filaret, banul Dumitrache Ghica i Ienache
Vacarescu. Acest de pe urma pe cat de iscusit, pe atat si de InNtat, cunoscand i vorbind de minune limbile diplomatice
ale timpului, italiana si franceza, ne descrie el insusi decursul
misiunei sale, petrecerile lui la Viena, cum se minunau ambasad rii curtilor straine de bogatia blnurilor lui i damele 11 descinsese de bran, ca s vad alul cu care Ii strangea
talia. Ne mai spune apoi cum merse sa hiritisasca cu bileturi
carli de vizit) pe toti ambasadorii, care si ei venira la el spre
" Ath. Comnen IpSilanti, Te, p.rat Tip, '10mm, p. 627, adeverit prin
scrlsoarea lui Constantin si Dimitrie Ipsilanti C. generalul Eichholz. lanuarle
11782, In care fii domnului expun motivele ce t-au lAcut sA pArAseascA curtea

tatdlui lor. Vezi Hurm. Doc. VII, p. 341. Asupia guvernorului german al copiilor Herbert c. Kaunitz, 1 Februarie 1781, ibidem, p. 326 si de St. Priest c.
af. streine, 26 Ian. 1782, ibidem, Supl. II, p. 10.
" Raportul lui Herbert din 10 Aprilie 1783, Hurm. Doc. VII, p. 385

BELA PACEA DE ICAINAIM PANA LA PACEA. DE LAK

177

hiritisi cu bileturi. La audienta ce o av la impratul, spunndu-i acesta ea' dreptul de azil 1-ar impiedica a preda ca sila
pe fiii lui Ipsilanti, Vacrescu ii la iMma a contrazIce pe monarhul german, aratndu-i c asilul se cuvine a-1 dobandi acei ce dosesc dela un mare 'au i pieire i primejdie; iar nu cand
netine dosete ae la bine", lamnrind aceasta tez cu o imbelugata elocventa, ceeace i atrase aprobarea imparatului care
dete fagaduinta implinirei dorintei 1ui28. Imparatul pe cat
i toli diplomalii ce-1 inccnjurau tratara pe Vacarescu cu o deosebita considere re, datcrita de sigur nu vazei provinciei ce reprezenta, ci mai mult elegantel manierelor, destoiniciei i inAtturei iscusitului ei reprezentant.
Inainte ins ca Vacarescu sa fi ajuns a vedea pe monarhul german, Atexandru Ipsilanti, spre a nu se ccmpromite desav arit Iii ochii Turcilcr, ii cense el singur i obtinuse mazilia, in 26 Ianuarie 1782. In locul lui este randuit aragcmanul
Portei Neculai Caragea, care este inlocuit In postul su cu Mihalache Dracu Sulu; iar in Moldova in acela timp se randuete in locul lui Constantin Moruzi, Alexandru fiul lui Constantin Mavrocordat. La acest rezultat izbutise intrigile i combinrile din Constantinopole, altoite de asta data pe fuga copiilor aceluia al carLia tren Il vnase Cu atata ravna.
Mult se micase toata Grecimea din Constantinopole la
vestea fugei fiilor lui Ipsilanti ; caci de i asemenea imprejurare favoriza uneltirile i ambitia unora din membrii ei, totui
in deobte o atare fug a iiilor unui domn putea s aiba urmari neplacute pentru intregul neam al Fanariotilor. Turcii

putean lua de aici un motiv pentru a opri pe ccpii domnului


ca ostateci la Constantinopole, ceeace ar fi infranat inteun
chip simtitor manoperele puse de ei in lucrare in principate
spre nelegiuita lor imbogatire, temndu-se ca cdraslele lar retinute ae Turci sa nu rspuncla cu capul lor in caz de Ord din
partea tarilor. Ce ar fi facial. atunci intregul neam al Fanarictilor, care ii tragea existenta aproape exclusiv din specula
i despoierea larilor romne 28?

" Ienache VacArescu, Isl, imp. olom. in Papiu, II, p. 287. Comp. o sal
soare a celor paint soli cdtrA generalul Prezis dal 13 Ianuarie 1782 In Hurm
Doc.,VII, p. 343 prin care cer Inca data extrAdarea fiilor domnului lor.
" Relatiunea lui Herbert din 8 Februarie 1782, ibidem, p. 350. Se spune
aice Intre altele : Wirklich zieht das ganze Fanar seinen Unterhalt von den
Amtern. Wohlthaten und Gnadengehalten der zwey Fiirsten, und wtirde dahero
bey Verstopfung dieser Quelle vor Armuth claiben milssen". Aceeasi observatie
o face si ambasadorului francez de St. Priest In un raport al sdu cAtrA al. streine,
din 8 Februarie 1782, ibulem, Supl. H, p. 11 : le ministre ottoman soupconne

une connivence secrte entre le Ore et les enfants et cela fait un tort infinf
la nation grecque".

A. D. Xenopol. Mori& Romiallor.

Vol. IX.

178

113T0111/1 110MILNILOR,

Infiintarea eonsulatelor in Wile romiine. Pe timpul


lui Ipsilanti aplicarea unei conditii a tratatului de Kuciuk

Kainargi, anume acea privitoare la stabilirea de consuli rusesti

In provinciile unde Rusia ar avea trebuinta, provoaca nite


negocien i foarte spinoase tare Rusia i Poarta. Aceasta din
urma Isi dadea abia acuma seanna despre toata Insemnatatea

unor asemenea agenti rusesti, stabiliti In Wile sale, i care sub


masca comerciului ar putea deveni nite focare nestinse de
uneltirile politice. Poarta vroia sa se opuna la cererea Rusiei
care cu toate acestea era bazata pe o dispozilie formala a tratatului incheiat, de a-si aeza ni.ste consuli In Wile romane,

Argumentele opuse de Turci pretentiei legale a Rusiei erau


de o natura curat socotitoare i unele din el erau, lucru curios
trase din lipsa de interes al Rusiei i din cheltuelile zadarnic
pe care niste asemenea consuli ar trebui sa le pricinuiasca Imperiului Moscovit. Poarta suslinea ca comertul Rusiei cu tarile romane era putin Insenmat, i acela cat se facea nu suferise
nici odata cea mai mica atingere, adaogand Turcii si argumentul cu totul neexact ca nici macar de talmaci nu er nevcie, In
trucat Romanii ar cunoaste prea bine limba ruseasca. tiind

Ins bine ca cu asemenea argumente nu vor izbuti a catiga


pricina, ei invoaca, dei sub o forma mascata, temeiuri politice, punand Intre altele Inainte a boierii, a caror spirit de intriga era cunoscut, vor crede, data consulii Infiintati, a atarna
de doua puteri, i vor pune In miscare toate uneltirile nestatorniciei lor spre a provoca nelncetate turburari".
Acest argument expunea ceeace era sa se Intample In
adevar, anume ca consulii ruseti sa devina niste agenti politici care sa uzurpe sub creterea puterei nnparatiei moscovite
o autoritate egala ba chiar superioara acelei trucesti, asupra
mersului politic al acestor lari. Rusia cerca sa numeasca un
consul pentru cele trei provincii ale Bugeacului (Basarabiei
sudice ce era sub Turci), Munteniei i Moldovei. Turcii consim-

lira dupa nesfarite desbateri a invoi infiintarea unui consul


Cu resedinta In Silistra i cu Invoirea de a se transporta In cele-

lalte provincii dud trebuinta va cere. Ruii Insa pretindeau

Bucurestii ca loc de reedint a consulului lor. Turcii dei combat


prin toate mijloacele a asemenea pretentie, sunt nevoiti In starit sa cedeze dispozitiilor formale ale tratatului i sa primiasca
pe Lascaroff, un Grec botezat cu nume slavon, ca cel intai consul rusesc In capitala Munteniein.
3 Dragomanul Portei, c. de St. Priest 23 Iunie, 1780. Ibidem, Supl I,
p. 986.
" Vezi un numb. Insemnat de acte diplomatice, ibidem, 986-1003 si II,
p. 1-9. Depesa lui de St. Priest.c. af. streine din 24 Dec. 1781, raporteazii despre
Invoirea datA de PoartA Rusiei de a-si aseza consulatul In Bucuresti.

DELA PACEA DE KAINARGI PANA LA PACEA DE IAN'

179

Austria intelegand folosul nemasurat pe care Rusia,

putea trage din aezarea unui spion politic permanent In un loe


atAt de simtitor pentru politica otomand. ca Valahia, ja indat

rndSura de a irimete i ea un consul In acea lard. La inceput


ea se preface a-1 numi numai pentru supravegherea intereselor
vaselor ce coboriau pe Dundre cdtre schelele Munteniei, i
alege spre a indeplini aceasta insdrcinare pe Raguzanul Raicevici, fost preceptor al copiilor lui Ipsilanti, care fugise la Viena
mdat'd dupd parAsirea principatului de cAtre fiii domnului i
care obtinuse prin stdruinti i protectie numirea in acest post
important".
Cu toate cd Turcia nu era obligatd prin nici un tratat a
primi i dela Austria asemenea agenti, ea irrtelese indatd cd
dad. incuviintase Rusiei cererea, trebuia sd neutralizeze foloasele ce ar fi sd le tragd aceast putere, prin alti emisari ai celorlalte puteri, care aveau adeseori interes a combate uneltirile
ruseti. Ea dd deci Austriei un firman pentru numirea lui Rai-

cevici in insuire de consul austriac in principatele dungrene33.

Dup Austria, Prusia stdruiete a avea un consul in Wile ro-

mane, dar Turcii dei cedaser puterilor dumane ei, fcea greutali de a incuviinla aceeai favoare Prusiei. Numai dup mari
struinte este recunoscut
prusian, profesorul

Knig care dobandete


in 178634.
Frantia care av use totdeauna mari interese

la Poarta
otomand, nu vrea s rdmdn'd indArdtul acelor cloud puteri, i
incepe de a se ocupa de numirea unui consul francez in principate. Este curios a tot un fost secretar al unui principe romn
al lui Grigore Ghica al Moldovei, celui descdpkanat in 1777,

stdruiete pentru acel post anume francezul Cerra, ceeace se


explic'd din interesul ce aveau aceste personagii de a fi numiti
agenti consulari in nite state, despre care petrecerea lor in ele
le clAduse oarecare cunotinti. Carra fusese secretarul principelui Moldovei, j invdtdtorul fiilor sdi in curs de un an, de pe
la intronarea lui Ghica, Ianuar 1775, pdnd in cursul lui 1776.
El publied o lucrare mai intinsd asupra tdrilor romane35, i
arat'd ca motiv care ar trebui sA determine pe Frantia a numi un

consul in principate, mai intai imprejurarea c ar trebui dat

32 Raportul lui N. Caragea c. PoartA, 9 Iulie 1782. Hurm. Doc. VII, p


romane : Osservazioni
365. Acest Raicevici este autorul unei scrieri asupra
storiche, naturali e politiche intorno la Valachia e Moldavia, Napoli, 1788.

Raportul lui Herbert din 1782, Hum. Doc. VII, p. 378.


" Asupra lui Knig vezi N. Iorga. Acte si Frg. II, p.156, 198-199 si
Choiseul c. al. streine 11 Ianuarie 1787 Hurm. Doc. Supt. I, 2 P. 42.

" Histoire de la Moldavie et de la Valachie avec une dissertation sur retal


actuel de ces deux principauts par M. C. qui y a fait un long sjour. Editia I
este din 1778; a doua din Neuchatel din 1781. La p. XXIII a introducerei,
Carra spune cti a fost In curs de .un an secretar si preceptoP la Grigctre Ghica.

180

ISTORIA ROMANILOR

uonsulului rusesc un supraveghetor care g urrnkeasa de


aproape pleckile principilor Valahiei i Moldovei, si proiectele

curtilor de Petersburg i de Viena asupra acestor provincii,


spre a putea totdeauna pune pe Turci, in cunotinn despre asemenea lucruri"36. Al doilea motiv ar fi desvoltarea comerciului
francez care ar putea trage insemnate foloase din intinderea
lui in Wile dela Dunke. Totusi consulatul francez nu f
fiintat cleat mai tkziu, pe timpul lui Calimah in 1795 si ocupat tot de un grec supus francez : Constantin Stamati.
lnfiintarea de consulate ale puterilor europene in
romne schimb6 cu totul caracterul domniilor ce le ockmuiau.
Inc6 dela inceputul veacului, odan cu suirea lui N. Mavrocordat

In scaunul Moldovei, si du0 el toti principii fanarioti care 1i


urmar6 in domniile tkilor romne, slujiau de agenti diplomatici

ai Portei. Turcii nu trimisese nici odan ministri acreditati la


diversele curti europene, poate pentru motivul religios c6 un
Turc nu trebue s6 calce de en cu sabia in man4 pe pAmnt de
aln religie. Un raport francez din Constantinopole ne spune
asupra acestui rol al principilor fanarioti : Poarta intretinAnd
numai ct foarte rar misiuni la curtile puterilor stnine, este
obligan pentru a aveA catev a notiuni asupra intereselor generale

ale Europei, a recurge la spionajul, pe care cei doi principi ai


Moldovei i Valachiei Il intretin in tkile stnine 37. Asa am vkut
pe Neculai Mavrocordat intretinnd asemene spioni la Viena, si
In 1778 Innlnim tot aice un emisar Cassarati al lui Constantin

Moruzi domnul Moldovei


Dac6 Ins pAn6 acuma principii fanarioti slujise numai de
agenti activi ai Portei In transmiterea vestilor politice, prin
tituirea consulatelor europene, pe IngA persoanele lor, ei sunt
expusi si la prelucrkile directe ale influintelor politice, ce treceau

prin ei pentru a ajunge mai departe la Poarta otoman. Activ


si pasiv domnii tkilor romne devine niste elemente esentiale
In conducerea politicei otomane. Caracterul domnilor lor se schimbase cu totul ; din simpli arendasi i exploatatori ai unor provincii

pkAsite, ei ajung unii din factori de cApitenie ai diplomatiei

turcesti.
In timp ce In Muntenia curgea linistita domnie a lui
lanti, In Moldova se urmau dou6 domnii, una dup alta : aceea
a lui Grigore Ghica si aceea a lui Constantin Moruzi.

Grigore Ghiea in Moldova 1774 1777, lupn, sub Imbol-

direa boierilor Moldovei, contra rAluirei Bucovinei, din care am


" Memoriul lui Carra c. de Vergennes, din 26 Mal 1782. Hurm. Doc.

Supl. II, p. 14.

Document din 1809, ibidem, II, p. 304.


Lebas c. af. streine, 16 Ian. 1778, ibidem, I, p. 966.

DELA PACEA DE ILAINARGI PANA LA PACEA DE 1A$I

181

vgzut cum intr'un chip indirect se trage i. cruda lui moarte din
conacul Beilicului. De altfel Grigore Ghica ingrijise cu destulg
rfivng de interesul Moldovei. El fgcu o fabria de postav la Chipireti lngg Jijia i pentru a combate luxul cel dgrgpangtor
In haine al boierilor, el apgru de odat inteo zi inaintea boerilor
In haine fAcute din postav dela Chipireti. Nu tim ce efect mode cumpAtare,
ralizator va fi avut aceastg
intru cat curand dui:a aceea Ghica intrAnd in complicatiile afacerii

bucovinene, nu a mai ggsit rggazul trebuitor spre a combate


luxul. Domnitorul rgui a aduce in Iai o colonie de ceasorni-

cari germani cgrora le invoiete a ridica o bisericg luterang ; rei intocmete mai multe cimele
deschide colegiul ,
i fgcAnd o casg
In Iai, aducand apg pe urloae dela
centralg a apelor la mngstirea Golia, reduce apoi zilele de clac
ale Oranilor la 12 din 26, ceace aduse mari nemultumiri in rAndurile boierimii.

Un document adus de Dora D'Istria lgmurete pricina

pentru care Ghica nu a fost spijinit cu mai mare energie de targ


In silintele lui de a se opune la rgluirea Bucovinei. Este rgspunsul comisiei insgrcinate de guvernul din Viena cu cercetarea
despre valoarea materialg a tgrilor romne i plecgrile locuitorilor in cazul cand ele ar fi incorporate in Austria. Dupg ce comisia se rostete foarte favorabil asupra
. .
privitoare la boggtia tgrilor, cnd vine la plecgrile locuitorilor,
spun ei dispozitiile boierilor sunt mai putin hotgrfite. Pe de-o
parte ei v'd cg le scapg din mni colonii (t.granii) lor asupra cg-

rora puneau in lucrare o apgsare de nesuferit. Dar pe dealtg


parte teama de Rui ii face sg doreascg stgpnirea Habsburgilor.

Orgenii sunt mai bine dispui fat cu Austriacii aci i aceia


cunosc relele jugului Moscovit i ei, apoi tiind cg Austria proteguiete pe coloni i cere dela ei numai
cuvincioase, ti lasg de altfel sg trgiascg linititi i ii trateazg dupg

dreptate".

Acest document adaogg Dora D'Istria, foarte insemnat


ne face sg intelegem din care pricing Grigore Ghica nu a putut
ggsi un spujin de samg in poporul sgu pentru apgrarea a celor
mai de viatg interese ale Moldovei, de vreme ce massele, dupg
ce poftiserg pr Rui erau dispui a primi pe Nemti cu aceia bung

vointg "".
La moartea lui Ghica, in Octomvrie 1777, dragomanul
Portei, Constantin Moruzi, este rnduit domn in locul lui, iar
In dragomanat este suplantat de Neculai Caragea.

" Citat din Schlaetzer, Staats-Ametger, 1, P. 38 Dora d'Istria, GU Albanesi,

p. 361-362, Comp. p. 320 si 366.

182

ISTORIA BOMINILOR

Constantin Moruzl In Moldova, 1777-1782 40, aducea o


noua odrasla greceasca pe tronul tarilor romne, mai sporind

Inca numlirul competitorilor la aceste domnii. Constantin Moruzi


fu pricinuitorul de capitenie a uciderei lui Ghica, al carui scaun
11 vana de mult. Odata cu hotatirea de a se rapi viata domnului
Moldovei, se dispune i inlocuirea lui cu dragomanul Moruzi,

trimite Impreuna cu acesta Insarcinatul cu aducerea capului


lui Ghica, i pe doi oameni de ai sai travestiti In haine turceti

In Moldova, care sa Ingrijeasca de ocarmuirea tarei para va sosi


el 41.

Uciderea lui Ghica trebuia sa fie primul act al noului rasboiu pe care Poarta 11 pregatea In contra Rusiei, neputandu-se
hotarl a indeplini conditiile zdrobitoare ale pacei dela Kainargi 42.
Moruzi ce venise In Moldova ca om de Incredere al Portei, urmeaza

a innegri pe raposatul domn In ochii ei, raportandu-i pe fiece


zi noi descoperiri asupra tradatoarei sale purari. Turcii facnd
iarai mari pregatiri de rasboiu se purtau prin Moldova, pradnd

jaluind dupa obiceiul lor, In cat tratatul de Kainargi paruse


a fi uitat cu totul de catra acei ce-1 subscrise numai Cu trei ani
mai Inainte. Insui Moruzi, omul Portei, se plnge la sultanul
contra fara-de-legilor comise de Turci asupra locuitorilor Moldovei,

care ar sili pe o multime sa paraseasca tara 43. Trupele turceti


Incarcate cu prada din tarile romne i cu deosebire din Moldova,
pe care o tratau mai eau de cat pe o tall cucerita, dezertau mereu
din armata otomana, ne mai avand nevoie de un rasboiu nici
chiar norocos dupa manoasele rapiri facute In tarile romne". Mai
multi boieri protesteaza contra unor asemene barbarii ; dar domnul care credea ca era prea indestulatoare tnguirea trimisa de el,
pune la opreala pe boieri, acuzandu-i de tradare contra Portei 45.
Din aceti boieri, doi, Manole Bogdan i lonita Cuza platesc
cu capul tnguirile lor ". S'ar parea a Bogdan umbla s eastoarne
pe Moruzi i sa iea el domnia, ceea ce ar fi constituit o mi9care
paralel'a a Moldovei cu Incercarea Muntenilor de a dobandi dupa
" El plecii In 17 Noemvrie din Constantinopole, Lebas c. af. streine 18

Noemvrie 1777 ibidem, p. 963.


41 Hurmuzaki, Frg. V, p. 400.

" AL streine c. Lebas, 20 Noemvrie 1777. Hurm. Doc. Supl. I, p. 963;


la fin tragique de l'hospodar de Moldavie annonce une &termination positive

de la Porte pour la guerre".


44 De St. Priest c. af. streine, 17 August 1778, ibidem. p. 969.
" De St. Priest c. al. streine, 17 Sept. 1778, ibidem, p. 970.

Firmanul care aprobA Mena boierilor (publicat In ziarul politic Romdnul, 10 Ianuarie 1862) zice ca : s'a gAsit scrisorile lui Bogdan cuprinzAnd

multe spre faceri de turburAri". Comp. In Efemeridele Banului Caragea In Hurm.

Doc. XIV, p. 92 si Stihurile lui Enache KogAlniceanu asupra mortii silnice a


celor doi boicri In KogAlniceanu. Letopisefele, ed. nou III, 1874 p. 281.
44 Mai los cap. Restabilirea domnillor pAmAntene, nota 2. Comp. N. forga

In An. Ac. Rom. II, Tom. XXXII, 1910 p. 617 (46).

DELA PACEA DE NAINARGI PANA LA PACEA DE IA81

183

pacea de Kainargi un domn roman in persoana lui Stefan ....

din Craiova 47. Moruzi primeste pentru grabnica aprovizionare


a ceatilor turcesti, un firman de mult5mire insotit de niste daruri :
un arma'sar si o blan6 de samur iarmalhi, iar fiului gu Alexandru

i se trimite un covor de samur 48.


Pe cat de plecat cgtr Austria era principele Munteniei
Aleaxndru Ipsilanti, pe atat de dusman si de rAu voitor acestei
puteri era Moruzi al Moldovei. Ambasadorul francez din Constantinopole d ca scop de c4itenie al numirei sale, pe acela
de a descoperi prin inijloace tainice, dac6 curtea de Viena nu
euget la ceva nelinistitor asupra Turciei, in caz de un rAsboiu

al ei cu Rusia, si de a forma o bun6 corespondent6 atat in Austria


cat si la Varsovia, pentru a cunoaste de pe acuma imprejur6rile
politice" 49.

Pe atunci Prusia umbla O. intocmeasc6 o aliant cam ne-

fireasc6 intre ea, Rusia si Turcia in contra impArAtiei Habsburgilor, si organul acestui plan atre imp6rAtia otomanA devine dom-

nul Moldovei, Constantin Moruzi. El intr indat dup6 urcarea


lui in scaun in corespondent cu Frederic ce! Mare. Sub inspiratia acestuia, Moruzi lucra mai ales la impAcarea Turciei cu Rusia,
si la trezirea neincrederei si a ingrijirei Portei de purtarea Austriei.

Moruzi credea prin aceasta s5.'si asigure principatul pe via-0


cAci dac6 ar izbuti s aduc alianta proiectat, Mil indcial6
cA existenta ei ar garanta pAstrarea tronului in persoana acelui
ce mai ales lucrase la a ei realizare 5. Vedem deci si aice pe Fanarioti cgutand s6 se foloseasc de complicgrile cele mai fine ale
diplomatiei europene, tot numai in interesul lor personal.
Asupra ocarmuirei 16untrice a lui Moruzi este cunoscutA
o imprejurare care ar ar6ta-o in o bunA lumin. Din vremurile
cele mai vechi Polonia importa in Moldova rachiu, pe lang6 alte
obiecte de manufacturA, si prtea in mare parte cu acest product
cele ce le cump6ra ea dela Moldoveni, precum vite, miere, cearg
si mai ales sare. Pe timpul lui Moruzi mai multi boieri infiinteaz1
insA velniti in Moldova, si fiind ea' nu puteau sustinea concurenta
rachiurilor poloneze, cer si obtin dela domn oprirea importului
acestui product din Polonia. Republica simtinduse atinsA foarte

gray in interesele ei prin aceast oprire, protesteaz6 la Poart.

17 De St. Priest c. af. streine, 26 Noemvrie 1778, ibidem, p. 970: II


est bien i craindre que le dsir de se rendre agrable ft la Porte et de se mettre
it l'abri du sort de son prdcesseur n'ait engag le prince de Moldavie it chereher des crimes it quelques boyards".

4' Firmanul MA datii in Uricariul lui Th. Codrescu, III, p. 125.


" Lebas C. af. streine, 18 Noemvrie 1777, Hurm. Doc. Supl. I, p. 963.
Moruzi Intrepnea la Viena pe un emisar al situ Cassarati. Vezi raportul citat
mai sus, nota 38.
Herbert de Ratkeal c. Kaunitz, 17 Martle oi 4 Aprilie 1780 In Hum.
Frg. V, p. 424.

184

'STOMA ROMANILOR

Motivele pe care domnul Moldovei le invoaca in o scriseare catra

comitele de St. Priest, sunt c locuitorii Ord ar fi facut, pentru


a produce aceasta bautura la ei In tara, tnsemnate cheltueli;

ca importul rachiurilor din Polonia ar face sa iasa din tara o suma


mare de bani pentru o bautura care fiind eftina ar ruina pe taran,
Il face nedestoinic pentru munca, lene i mie1; in sfarit ca
dela inchiderea granitelor pentru rachiurile polone, o multime de
alti propietari s'ar fi apucat de aceasta fabricare, i c acuma o
redeschidere a lor i-ar ruina numai decat. Mai adauga domnul
ca nici un interes personal nu'l tmpingea la aceasta masura,
intru cat ea Il facuse din potriva sa piarda' aproape 40.000 de lei

din venitul vamilor, scazut cu atata din lipsa taxei pe rachiul

strain.
Ambasadorul polon comitele Dzieduziki combate aceste

pareri, aratnd ca nu ar fi de loe conform cu dreptatea de a se


refuza unor vecini libertatea comerciului ; apoi ca o asemene
masura ar fi In protiva intereselor bine cumpenite ale Moldovei,
intru cat mai intai tara i principele ar pierde a-tat prin scaderea
vamei, cat i prin aceea a exportului sarei, pentru a favoriza
lacomia de *fig a cator-va boieri, i ca in sfarit nici taranii
nu s'ar folosi de o asemene masura, fntrucat in loc de a se imbata
Cu rachiu din Polonia, ar plati numai cat mai scump spre acelai

sfarit pe acel din tara.


Cine nu vede in germene aceleai motive i aceleai Intampinari, ce se aduc i astazi, pentru i contra masurilor protectioniste, intrebuintate Inca dela prima incercare de a da via-0
unei industrii nationale in tarile romne? 51
Acqti doi domni Ipsilanti i Moruzi sunt in once caz doug
figuri din cele mai deosebite ale epocei fanariote, care se pot
aaza flea tearna de a fi intunecate, alaturea cu Neculai i Constantin Mavrocordat, ei fi fac un nume in Virile romne, pe
care numai nestatornicia vremilor Ii impedeca de a'l inrdacina
poate in recuno*tinta timpurilor viitoare. Condica lui Ipsilanti
este fail indoiala un aezamant folositor i ea ramase in putere
pana ce fu inlocuita prin alta mai deplina, aceea a lui Caragea.
Daca nu ar fi alta dispozitie din ea decat aceea c hotararea
ce se va face numai prin vorba' i nu se va scrie i sa se iscaleasca

este netrebnica. i ca o nefacut se socotete", ( de sub capitolul ; pentru otararile judecatorilor), Inca aceasta singura intaleapta prescriptie, MA de care drepatatea care este chitul societatilor este ca neputinta, ar fi indestulatoare spre a-i asigura
un loc intre acei domni, care au contribuit la propairea neamu-

D. Slat
Vezi mal multe documente din anii 1779 p 1780 In
I, p. 978-989. Comp. un raport al lul Herbert din 24 tulle 1782, Hurm. Doc.
V H, p. 366.

DELA PACEA DE KAINARGI PANA LA PACEA DE IASI

185

lui romAnesc. Moruzi pe de alt5 parte prin fngrijirea lui de starea

economic5 a Moldovei, chiar In protiva interesului su personal, ne arat iar5i una din acele exceptiuni In lungul ir de domni
ai t5rilor romAne, care vedea In domnie numai un mijloc de cAp5tuia15.

Dar aceste figuri deosebite ce apar din cAnd in cAnd In

irul domnilor fanarioti, se v'Ad a fi menite numai spre a fnegri


i mai mult prin contrast cArdul obicinuit a celor netrebnici.
2. ISTORIA TA R1LOR ROM %1E DELA 1782-1706 52

Nieolai Cara9ea, 1782-1703. -- Acesta vine in domnia


Munteniei, ca de obiceiu din dragomanul cel mare al Portei 53
pe care 11 imbiAcase timp de patru ani. El era prietenul Ruilor

i combAtuse pe Austria, hied de pe cAnd er ajutor de dragoman in

timpul rgsboiului din 1769 -1774, aa &A Thugut trebui s5 caute

a se mAntui de el, obtinAndu-i destituirea. CAnd dragomanul


Moruzi fu rAnduit domn In 'Moldova, el dobAndi prin influent
ca Neculai Caragea s'A fie numit mare dragoman in locul l'Asat
liber de el. In aceast5 Insuire de i nu fnzestrat cu un talent
deosebit, el 1i face totui o reputatie indestul de temeinicA prin

bunul s5u simt i. prin cunotinta sa Indestul de intim a politicei


i istoriei europene, precum i prin aceea a limbei franceze.
Numit In voevodatul prei Munteneti, Caragea caut5,intAi
s5-i dreag5 renumele cel r'Au ce'l cAtigase eked Austria, oferind slujbele sale internunciului. Acesta r5spunde la ofertele sale
de prietenie, prin o vizit in persoan'A c'Atr noul domn. Toate a-

cestea erau ins5 nite zadarnice formalit4i. Caragea er s5 rgmAn5 i de acum 1nainte ceeace fusese, un adversar al politicei
germane, mai curAnd plecat c5tr5 Rusia i Prusia 54. Cu aceast5 din

urrn'A putere Caragea aveA relatiile cele mai intime. Un Prusian


Weber er institutorul copiilor s'Ai i slujia totodat5 de mijlocitor

al corespondentei sale cu de Gaff ron ambasadorul Prusiei la

Constanfinopole53. Cum vine in Bucureti el protesteazA contra


numirei lui Raicevici de consul austriac In Muntenia, arAtAndu'l
ea pe un om r'Au i intrigant, care fi va r5pi tot timpul numai Cu
In Moldova
In Muntenia
Alexandru Mavrocordat I 1782-1785
62 Neculai Caragea 1782-1783
Mihail Sulu 1783-1786.
Alexanchu Mavrocordat II 1785-1786
" Caragea lace esirea lui solemnil din Constantinopole In 18 Martie 1782.

Herbert c. Kaunitz, 26 Martie 1782. Burnt Doc. VII, p. 357. Greseste deci

Dionisie Eclesiarcul In Papiu II, p. 187 cand pune Inceputul domniel lui In 1781,
54 Rapoartele lui Herbert Rathlreal din 26 Ianuarie, 20 si 29 Fevruarie,
si 11 Martie 1782. Lettre du prince Nicolas de Caragea au prince Kaunitz Rit1782 analizatA In Hui m. Frg. V, p.411-454.
tberg, Constantinopole 1/

u Herbert c. Curten din Viena, 25 Fevr. 1783. Hurm. Doc, VII, p. 384.

'META HOMANILOR

186

dejucarea manoperilor lui 5. Si cu toate aceste nu Raicevici era


omul periculos pe atunci pentru impArAtia turceasc6, ci Lascaroff

consulul rusesc, care luase in Bucuresti o purtare m'reat


Meuse din casa lui locul de intalnire si de primire a tuturor boierilor, indeplinind astfel, i inc6 prea curnd, teama pe care
Turcii o exprimau in contra numirii unor asemene agenti rusesti
In principate. Un raport al ambasadorului german spune
domnul Caragea ar sta in leggturi foarte strAnse cu reprezentantul

arului din Constantinopole, care leg6turi ar fi mijlocite prin

consulul Lascaroff din Bucuresti ; a aces t consul s'ar bucura aice de

o favoare exceptionalk mai ales de cand domnita ar fi pArsit


orasul, fiind casa lui foarte cercetat de boieri ; c s'ar amesteca
In proteguiri i intrigi, care lucruri toate ar face un mare ru lui
Caragea, cu a-Ma mai mult c6 el era b6nuit tried de mai inainte
de plecare c6tr6 Rusia ; c in timpurile din urmA o observatie a
d-lui de Bulgakow ambasadorul Rusiei depe lang'd sultanul
c Turcii nu s'ar tinca de tratatul de Kainargi, depunnd principii
numindu-i dui:4 placul ion, i storcand din provinciile romne
tot ce le plAcea, care observatie se credea inspirat de Caragea
f Acut in favoarea lui pentru a nu'l despoia asa de tot, ar fi
compromis ncsi mai mult pe domnul Munteniei in ochii Portei 57.

cu toate aceste Caragea Ii indeplinea indestul de con-

stiincios datoriile lui atrg. Poart, de a-i raporta stiintele politicei


europ ene ce ar pute s6 o intereseze. Cel putin In privirea Austriei
el urmreste cu statornicie misc'rile ei, avand mai multi corespon-

denti in capitala monarhiei, printre care si un spaniol, abatele


Ayala precum i altii anonimi, i care-i transmiteau regulat vestile ce le culegeau prin impArtia vecinA, si pe care Caragea leexpeduia de Sudan Portei. Asa afl6m mai multe rapoarte asupra
scopurilor Austriei in viitorul rsboiu ce se apropia tot mai repede intre Rusia si Turcia 58.
Cu toat inclinarea lui Caragea cal% Rusi el nu lipseste de

a informa pe PoartA despre alianta ce ar exista litre Rusia si


Austria, si despre incercArile Venetiei de a se introduce si ea in
aceast unire. El spune in raportul s6u cAtre sultanul asupra politicei europene, c fiul cel mai mare al impAratului, marele
duce de Toscana se va c6sAtori cu sora femeei mostenitorului
tronului rusesc Pavel, si c deci cAnd vor ajunge acestia impArati,
" Raportul lui N. Caragea C. Marele Vizir, 9 Iulie 1782, ibidem, p. 365.

" Raportul lui Herbert din 10 Sept. 1782, ibidem, p. 368.

" tiri1e trimise de iscoadele lui Caragea nu se loviau totdeaund. Comp.


Raportul lui Ayala din 29 Noemvrie 1782. Hurm. Doc. VII, p. 375. cu acele

doul anonime din Ian. 1783 p. 381 si 382, si cu un altul al lui Ayala din

aceiasi datA p. 383. In acest din urmA abatele spune lui Caragea el peut etre
avec un mIllier de ducats je pourais Mire une bonne dcouverte, car 'Votre

mieux que mol qu'on ne fait rien podr lien, surtout dans un
temps o la crainte domine".
Altesse sait

DELA MACEA DE KAINARGI PANA LA PACEA DE IASI

187

una din cele dou6 surori va deveni impkAteasA a Rusiei, cealaltii


a Germaniei. In asemene stare de lucruri nefiind de loc probabil

c6 legnurile intre cele douA curti impkAtesti A se rupg, este


de trebuint6 a se gandi bine asupra scopului une astfeI de
aliante si de a pune cu Ingrijre in misc,are toate mijloacele care
sunt in puterea noastr, spri a ne opune si a preveni urmki
ce le-ar putea atrage dup sine 59.
Caragea deci se silea pe at se putea a se mentinea in bunele
plecgri ale Portei, c'ci dac6 el ceruse tronul Munteniei o Meuse
mai ales pentru chivernisear. Acee o familie numeroas6 si mai
ales cinici fete 60, care fiind lipsite de zestre nu ave putint a le
mkita inteun chip cuvincios. Abasadorul francez raporteaz6

asupra acestei imprejurki c6 scopul unic al prietenului sgu

principele Caragea, ar fi de a atiga Indemanare spre a-si pute


aseza fetele, ceeace s'ar putea impka foarte bine cu credinta lui
eked Poart ; de accea el are de gand a supraveghea foarte de
aproape ceeace s'ar petrece la granitele austriace spre a da samA
aice". Spre aceasta el isi propune de a intrebuinta pe domnul dela
Roche 61 Acesta fusese secretar si la alti principi de mai inainte.
Al doilea secretar al lui Caragea fu un alt Francez numit Tissandier 62.
Se vede ins" &A Neculai Caragea intinse prea tare coarda

contributiilor si a jafurilor care trebuia s6 aptuiasc pe ficele

sale. Poporul Incepu a tipa si Caragea fu mazilit in luna lui Iulie,


1783, un an si trei luni dup intronarea lui 6. Credem ins6 c de
si motivul formal al destituirei sale va fi fost Afuirea poporului,
Turcii vor fi avut in vedere mai ales raporturile prietinoase ale
lui Caragea cu Rusii pentru a-1 indepkta din domnie, raporturi
pe care Caragea nu le putea acopen i prin vestile sale asupra aliantei

celor dou curti impkAtesti, care nu mai erau un secret absolut


pentru nimene. Mai stkuieste pentru indeprtarea lui Caragea
si curtea de Viena, plAtind astfel celei de Petersburg inlkurarea lui Ipsilanti la care luase o parte insmnRoare, cutnd
s6 pun.' fuga fiilor s6i in o lumin6 nefavorabil pentru pkinte.

Astfel se luptau Austria si Rusia dela numtirea acestor mici


" Caragea C. Poarta, 10 Sept. 1782, ibidem, p. 372.
" Enache Vacarescu, In si. imp. olom. Papiu, II, p. 291, spune ca s'au
casatorit pentru a 3-a aril cu a cincea lata a domnului Caragea.
" De St. Priest c. af. straine, 16 Fevr. 1782, Hum. Doc. Supl. II, p. 11.

14 si

" De St. Priest din 17 Martie, 7 Mal 1 8 Iunie 1782, ibidem, p. 12,
17.

" De St. Priest c. af. streine, 17 Iulie 1783, ibidem, p. 27: La &position du pri-ice de Valachie qui a eu lieu ces jours derniers, montre que la

Porte s'occur e moins de sauver les apparences; car c'est altrer un des points
de ses derniers engagements. II est vrai que ce prince faisait crier ses sujets et
se conduisait comme un imbcile. C'est l'anclen drogrnan de la Porte, Milcalalci
Draen qui l'a remplac. 11 est homme d'esprit et de rsolution".

18g

'STOMA. ItOMANILOR

principi, nu pentru ca s'ar teme de ei, dar pentru ca le servese


de spioni" 64.

Ambasadorul rusesc informat despre intentia Portei de a


destitui pe omul ski din Muntenia, cauta sa apuce inainte i

remite Portei o nota in care ii atrage serioasa luare aminte asupra


neindeplinirei conditiilor tratatului de Kainargi, majales In ceeace

privete principatele, ruinnd inteuna aceste tari prin deasa


schimbare a gospodarilor pre cat i prin alte sarcini i apasari
care nenorocesc pe bietii locuitori. El cere Portei ca Moldova i
Valahia O. fie tratate de acuma inainte conform conventiei din

1774, i pentru a radica once soiu de indoiala asupra acestui


punct, pretinde ca Poarta sa se explice asupra tributului pe care
provinciile aveau sal plateasca, precati asupra inlaturarei sarcinilor introduse prin violenta i abuz.
Turcii ins cu toate sfaturile Frantiei de a primi dreptele

cereri ale Rusiei", destituesc pe Caragea, sfaiind ilia data


tratatul dela Kainargi. Ori care ar fi fost motivele lor politice
pentru un asemene pas, i. multamirea setei de bani a dregatorilor

Portei Inca juca un mare rol in aceasta disgratie a lui Caragea.


El vroind cu once pret sa faca avere, impartia numai. cat prea
putin rodurile jafurilor sale cu meghistanii turci, i acetia deprini de atata timp a se folosi din domniile tarilor romane nu se
puteau multumi numai cu rolul diplomatic al domnilor romani,
care se accentua pe fiece zi mai cu putere, ci vroiau pe lang
aceasta ca ei sa ramana ceeace fusese mai inainte, nite jafuitori
jafuiti. ".
Tot pe atunci pentru a stoarce ceva bani dela alti Greci
din Constantinopole, vizirul mazilete pe dragomanul Portei,
Mihaiu Dracu Sulu, inlocuindu'l cu Alexandru Mavrocordat
fiul lui Constantin, 04 trimite in surgun la Tenedos, surgunind
totodata i pe Alexandru Ipsilanti, spre a-i ierta apoi pe amandoi
dupa putin timp i ale permite inturnarea in Constantinopole,
ha and chiar lui Mihail Sutu domnia Orel. Munteneti in locul
destituitului Caragea ; toate aceste bine inteles nu Ma grase
baciuri date intai pentru inlaturarea disgratiei, apoi pentru
dobandirea favoarei 67.

s Carra c. de Vergennes, 23 August 1783, tbidem, p. 30.


" Memoriu prezentat Portal de trimisul Rusici In 16 Nocinvrie 1782,
ibidem, p. 22.
" De St. Priest c. Porutli, 24 Noemv. 1782, ibidem, p. 23.
47 De St. Priest c. de Vergennes, 10 Oct. 1782, ibidem, p. 21: Le cidevant prince de Valachie a t exil :I Rhodes avec ses deux fils, sans autre
motif que la jaluasie qu'ont les Grecs du lanar de sir attune et la cupidit des
Turcs pour l'en depouiller. 11 lui %wire acheter son rapper. Comp. 25 Iulie
1782, ibidem, p. 25

DELA PACEA DE ILAINARGI PANA LA PACEA DE 1A81

189

Mihai Draeu Sutu in Muntenia 1783-- 1786. -- Dragomanul destituit i apoi iertat i Inaintat la i-angul de principe al
Munteniei, venia pe scaunul ei In nite timpuri foarte grele, In
momentul &And un rasboiu ameninta A. izbucneasca Intre Turcia
pe de o parte i. imparatiile dela nord de alta. Anume Ruii Incorporase Crimeea i (Muse un ultimatum Portei, ca sa recunoasca aceasta Incalcare a tratatului de Kainargi, i. sa relnnoiasca
iarai stipulatiile privitoare la Odle romane. Pe de alta parte
Austria Intaleasa asupra acestor puncte cu Rusia, cerea o indreptare de granite la Orova pe MO ca pretindea din Bosnia,
o bucata de pamnt reinnoind In aceasta de pe urma tail, trite()
masura mai mica, operatia fericita executata asupra Bucovinei.
Poarta nefiind In m5sura de a se Impotrivi ambelor impArAtii,

concede in parte cererile Austriei, recunoate Incorporarea Tatarilor i elibereaza un firman pentru confirmarea privilegiilor
tarilor romne, In anul 1784, care stipula urmatoatele :
Supuii ambelor t.lri nu vor mai ave de platit decat tributul hotart, i nu alte dari sub deosebite numiri care se obicinuiau a se lua Inaintea ultimului razboiu.
Voevozii lor nu vor mai fi destituiti pe cat timp nu vor arata
nite semne invederate de rascoala, conform tratatelor ce exista
tare curtea sultanului i acea rusasca. Birul se va plati de acuma
fnainte prin agentii principilor din Constantinopole, i. nu la trimii turci In principate.
Turcii sa nu aiba voie a-i cumpara imobile in Odle romane sau a pate turme.
Turcii ce vor veni prin Wile romane sa nu mai supere cu
nici o cerere pe locuitori.
Tributul se fixaza la 619 pungi pentru Muntenia i 135
de pungi 444 de lei pentru Moldova, pe langa 90,000 de lei ce
ambele OH ar trebui s dee pentru sarbatoarea Bairamului i
40,000 de lei din partea Munteniei i. 25,000 de lei pentru Moldova

la sarbatoarea Rechiabie.
SA nu se ceara dela principe nimic pentru confirmarea lui,
precum nici la schimbarea vizirilor sau a altor dregatori 68
..14
Prin acest hatierif Turcia parea ca renunta tocmai la partea
aceea prin care se folosia mai mult din stapanirea tarilor romane.
Va mai trece Insa mult timp pana ce conditiile stipulate pe hartie
vor ajunge a fi respectate In practica; mult timp Inca pana ce
Turcii se vor putea deprinde cu o idee aa de neauzita ca aceea
de a nu mai exploata domniile romne. In ori ce caz un pas era
facut ; recunoaterea macar In teorie ca modul lor de procedare
de 'Ana acuma fusese un abuz pe c,are se indatorau sal Inla" Reproducesea firmanului In Husm. Doc. VII, p. 420-425. Celelalte
dispozliluni sunt de natua eeouotnicii

190

ISTOBIA ROMANILOR

tureze. Pe and insg Rusia stgruia ca sg obting pentru principate


aceastg uwrare, ambasadorul ei din Constantinopole, se folosia
de fnrgurirea lui crescAndg asupra numirei i destituirei domnilor
principatelor, spre a le lua el bani ca multumitg. Dl. de Bulgakow luase 50,000 de lei dela numirea lui Constantin Moruzi in
scaunul Moldovei, i neopozitia lui la aceea a lui Alexandru Mavrocordat Ii adusese iar grase baciuri. De asemene Mihaiu Sutu
trimisese sume insemnate a-Mt la Petersburg at 0 la Constantinopole, insg nu mai mult in pungile Turcilor ci in acele ale Ru01or 69. Foloasele nelegiuite tot erau sg curgg din Odle romne,

faptul cg se schimbase pungile in care trebuiau sg se infunde,


nu prefcea cu mult in bine soarta lor. Prea fericite se puteau
ele socoti Meg, cnd nu trebuiau sg dee la doi ! Mihaiu Sutu domnia

In aparentg sigur pe scaunul muntean, garantat prin dispozitiile


hatierifului din 1784, cnd de odat este rgsturnat de carg un
nou competitor, care nici mgcar nu apartinea neamului fanariot,
0 erg un Grec din insule a cgruia familie imbracase Ong atunci

dregkoria inferioarg de dragoman al arsenalului. Acesta erg


Neculai Mavrogheni, fiul unui om ce ocupase aceea0 dreggtorie70.

