Sunteți pe pagina 1din 14

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICIN I FARMACIE

NICOLAE TESTEMIANU

CATEDRA IGIENA
Disciplina PROMOVAREA SNTII

Referat
Tema: Alimentaia echilibrat i rolul ei n
meninerea sntii i profilaxia diferitor
maladii
A efectuat: Morohai Doina, Gr. S1302
A controlat: Angela Cazacu-Stratu

Chiinu, 2015
1

Cuprins
Introducere...................................................................................................pag 3
Capitolul 1. Ratia alimentara.............................................pag 4

Capitolul 2. Piramida alimentara.....pag 8

Capitolul 3. Top 10 alimente care nu ar trebui s lipseasc din dieta


zilnic......pag 10
Capitolul 4. Prevenirea

bolilor prin diete si nutritive


.. ....pag 12
Bibliografie.....pag 14

Introducere
Auzim des termenul de alimentatie echilibrata, insa cand ne gandim fiecare in parte
la modul in care ne hranim, ne dam seama ca mancam irational, pe apucate, fara sa fim
atenti nici la cantitate si mai ales la calitatea alimentelor consumate. Gasim drept scuze
lipsa de timp sau un buget insuficient pentru a avea grija ce mancam. De aici apar
tulburarile de nutritie, afectiuni ale aparatului digestiv, boli, slabiciune fizica, obezitate sau
anemie.
Modul n care percepem alimentaia i alegerile pe care le facem zi de zi au un
impact semnificativ asupra sntii i strii noastre de bine.
Pentru a putea vedea efecte vizibile, oamenii trebuie s neleag c alimentaia corect i
sntoas nu trebuie s fie ocazional, ci trebuie s fie integrat ntr-un stil de via care va
asigura starea general de sntate i longevitatea.
Nici un aliment nu poate aduce, singur, toate principiile nutritive de care are nevoie
organismul, ci doar o alimentaie variat, moderat i echilibrat.
Exist nenumrate tipuri de diete, unele mai complicate dect altele, ns atunci cnd
vorbim de diet uitm s precizm esenialul.
i anume c a urma o diet, nu nseamn s ii un regim de slbire, ci s ntelegi, s
accepi i s adopi un regim de alimentaie corect. Pentru toat viaa! Pentru c erorile
alimentare, netiina i nepsarea nu se pltesc imediat, ci pe parcursul mai multor ani.
A mnca nseamn bucurie i plcere, ns trebuie s avem ntotdeauna bun sim i
echilibru, cci apetitul nu este neaprat un semn de sntate; cea mai bun diet este s tii
s mnnci i s cunoti valoarea nutritiv a alimentelor din zilele noastre, deoarece
sntatea i frumuseea ncep din propria farfurie i din copilrie!
O alimentaie sntoas nseamn consumarea a diferite alimente aparinnd grupurilor
alimentare de baz: proteine, precum carnea i oule; lactate; fructe i legume; cereale,
precum pinea i pastele finoase; grsimi i dulciuri.
Dei pare simplu, nu este ntotdeauna uor s se stabileasc un regim adecvat
fiecrui individ. Uneori se consum mai mult dintr-un singur grup alimentar (preferat) i se
evit consumarea altora sau se opteaz, pentru comoditate, n defavoarea calitii.
O dieta sntoas necesit un plan, un scop, precum i efortul de a include n mese o
varietate de alimente. Deci, este important s se acorde atenie nu numai la ce se consum,
dar i la ce anume se ndeprteaz din alimentaia de zi cu zi. Pentru aceasta este
recomandat elaborarea unui jurnal n care s se noteze tot ce se consum i se bea timp de
o sptmn. Trebuie de inut cont att de cantitatea de alimente ingerat, ct i de grupele
alimentare din care acestea fac parte. Nu este necesar s se consume zilnic o cantitate
minim de alimente din fiecare grup alimentar, ci s se ingereze cantitatea recomandat dea lungul unei sptmni. Astfel, doar cteva mici schimbri sunt suficiente pentru a ne
echilibra dieta.

