Btlia de la Mreti (6-16 august 1917) a fost cea mai important operaiune militar

desfurat de Armata Romn n timpul Primului Rzboi Mondial. A fost o operaiune complex, de
aprare i meninere a liniei frontului punctat cu numeroase riposte ofensive din partea romnilor,
n condiiile n care armata rus era n plin disoluie revoluionar.
Generalul german Curt von Morgen, comandantul Corpului I de Rezerva, consemna n memoriile
sale: "Rezistena dumanului, n special a romnilor, a fost neobinuit de drz i s-a manifestat prin
61 de contraatacuri ... n decursul celor 14 zile de lupt. Ele au condus mai ales la lupta cu
baioneta." [1]
n inima romnilor, aceast btlie are un loc special datorit eroismului de care au dat dovad
ostaii romni i a faptelor de arme ale sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu, cpitanului Grigore
Ignat, generalului Eremia Grigorescu, dar mai ales datorit legendarei expresii Pe aci nu se trece![2].
Planificarea german a denumit operaiunea "Btlia de strpungere de pe Putna i u i a", fcnd
parte din complexul strategic de rupere a frontului Moldovei mpreun cu Btlia de la Oituz (a treia
btlie de la Oituz) din 8-22 august 1917. Germanii i austro-ungarii au plasat n dreptul localit ii
Mreti o for de lovire de 12 divizii cu peste 1100 tunuri - una dintre cele mai mari densit i
artileristice [3]. nceput ca o btlie de urmrire a forelor ruseti - care nu mai doreau s lupte,
btlia s-a transformat treptat ntr-o ncercare foarte costisitoare de "a sfrma armata romn din
Moldova", dup cum chiar marealul Hindenburg, eful Marelui Stat Major german, afirma [4].
Cotidianul "Times" scria c "Aprarea frontului la Mreti a fost cea mai strlucit fapt de arme
svrit vreodat de romni ..."