Amiralul de atunci Hassan paa, avnd o mare trecere la sultanul, ceru principatul Munteniei pentru dragomanul sgu, in timpul
unei vizite pe care sultanul o fgcuse la casa de varg a amiralului.
Sultanul Ii fgggdui numai deck aceastg cerere, fgrg. a se gndi
cg se trecuse acuma timpul cnd putea dispune dupg plac de
tronul tgrilor romne. Consiliul minitrilor, avnd mai ales in
vedere impotrivirea la care se atepta din partea ambasadorului
rusesc, solicitat apoi de stgruinta intregului Fanar, care se micase

ca un om la vestea cg un Grec din Arhipelag pretindea sg pung


mAna pe patrimoniul lor fgcu pe sultan sg reving de o camdat
asupra hotgrirei sale 71 Lupta contra lui Mavrogheni o conducea
mai ales unul Petrache care din bucgtar ajunsese directorul monetgriei, unde prin mijloace piezie c4tigase o avere uriag.
Acest Petrache bizuindu-se pe pungile de bani de care dispunea, i pusese in gAnd sg inlgture nu numai pe Mavrogheni,
" De Choiseul c. de Vergennes 10 Fevr. 1785 si 27 ian. 1786, ibidem,
Supl. II, p. 36 si 37. Nu credem cA in aceste rapoarte ambasadorul Frantiei
sA fi vrut numai sA calomnieze pe acel al Rusiei, de si relaPile Intre ei nu
erau din cele mal prietenoase.

711 Cel intAi Mavrogheni este amintit ca dragoman al arsenalului In 1751.


Raportul lui Penkler din 1 Aprilie 1749 si 2 Ian. 1753 in Huim. Frg. V, p. 179.
71 De Choiseul c. de VergEnnes, 27 Ianuarie 1786, Hurm. Doc. Supl,
II, p. 37. DupA o altA depesii a af. strAine c. de Choiseul din 24 Aprilie1786,
s'ar prea cA Rusia consimtise la siArsit la numirea lui Mavrogheni ibidem, p.
40: L'anecdote sur le drogman MavioghEni ne laisse par d'etre intressante,

en ce qu'elle prouve que le cour de Russie se met sur le pied de protger

hautement les princes de Moldavie et de Valachie, ce qui l'amnera A dis-

poser de ces principauts et s'aitacher. les families grecques parrni lesquelles


on choisit d'ordinaire les hospodars".

DELA PACEA DE KAINARGI PANA LA PACEA DE IARI

191

poate pentru a-i lua el locul, dar insui pe marele vizir care
sprijinea impreuna amiralul pe competitor. Sultanul spuse amiralului a Petrache i-ar fi oferit 4.000 de pungi pentru a destitui pe vizir i pe el. Atunci Hassan paa pentru a-i rasbuna
asupra lui Petrache, facu s straluceasca la ochii sultanului
perspective bogatei moteniri pe care ar putea-o dobtindi daca
ar da mortei pe intrigantul Petrache. Atata fu de ajuns. Sultanul dadu indata in judecata pe Petrache pentru subtragerile
facute la monetarie i'l supuse torturelor celor mai cumplite
pentru a-I face sa-i marturiseasca averea. Casa lui de vara fu
pradata i in parte daramata In parerea c pivnitile ar ascunde
comori. Bogatele lui mobile furl chiar in ziva aceea transportate in un mandru palat pe care sultanul Il construise pe canal
pentru una din sultanele sale, dar care din lipsa de bani nu fusese Inca mobilat. In sfarit cand se crezu ca se zmulsese dela
acest nenorocit marturisirea a tot ce poseda, se hotari ca el sa
moara, facnd din aceasta un soiu de triumf pentru dumanii
lui. In 14 a lunei Martie Mavrogheni intrand in serail pentru
aji lua investitura principatului su, gasi lnga poarta cea d'intai
pe Petrache, cu corpul sfaramat de torturile suferite, tarat spre
locul osandei. Cateva momente dupa aceea trecu marele vizir
care chema la insui cu glas tare pe calk', cauia Ii facu un
semn. Petrache fu executat in momentul chiar cand zarind pe
marele vizir, ridicase manile call el, implorandu-i indurarea.
Noul principe al Valahiei veni cate-va momente dup aceea
sa-i sature ochii la vederea cadavrului fostului sau duman" 72
Asemene groaznice scene de barbarie i de cruzime se petreceau tot numai spre a indeplini setea de aur pe malurile Bos-

forului, cand dinspre nord se ridica iarai o cumplita furtuna


asupra imparatiei mahomedane. bar aceasta imparatie parea
ea are apte vieti. De cate ori fusese s piara, i tot se sculase
iar dela pamant, 1. de cate ori mai era sa se primejduiasca i de
acum inainte, far a fi inghitita 1 S'ar parea c avand contiinta

de puternica ei vitalitate, privia cu nepsare la toate orcanele


deslantuite asupra ei.
In Moldova in rastimpul acestor patru ani, domnesc doi
domni cu acela nume Alexandru Mavrocordat, i anume cel
intai, fiul lui Constantin Mavrocordat dela 1782-1785, i cel
al doilea pronumit i Firariu, fiul lui loan fratele lui Constantin,
ambii deci veri primari unul cu altul
Mexandru Mavroeordat I In Moldova, 1782-1785. Constantin Moruzi fusese mazilit de Poarta in urrna tanguirei amIs De Choiseul c. de Vergennes, Martie, 1785, ibidem, p, 38. Comp. Diez

c. rege, 26 Apr. 1786, N. Irga, Acte f i Frg. II, p. 206.

" Vezi-Gnalogie des Mavrocordalo de Constanlinopole par Emile Legrand,

Paris, 1886, tabela finalA.

/STORI'A ROMANILOR

192

basadorului rusesc, despre modul cum principele Moldovei primise pe consulul Lascaroff, i Poarta se folosi cu plAcere de aceastA

tnguire pentru cg, destituind pe Moruzi, s6 infrngg, in aparent In interesul Rusiei, indatorirea contractat prin tratatul
dela Kainargi, de a lgsa pe principi s." domneascA indefinit dac6
s'ar conduce bine 74. El fu inlocuit cu Alexandru Mavrocordat

fiul lui Constantin, fostul domn al tkilor romne. (Man cu a-

ceastii schimbare se mai preface 0 dragomanul cel mare al Portei


otomane, mazilindu-se i trimitindu-se In surgun Mihaiu Dracu
Sutil i punndu-se in locul lui celalt Alexandru Mavrocordat
pronumit Firariu 76.

Alexandru Mavrocordat datoria inAltarea sa protectiei


ambasadorului rusesc, care din aceast pricin6 nu ave nici o

gripi despre purtarea lui, intrucat, spunea el. n'avea decAt


un cuvnt spre a-1 rAsturna depe tronul pe care'l in'ltase 76.
Dum5nia ascunsA ce despsrtia pe Ru.0 de Austriaci, chiar

atunci cnd Oreau uniti prin interese comune, impinge pe

Mavrocordat a se purta cgtrA Austria in chipul cel mai neprietenos, purtare motivat6, nu e vorb6, prin nAndria i provoc'rile
parvenitului Raicevici, consulul austriac din principate.

Acesta vra sA-0 dee chiar dela inceput un aer mAret de


ambasador 0 de reprezentant al imp6ratului, nici mai mult nici
mai putin ca insu.5 trimisul din Constantinopole. Venind din
Bucure*ti la la0 i trecand prin Focani, el adunA pe toti supu0i
austriaci de acolo, spunndu-le c6 nu ar mai ave de plait nici
o dare, ha c6 ar putea chiar s6 cear indrpt pe acele pl6tite ;
sosind In la0 face mari greurti principelui pentru gazda ce i se
dkluse ; se ofensaz6 pentru c domnul nu primise de indat'd pe
Meuse s atepte putin pan6 ce e0se din divan ;
trimisul sni
se exprim6 In chip arogant i necuviincios fat cu secretarul
principelui ; sfauete pe medicul domnului, Beneveni, s-0
rfuiase socotele cu stApAnul lui, andu'i a intelege c' domnul

va fi destituit. Alexandru Mavrocordat rgspunde acestor necuviinte prin refuzul de a recunoate pe Raicevici de agent consular, neposednd el un firman dela Poart pentru atare recunoatere, Aluindu-se sultanului pentru insultele suferite dela
Raicevici i prand pe acesta c6 s'ar fi rostit cu cuvinte ocAritoare la adresa Portei. Sultanul creznd denuntrile domnului,
se supAr cumplit pe Raicevici i cere explicki dela comitele
Herbert. Acesta je apkarea consulului su, pArAnd pe Mavrocordat, pe care la sfAr0t vAzAndu-1 cam prea apucat in purtarea

II, p.

" De St. Priest C. af. strelne, 10 Iunie 1783, Hurm. Doc. Supl. vol.
18.

" De St. Priest c. de Vergennes, 10 Oct. 1782, ibidem, p. 21.


" Da Choiseul c. de Vergennese, 10 Febr. 1785, ibidem, p. 36.

DELA PACEA DE KAINARGI PANA LA PACEA DE IASI

193

lui, nici rezidentul Rusiei nu-I mai sprijine, In at este mazilit


inlocuit cu vArul s5u, dragomanul Portei 77.

Alexandru Mavrueordat al II-le Firariu In Moldova, 1785 1786

El este numit domn In 12 lanuarie 1785. iar In locul lui ca dragoman este rAnduit Calimah. Mavrocordat petrecuse lung timp
la Petersburg Ins5rcinat cu afaceri de ale Portei ; totui aceast5
Insuire In loe de a-1 indepArta de Austria, fiind date acuma relatiile dintre acele dou5 Impr5tii, care se apropiau tot mai mult
In vederea unui r5sboiu comun In contra Portei, Il face agreat
i la curtea de Viena. Ambasadorii Rusiei i a Austriei, In urma
instructiilor primite dela curtile lor nu se mai mAncau unul pe
ahul, ei trgiau In o fntelegere tot mai deplin5. De aceea i Alexan-

dru Mavrocordat care trebuia sA fie simpatic Rusiei chiar prin


faptul c5 stluse mult timp intre Rui, devine destul de pnicut
i Nemtilor. El se Int5lege fnc6 Inaintea de a pleca din capitala
Impriei cu comitele Herbert, asupra extradiliei dezertorilor
austriaci, i dup5 ce vine in Moldova, urmeaz5 o purtare din cele

mai Impkiuitoare fa cu interesele austriace.


Intre aceste se fncordase i raporturile dintre Frant'a 1
Poart5, pentru refuzul acesteia de a primi cor'hiile sale In marea

Neagr5, in cAt prin aceasta Insui Frant'a se arunc5 In partea


Ausiriei 78. Aceasta Imprejurare ne explic5 cum se face de internunciul recomand5 lui Raicevici pe abatele d'llauterive, ce
ar veni In Moldova in Insuire de secretar al principelui, care ar
fi foarte dispus atAt prin fireasca lui plecare cAt i prin recomandarea anumit5 a ambasadorului francez, sA Intrebuinteze
influenta sa la lai in slujba unei curti prietene i aliate Frantei.'9"
Cu toate silintele lui Mavrocordat de a sluji ambelor curti
ce trebuiau s5 lucreze i'mpreun5, el fu mazilit dup5 st5ruintele
Austriei, care simlind c5 fAsboiul venia, vroia s5 aib In Moldova

nu om ca totul devotat.
Alexandru Ipsilanti indat5 dup5 retragerea lui voluntar5
din Muntenia, provocatd prin fuga copiilor si, spusese internuuri ezi soisoarea iul Raicevich c. Alexandru Mavrocordat, 7 Nocmvrie
1783; a lid Alexandru Mavrocoidal C. al.enlul sau din Constantino; ()le, Noemvrie 1783. Heibeit

C.

Ponift, 21 Nocmv. 1783, ploteAul lui Rai( eNic h pcntiu

nerecunoaslerea lui 22 Noemv. 1783. lielbeit t. Raicevici, 26 Nocmv. 1783;


Alex. Mavrocordat c. agentul rus, Nocmv. 1783, alta din Dectmvrie 1783, in
Heim. Doc, VII, p. 409-416. Comp. Hobert c. Raicevici, 10 lanuarie, 1781;
Ibidem p. 426; .,son hauteur vaiiable et diiiicile minder &plait le M. de Bulgakow lui-n ene, qui reconnait aussi que te mince n'a pas les qualits tequieca
pom une administration de cette importance".
Zinkcisen, VI, p. 561.
7' Herbert c. Raicevich, 12 Fevr. 1785, Huim. Doc. VII, p. 437. Asuprte
multlimliet Austriei cu puitcuea lui Mavrocordat, vczi gi Raicevich C. Heibtit,
Sept. 1785, ibidem. p. 449.
A. D. Xenop I. !Morin Ronanilor.

Vol. IX.

13

194

ISTORIA. ROMANILOR

ciului german, c5. de*i. Poarta nemultumit cu purtarea lui Caragea ar fi dispus a-1 trimite indrApt in Muntenia, totui el nu
va cere principatul decat atunci cnd internunciul ii va spune
s o faca 8. Totui se vede c in curnd dup aceea se rsgandete i se roag' de comitele Herbert s grbeascil cu struintele
pentru restituirea lui, fgkluind a sluji curtei de Viena cu aceeai
credint' ca i in trecut 81 P'n acuma cablnetul imperial nu
avuse neaprat nevoie de slujbele lui ; rsboiul lus fiind gata s
izbucneasc, ea intrebuint tocmai trecerea pe care teama unui

asemene trebuia s i-o dee la Poart, spre a obtinea numirea


omului ei in domnia Moldovei.

Alexandru Mavrocordat fuge ins in Rusia, pretextnd


teama de uneltirile lui Ipsilanti care se spunea ea' aduse 700 de
pungi lui Ata-bei spre a-1 ucide 82 In realitate Mavrocordat era
capul unei conspiratii greco-ruseti, menite a rscula pe Greci
i pe trile romne in contra Portei i in favoarea Rusiei. Mai
multi boieri fugir cu el in Rusia, i toat intriga era rezultatul
silintilor consulului Lascaroff 83. Iat pentru ce se temeau Turcii,
i cu drept cuvant a primi agenti de ai Ruilor in trile romne.
3. NECULAI MAVROGHENI IN NIUNTENIA 1786-1788 I
ALEXANDRU IPSILANTI IN MOLDOVA. 1786-1789

Cu un an inaintea izbucnirei r'sboiului Turcilor cu Ruii


*i Austriacii se numesc in trile romne doi domni care pstreaz

scaunele lor ctva timp i. dup inceperea dumniilor, anume


Neculai Mavrogheni in Muntenia Oda' la 1788, iar Alexandru
Ipsilanti in Moldova pn la 1789. Dela aceste date pn la pacea

dela 1ai 1792, in ambele tri romne domniile sunt inlocuite

prin ocupatia austriac i ruseasc.

Neeulai Mavrogiteni in Muntenia, 1786-1788.-- Am arAtat

mai sus cum acest Grec originar din Arhipelag, i anume din
insula Miconos, uzurp unul din scaunele ce erau pstrate numai
pentru cAptuirea odraslelor fanariote. Bazat pe inalta favoare

de care se bucura proteguitorul su Hassan paa amiralul, la


sultanul, care atepta mari lucruri tocmai de la marin in viitorul
rsboiu cu Ruii, Mavrogheni crezu c nu are nevoie de respectat
nimic in Tara Munteneased, i. veni cu o pornire stranic6 s ocupe
" Herbet c. Kaunitz, 10 Septemvrie 1782, ibidem, p. 372.
81 Herbert c. Kaunitz, 9 August 1783, ibtdem, 404.

" Al. Mavrocordat cltril so/la lui Zamlira, 7 Februarie 1787, tbidem, Supl.

III, p. 36.

ga Durosoy fostul secretar al lui Al. Mavrocordato c. af. streine, 6 Dec.


1795, ibidem, Supi. 14 p. 130.

DELA PACEA DE SAINARGI PANA LA PACEA DE IAt3I

195

scaunul ei, honra a infrAnge ori-ce impotrivire, si a cAlca totul


in picioarele sale. Chiar prin cuvntarea tinut6 in greceste, de
dascalul domnesc din Bucuresti din acel timp Manolache Persianu"
se intiinta poporul ca sA se ingrijeasc6 a petrece bine si in fapte

bune, cAci cel ce va fi prins

Cu vinovAtia va fi pedepsit de
MAria Sa cu grea pedeaps6 in
lumea aceasta, afar de aceea

ce-1 asteapt pe lumea cealalt" . De si domnul ospteaz deocamdat pe episcopi


si pe boieri, le face s'A simt
'ludan greutatea jugului ce

ave de gAnd s apese pe

grumajii lor, cerdndu-le o


contributie insAmnat pentru

reintocmirea palatului domnesc, ce zAcea in ruine in


mijlocul orasului, avAnd
dee fiecare dup6 averea Iui,
boier, cilugr ori negutitor,
cAte 60, 50, 20, 10, sau 5

S-

/(

pungi de bani spre scopul

arAtat ; iar boierii neputnd

face altfel cu voie sau

voie au dat cAt li s'au cenit,


c5zAndu-le ospltarea scump".
A cesta el-A ins numai hiceputul stea'sniciilor sale. In curAnd cl introduse un nou sistem
de politie neauzi4i nepracticat

L.

.
.

o1,11, --.10,104I.

pfin. atunci. El ordonii tuturor Niculae Mavroghenl Domnul Munteniel,


locuitorilor din BucurEsti, ca 1786-1790. Ette Imbracat In costum turcesc

nimene s nu-si mai inchii

Colectia Academiei Romane

portile niel ziva nici noaptea,

spre a putea asifel atrage pe tlhari la intreprinderi, i apoi a


ave plikerea a-i prinde i a-i spAnzura numai decAt, flr6 judecatl, pe niste furci inalte de doi stAnjeni 16sAndu-le corpurile

s. De la acest dascd1 ce puita titlul de (Ominar ne-a rOrnas o scrlere in


cale inalla pana la ceruii vitejile lui alavropheni. Ea este intitulata Movoirstxt
%Epa)* van/ tptendav xacrcopacupeertov 'rol) dtlerIXoTatou sOsepeatsoo TE %al. Tpona-

toakoo 04i1PCOO 4iiv %al frupdxo; naal ObTxpoP.ax(a xop:ou Id Isitxo),tioo nispoo aloPpoTixxi O EP6a2, COVStaTiOh napa Toa servsattkoo %mi CXXoycp.cota..roo dp.
Xowros p-cre9soo Ita1..tx&px1 xoplou Ma6awi ro6 Eq)3tvox, v ri Toxoypct+Ccf rip

Booxoopeo.rito 1789 napa anixrpito Tortoypiyy. o paralela trance= din vre


muelle noastre este cartea voluminoask a lui Blanchard, Les Mavrojeni...
" Dionisie Eclesiarcul in Papiu, II, p. 167.

19(1

ISTORIA. ROMANILOB

sa se legene In vazduh cate o zi Intreaga, spre Ingrozirea lumei,


tnainte de a pune sa le ingroape. Travestindu-se in haine cand de
popa, cand de Turc 88, el umbla prin bacanii i alte pravalii, eau-

Mal sa surprinda vre-o inalatorie la masura, spre a trimite


numai cleat pe vinovati la spanzuratoare. De asemene umbla
pela biserici pe vremea slujbei, spre a vedea daca preotii 4i
cautau de datoriile lor, silind pe acei de saptamana sa stea toata
ziva la biserica, toata ziva nelipsiti, uitndu-se pela sfinti" 87,
sub cuvnt ca ar putea avea oamenii nevoie de slujbele Ion.

Oranduise sil se tina utrenia cea de dimineata tot sara Smpreuna


Cu vecernia, spunand ca oamenii nu ar putea veni dimineata la
biserici, din pricina trebilor ; dar daca el uura astfel poporenilor cauta rea de sufletul lor in timpul saptamanei, cu a-Ma

mai neaparat cerca ca Duminica i sarbatorile toata suflarea


omeneasca sil viziteze laca5uri1e sfinte, Meat, cum spune cronicarul, se umpleau bisericile de oameni de frica poroncei, iar nu
pentru dragostea lui Dumnezeu" 88. Tinca divanuri loarte dese

i lungi In care desbatea judecatile ; dar hotararile le dadea el


singur lara" nici a intreba pe boieri, judecand turcete" cum
spune Eclesiarcul.
Mavrogheni era cu to tul strain de Tara Munteneasca ; nu
tiea romnete de i nu este de crezut ca el, dragoman al flotei,
sa nu fi tiut nici grecete nici ma'car turcete, c.um ii place

lui Vacarescu a o spune" ". Totui ii lipsia de sigur cultura superioara, care deosebia pe cei mai multi din Fanarioti ; *i daca
aceasta cultura chiar izbutea numai arare ori sa inalte firea domni-

lor spre sfere mai ideale, cu cat mai jos trebuia sa se -pile un
Grec ordinar, cules din insulele marei Egee? Cu Mavrogheni se
urea pe tronurtle romane unul din cele mai comune exemplare
ale rasei greceti. Iute i aprins, pornit i apucat, crud i neo-

menos, adaugea la toate aceste insuiri primejdioase i o nasatioasa lacomie de bani, care-1 fcea sa se arunce mai ales asupra
boierilor, ca unii ce puteau oferi o mai manoasa pradd setei sale

de aur decat poporul cel de atatea ori despoiat.


Amestecul lui in razboiul izbucnit ii da prilejul de a putea

jafui tara fat% nici o teama. Aa el intocmete un corp de armata


de lefegii, pe care-I arata la Turci ca fiind in numar de 20.000, pe

and in realitate un era decat 5--0000, luand insa prin jafuirea

" Istoria taptelor lui Mavrovhent-Vodd si a resmirifei din timpul 1U1,4'pe


In 1790, scrisli la 1817 de pitarul Hristache publicatA In Buctumul lui Cesar
Bollac, N-rele 7, 9, si 10 din Ianuarie 1863.
17 Pitarul Hristache, citat.

" Dionisle Eclesiarcul In Papiu II, p. 168.

" VAchrtscu, Istoria Imp. otoman In Papiu, II, p. 293. Glon, N. P. Ma..

Proghent, In Revista noud, 1888, p. 221, admite prea de tot spusele Vilairescului.

DELA PACEA DE KA1NAR.GI PANA LA PACEA DE IA8I

197

mai ales a boierilor, bani dela tara pentru intretinerea cifrei

Indicate de el 90. Intorcandu-se dela nite expeditiuni facute in


unire cu Turcii la hotarele Transilvaniei, el jafuete insui mangstirile Wei sale, ia odoarele i vasele lor sfinte i sfarma zidurile
manastirilor precum facu la Cozia i la Arge, scriind apoi la
Turci ca ar fi luat dela Nemti cetatea Cozia. Pradaciunile sale
avand de tinta mai ales pe hoieri, indata ce simia ea un om este
instal-at, Ii trimitea cu deasila caftan de boierie, punandu-1

sa plateasca scump aceasta onoare. Facuse la Craiova boieri

judecatori pe unul Turnagiul i pe unul Ioni Papuc, care umblau


prin sate i imbracau pe taranii mai bogati cu caftan, punndu-i
apoi la inchisoare ca sa dee bani 9', i cate alte nazdravanii toate.
Mavrogheni pentru a se mantinea in reputatia de credinta
ce i-o Meuse la Turci, trebuia sa faca mult vuet. 5i inteadevar

rar s'a vazut un om care tie a starni in jurul lui atata larma
pentru aa de putin treaba ca ccea ce o facu. Indata ce rasboiul se declara, In 3 August 1787, el face pe Poarta sa-1 numeasca

seraschier adeca paa cu trei tuiuri i comandant deci al otirilor musulmane. Unind aceata %inn cu acea de a face bani, el da
In tire tuturor vagabonzilor i vnturatorilor de tara sa
sa se inroleze pe lefuri In o,tirea lui ; fagaduia anume leafa foarte
mare pentru acele vremuri, de 10 lei, adeca 2 galbeni de calaret
i 7 lei de pedestra pe Luna. Se aduna din toate partile venitici,
doritori de catig i pradaciuni ; dar iretul domn gasete in curand

mijlocul de a nu trece cu numarul peste acel ce trehuia sa-i base


putinta de a se imbog'ti din jafurile Ord. Oranduia anume mai
ales Turcilor tain, cum veneau ; inainte insa de a se implini luna,
cAnd trebuia s le dee leafa, le taia tainul, i Turcii neavand ce

mnca, nici ce prada, deoarece tara intreaga era bejanita, se


duceau din Muntenia, fAcAnd loc la altii care veniau sA experi-

menteze aceeasi capcan6 92.


Tranii romani redui la mizerie prin pradaciunea sistematica

a tarei, se inrolau i ei in armata lui Mavrogheni, Meat astfel


intalnim privelitea stranie a unui corp de otire romaneasca in
timpul Fanariotilor. Dionisic Eclesiarcul ne spune
Mavrogheni facuse caste din tara cu capitanii i steaguri frumoase,
zugravite cu sfinti, imbracndu-i cu capoate domneti, dandu-le

so VAcArescu,

1. c. p. 294.

VAcArescu I. c. p. 297. Dionisie Eclesiarcu, 1. c. p. 176. Comp. un ra-

port al lui Bulgakovi C. Simolin, din 1787. Hurm. Doc. Supt. II, p. 44: D'un
autre cot elle se pelmet toutes sortes de vexations contre les peuples de la
Valaquie et de la Moldavie qu'elle ruine par de frqucnts thangemcnts d'hospodars, dont le choix fait me ne peu d'honneur son humanit, car celui de Valaquie par exemple gouveine de la manire la plus tyrannique".
" VAcArescus

1.

c. p. 294.

198

/STOE/A 110MANILOR

lefi, i numindu-le, capitania lui Sf. Gheorghe, a lui Sf. Dumitru,

a lui Sf. Teodor si altor sfintiD'


Se adunase in Bucuresti 5 6,000 de oameni, care trebuiau
insa nu numai inbracati in uniforma i pusi sub steaguri, dar
Meg invatati cum sa manuiasca' .Mavrogheni puse deci asupra
lor ca instructor pe un dezertor german. Domnul fnsa vroia sa
aiba i complinirea neaparata unei armate, artileria, pe care
o injgheab cum poate, probabil mai cu sama din tunuri turcesti,

deoarece Ii era peste putinta a dobandi dela imperiile nordice


cu care Turcia era in rasboiu, i pune asupra ei ca comandant
suprem un calugar cordelier fugit din o manastire ".
Dei ne-am asteptat ca o armata astfel alcatuita sa nu
raspunda intru nimic la scopul pentru care fusese infiintata,
totusi Mavrogheni izbuteste a-i insufla tot prin bani un curaj
maestrit. lath' ce ne spune asupra acestei finprejurari un calator
ce trecuse in acele timpuri prin Muntenia. Mavrogheni fagaduise
cate un galben de fiecare cap de Neamt ce i se va aduce. Soldatii
lui erau adunatura cea mai mizerabila pe care o putea da Valahia,
fara rnduiala sau disciplin, popor de strnsura pe care-i adunase
btaile i foamea Acesti oameni atacau cu mare furie ,pentru a
pune mana pe Nemti si a castiga galbenii fagaduiti. Foamea
impingea pang sub tunuri spre a dobandi capete. Acei ce nu aveau
acest noroc se bateau cu acei favoriti de soarta, incat fiecare cap
de Neamt ocupa cel putin trei oameni din oastea lui Mavrogheni" 95.

Rezultatul cel mai clar al intocmirei ostiri fu insa pradarea


pe unde o asemene mai putea sa se intmple, nefiind de tot sparcuita 96.

Daca insa Mavrogheni se arata doritor de a sluji pe Turci


cu mana armata, dorinta ce avea de mobil principal jaful nepedepsit al -Wei pe care domnia, in politica dragomanul arsenalului se arata cu totul nedestoinic i nepriceput. Astfel cand toata
lumea stiea Inca din 1780 ca. Austriacii sunt aliati cu Rusii in
contra imparatiei otomane, Mavrogheni indraznia sa scrie Portei
chiar in 1787, ca Nemti nu ar fi uniti cu ei, ha c le-ar fi vrajmasi,

intemeindu-si parerea pe zvonul prins, nu se stie de unde, ca

acestia nu ar vrea sa recunoasca Caterinei a II-a titlul de imparateas a Crimeei. Vacarescu care vazu insus aceasta scrisoare,
cauta s convinga pe domn despre nebunia ce facea. La acest
" Dionisie Eclesiarcul, 1. c. p. 173. Vezi i versiunile pitarului Hristache
In Buciumul, 1. c.
" Choiseul c. Montmorin, 25 Noemv. 1787. Hurm. Doc. Supl. II, p. 49,
Vezi l versurile pitaiului Hristache, In Buciumul.
Reise von Petersburg durch Maren beyde Schlesien und Ungarn nach
Stebenbitrgen und vort da zurlIch nach Pressburg, 1793. (Bibl. acad. col. Sturza

No. 2720) p. 284.


" Choiseul c. Montmorin, 25 Noemv. 1787 citat In nota 94: Les troupes
commettent sur leur route des dsordres ailreux".

DELA. PACEA DE KAINARCLI PANA LA PACEA DE IA131

199

tacrir (raport), spunea el domnului, n'are sli fac alt rgspuns


prea fnaltul devlet, cleat
iee capul, cu pricinuire
bati
joc". Mavrogheni rspunse boierului a nu tie ce spune i trimise scrisoarea. Turcii ins erau atta de incntati de pregtirile
militare ale lui Mavrogheni, in cat in loc de rspunsul ce-1 atepta

Vcrescu, Ii veni un altul cu aferim i slug credincioas".

VAzand ins mai trziu c Nemtii pureed inteadevr cu rsboiu


asupra Turcilor, Mavrogheni vede c s'a inlat, chiam' pe VA-.
crescu i mucfinduli barba, fi spune : vzuta-i c Nemtii au
rdicat rsboiu? Bine fmi ziceai tu i acuma ce s fac? La care
V5cArescu Ii rspunde cuvintele ironice in sinceritatea lor, c s
nu se teamA, c6 de har fi crezut imp'iltia, de atunci 11 omora ; c6
frnprtia dela inltimea ta nu cere slujbA ca aceasta, de cele
gdndite, ci numai de cele vilzide". Sub aceste slujbe vAzute, VAc-

rescu intlegea Ins numai indestularea armatei turcesti cu pro-

vizii, i s:A se lese Mavrogheni de toate intreprinderile pe sama lui.

Nu putea s-mi dee ascultare, zice boierul muntean, ctici Cu


acest mijloc i se aradica toat treaba jafurilor din mni" 97.

Mavrogheni ins ave nevoie, spre a prea Turcilor cele ce


vroia s cread despre el, s'. mite i tara impotriva dumanilor
Portei. El cautl deci s starpease din boieri simpatiile lor pentru
Austriaci, i mai ales acele mult mai intinse ce existau pentru
fratii pravoslavnici Rui. Indat' ce Nemtii declar i ei rsboiu
Turcilor, in Ianuarie 1788, Mavrogheni trimite in surgun peste
Dunre pe mai multi boieri mari, bnuiti cu dreptul sau nedreptul
de prtinire pentru dumanii imp'rtiei, punnd pazA chiar i
mitropolitului i episcopilor. Dintreboierii surguniti erau : vornicul Ienache Racovit, logortul Scarlat Ghica, paharnicul
Tudurache Iuliano, banul Nicolae Brncovanu, vornicul Dumitracu Racovit, vornicul Manolache Kretulescu, logortul Costache Ghica, clucerul Dumitrache Flcoianu i stolnicul Alexandru Farfara 98. Acei pe care domnul 11 las in tar, fur siliti a se
fnrola In armat, fiind pui 25 din cei mai tineri dintre ei, api-

tani ai steagurilor de soldati intocmite. Dintre acetia erau i

loan Cantacuzino spatarul fiul lui Rducanu i Scarlat Cmpeanu,


care indat ce fur trimii Cu companiile lor cltr Ploeti, spre a
se opune Nemtilor ce vroiau s intre in tar, fugirrt in Transilvania.
Este cu att mai neinteles cum de Mavrogheni putuse s se incread in Cantacuzino, cu cat el precum i unchiul i epitropul
ski Mihai slujise in armata ruseascA 99. Se vede ins c Mavrogheni cunotea oamenii tot aa de bine ca i politica cea mare a
Europei. Mavrogheni se vede c6 surgunise pe boieri, luandu-se
VAcArescu, /. c. p. 294-296.
99 VAcArescu, 1. c. p. 295.

99 N. BAlcescu, Biogralia spedarului loanICaniacuzino, In Mag. ist. penira


Dacia,

I, p. 191.

200

ISTORIA ROMANILOR

dupa cu totul site consideratii decat hainirea lor despre Turci.


Mai Intai el vroia sa-si faca la acestia un nume c Ingrijeste de
minune de trebile imparatiei. Apoi el alese, spre a-i surguni, pe
boierii cei mai bogali, aceia de la care ar fi putut dobandi mai mult
la caz de iertare. Astfel pentru a invoi reintoarcerea femeii vorni-

cului Greceanu, pe care o surgunise la Nieopole, clic dela acest


boier suma insamnatoare de 10,000 de lei 100. Este inviderat ca
surgunirea acestei femei nu putea sa aiba un motiv politic, ci
era 'actin numai in scopul de a jafui.
Mavrogheni cauta sa se opuna mai ales Austriacilor deoarece Rusii erau ocupati in Moldova cu respingerea Turcilor
de acolo. Pe la lunie 1788 el se bate cu un corp austriac esit din
Transilvania, si se raspandise vestea In Constantinopole ca el ar
fi murit din ranile capatate In aceasta intalnire. Principele de
Coburg care cercase a patrunde in Muntenia, este nevoit sa o

paraseasca, fan cu armata mult mai puternica a Turcilor, comandan deManoli-beisi de Mavrogheni. Alt corp de Austriaci
intrnd pela Focsani, fu iarasi batut de Mavrogheni uli. Catva

timp dupa aceasta, In lulie 1789, ilaflara ptrunzand in Moldova


In fruntea a 25.000 de oameni.
Nu se poate tagadui cA aciiunea militara a lui Mavrogheni,

dei facuta nu ant ca trupele sale cat cu acele turcesti, nu ar fi


adus slujbe insamnate Turcilor. Cu toate aceste el este pedepsit
ca un tradator de insu stapanii sai pe care Si servise cu creclinta.

Cum se poate explica asemene lacru? Turcii fericiti In luptele


lor cu Austriacii, nu numai in Muntenia dar si in Banat, sunt
WO de Rusi In doua mari batalii, la Focsani si la Martinesti,
In 31 lulie si 22 Septemvrie 1789. Nlavrogheni fuge peste Dunare,
deoarece in rilstimpul cat el se purtase in contra Rusilor, Bucurestii

fusese ocupati de Austriaci sub principele de Coburg insokit de


loan Cantacuzino si de
. . . Tocmai pe atunci se mazilia
vizirul lussuf pasa favoritul lui Mavrogheni, si un raport francez
din acel timp prezicea din aceasta prieina si caderea domnului
muntean102. Numindu-se In local mazilitului vizir, pasa de Rusciuc,

Celebi-Hasan, si acesta fiind dusman lui Mavrogheni, 11 mustra


cu asprime, ca in loe de a sta la postul lui la nordul Dunarei, s'ar
preumbla la sudul acestui fluviu. Mavrogheni trece cu un corp
de Turci Dui-Area la Calafat, este batut de Nemli si se intoarce

indarat, cnd deodata este apucat i dus la moarte, fara jude-

lei VdtArescu, I. c. p. 295. Alte sume mai lurA stoarse de la boten. Ele
aunt matate In un articol din Wiener Zeitung No. 36 din 3 Mal 1788 repi odus de
N. Docan ; O poveslire trt versuri despre domnict lui Mavrogherd, In An. Ae. Rom.

1I, tom. XXXIII 1911, p. 441 (25)

iii Ftapoiturile lui Choiseul c. Montmorin din 1 sl 20 Iulie si 15 Decern.

1788, Hum. Doc. Supl. II, p. 55, 56, si 61.

rot C.hoiseul C. Montmorin, 6 Iunie 1789, ibidem, p. 67.

DELA PACEA DE HAINAROI PAN LA PACEA DE IA81

201

can, In baza unui firman ImpgrAtesc. Asupra pricinei acestei


executiuni ant de naprasnice ne spun niste nounti primite la
Mavrogheni a
zongresul de pace ce se tinea la Bucuresti,

czut jrtfa geloziei pe care marele vizir si ceilalti pasi, intunecati


de izbnzile sale, concepuse asupra lui, si a indrtniciei cu care
el se silea de a se face folositor Turcilor. Dusmanii si obtinuse
fnni dela sultan un ordin de surgun. Impotrivirea de a se supune
unui atare ordin prusemarelui vizir un motiv indestultor pentru
a dispune din propria sa autoritate uciderea lui. Armata pare a fi
fost nemultmin de aceast crud executare, si nu se poate
vedea dealt ca durere c rvna cea mai statornic i silintele cele
mai generoase ale acestui nenorocit principe s6 fi fost necunoscuLe

Ora la asa grad, Inca s i se fi imputat credinta ca trdare,

sA fi fost osandit a-si pierde viata inteun chip rusinos"


Numai Intr'un stat despotic si barbar ca al Tucilor se putuse
indeplini la lamina soarelui un asemene act de fenomenal nedreptate. Mavrogheni, poate singurul Grec care slujise cu credint
pe Turci, tocmai fiinda nu fcea parte din viclenii i intrigantii

Fanarioti, s fie niet ca cel mai miel trdtor ! Dar cum putea
sA ias vre-odat dreptatea la lumin, cand ea nici nu en cercetan, cand viata unui om, mare sau mic, puternic sau slab, atrna
numai dela incretitura sprincenei padisahului sau chiar a vizi-

rului ; cand executiile se fceau pe calea administrativ, fr nici


ncar umbra unei judecti? Ce curaj mai puteau dobAndi acei
,ce vedeau asemene nedrqptti, spre a lucra in interesul Portei?
Pentru &Lisa sau contra ei, aducea tot capul pe trunchiu. De aceea

dac este vre-un popor care au meritat s fie trAdat, vandut,

precupetit. este de sigur acel al Turcilor, care nu stiea ce va s zicA

nici rsplat, nici recunostinn.


On cat de rea si de asupritoare ar fi fost domnia lui Mavro-

gheni pentru Muntenia, Turcilor el fu un sprijin. Acei ce trebuiau


sa-1 horopsasc l'au suferit ; acei ce trebuiau s-i multumeasc
l'au dat gdelui. Ian dreptatea acestei lumi 1(4.
1" NoutAtile primite de congresul pAcei de la Bucuresti 8 Septem. 1790,
ibidem, p. 77. Cam astlel explicA uciderea lui Mavrogheni Nicolo Foscarini C.
dogele, 8 Oct. 1790, ibidem, IX, 2, p. 184.*
104 Mal multi scritori si mai ales Ionescu Gion, ir. Revista noud, 1888,
No. 5, 6, 8, vroesc sit facA din MaNrogheni un soiu de nebun sui generis. Faptul
el era iute I pornit nu exclude InsA o cugetare loarte limpede, prccum o
vlidesc toate iaptele sale. GU despre strAsnicia lui,era numai atectatA, anume
acolo unde era de nevoie spre a inspira groaza. GI nu era si In particular asa

de cumplit precum se arAta une ori In public, se poate vedea prea bine din
relatille si convorbirile sale cu Enache VitcArescu, care li spunea luciurile cam
erde i ti lAcea observatli Indestul de libere asupra purtillei sale. ToatA arAtar ea
nAsbAtiilor lui Mavrogheni, se bazeazA mal ales pe legende scornite de popor,
tocmai din prefAcuta lui strA5nicie, pe care o lua drept realA. Alte douA scrieri
asupra lui Mavrogheni sunt, O povestire tn versuri, publicatA de N. Docan (mai

sus nota 100) si cele adose de N. forgo In lucrarea sa Ceva despre ocupafia austriacli

in An. Ac. Rom. IL Tom. XXXIII, 1911. Anibele contin numai amAruntinai,
dar nim c Important.

202

ISTORLA. ROMANILOB

Alexandru Ipsiland In Al oldova, 1786-1788. -- Aproape


odat cu numirea lui Mavrogheni in Muntenia, se face i. aceea
a lui Ipsilanti in Moldova. El veni in aceast tail domn in 1786,
pus aici dui:a struinta Nemtilor care aveau nevoie de un om al

lor pentru rAsboiul ce se preatiau a purta in contra Turcilor.

Cum de Turcii au incuvintat o asemenea numire, cAnd trebuiau


s cunoasc relatiile lui Ipsilanti, cu curtea de Viena, i. s tie
i scopurile dumAneti ale acestei curti contra imprtiei lor,

se explicA parte din faptul e Turcii tot credeau a vor putea


imbuna pe Nemti, i. nu vroiau deci sd ingreuie tocmai asemene
putintl prin refuzul unei cereri a lor, apoi prin aceeea a Ipsilanti

era foarte bogat i. deci putuse sustinea candidatura lui i cu


pungile de bani neapgrate.
Inainte de a pleca Ipsilanti etr Moldova, internunciul,
comitele Herbert de Rathkeal ii face o vizit6 ce tine mai bine de
dou oare 105, In care fu lr indoial honrt purtarea noului
domn in caz de rsboiu i promis din partea domnului trdarea
Turcilor. Ambasadorul german mai ie msuri pentru a inmulti
numrul agentilor si in Moldova i Valahia. Acel francez izbutete ins a trimite in Moldova, in insuire de secretar al domnului,

pe un cAlugr catolic, abatele Chevalier, precum pe dealt parte


In contra Rusiei ajut Turcilor, trimitnd In Oczakow un inginer

francez numit Lafitte. Influenta Nemtilor asupra lui Ipsilanti


se vdete Ms indat din faptul, e el trimite mult mai putini
salahori, de cum se cereau, la repararea intriturilor Oczacowuluim.