Capitolul I
Ra ia alimentara
1. Notiuni generale
Cantitatea de factori nutritivi sau de alimente necesare acoperirii nevoilor
alimentare ale organismului in unitatea de timp (zi, saptamana) reprezinta ratia
alimentara(Haulica, 1996).
Ratia alimentara trebuie sa satisfaca calitativ si cantitativ trebuintele nutritive ale
organismului si ea se exprima fie sub forma nevoilor energetice, fie sub forma nevoilor in
factori nutritivi, sau forma nevoilor de alimente.
Pentru determinarea ratiei alimentare se stabilesc intai nevoile organismului, si in
functie de acestea, se determina continutul ratiei in calorii, protide, lipide, glucide,
elemente minerale si vitamine, iar apoi, cunoscand compozitia alimentelor naturale se
fixeaza cantitatile necesare pentru asigurarea aportului energetic si in factori nutritivi.
Acoperirea necesarului energetic trebuie sa tina seama de valoarea metabolismului
bazai (variabila in functie de greutatea corporala, forma si suprafata corporala, varsta, sex,
stari fiziologice-graviditate, alaptare, etc), la care se adauga cheltuielile de energie pentru
ADS (actiunea dinamic specifica), asigurarea nevoilor fiziologice si igienice, deplasari,
activitate fizica in functie de profesiune, aspecte care au fost prezentate mai sus.
O alimentatie, normala va asigura, in acelasi timp, toti factorii nutritivi aflati in
raporturi echilibrate intre ei si corespunzatori, in acelasi timp, starii fiziologice, conditiilor
de mediu si caracteristicilor activitatilor pe grupe de profesii.
Intr-o alimentatie rationala:
o
proteinele reprezinta 13-18 % din valoarea calorica a acesteia, aproape
jumatate fiind de origine animala. Pentru copii, aportul: proteic atinge 18%, din
care 2/3 proteine de natura animala. Un aport ridicat se pastreaza si in sarcina si
lactatie, pentru ca in eforturile fizice foarte mari (peste 4500 kcal) sa scada la 12%.
In cazul activitatii la temperaturi scazute, necesarul proteic se suplimenteaza cu 23% fata de cel din conditii normale. Prin proteinele de origine animala este asigurat
aportul de aminoacizi, dintre care cei esentiali predomina. Cresterea, convalescenta,
sarcina si lactatia solicita maximal acest aport;
o
lipidele acopera 25-30% din necesaarul caloric, crescand la copii, in eforturi
mari, pana la 35-40%. Minimum lipidic este de 50-60 g/zi la o ratie de 3000 kcal.
Avand un coeficient mare caloric, se va evita consumul exagerat de lipide. La
temperaturi scazute, umiditate, vant, ratia alimentara va creste, spre deosebire de
eforturile de viteza, eforturile de altitudine, unde va fi scazuta la 15-20 %. In
sarcina si la copii este necesar sa se asigure cel putin 15-20% lipide de origine
animala (oua, unt, smantana, branza);
o
glucidele, ca principala sursa energetica, acopera aproximativ 55-65% din
necesarul caloric. Necesarul de glucide va varia intre 250-550 g. Trebuie mentionat
ca glucidele din fructe contin in proportii adecvate mineralele si vitaminele
indispensabile metabolizarii lor;