In curnd o nouil neornduial comis de Turci In Moldova


stnge i putinele simpatii ce mai puteau fi rmase in ea pentru
cauza Turcilor, i arunc6 tare intreag6 in bratele dumanilor lor.
Anume Turcii trimisese spre paza granitelor contra Ruilor 10000
de ieniceri in Moldova. Acetia revoltndu-se, mai mult de pretext pentru a putea devasta i prda tara, dup ce j6fuesc partea
depe lng Prut, se reped la Iai, prad oraul i atae chiar palatul domnului. Garda albanez6 a acestuia unit cu 500 de clri
turci, respinge atacul i ucide un mare numAr de acei ce-1 intreprinsese. Atunci ei consimt a ei din ora, ins refuz a se duce
pe jos. Dou6 zile cutreer satele spre a ridica toate carele i. c5.rutele ce be gsir, luand $116 i erutele boierilor i 9000 de cai
Cu ei.

Aceast bunt sperie inteatta pe bietul secretar francez


al principelui, incAt el incalee i o rupe de fug, neoprindu-se
dedt In Bucovina. Fuga abatelui Chevalier compromite In ochii
116 Choiseul c. af. strAine, 19 Februarie 1787, Hurm. Doc. Supl. II, p. 42.
IN Depesa lui Choiseul c. Montmorin din 23 Iunie 1787, ibidem, p. 40,

spune : ,,les princes de Moldavie et de Valachie n'ayant excut qu'en partie

les ordres de la Porte". Acel al Valachiei, Mavrogheni, dacA nu a fAcut-o, era


din cauza prea marei ocupatiuni cu intocmirea armatei sale.

204

ISTOBLA ROMAN11.,OR

Turcilor atAt pe ambasadorul francez ctsi pe Ipsilanti, de oarece


Turcii spuneau ea' el a fugit inadins in Austria, pentru a destAinui

impgratului secretele lui Ipsilanti, i planurile de rAzboiu ale

vizirului "7. Nu stim cum va fi stat cu planurile vizirului, cu toate


c Turcii nu prea aveau obiceiul de a face planuri arid mergeau
la egsboiu ; ct despre secretele lui Ipsilanti, acestea nu mai aveau
nevoie de a fi destAinuite curSei de Viena, intrucAt acele ce existan

In mintea principelui erau cunoscute tocmai numai de aceastA


curte. Atare lucru se si vede indat ce Austriacii intrA in Mold ova.

Dei Ipsilanti ar fi avut tot timpul a fugi cAtil sud, el este prins la
Iasi de trupele germane '", in acela mod precum fusese prins
si Grigore Ghica de Rui in lupta din 1769.
Turcii pricepur abia acuma uneltirile domnului Moldovei,
si aceasta numai dup6 ce le deschise ochii ambasadorul englez.
Ei pun la inchisoare pe femeea si pe fiul unic al lui Ipsilanti care
se aflau la Constantinopole, supun la tortur pe acest din urm6
care tocmai atunci isi ingropase sosia, spre a'l face s6 mArturiseascA unde-si aveau avuSiile. El arat vre'o doug milioane depuse

la bancherii din Constantinopole ; dar ambasadorul Angliei


denuntnd c6 ar mai aveh alte 20 milioane la case din Viena,
aceast denuntare agraveaz4 inteun chip nespus pozitia familiei
domnului trAdAtor. Chiar in acest moment critic, cAnd o provincie

intreagA er pierdutA, si anume prin trAdarea unui om in care


Turcii avusese incredere, se gandeau tot numai la bani ! Cu acetia

credeau ei c6 se pot vindeca toate, chiar i ranele subredului lor


stat. Mid un organism politic au ajuns inteo astfel de stare de
descompunere, nu trebuie s6 ne mirgm dac6 nenorociri incep a

ploua pe capul lui.

Dela 1788 in Moldova si dela 1789 in Muntenia pAnA la


incheerea pricei dela Iasi, urmeazA ocupaSia rusa-austriacA in
%Arne romne, insoSit de toate mizeriile, jafurile si sAiniciele
ce o asemene stare aducea cu sine. Nu e vorbA in Bucuresti poporul si in deosebi femeile mai uitau de relele stApanirei strAine,
In baluri si petrecerile date de NemIi 109, si care ne arat6 at de
jos cAzuse simSimAntul national sub coplesitoarea st6pAnire
greceascA.

4. RASBOIUL TERMINAT PRIN PACEA DELA IA5L 1792


Prieinile rAsbuiului. Dup ce am schiSat rolul domnilor
si al SArilor romne in rAsboiul ce se incinsese intre cele trei mari
imp6rAii mArginase, _sA trecem la expunerea ins6si a acelei
07 Choiseul C. Montmorin, 10 Ianuarie 1788, ibidem, p. 49.
lea Choiseul c. Montmorin, 15 Mi 1788 ibidem. p. 53.
Dinonisie Eclesiarcul, e. p. 178.

DELA PACEA DE XAINARGI PANA LA PACEA DE IASI

205

crize orientale care de i avu urmari mai putin vazute de cat7altele

asupra acelor tari, totui nu inceta de a aveh liasunra soartei


lor urmari insamnate.

Rasboiul din 1787 nu a fost decat o urmare acelui d1n-1769.


Neintlegerile ramase in urma pacei dela Kuciuc-Kainargi, exploatate de Ilui pentru
intinde necontenit dominalia lor
pe socoteala Turcilor, precum i alte Incurcaturi ce venira In urma
lor, condusera din nou la ruperea pacei incheeate i la varsarea
sangelui fntre cele doua imparatii.
Piedica cea mai de capitneie la o Intalegere fntre Rui-

Turci, erau raporturile Talarilor. Turcia prin pacea din 1774


daduse Tatarilor deplina libertate politica, dar pastrase autoritatea religioasa asupra lor, i acuma vroia

traga din aceasta


un mijloc pentru a exercita asupra Tatarilor mai multe drepturi
politice. Rusia la rndul ei, care numai cat de aceea stipulase
neatarnarea Tatarilor, pentru a-i pute supune stapanirei sale,
incepe a se amesteca mai Intai pe sub mna, apoi chiar MO In
daraverile lor. A5a ea face sa se aleaga de catra partida devotaiii
ei Shahin Gerai de khan al acelei natiuni, pe cand partida turceasca alege pe Dewlet-Gherai ; apoi incepe Rusia a insista la
Poarta pentru recunoaterea proteguitului ei, ceea ce Turcii nu
voesc sa incuviinteze nici intr'un chip, pretinzand ca el nu a fost
ales prin libera hot Mire a natiunei -Mare.
Cat% sfaritul anului 1777, dupa caderea lui Ghica, neintalegerile intre Rui i Turci ajunsese atat de departe, Meat mai
ca era sa izbucneasca un nou rasboiu intre aceste doua imparatii
Austria, pentru a putea pescui in apa tulbure, cum spunea Friderik cel Mare, intetete pe de o parte pe Turci la rasboiu, pe de
alta le fagaduqte ca, la caz cand Rusia ar fi invingatoare, sa intervina in favoarea lor, ramannd apoi ca pentru o slujba atat
de Insamnata i a-tat de proprie a scapa imperiul otoman de pierderea sa toter, sa se despagubeasca cu ceea ce ar crede de cuviinta pe socoteala Portei, luand pentru sine nu numai Oltenia,
dar i Serbia, Bosnia i Dalmatia 11. In contra acestei tendinti
a Austriei se opune Intai Frantia, apoi i Rusia care cu deosebire
se temea de o intindere a puterei austriace. Efe propuneau pentru
a combate planurile casei de Habsburg, garantarea colectiva a
posesiilor europene ale sultanului, vroind totodata prin o asemene
propunere sa sjlujasca i interesele Rusiei, prin aceea ca ar face
pe Turci sa cedeze mai curand rivalilor lor, in schimb pentru un
aa de insemnat folos.
Intre aceste incurcaturile din pricina Tatariter sporisera
In loc de a se micura. lzbucnind 1Er Crhneea o revoita in contra
proteguitului Ruilor, Shahin-Gerai, acetia trimit o armata care
no Ziniceistn, Gesch, des osm. Reiches in Europa, IV, p. 153.

206

ISTORIA ROMANILOR

o in5bu6 i apoi ocupg. Perecopul, pretextnd Ruii c i Turcii


ar avea o armatA in Taman, i c necontenit uneltesc in contra
libertAtei TAtarilor, prin sustineera lui Dewlet-Gherai. Turcii
trimit atunci un ultimatum Rusiei, in care cer s p'ArseascA pe

Shahin-Gerai, se retragA trupele din Crimeea i s lese pe natiunea

ttar a procede la alegerea unui nou khan, i, pentru a sprijini


mai puternic cererile lor, pornesc o flot In Marea-Neagr. Din
nenorocire Ins ivindu-se o cium cumplitA in flota turceasck
echipajul ei este redus la o treime din efectivul s'Au, *i partida
pcei din divan incepe iari a cpta precumpAnirea, aa c6
In 4 Martie 1779, se Inchee conventiunea lmuritoare dela Ainali-

Kawak Poarta recunoate prin aceastA conventiune pe ShahinGerai de Khan al TAtarilor vi-i d binecuvAntarea religioas. Se
permite Ruilor navigarea pe Marea-Neagr in cornii de aceeai
mrime cu acele ale natiilor celor mai favorizate. In privirea
principatelor romAne se stipuleazA cA tributul ce ele au s'A plteascA la fiecare doi ani s'A fie impus cu moderatie i omenie",
i sA nu se mai cear nimic alta pe deasupra ; trile romAne s
aib la Constantinopole cAte un charg d'affaires" de religia
greco-rskitean, care s fie sub scutul dreptului gintilor i s
fie tratat cu respectul cuvenit. Din partea ei Rusia se indatorete

de a nu intrebuinta dreptul su de intercesiune In favoarea

principatelor decAt numai pentru pstrarea nestrrnutat a conditiilor stipulate prin acest articol 111.
ImpArAteasa Caterina a II-a incepuse a imbtrAni, i pe
cAnd fantazia in alte lucruri e mai productoare la tinerete, se
pare c'A In politicA ea 4i Intinde aripele mai ales c5trA btrnete,
atunci cAnd puterea de combinatie dispArAnd, ideile politice domineaz pe individ In loe de a fi dominate de dAnsul. Venise in
mintea ImprAtesei gAndul de a alunga cu totul pe Turci din
Europa, i de a infiinta in Constantinopole scaunul unui non
imperiu greces de RA'srit sub un nepot al ei, CAruia Ii d'Adu inadins

din botez numele de Constantin (nAscut In 1779). Pentru a crete


pe principe se aduc din insulele Archipelagului ase doice grece,
spre a introduce astfel sAnge grecesc In mima copilului ; apoi el
este crescut impreunA Cu copii de Greci, i se credea a se observa
in viitorul impArat al rsAritului o predispozitie firescA pentru
limba greceascA. In onoarea lui se i bate o medalie pe care ful-

gerul lovea in o moschee cu legenda propugnatrix fidei",


alte copil'Arii de aceste.

CopilAriile insA in mintea impAratilor pot ave urmAri


foarte insemnate, tot aa de Insemnate ca i ideile cele mai snAtoase, intru'cAt i ele pot deveni mobilul unor fapte, i aceste
in Martens et Ferd. de Cussy, Remelt manuel et prattque de trailis, I
p. 166.

DELA PACEA DE KAINARGI PINE. LA PACEA DE IASI

207

mai ales cnd imp6ratul este Tarul absolut al Ruilor. Pentru


a-i putea indeplini scopul, Rusia caut a se apropia de Austria,
singurul stat ce putea s aib6 un interes mai direct la nimicirea
Imperiului Otoman, i imOr6teasa Caterina se intAlnete cu

Iosef al II-lea la Mohilow, pentru a se intelege in persoan5 asupra


planului de urmat in aceast imprejurare. Prusia se ingriji foarte
mult de aceast aliant fare cele douA curti imperiale, temndu-se
Cu drept cuvnt s nu fie indreptat inpotriva ei i incepu a insufla
curaj Portei, pentru a se opune pretentiilor Austriei privitoare
la Orova, i la negotul oriental.
In urma acestora impArAteasa Caterina adun6 trupe numeroase la marginele Imperiului Turcesc ; dar dei asemenea
pregniri erau f Acute pentru realizarea planului celui cu totul
ideal, de a restabili Imperiul bizantin, ele isi &ix% o intrebuintare mult mai practicA In dezlegarea incurcAturilor Crimeei, i.

anume prin aerea nodului gordian, adia reducAnd pe Mari

In stApnirea rusasc.
Felul politicei ruseti se aratA foarte 15murit in aceastA
imprejurare. Pentru a putei dobAndi dreptul de a intra cu armat
In Crimeea, ea singur stArne.ste o rAscoal inpotriva insusi a
proteguitului ei Shahin-Gerai, i apoi ocupg. Crimeea miliarete,
hotArAtA a restabili pe Khanul rAsturnat. Ea cere apoi dela Turci,
ca s6 nu recunoasc6 pe noul ales de cap al TAtarilor, ci s6 privascA de Khan tot pe Shahin Gerai, arAtnd c6 numai sub aceast

conditie mai poate subsista armonia intre cele dou imperii.


Ambele curti imperiale trimit apoi o not identia Portei, in
cari cer dela 'Musa intre altele recunoasterea fr nici o conditiune
a lui Shahin-Gerai si regularea raporturilor tArilor romne dupA
pacea dela Kuciuk-Kainargi, mai ales in ceeace privea statorni-

cirea tributului odat pentru totdeauna

Poarta sftuit de Frantia i de Prusia se supune cererilor

ruseti, i aduce prin o asemene purtare pe Rui in mare incurc6-

tur, netiind ce pretext s ggseasc6 pentru a cuceri Crimeea


.1 a declara rgsboiu Turcilor ; cki imp6rAteasa Caterina i cu

Josef al II-lea hotkise acum imprtirea imperiului turcesc precum.


i partea ce er s vinA fiecAruia din motenirea acestuia, i pentru

a realiza aceast impArtire trebuia declarat Portei rAsboiu cu


once pret.
Planul de impArtire al imperiului otoman era urinnorul :
Rusia sA ice Crimeea, Austria Bosnia i Sfirbia, r6mAita

otomane s6 alatueasa noul imperiu de rAgrit, iar Moldova i

Valahia pe care nici una din cele doug curti nu vroia a le cedeze
celeilalte, sA ramanA inteun soiu de neatarnare sub principele

111 Zinkeisen, /.

C.

VI, p. 349.

208

ISTORIA ROMANILOR

Potemkin, care pentru a fi mai aproape, fi cumparase o proprietate la marginile Moldovei 1'3.

Vazand Rusia pe Poarta gat de blajina, se hotarate a-i


da o mare lovitura, incorporand Crimeea, pentru a fndreptati
acest pas de o gravitate atat de mare, ea impartaete curtilor
europene o nota, in care arata ed motivele ce au impins'o la
anexarea Crimeei au fost ca. Turcia necontenit starnia intrigi
prin un paa ce-1 avea In Cuban, a ea a trimis oameni la Taman

care au prins i au taiet capul unui agent al lui Shahin-Gerai

ce mcrsese acolo pentru a inabui rascoala ; i fiindca nite asemene neorandueli au costat pe imparateasa nu numai cat sange
de al supuilor sai, dar i peste 12 milioane de ruble, apoi pentru

a pune dat capat unei asemne stari de lucrmi, e nevoita sa


lee o masura hotaratoare dar neaparata, supunand Crimeea,

Cubanul i Tamanul stapanirei sale, cu atat mai mult ca ShahinGerai luase hotararea de a abdica dela suveranitatea sa i de a
se arunca la picioarele tmparatesei" '14.
Dintre toate statele Europei numai Frantia se opuse acestei
Intinderi a puterei ruseti pe socoteala Portei, i interesul ei
era proteguirea insemnatului comert pe care-1 facea cu tarile
supuse imperiului otoman, i care In anul 1782 se suise la 48
milioane de livre, iar In 1785 la 70 de milioane. Frantia deci calla
fatal sa se alieze cu Prusia, impotriva Rusiei i a Austriei ; dar
aceasta incercare nu reui ; ea atrase apoi in favoarea sa pe Sardinia, i In sfarit propuse i Angliei acela lucru : Anglia insa a
careia comert orienatal nu se ridicase Inca din decaderea sa, dar
care dinpotriva Ikea cu Rusia daraveri din cele mai insemnate,
ocupand pe an pana la 2000 de corabii, pe cand cel francez ca
aceasta tara era mai cu totul nul 115, urma inainte politica din
1769, i trimitea mereu ofiteri englezi, ca sa invete pe Rui arta
navigatiei. Aa In August 1783 vin 36 de marinan i englezi In Petersburg i alti 100 erau ateptall cat de curand. Anglia promite

chiar Rusiei ajutor efectiv In contra Portei indata ce va redobandi puterile sale, slabite prin rasboiul american. Aceasta opu-

nere a Frantiei, sustinuta i de o misiune militara trimisa de Prusia,


face pe Caterina sa se multumeasca deocamdata numai cu luarea
us Zinkeisen, 1. c. VI, p. 351. In o scrisoare a Impretesei Ecatenna a

II-a c.

lose'. al II-le din 10 Sept. 1782, Acte si documente relative la istoria


renalteret Romdniet, publicate de Ghenadie Petrescu, Dimitrie A. Stuiza si

Dimitrie C. Sturza, I, p. 388, ta spune: Cet itat jadis connu sous le nom

de Dade -pourrait etre forme des provinces de Moldavie, Valachie et Bessarabie


sous un souverain de la religion chi tienne dominante dens les dits tats,

lequel souverain sera hrditaire et entiertment independent, sans pouvoir


jarnais e're runi ni Chi Rusie, ni it l'Autriche".
Ili Zinkeisen, f. c. VI, p. 179. Caracteristice este Imprejurarea ce Rusia
pune jertlirea de bard lnaintea acelei de oameni
" Zinkelsen, I. c. VI, p. 554, 555

DELA PACEI DE KAINARGI PANA LA PACEA DE IA$I

209

i s lase pentru timpuri mai indepArtate alungarea


Turcilor din Europa.
Austria insA vkAnd ct numai Rusia s'a folosit din uneltiCrimeei,

rile Impotriva Portei, struia numai decAt s se InceapA rAsboiiil

spre a putea cAtiga i ea ceva. Pentru a multumi pe Austria


se InfAtiau numai dou cAi : sau sA se invoiascA Austriei ocuparea

Molodovei i a Valahiei, sau o despAgubire bAneascA. Mijlocul


cel d'intAi displAcea Rusiei, fiindcA se temea de a ceda Austriei
tie i numai cAt suveranitatea pe care o aveau Turcii asupra

principatelor, cAci cine Ii rAspundea a In viitor Austria nu va


face cu trile romAne precum Meuse Rusia cu Crimeea, i atunci
Austria ar fmpiedeca comunicarea Rusiei cu noul proiectatul
imperiu grecesc 116. Austria InsA mai la urmA fu impAcatA de Rusia,

fAggcluindu-i cA la viitoarea IncAerare Ii va tinea In samA moderatiunea ei. Turcia nefiind In stare sA facA rAsboi, e nevoitA sA

cedeze, i consimte la ocuparea Crimeei de Rui prin tratatul

din 4 Ianuarie 1786.

Astfel izbAndise Ruii a face pasul ce! mai Insemnat In cotropirea RAsAritului, supunAnd Crimeea autoritAtii lor, i aceastA

izbAnclA nu er datoria deckt sistemul lor de a fi totdeauna Indrzneti fatA cu slAbiciunea Portei, NiciodatA nu fusese aplicate
maximele lui Machiavelli cu mai mare credintA : Un domnitor
Intelept nu poate i nu trebuie sA se tinA de cuvAnt, cAnd respectarea cuvAntului ar ei In nefolosul sAu i cAnd au disprut temeiurile

pentru care el fuses dat, mai ales cA nici odat nu vor lipsi unui
principe motive legate pentru a IndreptAti cAlcarea vorbei sale". 117

Rusia InfrAngea necontenit tratatele sale, IndreptAtitA pAnA la


un punct la o asemene purtare prin modul cum i Turcia Intelegea
aplicarea acestor legAturi, adea numai pe hartie .1 nu In realitate. DupA aceea insA nu omitea niciodatA de a lua rolul de jA-

luitoare, tAnguindu-se c ar fi In totdeauna nevinovata jertfA


a uneltirilor Portei.
DaeA planul de a reInfiinta imperiul grecesc erA Mat pentru
mai trziu, el nu erk Ins6 cu totul pArAsit i In vederea acestuia,
Rusia frAmAnta provinciile ImpArAtiei turce*ti prin emisari,
mai ales Iezuiti, care tindeau a le rAscula Inprotiva dominatiei
otomane. Acest sistem de rAscoale lnpotriva Portei erA sprijinit
de un sistem de coruptie a dregAtorilor turci, pentru a-i face sA
InchiflA ochii asupra uneltirilor ruseti, ceeace aducea pe Friderik
cel Mare sA zicA cA Turcii sunt in stare sAli vAnclA tatA, mam i

chiar pe marele pro fet. TotodatA pentru a eAsi un nou pretext


de rilsboiu, Rusia incurajaz pe Austria In pretentiunile sale Inpotriva Portei i care constau In mai multe foloase negutitoragti,
DouA depesi a lui Friderik cel Mare din 18 Noemv. si 13 Decemv 1783
In Zinkeisen 1. c. VI, p. 444.
ill Machiavelli, 11 Principe, Cap. XV.III.
A LI. Xenopol. Worm Rominilor. - Vol. IX

210

ISTORIA ROMANILOR

apoi In cedarea Olteniei 0 o rectificare a granitilor Bosniei In


senzul celei bucovinene. Rusia asemene declan Portei cA dacI
nu va da un rgspuns mulnmitor cererei impgratului, ea s'ar
vedea silin a privi interesele aliatului sAu ca insu0 ale sale, ori
cat i-ar pgrea de rAu de a jigni armonia ce exisn acuma intre
&Lisa i Poarn US. Insu0 Rusia ing nu inceteaz6 de a face necontenite inc61c6ri ale drepturilor turceti. Aa ja In protectiunea
sa pe toti locuitorii nemultumiti din principate i, lucru mai gray.
se amestec6 In certele dintre Per0 0 In acele ale popoarelor Caucazului, prin care tinde a face 0 cu ansele precum Meuse cu

Mull. Turcii care aveau sub suprematie popoarele Caucazului,


vedeau repetindu-se sub ochii lor uneltirile acele prin care Ruqii
ajunsese stApAni pe natiunea intins6 a TAtarilor, 0 in once caz
nu puteau rAmnea nepAsnori la aceast desbinare treptat a
provinciilor impArAtiei, care mergeau s" sporeasc6 intinderea
puterea dumanilor lor.
Un fanatic Mulsuman, Imam Mansur, nscoal popoarele
Caucazului inprotiva Rusiei, 0 este ajutat In ascuns de Turci ;
ba acetia la urmA declar ambasadorului francez cA vor sprijini
acele popoare nu numai cu bani, dar 0 cu arman, intrucat ei
au cel mai mare interes ca nimeni s6 nu le supun. Ru0i cer atuncea
dela Poarn pedepsirea pa0lor ce ar ajuta pe popoarele din Caucaz,

amenintnd cu nsbunare la caz de refuz. Turcii intAmpin6 la


aceasta, c6 Rusia n'are nici un drept a se amesteca In afacerile
supwilor lor ; c dac6 imp6r6teasa pretinde c6 aceste popoare
au primit suprematia ei, trebue s'd-i fie cunoscun cI ele nu-0
puteau schimba snpanul fr6 invoirea lui.

Incordarea relatiunilor dintre Ru0 0 Turd, aduce 0 pe

acetia a comite mai multe abuzuri ; aa uneltirile Grecilor, starniti

de Ru0, provoac din partea Portei un firman prin care once


Grec se va fi amestecat In politic6 trebuia pedepsit cu moarte.
Turcii distrug dup aceea o biseric cretink zidin din nou In
Constantinopole.

Impunrile pe care Turcii le fAceau RuiIor, erau c6 : consulii ruseti din principate atAtau necontenit pe locuitori la rAscoale ; c6 negutitorii turci erau tratati foarte ru In Rusia, trebuind sA plgteasc6 25% vamg, pe cand cei ru0 in Turcia nu pl-

teau cleat 3%; c au primit In refugiu pe domnul Moldovel,

Alexandru Mavrocordat (Firariul), care fusese mazilit de Poarn


refuzA a-1 tada suveranului sAu ; In sfAr0t cA au intrat cu trupe
In nite OH ce nu sunt ale sale i ca deosebire In Georgia.

La aceste Rusia nspundea cum putea mai bine, 0 cu deosebire asupra cererei Turcilor de a pAr6si Georgia, Innmpina
31. Zinkeisen, /. c. VI, p. 504.

DELA PACEA DE KAINARGI PANA LA PACEA DE IAtiI

211

ca. principele Heracliu s'ar fi pus sub protectiunea ei, i ca nimene n'are dreptul de a se amesteca in tara acestuia decat (Musa U9.

Vazand Turcii indaratnicia Ruilor, se hotarasc din nou


a incerca soarta armelor, i intr'un mare divan din 3 August
1787 rasboiul este declarat.
Mersul luptei. Turcia era sa lupte iarai inpotriva celor
doi dumani seculari ai sal, Rusia i Austria, i de sigur ca inprejurarile in care se intreprindea aceasta lupta, rezultatul
nu putea sa-i fie favorabil. Dar putea ea face altfel? In forma
Turcia declara rasboiul ; ea era aceea ce ataca i Rusia tot pas-

tra rolul cel mult mai frumos de a fi in aparare. In realitate


insa cei ce pornise rasboiul fusese Rusia i Austria : caci aceste
doua puteri se deprinsese acuma tot a cere dela Turci, i acetia

daduse, atata de mult, incat nu mai puteau da nimic, fat% a

ataca chiar maduva imparatiei lor. Daduse Austriei Bucovina i


acuma-i cerea Oltenia .1 o parte din Bosnia : daduse Rusiei Crimeea i acuma cerea Caucazul. In potriva rasboiului celui ascuns
prin care Ruii sapau pe Turci, acetia opuneau rasboiul cinstit
i pe fata. Soarta armelor le fu defavorabila ; dar dreptul ramase
In favoarea lor.
La inceput Turcia, care era mai bine pregatita decat Rusia pentru easboiu, parea c va putea dobandi oare-care foloase.
De aceea imparateasa cauta sa determine pe imparatul Austriei,
numai de cat a declara i. el rasboiu Portei, fagacluindu-i pentru
aceasta, intinderea imperiului sau in Bosnia On la raid Una i
in Valahia pang la Olt 120 Imparatul insa, care urmand politica
sa de mai inainte, vroia sa se foloseasca din rasboiul ruso-turc,
Mc% a intra el insui in actiune, cauta sa" puna prin surprindere
mana pe Belgrad, pe cand la Conatantinopole internuntiul asigura pe Poarta despre prietenia Austriei, i despre intentiile
sale binevoitoare. Totui in 1788 imparatul Iosif al II-lea se hotarete a da urmare aliantei sale cu Rusia i declara Turcilor
rasboiu, motivandu-1 prin faptul ca Poarta nu daduse ascultare
dreptelor cereri ale Rusiei, i nu luase in bagare de sama cuvenita
staruintile Austriei, pentru restatornicirea pacei ; ca prietenia
i alianta ce o legau de Rusia, o sileau sa-i indeplineasca indatoririle i sa ice parte activa la lupta. Cu drept cuvnt intampina
1,, Motivele rAsboiului sunt bine formulate de o depesA a lui Diez c. regele

Prusiei ; Les concessions que les Tares avaient faites dans des moments d'engourdissement et de trahison ont tourn la tte aux Russes et aux Autrichienes.
Plus les premiers talent traitables,indulgents et pacifiques, plus les derniers
devenaient brutals (sic), insolents et brusques. Ces moyens qui avaient servi a
escroquer la Crime taient employs it la fois dans la Georgie, en Egypte, chins
le Dageesten, en Perse, dans la Moldavie et la Valachie". Raport din 25

August 1787, N. Iorga Acle fi Frg. p. 221.


ISO Zinkeisen, I.

c. VI, p. 640.

212

ISTOBTA ROMANILOR

Poarta c de cinci-zeci de ani de cand exista pace tare dnsa

si Austria, ea nici odat nu (Muse acestia vre-un motiv de tanguire

ha chiar In diferite randuri adusese curtei imperiale dovezi ne-

indoelnice de prietenie, precum cu cedarea Bucovinei, proteguirea


nAvilor austriace contra prAdkiunilor Barbarescilor, inggduirea
comertului liber pe Marea-NeagrA, primirea de consuli in Moldova
Valahia i altele multe. Toate aceste Ing erau In zdar. Nu
mai mergea a despoia pe Poart pe ascuns de posesiunile sale

trebuia deci alergat la putere. Ba impAratul chiar se prefficea

fa-0 cu lumea, c Intreprinde din nou rsboiul sfant, si cA va curAti

lumea de un neam de barbari ce de atata timp o biciuise.


Politica Austriei de a pescui In ap tulbure" era urmat
acuma tocmai de acea putere care pe timpul lui Friderik cel
Mare, caracterizase cu atata ironie acel sistem de a se mgri si a
se intinde, folosindu-se de incuraturile altora. Ministrul Hertzberg al Prusiei nutrea un plan dup ansul cu totul sigur pentru
a face ca patria sa s ajung' cea Inti putere din Europa, prin
rgsboiul ce se incinsese. Anume acela de a sfAtui pe Poart sA
cedeze imp'ratului Moldova si Valahia, iar Rusiei Crimeea, Oczacowul i Basarabia, sub conditie ca Frantia, Prusia si alte puteri

s6 garanteaze imperiului otoman o existent6 asigurat6 dincolo


de Dunsrea. Cu pretul acesta s-ar putea indupleca pe Rusia, ca
sA renunte la suprematia asupra Georgiei i Caucazului ; iar
Austria ar renunta In favoarea Poloniei la Galitia i Lodomiria,
care si ea la randul ei ar ceda Prusiei Dantigul, Thorn si cate-va
districte mrginase. In privinta t'rilor romne adaugA ministrul
prusian, in o depes6 cAtr ambasadorul sAu In Constantinopole :
cs ce folos trage Turcia din Moldova si Valahia, care nu slujesc
la altceva dec.:At de a imbogti cativa Greci pkAtosi si seraiului
sultanului, sau de a hrAni cateva oarde de Mari? 121
Acest plan insI era cu neputint de realizat fatA cu Indarjirea Portei, care Azand mai ales c rAsboiul inprotriva sa
era condus cu atata neghibkie, nici n'ar fi primit sA aud o asemene propunere ; ha ea cerca chiar drept conditie a pAcei ca
Rusia sA renunte la suveranitatea asupra TAtarilor, si se redeie
libertatea Crimeei.
Si inteadevAr c rgsboiul era condus din partea aliatilor
nici cg se poate mai rAu : In anul 1787 cand inc6 Austria nu intrase In lupt, Rusia obtinuse oarecare foloase pe mare la Oczakow
0 In Crimeea ; de altmintrele se linea mai mult in apArare. Gaud

i Iosif in lupt, acesta In loe de a concentra trupele sale


asupra unui singur punct si a &idea cu toat grutatea asupra
Turcilor, se pune si el tot In aprare i Ii reschireag trupele
Intl%

Zinkeisen 1. c. p. 675, comp. p. 685. Comp. N. Iorga, Acte i Frg. II,


p. 226 si 227.

DELA PACEA

RAIN/MM.* PANA LA PACEA. DE IASI

2111

sale pe o linie cu totul intins depe la granitile Bosniei Ora in


Bucovina. Tocmai In luna lui Septemvrie 1788, un an dnp6 inaerarea rsboiului, izbutesc Austriacii a pune mna, pe Hotin ;
ins capitulatiunea acestei cetAti se face cu atatea conditiuni
favorabile garnizoanei turceti, Mat ea prea luat mai curAnd
prin o invoial cleat prin soarta armelor. Aa bunAora nu numai

a se permitea garnizbanei i locuitorilor s6 prrtseasa cetatea

cu steaguri i muzica in frunte, lund cu dnii toat averea lor ;


dar li se dAdea un termen de 10 zile pentru
pune afacerile
in ornduial ; li se asigura intretinerea in timpul retragerei lor
li se fgcluia inca i 3.000 de aruti pentru transportul averilor
lor. O asemene capitulatiune er Inc necunoscut in istoria militar i adversarii Austriei pierdur prin ea toat increderea
ce o avea Europa in puterile ei. Apoi Turcii bat pe imperiali la

Mehadia i-i aruna peste Timi. Impratul venind in persoan


In ajutorul generalului Wartensleben, dup o incercare nu prea
fericit, se retrage in lagrul dela Lugo, unde o pania nprasnia
pune in noaptea de 20 21 Septemvrie pe fug toan armata lui,
astfel a el singur scap de perico!, numa ct cu mare greutate.
Poarta deci in asemene imprejurri n'ave nevoie s cedeze, i cu
atAta mai putin, de and i Svedia alindu-se cu (Musa, declarase
rsboi Rusiei (21 Iulie 1788).
Mr% sfritul anului 1788 aliatii ins incep a reputa oarecare foloase inprotiva Otomanilor. In 17 Decemvrie pe un frig
de 23 de grade, Ruii reuesc dei cu mari pierden, a lua Oczakowul,

astfel c anul 1789 pare a se arta de mai bun augur pentru aliati
5i aceasta aprinde atfit de tare pe impratul Iosef all-lea, !nat.
In mintea sa Turcii erau btuti i alungati din Europa. In o scrisoare ctr principele de Nassau el spune cu o sigurant inteade-

vr imprteasa

: in primvar va fi pentru Rui o ju-

crie de a lua Benderul, i s se intind6 pe malul stng al Dunrei ; pe malul drept al acestui fluviu cuceresc eu Belgradul
m intind in Srbia. Luarea Niei, a Vidinului, Serajevului
In sus pe rul Saya a Berbirului, Banialuki i Costanovicei sunt

intreprinderi care sunt terminate Ora in August. Daa vizirul


ar veni in contra mea sau a Ruilor la Dunrea, dui:a ce va fi
btut, 11 voi alunga pn sub tunurile Silistrei. In Octomvrie
1785 regulez un congres, dui:A ce poporul lui Osman va ruga pe

Ghiauri pentru pace . a. m. d."


Ruii aveau ce e drept in rndurile lor un general de intaiul ordin ,pe vestitul Suvaroff, eroul Alpilor, i. dac armata,
ar fi fost sub comanda acestuia, fr indoial c rsboiul ar fi
luat, pentru aliati un mers mai favorabil ; dar el er numai
un camandant de a doua mn, pe and eful suprem al arrnatei
de operatiune el-A Potemkin, favoritul Caterinei, care ins, dup

at se vede din acest rsboiu, era mult mai destoinic a se purta


prin budoare deat pe ampul de btlie. Cu toate c Suvaroff

214

TOTOWA BOMANILOR

bate in doua rnduri pe Turci la Focsani (31 Iulie) si la Martinest


(22 Sept.), Rusii i Austriacii in loe de a urmari pe Turci, se asaza
pentru a petrece iarna cei dintai in Iai, cei din urma. in Bucuresti.
Austriacii sub principele de Coburg infra in capitala Munteniei condusi de Cantacuzino i Cmpineanu. Coburg lua. cvartir"

In casele lui Brancovanu. El injgheba indata un divan din boierii plecati Austriei si se fcu i juramantul de credinta al -Wei
catre imprat. Boierii tusk' prefacura formula juramntului din
care Coburg scosese promisiunea privilegiilor recunoscute de
Poart si se amintia numai vasalitatea Munteniei catre Ungaria,
In o alta in care acele privilegii erau amintite iar vasalitatea catre
Ungaria era inlocuita cu fraza : unind folosul pamantului nostru
cu interesul (sic) stapanirii imparatului pentru binele de obstie".

Boierii fagaduiau prin acest juramant la cele prin putinta spre


ajutorul otirii i pentru ocrotirea tarii vom fi cu toata' silinta,
neimpublicnd cele ce sunt de

slujbei". Schim-

barea formulei juramntului cerut de Austria este de o mare

insemnatate pentru cunoasterea mentalittii clasei boieresti din


acel timp. Ea dovedeste o licrire de constiint nationala in niste
cugete ce pareau adormite de vitregia vremilor si de repetatele
apasari alcatuieste o vrednica paralela la protestul or cat de
In forma al Moldovenilor contra stoarcerilor ostirilor rusesti din rasboiul din 1768-1774.
Nu numai atata. i alte idei se vad aparnd in mintele boierilor. Anume loan Cantacuzino partizanul Nemtilor si al Rusilor
la care el se retrage chiar dupa incheierea pcii, cere dela mai
marii Rusiei, Potemkin, Suvaroff, ca sa se intriasca din nou
vechiul asezamnt al alegerii domnitorilor, pentru ca astfel el
sa poata reveni in scaunul innaintasilor si i a intemeia un stat
crestin mare si puternic din Romnii amanduoror principatelor.
Rusia se gandia si ea la o unire a Romanilor tot in felul cum
o cerca Cant acuzino, anume ca, toate trile asezate intre Nistru,
Marea Neagra, Dunare, Olt si granitele Austriace, cunoscute
sub numele de Basarabia, Molodva, i Valachia s alcatuiasca

de atunci innainte un stat liber i neatarnat, ocarmuit de un


principe de religia stapanitoare a tarii, care stat sa nu poata

fi niciodata intrunit la vre'o alta Putere, dar sa slujeasca de stavila


vecinilor lui pentru a inlatura dela ei ori ce pricin de neintelegere".

totusi ce slaba era


acestei brume de
constiinta nationala in sufletul
al clasei boieresti
cand o vedem desfatandu-se la balurile date de Nemti i plane
Cu lacrimile poporului
O cronica ne spune c iubiau boierii si mai ales muerile
muzicile i balurile nemtesti. Brbatii jucau patimas ca strainii
jocuri de carti ce erau pe atunci la moda, faraonul, iara femeile
se prindeau la danturi romncsti spre desfatarea strainilor".
Despre unul din aceste danturi, hora, calatorul rus, Struve, spune

DELA PACEA DE KAINARGI PANA LA PACEA DE I45I

215

a; gustul lui cel mai voluptos Inganat de o arie simpla 0 monoton6 un pas Innainte, un pas !nark timp de trei sferturi
de ora, este tot da i. nu".Nuntile se fkeau cu mare stralucire

tot pentru a Inceirda pe noii stapanii ai t6rii 122


Cele doua victorii ale Ru0lor fntetesc 0 mai mult pe Prusia

a urma politica ei fa-0 cu Poarta, 0 a-i cere numai decal ca sa


consima" la planul propus de dansa, 0 s'a jertfiasc6 oare-care
provincii pentru a asigura rama0ta imperiului ind'un mod nefndoelnic, plan pe care 1-am vazut cat de putin nefnteresat era
din partea Prusiei. Pentru a sili pe Turci la primirea lui, ea le
da a fntelege ca la caz cand ei ar stkui In refuzul lor, Prusia se
va alia cu dumanii Portei, cand atunci peirea ei ar fi sigur,
de vreme ce n'ar mai fi In Europa nici o putere care sA fie In stare
a o apka : Proiectul de tratat cu Poarta este cuprins In 4 articole :

1. Apkarea pavilionului prusian In contra Barbarescilor. 2. Primirea Prusiei, Angliei p Olandei In pace 0 oranduirea trebilor
polone dupa cum ar cere-o interesele republicei 0 acele ale Prusiei. 3. Sprijinirea Portei de catre Prusia cu toate puterile sale,
Indata ce Turcii ar fi respin0 peste Dunke, 0 anume 'Ana cand
ei ar ramnea In llnitita stapanire a tuturor tarilor lor de dincolo
de fluviu ; pentru care ei se fndatoresc a face pe Austria sa fnapoiasca Galitia c6tre republica Poloniei, In schimb pentru Moldova 0 Valachia pe care Poarta le-ar ceda Austriei. 4. Dupa
fncheerea pacei garantarea tuturor posesiunilor turceti de dincolo

de Dunke de ckre Prusia, Anglia, Olanda, Svedia, Polonia 0

alte tki ce ar voi sa se fnteleaga la aceasta i alianta defensiva a


Prusiei cu Turcia, pentru proteguirea mutuala a posesiunilor lor.
Poarta fnsa, dei fncepuse a se retrage Innaintea dumanilor
sai, nu voiete s primeasca acest tratat, de vreme ce prin el ea
perdea de sigur 0 nu catiga de cat problematic.
Ministrul Prusiei, care tinea cu once pret sa scoata la un

cal:at planul s6u, propune atunci Portei o aliant ofensiva 0

defensiva', fi fag'a"duieqte spijinul cu toate puterile In prim6vara


viitoare 04 deschide speranta de a putea s-i se lese 0 provinciile
romane creznd ca va pute Induplech pe Impkatul sa renunte

la ele, daca i s'ar ajuta la supunerea provinciilor belgice ce se


rAsculasera 0 se facuser mai cu totul neatarnate 123.
In urma acestor propuneri tratatul se 0 fnchee fntre Prusia
0 Turcia, 0 din nefngrijirea ambasadorului prusian, se trece In
el o conditie cu totul favorabila Portei, anume ca Prusia se In111

Vezi Ocupajia Austriacd in anii 1789-1791 de N. Iorga in An. Ac.

Rom. II, Tom. XXXIII, 1911 p. 222 pi urm. Analiza cAllitoriel Voyage en Crime

1793 In Arhiva din Iapi III, p. 209. Rezumatul cereril dhanului Valachiei in
Milan XLIV,
Hammer, publicat in Cono. lit. XXI, 1901, p. 1126-112911
p. 403.

in Zinkeisen, I. e. VI, p. 740.

216

ISTORIA azolammott

datora a Intrebuinta toate puterile ei pentru a ajuta pe Poarta


contra dusmanilor ei, si nu va inceta a se razbol cu dnii pana
cand va asigura Sublimei Porti posesia linistita a tuturor tarilor
dela sudul Dunarii 124. Prusia, care In toata politica sa fata cu
Poarta tindea numai cat la marirea sa pe socoteala Austriei,
si se prefacea a fi In contra Rusiei numai pentru a dobandi Increderea Portei si a o Indupleca la primirea tratatului, se arata
nu se poate mai nemultumita Cu insertiunea acestei clausule,
revoca i pedepsi pe ambasadorul ei, cu atat mai mult cu cat
stirea despre acest tratat umplu toata Europa de cea mai mare
ingrij ire.

In tre aceste 1nsa Iosef al II-lea murise (1790),


urmase
pe tronul Habsburgilor Leopold, care vazu In curand ce riscata
fusese politica predecesorului sau, si se hotarl sa dreaga raul
facut, Incheind eat se pate mai curand pace cu Poarta. Fiindca
stiea pe Prusia aliata cu Turcii se adresa catre dansa, aratndu-i
ca ar fi dispusa a Incheea pacea i cerand pentru jertfele Mute
conditille tratatului dela Passarowitz. Prusia sustinea planul ei;
Anglia propune sa se iea ca baza de pace status quo ante bellum.
Austria care nu Intelegea sa cedeze Prusiei bogatele tari ale Galitiei pcntru Bosnia si Oltenia, se pleaca si ea mai curand la
propunerea engleza, i astfel planurile Prusiei sunt Cu totul Inlaturate. Aceasta putere ea 1nsas vazand ca nu poate castiga
nimic 195, se hotareste a lua rolul neInteresat de simpla mijlo-

citoare a pacei, i propune Austriei a fnapoi Portei tuate


cuceririle facute fara a ceda ceva din ele Rusiei, a se In-

datori sa nu mai sprijine pe Rusia In nici un mod, ci din contra


AA o induplece a Incheie i. (Musa pace cu Poarta, pe baza celui
mai strict status quo. Dupa multe. discutiuni se subscrie In sfarsit
In 27 Iulie 1790, conventiunea dela Reichenbach In urmatoarea
cuprindere : 1. Regele de Ungaria si Bohemia se Indatoreste a
incheia cu Poarta, i cu consimtimantul acesteia un armistitiu,
caruia
urmeze pacea pe baza celui mai strict status quo ante
bellum. Niste modificatiuni In scopul de a asigura granitile, nu
pot fi 1ntreprinse de cat cu libera 1nvoire a Portei si prin mijlocirea regelui de Prusia si a aliatilor sai. Daca din o asemene ar

rezulta pentru Imparatul vre-o sporire de teritoriu, atunci se


va Incuviinta i regelui de Prusia un echivalent corespunzator ;

Textul In N. Iorga, Acte f i Frg. II, p. 282.