o
continutul de minerale si vitamine este asigurat de alimentatia mixta
obisnuita. In cazul vitaminelor, se va tine seama de modul de preparare al acestora
si de necesarul momentan. Un necesar predominant energetic va avea suficiente
vitamine hidrosolubile, iar necesarul trofic va pune accentul pe vitaminele
liposolubile. Pentru a asigura realizarea ratiei alimentare rationale, se vor introduce
in alimentatia zilnica alimente cu valoare plastica mare (carne, lapte, oua, peste si
produse derivate), la care se vor adauga alimente cu valoare energetica (fainoase) si
cu continut bogat in vitamine.
Substantele apropiate din punct de vedere caloric (izocaloric), cat si cele apropiate
din punct de vedere al continutului proteic (izotrofice) pot fi schimbate intre ele pentru a
asigura variatia regimului alimentar. Chiar alimente din grupe diferite pot fi schimbate intre
ele, avand valoarea calorica si continutul proteic proportional.
2. Principalele criterii ale conceptului de alimentatie rationala
Instituirea unei alimentatii rationale a individului trebuie sa atinga obligatoriu
urmatoarele obiective:
1.
Asigurarea tuturor trofinelor necesare in cantitati optime (proteine vegetale si
animale, lipide vegetale si animale, glucide complexe si simple, vitamine, minerale,
celuloza);
2.
Asigurarea echilibrului si proportiei optime intrertrofine;
3.
Realizarea unei concordante intre nevoi si aport;
4.
Asigurarea unei bune stari de nutritie, realizata prin cunoasterea valorii
nutritive a produselor alimentare disponibile in vederea alcatuirii unei ratii complete
si echilibrate, a influentei proceselor tehnologice de preparare asupra
alimentelor(distrugere, inactivare etc), precum si a gradului de utilizare digestiva a
hranei ingerate;
5.
Asigurarea unei alimentatii adecvate varstei, activitatii profesionale, starii
fiziologice (graviditate, lactatie, copii in dezvoltare), ca si in vederea cresterii
rezistentei antiinfectioase si antitoxice a individului;
6.
Alimentatie diversificata, meniul zilnic sa contina alimente din toate cele
sapte grupe in cantitatii corespunzatoare;
7.
Asigurarea variatiei regimului alimentar (fiecare masa sa aiba produse atat de
origine animala, cat si vegetala), evitarea combinatiilor neadecvate de alimente,de
exemplu glucid-glucid, a folosirii aceluiasi aliment la doua mese in aceeasi zi si a
aceluiasi aliment de doua ori la aceeasi masa,chiar daca forma pregatirii difera;
8.
Prevenirea nocivitatii alimentelor si evitarea consumarii unui produs
alimentar insalubru, ceea ce presupune: cunoasterea sursei agentilor biologici si
chimici ce pot fi vehiculati de alimentatie, mijloacele de prevenire,respectarea
riguroasa a conditiilor igienico-sanitare pe tot circuitul alimentelor;
9.
Proprietatile organoleptice ale alimentelor sa corespunda deprinderilor
consumatorilor (produse salubre, mancare variata, corect pregatita, care sa determine
si sa mentina senzatia de satietate cel putin 4-5 ore, realizand starea de confort);
10. Repartizarea rationala a ratiei alimentare in cursul zilei (3-4 mese la interval
de 4-5 ore, care asigura o cantitate redusa de alimente la fiecare priza, digestie
facilitata, coeficient de utilizare digestiva marit, metabolism favorizat, stare generala
mai buna); in cadrul ritmului de trei mese pe zi, repartitia cantitativa va fi urmatoare:
5

dimineata 30%, pranz 50%, seara 20%; la ritirul de patru mese pe zi: dimineata 25%,
gustarea 15%, pranz 35-40%, seara 15-20%;
11. Asigurarea ratiei cu material fibros (efect enterokinetic) si a unui volum
corespunzator fiecarei mese (mai mare la cei cu alimentatie predominant vegetala si
mai mic la cei cu alimentatie predominant animala);
12. Respectarea conditiilor fiziologice generale de alimentare: fixitatea orelor de
masa (conditionarea senzatiei de foame, conditionarea secretorie, motorie, neuroumorala etc), asigurarea unei ambiante adecvate, ordinea felurilor din meniu,
temperatura potrivita a alimentelor, acordarea unui timp suficient servirii mesei etc.
Idealul nutritional spre care se tinde este acela de a furniza organismului cantitatea
si calitatea exacta de alimente, de structura si energetice, de care acesta are nevoie la un
moment dat.
Alimentatia rationala si longevitatea
Se considera, in general, ca nevoile calorice scad cu varsta odata cu scaderea
cheltuielilor energetice. Recomandarile F.A.O. privind aportul energetic in functie de
varsta sunt redate in tabelul nr. 1.
Varsta
(ani)

Restrictie pe fiecare etapa


(%)

Restrictie cumulativa
(%)