Singurul folos ce '1 trase Prusia din intervenirea ei In politica otomanl, fu Incuviintarea de a avea un consul la Iasi, care i se (la In 1787. Vez!
Choiseul c. af. streine, 11 Ian. 1737, I-lurm. Doc Supl. II, p. 42
In 18 August 1790 regele Prusiei scrie lui Knonehdoi ; N. Iorga, Acte
Frg. II, p. 306; j'ai ainsi sacrifi mes intrets les plus precieux avec un
desinteressment et une gnrosit, dont il n'y a point d'exemple dans l'histo re"
dsintressment et une gnrosit, dont il n'y a point d'exemple. Ca si cAnd
ar fi putt.t face altfel I

DELA PACEA DE KAINARGI PANA LA PACEA DE IASI

217

2. Regele de Ungaria i Bohemia se oprete de acuma fnainte dela

ori-ce participare directg sau indirecn la rgsboiul dintre Rusia


i Poartg, i stabilirea pgcei fntre aceste doug puteri va fi privitg
ca o afacere cu totul a parte; 3. Regele de Prusia ja asupraii,
Impreung Cu puterile maritime, aliatele sale, garantia statului
quo, *i se va fngriji ca Wan dup fncheerea armistitiului fntre
Austria i Poartg, sg se fntruneascg un congres In care sg se reguleze pacea prin intervenirea Prusiei i a aliatelor sale. Aceastg
conventie e ratifican putin timp dupg incheerea ei, i trupele
austriace fncep deindan a se retrage dela granitele otomane.
Rusia protestean contra pgrgsirei, prin conventia dela Reichenbach, a tuturor cuceririlor Mute, spungnd cg Austria fiind
alian cu (lama nu putea singurg fncheea pacea L6 Austria inn
nu tinu samg de acest protest.
Cu Rusia fun rgsboiul se urma fnainte. Ruii cuprind una
dupg alta cetgtile Chilia, Tulcea, Isaccea i In sfArit Ismailul,
luat peste ateptarea tuturor prin bravura, fndrgsneala i curajul
lui Suvaroff. Totodatg ei rapoartg foloase In Cuban i la Marea
Neagrg, astfel fneAt ei se aflau In o positiune destul de favorabilg,
cnd ctr sfAritul anului 1790 se adung congresul dela *istov,
ce fusese prev5zut prin convenlia dela Reichenbach.

Rusia nu voiete Cu nici un chip sg ja parte la tratgrile


pentru pace, ce se fncep aice, fiind mai ales puternie sprijinit
de Anglia, in care opozillunea, reprezentan prin celebrii oratori
Fox i Burke, silete pe ministrul Pitt sg in partea Rusiei.
Cum.ar putea Anglia, spunea Fox In parlament, sg pretindg dela,
Impgrilteasa Rusiei, ca dupg un rgsboiu de patru ani, s5 fnapoiascg bate cueeririle fgcute cu nite jertfe ant de uriae?
ce drept ar aveg Anglia a o sili la fnapoerea Oczakowului, i a
fncepe pentru aceasta un rgsboiu, In care s'ar pune In rizic toate
avantajele pe care Anglia le trage din alianta sa cu Rusia, mai
ales prin comertul insgmnat ce-1 face cu (Musa?"
Intre aceste Poarta se afla fn pozitia cea mai criticg.
Intocmirea pAcei mergea foarte gr u i fiind nevoitg de a
mentinea annarea i in contra Austriei, pang la definitiva fncheiere a tratatului, ea nu putea fntrebuinta trupele In contra
Rusiei, In ca't de fapt Austria ajuta pe Rui, In modul cel mai
efectiv, i trat5rile de pace nu fAceau decgt a fncurca pe Turci
In operatiunile lor.
Trebui vntul cel puternic al revolutiei franceze, care ameninta de a r5sturna toate monarhiile din Europa, pentru a
impinge la liman vasul cel greoiu al p5cei dela Sistov. AceastA
pace se inchee definitiv In 4 August 1791, prin un tratat in 14
articole : Austria fnapoiete Porlei toate cuceririle i anutne
Molodva i Valahia, dobandind dela (Musa Orova i o fndreptare
aft Daniel Doliin c. dogele, 2 Opt, 1790 Hurin. Doc. IX, 2 p. 183.

ISTOBIA ROMANILOIt

218

de granitA cAtrA Bosnia. Hotinul este retinut de Austriaci ca


garantie pan la fncheerea pAcei cu Rusia, iar acevtia se Indatoresc a nu mai sprijini rAsboiul contra Portei, nici direct nici
indirect 127.

Pacea dela *ivtov vi o nouA victorie a Ruvilor la MAcin


(19 Iulie 1791) grAbesc Incheerea pAcei 1 cu aceast putere.
Turcii speriati, cer numai decat de la guvernul lor incheerea pAcei
cu Rusia. Aceasta, sprijinitA de Anglia, dobandi dela Turci toate
cererile sale vi astfel se Inchee pacea dela Icqi, Ianuarie 1792,
prin care se 1ntArevte pacea dela Kuciuk-Kainargi, conventiunea
dela Ainali-Kawak, cesiunea Crimeei vi a insulei Taman. Nistrul

va fi deacum inainte marginea despArtitoare intre Rusia vi


Turcia, dobandind Rusia Oczakovul In deplinA stApanire. Rusia
inapoievte Portei Basarabia cu cettile Akerman, Chilia, Bender
vi Ismail, precum i Moldova, 128 1ns6 sub conditiunea reinoit,
ca Poarta s'A respecteze toate stipulatiunile prevAzute In tratatele
anterioare In favoarea Moldovei vi a Valahiei, i anume sA nu le
supunA in urmA la contributiuni, sA le scuteascA pentru doi ani
de bir i sA dee timp de 14 luni libertate locuitorilor de a se strmuta unde vor voi. In Caucaz de asemene Rusia pAstreaf infleunta dobanditA.
Rezultatul acestui rAsboiu nu era de loc acela ce se avteptase.
La 1nceput se credea ca' s'au Implinit veacul Turcilor, cA peste
putint ei vor mai putea rezista Indoitei lovituri a dourt 1mpArAtii mari i puternice ; i cu toate aceste pAcile incheeate le erau
cat se poate de favorabile. Turcii scAparA vi de asta' data', din pricina neghibAciei cu care rAsboiul fusese condus, mai ales din

partea Austriei, In cat se repet6 Ora la un punct ceeace se petrecuse In rAsboiul din 1736, cand tot din cauza Austriei, Rusia
incheiase cu Turcia o pace defavorabilA. Deosebirea era numai
cA foloasele Turcilor In contra Austriacilor fiind de ast dat mai
mici, i Ruvii evir cu nivte cavtiguri mai mari din acest rAsbuoi
decat din acel de mai inainte. Intre aceste era Intinderea granitilor lor OLA la Nistru i dobandirea Oczakowului. TotodatA se
sfarvir6 prin acest rAsboiu certele In privirea Crimeei, care rAmAsese de acum Inainte In necontestata st'Apanirea Ruvilor. In
privinta tArilor romne, Ruvii urmarA politica de mai inainte de
a se m'Ata apArAtorii intereselor lor, pentru a cavtiga simpatiile
reInoind
acestora, vi a-vi IntAri din nou influenta
stipulatiunile acele privitoare la dreptul de interventiune a RuOlor In favoarea lor.
"7 Zinkeisen,

1.

c. VI, p. 828.

S se observe despartirea de catre Rusia a Basarabiei (linuturile de


jos ale Moldovei rasarltene Cu cetaille.... Chilla i Cetatea Alba, In stlipanirea
turceasca de pe timpul lu *tetan cel Mare, 1484), de Moldova.
116

II

ViRILE ROMANE DELA PACEA DE I.AI


PANA LA RASBOIUL DIN 1866
1792-1806

1. 'STOMA MUNTENIEI $1 A AIOLD OAT' DELA 1791-17991

PAn' la anul 1792 se arstase pe rnd ca muterei pentru


I ronurile romne opt familii greceti, care sunt urmtoarele dujA

rndul inftiskei lor in arena mezatului : Mavrocordat, Ghica,

Calimah, Ipsilanti, Moruzi, Caragea, Sulm i Mavrogheni. CAte-va

din ele fusese reprezentate prin mai mult de un competitor, Mat


Turcii nu mai erau nevoiti, ca la inceputul epocei fanariote, s5
pun'a' pe domni a juca in aa de repetite rinduri contradantul
domnesc intre Iai i Bucureti, spre ali scoate catigurile lor.
Se mncau intre ele in destul aceste familii greceti, atat pentru
postul de dragoman cat i pentru acele de domni in Wile romne
i, lucru caracteristic, prile ce le intindeau aceste familii unele
asupra altora, spre a se discredita in ochii Portei, erau mai ales
aplecarea cAtr Rui 2
Muntenia

Moldova

i Mihaiu Sut.0 1791-1793


Alexandru Moruzi 1792-1793
Alexandru Moruzi 1793-1796
Mihaiu Sulu 1793-1795
Alexandru Ipsilanti 1796-1797 Alexandru Calimah 1795-1799.
Constantin Hangerli 1797-1799.
2 Verninac c. Delacroix, 19 Iulie 1796. Hurm. Doc. Supl. II, p. 148:
Sept ou huit families grecques se succclent dans la charge importanteLde
dragoman de la Porte et de princes de Valachie et de Moldavie ; leur acharnement
rciproque a se desservir est extrZme, quoiqu'clles soient presque toutes unies
par le lien du sang, s'accusant mutuellement d'etre divoues aux Russes". Tot

acolo les Sutcho sont rivaux des Moruzzi". Alta din 2 Sept. 1796, ibidemp. 155: Les Moruzzi qui sont les ennemis mortels des Ipsilanti". Inslircinatul
republicei franceze c. ministrul al. strAine, 9 Iulie 1802, ibidem, p. 225: Les
factions Moruzzi et Callimaki se disputcnt le trone de Valachie". Alta din 9
Aug. 1802, ibidem, p. 226: La maison Suzzo allie it celle des Callimalci a moyenn le retour du prince Michel Suzzo sans lequel la famille xivale des Moruzzi

aurait eu trop grand avantage dans la lutte actuelle".

220

ISTORIA ROMANILOR

Astfel Invinuindu-se tinul pe altul si rasturnandu-se de pe


tronuri In temnita sau mormnt, domnii Greci, cu cat inainteaza
epoca fanariota, devin la randul lor un element tot atat de nesigur
si de sovaitor pentru stapanii din Constantinopole, ca si vechile
domnii nationale ale tarilor romane. Se schimbase numai aluatul ;
iorma In care el era dospit si copt er aceeasi. Raporturile neaparate izvorate din firea lucrurilor ramasese neschimbate. In loe

de Unguri si de Poloni se Maltase acuma Nemtii si Rusii, tot


puteri cr stine care exrecitau farmecul atragerei lor pe crestinii
Imparatiei otomane, cu atata mai mult ca expusi unei barbare

exploatari si necunoscand Inca pe deplin urea tot a-tat de despoi-

toare a pretinsilor frati Intru Hristos, ei trebuiau sa graviteze


tatr centrul atractiunei religioase.
Mun tenia desartata de Nemti dupa Incheierea pacei dela

Sistov, redobandeste domnitorul ei propriu Inca din 1791 si anume


pe Mihai Sulu, care se suie In tron pu tine zile dupa 4 Septemvrie 3,

data esirei trupelor germane din Bucuresli.


Mihai Sulu In Muntenia, 1791-1793. Turcii trimit
Impreuna. cu Voda Sutu In Bucuresti pe un pasa care sa faca
act de autoritate In Muntenia, dupa stpanirea germana, si care
prezideaza la Intronarea domnului. Boierimea se grabi, vazand
iarasi pe Turci stapani ai tarei lor, a veni s-si arate deplina ei
supunere catra trimisii Impartiei, s'rutnd domnului mana, si apropiind sfiicioasele buze numai de poala hainei strapicului de Turc 4.

Urmrile rasboiului purtat In mare parte pe corpul Munteniei fare Turci si Austriaci se arata In curand dupa retragerea
rasboitorilor din cuprinsul hotarelor ei, In o ciuma samanata de
dansii si Incoltita sub putrejunea ostirilor, si care rasare slbateca
i omoritoare Indata dupa a lor Indep'rtare 5.
Pe atunci se afla la Constantinopole ca dragoman fratele
domnului Moldovei Alexandru Moruzi, anume Gheorghe Moruzi.
Acesta izbuti prin staruintile sale la Poarta, de a procura domnia
Munteniei fratelui sail Alexandru, domnul Moldovei. Schimbarea
se ram In aparenta in interesul Turciei care fiind pe atunci gata
a declara din nou rasboiu Rusiei, avea trebuinta de un domn mai
batran si mai experimentat In expusa Moldova' 8.

Crono,ogta evenimentelor din Moldova f i Valachia de la 1768-1821;


scrisli de un Roman anonim in gicceste In Istoria Mitropoliei Moldova f i Susemi de Constantin Erbiceanu, Bucuresti, 1888, p. 500.
4 Dionisie Eclesiarcul in Papiu, II, p. 183.
Cronologia evenimenielor din Moldova gi Va.achia. Erbiceanu, 1.

C.

p. 500.

Raportul lui Constantin (Stamati7) c. af. strAine, din 20 Fevr. 1793.


riurm. Doc. Supl. IL p. 85. Un alt raport al lui Hnin c. af. strAine, 1 Sept.
1793, lace din gresealA pe Alexandru Moruzi laid( chagomanului Gheorghe,
!indent, p. 90. Acel al lui Descorches c. af. strAine, 30 Octom. 1793, tbidem, p.
95 spune exact ca e 'rattle sAu. Dionisie Eclesiarcul In Papiu II, p. 183, greseste cand face pe Mihaiu Sulu sA domneascA In Valahia 3 ani, pAna la 1795,
In 1793 el fu inlocuit tu Alexandru Moruzzi.

't..
.

Ii

I
1

,,r

'

4..,,,..

"

.,.s,,...o.

i
..

'''

..

,.

Yr.- iwk
,.

I t`-

11'1

.F.VJ

.4:4.- '

lila

Lv

I' Vi

ti

'

'
f

1"'\

1
$)

.
'

I1

'...

II

?-

II

.-

to-

1.

ii
'..

..

.
%

---.1
i
11

:,

..41

,..

i
1

.
'.

N;',
4.

,.

_
I

i
'

t
'

I:4'
-,- ..,..-----t

..,-..:

.....,,

"I'W
1

<,

ti

'
'IL

. i_

'

-ri.

.-

.,

e.

.4
4:11i

.1.

".

'

.4-4.
,..,..','
,.

II

i,

-e

-....

1.-

<

. ,

'

'',1
'

-11

\It -

i,

<

4.,

''t

t--

,
'<

:,,

1,o

'"'

s'

7et

, i ....

,,

..'!ee

'

x .4,4-

,f

11
o,

h,

,.11

1....'

<

<

IK4.-- .1

''''

5
''' .i .' -'
,-.

e
,..

...
,

011

I
..

1
F..,
..

1,41

I:,

--?:

4 ,,,.
.

,J

.s.:

-<.,,-4,t
ii,,,
i ... ti

.i`.

--.1.

'

' '

"I-

.
,

Of

144 -,., ,
-..

' ..

114;

.,.,

--m- - ..
...'-',/

". '.4'.'
'...
.

`110,,,,m

' , ', ',

..:

'

,
i

- .kiNh.
.. Iw
0._

.4.,,,,

,j,,I

i.

--ir.":)./..

).".t.

-.'4.,._-...4

,,,,`

76 AI . '

'OS

l'".4

f
il;).-

ff

,ft
- ri k

i 41

'
,..

CP, .F.

1.

_._.-.A.10'

.. ii t
f
f

_. I_

4t
.f
'.,.4.1:
: ....1,_.,.,...:1

..''
,

l,,,

,-,

..-1 ' ,,.4.I%

i
,mti 4

.4

t"::

i
r

<

"i

. r,

...'.

t ,' . 4

... ,

t .13
,Nii

''' ''' ' ''

1 I.....

,.....

.1.-414..,,,,!',.,.,,.,
...,V;;:,:2 ,,,,,S.,'

,..;f:::.'. ',..-4 .,'.'N:;. ,..

".... 1.,

...4

4-'''

),-

1
.

r .'

,,s_,...-1,

ro .." ii.

i:

14

o,o

't
t
,

t
.

.f.

,71$ ..

.;:
,,-17 . ..:

4111

.'

li

'

V 61....4

()

I' :.
,.

-"' 4/' -4....

'4 4 n , '' ..,J; i'',

E.

.,4

.4.--

1.1.,_,;

1.-/ 1

1
'.

' ;1i*
F

, <I..

....,

illitratitr.)
i

I
1

li,
il

.- .
,..:c., -.

40

.. 4 i
.,:,..,

-1.. ,.1

..vo,

222

ISTORIA ROMANILOB

Alexandru Moruzi in 'Muntenia, 1793-1796, vine in Bucureti in Martie 1793, trei luni dupa ce in Paris se petrecuse drama

sangeroasa a decapitarei lui Ludovic al XVI-lea i schimbarea


de lucruri in Franta, ce trebuia sa aiba asupra tarilor romane aa
de negre urmri. Ciuma tot nu fncetase inca pe timpul lui, ha se
mai intarise inca, facand in Bucureti pana la 10000 de jertfe,
iar In Craiova pana la 3000 i intinzandu-se din aceste doua
centre mai mari peste toate oraele i chiar prin satele tarei. Pe
Muga aceasta prapadenie mai vin i lcuste, care ele insai piereau

pe lanuri, neavand ce roade din pricina secetei ce bantuise tara


in acela an. Moruzi dei face un spital pentru inciumati, Inchinandu-i veniturile a trei mari manastiri : Tismana, Cozia i Campu-

lung, se aran' In deosebire de tatal sau Constantin, in alte priviri

speculant asupra nenorocirilor ce bantuiau tara, gasind in ele


prilejul de a face bani, precupetind bucatele de care locuitorii
erau aa de lipsiti. El strange anume mult grau de zaharea pe
unde gasia, pltindu-1 cu 7 lei chila, i apoi 11 vinde in Bucureti
la pitan i pe pretul de 40 de lei, oprind de a se ampara gral.' din alta
parte, i impunand tuturor pitarilor s'A i-1 procure numai dela
magaziile domneti din capitala. AcEeai negutitorie o facea i cu
porumbul, pentru ca nici macar omul sarac s'A nu-i poata manca

marnaliga, rara a o plati intreit i impatrit in manile domnului.


Pretextand nevoia de bani pentru a cumpra chip aceste provizii
locuitorilor, el impune manastirilor un imprumut silit foarte

impovorator, a caruia bani ins nu-i mai restitue ni,ci odata.Mai


facuse el i o fabrica de hartie la Afumati, pe care o puse In sarcina
mitropoliei cand fu s'A plece din tara, pe cuvant &A ea are trebuinta

de o asemene fabrica pentru tipografia ei, indatorind mitropolia


s'AA plteasca o suma' mult mai mare decat ceea ce-1 costase in-

teadevar. Astfel fiind el foarte meter in arta de a strange

bani", s'a dus dupa trei ani de domnie inapoi la Constantinopole,


incarcat Cu o nesfarita avutie, stoarsa din lacrimile poporului7.

Moruzi fu destituit prin urmtorul joc de intrigi al Fanariotilor de favoruri. Dragomanul Gheorghe Moruzi i Cu fratele
sau Alexandru domnul Munteniei, parand din nou pe batranul

Alexandru Ipsilanti, pentru vechile sale pacate cu simpatiile

germane, dobandise dela sultanul pentru el un ordin de surgunire

in insula Rodos, putandu-i astfel alina ura cea neimpacata pe


care familia lor o jurase acelei a lui Ipsilanti 8 Alexandru Calimah,

fiul lui Grigore celui ucis de Turci, izbutete irisa' prin bani a
lua locul lui Gheorghe Moruzi dragomanul, slabind i pozitia
fratelui acestuia Alexandru Moruzi din Muntenia. Calimah prie1 Dionisie Eclesiarcul In Papiu, II, p. 184.
' Verninae c. Delacroix, 2 Sept. 1796 Huim. Doc. Supl., I, p. 155: Les
Morue qui sont ses ennemis mortels, lirent exiler le Ole il y a 30 mois" Comp,
un raport din Noemv -Dec. 1793, asupra surgunirei lui, ibidem, p. 96.

TARILE ROAIANE DELA PACEA DE 1A$I

223

tenul familiei Ipsilanti face ca acesta sg fie nu numai rechemat


din surgun, dar sg i se dee in curnd locul lui Moruzi din Muntenia,

Cu toate cg fusese disgratiat de Poartg, pentru purtarea lui inviderat pgrtinitoare Nemtilor, familia inchisg i batjocoritg i
fiul sgu torturat". Dar Turcii uitau tot aa de uor trgdgrile,
ca i Grecii ocgrile, de indat ce se arat ochilor unora lucirea
aurului, celorlaltor numai perspectiva de a-1 aduna. Nu doar
acuma se urca pentru prima oat% un domn disgratiat inapoi
pe tronurile romne.
Cnd in 1796 Alexandru Moruzi simtinduli pozitia peste
putintg de sustinut mai departe, se retrage din scaun, se ivesc de
indatg patru serioi concurenti pentru domnia vacantg : Hangerli
iar un dragoman al lui cgpitan-paa, adecg al marinei, ca i Mavrogheni, Alexandru Mavrocordat fiul lui Constantin, Alexandru
Ipsilanti i de curnd mazilitul din Moldova (in 1795) Mihai
Sutu. De i Francezii sprijineau mai ales candidatura lui Mihai

Sutu, Alexandru Ipsilanti favoritul Nemtilor izbutete a urca

pentru a 3-a ark' treptele tronului muntean 9.

Alexandru Ipsilanti in Muntenia, 1796-1797. Domnul

btran alb ca oaea" 10, care vense pentru ultima oarg in tronul
Trei Munteneti, se purtase ca un tangr la dobAndirea ei ; ii
cheltuise ce avuse i ce n'avuse, indatorindu-se pang in grumaji la
bancherii constantinopolitani spre a pune mana pe doritul scaun.

Firea lui se i schimbg cu totul din aceast pricing. El nu mai

cguta dupg reforme ca in prima lui domnie in Tara Munteneascg,

ci a face bani era toatg strgdgnuinta bgtrnelor sale puteri. El


stoarse Ora ca un moneag Cu mima impietritg, care nu mai
asculta nici de plnsetele vgduvei, nici de lacrimele orfanului
i deveni un adevgrat biciu pentru tara, pe care el altg dat se
incercase sg verse un balsgm tgmgduitor 11 intocmai cum Meuse

i Constantin Mavrocordat, dovedind Ina odatg cg imprejurgrile sunt mai tari cleat vointele individuale. Dui:a ceva peste un
an de domnie, Alexandru Ipsilanti este mazilit i inlocuit cu
Constantin Hangerli, care sfari ca i tovargul sgu, Mavrogheni,

primind moartea din marine calgului. Nu aveau noroc aceti


uzurpatori ai tronurilor fanariote 1
Mazilirea lui Ipsilanti avu de pricing urmAtoarele imprejurgri : In timpul domniei lui se aratg primele manifestgri ale
unei periculoase rgscoale in sinul impgrAtiei mahometane, care
trebuia sg aibg grele urmgri asupra mersului trebilor ei interne,
pe cAt i sg complice la sfarit pe acele in care ea se afla cu Rusia,
Trimisul republ. franceze c. af. strfilne, Ian.-Fevr. 1796, ibidem, p. 137,
cf. Verninae c. Delacroix 2 Sept. 1796, ibidem, p. 155.
Thonisie Eclesiarcul, In Paplu, II, p. 184.

il Futino, Isl. Dacia, H, p. 183.

'STOMA ItOMANILOR

224

s5 concure a des151itui un nou rAsboiu intre ea i colosul nordului

r5scoa1a lui Pasvanoglu din Vidin.


Pasvanoglu fiu i nepot de holi care perise in spAnzur5toare.dup5 celi c4tig5 prin participarea sa inimoas5 In r5sboiul

Cu Austria iertarea sultanului i inapoirea a parte din avutul

p5rintelui su, Ii organizazA din toti vagabonzii i rgii impAr5liei


un fel de armat5 cu care incepe a prAda atAt provinciile turceti
ctit i mai Cu deosebire Muntenia, care-i st5tea mai la indemn"
i cr mai.uor de jefuit, ca cea mai putin ap'rat5. Pentru a se
putea mai bine impotrivi sultanului, el se int5rete in Vidin, tr-

gaud la o indepArtare oarecare un puternic val de p5mnt,


din aceast5 cetate, schimbat5 In un cuib de -Mimi, el trimite
urdiile sale s5 pustiiasc5 jri1e incunjur5toare, fgrA deosebire

de ghiauri sau drept credincioi, bAtnduli joc de ordinile Portei

cat i de trupele acesteia. Se trimite inpotriva lui un corp de

25000 de oameni i se ordon' lui Alexandru Ipsilanti adunarea


tuturor proviziilor de care armata turceascA ar avea nevoie
intruckt expeditia se f5cea mai cu sam5 in interesul Munteniei,
spre a o mAntui de pr5dAciunile lui Pasvan, motivare pe care,
indatoririle luate
Turcii o crezur5 la nevoie

prin tratatul dela Kuciuk-Kainargi.

Pretextul r5scoalei lui Pasvan fusese inoirile introduse- de


Turci in modul recrutgrei i a organizgrei armate, p5r5sind sistemul vechiu turcesc i imitnd pe acel european, din care pricin5 Pasvan gllsise sprijin chiar in poporalia cet54ci in care se
inchisese. Putand opune otirei trimise inprotiv5-i puterii ins5inntoare, el este iertat de sulLanul, c5ruia filg5due*1e supunerea
cu conditie ca el sA fie numit pa0 al Vidinului, cecace Poarta

incuviintaz5 '8. Odat in aceast5 pozitie de pa5 cu trei


tuiuri, el incepe ali supune cettile celelalte depe rrairginea
Dun5rei, precum Nicopoli14, Bazargicul, Silistra i Brila, r5mAnnd numai Rusciucul i Giurgiul in afar de a lui stApAnire.

In o incursiune fcut5 de el in Muntenia, complimenteaz5 pe

trimisul republicei franceze din Bucureti15, Suct se vede cum


capul de holl vroia s5 imbrace acuma un rol politic, in fundul
c5ruia el intrevedea poate coroana padiahului coborAndu-se
pe pritata lui frunte. IzbAnzile lui Pasvanoglu incep a face vuet
In Constantinopole, unde fantazia oriental le sporete i le
1* Verninae C. af. straine, 25 Oct. 1795, Hurna. Doc. Supl. II, p. 130

p. 137.

Taimisul extr al Republ. fr. c. af. straine, lan.-Febr. 1796, ibidem,

C-nnuidantul din Nicopolii trimite gahnlc niste thzl cu bani si juvaeruri in Muntenia, Pasvanoglu le reclama cu anunintarea de a j..fui jam d.rcii
nu vor fi predate. Vezi un raport lrancez din 1798, ibidem, p. 192, care confirma In totul spusele Cronologiei euenimentelor In Moldova fi Muntenia inConstantin Erbiceariu, I. c. p. 501.
11 Ruffin c. Taileyrand, 27 Dec. 1979, Harm. Doc. Supl. II, p. 370.

TARILE ROA1ANE DELA PACEA DE IASI

225

umf15 in aa chip, c5 sultanul este nevoit a opri raportarea lor


prin cafenelele capitaliei, i pune s'A se gtue in timp de noapte
pe acei mai de c5pitnie a lor vestitori. O nou expeditie contra
periculosului r5svetitor este condusA de amiralul (c5pitan-paa)
Chiuciuc-Husein, care avand de dragoman al s'u pe Constantin
Hangerli, cere dela sultanul s incredinteze acestuia domnia
Munteniei in locul lui Alexandru Ipsilanti, prea slab i bolnAvicios spre a conduce ocArmuirea Orei in nite momente
atit de critice.

Sultanul consimte numai dec.t la cererea cApitanu1ui-pa5


f5r5 a se gandi dac6 prin a ei incuviintare d5dea 'Meg o lovitur
atAt tratatului de Kuciuk-Kainargi cAt i hatierifului s5u din
1784, i Hangerli este numit in domnia T5rei Munteneti In
Noemvrie 1797 16.

Constantin Hangerli in Muntenia, 1797-1799. Putin


dup5 ce noul domn ajunge in Bucureti, Husein pava serascherul
vine cu o armat de aproape 100000 de oameni s incunjure

Vidinul. Toate proviziile trebuitoare acestor urdii nenum5rate


urmau s fie procurate de Muntenia, i in vederea acestei nevoi
fusese numit omul amiralului in domnia ei.
De indatti ce sosete aproape de Dun5rea, capitan-paa scrie

lui Hangerli, ca s caute a porunci tuturor ispravnicilor Ord


de prin judete, s'a" indestuleze. otirile sale cu zaharele,

orz, oi, vaci, unt, sare i once ar trebui, c6 nu cumva sA tnjasc5


otirile" 17 Pe lng5 insA c5 trebuia o catime prea insemnat5 de
provizii spre indestularea unei armate atAt de numeroase, apoi
se mai ad5ogea i o risip5 neprecugetat in p5strarea celor adunate,
'Inca in asemene conditii er greu, cu toat buna vointri a domnului,

de indeplinit cu exctitate cererile turceti. Aa burfdoar Mina


ce se cka din Muntenia la lag5ru1 din jurul Vidinului, in loc de a

fi ptistrat in saci sau de a ti pus5 in hambare, era turnat pe


jos in movili imense suplberate de vnt, sau prefcute in aluat
prin cderea ploaei. Vitele adunate cu mare greu erau adese ori
viindute de cei ce le p5ziau, i aa mai departe. Ne mai ajungand
Muntenia a indestula aceast Vrkluiald, Hangerli aduse zaharea
i din NIoldova. Pentru procurarea nesfaritelor ctimi trebuitoare er ns nevoie de bani. Se i pune domnul pe lucru pentru
a-i stoarce pAn i din piatr ; je vinriciul i oieritul indoit,
i impune mniAstirilor cea d'intAi din aceste dri, de care ele

fusese totdeauna scutite, mai indatorindu-le i a contribui in

Fotino, 1st. Daciei, II, p. 186. Cronologia evenimentelor, Erbiceanu,


i blot Romanul, (Ultima cronicd romdnd din epoca Fanariofilor, ed. 13.
P. Hascicu), P. 18, numesc pc Hangerli, Constantin; Dionisie Eclesiarcul In
Papiu, II, p. 189 11 numeste Gheorghe. Fotino, 1st. Daciei, II, P. 183, spune Ins.
cA Const. Hargerli Era 1iul lui Gheorghe
" Dionisie Ecicsiarcul h, Papiu, II, P. 189.
/. c.

A. D. Xenopol. !Mona Rominilor.

Vol. IX.

15

226

ISTORLA. ROMANTEAti

natur Cu mai multe din obiectele de aprovizionare. Vzand Ins


c cu atare mijloace obicinuite nu izbutete a aduna cat li trebuia
pentru Intampinarea trebuintilor, i mai ales cat era de nevoie

s mai rmn c4tig In pungile lui, vroete s scoat vcrit

pe tar, care dela Constantin Mavrocordat nu mai fusese ridicat.


Mitropolitul his i boierii gsind darea aceasta legat cu afurisenie, nu Indrznir s o deslege. Hangerli propuse atunci ca
s se scoat contributia sub un alt nume, acel de gotinrit, numele
drei ce se lua pe mascuri i nu pe vite Boierii nu se Invoir niel

la acest mijloc iezuitic. Domnul trimise atunci de olac la patriarhul din Tarigrad, rugandu'l s desfacg legAtura pus asupra
acelei dri, oferind sfiintiei sale prin capuchihaia al su din Con.,
stantinopole 50 de pungi de bani pentru osteneal. Ce! mai Malt
reprezentant al religiei i. moralittei pe pmntul rsritean
se grbi a rspunde dorintei compatriotului su, i deslegA darea
vcritului de afurisenia sub care era Inlntuitg. Mitropolitul
Dositeiu struete Insg. In refuzul su de a iscgli deslegarea ; tot
aa fac 1. mai multi boieri. Se gsesc 1ns vre'o cativa care 1i
\rand isclitura pentru un numr de pungi de bani, primite de ei
sub cuvant de min.' domneasc. Indat ce domnul avu iscliturile neapgrate, el incinse toat tara cu strapice poronci pentru
constatarea numrului vitelor. Fiind tocmai pe atunci iarn i
zapadg adncg, oamenii nu puturA ascunde nici un cap de vit,
de oarece le tineau In bttura casei Inaintea uei". Apucati
pe neateptate, locuitorii nu aveau bani cu ce s rg'spund darea,
care sg scrisese Inteo sumg 1nsemnat, anume 2 galbeni de yin
dincoace, i 2 lei dincolo de Olt. Mumbairii randuiti peste slujbai,

dintre Arnguti, Turci, Greci i. alte neamuri strgine, impgnar


tara dela un capgt la altul,ca nite lupi flmnzi sau ca nite
holtei de cni leinati", i. apucau pe oameni a Implini banii.
Acetia neavnd cui s vand vitele In mijlocul iernei, negsind
cui munci pentru a pl'ti vg.critul din productul muncei lor,
neavand nici bucate de prisos pe la casele lor spre a le desface
*i a se plti din pretul acestora, nu aveau nici o putere. Banii
ins trebuiau dupg ordinul stranic al domnului, s se implinease p.ng In 15 zile. Incepur deci slujbaii a stoarce i a munci
pe locuitori, 1nchizand barbati i femei prin coere i innecandu-i

cu fumuri de gunoiu i. de ardeiu, nedndu-le de mancare, legandu-i cu mAnile Indrgpt i bgtandu-i cu bicile pang la moarte,
sau tinandu-i cu pieioarele goale ceasuri intregi In zpada geroasg.
Mai multi oameni fi pierdurg viata In asemene chinuri ,:i popo-

rul desperat ducand pe morti In curtea palatului spre a-i afata


domnului, acesta le dgdu rspunsul Ingrozitor Ca s deje bani
i nu-i va omori".
Aceast prgpdenie se abgtuse 1ns numai asupra poporului

de rand. De formg, randuise domnul s se iee vcgrit i. dela

boierii mari i mici i dela slujbai ; dar In realitate ei furl scutiti

TARILE ROMANI) DELA PACEA DE IASI

227

deasemene dare ; ba mai mult Inca, domnul le dete chiar si lor


impartasire din sumele rapite dela popor, si mai ales boierilor
celor mari care ar fi putut trimite arzoval (tanguire) la imp&
ratie ; precum adaoge Zilot : am vazut cu ochii ea li se da mila
domneasca" 18.

Pe eand ma Hangerli hatuia inteun chip a-tat de crud

tara, in care pacatele ei 11 adusese la domnie, grabindu-se din


rasputeri a umplea de bani si pe Turci si pe el, mai repede inca
se apropia insusa lui peire, pe care poporul o privi apoi ca o
dreapta rasplatire a faptelor sale neleguite.
Anume eapitan-pasa nu se putea intalege cu subalternii
si, din care mai multi simpatizau In ascuns cu valorosul Pasvan-

oglu, si dupa cinci luni de un asediu nefolositor, ostirea lui


este sparta si risipita prin o naprasnica esire facuta de Pasvangii.
Se adevereste astfel judecata aspra a lui Zilot Romnul asupra
pasilor plini de barba si goi de minte" 19 din lagarul seraschierului

a caror minte daca ai adunat-o toata la un loe inca nu ai putea


inteadevar asa trebuia sa fie pentru
ea o armata de mai putin de 8000 de oameni sa rapuna pe una
de 100000. Capitan-pasa el insus o rupe de fuga si se opreste
tocmai la Lom. El trece Dunarea si vine &RA Bucuresti, spre
a se intelege cu proteguitul su asupra mijlocului de a drege
face o minte intreaga" 20.

caderea suferita. Hangerli cand II vede se repede si-i saruta mana

ea unui stapan" si apoi pentru a mai imprastia negrele gnduri


ce umbreau mintea amiralului, se intrece a'l desfata in petreceri
si ospete. Cu acest prilej se intampla o seena cam greu de povestit unei pene cinstite, dar care arunca o lumina' ant de cumplite
asupra nepomenitei stari de degradare si injosire in care cazuse
pe atunci poporul roman fata cu asupritorii sai, ineat trebue
sa-i dam numai cleat loc in expunerea trecutului sat'. Anume
vazand capitan-pasa ca la toate petrecerile sunt numai barbati,
au cerut domnului sa ordone boierilor celor mari sa villa inteun
rand la bal cu sotiile lor. Femeile boierilor intelegand miselia
turceasea refuzara a merge, si barbatii lor se intelesera cu domnul
sa aduca in locul cucoanelor, femei libere pe care imbracandu-le
In haine scumpe, s le recomande ea mari boieroaice. Capitan-

pasa si cu agalele fin% foarte inentati de aceast supunere la


dorintile lor. Dupa ce statura la masa' se prinse un joc, la care
Turcii privira cu mult gust, mai ales ea inchipuitele eueoane nu.
' a Zilot, p. 189, 191-193, confirmat prin mai multe rapoarte diplomatice franceze, din 8 Ian, 27 Febr. si 14 Aprilie 1779. Hurm. Doc. Supl.,

II, p. 199, 20 si 202. In eel din 8 Ian. se spune : l'impot est si exoibitant qu'un
grand nombre de paysans ont migr en Transylvanie et en Tuiquie. II consiste
en une capitation par cheNal et par boeuf. On presume qu'il rapportera environ

cinq millions de piastres".


Zilot RomAnul, ed. Hasdeu, p. 20.
Ibidem, p. 19.
2

gat

ISTORIA RIYMANILOR

se prea sfiau a face pas uri i micgri indrAznete. Cgtre sfr*it


cApitan-paa zise lui Vodg ca s-i opreascg pe una, cea mai chi-

p* i mai frumoasg din pretinsele jupgnese iar din celelalte

sg dea la agalele lui, ceea ce se facu" 21.


Bine intles cucoane i boieri raserg mult de pgcgleala Tur-

cilor i cu toate aceste numai la ras nu trebuia sg-i impingg o


atare imprejurare. Anume fusese nevoia de a intrebuinta meteuguri, spre a se inlgtura infamia i batjocura cea mai ski-

geroasg ce poate cgdea in snul familiilor. Direct nu putuse nimeni


sg protesteze, i ceeace omul cel mai de rand are dreptul sg rgs-

pingg cu cea mai depe urmg indignare, boierii i domnul Trei


Munteneti nu indrgznirg a o face ; cgci porunca venia dela Turc 1

Ian' de ce ar trebui s ne aducem aminte, de cate ori cartim

asupra prezentului !

Cu toate c amiralul erg in destul de sigur la Constantinopole, prin faptul ea' una din sqiile lui era i favorita sultanului, totui cgderea dela Vidin nu lgsa a-i zdruncina creditul.

Prietenii lui Hangerli din Constantinopole vgzand lucrurile insg


mai in negru de cum ele erau in adevr, scriu acestuia ca s caute
a se scutura de o pro teguire ce putea sg-i deving fatalg. Hangerli

ascultnd de povatg, trimite mai multe scrisori la Poartg, in


care invinuete pe acela, cgruia cu cate-va zile mai inainte

sgrutase mana, pentru pierderea dela Vidin. Aceste scrisori sau


flu% prinse de amiral cnd treceau prin Rusciuc, sau ceeace este
mai probabil Ii furg transmise chiar de sotia lui care le dobandise
din manile sultanului. Amiralul vg.zand trgdarea lui Hangerli,
se hotgri
rgsbune cumplit contra lui. Denunt deci el la
Poartg pe domn, cg din pricina intelegerilor lui cu Pasvan, pierduse
el bgtglia inaintea Vidinului, i pe cat fgrg de efect r'msese parile

lui Hangerli, pe atata de cumplite urmgri avurg acele ale lui


capitan-paa asupra fostului sgu dragoman 22

11 Vezi povestirea puna de haz de si cam omeriert a faptului In

Dionisie Eclesiarcul, p. 194. Zilot, p. 22, aratii cA vizita lui capitan-pasa avu

loc dupa Inirangerea de la Vidin, lar un raport hancez din Bucuresti 20 Ianuarie 1799, spune ca amiralul sosise In acel oras In 19 a acelei luni. Hurm.
Doc. Supl. II, p. 200.
Parerile asupra disgratiei i omorul lui Hangerli se deosebesc mult
uncle de altele. Hartia tuiceasca pima pe capul lui Hangerli, vroind sa arate
Ingrijirea sultanului pentru binele Munteniei spunea :
cande cel ce au
matcat raiaoa Imparateasea". Dionisie Eclesiarcul, p. 197. Un raport francez
al lui Gerard c. af. straine. din 14 Aprilie 1799, Hurm. Doc. Supt. II, p. 202,
crede ca au fost amestecate si uneltiri rusesti, din pricina ca Hangerli era prietent,' Frantiei. Parma sustinuta In text se Intemeiaza pe combinarea versiunilor
date de Fotino, 1st. Daciei, II, p. 188, Zilot Romanul p. 22 si Cronologia
eoenimentelor in Erbiceanu /. c. p. 501. Motivul ce ne au facut a o admite a
fost 1..oncieroasa Imprejurare ca de si se stricase relalile fare domn i fostul
sliu proteguitor, Hangerli nu cade victims unei rasbunari private si este ucis
de un capegiu trupdralesc.

TARILE ROMANE DELA PACEA DE IASI

229

Evind firmanul dela impArAtie, pentru executarea lui Hann

gerli, de indatA vizirul porni spre Bucurqti, pe un capegiu

iscusit i mAestru a tAia pe cei mari cu cumptare", insArcinat


sub amenintarea de n perde propria lui viat a duce la Constantinopole capul domnului mazilit. Capigiul pe lAngA firman au luat cu
dAnsul un harap mare i groaznic la chip cu indrAsnealA la ucidere, i viind pe drum pre la hanurile de beilicuri nu spunea nimAnui unde merge i cu ce treabA este trimis, pentrucA domnii
Wei au oameni Turcii hangii care pentru bani multi ce-i primesc
dela domni, ispitesc pe cei ce trec dela impArAtie la Bucureti,
IntiintAnd indatA pe domn despre sosirea vreunui Turc". Sosind
capegiul la Bucure*ti, au intrat in curtea domneascA i au descAlecat la scark i intrAnd in logofetie au spus cA are sA facA beiului
aratare de tainA de nite cuvinte ale dragomanului impArAtiei.
Postelnicul vAzAndu-1 innsotit de acel ingrozitor harap aratA
domnului ingrijire vi-i spune s'A nu'l pricinuease5, pretextAnd cA e
bolnav. Domnul, repetAnd incA odatA nechibzuinta lui Grigore
Ghica din Moldova, rAspunde postelnicului cA aa ieu de obiceiu
capegiii cAte un om groaznic pentru mAndrie.
Hangerli primi pe capegiu in ietacul sAu unde el intrA insotit
de harap, punAndu-se capegiul alAturea cu domnul pe divan, iar
harapul a*AzAndu-se pe un scaun dispre uA. Domnul ingrozindu-se

dela o vreme de chipul harapului ce cAta cam ingrijit in toate


pArtile, fAcu semn postelnicului i-i spuse frantuzete s'A cheme
In odae cAti-va ciohodari. Cum ei postelnicul pe uA, harapul
aruncA latul in gAtul lui vod, prinzAndu-1 cum prind hingherii

cAnii cei vagabonzi i-1 trase cu putere la p5mAnt de pe pat. Domnul fiind voinic i zbuciumAndu-se capegiul slobozi amAndouA
pistoalele sale in pAntecele lui, infigAnd dupA aceea i hamgerul
in coastele lui. Harapul Il trAntise la pAmAnt i punAndu-se cu

ambii genunchi pe el Ii frAngea grumajii incAt bietul domn nu


IntArzie ali da duhul in mAnile cslAilor sAi. La detunarea pistoa-

lelor, sArir inliluntru mai multi pzitori insotiti de postelnicul.


Turcul ins rosti numai cuvintele : dur bre, (stati) firman"

Cu totii incremenirA pe loc ca nite statui inmArmurites. Inaintea acelui cuvAnt sfAnt once vointA trebuia sA amorteascA,
cei doi Turci ar fi putut da mortei intregi Bucuretii, Mt% ca o
mAn'A sA se fi rAdicat in contra lor. Aveau firman impArAtesc
Fiind insti cA Turcii vroiau s'A'i deje aerul &A au pedepsit
pe Hangerli pentru despoierea tArei, ei ordonA ca vacAritul, ce
incA nu se strAnsese, cu tot ordinul de a se da isprAvit in dou
sAptAmAni, s'A fAmAn5 jos. Bucuria strAngAtorilor : slujbai, mumMoartea lui Bangui' se intampla in ziva de 18 Fevruarie 1709. Gmnolo9ia evenimenlelor, Erbiceanu, p. 502. In 16 Martie 1799 Gh. Bocamic Instiinteazii pe af. straine, daspre omorul domnului. Hurm. Do. Supl. II, p. 2024

IffORIA ROMANILOR

280

ba0ri 0 boieri. Cu totii dosira banii adunati, spunand ca nu au


apucat Inca a-i strange 0 ap s'au umplut boierii de banii iar
poporul au ramas sarac 24.
Sa trecem acum la istoria Moldovei. Dupa rasboiul din 1788,

se reinfiintaza In Moldova domniile ceva mai tarziu cleat In


Muntenia, anume dupa fncheerea pacei de la Ia0 cu imparatia
ruseasca, in 1792.

Alexandru Moruzi in Moldova, 1792-1793, este randuit


In domnia ei ca multamita facuta tatalui sail Constantin, pentru
participarea lui ca delegat al Portei la pacea dela Sistov 28 Gasind Moldova in o stare cu totul salbatacita prin rsboiul suferit
0 petrecerea nedisciplinatelor oarde muscaleti, el trebuie sa ja
oarecare masuri pentru adunarea locuitorilor impratiati. Tot

timpul sau era insa mai ales rapit de descurcarea socotelelor


aprovizionarilor Wirilor ruseti, care se Meuse prin vistieria
tarei. Ne domnind insa decal 8 luni de zile,26, el nu putu sa"0

faca cunoscute pe deplin urea 0 apucaturile pe care trebuia s le


desvolte in domnia lui din Muntenia, unde le-am cunoscut cat
de pradalnice eran i de storcatoare de tara.
Mihai Sutu in Moldova, 1793-1795. Vine din Muntenia,
chip pentru ca fiind mai In vrasta .,i mai experient, ar putea Ingriji mai bine de interesele impartiei, inteun timp cand ea'sboiul cu Rusia parea ea trebuia sa reinceapa din moment In moment. In adevar insa Poarta avand nevoie de bani, vinde domnia
Munteniei lui Alexandru Moruzi, impunnd bine inteles 0 lui
Sutu mucaremeaua, cu toate ca schimbul ce i se impunea era
spre nefolosul lui. Cum vine in tara i inainte de a se putea gandi
macar la lecuirea ranilor lasate de rasboiu, i se ordona a pune
granita dinspre Rusia, in stare de aparare, a grabi intrirea cetatilor aezate pe Dunarea, precum Ismailul, Tulcea 0 Chilia, a
infiinta magazii insemnate de a lungul Nistrului 0 a Prutului,
a mai privighea Wernerea unui pod la lsaccea 0 In deobte a
lua toate milsurile de pregatire pentru rasboiul care se apropia 27.
Cu toate ca' indeplinete toate aceste cereri Mihai Sutu este mazilit dupa doi ani de domnie, numindu-se in locul lui Alexandru
Calimah 28.
-4 Diuniie lacksiarcul, 11, p. 193.
vs Constantin (Stamaty), c. al. staine, 20 Febr. 1793, Hurm. .Doc. Supl,

II, p. 85.

/4 Manolachi Dr6gh1ci, Istoria Moidovei pe limp de 500 de ani, Ia0 1857

II, p. 58.
2? Scrisoarea lui Constantin citat6 In nota 25.
n O scrisoare a gineiulai lui Calimah, Alexandru Sulu din 6 August
1795 lui Const. Stamaty, Hurm. Doc. Supl. II, p. 132, spune : vous avez appris
dans le temps l'avntment de mon' beau-pare le tras excellent Seigneur Cal-

Ilmachi A la prindipaut de Moldavie"_

TAEILE ROM-AIM DELA PACEA DE IASI

231

Alexandra Calimah In Moldova, 1793-1799. - Er fiul

lui loan Calimah care domnise in Moldova infra anii 1758-1761:


Pe timpul lui fiind linite in tara, ea ii reveni in fire, prin pro-

ductie manoase i buna agonisita, mai ales ca se activa mutt.


exportul ei atat in grAne catra Germania, ceeace pana atunci

Portretul lui Alexandru Calimah Domnul Moldovei (1795-1799)


de pe harta Moldovei fAcuti de Riga Velesinli 1797

nu se intamplase, cat mai Cu sarna in cai pentru romnda"

(remonta) prusiana i austriaa Din nefericire In anul depe uring


a domniei lui o ciuma cumplita bantuie Molodova i mai ales
capitala Iai, care ciumg Ida numele negutitorului Combate, de
la casa caruia molima purcesese ".
In atata se incheie neinteresanta istorie a Moldovei din
rastimpul de 7 ani, pe care-I cuprinde perioada dela 1792--1799.
3.

DrAghici, si. Moidovei, II, p. 60.

232

ISTORIA 110MANILOR

Revolulia franeezfi i Fanariolii. Acest rastimp este Insemnat In istoria tarilor romane prin rolul precumpenitor pe care
politiea franceza incepe a-1 juca, precum In deobte in Oriente
oa i In deosebi In tarile dunarene. Anume in 1789 izbucnise
In Frantia marea revolutie care trebuia sa schimbe In curand fata
Intregei Europe, i deci nu putea rasa neudate de valurile ei malurile fndepartate ale Rasaritului. In 1793 dui:A executarea lui
Ludovic al XVI-lea i proclamarea republicei, monarhiile euro-

pene spaimntate, vroind sa fnabue, Inca In faa lui cumplitul prune zemislit de revolutie, pornesc pe 1ntrecutele cu armatele lor pentru a zugruma noua plazmuire pe care istoria o
fmpingea din adancurile ei la suprafata omenirei. Republica
trebuia sa caute a respinge asemene atacuri, i ea se gandi in
curand ali face din Turci nite aliati contra puterilor mai ales
dumane ei, Austria i Rusia.
'

Parte din simpatie pentru Poloni, care chiar in anul acela

fusese sfaiati de istov de cele trei puteri vecine, parte din nevoia

de a ocupa prin rascoala lor pe autocrata Rusie, Francejii se


gandeau de a alimenta i intretinea focul unei rascoale polone in

coasta dumanului lor. Pe de alta parte Ungaria nemultumita


cu pozitia ei supusa sub Austria, putea sa devina In mainele
Frantiei o piedica Insemnata de aruncat In picioarele monarhiei

Habsburgilor. Moldova Ins statea In coastele Poloniel i Muntenia In acea a Ungariei ; iata" deci motive Indestulatoare care
trebuia s fmpinga luarea aminte a conducatorilor Frantiei republicane asupra tarilor romne.

Din planul Frantiei de ali face o putere aliata din statul

mahometan se natea numai decat ideea pastrarei intregimei sale,

cu atata mai mult ea tirbirea lui care se putea fncepe numai

prin nord, prin tarile dunarene, nu putea decat spori intinderea i

puterea imparatiilor dumane republicei, pe care avea interes


sa le combata i sil le slbeasca 30 Pentru a putea insa ave asupra

Portei o inraurire hotaratoare trebuia numai decat catigati


pentru interesele franceze atat dragomanul Portei cat i ambii

domni ai Varilor romne, urechile i. ochii Turcilor In afacerile


diplomatice. Cu ajutorul lor Frantia putea determina multmai u*or

pe Turci la o purtare favorabila intereselor ei, 1ntru cat toate


vetile politice care patrundeau call demsii, numai prin organul

acestor trei Greci influenti puteau fi colorate dui:A cererile Francezilor. De aceea vedem pe ambasadorii Frantiei din Constantinopole danduli toate silintele da a alipi pe langa' fiecare principe
" Aceste sunt motivele invocate de Constantin Stamaty, Grec In slujba
Frantiei, pentiu Infiinjarea unui consulat lranctz la Bucuresti sau Iasi. Vezi rapoartele lid din 7 Febr. 1795. Huim. Doc. Supl. II, p. 102 si 107. Vezi si instructiunile date de Veininac c. Gaudin consul francez la Bucuresti, 23 Tulle
1795, lindem, p. 132.

TARILE ROAIANE DEL 4. PACEA DE IA81

233

din Odle romane cate un secretar francez, ceeace le era Cu atata


mai usor de dobandit, cu cat limba lor fiind ae,eea diplomaticli,
chiar acei din domni care ar fi avut dispozitii protivnice Frantei,
totusi trebuiau sA aiba cate un secretar francez. Cu toate cA !ilea
de mai inainte, putin dup ce bimba franceza devine bimba diplomatiei, se intalnesc secretad francezi pe langA principii

Stema Moldovei i a judetelor in timpul lui St.arlat Catimah


Domnul Moldovei 1806.

Coiectia Academlei RomAne

rilor romne, precum dela Roche, care slujeste in cursul de 15 ani


pe mai multi domni panA la izbucnirea disboiului din 1769, Nagny,
Simian ". Dela intemeierea republicei franceze, secretarii francezi
devin un element neaparat al ocarmuirei principatelor, i fiecare
domn grec Ili are secretarul sau.
3- Wm scrisoarea lui de la Roche c. Girard cap de sectiune la at. stritinb

din Paris din 26 Aprilie 1773, ibidem, 1, p. 882, In care se jiiluelte cA 11-a perdut

o functie care-i poartA 25.000 de livre pe an. Pentiu Nagny vezi doult rapoarta
I altul din 3 Fevr. 1769, ibtdem, p. 755 Id 774;
pentru Simian rap. din 3 Dec. 1772, ibidem, p. 872.

unul din 20 Martie 1786

ISTORIA ROMAN1L011

Q34

lat deci motivele care impingeau pe Frantia a sprijini

pe Turci, in rivalitatea lor secular5 cu monarhiile nordice ; iat5


mai ales ce o impingea a se interesa cu a-Ma cAldur5 de soarta
t5rilor romane. Observ5m insa' ca mobilul ce indemna pe Frantia
cAtrA noi er curat politic, adec5 interesat, i ca nici un gr5unte
de simpatie, care nici nu avea motiv de a se ivi, nu intervenia
In dictarea purtrei sale.

In curand Frantia vazu c5, pentru a combate uneltirile


consulilor ruseti i austriaci in Odle romane, nu era indestul
de a ave secretan pe lnga.' principi, care find numai nite subalterni ai acestuia nu se bucurau de autoritatea pe care o posedau
consulii puterilor dumane Frantiei. Ea cere deci dela Poart5
ca
incuviinteze i ei instituirea unui consulat francez in Bu-

cureti sau Iai. Lucru la care nu ne am ateptat, Frantia in-

talnete la Poart5 o impotrivire indelungata contra acestei cereri


a ei, cu toate ca' era inviderat in interesul Turcilor, ca o putere
In ori-ce caz mai prieten6 lor decat Austria i Rusia, s5 aiba un
mijloc de control al agentilor acestora in trile romane. Ce e drept
Francezii ceruse ca Poarta sa' recunoasca' de consul al ei pe un
Grec Constantin Stamaty, care devenise supus francez, i Turcii
nu vroiau sa mai invoiasca raielelor lor a deveni reprezentanti ai
puterilor straine, spre a nu pati ceeace li se intamplase cu Lascaroff,

Grec i el, care devenise in mnele Rusiei, in insuirea lui de


consul al acelei puteri, unul din agentii de c5pitenie ce lucrau la
ara'pa'narea impAraliei otomane 32
Vazand Frantia ca' nu poate izbuti
a. a.za pe Grecul
ei In postul de consul in principate, numete in Bucureti consul
pe Emil Gaudin, avand de secretar al s5u pe Montal, in 1795 33.
2. ISTORIA MUNTENIEI SI A MOLDOVE1 DELA 1799 1802 34

Alexandra Moruzi a doua oat% in 'Muntenia, 1799-1801.


Ucigandu-se Hangerli, Poarta trimise in graba in Muntenia pe
Alexandru Moruzi a carui fire lacoma' i pradalnicA era cunoscut

locuitorilor trei. Apoi superstitia nu uitase foametea cumplitA


ce bantuise Muntenia in vremile lui, incat poporul spunea
" Asupra lui Stamaty un numalr foarte mare de acte dintre anii 1794
1796. Hum. Doc. Supl. II, p. 100-170. CA Stamaty era Glee, vezl rap. din
21 Link 1795, ibidem, p. 118. Lascaroff consulul rusesc era si el Grec. Veza
rap. lui Stamaty din 17 Mai 1795, ibidem, p. 116.
" Raport din 19 Noemvrie 1795, ibidem, II, p. 133. El este ItnsA rechemat In 1796 si Inlocuit cu cetAleanul" Sainte-Luce'
Muntenia

Moldova

34 Alex. Moruzi a II-a oara 1799-1801 Const. Ipsilanti 1799-1800

Mihaiu Sutu a III-a owl 1801-1802 Alex. Sulu 1800-1802.

TLEILE BOMAND DELA PACE & DE IASI

235

au scApat deHangerli cu v5cAritu1 i a venitMoruzicu foametea-35


I

.e

"G..>

fe'

-;

ei 1',

"ara

'fi

'11 4 41..4:4
o

4,1 .I -

fr

t .4)1
.

...",ra!

' rf.
pe

4'
.....,.., I,

1 ..

eT

r.

o7

lit ir

..

..7.-

Al' .gi

llar-i',

I,

ri

7 ,,

,1
,

lii

r':

....
'4,
.

r`

t'

i
1

..4.,

'

".: r01

-,
..
,

f..4.

'

A;

A,

....

....

,.. ' I.

'.

- ...!

1.0

Nt

II r.

: ti:
e IV.,

o-

"

" Zilot Romanul, p. 24. hloruzi e numit domn In Aprille 1799. Raport
Irancez din 10 acelei luni In Flurm. Doc. Supl. II, P. 203; domneste pana la
lulle 1801. Raport din 10 Iulie acel an. ibulem, p. 211, unde Insil numele domnuInt

este dat gresit ca Ipsilanti

ISTOBIA ROMANIL011

236

De altfel acest domn ava multe insusiri eminente, daca ele nu

ar fi fost stricate prin lkomia lui fail de msura, asemene

unei materii frumoase si de mult pret dar din tesatura patata

fara de lecuire" 36 Cum vine in Muntenia auzind despre pradarea

banilor vkaritului celui oranduit de Hangerli, and cu prilejul


mortei sale, din partea celor insarcinati cu strangerea lui, apuca

pe acestia cu mare stransoare si urgie, ii supuse inchisorei si torturilor si-i face sa deje cea mai mare parte din banii substrasi,
folosindu-se i el de acea dare neomenoasa, pentru strangerea
careia chip fusese dat mortei predecesorul salt.

Astfel din acest epilog al chestiei vackitului se alesera


strngatorii cu osanda iar domnul cu

cum zice cronicarul


dobanda" 37.

Dupa infrangerea suferita de apitan pasa sub zidurile

Vidinului, Poarta prin un act de gabaciune, care nu Rica cleat


sa deje si mai mare avant intreprinderilor lui Pasvanoglu, il iarta
din nou recunoscandu-i iar'si titlul de pasa 38. Indata ce Moruzi
vine in Muntenia el primeste dela Pasvanoglu o multime de cereri, care de care mai ingreuietoare. Asa ii cerea intai bani, cate
30-40 de pungi pe luna, sub pretext a trebuia sa-i plateasa
While ; apoi zaharea pentru hrana lor : grail, orz, unt, miere.
Mai cerea apoi si salahori care sa-i taie ghile (grinzi) de lemn din

paduri, si sa le duca pana la Dunke, spre a intari cu ele cetatea


sa. Pretindea de asemene intreaga sare ce se scotea din ocnele
Munteniei ; apoi sa i se trimita dulgheri, lemnari si mesteri de
fier, tigani, i zugravi care ssa-i zugraveasca saraiurile si sa le
poleiasa cu aur si cu argint. Dupa ce mesterii ispraveau lucrul,
Pasvan cerea bani dela domn ca sa-i plateasca 39. Aceste greutati
loveau mai ales in domn, caruia ii ingus tau veniturile si trebuiau
sa fie cu deosebire simtite de o fire atat de lacoma ca aceea a
lui Moruzi. El se jalueste (lee-it la impkkie care ii ordong sa nu
mai dee nimic lui Pasvanoglu, care se tinea atat de putin de cuvntul dat sultanului, de a-i lasa raielele in pace, si ii trimite
Wire de Turci si de Cazaci Zaporojeni, care trecuse sub stapanire
turceasca, spre paza malurilor Dunkei de incursiile Pasvangiilor.
Oardele nedisciplinate ale Turcilor comit in Bucuresti tot felul
de neorandueli ; fare altele patrund noaptea in casele boierilor
unde se jucau artile, ucid pe jucatori si le rapesc toti banii 4.
Atare intervenire a Turcilor nu displkea ins lui Moruzi, de
,, Zilot Romanul, p. 25.

87 lbidem, p. 25.
1, Vezi rapoartele franceze, din 8 Ian. 18 si 27 Fevr. si 10 Martie 1799,
In Hurm. Doc. Supl. II, p. 199 si 201-202.
3. Dionisie Eclesiarcul In Papiu, II, p. 201.
" Rap. lui Vandeden C. af. sti bine, 21 Fevr. 1801. Hurm. Doc. Supl.

II, p. 209-210.

VIRILE ROMANE DELA PACEA DE IA8I

237

eare-ce Ii ddea putinta de a arunca pe tail biruri mai multe,


cu numire pentru trebuinta cheltuelilor otilor .imprteti'n
Pasvanoglu ins tiind cA trupele turceti nu vor da nici odat
In frati de ai lor pentru a apka nite ghiauri, trimite pe un filer al

su Mustafa pap s loveasc TArgul-Jiului, prdndu'l i pustiindu'l cu nespus barbarie ; dup aceea se preatete a lovi

Craiova. Cuprinznd orapl ca intr'o cilp i-au dat foc din toate
; apoi s'au fcut trupuri, i unii au tras drept la metohul
episcopiei, cu socoteala sui prind pe caimacamul, altii au nvlit
asupra trgului dup jafuri, altii iar6i pe la casele boiereti.
Spun unii din cei ce au fost vziltori prpdeniei Craiovei, c ap
'Man' au aprins'o, in at- socotea cineva c nu oameni o au fost
aprins, ci foc din cer au cgzut peste (Musa" 42. Lumina soarelui
se intunecase de fum, aerul rsufla numai flacki i scantei, iar
atmosfera rsuna numai de tipete i de vaete" 43. 0 sum nenumkat de oameni fur% ucii ; care scApar cu viata rmaser
slutiti, hiarele de Pasvangii tindu-le spre a rde nasurile i urechile, i intreaga Oltenie deveni dela un capt la altul o ruin
i o pustietate.
Domnul incere s se opun acestei juifuiri cumplite a trei,
radic6 Turcii din Bucureti i plec spre Craiova. Cum ajunser
bandele turceti in fata celor ale Pasvangiilor, se prefcur numai
a se bate, slobozind putele i tunurile in vnt, iar noaptea cu
tirea chiar a pailor, umblau impreun cu ei Intovr4iti la
prad i omor. Numai Cazacii Zaporojni ce erau cretini, se artau dispui a lupta serios, dar in incierri erau impupati din
d'rt de insu otirile turceti ce mergeau alturea cu ei 44.
Moruzi care raportase in tot timpul la Poart numai neadevruri. anume cui ar fi izbutit a rspinge pe Pasvanoglu din hotarele Munteniei, temndu-se s nu se afle adevrul asupra strei
tkei i mai ales cumplita devastare a unui ora insemnat ca
Craiova, cere el insui mazilirea, i lucru in destul de caracteristic, cheltuete bani pentru a o obtinea 45.
Ruii care asistase pn acuma cu o mare plkere la turburkile pricinuite in Turcia prin rscoala lui Pasvanoglu, cred
c sosise momentul de a interveni in aceast daravere care li
interesa, ca garanti ai intereselor cretine51i din trile romne.
Tarul trimite lui Pasvanoglu o scrisoare in care-I amenintil cu o
intervenire armat dacA va urma inainte a prda Muntenia,
" Zilot RomAnul, p. 27.

" Zilot RomAnul, p. 33-34.


" Fotino, p. 193.

" Comp. asupra unirei trupelor turcesti cu Pasvangii ; Zilot RomAnul p.


31 Dionisie Eclesiarcul, p. 201 cu raportul lui Vandeden In Hurm. Doc. Supl.

II, p. 208-209: Les troupes de l'Hospodar sont de la religion musulmane,


dvoudes Passavanoglu et prtes it se joindre lui".
" Dionisie Eclesiarcul, p. 202, Fotino, p. 195.

ISTOBIA ROMANILOR

238

fcnd astfel un act de autoritate in imprtia turceascA, ca si


cand ar fi fost vorba de a-si apra pe proprii si supusi. Pasvanoglu, nevroind s6-si instrAineze simpatiele rusesti, cere mijlocirea
Rusiei in neintlegerea lui cu Poarta " ceeace iarsi pune pe Rusia
In dorita pozitie de a se amesteca in trebile luntrice ale imprtiei
mahomedane.

Mihai Sutil a 3-a oarfi, in Muntenia, 1801-1802.- Acest

donan pArea a ave reputatia unui om bun si indurtor, din cele

Pasvanoglu, Pasa dela Vidin. Facea dese prAdaciuni In Oltenia.


Colectia Academiei Romline

d'inti dou ale lui domnii. Tara deci il primi cu bucurie dup
cumplitele domnii ale lui Caragea, Hangerli si Moruzi. Cu toate
aceste in a treia lui domnie se aran Jefuitor ca si predecesorii
sAi. Zilot Romnul explic6 astfel schimbarea intamplat si caracterul domnului : Mihai *utu fireste nu au fost atta de subtire
la minte si adnc la socoteal, ci inc incovia spre oarecare prostie, ave ins darul bunttei si al blndetilor si pe lang aceasta
mai aveA si alt dar, cci insusi vzAndu-si puterea mintei c nu
4. Raportul lui Vendeden din 18 Fevr. 1801, Hurm. Doc Supl. II, p. 209.

rARILE ROMANE DELA PASEA DE IASI

lucreaz adnc, se siltuia cu din ministrii si, pe care ii ave

mai de aproape. Si asa cu a altora minte mai mult chivernisia


domnia si tara, iar in mintea sa prea putin rkgma. $i fiind c6
intru cea dintAi domnie (1783-1786) a avut ministru pe un
Alexandru Postelnicul, om foarte intelept si cu mult duh, cu al
acestuia sfat umblnd, atk de frumos se invArtia toate trebile
domniei si se chivernisia tara, Inca n'au mai fost auzAnd deck

o multnnit dela mic pAn6 la mare, illuandu-i bunkatea si

milostivirea spre toti. Asemenea si intru cea de a doua domnie,


mkar de si au fost scurtA (1792 1793), iar6si avAnd ministri
intelepti i-au curs domnia tot cu ornduiala cea plkut5 de obstie.
Si pentru aceea tinndu-i-se minte bungtatea de atr norod, 47

s'au bucurat cnd au auzit de domnia lui. lar intru aceast5 de


a treia domnie, neavand ministri ca aceia, Mfg decAt ministratul
sAu se incheia in fiul ski cel mare Grigore Beizadea, ckuia incredintndu-i toatA treaba domniei si intmplndu-se el mai usor
si cleat tatAl sAu la minte si dup6 aceasta fiind si fireste vas al

rkit5tei, poate socoti fie-si care ce fel de curs a trebilor a fost,


si ce fel se oblkluia tara, mai vartos inteo vreme cnd fkea tre-

buint6 de o minte si mai iscusitA?" 48 Si inteadevk prin cumplite


vremuri trebuia s mai treac5. nenorocita Muntenie.
A doua impkare a Portei cu Pasvanoglu nu fcu deck s-1
sumetasc6 inc5 si mai mult, si el incepu iar5si prklAciunile sale
In contra provinciilor atAt turcesti cAt si crestine, MI% de care

prklkiuni ii er peste putint a-si Oki insmnata lui ostire.

DusinAniile izbucnirA deci din nou intre el si Poarta otomana.


Mihai Sutu ajut pasalelor trimise in contra lui Pasvanoglu, cu
zaharele, si bani a lua cu puterea cetAtuile Fet-Islamul, Kraina
si Negotinul din mnile rkviltitorului, ceeace impinse iarAsi
pe Pasvan din rAsbunare la o cumplit6 devastare a Munteniei.
De ast clan el inskcineaz pe un comandant al ski vestit prin
eruzimile lui, Manaf-Ibraim, cu executarea Munteniei si acesta,
trecnd Dunkea pe cnd oamenii se asteptau mai putin, atacA
de odat6 iarmarocul dela Clenov din judetul Mehedintilor, priveghind tocmai ca niste vAratori de sAnge lupi, cnd s gAsasc6
41 Dionisie Eclesiarcul incurcii sirul donmilor. El spune a dupit Alexandru Moruzi, au Nenit Constantin Ipsilanti si pune inceputui &mile' accstuia
In 1804, ceeace nu corespunde nici Cu Zilot BomAnul nici cu Fotino si cceace
este hotArAtor, nici cu rapoartele ambasadorilor francezi din Ccnstantincpole,

care constatA sirul expus in text. Mihai Sulu vine in scaun In Noemvrie
1801, Zilot, p. 47.

" Zilot RomAnul, p. 45. Un report al colonelului Sebastiani din timpul


domniei lui Sulu In Vaiahia spune depre el : Le prince grec Michel de Suizo, qui la gouverne aujourd'hui est un homlne sans talent, et qui pour rparer une fortune dissipe dans les intrigues du divan, l'crase de contributions arbitraires et la rduit au dsespoir". Minn. Doc. Supl. II, p. 287. Sebastiani trecuse prin Bucuresti.

ISTORIA ROMANILOR

240

pe pAstoriu dormind si pe cAni lenevindu-se, ca sA nAvAleascA


sfArAme turma" 49. Negutitorii i musterii sunt surprinsi In mijlocul schimbului lor de daraveri, de salbaticii Pasvangii care nA-

vAlesc asupra lor cu sAbiile scoase, zberAnd ca niste lei, Inca


groaza cuprinde pe toti. CautA sA fugA, dar impedecati de neorAn-

duiala iarmarocului cei mai multi cad In mAnile hotilor, care


dup ce le rApesc tot ce aveau la sufletul lor, adaug cruzimea
cAtrA despoiere, taie pe cei mai multi, pe altii Ii ciuntesc. Dela
Clenov ei se abat asupra TArgu-Jiului, de unde InsA orAsenii
Instiintati din timp fug, umplAnd muntii i pAdurile, iar multi
din ei trecand in Transilvania prin pasul Vulcanului. Dup aceea
atacA Ocnele din Oltenia, pe cAnd altA trupA a lor sub conducerea
lui Gusantali i Carafiz dau foc Calafatului. Apoi ambele corpuri
atAt cel dela nord cAt i cel dela sud se preatesc a trece Oltul,

IncAt se respAndeste in Bucuresti vestea unei apropiatc loviri


a acestor bande turbate.
Domnul trimisese in contra lor pe Ahmet nazirul BrAilei,
care desi Insufletit de bune gAnduri, nu putea face nimic fatA cu
trupele sale, care se prefAceau numai a trage in Pasvangii, iar
noaptea se infrAteau cu ei, plecAnd impreunA la jafuri contra
crestinilor, ea' Turcul pentru crestin cu Turcul nu se bate" 50.
Zilot RomAnul, din a cAruia cronicA rimat'A imprumutA in acest
vers, se intoarce cu gAndul Inapoi la nAvAlirile tAtAresti care erau

rAspinse adese ori de pe corpul tArei de militiile nationale


aratA cum ele erau rAspinse de armatele pAmAntene :
Pentru c'ave ostasi curati RomAni de targ
Crestin pentru crestin gata er sA piarA ;
iar acuma turma era incredintatA In paza unor lupi care s'A o
apere de fratii lor din pAdure.
Mihai Sutu venind In scaun, aveA o nespusA nevoie de bani.
El cheltuise mult pentru cApAtarea domniei, bani luati pe datorie
dela oameni influenti din Constantinopole, i cArora deci trebuia
sA le plAteascA numai decAt, dacA nu vroia s'A se vadA rAsturnat
din scaun si mai mult decAt atAta, invinuit de bicisnicie i pedepsit
precum stieau Turcii s'A o fac'A. Se mai gAndea apoi
agonisacA i ceva bani spre a putea trece cruntele zile ale maziliei Cu
care stiea el doar c'A trebue sA se intalneascA. Urma si el obiceiul
domnilor din acele vremuri : cA atunci cAnd sunt mazili grijesc
pentru domnie, iar cAnd sunt domni grijesc pentru mazilie" 51.
De unde insA sA adune banii trebuitori pentru indeplinirea acestor
" Zilot Ronulnul. p. 50-51. Confirmat de un raport al lui von Knobelsdorf c. rege, 12 Iunie 1802 In N. Iorga Acte I Frg. II, p. 366.
'

p. 67.

Ibidem, p. 49.

TARILE RObiANE DELA PACEA DE TASI

241

doli scopuri, cnd trupele trebuitoare apArArei Munteniei erau

toate plAtite din visteria ei?

Mihai Sutu cum vine in scaun, inainte deci de noua nvlire a Pasvangiilor, atunci pe cnd tara credea c asemene primejdii nu se vor mai reintoarce, d drumul la mare parte din
ostaii Turci, slbind astfel aprarea trei i impingnd pe toti
aceti ostai liberati a se preface in hoti in Muntenia chiar, sau
a merge s ingrow bandele lui Pasvanoglu. Cu toate c poporul
putuse s. cunoasc In ce chip intelegeau otirile imprteti
s"i fac datoria inc din timpul nAvlirilor de mai inainte ale
Pasvangiilor, totui imputinarea armatei turceti din Muntenia
fu privit de multi ca o slAbire a sigurantei publice. Cnd vestea
c Pasvangii vineau spre Bucureti s no in ora, tot poporul
ii sri din fire i o invlm5aIrt ne mai pomenit turburil toate
mintile.
Se adun in grab un mare divan in care domnul tremurnd

i ingrijit aran boierilor vetile pe care le primise dela isprav-

nicii de peste Olt i sftuete pe boieri s-i caute fie-care scparea cum va putea, cAci el insu va cuta adApostire in Transilvania.
Un moment dup aceea butcile domneti incep a incarca averea
cea mai de pret a Sutului i, urcandu-se cu toa-CA familia i casnicii lui in ele, apuc calea spre Braov. Boierii se grAbesc a'l imita.
Ii inchipue cine-va spaima i panica ne mai pomenit ce intr
In norod, cnd vzu pe cpiteniile sale, domnul i boierii, rupn-

du-o de fug. Din toate pArtile nu se auzia deat un tipet : Pasvangii, hotii !" i toti cu mic cu mare, bAtrni i copii, barbati i

femei, toti cei ce putur s o fac, incrcar averea in crute, car,

harabale sau pe spetele lor i plecar in goana mare pe urmele


domnului. Intr'o clip Bucuretii nu mai numrar nici jum.tate din poporatia lor obicinuit 52. Ajuni la Cmpina mulOmea
cea nesfarit vroi s poposasc putin spre a mai lua suflet, cnd
deodat rsun iar strigtul : ne calc Pasvangiii" ! Cu totii
se scoal inebuniti de fric, apucnd goana cal% Braov. Drumul

acesta este ins foarte strmt, stncos, neregulat, prpAstios,


i pe une locuri spimnttor i periculos. Pe asemene cale mergnd
poporul, deodat se inchise drumul, sfArAmndu-se cte-va carete

i trsuri greu incArcate. Trsurile din urm se grAmdir unele


peste altele i ne mai putnd da nimeni nici pe alAturi, nici inainte, nici indrpt se frien o inspimntare generar, ca i cAnd

44 Fotino ca pretutindenea asa cauta si aici sit acopere pe Fanarioti,


arittand a domnul s'ar fi ietias din Bucuresti, dupd fuga poporului. El este
frisa desmintit de Zilot Romanul, p. 75 care spune:
Cand Vodii si boierii ei mai nairde luge

lata lucru curat cii locul ne ajunge.

A. D. Xenopol. Istorla Rominilor.

Vol. 1X.

16

242

iSTORIA ROMAIIILOR

i-ar fi gonit dumanii eu sabia i tu tunul" 53 JalnicA privelite


a nebuniei omeneti, care nu izbucnete niciodan mai cu putere,

cleat atunei cAnd este zgarit puternicul instinct al pAstnrei

mizerabilului su traiu. Inteadev'Ar cum spune Fotino ar fi trebuit


sA asiste la acest valmaag pe de o parte Heraclit, spre a plAnge
pAnA sA i se scurgA ochii, de de alta insA Democrit s'A rAdA On
la plesnire.
Toan aceasn fenomenal bAntuire a unei poporatii intregi
se Meuse rn nici un motiv serios, deoarece Pasvangii, ne simtindu-se indestul de puternici, nu indnznin s'A vinA asupra Bucu-

retilor. Este invedereat c nenorocita fugA nu ar fi avut loe


dac domnul nu dAdea exemplul. S'A fi fost oare aceasn fugA
pricinuin inteadevAr prin teama lui de Pasvangii? Unele izvoare atribue destkarea lui Mihai Sutu scopului s'Au de a pune
mAna pe banii ce Poarta, tiind tara in deficit, ti trimisese spre a
plAti Wile 54, sp'Arieat'd de jaiba dan de boierii IVIunteniei can
impAratul Pavel al Rusiei, pentru a le scApa tara din jaful neomenos eruia cAzuse pradA, jallYA urman in curAnd de o energie6
protestare a ambasadorului rusese in Constantinopole 55.

Noi credem cA luarea banilor de can' domn i neplata lefilor ostailor a fost fAcun de el numai fiindcA fugind din tan,
Sutu er s'A aib6 nevoie de bani. i c'A nu imbogAtirea a fost mo-

tivul ce l'au impins peste granin. Fuga lui inn nu a fost nici
provocan prin frica de Pasvangii, ei este datorin unei altei
imprejunri. Am inzut cum Rusia ineepea a cAuta In nscoala
lui Pasvanoglu motive de a interveni in daraverile interne ale
Portei otomane ; am antat apoi cum ameninta pe Pasvanoglu,
fAcAnd pe acesta sA-i cean mijlocirea in neintelegerile sale cu sultanul ; in sfArit jaiba boierilor romAni de la ineeputul dom-

niei *utului fAcuse pe Rusia g. sprijine Inc eu mai mult


eAldurA interesele cretine din nrile romAne. Rusia doria
mai facA IncA un pas in dominarea acestora, mai smulgAnd

de la Poarn o concesiune. Ea provoacA deci fuga lui Mihai Sutu


din Bucureti, urmat de emigrarea intregei poporatii, fapt
sAmnat, bAtAtor la oehi, care-i putea da pe baza tratatului de
Kuciuk Kaim rgi dreptul de a interveni spre linitirea nenoroeitilor ei coreligionari.
Fotino, p. 201. Autorul au luat parte la aceastii pribegire. Comp. p.
204, pe tang carele (banul Dimitrie Dimitrie Ghica) mli ailam i eu, autoriul
Dionisie". Confirmat prin un raport al lui von Knobelsdorf c. rege 26 Iunie,

1802, N. Irga, Acle gi Frg. II, p. 366 si 370.


" Ruffin c. al. strAine, 26 Iunie 1802. Hurm. Doc. Supl. II, p. 223: Le
prince qui aNait reu de forts subsides de la Porte pour soudoyer les troupes
n'a pay personne, a affect une grande peur et a migr avec sa calsse contenant dit-on 12 mille (9) bourses". Fotino spune si el p. 205: Bimbasa Saya
care rAmIsese caimacam dup ce a plecat dornnul, vAzu cli a lost lnselat,
domnul fugise ca sA scape de plata lefilor".
" Dionisie Eclesiarcul, p. 203.

TAR1LE ROMANE DELA PACEA DE IASI

243

Fotino ne spune inteadevAr cA Mihai Sutil fu fndemnat


i de un maior general rusesc, Baroti, care se afla pe
atunci la Bucureti pentru scopuri, adaoge el, care pe atunci
sA plece

nu erau cunoscute" 56. Spusele lui Fotino sunt intArite de o


destAinuire mai tArzie a principelui Moruzi cAtrA Franceji

In care aminteste intre altele

despre Baroti numit consul ru-

sesc al Rusiei la Venetia, spunAnd c' acest agent avea insArcinarea a se opri la Bucure0i pentru a executa proiectele guvernului
sAu asupra ambelor provincii. Dou'A luni dui:4 venirea lui, mai

toti boierii fugeau in statele austriace, unde principele Sutu


Ii urmeazg dup6 aceea 57. Este tiut cA Mihai Sutil trecu din
Austria In Rusia, iar fiul sAu care er in Constantinopole vroi
sA se refugieze in casa ambasadorului rusesc Tamara, ambele
semne invederate ale unei intelegei cu Ru0i. Fiul lui Sutu este
ins6 prins i amenintat cu tortura, de care scapA numai prin

stAruintele prietinilor tatAlui sAu, care dau 0 300 de pungi. Nobleta greceascA din Fanar face insA i elciului (ambasadorului)
rusesc un dar de 80.000 de lei pentru proteguirea incuviintatA
unui membru din neamul lor la o aa de grea cumpAnA. Poarta
dei vedea mAna Rusiei in toat'd aceast afacere, pAstrA asupra
amestecului ei cea mai adAncA t'Acere 59. Mihai Sutil se intoarce
ins6 in Turcia sub garantia Rusiei c5 nu i se va face nimic 59.
Toate aceste imprejurAri indreptAtesc de sigur presupunerea di fuga lui Mihai Sutu din Bucureti fu datoritA in cea mai
mare parte uneltirilor ruseti.
Astfel se apropia in cercuri tot mai rAstrAnse zborul vultanului moscovit ce se abAtuse de atAtea ori pe leul ingArbovit
depe malurile Bosforului, pregAtindu-i de astA data' o mai stranicA

Ru0i puneau In lucrare tot mai deplin' ideea generatoare a politicei lor, de a se face apArAtorii inchinnorilor ortodoxi din impArAtia otomanA ; 0 nu este de tAgAduit cii pecAt se
-corumpea mai mult ocArmuirea turceascA, pe atAta
cAdeau sub un jug mai neomenos i cA trebuiau sA primeascA
eliberarea lor din cle0ele pAgAne, ori din ce mAng ar fi venit
ea, cu fericire i recunotintA. Turcii deci prin pAcAto0a sistemului lor, alimentau ei in0i tot mai mult pornirea ambitioas6
a Rusiei asupra impArAtiei lor. Dei RomAnii incepuse a cunoate
cA i Ru0i nu din dragA inimA se j'Artfesc pentru ei, totu0 suferintele pe care le indurau sub Turci erau aa de cumplite, aa de

usturAtoare. incAt erau impin0 in chip fatal a se arunca mai


curAnd in bratele Ru0lor decAt a pieri mAncati de pAgAni.
" Fotino, p. 199, nota.

67 Raport privitor la o conversalie Cu principele Moruzl lbr &tit. Hurm.


Doc. Supl. II, p. 488.

u Ruffin C. af. strAine, 12 Iunie 1802, ibidem, II p. 222.


InsArcinatul de afaceri al Franciel c. af. strAine, 9 Aug. 1802, (Went
p. 226.

244

ISTORIA ROMANILOR

Si inteadevar simtind ca veacul li s'a scurtat, acWia pareau a fi uitat ori ce norma de intaleapta purtare. Se aruncau ei
inii in gura prapastiei. De i convenise cu Ruii a nu mai chinui
trile romane prin dese schimbari de domnitori, ace*tia se succedau cu o repegiune tot mai ametitoare ; dei se obligase a nu le
mai impune decat plata tributului, le indatora a suporta toate
soiurile de napasti, pana i cheltuiala otirilor menite a restabili
ordinea in propria lor imparatie ; dei domnitorii tarilor romne
eran organele cele mai insemnate ale diplomatiei lor, in loe de a
mentinea prin numirea unor persoane destoinice un sistem in
aceasta parte atat de delicata' a intereselor lor politice, ei schimbau
pe fie-care an cu persoanele i sistemul. Si toate aceste le faceau,

lucru de necrezut, pentru orbul i lacomul nesat de avutie. Nici


macar atata cugetare, alt data vie,.nu erau in stare sa conceal*
ea al lor c4tig banesc era datorit pozitiei lor politice, i ca data
Cu ruinarea statului lor eran sa' dispara i emolumentele ce le
trgeau din a lui existenta.
Alexandra Sutu damn pe ambele prineipate, 1002.
Deocamdata Turcii, netiind cui sa incredinteze domnia Munteniei,
ordona. lui Alexandru Sutu din Moldova sa mearg' la Bucureti,
lasand in scaunul iean un caimacam al sail, 'Meat astfel pentru
cateva luni, dela Iulie pana la Septernvrie, Alexandru Sutil este
domn in ambele OH romne 6.
Rusia vroi sa traga indata un folos din amestecul ei in alacerile Munteniei. Ea puse pe boierii ce se refugiase cu Mihai Sutu
In hotarele ei, sa' ceara prin ambasadorul Tamara dela Turcia,
drept conditie a reinturnarei in patria lor, ca domul sa' fie numit
pe viata ; ca tributul sa fie redus la ceeace era pe timpul supunerei
voluntare a Valahiei sub obladuirea otomana ; sa poata tinea pe
picior de rasboiu o Wire de 10000 de oameni, i in sfarit con-

ditia ce mai ales suradea Rusiei, s se puna Constantin Ipsi-

lanti ca domn asupra Munteniei, ca unul ce ar fi cel mai destoinic,

mai drept i mai veghetor ". Ipsilanti, cu toate staruintele protivnice ale ambasadorului francez, care staruinti insa nu mai aveau

mare trecere la Constantinopole, de cand Poarta se stricase cu


Napo/eon dela atacul Egiptului, este numit domn in Muntenia,
(land dupa cum se spunea pentru aceasta, ca multumita amabadorului rusesc suma de 200 de pungi 62.
In Moldova in acest rastimp domnesc tot doi principi,
anume Constantin Ipsilanti i Alexandru Sutu.
", Ins5rcinatul de afaceri al Frantiei c. af. strAine, 9 Iulie 1802, ibidem
p. 224. Ruffin c. Talleyrand 1 Sept. 1802, ibidem, p. 229.

" Ruffin c. Talleyrand, 28 Aug. ibidem, p. 228.


" Ruffin c. Talleyrand, 1 Sept. 1802 ibiaem, p. 230: On assure que
la mission de Russie a reu d'Ipsilanti un prscnt de deux ccnt bourses en
retour de son suffrage". Vezi Insfi observalia de mal sus, p. 263, nota 18.