Aportul fata de
adultul de 25 de ani

25-35
35-45
45-55
55-05
55-75

3
3
7,5
7,5
10

3
6
13,5
21
31

(%)
97
97
86,5
79
69

Odata cu inaintare in varsta, ratia de glucide va fi moderata, nedepasind 300 g/zi,


sursa importanta a acestora fiind amidonul si fructoza.
Un deziderat esential este scaderea grasimilor din alimentatia subiectilor de dupa 40
de ani, mai ales cei cu activitate fizica redusa. Batranii tolereaza mai greu ingestia de
grasimi, variatiile lipidelor in sange sunt tot mai ample si durabile.
Ratia zilnica optima este in jur de 1 g/kg greutate corporala, acoperind cel mult 2030% din nevoile calorice. Se reduc cu predilectie grasimile, uleiurile vegetale avand
actiune favorabila, datorita acizilor grasi polinesaturati.
Cei mai multi autori apreciaza in prezent ca reducerea ratiei de proteine este o
eroare, mai ales ca ea se asociaza cu deficiente in masticatie, digestie, absorbtie si
asimilatie. Se recomanda drept ratie oprtima 1,2-1,5 g/kg corp/zi, din care 50% sa fie
acoperita din proteine animale bogate in aminoacizi esentiali.
Vitaminele si mineralele ocupa un loc aparte in alimentatia longevivilor.

Cantitati sporite de vitamine se introduc numai pe cale naturala (fructe, legume,


branzeturi proaspete, paine integrala), evitandu-se vitaminoterapia sintetica, care poate
duce la dezechilibre riscante la batranete.
Ca substante minerale, necesitatile sunt sporite in calciu si fosfor, aportul va fi corect
in fier si potasiu iar sodiul limitat.
Alimentatia de protectie. Alimentatia rationala trebuie sa constituie si un important
factor de crestere a rezistentei organismului, indeosebi a capacitatii de aparare dobandite
mai ales prin anticorpogeneza si mai putin a sistemului de aparare nespesifica, considerat
predominant genetic si afectam, in consecinta, de alimentatie numai in conditii extreme.
Rolul pozitiv pe care il au indeosebi proteinele in apararea antiinfectioasa a fost demonstrat
cu prisosinta prin numeroase experimente. Indiferent de natura agentului patogen,
cantitatea, dar, mai ales, calitatea aminoacizilor incorporati in hrana au o deosebita
importanti atat pentru apararea celulara (fagocitara), cat pentru cea umorala
(anticorpogeneza), in mod special (Costin, 1999).
Alimentatia de protectie, prin suplimentare cu proteine si vitamine, actioneaza si
asupra agresiunii diferitelor substante toxice din mediu patrunse in organism in cazul
expunerii ocazionale sau mai indelungate (noxe profesionale etc), prin conjugarea si
eliminarea acestora si regenerarea enzimelor hepatice.

Capitolul II
Piramida alimentara
Pira

mida

alimentar a fost creat pentru a v nva ce tipuri de alimente i n ce cantiti pot fi


consumate.
Piramida este alcatuita din 6 grupe:
Grupa 6 - grasimi, uleiuri si dulciuri
Aceste alimente sunt plasate in varful piramidei pentru ca ele nu trebuie consumate prea
des. Acest grup include untul, grasimile de orice fel, biscuitii, dulciurile, prajiturile, zaharul
si bauturile dulci. Grasimile din alune, nuci sau seminte sunt grasimi nesaturate si sunt mai
sanatoase decat cele saturate care se gasesc in produse lactate si carne. Alimentele din
grupa 1 trebuie consumate in cantitati mici.
Grupa 5: Carnea si ouale
Grupa 5 include carne roie, carne de pui, pete, nuci, alune, semine, produse din soia,
hamburger. Aceste alimente au un coninut crescut de proteine, fibre, vitamina E i B6,
minerale cum este calciu, fier sau zinc. Pot fi servite de 2-3 ori pe zi.
Ouale au un continut bogat in proteine si vitamine, astfel ca acesta este un produs de baza
in alimentatie. Poate fi consumat ca atare sau in diverse preparate.
Grupa 4 - Lapte si produse lactate