TARILE ROMANI!) BELA TAMA DE IASI

245

Constantin Ipsilanti In Moldova, 1799 1801. Ace,sta


er fiul lui Alexandru Ipsilanti domnul Munteniei dintre anii

1775-1782, cand atunci el impreun5 cu fratele siiu Dimitrie com-

promisese pe tat51 lor prin fuga lor In Austria i'l silise sA de-

246

r6TORIA ROMAVILOR

misioneze. Nu e vorbg cg aceastg fugg ameninta sg demate un

adevgr ce numai Turcilor nu er cunoscut, anume simpatiile


tatglui, Alexandru Ipsilanti, pentru Austria, care sg vdesc mai
pe fatg incg in timpul rgsboiului din 1787-1792, cnd Alexandru
Ipsilanti ca domn al Moldovei (1786-1788) se preface a fi prins
de o roan de 300 de cavaleri germani i dus in Austria. Intorcndu-se insg in Constantinopole, Alexandru Ipsilanti tiu prin un

torent de bani" sg facg pe Turci a uita hainia lui cea att de


proaspgtg, i nu numai sg dobndeasc a doua oarg domnia
Munteniei (1796 -1797) dar sg. procure i fiului sgu Constantin,

dragomanatul Portei otomane. De atunci dateazg intoarcerea


lui Constantin Ipsilanti cgtrg Anglia i Rusia i indeprtarea
lui de Frantia, a cgrei relatii cu Poarta se silia sg le intunece, ceeace
nu-i er greu fatg cu expeditia egipteang a lui Napoleon din 1798.

Constantin Ipsilanti deveni uneltitorul aliantei celei att de


extraordinare intre Poartg ,
i Rusia in contra Frantiei.

Ca rg'splatg' a uneltirilor sale, Constantin Ipsilanti obtinu domnia


In principatul Moldovei, in 1799 63. Astfel numirea acestui domn
att de devotat Rusiei in tu vecing cu dnsa era o nou inc61care a Turcilor de cgte dumanii lor de moarte, pe care Turcii,
insg orbiti de bani i de ajutorul adus de Rui contra Francezilor
nu erau in stare sg o vadg. Despre inclinarea lui Ipsilanti

Rui, fac dovad insui cuvintele sale rostite cgtrg colonelul


polon Grabinsky, care trecu prin Moldova in anul 1800, cgruia
ti mrturisi cg vgznd pozitia in care se dig' imperiul turcesc,
el ascult mai cu sfintenie de ordinile ambasadorilor din Petersburg deal de firmanele marelui sultan". Colonelul adaugg cg
Ipsilante ar fi prietenul statornic al Rusici, pe cnd influenta
Frantiei i a curtei din Berlin au alungat pe tatgl sgu din hospodaratul Munteniei. As rzi ins Rusia domnind asupra divanului
i multi-mind fiului pentru tot ce suferise printele, a ob tinut
pentru (Jamul dela marele sultan, hospodaratul Moldovei ".

Cu toatg prietenia Portei pentru Rusia i a tratatului

incheiat cu aceasta" putere, Poarta Meu s'a" simt in curAnd lui


Ipsilante c tot ea erg Ong atunci cel putin stg'pAna domnilor din
principatele romne, i destitui pe Constantin Ipsilanti in cursul
anului 1801, numind in locu-i pentru o domnie i mai efemerg
pe Alexandru Sutu.
Constantin Ispilanti intorcndu-se in Constantinopole, devine aici unul din cele mai minunate organe ale intrigilor ruseti.

Casa lui se prefg'cu in localul de intalnire a tuturor agentilor

" Document francez privitor la devotamentul lui C. Ipsilante i Al. Moruzi pentru Rusia, 1804, ibidem, p. 303. Ipsilanti este numit domn In Moldova
pe la Aprilie 1799. Vezi Const. Stamaty c. Talleyrand 19 Aprilie 1799. Ibidem
p. 203.
" Grabinski c. Kosciusko, 25 Fevr. 1800, ibidem, p. 204.

7ABILE ,ROMANE BELA PACEA DE 'AEI

247

politicei moscovite. El Intretinea apoi o corespondenta ne tntrerupta Cu spionul rusesc din Muntenia, asa numitul general Baroti,

care-si dadea toate silintele pentru a dezorganiza cat se poate


mai deplin principatele romne, determinand intre altele pe
Mihai Sutu a fugi In Transilvania dinaintea temerei inchipuite
a navalirei Pasvangiilor. Aceasta fuga a lui Sulu tmpreuna cu
slujbele insemnate facute Rusiei dela ma7ilirea lui inainte, fura
ghibaciu intrebuintate de Const. Ipsilanti, spre a dobandi din
nou domnia -Wei Muntenesti cu prilejul unui nou pas facut de
Rusi In dominarea Turcilor, tratatul din 1802. In timpul insa cand
Ipsilanti Isi tocmea astfel trebile la Constantinopole, in Moldova
domnia in locul lui Alexandru Sup'.

Alexandru Sutu in Moldova, 1801 1802. Pentru a intelegea geneza tratatului din 1802 prea important pentru viitorul tarilor romane, acela care organiza prin o milsura practica
principiul protectoratului cuprins in art. 16 al tratatului dela
Kuciuk Kainargi, trebuie sa expunem cum Turcia fu adusa prin
politica franceza a se apropia de dusmanul ei secular, imparatia
moscovita, din care apropiere esi ca product tratatul de care e
vorba.

In rasboaiele de pana acuma, am cunoscut pe Frantia ca


cea mai curata preitena a Portei, prietenie nu e \Tuba' interesata
ea toate prieteniile politice, caci ea provinea din negotul cel cu
totul insemnat ce, depe timpul lui Colbert, Frantia ram In Rasarit. Relatiile intre Poarta si Frantia erau deci din cele mai bune,
cand deodata politica cea cu totul personala a lui Napoleon ce!
Mare, vine sa arunce turburarea in aceste relatiuni, si sa puna
In dusmanie doua popoare care pana atuncea traisera in cea mai
buna intelegere.
In anul 1798 Napoleon ca general al directorului se hotareste a cuceri Egiptul. Scopul sail era de a inlocui prin posesiunea
acestei tri lnsemnate, mai multe colonii pe care Franta le pierduse la Englezi, si totodata a da Angliei o lovitura de moarte
prin crearea unui imperiu maritim francez si atacarea coloniilor

engleze din Indii. Fata cu Poarta adevaratul tel al expeditiei

se ascundea sub pretextul, ea Francezii nu ar avea alt gaud decat


a pune un capat dominarei Mamelucilor din Egipet, si a readuce
aceasta provincie sub stapanirea reala a Portei. Totus Napoleon

stia prea bine ca Poarta nu se va rasa amagita prin asemenea


cuvinte, si ca expeditia sa improtiva Egiptului era un act de
dusmanie nelndoelnica fata cu (lama. Dar prietenia cu Turcia

era numai rezultatul comertului celui mare ce Frantia 11 facea cu

aceasta tall ; intruca huh' prin planul lui Napoleon, comertul


cu Orientul nu putea decat castiga, intelegem prea user cum de
Napoleon nu se temea de loc a intra in rivalitate cu Poarta.
Acest atac improtiva Turciei se complica cu alte imprejurari

248

ISTORIA ROMANIDOR

pe care ea nu le putea privi decat ca niste acte de dusmnie In


contra ei. Napoleon anume incheiase in acela timp, cu Austria,

Cu care fusese in lupta, pacea dela Campo-Formio, prin care


Venetia cucerit de Francezi era ceclata Austriei, In schimb pen-

tru Belgia care vinea la Frantia (1797).


Trecuse acuma timpul cand signoria venetian era dusmanul cel mai cumplit al Portei, si cand aceasta isi punea toate
silintele pentru a repune pe leul dela St. Marco. Slabaciunea
si nenorocirile apropiase aceste doua state unul de altul, precum
aceleasi imprejurri apropiase pe Turci de Poloni, si Poarta nu
putea vedea cu nepasare ca teritoriul foastei sale rivale si
acuma tovarsa in nenorocire sa mearga sa sporiasca intinderea
si puterea casei de Austria.
Din toate punctele de vedere politica Frantiei era dusmaneascri fat cu Poarta, si aceasta nu putea face altfel decat s
raspund dusmniei prin dumnie, rasboiului prin rasboiu.

Acesta fu declarat Frantiei in 2 Septemvrie 1798.

0 schimbare atat de neasteptata in politica orientala a

Frantiei, aduse una nu mai putin ciudata in politica celorlaltor

'Ari europene fat-6 cu Poarta. Anglia in deosebi care se temea de


expeditia egipteana' a lui Napoleon, se alia cu Turcia ; dar mai
straniu fu Ca si Rusia oferi de indata Portei alianta ei si cu deosebire sprijinul flotei sale din Marea-Neagr. Rusia anume avea
nevoie de slabaciunea Portei, pentru a putea realiza planurile
sale in Orient, si ea nu putea invoi ca Francezii, asezndu-se inteinsul, sa iee in mana lor conducerea destinelor acestei parti a
lumei ; de aceea ii vedem parasind politica lor traditionala si
(land ajutor Portei, precum vor face-o si mai tarziu dud o vor
ajuta in contra lui 1VIehemt Ali, pap de Egipt, care infa'tosa
aceleasi pericule pentru planurile rusesti. Meritul neindoelnic
al politicei rusesti este ca stie s astepte, ca niodata nu se grabeste pripindu-se si compromitnd viitorul; ea stie la vreme de
nevoie sa sustina chiar pe dusmanul ei, pentru ca atunci cand it
va lovi ea singura sd se foloseasc din caderea lui.
C' acest tratat de alianta 65 chiar era menit tot numai pentru
a servi planurile rusesti, se vede din dispozitiunea aceea, c' flota
ruseasca trebuia cu deosebire srt alunge pe Francezi din insulile

Ionice, care declarate de neatarnate sub protectiunea Rusiei,

ar fi inceput a pune in pratica planul imperiului grecesc, gandul


favorit al raposatei imparatese 66 Cat despre adevaratele intentiu-

ni ale Rusiei fata cu Poarta, ne poate convinge purtarea ei in

Georgia, unde reproducandu-se intrigile prin care Tatarii fusese


redusi sub stapanirea ruseasca, se ajunge la acelas rezultat si
" Acel tntre 'Fulda si Rusia fu subsemnat In 23 Decemvrie 1798; acel
cu Anglia In 5 Ianuarie 1799.
" Zinkeisen, I. c. VII, p. 47,

TARILE ROMANE DELA PACEA DE IARI

249

aceast6 tarA. Anume murind vasalul rusesc, Heraclius, fiul


sAu Alexandru vroiete se scape de Rui cu ajutorul Lesghilor ;
Ruii atunci sustin in contra-i pe un pretendent, George al
care dupA ce bate pe Lesghi, rAmAne domn 0, la moartea sa,
ea motenire tara lui impAratului Pavel In 1801; astfel cade
Georgia sub stApAnirea ruseascA.
Tot aa de interesat era i ajutorul dat de Anglia. Turciei.
Dup5 ce alung6 pe Francezi din Egipet, ea vroete sA se mentinA
In stApAnirea acestei
numai cAt loviturile puternice ale
lui Napoleon prin sistemul continental 0 restabilirea relatiunilor
prietinoase fare Frantia i PoartA determinA insfArit pe cabi-

netul din Londra a pArAsi planurile sale. Tau Anglia cautA

mAcar a se opune la organizarea Egiptului, pe care Poarta vroia


sA'l scoat de sub domnia Mamelucilor.
Expeditia lui Napoleon in Egipt se tie ce rezultat au avut.
Flota ce o adusese fiind sfarmatA de Nelson la Abukir 0 astfel
comunicarea cu Frantia cu totul intrerupt5, Napoleon vedea pe
fie ce zi reducAndu-se numrul armatei sale, 0 cu toate izbAnzile
cele strAlucite asupra Mamelucilor, neputAnd lua St. Jean d'Acre
0 pe de alt parte stArnindu-se in potriva Frantiei coalitia a JI-a,
Napoleon este nevoit sA pArAseascA Egipetul i impreunA cu
acesta toate planurile urzite, pentru a alerga in ajutorul patriei
sale, amenintatA de un pericol mult mai mare. Kleber, rAmas in
Egipet, sustine incA cu multA energie onoarea armelor franceze,
pAnA ce cutitul unui fanatic pune un capt zilelor sale, i armata
francezA, lipsitA de un conducAtor inteligent, e nevoit5 s5 eapituleze.

Cu toate cA ajutorul rusesc contra lui Napoleon nu tusese

de loc intrebuintat de Turci, ba acetia chiar se ImpacA in eurAnd

cu Francezii prin tratatul din 1802, Rusia dobAndi in acela an


o fAgAduint sub formA de non indreptatil cAtrA ea din partea
Portei, prin care stApAnirea ruseascA asupra tArilor romAne Ikea
un pas hotArAtor, schimba dispozitia abstract i generar de
proteguire a tArilor romAne din partea Rusiei, in una specialA i
practic, care indruma deplina supunere a acestora sub autori tatea ruseascA. IatA puntele esenliale ale acestei note, care fu
comunicat prin hatierifuri i scaunelor din Muntenia 0 Moldova.

Sultanul incepe intdi prin a aminti dispozipe hatieri-

furilor mai vechi care prevedeau ca proviziile de grne, oi, unt,


lemne i alte obiecte fricute de Turci In tArile romAne, sA fie toate
plAtite dup preturile curente, i locuitorii sA nu mai fie obligati

a le transporta pAnA la cheli pe socoteala lor ; de asemene ca


trimiii turci prin Muntenia sau Moldova sA nu poatA pretinde
hranA i gAzduire filrA platA, nici un numAr de cai de olac mai mare

de cAt acel insemnat in ordinul lor ; apoi ca negutitorii turci sA


nu poatA ave in stApAnirea lor nici imobile, nici turme. DupA
ce sfArete enumgrarea continutului haturilor anterioare, sul-

250

ISTORIA ROMANIVOR

tanul adaoge in acel din 1802 6. intrucat prin trecerea timpului


aceste mAsuri au suferit oarecare strAmutare, i in puterea fratatului incheiet Mire lmptirtilia mea 0 acea a Rusiei, aceastei putere
avnd dreptul de a Interceda pentru cele cloud provincii a Munleniei

ci Moldovei, trimisul ei pe lngA sublima noastr Poart, ne-au


expus cA guvernul su ar don i adogirea articolelor urmnoare
la acele mai sus arRate : Pentru a nu se lipsi Constantinopolea
de aprovizionArile ce le trAgea din Wile romne grnarele de
irnbelugare ale impKr4iei mahomedane, iar pe de alt6 parte
pentru a indepArta abuzurile ce se fAceau cu cump'grAturi adese
ori suite, se indatoresc locuitorii a nu ascunde de cumpkAtorii
turci obiectele neces are, impunndu-se i acestora a le prti la rndul lor dupi preturile in fiin, iar gospodarul i boierii la stricta

pAzire a acestor dispozitii. Silitra nu va mai fi culeas6 In tar


de Turcii trimii acolo, ci cumparat i transportat cu plat6
la schelele Dunkei. Vama din Galati sau 13r5iila va fi perceput
de gospodar prin oamenii si, i nu va mai fi apucan de percep-

torii turcii din Kilia. Dreg6toriile provinciilor romne vor fi


incredintate boierilor celor mai destoinici, fAr deosebire de sunt

Greci sau pAmnteni. Darea anual ete Poart nu va fi mai


mare decAt suma de 619 pungi pentru Muntenia, si 135 de pungi
i 445 de lei pentru Moldova, i toti aceti bani vor fi remii Portei
In Constantinopole, la sfAritul fieerui an. In afar de haraciu
Muntenia va mai da 90.000 de lei pentru Idiye i 34,000 de lei
pentru Rikiabiye, iar Moldova 90,000 pentru cea d'intAi i 25.000
pentru cea de a doua. Gospodarii nu vor mai prti nimic pentru
confirmarea in posturile lor in fiecare an. Zaireele i avaidurile
ce se cer la confirmarea principilor vor fi plgtite din veniturile
lor speciale, ale ocnelor i v5milor i nu din arile supuilor. In
shirsit urma punctul de apitenie al intregei conventii acel relativ la inlocuirea domnilor, care stipula c domnia gospodarilor
este fixat pe epte ani. Ei nu pot fi depu0 lnainte de acest termin,
deceit pentru o vind veiditei Indat ce o asemene le va fi pus in sama,

Turcia va trebui sti incungtiinfeze pe ambasadorul rusesc, care 0


deinsul trebuie sti se convingti cti delictul s' a comis, fiind doveditti
intr'un chip nelndoelnic vinovlia domnului, i atunci numai depunerea lui, va fi permisti. Gospodarii din Moldova vor primi reprezent rile pe care trifni0i Rusiei le-ar putea face fie pentru afacerea impozitelor, fie pentru privilegiile Wei" 67.
" Art. 18 al haliserifului reprodus In douti traducen i de Hum. Doc.
Supl. p. 257 si 327: Que dornaNant la dure des piincipauts soit iixe

7 ADS compter du jour de la destination des Hospodars ; que ceux-ci ne soient


pas dposs avant le temps lix, moins d'un dlit aver, de sorte qu'en cas
lame qu'il serait survenu quelque manque dans la dite poque, jusqu' ce que
l'envoy de Russie rsident prs de notre S. P. n'en serait pas averti et persuadi (In cealaltA traducere la p. 333: n'en ait avis el conviction"), sa dposition

TAR1LE ROMANE DELA PACEA DE 1A$1

261

Prin acest tratat cgci dei schimbat numai sub forma


unei note, continea nu o simpl fgggcluinth din partea Turciei,
ci o indatorire a ei fat cu Rusia,
aceastg putere mai fAcea Inch
un pas, i acesta Insgmnat, In stgpnirea ei de drept asupra
rilor romne. Dispozitia finalg a acestui tratat fu pusg Indath de
Rui In aplicarea, artnd prin aceasta cg Rusia nu mai intglege
de loc ca el sg rgmng o Met% moartg, precum fusese Ong atunci
toate stipulatiile In favoarea tgrilor romne. Chiar In anul 1802,
ateva zile dupg incheierea alcgtuirei raportate, consulul Rusiei
din tgrile romne remite lui Alexandru Sutu o notg, in care criticg
intr'un chip foarte aspru toate fgrg de legile ce se comiteau sub
a lui ocArmuire. El incepe prin a pune in vederea principelui cg
exagerarea nem5surat a impozitelor sub care zac locuitorii
acelei tgri a umplut de Tag pe suveranul sgu, care s'a hotgrt
a le Intinde o printeasei mng de ajutor. Dupg aceea intrnd
In enumgrarea impozitelor aratg Ingrozitoarea lor adgogire
cere numai deal reducerea lor la o cifrg pe care sg o poat duce
pentru locuitori. Mai protesteazg apoi contra despoierei oamenilor
de avutul lor din partea Turcilor i a domnului, fgrg a li se da despggubirea corespunzgtoare ; contra nenumgratelor clci, podvezi
beilicuri care ar rgpi tot timpul tgranilor i nu le-ar mai fnvoi
a se ocupa de gospodgria lor ; contra numgrului mare de Greci
adui de domn din Constantinopole, care ar despoia tara fgrg
milg i allele mai multe, cernd un rgspuns inscris la aceste observalii 68.

Alexandru Sutu Insg nu avu cand s rgspundg la aceastg


non', de oarece el fu chemat In Iulie la ocArmuirea provizorie a
Munteniei, apoi In Octomvrie scos din domnia ambelor tgri romne, i inlocuit In Muntenia cu Constantin Ipsilanti iar in Moldova cu Alexandru Moruzi, ambii devotati politicei ruseti i
numiti in domnie prin stgruintele ambasadorului Tamara, care
capgt bogate prezenturi pentru intervenirea lui 69.
Inarmat cu tratatul care Impedeca pe Turci de a depune
pe domni fdrg consimtimntul Rusiei, i avnd In scaunele Vrilor
romAne doug personaje In totul devotate intereselor ei, Rusia va
ne soit pas permise. Les kiospodars de Moidavie accueilleront les reprisentations

que les envoys de Russie pourraient leur iaire tant pour l'objet dcs impots
que pour les piiviNges du lays".
" Ruffin c. Tellegrand 19 Oct. 1802, ibidem, II, p. 243. CA domnia lui
Alexandru Sulu lusese giuitoare se vede si din Zilot RomAnul, p. 81, care
spune cA acest domn fusese supranumit Romemomahos adk ucigator de Romani. 0 a doua notli si mai energica In care consulul rusesc cere mal ales IndepArtarea dregAtorilor grecl pAtali de jaturi, vezi rezumalA In Radu Rosetti
Arhiva Sentatorilor din ChisinAu, In An. Ac. Rom. II, Tom. XXXI, 1909,
p. 377 (99 memoriul I).
'9 Ruffin c. Tellegrand, 1 Oct. 1802, Hum. Doc. Supl.

II, p. 242: Le

prince Moruzi vient d'etre tiomm l'hospodarat de Moldavie et il est public


qu'il le doit comme Ipsilanti la legation russe qu'il a comble de pletsents".

18'TOBIA ItOlifANILOR

252

incepe a pune In lucrare un sistem de darapanare a imparatiei


turceti, precum nu'l cunoscuse nici un timp anterior.
3. CONSTANTIN IPSILANTI

L ALF_XANDRU MORUZI

1802 1800
Constantin lpsilanti in Muntenia, 1802 -1806. - - Constantin
Ipsilanti i Alexandru Moruzi nu sunt cleat nite adevarati

agenti ruseti in Imparatia Mahomedana. Ei nu sunt Insa nite


exceptiuni la credinta Grecilor catra Turci, ci expresia suprema
a unui fapt obtesc, plecarea Grecilor catre Rusia. Independent
de simpatiile natiei greceti pentru fratii 'Mtn' Hristos din geroasa Rusie i de dorinta ei de a fi eliberata prin ei de nenorocitul
jug pe care'l purtau dupa grumaz, Fanarintii din Constantinopole In care nite atari nobile simtiminte nu puteau sa se nasca,
aveau alt motiv de a se pleca i ei cu inchinare &Rea colosul nordului. Ruii erau cei mai tari ; ei incalecase pe Turci i era deci
firesc lucru pentru un neam ce nu vroia s piarda pozitia do-

bandita sa se deje in partea celui mai tare. lath' cum se face


ca mai ales dela pacea de Kainargi inainte, se intalnesc numai prin

exceptie Greci care sa mai poarte credinta catra Impartia Mahomedana. Ruii capatnd tot mai mare autoritate asupra di-

vanului din Constantinopole, Grecii incepura a ridica ochii cat% pu-

terea ce ordona, iar nu catra robii ascultatori. Am vazut pe

ambasadorul rusesc Bulgakow laudandu-se ca nu ar fi nelinitit

de purtarea lui Alexandru Mavrocordat, intru cat n'ar avea

decat s spuna un cuvnt pentru a-1 scoate din scaun 7. Ministerul francez observa de timpuriu aceasta precumpenire a Rusiei
In impartirea scaunelor romne i scrie cat% ambasadorul

ca Rusia se pune pe piciorul de a protegui fti pe principii

din IVIoldova i Valahia, ceeace o va aduce a dispune de aceste


principate i de
alipi pe familile greceti printre care se aleg
gospodarii
Tot in acest sens se rostia mai tarziu i Napoleon

ce! Mare in instructiunile sale care generalul Brune, ambasadorul sau de langa Poart, aratand foloasele ce Rusia le trasese
din devotarea unui mare numar de Greci pentru interesele ei.
Nu se poate tagadui spune marele om ea' devotamentul unei mari

parti din nalia greceasca catra Rusia a procurat acestei puteri

foloasele cele mai insemnate atat In schimbarvile razboaielor cat


i in intrigile pacei ; astfel o bung parte din umilirile suferite de
70 Choiseul

c. Vergennes

10 Fevr. 1785, Hurm. Doc. Supt. II, p. :36.

Mai sus, p. 267. Cronogralul lui Dionisie Eclesiarcul, p. 209, greete crind pune Inceputul domniei lui C. Ipsilanti, ln 1804, 0 pe domnul anterior lui II numete Constantin Sulu.
" At. striline c. Choiseul, 24 Aprilie 1786, ilndern,.p. .40,

TARILE ROMANE DELA PACEA DE IASI

253

imperiul turcesc in timpurile din urm6 poate fi atribuit fArA


nedreptate Intelegerei aproape statornice i obteti a Grecilor
Cu dumanii ei 72. Mai toti agentii ruseti care frmntau i
prelucrau necontenit privinciile cretine ale Turciei erau de ras6
greceascs. Aa in afar de consulul ei cel dinti in trile romne,

Lascaroff, care numai prin numele s'u era Rus iar din firea
lui neao grec, mai intAlnim tot ca Greci in slujba Rusiei pe
generalul Baroti, acela care determina pe Mihai Sutu a fugi

In Transilvania, Scaderi care comitnd un delict fat Cu ambasadorul francez, pentru a se sustrage de pedeapsa ce era sA o

ja trece sub protectia ruseascA care se gabete a'l primi 74.


Ambasadorul francez scrie in disperare odat cAtre guvernul
s'u, ea' trebue s'a facem cunoscuti Portei tr5dAtorii care o
incunjoar, adicri pe Grecii care ocup dreOtorii i care mai
toti sunt vanduti Rusiei. Cunosc din vedere i pe nume pe toti
aceti bIrtstmati 74. Dintre principi am artat Oral' acuma pe

Grigorie Ghica, Alexandru Mavrocordat, Mihai Sutu ca devotati

Rusiei.

Constantin lpsilante, cel nou numit, Meuse slujbe Rusiei


inc6 de pe cand er dragoman, mijlocind alianta dintre Rusia,
Anglia cu Turcia in 1798 contra Frantiei. El se al-Rase ca un
duman neimpkat al Francezilor i declar in 1808 colonelului
Grabinski &A mai curnd va asculta de ordinile ambasadorului
rusesc decAt de firmanele marelui vizir. Casa lui din Constantinopole fu at't inainte cti dup mazilirea lui sediul intrigilor
ruseti, i el intretinea totdeauna o stgruitoare corespondent
Cu colonelul rus Baroti. Mai multe acte dovedesc intelegerea
boierilor munteni cu Rusia mijlocit prin Constantin Ipsilanti 75.
Struintele ambasadorului rus Tamara pentru Ipsilanti nu erau
desinteresate de oare-ce mergea vorba cA Tamara luase pentru
aceasta 200 de pungi dela Domnul grec '6. Ipsilanti nu fcea
i el cleat a urma curentului general, care arunca pe toti cretinii din Turcia in bratele Rusiei. Este ins o deosebire intre
mobilul ce impingea pe Fanarioti &are imperiul moscovit
acela ce indrepta tot inteacolo ochii celorlaltor inchinnori ai

72 Instructiile date generului 13rune Sept.Oct. 1802, ibidem, p. 247.

72 Brune c. af. strAine, 25 Oct. 1803, Ibidem, p. 290.


76 Raport din 1798, Hurm. Doc. Supt. II. p. 191.

Actele citate de Radu Rosetti

sI 389.

74 forge, Acte

(I.

c. mai sus p. 348 nota 38) p. 348

Frg. II, p. 195. La p. 242 gasim In un alt act : La

mission russe s'tant par la paix de Kainargi mnag la facult de s'immiscer


dans le choix et l'exclusion du Hospodar est entre insensiblement en partage
des sommes normes que les princes sont sans cesse dans le... de lui payer sous
main"s Si Prusia sustinuse numirea lui Ipsilanti. Vezi scrisoarea lui de multumire c. regele acestei tAri, Febr. 1803 In N. lorga, Acle fi Frg. II, p. 375.

2b4

ISTOE1A ROMAN1LOE

religiei lui Hristos. Ace4tia cgutau s scape de suferinti,


sg pgstreze foloasele dobAndite.
Ipsilanti ca om al Rusiei, putere ce avea pretentia de a vroi

s scoatg Virile romne de sub vitriga ocArmuire a Turcilor,


trebuia prin aceasta insu sg urmeze un sistem de guvernare
mai putin impilgtor. De aceea 11 vedem indat ce ia domnia,
ingrijind de nenorocitii locuitori ai Munteniei, care umpluse
lumea la fuga lui Mihai Sutu i nu indrgznise sg se intoarc5
la cgminele lor in timpurile lui Alexandru Sutu. Pricina de 6.petenie care retinea i pe boieri eat% de hotarele 01.ei erau
stgruintele consulilor ruseti, ordonati a mijloci atare lucru
pentru a apgsa prin aceasta asupra negocigrilor tratatului din
1802, pe care Ruii izbutirg In sfrit a'l zmulge de la Poartg 77.

Venirea lui Constantin Ipsilanti in Muntenia fusese insotitg de un semn prevestitor de rgu. Anume boierii intmpinndu-1 la satul Rgdvanii in ziva de 14 Octomvrie (sfnta Paraschiva)
domnul se opri aici pentru a se odihni putin i inte in bisericg

spre a face o ruggciune lui Dumnezeu, cAnd de odat un cutremur stranic clgting pgmntul astfel cg aproape era s se
surpe biserica peste domn i a lui inconjurime. Cnd ajunse

In Bucureti el ggsi curtile domneti zdruncinate prin cutremur,


aa cg fu nevoit Ong la a lor intocmire s se aeze in mngstirea Vgcgretilor. Dacg vreo dat semnele prevestitoare se adeverirg, apoi fu Mt% indoial aceast claim a pgmntului, insg
nu pentru domnul ce cglca pe teritoriul tgrilor romne, ci pen-

tru acest teritoriu insu, din care o parte trebuia s se rupg

sg se prgbueascg In noianul fgrg fund al Imperiului Moscovit.


Dup ce rechemg pe locuitorit instrginati, domnul lu mg-

sura de a plti cea mai mare parte din ostaii turci care

se

deprinsese ca acas la ei in Muntenia, vrnd spaima in locuitori


prin neornduelele lor. Pltete apoi datoriile contractate inc
din vremile Sutetilor la Turcii i. Grecii din Constantinopole
spre a uura tara de grelele dobnzi pe care trebuia sg le suporte.

Aceste bune inceputuri ale domniei lui Constantin Ipsilanti artate de pgrtinitorul pentru Fanarioti istoric grec Dionisie Fotino, sunt adeverite i de Zilot Romnul care numai
de plecare ctr ei nu poate fi b'nuit. El spune : domnul porni
a oblgdui tara cu bune inceputuri, pre boieri cinstindu-i i inlesnindu-i pre srtraci dorindu-i i miluindu-i ; aezgmnt Meta
In toat tara de se cumpgrg toate breslele la darea dgjdiilor
dupii stare i putere i cu un cuvnt se argtg aa de nu se cgia
" Consulut rusesc Luc de Kiric c. znitropolitul Munteniei In Brasov 29
lulie 1802. Hurm. .Doc. Supl. IV, p. 298: Son Excellence croit que prolongeant votre sjour Kronstadt vous pourriez laciliter la russite des ngociations entames avec la Porte en laveur de la Valachie".

TARILE BOMANSt,DELA PACE. . DE 1A$1

23b

tara cad l'au cenit domn ; Ma numai cati se boierise in zilele


lui Mihaiu-Voda Sutu si Alecu Vod Sutu, s'au mahnit asupra-i
cad toate ale acestor doi domni boierii, prin firman imparatesc
s'a stricat si era banuiala ca de dansul se lucrase la Poarta una
ca aceasta' 78 Totusi nici principele Ipsilanti nu putu mntui
Tara Munteneasca de grelele dad ce eran de nevoie tocmai spre
a se putea plati datoriile ei. Cronologia evenirnentelor Munteniet
fi Moldoviei dintre anii 1768 si 1812, scrisa de un Roman ano,

nim in greceste, ne spune ca. in al doilea an al domniei sale


Constantin Ipsilanti a ingreuiat tara cu dari Indoite, vinariciu,

dejmarit si oierit, punand aceste dari i asupra eparhiilor si manastirilor si tuturor boierilor, acestora insa nu indoit, sub pretext ca tara ar datori 6.000 de pungi din nenorocitele imprejurari
trecute" 79. Pe lnga aces te greutati mai adaugandu-se un pojar
cumplit care reduse In cenusa jumatate din capitala si o mare
revarsare a apelor, nici domnia lui Ipsilanti nu se arata poporului
a fi si in urmarea ei cceace fusese la inceput.

In curand Insa reincepura incurcaturile cu Pasvanoglu.


Aceasta spaima a Munteniei, care se deprinsese a nu mai fi
refuzat nemultamit numai cu darurile, carete, butci, si altele",
pe care domnul i le trimitea din cand in cand spre a-1 imblanzi,
fi ceru o suma insemnata de bani. Domnul raspunse o parte
dn cerere, dar intarziind cu trimiterea ramasitei, bandele lui
Pasavanoglu trecura iarasi Dunarea sub conducerea aceluia
Manaf Ibraim care bagase alta data spaima in poporatia Bucurestilor.

El alese iarna, pe la Ianuarie, spre a lovi Muntenia, cu un

corp de vre'o 6000 de oameni, stiind c zapada cea mare si

teama de lupi care atineau drumurile vor impiedica pe locuitori

de a-si parasi asazarile i c el va putea deci sa-i prade in


toata voia si largul sau. Inainte insa de a despoia cu deasila,
Pasvangii cer de la caimacamul Craiovei sa le trimita MA
Intarziere zaharea pentru Wire, sa le pregateasca conacuri
precum si provizii de cafea, zahar, capoturi si blane, contase
si alvari, precum si telegari pentru transportul tunurilor, amenintand la din contra cu o groaznica pedeapsa. Caimacamul raportand domnului despre aceste cereri si amenintari, Ipsilanti
ii raspunde sa indeplineasca pe cat va putea cererile Pasvangiilor,

iar el ingrijindu-se pentru Bucuresti ja masuri de aparare i


impiedica pribegirea locuitorilor. Aduce de peste Olt graniceri

i panduri, stranepotii ostirilor romAnesti pe care le desfiintase


Constantin Mavrocordat' , si pe lnga ei mai aduna si alti oameni

de stransura pe care ii imbraca cu mintene, cu poturi, cu ca78 Fotino, p. 211-213. Zilot RomAnul, p. 82.
78 Erbiceanu, Istoria milropoliei Moldooei, p. 524.

256

IsTogiA ROMA/GLOB

ciulite 6i uniforme, unii in culori roii, alti in culori verzi. Mai

compune o roan de Wire din tinerii negutitori i aduce i o

ceata de Moldoveni, carora pentru a le da o aratare mai fioroas


ti imbraca in haine cazace6ti. Mai inzestreaza o6tirea cu tunuri,

aducand de unde putea tunari iscusiti, i alcatue6te astfel o

putere ca de vre'o 8.000 de oameni care era In stare sa susting


lupta cu ceata de talhari a Pasvangiilor, mai inimoi la prada
decat la lupta. Cu toate ca Pasvangii 16i pusese inteadevar de
tinta pradare capitalei in aceasta a lor expeditie, pregatirile
domnului 6i mai ales raspandirea vestei ca Ipsilanti ar avea
in otirea lui la 6000 de Cazaci, Wire de care se temeau Pasfacura sa apuce calea
vangii, Ii retinura de la intreprindere
inapoi peste Dunare" 80
In timpul ce aceste lucrari i pregatiri preau ca trebuie
sa absoarba tot timpul domnului, el nu neingrijea de a sluji
puterei care'l pusese in scaun, sprijinind in toate modurile uneltirile Rusiei contra Imparatiei Otomane.
Putin dupa intronarea lui Ipsilanti, ambasadorul rusesc
Tamara, acela caruia Ipsilanti datoria tronul, trece prin Muntenia catre Petersburg. Primirea pe care domnul i-o face este din
cele mai stralucite, ca 6i and ar fi fost un suveran, i sosit la
Bucure6ti este bogat &Arta de indatoritul su 81. Purtarea lui
Ipsilanti displacea Portei in ultimul grad caci ea vedea c' dreptul

de proteguire deferit Rusiei prin tratatele sale devenise o suveranitate chiar netinuita 8'. Ipsilanti insa se ingrijea prea
putin de efectul produs asupra Portei, de oare-ce 6tiea c asupra

Rusiei el nu poate fi de c't din cele mai favorabile.


Cat de putin socotea Ipsilanti pe Turcii cei alta data atat
de temuti, se poate cunoate de pe aceea c inteun rand cernd
Reiss-Efendi capuchehaei muntene, ca gospodarul sa trimita
In Constantinopole o ea time de oi, fiind capitala in mare lipsa
de carne de oae, singura ce ar placea Turcilor, capuchehaia
indrazni s raspunda ea ultimele capitulatii ale 'Munteniei cu
Poarta sub garantia Rusiei se opuneau la o aa cerere. In Inc
de a-i zbura capul dintre umere, sau cel putin de a-i aplica la
spate un numar de toiege, obraznicia, dupa ideile turceti a agentului Valahiei, atrase acestuia numai cat o poftire pe ua
din partea lui Reiss Effendi E8.

Pe cat ns purtarea lui Ipsilanti era contrara Turcilor,

pe atat ea se arata dispusd a favori7a interesele ruseti. Pe atunci


" Fotino, p. 219 216. Amenintarea lui PasNanoglu este confirmatA prin
un raport al ambasadorului francez din Viena c. al. strAine, din 23 Fey!. 1803,
Hurm. Doc. Supt. II, p. 254. Adaog6 dou6 rapoaite ale lui von Knobeladoif c.
rege din 15 Iunie si 16 Iulie 1803 In N. Iorga, Acte f i Frg. II, p. 382 si 384
" Brune c. Talleyrand, 22 Martie 1803, Huila. .Doc. Supl. II, p. 256.
" 13rune c. primul consul, 26 Martie 1803, Ibidem, p. 260.
Aprilie 1803, Ibidem, p. 263.
" Brune c. Talleyrand,

TARILE ROMANE DELA PACEA DE IASI

257

Anglia fiind tot prieten5 Rusiei, Ipsilanti transmitea corespondenta ambasadorului englez la Constantinopole, si doi Englezi
venind prin Bucuresti, Ipsilanti fi s'Arbtoreste In toate modurile 84. Rusii apoi cu prilejul trecerei hotel lor &tea' insulele
Ionice, sem5nase In Grecia mai multi agenti perturbatori si
provocase o r5scoal5. Ipsilanti alimenteaz5 Inc5 aceastA miscare
in contra Turcilor prin trimisi de ai si 85. In sffirsit lueru mai
gray, Ipsilanti se amestec5 In r5scoala SArbilor fntmplat5 In
anul 1803.
Rusii de fndat5 ce aud de aceast r5scoaI5, inspir5 prin
Ipsilanti SArbilor ideea de a recurge la dnsii pentru ca s5 intervinA la Poart5 In favoarea lor. SArbii primesc cu bucurie o
asemene propunere si In anul 1802 trimit o deput5tie, compusA
din trei persoane, Prota Nenadovici, loan Protici si Petru Ceardaclia la Petersburg, spre a cere de la imp5ratul Moscovei proteguirea poporului sArb 86 Toate ajutoarele le furl Indat5 MOduite, si deputatii sarbi se Intorc In pr;m5vara anului 1805, in
patria lor voiosi de asigurkile marelui fmp5rat. Alexandru le
spusese anume ca s5 urmeze sfaturile lui Ipsilanti, de a trimite
la Poart tnguirile si dorintele lor, si In caz de refuz din partea
Portei, le va sprijini pe 15110 ea. Ipsilanti intretinea In tot timpul
acestei daraveri corespondenta intre SArbia si Petersburg 87.

Astfel contribue Ipsilanti mult la autonomia pe care Sarbii


sfArsiril prin a o dobAndi pentru natiunea lor.

Purtarea lui Ipsilanti fl expunea la dusmilnia Francezilor,


care dupil tmp5earea lor Cu Turcii In 1802, c5utau toate modurile spre a ap5ra aceasta imp5rAtie de necontenitele cotropiri
ale Rusiei, cu care Franta se afla tocmai pe atunci in dusmAnie
fntili diplomatic5 din cauza refuzului impgratului Alexandru
de a recunoaste fncoronarea lui Napoleon de imp5rat (1804),
apoi urmat5 de marele sir de lupte ale coalitiei a 3-a contra
Frantei (1805). IzbAnzile militare ale lui Napoleon pe care nimeni

nu le putea cunoaste mai bine de at Ipsilanti, care avea co-

" Mune c. al. strAlne, 25 August 1803, Ibidem, p. 286. Vom cerceta
mai jos pricinele cal e legan si pe atund pe Anglia de Rusia.
*4
c. al. strAine, 9 Oct. 1803, Ibidun, P. 288.
" Cunibert, Essai hislorique sur les rvolulions el l'independance de la
Serbie, depuis 1804 jusqu'a 1850, Leipzig, 1855, I, P. 34. Si Zilot RomAnul, p. 83.

stie despre uneitirile lui Ipsilanti In favoarea Sarbilor : Rosia loarte mults'au
lindatorat lui Ipsilanti, si de aici manii clicoptA avAndul la aceasta, cum si la
ridicarea SArbilor Impotriva Porlei".
" Memoriul ambasadei franceze din Constantinopole din 21' Iunie 1805,

'Thrill. Doc. Supl, II, p. 313: C'est dans cette position qu'Ipsilanti sugg6ra
aux Seibiens d'avoir reconrr ii la Russie''.
A. D. Xenopo I. !Morin Romnilor.

Vol. IX.

IT

258

ISTORIA ROMANILOB

respondenti politici in toate capitalele Europei 88, puneau in o

tot mai mare ingrijire pe domnul grec din Muntenia, cu at

sporea vaza lui Napoleon. De i el se silea pe eta putea a colora

vetile pe care le transmitea Portei, dup6 interesul rusesc,

micornd insmntatea netgduit a izbAnzilor lui Napoleon


cel Mare, totui nu e mai putin adevrat c bunele relatii in care

Franta sttea cu Poarta, pricinuiau o mare nelinite lui Constantin Ipsilanti 89.
De aceea el ftria o adnc plecare &tea' Franta. Cnd
S-te Luce este trimis in insuire de consul in Bucureti, domnul
fi face o primire de tot strAlucit, asemn5toare acelei fcute de
Moruzi celui rusesc in Iai. Consulul descrie el insu ceremoniile

audientei oficiale, care se intampl in ziva de 7 Iunie 1803:


La 7 ore dimineata domnul imi trimise pe contele de Belleval,
ministrul sAu de departamentul trebilor strine pentru a m
intiinta c la 11 ore, imi va trimite trsurile i garda sa. La
10 ore marele pitar adic6 maiordomul s'Au veni din partea lui
s6-mi spun s6 dau de tire tuturor celor de natie francez ce
se aflau in Bucureti. La 11 venie trsurile domnului. Acea

destinat mie era trass de ease cai albi cu hamuri bogate ; vizitii

i lacheii imbrcati in bogate livrele. Dup.6 mine veniau mai


multe trgsuri ale unor Francezi sau oameni de sub protectia
Frantei. 0 sut de oameni de arme, din care jumtate cavaleria
mergeau inaintea trsurei mele care era sustinut la fie-care
scars de doisprezece uieri imbrAcati in alb. In curtea palatului

trupele purtau armele. Coborndu-m din caret fui primit de


marele ambelan in costum de parad. Dinaintea mea mergeau
doi paji purtnd afumtori in care ardeau parfumuri. In intAia
sal, marele postelnic, aga i marele vornic toti in haine de
ceremonie, venird s m intmpine i m duser inaintea prin.
cipelui care se inaint ctre mine i m pofti s" ed lng el
la dreapta. I-am rostit un discurs eruia el fspunse in chipul
cel mai amabil ; nite paji servir cafea, erbet i dulceti ; parJ ii,uhe e. falleyrand, 22 Martie 1803 Ibidem, p. 256: Ce sont les avis
de ces deux punces (Ipsilanti et Moruzi) dont les correspondants existent dans
toutes les cours de l'Europe, qui reglent la politique du divan". Asupra unuia
Grigore Dimitrle corespondentul lui Ipsilanti la Viena, vezi S-te Luce, raport
din 30 Aprilie 1803, Ibidem, p. 282: Cet homme (que M. de Belleval m'a dit
etre accrdit prs de l'empereur( Grgoire Dmeter, recueille avec avidit tous
les bruits populaires, qui circulent, en compose une dpch qu'il envoie officielleMent it son prince, et it peine est-elle-arrive qu'un calarache est expedi pies
la Sublime Porte".
" Brune c. af. strAine, 10 Sept. 1803, ibidem, p. 286 : Ipsilanti ne manque
par de nourrir la Porte de nouveauts contraires au maintient de ses liaisons
aVec la France". Comp. alta din 23 Mal 1803, ibidem, p. 276 si Ruffin c. Talleyrand, 10 Martie 1806 ibidem, p. 326: Ipsilanti prtend que les victoires des
Francais en sont pas aussi dcisives qu'ils les font". Si aceasta fridazniit sit
o sputa Portei dupii bAtfilia de la Austerlitz !