Produsele lactate contin cantitate crescuta de calciu. Cele mai sanatoase sunt produsele
degresate si pot fi consumate de 2-4 ori pe zi. Exemple de produse lactate: branza, laptele,
iaurtul etc. Laptele contine proteine, in principal cazeina si lactalbumina; aceste proteine
furnizeaza aminoacizi esentiali. Produsele lactate contin de asemenea carbohidrati,
grasimi,vitamina A.
Grupa 3 - Fructe
Aceasta grupa include fructele proaspete sau conservate. Fructele sunt bogate in vitamine,
cea mai frecvent intalnita fiind vitamina C. De asemenea mai contin si vitamina A. Fructele
conservate si siropurile nu sunt atat de sanatoase pentru ca au un continut crescut de zahar
si deci multe calorii. Fructele proaspete sunt sarace in calorii si grasimi si se recomanda a fi
consumate de 2-4 ori pe zi.
Grupa 2 - Legume
Aceasta grupa include toate legumele. Sunt considerate ca fiind principala sursa de
vitamine si minerale, si contribuie la aportul zilnic al carbohidratilor si al fibrelor
alimentare. Pot fi consumate atat preparate, cat si proaspete, sub forma de salate.
Legumele sunt sarace in grasimi si lipsite de colesterol; dar bogate in vitamine si fibre. De
asemenea au un continut crescut de apa.
Din acest grup sunt necesare 3-5 gustari pe zi.
Grupa 1 - Alimente cu continut crescut de amidon
Aceasta grupa contine paine, cereale, orez, paste, cartofi si se afla la baza piramidei. Din
acest grup trebuie consumate mai multe alimente decat din alte grupuri ale piramidei.
Aproximativ o treime din dieta zilnica trebuie sa fie reprezentata de alimente din acest
grup. Alimentele din acest grup contin carbohidrati cu mult amidon si sunt importante
pentru a furniza energie organismului. De asemenea mai contin minerale, vitamine din
grupul B si fibre.
Carbohidratii inalt procesati cum ar fi painea alba nu sunt foarte sanatoase; ar fi de preferat
sa consumati paine neagra in locul celei albe.
Cerealele, legumele si fructele sunt cel mai bine reprezentate in piramida alimentara, ca
fundament al alimentatiei echilibrate, numindu-le baza pentru o nutritie adecvata si
pentru sanatate, notabil fiind faptul ca acestea pot reduce riscul de aparitie a bolilor
cronice.
Impreuna cu recomandrile dietetice, un real beneficiu ar fi activitatea fizic efectuat
zilnic. S-a demonstrat faptul c activitatea fizic regulat scade riscul anumitor boli cronice
cum ar fi hipertensiunea arterial, accidental vascular cerebral, diabetul zaharat,cancerul de
colon, osteoporoza. Este recomandat ca orice adult sa faca cel putin 30 minute de activitate
fizica in fiecare zi.

Capitolul III
Top 10 alimente care nu ar trebui s lipseasc din dieta
zilnic
Alimentaia gresit si apariia unor boli grave sunt elemente indestructibil legate. Pentru a
scpa de cancer, ulcer, accidente vasculare, insomnie sau varice este suficient s consumi
cteva alimente care n-ar trebui s lipseasc nici din alimentaia zilnic a omului sntos
1. Mere
Merele sunt o surs excelent de pectine, fibre care micsoreaz nivelul colesterolului si al
glucozei (zahrului) din snge. Merele proaspete conin mult vitamina C, care protejeaz
celulele organismului de distrugere. Ajut la formarea colagenului, substan care ne
menine esuturile si vasele de snge sntoase, ea fiind absolut necesar pentru absorbia
fierului si a acidului folic.
2. Migdale
Bogate in nutrieni ca fibre, riboflavin, magneziu, fier si calciu (o mn de migdale
conine 100 mg calciu). n plus, aceeasi cantitate furnizeaz necesarul zilnic de vitamina E,
combtnd sterilitatea si cderea prului. Datorit grsimilor monosaturate, scad
colesterolul si ne feresc de infarct. Fiind una dintre cele mai bune surse de proteine, sunt
revitalizante, mai ales dup boli.
3. Afine
Afinele conin fitonutrieni care previn si vindec infeciile urinare att de frecvente la
femei, mai ales in perioada rece. Ele imbuntesc memoria de scurt durat si, consumate
in cure de zece zile in fiecare var, ne feresc de boli ca Alzheimer, la btrnee. Conin
puine calorii, ceea ce le recomand ca aliment de baz in timpul dietelor de var sau al
perioadelor de abuzuri alimentare.
4. Broccoli
n afar de faptul c sunt o important sursa de calciu, potasiu si fibre, substanele
coninute de aceast legum ne feresc de bolile cronice precum cele cardiovasculare, diabet
sau anumite cancere, in special cel de colon si prostat. Datorit antioxidanilor ca vitamina
A si C, celulele corpului nostru imbtrnesc mult mai incet.
5. Fasole rosie
Fasolea rosie, de orice tip ar fi (cu boabe mici sau mari), reprezint un rezervor de fier,
magneziu, fosfor, potasiu, cupru si tiamin. Nu conine aproape deloc grsimi vegetale, are
calorii puine si, datorit fibrelor, elimin rapid toxinele din organism prin regularizarea
tranzitului intestinal. Se recomand suferinzilor de constipaie si persoanelor in vrst sau
sedentare.
10

6. Peste
Pestele oceanic, dar in special somonul este printre puinele alimente in care se gsesc
acizii grasi omega 3 care ne feresc arterele de depozitele de grsimi, reducnd riscurile
formrii de cheaguri de snge care provoac infarct. Omega 3 regularizeaz btile inimii,
ferindu-ne de palpitaiile din tahicardii sau chiar de moartea subit. Consumul de trei ori pe
sptmn de peste scade nivelul trigliceridelor (care afecteaz celula hepatic) si
normalizeaz tensiunea.
7. Spanac
Spanacul conine folai si mult vitamina A, C, B6, fiind bogat in riboflavin, calciu, fier si
magneziu. ntreste sistemul imunitar si ne pstreaz prul si pielea sntoase. Prepar ins
doar cantitatea pe care o mnnci o dat, deoarece prin reinclzire nitraii se transform in
nitrii, substane potenial cancerigene.
8. Cartofi dulci
Culoarea galben-portocaliu a acestora ne arat c au o concentraie mare in beta-caroten.
Alimentele bogate in aceast substan, pe care organismul o transform in vitamina A,
incetinesc procesul imbtrnirii si reduc riscul apariiei anumitor tipuri de cancer. Conin,
de asemenea, vitaminele B 6, C si E, potasiu, fibre, iar un cartof are doar 50 de calorii.
9. Suc de fructe si legume
Sucul de cruditi conserv toate vitaminele si mineralele care se gsesc in acestea, fiind
adevrate infuzii de vitalitate. Cu condiia s fie consumate imediat dup preparare, sunt o
cale usoar de asimilare a multivitaminelor, mai ales pentru persoanele crora nu le plac
vegetalele. n orice suc, rosiile nu trebuie s lipseasc, licopena coninut ferindu-ne de
atacul de inim si cancere, in special cel de prostat.
10. Germeni de gru
n centrul bobului de gru, prin incolire, apare germenul de gru, din care se dezvolt o
nou plant. n acesti germeni se concentreaz nutrieni cum ar fi niacina, tiamina,
vitamina E, folai, magneziu, fosfor, potasiu, fier si zinc. Se recomand consumarea zilnic
a dou lingurie de boabe de gru incolite acestea au capacitatea de a reda organismului
energia, pofta de mncare si combat eficient insomniile.