MILE R0MA1TE DELA PACEA DE IASI

fumurile ardeau pretutindenea. Toll minitrii, boierii st5teau


In picioare ; domnul i cu mine singuri st5team jos ; dui-A un
sfert de or de convorbire f5r nici o insemnAtate, imi luai ziva
bun dela alteta sa i am fost recondus la mine acas5 In aceiai
ordine i cu aceiai ceremonie 9.
Intmplndu-se s5 treac5 mareplul Brune, ambasadorul
krantei prin Bucureti pe la sfAritul anului 1804, Ipsilanti fi

face o primire inc5 *i mai strAlucit deal consulului 91.


Un curier al ambasadei franceze numit Besan on c5zAnd
de pe cal i fnindu-se greu, Ipsilanti Ii d cea mai bung ingrijire,
transmite depeile purtate de el la Viena, prin un curler special
(fr ndoial dup5 ce le deschide i luA cunotintrt de ele),
raportnd de indat aceast imprejurare marealului Brune i
transmitindu-i foarte des tiri despre mersul boalei curierului 92.
Prin asemene semne de supunere i de bunil voint5 exterioare precum i prin protestki de prietenie inirate pe hktie 93.

ctluta Ipsilante s indepArteze luarea aminte a Francezilor de

asupra adevkatei sale purtki fat5 cu ei. In acest dublu joc,


el era ajutat de minune de un vntur-tar5, care-i dAdea numele

titlul de general comite Luce de Gaspari Belleval, de i nimenea nu tiea nici in care Wire dobAndise rangul de general
nici unde Ii erau pergamentele nobletei lui.
Acest personaj, probabil de origine italian, incepuse cariera lui prin a in5/a pe fata baronului lacobv ambasadorul
Prusiei la Londra, care-i relu copila de i comp-romis, indat5
ce OA cine era. Gaspari era In foarte strnse legturi cu un
alt vntur5 tarA, de Witsch, care avea pretentii la tronul Iliriei
i care pentru a catiga bunele gratii ale principelui Zubow
ambasador rusesc la Poart, Ii vnduse favorurile sotiei sale.
Gaspari v5zAnd cti de Witsch nu putuse obtinea tronul Iliriei
se d5du In partida ruseasc a Grecilor constantinopolitani in
care el intalni pe Ipsilanti 94. Acesta Il lu cu sine In Moldova
In 1799, cnd fu numit la domnia acestei tki, fAcnd din el
ministrul s5u i secretar de stat la departamentul trebilor strAine.
El r5mase In Moldova In aceeai insuire i dup mazilirea lui

Constantin Ipsilanti pe 15110 urmapl s5u, Alexandru


care-i d In 1802 o scrisore c5tr Talleyrand In care'l roagg s5

94.Raportul lui S-te Luce, din 30 Aprilie 1803, ibidem, p. 282.


6, Brune c. af. strine, datatil din Bucurestl 1 lanuarie 1805, Ibidem,
p. 306.
Vezi corespondenta intro maresalul Brune, Talleyrand I Ipsilanti relativA la boala curierului Besanon din luna Aprilie 1803, ibidem, p. 269-271.
" In 31 Main 1803 gAsim o scrisoare a lui Ipsilanti c. Talleyrar.d In care
se plange de calomnille qui ont cherch it me desservir auprs du gouvernement Francais", ibidem, p. 277.
'4 Brune c. Cbampagny, amb. trancez la Viena despre trecutul generaIului de Belleval, 6 Maiu_1803, ibidem, p. 274.

isTonit, ItOMANTLOR

260

primeascg

cererea lui Belleval de a fi sters de pe lista

pe care ar fi fost trecut far drept 55. Francezii emigrantiilor


fnsg ne-

cunoscand cu ce soiu de om aveau a face si fnsglati prin numele


fnfgtisarea lui francezg, 11 Imbrgtiseazg, i ambasadorul republicei franceze din Viena fi dg un pasaport, recomandandu-1

cglduros ministrului afacerilor strgine, de oare-ce ar tinca


fndatoreascg pe principele Moldovei 96. Indatg dupg numirea
lui Constantin Ipsilanti In Muntenia, Intalnim pe Gaspari In
fnsusire de ministru al ski pentru afacerile strgine la curtea lui
In Bucuresti. Aici II aflgm punand mana pe depesele curierului
Besan on spre a le trimite la Viena, sub pretext cg ar fi urgente,
Meat cand vine curierul lui Champagny din Viena spre a le lua,
le gilseste expediate 97. Fgrg Indoinl eft' graba lui Gaspari de
a pune mana pe corespondcnta ambasadorului francez din Con-

stantinopole nu aven alt mobil decat de a afla continutul lor,


pentru ca principele su transmitindu-1 curtei rusesti sg'si creeze

noi titluri de servicii la dansa. Belleval stiliza toate notele si


rgspunsurile earl ambasada francezg, In care se argta Frantei
un deplin devotament la interesele ei, pe cand in ascuns dansa
nu avea dusmani mai statornici si mai 1nversunati decal domnul
Munteniei i elegantul sgu ministru.

Acesti doi agenti ai interselor rusesti In Muntenia nu se

multumesc mns numai cu falsificarea stirilor politice europene


In defavoarea Francezilor i In folosul Rusilor. Ei fndrgzniaa

din cand in cand a merge chiar mai departe cu uneltirile lor.


Asa Intr'un rand ambasadorul Frantiei din Constantinopole
este fntrebat de Reiss-Effendi,

dacg

fnteadevgr consulul francez

din Bucuresti ceruse voie principelui de a face o cglgtorie la

Vidin la Pasvanoglu. Ambasadorul lovit prin o asemene fntrebare


cere grabnic de la consul lgmuriri In aceat privintg, nevenindu-i
sg creadg di St. Luce sg fi fgcut un pas atat de gray, ca o cerere
de vizit la un dusman al Portei, MI% autorizarea lui. Consulul
fi rgspunde cli. nici nu i-a trecut prin minte o asemene idee. Ipsilanti l cu Gaspari iscodise o asemene minciung pentru a compro-

mite pe Francezi in ochii Portei. Domnul Munteniei chemat


&Ali dee seamg de raportul s'Au care autoritgtile turcesti, pretinde atunci cg numai alga ar fi Intrebat el, ce ar fi de filcut
"
"

Alexandru Sutu c. Talleyrani, 30 Tunie 1802, ibidem, p. 224.


Ambasalorul republieei franceze din Viena c. af. straine, 23 lane 1802,
ibidem, p. 225.

"

Brunne C. Talleyrand, 8 Aprilie 1803, ibidem, p. 267. Se vede din aceas-

t5 depesl crt Brune binula pc lielleval. El zice : Vous venez par leur lectura
que le comte de Belleval a rendu les dmalches du citoyen Champagny et les
miennes inlructueses et que mallre des circonslances prenant pour motif que
l'importance des dpa,hes que yavais nmises Besanon pouvait exiger qu'elles
Xussent rendues le plus tot posible, a fait prvaloir son counter pour les falle
porter it Vienne".

TABILE ROMANE DELA PACEA DE IASI

201

fn cazul cnd consulul francez si-ar cere o asemene Invoke I Ce


se descopere In urm5? c5 agentul englez care ImpreunA cu Rusil

fmpingeau pe ascuns pe Pasvanoglu in contra Portei, fusese


fnteadev'Ar la Vidin, dar crt perfida curte de Bucuresti pusese
aceast5 c5I5torie In socoteala acelui al statului francez 99 Intelegem deci cum de ambasadorul francez trata pe Ipsilanti de dusman de moarte, foarte canalie i foarte grec" 99.
In anul 180-1 relatiile fntre Poart5 i Franta Incordndu-se

putin din pricin6 c Poarta refuzase a esi din sistemul ei de

strict5 neutralitate In rzboiul izbucnit fare Francezi i Englezi


si din acea a unor vuete de un plan de Implirtire a Turciei fntre
Franta, Rusia, si Austria, Ipsilanti crede c5 poate sd dea mai
pe fat scopurile i simtimintele dusm5nesti ce le hrilnia In
contra Frantei. Domnul fncepe a ar5La consulului francez, pe

care 0115 atunci fl cultivase cu a-Ma Ingrijire, nep5sare

rAcea15. El opreste pe boieri de ai mai face vizite. Unul din ei


trecAnd peste acest ordin este dat afar5 din dregAtoria lui. Pe
de alt5 parte toate noufAtile cele mai false din lume se r5spAndean cu dinadinsul In Bucuresti. Odat Rusia declarase rtizboiu
Frantei, alt5 dat5 Belleval vestea c6 Francezii vor desbilrca
In Morea, dac nu ar fi si lucru Indeplinit ; alte ori consulul
rusesc Instiinta el insusi c6 ambasadorul francez era s5 p5r5sease Constantinopolea. Nu sosia nici un c515ras In Bucuresti
din Constantinopole, fAr5 ca de fndat5 s5 nu se r5spAndeasc6

vuetul despre un ordin de arestare a consulului si a tuturor


Francezilor 100rn Belleval aduce din Franta o carte intitulat5,
Dietionaire bibliographique des hommes qui ont fold un rle duns
L7 Revolution, al C5ruia autor, dupil p5rerea lui St. Luce, consulul

francez din Bucuresti, ar merita s5 fie trimis la ocn. lndat5


ce un francez venia In Muntenia, Belleval ti cAuta numele In
dictionar i dac5 fl gsia, era privit fndat5 ca un netrebnic. Actele

guvernului francez erau cunoscute In Bucuresti mai ales prin


ziarul Courrier de Londre:., pamflet anti-napoleonian care
nu este a ucide", In care tintea pe Napoleon "l. Articolul astfel
intitulat fusese tradus In greceste i trimis la Constantinopole.
BeIleval adusese apoi din Hamburg pe un emigrat francez, un
oare-care marchiz de Beaupoil de SL. Aulaire, om de 60 de ani,
ca institutor pentru copii lui Ipsilanti care era s'A ae si mai
mult ura contra republicanilor. Atacurile lui Belleval merg
atAt de departe IncAt St. Luce spune intr'un rAnd c dac5
"a Brune c. Talleyrand, 23 Oct. 1803, Ibidem, p. 289.
99 Brune c. af. stiaine, 19 Oct. 1803, ilndem, p. 288: C'est un ennein1
capital, bien lourbe ct bien glee".
19 Brune C. Talleyrand, 15 Aprilie 1804, ibidem, p. 298. Om. tin report
al tut S-te Luce c. Talleyrand din 27 Aptilie 1803 In copie la Acad. Rom. leprodus de Radu Rosetti (I. e. mai sus p. 348) p. 386 (28).

lor S-te Luce c. Brune 1 Martie 1804 lithm. Loc. Sup'. 11 p. 296.

g62

78TORIA. ROMANI:GOB

acest am atat de Injosit ar indrazni sa rostiasca fnaintea mea

asemenea simtiminte, momentul in care ar Indrazni sa deschicla


gura ar fi de. sigur cel de pe urmN din viata lui 102. Atat de
departe mergea Ipsilanti contra Francezilor ca Mitropolitul
despre care se credea ca are darul profetiei, Inteo mare slujba

bisericeasca prezise el Rusii vor fi la Paris iar Francezii In


Siberia, lucru care ce e drept s'a si ndeplinit, cel putin pentru

partea Intai 103. Contele i cu marchizul eran incntati ; cu aju-

torul lui Ipsilanti erau s ra'stoarne pe Bonaparte ! 104.


In convorbirile lor nu se mai scoteau din Monsieur le
Comte si Moniseur le Marquis, incntndu-se mutual unul pe
altul cu aceste titluri, pe care prea le placea sa le auza pentru
ale fi purtat Inteadevar 105.
In curand Insa un nou \Taut schimba relatiile incordate
ale Frantei cu Rusia pe o calduroas prietenie. Spaima cumplita
la curtea lui Ipsilanti scrisoare grabnica catre generalul Brune
In care domnul Ii spune
doreste prietenia i ca se teme
mult s nu-1 fi indispus In contra hubo.
Ipsilanti astepta de la Rusi o stralucita rasplata a slujbelor
sale. Era vorba anume de a i se da principatul pe viata si in
chip ereditar In familia sa, In caz de a ramne Muntenia sub
oblduirea Rusiei. Mai multi boieri din partida domnului merge

la Constantinopole la ambasadorul englez, spre a-i arta


nici data tara n'a fost asa de fericita ca sub domnia lui Ipsilanti ; ca ar fi de nevoie pentru tara ca aceasta s devina ereditara in familia lui i cu ei ar promite pentru atare favoare
cate 4 milioane de lei Angliei i Rusiei 107.
Pe cand lpsilanti desmierda visurile de dinastie, Turcii

care in sfarsit, sub silintele ne incetate ale ambasadorului francez,


Incepuse a deschide ochii asupra manoperilor domnului, ti pre-

gatiau o astfel de multumita. Ceeace mai ales determinase pe


Turci a vedea data adevarat In jocul de intrigi al lui Ipsilanti,
102
Luce e. Talleyrand 6 Mattie 1805, ibidem, XVI p. 681.
103 Alt raport al accluiasi din 4 Ian. 1806 ibidem, p. 698.

Pentru accastA linutA Belleval era rAsplAtit cu mare dArnicie; 24.000

de lei pe an leafA, plus cAstigul lui In negaI cu juvaeruri pe care le aducen


din Paris. IntovArlisit cu un negulitor englez Thornton el Ikea si specula ca
exportate In Angla. St. Luce raportul citat.
lAnuri
'1 Mai tArziu In 1807 dupA rAsturnatea lui Ipsilanti, IntAlnim pe Bellew'
(tout court) In Frankfurt, sArac i ruinat, rugAndu-se de Champagny sii fie Intrcbuinjat In slujba Franliei, la care i se rAspunde cA impAratul nu are nevoie
de not dregAtori In Tuicia. BelleNal c. Champagny, 20 Oct. 1807, ibidem, Supl.
Hp p. 475.
Eitune C. primul Consul, 18 prilie 1804, ibidem, p. 299; II n'est pas

jusqu'au prince Ipsilanti de \ alachie, dont la petite tour est un foyer de ca-

lomnits et d'intaigues, qui rnalgt les deux rnigis, Belleval et Beaupoil de St.
colporteurs de libtlies de Londres, n'ait ciu devoir m'crire pour me
dire nussi qu'il ciaignalt qu'on ne m'eut donn des piventions".
107 Brune. Taleyrand, 14 lanyarie 1804, ibidem, p. 293;

TABILE ROMANE DELA PACE& DE IASI

263

era trnprejurarea ca el necontenit prin rapoartele sale auta sA


micsoreze izbanzile lui Napoleon, care cu toate aceste umpleau
lumea cu vuetul lor. Mai ales dup stralucita victorie dela
Austerlitz (11 F'evruarie 1805) care sili pe insus dragomanul
Dumitrache Moruzi fratele lui Alexandru, si el una din uneltele politicei moscovite, s recunoasca c gloria armelor franceze

atinsese culmea, Incercarile lui Ipsilanti deveniau ridicule si


periculoase pentru el 1'. Intr'un rand marele vizir Sntrebat de
ambasadorul Frantei, Oita cand va suferi ca acesti tradtori
sa ocupe tronante trilor romane, ministrul li raspunse : Am
s-ti comunic un mare secret. Sultanul a jurat pe coran ca nu
asteapta decat primul rspuns a noului sau ambasador din Paris
pentru a trata precum merit-a pc ambii gospodari 109
Sultanul anume odat pus pe urma tradrei voevozilor
Munteniei si a Moldovei, mai descoperise Inca o uneltire periculoasa a lui Ipsilanti, anume ea el tot sub inspiratia ruseasca,
rsculase In contra Portei pe pasa din Rusciuc, Trestenic-Oglu.
Poarta vroind s sfarsasca mai repede cu aceste revolte ale
pasilor sal care pe lang c o slabeau, compromiteau cu totul
vaza ei in ochii lumei prin privelistea unei anarhii luntrice
atat de pronuntate, pune de asasineaza pe Trestenic-Oglu.
Pe atunci generalul Brune fu Inlocuit cu generalul Sebastiani In ambasada franceza. Acesta dupa ce trece prin Bucuresti, unde este primit ca mare pompa de Ipsilanti 11, se convinge
prin el Insusi despre nclinrile domnului ea-1re curtea ruseasca ;

ajungand In Constan tinopole el adauge inc la pornirea Turcilor contra domnilor trdtori, aratand crt ei ar unelti ca instrumente ale Rusiei o rascoal a tuturor provinciilor Impar4iei
crestine i musulmane In contra sultanului, dovada Pasvanoglu,
Trestenicoglu, i c daca nu va destitui pe acesti voevozi,
Imparatia turceasca' ameninta a fi Inghitit 111. Sebastiani lucreaza
cu atata energie asupra tuturor drei;atorilor Portei i trials asupra

sultanului, Meat 11 determinrt sa faca acest pas hotrator, Insa


periculos, a destituirci lui Ipsilanti i Moruzi, periculos intru
cat Poarta calca prin aceast destituire unilaterala i MA consimtamantul Rusiei fgaduielile ei In 1802.
roe Ruffin c. af. str5ine fara data, ibidem, p. 324; le prince Dimitrie Mo-

ruzi m'a hilt dire lui me.ne que l'honneur des armes franaises tait ion

comble". Si Cu toate aceste Inca la 10 Maitie 1806 un an dupa accasta stralucita


victorit, Ipsilanti indraznia sa coboare izbAnzile Francezilor. Vezi raportul din
atea clat a lui Ruffin C. Talleyrand, ibidem, p. 326. Mal sus, nota 18.
'CI' Ruffin c. Tallcyrand, ibidcm.
Sebastiani ajunge In Bucure,t1 la 28 Iulie l plead spre Constantinopole la 1 August. Sebastiani c. Talleyrand, 30 tulle 1806, lbidem, p. 346. Sasesprezece zile, dupil actea iuge Ipsilanti".
Gent.r.dul Sebastlani c. al. straine, 29 Aug. 1806, ibidem, p. 348.

ISTORIA ROM,ANIL01/

264

Repetand fnsd nadsura ce-o luase la mazilirea lui Gri-

gore Ghira In 1777, Poarta vroeste odatd cu tronul sd rdpeascd

viata lui Ipsilanti. Italinski Ina ambasadorul rusesc si Cu

Alexandru Ipsilanti tatd1 domnului simtird de firmanul cel fatal, si trimiserd pe un 'Mar asa de grabnic din Constantinopole
In Bucuresti fncAt acesta In 3 zile si 3 nopti parcurse enorma
distantd dintre aceste cloud orase. Dar 5i Turcul care trebuia
sd aducd la Constantinopole, capul lui Ipsilanti se grdbia nu mai
putin. Se spune e pe cnd el intra pe o barierd, Ipsilanti esia
pe cealaltd
In locul domnilor depusi Poarta rAndui In Moldova pe
Scarlat Calimah iar In Muntenia pe Alexandru Sutu, numind
dragoman In locul lui Dumitrache Moruzi pe banul Hangerli.
Alexandru Sutil indatd dupd rnduirea lui In Muntenia,
scrie Impdratului Napoleon ardtndu-i devotamentul sdu cel
nemdrginit pentru Poartd si pentru prietena ei Franta, la care
Napoleon rdspunde personal in Noemvrie 1807 din Berlin, unde

intrase dupd victoria dela Iena, cd victoria fi este scumpd


pentru

ajutd a apdra cauza apdsatilor, a sprijini pe prietenii

ce-i sunt credinciosi, a apdr neatdrnarea tuturor posesiilor

Imperiului Otoman, ci scopul sdu este de a protegui totdeauna


pe Sutu pe care-1 priveste ca devotat cu sinceritate gloriei suve-

ranului sdu si ca unul ce doreste vesnicia prieteniei ce uneste


Poarta Otomand cu imperiul meu" lls. Tot asa face si Calimah
cdruia fi rspunde Talleyrand multumindu-i pentru bunele
siintiminte ce i le rosteste, asigurndu-1 de protectia Impdratului
OA 114.

Ambasadorii Angliei si Rusiei, c'xid aud despre triumful


lui Sebastiani, amenin0 de a dreptul pe Poartil cu bombardarea
Constantinopolei de care o Had englezd, dacd PoarLa nu va
CAnd e aude pe Ipsilanti si Moruzi in domniile principatelor.
primi fnapoi, in Petersburg despre o Inedlcare aLdt de vederatd
a trata tei or, se dd de indat, ordin generalului Michelson a infra
In principal e (16 Octombrie). Opt zile dupd aceasta, impdratul
and cd hospodarii destituiti au fost reintegrati In scaunele tor.
Totusi el nu crede de cuviint a retrage trupele sale din principate, pretextnd acuma cd Turcia a cdlcat tratatele incheiate

i cd ea trebuia s ice o garantie pentru a aduce cu sila a lor


respectare U5.

U Fotmo, p. 222,
fis liurrn../Joc. XVI, p. 783.
lie Ibiderzz, p. 789. Probabil Napoleoa va fi trimls o scrisoare personal st
la C.alimarhi, dar ea nu ne-a fost pAstratA. V74. li N. Iorga., Doc. CalirnachilOr,
I, pp 325 0,
"a. VEzi, natele fulgetAtoare a 1c lui ItallInki c, PoartA, ibldem, p. 350
si 352. Scrisoarea sultanului c. Napole,ou th clue li area (4 a rexmcat dtstituilaaouL M.n4 oi Ipailaalt din 18 Ol. 1808,. Ibidern, R. 354k

TASILE If0M1/7E DELA PACEA DE IASI

265

Aceste schimbgri prgpgstioase ale alcgtuirilor politice,

zgpciser pe boieri. Ei se clAtinau necontenit II-Are cele doug


suprematii care se clgtinau si ele asupra tgrilor romne. Dupg

izbanda lui Napoleon de la Iena i destituirea lui Constantin


Ipsilanti i Alexandru Moruzi, boierii arat iargsi consulului
francez respect si consideratie, simtiminte de care iargsi se intorc

cand aud de restabilirea domnilor depusi si mai ales cnd vgd


cg Rusia ocupg Principatele no ; i boierii aveau temeiuri de

a se schimba astfel. Ei se temeau cg, dac Rusii vor pgrgsi


apgrarea tgrilor lor, Turcii le vor lua iar capetele ; cg Franta
nu-i poate protegui de cat cand se va apropia de
Reinhard incheie deci scrisoarea in care raporteazg aceste lucruri
Cu pgrerea cg boierii nu vor deveni partizani Francezilor decal

In m'Asura ce acestia vor putea face binele sau 1%111" '17.

Tratatul dela Kuciuk-Kainargi Incepuse a purta roadele


sale. Pang acuma aceste fusese cultivate, preggtite, i acuma
Rusia Incepea a trage folos din ostenelile sale. Rgsboiul acesta
fusese Inceput din cauza principatelor : pentru a le apgra de
incglcgrile Turcilor, de prildgciunile neomenoase ale bandelor
lui Pasvanoglu, pentru a le asigura drepturile garantate prin
tratate, Rusia Intreprinsese vgrsarea sangelui supusuilor sgi. In
aparentg motivul cel mai neinteresat o impingea la aceast
luptg ; In realitate ea nu vana dealt tot Intinderea puterei sale,
dacg nu

pe socotala Turcilor, fie si pe aceea a popoarelor a cgror


proteguitoare se declarase. Tinta Rusiei este una si aceeasi, cotropirea rgsgritului ; rivalii ei sunt toate popoarele ce au asupra
acestuia o portiune de autoritate ; de aceea ea nu alege intre
dusmani i prieteni, tare adversari i aliati toti sunt de o potrivg
vinovati In ochii politicei moscovite, cgci toti se imprtgsesc

din sfantul potir din rare numai marele preot are dreptul sg

bee, si de aceia toi trebuesc ifidepgrtati care prin r'zboiu, care


prin cotropire, pentru ca intregul rgsgrit i apoi poate chiar
lumea intreagg sg Imbrace haina grea i geroasg a Moscovei.
Poarta, dupg restituirea principilor, neputand Intelege ce
motive mai impingeau pe Rusi la Incglcarea granitelor lor, cere
necontenit de la Italinski ambasadorul Rusiei, explicarea acestor
procedgri dusmAnesti. Fiind comunicarea cu Petersburgu cu
totul intreruptg, Italinski era In neputintg a da deslusirile cerute
Sebastiani se foloseste de aceastg Incurcgturg a ambasadorului
rusesc pentru a Impinge necontenit pe Poartg la rgzboiu, zugrgvindu-i Cu culorile cele mai strglucite, izbanzile lui Napoleon

la Vistula. Poarta pubhcg un manifest In care se plange Cu


amgrAciune contra perfidiei politicei rusesti, care Cu toate cA

Ledoulx c. Talleyrand, 8 NoemVrie 1806 ibidem: XVI, p. 1'4.


Reinhard c. Talleyrand, 9 Noemvrie 1806. bidem, p. 786: Si les
Russet; perdent leur influence la Turquie se remettra cimper nos tetes".

i"

ISTORIA ROMANTLOR

266

Poarta daduse urmare cererilor ei, totusi incalca cu armele teritoriul otoman, si astfel razboiul cu Rusia este din nou declarat
la stasitul anului 1806 (26 Decemvrie).
Inainte de a pasi la expunerea acestui razboiu cel cu urmarile

cele mai fatale asupra tailor romne, care avu de erect a rupe

din trupul lor a patra parte din a lui intindere, sa cercetam


domnia lui Moruzi in Moldova.

Alexandrn Moruzi a dona oar:4 In Moldova 1802-18110.

Familia Moruzi era de mult cunoscuta ca prietena Frantei.

Astfel Gheorghe Moruzi fratele lui Alexandru fusese dragoman

pe timpul cand se proclamase republica in Franta, si starui

mult, obtinnd la sfarsit recunoasterea nouei forme de guvern


de catre Poarta otomana, Inca numirea lui Alexandru Moruzi
de domn in Moldova nu prea convine Rusilor, si ambasadorul
Tamara se arat chiar nemultumit cu introducerea lui118.
Noi credem insa ca aceasta nemultumire a Rusiei cu numirea lui Moruzi era numai prefacuta, caci de astfel autoritatea
necontestata pe care aceasta putere o avea pe atunci asupra
divanului turcesc, ar fi pus'o in stare de a face pe Poarta sa
numeasca alaturea cu Ipsilanti in Muntenia, un domn pe placul
ei si in Moldova. Moruzi vazand ca Rusii erau pe atunci mai
tari, trecuse fara alta forma din partida franceza in aceea ruseasca si devenise peste noapte tot atat de devotat partizan al
Rusilor pre cat fusese pana atunci prieten Francezilor.

De si acestia se bucura de-o cam data de numirea lui


Moruzi care'si aduce ca institutor francez la copii sal pe un

republican, Cl6maron 119, to tusi generalul Brune nu era sigur


pe scopurile principelui Moldovei. El spunea ca nu are asupra

lui cleat rapoarte nehotarite, dar stie ca Rusii au o asa in-

raurire in Moldova, cri dominarea lor e mai tot asa de sigura


ca si protectia lor I". Moruzi la inceput se poarta destul de
bine cu Francezi. In scrisoarea prin care instiinteaza pe gen'eralul Brune despre sosirea consulului francez Mchain la Iasi,
prin o amintire a vechei prietenii a familiei sale pentru Franta,
el spune ambasadorului ea au facut trimisului Frantei o primire atat de datorie cat si prin plecarea sa care natiunea
franceza ni. In curand tug se vazu ca si Moruzi era castigat
pentru cauza ruseasca'. Asa el intriga impreuna cu Ipsilanti
Insarcinatul republicei franceze c. Talleyrand, 25 Martie 1802, ibidem

Supl. II, p. 218: M. de Tamara n'est pas satislait du choix a cause de cette
propension hrditaire des Moruzi pour la France".

Ruffin C. Talleyrand, 18 Noemvrie 1802, ibidem, p. 250.


il. Brunne c. al. staiine, 25 Maiu 1803, ibidem, p. 276.
111 Alex. Moruzi c. Brune, 22 Iunie.1803, ibidem, p. 278: autant par
inclination que par deNoir".
1

TAEILE 11.011ANE DELA PACEA DE IASI

261

pentru fnlocuirea fnsgrcinatului de afaceri al Turciei din Viena,


tnul Tipaldo, care era Turc cu un grec Arghiropol fratele rezi-dentului Turciei din Berlin 122, spre a impgna astfel toate centrele

Mari politice, ale Europei numai cu oameni de ai lor, care


sg slujiascg la planurile rusesti i sg trAdeze pe Turci In toate

modurile. Apoi se vede cg Alexandru Moruzi numai Francezilor


nu putea fi devotat, de pe silintele ce si le dg fratele sgu .Dumitrache Moruzi din Constantinopole de a combate politica aces-

tora, Intruat mai Intgi este greu de crezut cg ambii frati sgfi

fost de pgreri politice asa de diametral opuse. Apoi Dimitrache


chiar prin un memoriu adresat Po!lei, prin care cguta a o con-

vinge cg ar fi de cel mai mare interes pentru ea a refnoi cu

Anglia, prietena Rusiei, si a punta pe Francezi cu vorbe bune,


adaogg despre fratele sgu domnul Moldovei cg : insinugrile
trebuitoare precum si explicgrile dibace ce ar fi sg se dee, ar
putea sg ajungg la destinatia lor prin canalul consulilor francezi
care se aflg la Iasi si la Bucuresti, cgci gospodarul Moldovei
fratele meu s'ar grAbi a coopera la Indeplinirea acestui plan,
dupg rvna sa cunoscutg i In chipul cel mai potrivit i folositor" 1. Mai aflgm pe principele Moruzi denuntnd ca spion
francez pe un ofi ter polon Talkowsky, trimis de Francezi spre
a cerceta starea cetgtilor pe Nistru 124 Lucru mai hotgrtor,
Alexandru Moruzi arat el fnsusi In o scrisoare mai tarzie de
desvinovgtire cgtre Francezi, cg au luat InteadevAr parte algturea cu Ipsilanti la tratgrile cu Cara-Gheorghevici capul rgscoalei din Serbia, Insg fgcuse aceasta spre a cguta sg-i fmpace.
Ipsilanti fnsg numai tratgri de ImpAcare nu fg'cuse cu Serbii,
ci-i provocase la rgscoalg
sprijinise In toate modurile, dupg
cum am vgzut mai sus.
cu toate aceste, asa de dibace erg purtarea lui Moruzi
ci Francezii i Insusi agentul lor Reinhard trimis In Iasi In
primgvara lui lts05 In scopul de-a fndruma o actiune mai
energicg a Frantei in principate, fin% cgstigati de ademenitoarea
purtare a lui Moruzi si a sotiei lui Zoe, fata lui Lascar Ruset,
That Reinhard se Meuse aprgtorul lui Moruzi fa t cu bgnuielile de rusofilie ale lui Ruffin ambasadorul francez din Constantinopole. La mazilirea lui Moruzi, Reinhard nu se poate fmpiedica
de a-i argt pgrerile sale de rgu pentru nemeritatea lui disgratie 125.
its Parandier c. at. stiline, 23 Aprilie 1805, ibidern, p. 308.
"1 Dimitrie Moruzi c. Poarta, 2 Fevr. 1806, ibidem, p. 324: ,,l'Hospo-

dar de 1V1oldavie mon fire, s'empresserait de coopler l'accomplissement de

ce plan, d'aprs son zle connu et de la manire la plus convenable et la

plus avantageuse".
124 Sebastlani C. Talleyrand, 21 Sept. 1806, ibidem, p. 351.
Asupra celor spuse vezi Lellres de M-me Reinhnard sa nierce, publies
par la baionne de.... ne Reinhaid, p. 208 si 216. Reinhard r sc.1 cider a su-

Ora pe Talleyrand Cu sprijinirea lui Moruzi. Radu Rosetti, I. e. p. 441 (83).

MOM ROMANII,Og

Cat despro Dumitrache Moruzi, documentele dovedesc


tntr'un chip invederat legAturile sale cu Rnii, and fu sa se
.reinoiascA tratatul de aliantA dintre Rusia si Turcia, la care

Rusii tineau asa de mult, spre a distrage pe Turcia din legAtura


Cu Napoleon, Dimitrie Moruzi cumpArA juvaeruri de 150.000
de lei spre a le impArti pe la marii dregAtori ai Portei, iar capuchehaia atat a Munteniei cat i acel al lui Alexandru Moruzi
al Moldovei, umblau pe la ei din casA in cas5, spre a rAspandi

stiri nelinistitoare asupra curandului atac al Frantei contra


Turciei, Intrigue aceste erau conduse cu o patimA turbatA ;
toll partizanii Rusilor so miscase ca un om sub conducerea

ambasadorului si unul din agentii lor cei mai activi era tocmai
principele Dimitrie Moruzi. Francezi trebuirA sA recurgA si ei
la mijloace desperate, spre a le dejuca si a impiedica reinoirea
aliantei. Ei aveau in slujba lar familiiile, rivale Moruzestilor,
a lui Calimah i Caragea ; dar sprijinul Jar cel mai efectiv era
.inteo femeie, Caterina fata unui Grec, celebru intrigant, Scanavi
sora sotiei lui Iancu Caragea, nu tanArA, nici frumoasA,
plinA de spirit si cu o mare tnraurire asupra
chehaei vizir
rului 12. In 1806 Dimitrachi Moruzi prefAcandu-se a se ingriji
pen tru un atac al Francezilor In contra Portei, aratA cA pericolul
acestuia n'ar putea veni dinspre nord, din care parte Turcia ar
fi apd rota de Rusia prin o armatA de 250.000 de oameni, ci numai

din spre coastele Adriaticei, care ar trebui spre acest scop intArite 127.

Nici Alexandru, nici chiar Dimitrie Moruzi nu vroir

nici odatA s'a convinA, pe atunci pe cand atari documente zAceau la secret, despre uneltirile lor contra Fran tei i in favoarea
Rusiei si Angliei. Ei protestar totdeauna c purtarea lor a fost
rAu talcuitA, a fr drept striruia Franta, dupg depunerea lui
Al. Moruzi c ambii frail s'A fie surguniti. Al. Moruzi serie in
repetate randuri lui Androssy, Talleyrand i chiar lui Napoleon
spre a-1 asigura pentru nesfastiul sAu devotament cAtre Franta.
Dimitrie Moruzi caut de asemene s indepArteze dela el asemene presupunere, i cu toate aceste pe and scrieau i lucrau
In acest sens, ei uneltiau fr Incetare in contra Frantei care
izbuti a face ca Moruzestii s'A fie disgratiall de Poart
surguniti ; ba chiar s'A aplicase un sechestru pe averea lui Dimitrie
,.Dar creditul, bogiile lor, consideratia de care de
mult timp se bucurase la Turci precum i imprejurArile, le au
inapoiat favoarea 19." Cum se face de unul din ei i anume acel
mai compromis, Dumitrache Moruzi, s fie insArcinat de Turci
126 Hunt c. Talleyrand, 21 lunie 1805, 1-1wm. Doc. Supl. II, p. 310.
117 Dim. Moruzi c. PoartiS, 19 Aprilie 1806, ibidem, p. 339.
121 Memotiu ptivitor la tolul iamiliei Mmuzi, ibidem, p. 573.
Meriage c. Champagny, 18 Fev. 1809, ibidem, p. 539.

TARILE ROMANE DELA PACEA DE IASI

269

cu tratArile de pace de la BucurWi, aceasta este o ghicitoare


care se poate deslega numai prin fenomenala coruptie, apatie

nepAsare pentru interesele lor, care caracterizeaz ocArmuirea


Turcilor.
Asupra domniei luntrice a lui Moruzi, tim cA el nu prea
1np6rti multe boierii grecilor, ceeace fl puse bine cu Moldovenii.

Apoi el sczu dArile cu 3-7 lei de cap i luA energice mburi


pentru strpirea hotilor ce umpleau Moldova. Turcii voind s6
sporiascA cAtimea de grAsime de care aveau nevoie, ordon6 lui
Moruzi s opriasc exportul vitelor. Moruzi IndrAznqte sA se

opun acestui ordin tot Intemeiat pe sprijinul rusesc. Moruzi

mai ja mAsuri contra luxului i jocului de cArti. El mai interzice


arendarea mo.ii1or la evrei pentru a nu se spori urea mutt pretul

arenzilor care siliau pe arenda,i a stoarce pe tdrani dui:a cum


se intmplase lucrul In Bucovina
emigrarea In 'Moldova.
Alt cauz6 de emigrare a Romanilor din tara r4luitil de nemti
era introducerea recrut6rii de care pAnA atunci fuseser scutiti I".

I.

Pairaut c. Talleyrand, 25 Noenwiie 1805 publicat de Radu Rosati


e. mal sus p. 238) p. 401 (43).

III

RASBOIUL DIN 1806-1812. PACEA DELA


BUCURETI, 1812
1. RASBOIUL DIN 180G
Ineeputel rAshoiullui.

Se poate 'rea neinteles cum de

Rusia, care tocmai pe atunci, sfritul lui 1806, ajuta in contra


lui Napoleon, pe Prusia zdrobit, in btliile dela Iena (10 Oct.
1806) i Auerstdt (14 Oct.) i atrgea astfel asupra ei du*mnia

impratului francez, se incurc inteun fzboiu cu Turcia, care


trebuia s distrags o parte din puterile sale dela lupta contra
impratului francezilor. Dup eat se vede RuOi au lucrat inteun
chip cam neprecugetat fat cu Turcii i sub imboldirea indignrei
pentru Mt* clcare a tratatului din 1802. De aceea ei, cn-d trec
cu otirea in Moldova, declar' ell. nu vin ca neprieteni ai Portei

otomane, ci au ocupat aceast provincie numai spre a se asigura pe sine i pe insui Imprtia Mahomedan' contra preapulernicei Frantiei, cernd ca conditie a incheierei pcei, -- nu
reintregarea lui Moruzi i Ipsilanti (care ins se Meuse i de
aceea probabil nu mai struia asupra ei), ci liberarea principatelor de prdciunile Pasvangiilor sau prin puterile Turcilor
sau prin ale lor inile, siguranta deplin pentru linitea lor i
organizarea unei militii nationale care s* le poat apAra la
vreme de nevoie. Mai cereau Ruii i libera trecere a corbiilor
lor de comert prin canalul Constantinopolei i in sfiirit reinoirea

aliantei cu Anglia, mai erau convini Ruii de absoluta neputint in care se aflau Turci de-a sustinea un rsboiu 1. Turcii

1 Zinkeisen, VII, p. 409. Comp. Androssy c. Napoleon, 1 Ian. 1807.


Hurm. Doc. Supl. II, p. 371. In o notA a lul Budberg c. marele vizir, 26 Fevr.
1807 se jAlucc Rusii numai pentru cAlcaica celor dou puncte dintii, ibicient,
p. 400. Adaogii Radu Rosati (1. c.) p. 228) p. 459 (167).

RAZBOI1IL DIN 1804-1812, PACEA DELA 111JCITEE$TI

271

strniti fnsa de Francezi, declara ei rasboiu Ru0lor, Meat astfel


de 0 Ru0i provocase rasboiul prin ocuparea Moldovei, ei fura
nevoiti sa-1 duca mai departe, odata ce Turcii 11 declarase.

Turcii raspund inclcarei granitei moldovene de catre

Ru0 prin ocuparea militara a Bucuretilor, care se indep1ine5te


In ziva de 30 Noemvrie 1806 de catre Mustafa Bairactar care
intra in capitala Munteniei cu o armata de 12.000 de oameni 2.

Napoleon aproba mult aceasta intrare a Turcilor in Muntenia


mai ales fiindca taia comunicarea Ru0lor cu Sarbii i Muntenegerenii 3. RUii venind insa !Ana aproape de Bucureti, Turcii

le ies inainte 0 se da o lupta la Ferbinti, unde Turcii sunt batuti


In 11 Decemvrie, iar boierii din Bucureti, netind ce poate
sa-i atepte sub ocupatia ruseasca, o rup de fuga in toate partile.
In 23 Decemvrie Ru0i intra in capitala Munteniei sub generalul
Miloradovici i doua zile dupa aceea Ipsilanti revine in Bucureti adus de generalul cap al armatelor ruseti, Michelson 4.
era un lucru de mirare a vedea
domn dela Rusia
venind cu calauza oaste ruseasca", exclama Zilot Romanu14.

inteadevar pang atunci erau deprin0 Romnii sa-i vada

venind de peste Dunare, insotiti de agi sau capigii Turci. Cel


intai act al lui Ipsilanti, ca domn rusese, fu de a pune pe toti
boierii sa faca juramant de credinta imparatului, apoi incepe
a recruta Wire pamanteana, pe care imbracnd-o cazace0e, o
dadea in polcurile ruseti 6.

Anglia, pe care de mai mult timp am vazut'o stand alaturca cu Rusia, o ajuta" i acuma din toate puterile ei. Ea cere
In 25 Ianuarie 1807 dela Poarta prin ambasadorul ei Arbuthnot
inoirea tratatului de alianta cu dansa, izgonirea ambasadorului
francez din Constantinopole, predarea castelelor Dardanelelor
0 a flotei turceti Angliei i insfar0t cedarea Moldovei 0 a Valahiei Rusiei. Daca Turcia nu ar incuviinta asemene cereri, ea

se va expune razbunarei ambelor puteri i va atrage asupra


Imparatiei Otomane cele mai mari pericole. Aceste pretentii
finnd respinse, Arnuthnot parasete Constantinopolea 0 se
duce la flota engleza care stationa nu departe de Dardanale,
0 care iea o pozitie amenintatoare ce ingrozia pe Turci cu o
bombardarea a capitalei lor. In ziva de 19 Februarie flota engleza
ridica ancora 0 impinsa de un vant favorabil intra In Dardanele,

arunca cate-va salve impotriva castelelor intarite ce pazeau


intrarea straintorei, sfarama nite corabii turceti ce cautara
3 Cronologia evenimentelor ap. Erbiceanu, Istoria Mitropoliei MoIdovei
p. .507.

Al. str5ine c. Sebastiani, 4 Ian. 1807. Hurm. Doc. Supl. II, p. 373.
Cronologia evenimentelor, p. 308.

Zilot RomAnul, p. 84.

Foimularul jurAmAntului In Cronologia evenimentelor, p. 508.

272

wrom A ROILLYLLOB

a i se opune i apare de odat pe neateptate Inaintea Constantinopolei ingrozite. Amiralul englez Duckworth trimite un
ultimatum Portei in care reinoete cererile fcute i amenint
In caz de refuz cu bombardarea oraplui. Turcii speriati merg

la Sebastiani, i arat ca este cu neputinta ca din pricina lui


s se expun capitala la o bombardare i cer ca el s praseasc6
oraul.

In acest moment critic ambasadorul francez pstr

toata energia i intregimea mintei te este de nevoie In asemeni

imprejurAri ; el raspunse ca nu se va indeprta din postul in-

credintat lui de suveranul su decat sub presiunea puterei.

Onoarea, siguranta i neatarnarea impr iei otomane sunt In


joc ; flota amiralului Duckworth poate de sigur s. prefac In
cenua o parte din ora i s rapeasca via ta la un numr de
oameni : dar nedispunnd el de o armat de uscat, care sa' spri-

jine intreprinderile sale, nu va putea pune mana pe capitala.


Inteadevr ca zidurile sunt lipsite de apArare, dar aveti fer,
munitiuni, proviant i brate adogiti acestora numai cat Mrbtie i yeti invinge pe dumanii votri. Spuneti v rog inaltului

vostru stpan ca eu Wept cu incredere o hotrire care s fie

vrednica' eta de dnsul cat i de impartia pe care o stpanete".


Sultanul, imbrbtat prin acese cuvinte, se hotrete la rezisteup
i incredinteaza lui Sebastiani conducerea tuturor lucrrilor de
apgrare ; Francezii co se alien In Constntinopole, se pun la dispozitia ambasadorului i cu tatii incep a lucra cu cea mai mare
energie pentru a trezi entusiasmul religios In poporul din Constantinopole. Bostangii, Ienicerii, Osmanlii, Cretini, Armeni, tineri

i batrani, toti cei ce erau in stare a pune mana la lucru se


grmadeau pe intrecutele, i ca prin incAntarerasreau lucrrile

din pmnt, aa ca inteo noapte se fAcea mai mult decal alt


dat in ani intregi. Englezii, care credeau s dobandeasca dela
Turci cererile lor prin fric, vazand poporul din Constantinopole
ant de hotarit i temndu-se ca prin intrirea forturilor dela
strmtori sa nu le ramn flota prima, prsesc planul lor de-a
bombarda capitala i se grbesc a ei din Bosfor, indreplandu-se

In cea mai mare prip care Dardanele, pe care le tretur i


de asta data, insa nu MA insemnate pierden.
WI:and Englezii e n'au isbutit la nimica in potriva

Constantinopolei, se hotresc din nou a ataca Egiptul i iau prin


surprindere Alexandria ; dar trupele lor, neliind indestul de bine

sprijinite, ele sunt haute de dou ori de atre Mehmet-Ali i

apoi prinse, !neat nici aceasta Incercare nu ese la nici un rezultat.

Intre aceste Napoleon nu inceta de a starni pe Turei la


rasboiu in contra dumanilor si. In 20 Ianuarie 1807 el scrie
lui Sebastiani ca Ruii n'au In Moldova i Valahia trupe Indeajuns, pentru a putea trece Dunarea ; ei au acolo eel mai mult
35 mii de oameni, i ar fi foarte slbiti, dac ar fi constrani
a intretinea o a doua armat in Crimeea. De aceea trebuie trimis

RAZDOIDT, DIN

1836.-4812,

PACA. DELA BIJCURESTI

273

flota turceascg in Marea-Neagrg, unde Rusii nu sunt in stare


sg i se opung. Trebue strnitg Persia si cgutat a rgscula Georgia.

Cgutati a face pe Poartg ca sg dee ordin pasii din Erzerum a


pleca cu toate putPrile sale spre aceastg provincie. Cgutati
tot-Oda-CA a tinea pe principele Abazilor in bunc dispozitii
stgruiti ca si el s" iee parte la luptil in potriva dusmanului
comun. Acest principe, pasa din Erzerum, Persii i Poarta trebue
sg ataee de odar Georgia, Crimeea i Basarabia" 7.
Si inteadevgr cg Rusii cuprinsese Moldova si Valahia
numai prin suprindere. Generalul Michelson trecuse Nistrul
cnd Meg rgzboiul nu era declrat i folsoindu-se de buimgceala
In care se afla Poarta cu ocaziunea struintelor protivnice a le
puterilor in afacerea domnitorilor Moruzi i Ipsilanti, cuprinsese
unul dupg altul, 1aii, Galatii, Focsani i Bucurestii, Meat Rusii

isi in tinsese stgpanirea pe ambele principate. Turcii, starniti


de Francezi, pornesc cu puteri destul de insemnate in contra
Rusilor i acestia fiind nevoiti sg mai sIgleascg Meg arrnata
lor de ocupaOune pentru a intgri trupele trimise in potriva lui
Napoleon, se vgd constrAnsi a se retrage inaintea Turcilor, pgrgsesc Bucurestii si mai cg ar fi fost siliti s treacg inapoi Nistrul,

dacg o catastrolg lguntricg nu ar fi oprit pe loc armatele Imprstlei Otomane.

Sul tanul Selim al 111-lea Meg de cnd se suise in scaun


(1789) i pusese in gnd s desfiinteze corpul Ienicerilor, acea
trupg vestitg, ce Meuse cnd-va puterea Otomanilor, dar
care cu timpul ajunsese att de pretentioasg i nedesciplinatg
!neat devenise o vecinic cauzg de desordine pentru impgitie.
Intreprinderea nu era usoarg i Cu att mai pulin inteun timp
de rgsboiu, cAnd statul avea Devoe de dnsii. De acea in loc
ea sultanul sg-i desfiinteze, rgsturnarg ei pe sultan, punnd inlocui-i pe Mustafa al IV-le, principe idiot ce nu domni cleat un

an de zile.

Rsboiul intre Turcia i ambele sale rivale nu puta deci


s6 iee proportiuni Insemnate din cauzA c6 ambele pArti erau
irnpiedicate In operatiile lar, Anglia si Rusia din cauza luptei

Cu Napoleon, .Turcia din cauza revolutiilor lAuntrice. Napoleon


Inteadevilr era centrul In jurul cAruia gravita lumea de atunci;
o lume In jurul unui om l De soarta sa era legat soarta tuturor
statelor, dup'd interesul sgu se regulau interesele tuturor

Traditiile politice ale trecutului se rupsese cu totul, calea urmat atAt timp de popoare era p6rAsit, aliantele i dusmAniile
se alcgtuiau si se desfAceau pe zi ce merge, tocmite i oranduite
dup placul arbitrului Europei. Vointa unui om fnlocuise relatiile

acele necesare fare popoare care determin4 purtarea lor unul


7 Zinkciscn, /. c. VII, p. 474.
A. D. Xenopol. Istoria Rominilor.

Vol. IX.

18

274

liSTOR/A BOMANILOR

catre altul; interesul individului izgonise interesul colectiviatilor.

Pentru Napoleon toate statele nu erau cleat mijloacele, instrumentele prin care el sa ajunga la telul sau suprem, dominarea
Europei i a lumei intregi ; el le intrebuinta pentru scopurile
sale ; dar ele in sine nu aveau nici un scop ; le arunca unul in
potriva altuia ca EA se sfarme i el sa se foloseasca din driramaturile lor ; le trata astzi ca prieten i ca aliat, mni ca dusman
nefmpAcat, jertfindu-le pe toate nesatioasei sale ambitii.
Ce putea sa pretuiasca Imparatia Otomana in ochii unui
asemene om? Si ea era tot numai un instrument al politicei sale
instrument pe care'l Intrebuinta cat timp putea s-i fac slujbe,
pe care'l frangea
arunca departe de el indata ce nu-i mai
putea fi nici de un iolos. De aceea nu trebue sa ne miram daca
vedem politica Frantei schimbandu-si iari cursul fa-0 cu Poarta,
In urma pacei dela Tilsit.
In aceasta pace Npoleon se apropie de Rusia i catiga
pe aceasta putere in favoarea lui contra Angliei, dumanei sale

celei mai neimpacate, ca una ce era cu neputinta de lovit.

lmparatul Alexandru fagaduete lui Napoleon intervenirea sa pen-

tru mijlocirea unei paci cu Anglia ; dar aceasta nu se putea


ca,tiga fara vre-o compensare. Napoleon nu se sfiete atunci
a jertfi pe fosta sa aliata pe care chiar el o aruncase in rasboiu

cu Rusia, oferind aceteia mijlocirea unei paci intre Turcia i.


dnsa, i fagaduind ca la caz de refuz a Portei de a incuviinta
cererile Francezilor, ci se vor alia cu Ruii i vor Imprl,i Imperiul Otoman. Rusia era sa primeasca Basarabia, Moldova,Valahia si Bulgaria pana la Balcani, iar Franta : Albania, Tesalia
0115 la Salonik, Morea i. Candia, pe cand Austria trebuia sa
fie impacata cu Bosnia 0. Serbia, ramannd Turcia in posesiunea
Rumeliei cu Constantinopolea. Imparatul Alexandru, nemultumit cu partea ce i se llicea, consimti a lasa lui Napoleon
insulele Arhipelagului precum i Egiptul in schimb pentru
Constantinopole, visul de aur al politicei moscovite. Se zice
ca Napoleon, cand auzi aceasta cerere din gura imparatului
Alexandru, puse intr'o micare pe care nu o putu stapni, degetul
pe o hart ce o avea inaintea lui, aratnd capitala imperiului
otoman i spuse lui Alexandru drept in fata : Constantinopolea 1
Constantinopolea nu voi da-o nici data, caci acolo este stpanirea lumei", vorba lat', dar in totul neexact, dovad
ca nici Imperiul Bizantin nici ce! Latin, nici cel al Ruilor care
au stapanit Constantinopolea nu au pus maim pe stapnirea
Europei.. Imparatul Alexandru, vaznd pe Napoleon ant de
hotarat, se multami cu partea ce i se facea i se incheie intre

ambii suverani tratatul acel secret a carui articol XIII surr


astfel : In cazul cand Poart.a, in urma schimbarilor ce s'au
intamplat in Constantinopole, n'ar primi mediatiunea Frantei
sau primind-o nu se va dobandi un rezultat multumitor pana

IZAZDOIUL DIN 1806-181.1. PACF.A DELA BUCIII1E$T1

276

In trei luni de zile dela Inceperea negotiarilor, atunci Franta


va face cauza comun'A cu Rusia impotriva Portei otomane,

ambele Inalte puteri contractante se vor intelege pentru a scoate


toate provinciile Imparatiei otomane din Europa, afar% de Rumelia i orasul Constantinopole, de sub jugul i asuprirea Turcilor"
De si Turcii la inceput se tnfuriaza cumplit cand aud despre

aceasta tradare a lui Napoleon, totus Sebastiani -izbandeste


a convinge pe Poarta ca mediatiunea Frantei prevazuta prin
pacea dela Tilsit este in interesul Portei care ar fi In neputinta de a sustinea rasboiul mai departe, mai ales ca Rusia, Incheind pacea cu Napoleon, ar pu tea dispune de toate puterile

sale. Astfel se Incheie armistitiul dela Slobozia lnga Giurgiu,


In 24 August 1807, In cuprinderea urmatoare : Daca pacea Intre
Rusia si Poarta nu s'ar putea Intocmi IndatA, atunci armistitiul
sa tina cel putin pana la 21 Martie 1808; atat Rusii cat Turcii

sa iasa din principate pana In termen de 36 de zile i aceia sa

se retrag6 peste Nistru, iar acestia pesteDunare ; sa se Inapoiasca


atat corMile cu echipajul lor cat i prinsii ce s'au Meat In lup-

tele de pana acuma. In privinta principatelor se mai dispune


ca pana la Incheerea pacei, ocarmuirea lor sa fie data unui divan

alcatuit din boieri, ceeace nemultumeste In totul pe Ipsilanti,


care vazandu-se astfel sees din domnie, alearga la Petersburg,
pentru a protesta in contra nedreptatei ce i se filcuse 9.
Imparatul Alexandra, nemultumit cu conditia principala
a armistitiului dela Slobozia, desartarea principatelor, se arata
ca jignit prin celelalte puncte : inapoicrea corabillor, destituirca
indirccta a lui Ipsilanti i termenul de opt luni a Incetarei
dupa clansul cu mult prea lung. El refuza deci a-1 ratifica i urmeaz6 inainte a ramne in principate, cu toate ca
Turcii le parasise. Napoleon, vazand scopurile tarului, care erau

de a mentine stapanirea principatelor pana la definitiva Incheiere a pacei, cand atunci spera s le poata Incorpora pentru
totdeauna In imperial sau, propune lui Alexandra sa i le cedeze,
Cu conditie insa ca s iee dela Prusia Silezia pe care s'o anexeze
catre Saxoaia, stat cu total devotat intereselor franceze. Rusia
nu putea cu nici un pret primi acest schimb, care nimicea pe
Prusia si crea In Germania un stat puternic, pus cu total sub
Inraurirea franceza. De si Alexandra nu se Invoieste la acest
schimb, totus cl refuz'a de-a e5i din principate, conform dorintelor

lui Napoleon, pretextand ca i acesta starueste a ramnea In


provinciile ocupate ale Prusiei, pe care nu vroia sa le elibereze
pna la platirea contributiei de rasboiu. Napoleon, care avea
Zinkeisen, 1. e.
Zinkeisen, I. e.

VII, p.
VII, p.

517.
527.

276

ISTORIAt BO HAN ILO

cel mai mare interes a triii In pace cu Rusia, pentru a putea


Intrebuinta toate puterile sale contra Angliei, inchide ochii

asupra acestei IncillcAri a pAcei dela Tilsit, ha chiar ajut Rusiei


la dobAndirea Finlandei dela Svedeji. In sfArsit aruncemd masca,

ce pan6 atunci tot o Ostrase fat cu Turcii, declaril acestora


cA toate ostenelele sale pentru a face pe Rusi sA p6rAseasc6
Moldova i Valahia au fost zadarnice i cA l'oarta va trebui s6
jertleascA acele provincii, dac vroeste s Incheie pace cu Rusia.

Scarlat Alexandru Callmah, Domnul Moldovei 18C6


Din codul lul Calimah editia greceesca. lai

Aceast6 declarare nimici Cu totul Inriurirea francez6 in Constan-

tinopole si apropie pe Turci iarAsi de Analia.


Pe cnd pericolele exterioa-e se adunau atat de amenin-

Vitoare pe impiir4ia mahomedank nouii convulziu. ne 15untric5


apropie inca mai tare de prilpastie corpul ei In descompunere.

!lela 1807 Inainte.


In 28 lidie 1807 o rilscoalil a Ienicerilor pune un sfrsit zilelor lui Mustafa si ridicil In scaunul

lUZBOIIIL DIN 1806-1812 PACEA DELA BIICIIRESTI

277

sultanilor pe Mahmud al II-lea. Napoleon, vazand ca Turcia


este cu totul pierdut i ca pe de alta parte influcnta sa in
aceasta tara este nimicita, se hotaraste la o mare lovitura. Prin
o scrisoare catre Alexandru el Ii spune : Fiindca dusmanii
nostri vrocse numai de cat sa ne sileasca sa fim mari, apoi sa
le facem pe plac ; las pe sama voastra Turcia, Suedia si tot Orien-

tul ; intocmiti-va acolo cum va place; in ceace ma priveste pe


mine, mit insarcinez cu Occidentul" 10. Pe baza unei asemene

declaratiuni se intalnesc ambii potentati iari in Erfurt (27

Sept.) si Napoelon asigura deocamdata pe Alexandru pentru


dobandirea Moldovei si a Valahiei prin urmatorul articol al
tratatului secret incheiat intre dnsii : Findca imparatul Rusici in urma revolutiunilor si a schimbarilor care sguduie
Imperiul Otoman 0-1 pun in neputinta de a da garantii indestulatoare pentru persoana i averea locuitorilor Moldovei i Valahiei, i nici este speranta ca asemene sa fie date pentru viitor
si-au intins marginile imparatiei sale pana la Dunare si au
unit Cu ea Moldova si Valahia, si nu poate reeunoaste integritatea Imperiului Otoman decat cu aceasta cond4ie, apoi fwd.
ralul Napoleon 1ncuriinfea:a aceasla lnlrunire i infinderea graDunare. In cazul cand Poarta
nifelor imperiului rusesc
ar refuza sa cedeze ambele provincii, i razboiul ar trebui sa

fie reinceput, imparatul Napoleon nu va lua parte la el, ci se


va margini a interpune staruintele sale pe langa. Poarta. Daca

insa Austria sau orice alta putere ar face cauza comuna cu impe-

riul otoman in acest rasboiu, atunci imparatul Napoleon va


pasi indata in ajutorul Rusiei si tot deasemene se indatoreste
imparatul Rusiei a declara rasboiu Austriei in caz eand aceasta

putere ar ataca pe Francezi ".


Cea dintai urmare a intalnirei dela Erfurt fu impacarea

Turciei Cu Anglia prin tratatul Dardanelelor (5 Ianuarie 1809),

" Zinkeisen,

I.

C.

VII, p.

581.

ZinkeisEn, I. c., VII, p. 584. Comp. Dtmitri de Boukharov, La Rusk

el

la Turvie, Paris 1887, P. 66. Inainte de Odle dele Tilsit si Erlutt prin

care Napoleon consimte a 15sa pe Rusi s cuprinda 15111e romne, diplompa


francEza se ocupase cu deja de a le ceda Austilei In schimb pentru Tirol si
In scopul de a Indusm5ni, tocmai prin st5pAnirea lor, pe Austria Cu Rusia. Vezi
o scrisoare a lui Talleyiand C. impAratul Napoleon din 17 Oct. 1805 in Flame
historive, XXXIX, 1889, p. 66. Pio.ectul de tratat pe care Talleyrand II supune
Imp5ratului cuprindea In art. 9 urm5toarea d;spozille: Sa Majest Pcmpercur

d'Allcmagne et d'Autriche lame o cr.per par ses troupes el passed en toute


souvErainet, lui ses hritiers Et succcsseur perpetuit la Valachie, la Moldavie la Bessarabie et la partiEs de la Bulgarie au nord d'une ligne the de
la conlluEr.ce de la Seleth et du Danube, Mangalia sur la Mer Noire". Comp.
A. Tillers, Histoire da consulal el de l'empire, Bruxelles, 1846, II, p. 336 si G.
Miirzescu, Tocsinul popoarelor, tripla aliauii In tala aliartlei franco-ruse, Iasi 1891

In care se gaseste un bun rezumat al desbaterilor de la Tilsit si Erfurt.

278

zsroure nokAtgrr.on

enre restabileste raporturile rare gceste doua tari in starea


care se aflau fnainte de rasboiu.
Stirea despre tricheerea acestei pad nemultumi pe Rusi

In gradui cel mai mare. In 6 Martie 1809 principele ProsorovSky

instiinteaza pe Poart c armistitiul au expirat i ca rasboiul


va reincepe numai decat, daca rezidentul englez nu va fi izgor
nit din Qonstantinopole i aduditorul notei rusesti nu se va
ritoarce in 48 de ore, cu un raspuns multumitor.
Poarta refuza cererile Rusiei i razboiul reincepe. Cea
dintai masura luata de Turci fu oprirea comertului ruSese, prig

care se dklea Rusiei o lovitka indestul de grava, cki Rusia

txporta din Odesa i Crimeea mult.mai mult de cum importa,


lar dintre articolele importate avea absolut nevoe de unt-d6lemn si de pucioasa.
Campania anului 1809 se petrecu in lupte neinsemnate,
Rusii izbutir6 s iee numai cteva cetati, intre altele Ismailul,
dupg care se retraserg pentru a petrece iarna in principate, iar
Turcii la Adrianopole. In cursul antflui 1810, Rusii mai iau
glte cetati, precum Turtucai, I3asardjik i Silistra. Anglia, care
luase in locul Frantei rolul de mijlocitoare a pkei, se lovea necontenit de o greutate ce parea neinlturabila, anume cererile
Rusiei de a i se ceda principatele, bazate mai ales pe imprejurarea ca aceste fiind locuite de o poporatie de religiune greaca
rgsariteana, stapanirea lor s'ar cuveni dupa drept mult mai
curAnd Rusiei cleat Turciei, pe cand Poarta refuza din toate
puterile Indeplinirea acestei conditiuni. Rusia pentru a arata
cat de serioase erau pretentiile sale asupra principatelor le
declara printr'un ucaz de incorporate in imperiul rusesc ; cu cat

frisa Rusii se aratau mai doritori de-a pune mana pe tkile

romne, cu atka Turcii se indarkniceau mai tare a nu le fnstraina

de sub stapanirea lor, incat rkboiul urmeaza fnainte, condus


insa tot atat de moale din ambele parti, si in cursul anului 1811.

Tocmai anul 1812 era menit de soarta a vedea sfarsitul


acestui rasboiu, ce se trgana acuma de mai bine de cinci ani
de zile, i precum Franta determing" pornirea lui, asa tot ea

de si intr'un mod indirect, puse un capat sangeroaselor sale scene.


Anume pretenia lui Napoleon cu Rusia nu tinu mult. Refuzand
aceasta de a se pleca la sistemul continental contra Angliei,
Napoleon se strica cu ea si porneste In potriva ei o armata de
mai bine de 500 de mii de oameni. In asemene imprejurari intelegem prea bine cat de mare era interesul Rusiei de-a Incheia
pace cu Turcia i inc o pace cu folos ; ceeace nu se intelege
tot atat de usor, este cum de Turcia, care putea sa se foloseasca

atat de minunat de noua dusmanie izbucnita intre Franta

Rusia, se indupleca la o pace prin care-si rasluia iarasi o bucata


din irnparatia sa, cand numai cat putin tragnare ar fi putut-o

RAZBOIUL DIN 111S-1812d NACEA ,DELA BIICITRE$T1

279

pune in stare de a cere ea ceva de la Rui pentru Incelarea dumAniilor.

Mersul negocigrilor i mai ales relatiile In care se aflau


Turcii ca Franta vor explica In parte aceast ghicitoare. Tr5darea o va complecta-o.
Negoeierele ultime. Turcii prevedeau fnc din anul 1810
o ruptur fritre Franta i Rusia, i iat pentru ce, cu toate pierderile lor, ei refuzau cu hot5rfre fncheierea p5cei cu pretul cesiunei

principatelor romne 12 Relatiile ca Franta devenind pe fiece


zi mai fncordate, Ru.ii sunt siliti sA retrag5 patru diviziuni de
armat din tArile romne, spre a le fndrepta c5tre Polonia.
Ministrul afacerilor str5ine din Franta In instructiile pe care
le d lui de Latour Maubourg ambasadorul sAu din Constantinopole, fi spune Intre altele : aceast micare neateptat5 este
pricinuit5 prin rAceala intervenia fntre cele dou5 curti a Frantei
Rusiei. Ruii temndu-se de armele franceze i spre a se pune
In sigurant5 despre ele, pAilisesc rAzboiul cu Turcia"
Ambasadorul francez se fncerca s5 dovedeasa Turcilor,
c6 Poarta refuzand in timp de cinci ani de-a rAndul de a ceda
un singur palmac de teritoriu, cu toate c5 pe atunci Rusia libel%
din toate pArtile i ne fiind amenintat5 de nictiieri, avea pe
pAmntul turcesc o armat de 80.000 de oameni, acArei fnainte
mergAtori ajunsese Oa. In centrul Rumeliei, c5t neconsecvent
nu ar fi de a ceda nite cetAti care alcAtuesc siguranta ImpArgliei
Otomane (Hotinul, Benderul, Ismailul) astAzi cnd Rusia fn ajunul

dea rupe cu Franta, *i au adunat toate puterile sale In Polonia, a deertat Rumelia i nu mai are pe teritoriul otoman

cleat o slabA armat5 de 20.000 de oameni, care nici nu mai poate


spori? Am v5zut, adaog4 ambasadorul Frantei, In o convorbire
pe care am avut-o ca minitrii turci, eh' asemene ImprejurAri
nu sunt trecute de ei cu vederea, dar sunt prea fricoi pentru
a se lua dup ele" H.
Ruii care la Inceputl rAsboiului pretindeau cesiunea
ambelor provincii romane, spre Incetarea dumAniilor, intimi-

dati prin purtarea amenintAtoare a Frantei, nu mai cereau

cleat Basarabia i Moldova Ong la Siret, neatArnarea Valahiei


i a Serbiei i In Asia un teritoriu ce se Intindea Ong la 11111
Fazului ; pe lng aceasta plata unei desp5gubiri de 20.000.000
de lei. Ambasadorul francez face cunoscut curtei sale aceste
conditiuni cerute de Rui, ad5ound cA marele sultan a respins
.Latour Maubourg c. Champagny, 2 Dec. 1810, Hurm. Doc. Supl., II,
p.1579
is Ministrul af. strAine C. Latour Maubourg, 12 Aprille, 1811, ibidem,
p. 585.
is Latour Maubourg c. Min. am. strAine, 5 Noemvr. 1811, ibidem,. p. 59.8.

ISTORIA ROMANII.011

280

asemene cereri, trig nu a refuzat de a intra in tratri. Conditiile

la care ar prea c consimte ar fi plata unei sume de bani si


cesiunea Moldovei pn la Prut"
Tot la aceast conditiune eran sl ajung numeroasele
negocien i ce intervenir in urm% i chiar depe atunci se putea

vedea foarte limpecie c ceeace impingea pe Turci a ceda, era

lipsa de incredere in politica lui Napoleon. $i inteadevr ce


garaiflie aveau ei, c impratul dup ce i-ar fi impinsi iarsi
la lupt, nu i-ar fi prsit din non precum o Meuse? Bietii Turci
fnchipuindu-si e toat lumea trebuia s le semene, i c' in

toate trilc banul ar col** toate celelalte interese, vrocsc s


insrcineze pe ambasadorul Danemarciei, de Hiibsch, a corumpe
pe generalul Kutuzoff, insrcinat de Rusi a negocia pacea. Amba-

sadorul danez, ne creznd ins e poate lua asupra' i o atare


Insrcinare, se scuzaz pe lng chihaia, netinuindu-i eft' ar
privi-o ca ne putnd izbuti ".
Pe cnd aceste negocien i se trgnau intre ambele curti,
operatiile ostsesti erau departe de a fAcea s se plece cumpna

izbnzei Me parte sau in alta. Trupele otomane i cu deosehire nedisciplinatul cor al lenicerilor cerca cu mari strigte
incheerea pilcei. De alt parte puterile rusesti se redusese asa
de sinlitor inct consulul francez din Bucuresti, Ledoulx seria
In 20 Iunie 1811 : starea armatei rusesti devine critic, nelinistile ce ea inceare s ascund sporesc pe fie ce zi, i dacti
curtea ruseasc nu trimite ajutor, cu toat lenevirea lenicerilor,
nu stiu ce va face generalul Kutuzoff" ". Situatia Rusilor
prea mai cu seam desnilajduit dup o atingerc indestul
de vie intamplat la Ruseiuc, i in care Rusii btuti sunt siliti
s treac inapoi Dungrea, s ard cettuia Giurgiului, prsind-o
s se retrar,i' mai in luntrul Munteniei" 18.
In 18 Septembrie 1811 Ledoulx serie din nou ambasado-

rului francez din Viena : Nu este nici un suflet In Bucureti

care sA nu priveascA acesle ri ca p5rasite acuma de Rui. Gan-

desc apoi cA marele vizir, numai s6 fie timpul priincios incA 15


zile, va izbuti a le recuceri. Trupele turceti sunt foarte cu
increderea lor In tiinta i curajul marelui vizir este fArA mar-

gini. Ruii sunt Inteo dcscuraj are deplin i din cele dou diviziuni ce atepatu, numai una singur4, a noua, a sosit, i Inc6
In cca mai trist6 stare. Vuetele de rAsboiu cu Franta, care
nu tiu pentru ce se intAresc necontenit, mAresc Melt sovAirile
" Latour Manbourg c. al. stra'ne, 8 si 11 Noemv. 1811, ibidem, p. 600-601
" Latour Maubourg c. al. strAine, 19 Noeinv. 1811, ibidem, p. 602.
Buletin asupra misefirilor truplor tureesti 1 rusesti in jurul Rusciu-

cului, 20 Noemvrie (?) 1811, ibidem, p. 603.


LI

Buletin din 9 lane 1811, lbidem, p. 615.

RAZBOIUL DIN ireisu. PACEA DELA BUCURELTI

Rusilcrr, si peste toate aceste o epidemie ingrozitoare an lust


nastere in ostirile lor" 13.
In curand find noi nenorociri trebuiau sa se abatd peste
armata ruseascd. Chiar In 7iva card Ledoulx descria in piste
colori atat de negre starea ei In Muntenia, o luptd sfingeroasd
se dridea lngil Giurgiu in contra puterilor turcesti care trecuse Dundrea. In aceastd luptd, Rusii sunt cu totul bdtuti, pierd
mai bine de 2000 de oameni. din care 1000 de rdniti. Acestia
adusi la Bucuresti, urnplu pan inteatata orasul c5 nu se mai
stia unde
aseze 2" Cate-va 7ile dupd aceia Rusii mai incearcil
o a doua pierdere la Slobozia, in care fnitii ating cifra de 800.
In 10 Octomvrie Ledoulx serie: Nu este deck un strigt in
lagrtrul rusesc : pacea cu Turcii. Acesti din potrivd foarte porniti
au respins cererea unui armistitiu i vroiesc Cu totii sil urmeze
rdsboiul ofensiv "
Astfel de izban7i trebuiau numai deck sil
ridice moralul Ienicerilor care nu mai cereau acuma incheierea
pdcei.

Aceste pierden i repetite, unite cu amenintarea tot mai

iminentd a nilvdlirei franceze, impinge acuma pe Rusi a stdrui


pentru pace, si cabinetul de Petersburcl, trimite In luna lui Oc-

tomvrie un ordin generalului Kutuzoff de a o incheie cu ori


si ce pret.
In timpul ce acest ordin fdcea drumul intre Petersburg
si Muntenia, generalul rus ncearcd o loviturd desnddiljduitd,

punand in joc intreaga pozi lie a Ru5ilor in aceastd tall. El atac

pe neasteptate armata marelui vizir la Slobo7ia, acolo chiar


unde Rusii fusese brauti mai inainte. Iatd cum acest fapt de
arme, care hotdri soarta rtsboiului, este povestit de raportul
lui Ledoulx : Generalul Kutuzoff, pierzand oameni pe lie ce
zi i vzandu-se in situalia cea mai intristdtoare, au incercat
o intreprindere indrdzneatd care putea s" fie fatald intrevi sale
osnri, dar care au izbutit de minune. In 7ilele de 11 si 12 a le
acestei luni el a trirnis cate-va trupe cu artilerie cdtre Nicopoli
in scopul de a face sd creadd pe marele vizir cd vroia sil treacd
Dun'rea pe la acest punet. Turcii au dat in capcand, i marele

vi7ir despdrti fdr cugetare o parte din trupele sale pe care


le avea pe rapa dreaptd spre a se opune acestui atac prefAcut.
In noaptea de 10 p,eneralul Kutuzolf, care pregdtise dupd cat
se vede toate de mai inainte, au aruncat un pod de dubase peste
Dundre la cloud mile de jos de Slobozia si au pus pe generalul
Marcoff cu 8000 de oameni i cte-va tunuri sil treacd, fluviul.

Acest general cade pe neasteptaie asupra lagrului turcesc,


" Ledoulx c. Otto amb. francez din'Viene, 18 Sert. 1811 ibuiern, p- 62a" Buletinul bataliei intAmilite hinga GuligAt In 18 Sept. 1811, ibidan,

p. 6-3.

n Ledvula c. Otto 10, Oct. 1811 I bitlan, p. sm.

ISTOBIA. ItOMANIL011

2821

atac bateriile care corespundeau cu insula dela Slobozia,


Turcii speriati crezAnd cA poate Intreaga armat ruseasc fi
Inconjurase, nu fac cleat o slab Impotrivire, si o rup de fug,
parte din ei scpAnd in Rusciuc, parte In TArnova. Generalul
Marcoff punAnd mAna pe toate baterille cele asezate de vizir
In insula Slobozia, Indreapt Indat asupra acestuia un foc
cumplit care vesteste lui Kutuzoff izbAnda repurLatA precum
marelui vizir cumplita nenorocire" 22. De si consulul francez
nu poate crede la Inceput un astfel de triumf, urma nu fcu
decAt a Intri acest strlucit cAstig repurtat prin fericita lovitur

a generalului rus. Marele vizir nu putuse scpa din marea sa


infrAngere din 18 Octomvrie nici un singur cort, nici un singur
tun" '3.
Sultanul miscat prin cumplita veste, primeste atunci
propunerea la care Rusii redusese pretentiile lor, cesiunea Mol-

dovei pAn la cursul Siretului, dar Rusii la rAndul lor nu se


mai multmeau acuma cu atare conditii.
Cu toate aceste ambele prti erau tot atAt de plecate
a sfArsi, Rusii din team de Franta, Turcia din pricina infrAngerei

suferite, care nimicise toate cAstigurile repurtate de dAnsa mai


fnainte.
Nu trebue s ne mirAm dac pregarile Frantei In potriva
Rusiei nu aveau asupra Turcilor un efect mai Insemnat i nu-i
Impingea a urmAri ca ori-ce pret Impotrivirea. Mai intrii precum
am spus-o Turcia nu mai avea nici o Incredere In politica lui
Napoleon, pe care o vedea schimbndu-se pe fiecare an, asa
dusmani i prieteni amenintau s'A nu se mai recunoasc. Apoi
ceeace poate prea Inc6 si mai afar din cale, agentii Frantei
ei Insii nu stiau nimica hotrtor asupra scopurilor Impratului.
Am vAzut mai sus cum Ledoulx scriea dare ambasadorul francez
dih Viena c6 nu iie din ce nricind vuetele despre rsboiul cu
Rusia ar spori pe zi ce merge, ca i cAnd el ar fi fost o persoanA strin de puterea ce era s'A-I declare. In 7 Noemvrie 1811,

gsim pe acelas consul scriind tot ambasadorului din Viena:


Vuetele de rsboiu Intre Franta si Rusia urmeaz5 Inainte a
preocupa aici pe toat lumea. Nu 5iiu dornnule ambasudor, ce
poate provoca o asemene pArere, Este Ins constant cri ea este
obsteasciA In Moldova si Valahia" 24.

PAn'A In acest moment tratArile fusese conduse intr'un


chip mai mult IntAmplAtor. Dela Noemvrie 1811 Inainte ele
iau un curs regulat, In niste conferinti care se deschid,
la Giurgiu pentru a urma dela 15 Decemvrie Inainte sedligele

"

LEdoulx c. Otto, 19 Oct. 1811, ibidern, p. 635.


Latour Maubourg c. Otto, 25 lanuarie 1812, ibident, p. 662.
Ledoulx c. Otto, 7 Noemvrie 1811, ibident, p% 641.

RAZDOIUL DIN 1806-1812 PACEA UEDA BUCURESTI

283

lar la Bucureti. Plinimputernicitul otoman Galib Effendi Intreabg pe Ledoulx, daa se va vedea In curnd un r5sboiu care
s restatorniceascA Polonia 0 care sA pun' odan pe Turci la
ad5post de uneltirile ruse,ti? Consulul francez care era cu totul
lipsit de tiri in aceasn privire, rAspunde Turcului Intr'un chip
Inglmat, c6 nu ar fi dat nimnii a ptrunde adncile i sublimele combinatii ale imp'ratului, dar &A toti supu0i pe c't
toti prietenii Frantei trebuiau s se lase cu deplin incredere
In paza geniului 0 a protectiei sale 29 Un atare rgspuns care nu
zicea nimica, putea infri vuetele impr5tiate cu deadinsul
de Ru0i despre o apropiat intelegere a Frantei cu d'an0P6.
Prin astfel de tiri, Ru0i vroi au s' constrAng5 pe Turci, luturdu-le

cel de pe urmA mijloc de impotrivire, pe care pe de aln parte


am vAzut cA Turcii nu se prea Intemeiau.
Poarta era ins prelucran in toate modurile de dumanii

lui Napoleon pentru a o Impinge a nu crede in atacul Francezilor

contra Rusiei. Circulau mai ales multe brosuri tiprite In Anglia acestei chestii care brovri erau riispndite In toate pArtile
de Ipsilanti i de Moruzi.
exclamg Ledoulx, mijloacele
intrebuintate spre a speri pe Turci i a-i face s primiasc5 pacea" 27. Dar pe lngA aceasta, Turcia er In neputinp absolun

de a urma Inainte rboiul. Destrbglarea snrei militare a


Portei au ajuns culmea,scrie arnbasadorul francez din Constan-

tinopole &are ministrul afacerilor strgine, i trebuie pentru a putea

sustinea rsboiul, ca toate elementele s' fie create de iznoavA,

i puse In oranduials In mai putin de dou luni, trite tail


unde nimic nu se face repede "8 Ambasadorul se temea cA dacA

sultanul ar menlinea rsboiul contra vointei unanime a poporului, s nu fie rsturnat. Cu toate aceste el era poate singurul
din impArtia lui, care refuza a subsemna in nite imprejurri
ant de favorabile o pace ru0noag. Dar cum sA lionrascA el pe
armata, pe incunjurimea lui a urma inainte o impotrivire, care InteadeVr i era desn'd5jduin ? Sultanul cerea
dela ambasadorul Frantei o declaratie oticial i puldic a
neintelegerei care desprtia pe Franta de Ruia i despre scopul
impiiratului de a ajunge la o rumpere. Minoritatea, care sustinca in divan Orerea sultanului, vroia sA se slujiascA de aceast

declaratie ca de o arm puternic6 pentru a reduce la ncere

sau chiar spre a convinge pe partida protivnic5. Dar de 0 simtiam adaog6 ambasadorul, cAt de priincioas ar fi o atare declaratie pentru izbutirea intereselor Maiesntei Sale in Constan" Lidoulx c. Otto, 25 Ianuarie 1812, ibidem, p. 664.
" Latour Maubouig c. Otto, 10 Fevr. 1812, ibidem, p. 667.
27 Ledoulx c. Mara, 14 Fevr. 1812, Hurm. Doc. XVI, p. 937.
2' Latour Maubotng c. al. staine. 27 Ian. 1812, lbidem, p, 713.

ISTORIA BOMANIL011

284

tinopole, nu am crezut crt pot clca peste ordinile pe care Ex-

celenta voastr mi le-a dat in aceast privire, gAndindu-m pe de


ala parte c interesul pe care Franta ponte s-1 aib de a prelungi

lupta din Rumelia nu este cleat secundar si trebue s fie subordonat intereselor mult mai Insemnate care pot s' fac pe impgratul s mai intrzie momentul cnd va trage pe Rusia la
rspundere" k".

Ultimatul trimis de Napoleon lui Alexandru poart data

de 24 Aprilie 1812; Napoleon pleac la armat in 9 Mai i ajunge


la Dresda in 17 a aceleiasi luni ; in 12 Iunie Impratul Alexandru
refuz a primi o nou ambasad a lui Napoleon, si acesta trece
Niemenul in Rusia In 24 lunie. Tractatul de Bucuresti se subsemn ins din ziva de 26 Mai, adic in momentul chiar cnd Na-

poleon trimitea mai mult de form ultima lui solie cAtre tarul
rusesc, in ail in morneniul subscrierei trafatului, rcisboiul mire
Frania si Rusia era ca i declaral.
Suntem deci In drept srt ne 'intrebm dac i aceast pace
nu fu cel putin in parte, datorit trdrei, care intovriisia de
obiceiu toate actele politice ale imprllei otmane? Mai multe
Imprejurri concurg a stabili in tr'un chip neindoelnic ca plinImputernicitii turci nu lipsir nici cu acest prilej a jertfi pentrd
cteva pungi interesele statului lor. Asa mai Mai generalul de
Langeron, Francez In slujba Rusiei, declar' in memoriile sale

cA aceast pace este pentru el o gcitoare" 8O


Galib
Effendi intrebat putine zile (WO semnarea tratatului de

cAtre consulul francez Ledoulx asupra pricinei care adusese


PC Turci a-1 incheia, fi rspunde Ingimnd a era timpul ca
rsboiul s la un sfrsit ; c fgduintele domnului de Latour
Maubourg nu s'ar fi Implinit din nefericire la timp ; a el nu cedase Rusilor cleat prea putin ; c provinciile ar trebui s fie
desartate de Turci tocmai dup trei luni i c pn atunci
providenta ar putea Inc6 aduce fericite evenimente" 3', cuvinte
care las5 a ptrunde din toate prtile tadarea prin gura plinImputernicitului otoman.
Disgralia vizirului i pedepsirea celor doi negociatori, din

care Galib Effendi este surgunit, iar lui Dimitrie Moruzi i se

taie capul, adoauge incA la stabilirea trdgrei lor. Dup un istoric romn, postelnicul Manolache Drghici, contimporan evenimentelor, ea ar fi stat mai ales in aceea, c dragomanul Panaiotachi Moruzi fratele Imputernicitului otoman din Bucuresti,

ar fi primit o depes de la Napoleon care fi vestea ruptura cu


Rusia pe care scrisoare tlmaciul In loc de a o remite Portei, o
trimise fratelui, su, pentru ca acesta s grbeascA negocterile
" Latour Maubourg c. al. stritine, 27 Ian. 1812, ibidem, p. 174
Memoriile generalulut de Langelon, ibidem, III, p. 205.
Ledoulx e. Otto, Iunie 1812, ibidem, II, p. 619.

RAZDOIUL DIN 1306-1312. PACEA DELA BUCIIRE$TI

285

sa aduca incheierea pacei. Intelege ori cine ca nu fara un interes banesc ambii greci tradara pe stapanii lor. De aceea si tot
greul maniei sultanului cazu asupra Moruzestilor, carora amndurora li se taie capul. Panaiotachi fu Invinuit ca avand cunostinta de toate trebile politice a le guvernului sau i unindu-se
Cu fratele sau pentru a le descoperi dusmanilor statului, tradatorul platise crima cu capul sau" 32. De si tratatul fusese semnat
la Bucuresti In 26 Alai, in 2 Iunie, 8 zile dupa aceia nu se stia
!ma nimie la Constantinopole. Comitele Androssi care aduce

aceasta' imprejurare, adauge ca toate aceste fi dovedesc ca


imputernicitii turci au jucat un joc foarte fin spre a castiga

timp, sau ca au trecut peste puterile lor" 33. Noi credem eu toate
aceste ca negociatorii turci Intarziara trimiterea documentului,
nu In interesul Rusiei, care din potriva se grabia a sfarsi cat se

poate mai curand si a obtine ratificarea lui, dar pentru a da


sultanului timpul tocmai spre a reveni asupra hotararei lui

a ref uza recunoasterea tratatului, fiind mai bine informat asupra


planurilor lui Napoleon. Plinfmputernicitii dupa ce 'si umpluse
pungile, vroiau acuma
puna' capetele In siguranta, si dupa
ce fnsalase pe Turci, se gandiau acuma cum sa triple si pe acei
ce-i platise. Ei nu scapar Insa de pedeapsa pe care o meritau,

ordinul de descapatinare pentru Dumitrache Moruzi suna :


Merge ti de taieti eapul aceste tradator care s'a vandut Rusiei".

Raportul lui Andreosii adauge ca s'ar fi gasit fritre lucrurile


lui Moruzi un inel de 12.000 de lei care fi fusese dat de Rusi
titlurile de proprietate ale unei mosii In partea din Moldova
cedata Rusiei" 34.

Pacea dela Bucuresti cuprindea conditiile urmatoare :


Prutul dela intrarea lui In Moldova, liana la revarsarea lui In
Dunarea va alcatui de acuma fnainte granita ambelor finparatii.
Locuitorii principatelor vor fi aparati de tribut pe doi ani precum

si de dari pe tot timpul cat tinuse rasboiul i vor obtinea


celelalte foloase care se stipulau de obiceu fare Rusi i Turci.
Sarbii Min i ei o amnistie depIin

trativa.

i neatarnarea lor adminis-

Androssy c. guvernorul insulilor ilirice, 2 Decemv. 1812, ibidem, II

700. Manolache Difighici, Isloria Moldovei pe limp de 500 de ami, lali, 1857, II,

p. 78.

Androssy C. acelas, 25 Mai 1812, Bunn. Doc. Supt. H, p. 714.

'4 Androssy c. ducele de Bassano, 23 Dec. 1812, ibidem, p. 738. Accla;


lucru este arAtat de alte douli raposu te, unul din Dec. 1812 In N. Iorga (1. c.
mai sus (131 nota 8) P. 635 (17) In altul al lui von Wertheramb C. piusian c.
rege, 2 D