11

Capitolul IV
Prevenirea bolilor prin diete si nutritie
Iata 3 motive pentru care trebuie sa urmezi o dieta sanatoasa:
- Sa iti menti sanatatea ca sa previ pierderea fortei musculare, a masei osoase si deficitul de
vitamine.
- Sa previ boli precum infarctul miocardic, accidente vasculare cerebrale, obezitatea,
osteoporoza si cateva tipuri de cancere.
- Sa te ajute sa previ sau sa tratezi boli cornice precum hipertensiunea arteriala, diabetul
zaharat, boala celiaca.
Mentinerea sanatatii
Organismul necesita carbohidrati, grasimi, proteine, vitamine si minerale pentru a mentine
sanatoase organele vitale, oasele,muschii si nervii si pentru a produce hormoni si substante
chimice care sunt necesare pentru buna functionare a organismului. De asemenea,
vitaminele sunt necesare,in cantitati mici, pentru reactiile chimice normale vare au loc in
organism.
Prevenirea si controlul bolilor
Obezitatea si infarctul miocardic sunt probleme majore de sanatate publica ,de aceea
majoritatea recomandarilor alimentare se bazeaza pe prevenirea acestor boli. Obezitatea
este cauzata de consumul de calorii in exces. Aceasta poate fi cauza a nenumarate patologii
precum bolile de inima, diabet, boli hepatice, artrita, hipertensiune arteriala, guta si
anumite tipuri de cancere.
Pentru a pierde din greutate sau a-ti mentine o greutate corespunzatoare, ar trebui sa
consumi alimente cat mai sarace in calorii, precum fructe si legume si cat mai putine
alimente cu continut caloric crescut precum grasimi, galbenus de ou, alimente prajite,
dulciuri, sosuri pentru salate. Alimentele cu densitate calorica crescuta de obicei au si
continut crescut in colesterol .
O dieta sanatoasa ar trebui sa contina in principiu urmatoarele:
-Fructe, legume, cereale integrale, produse lactate fara grasimi sau cu continut scazut in
grasimi.
-Carne slaba - de pui sau peste, fasole,oua si nuci.
-Alimente sarace in grasimi saturate, grasimi trans, colesterol, sare sau zahar.
In concluzie:
-Asigura-ti portia de cereale integrale.
- Variaza sortimentele de legume pe care le mananci.
- Concentreaza-te pe consumul de fructe.
-Consuma alimente bogate in calciu.
-Consuma carne slaba
- Gaseste un echilibru intre alimentatie si activitatea fizica.
Vitamine si minerale ca sa previ anumite deficiente si boli
Suplimentele de vitamine si minerale sunt importante in prevenirea anumitor boli.
Majoritatea bolilor rezulta din deficitul vitaminic, de exemplu scorbutul este asociat cu
12

deficitul de vita C sau beri-beri cu deficitul de tiamina. Persoanele alcoolice, malnutrite,


pot dezvolta leziuni ale nervilor din cauza deficitului de tiamina. Persoanele mai in varsta
care nu se expun la soare pot dezvolta boli ale oaselor datorita deficitului de vit D. Anemia
pernicioasa poate rezulta din proasta absorbtie a vit B12. De asemenea, persoanele cu boala
celiaca pot dezvolta deficit vitaminic si de fier. Pentru aceste persoane cu nevoi mai
speciale, suplimentele de vitamine sunt foarte importante pentru a preveni aceste
deficiente.
Suplimentele de vitamine nu sunt folositoare doar pentru a trata anumite deficiente, ci si
pentru a preveni anumite boli. Anumite suplimente de vitamine ( acidul folic, vit B6, vit
B12) sunt folosite sa diminueze nivelul sanguin de homocisteina, care poate ajuta la
prevenirea atacurilor de inima.Cerealele fortificate cu acid folic si suplimentele de
vitamine au fost folosite sa reduca riscul malformatilor congenitale la femeile de varsta
fertila.
Diete folosite pentru a controla si trata boli
Dietele sarace in zaharuri sunt importante in controlul nivelului de glucoza din sange la
persoanele cu diabet zaharat. Cand aceasta conditie nu poate fi controlata prin dieta, este
necesar tratamentul medicamentos.
Dieta DASH este recomandata pentru a scadea presiunea arteriala, insa daca aceasta nu
este suficienta, este necesara si medicatie antihipertensiva.
Dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension) reprezinta un plan de nutritie care
ofera solutii dietetice pentru normalizarea tensiunii arteriale. Conform studiilor, tensiunea
arteriala a pacientilor hipertensivi care au utilizat aceasta dieta a scazut in numai 2
saptamani. O dieta similara, DASH - sodiu, presupune reducerea consumului de sare la
maxim 1500 mg pe zi (aproximativ 2/3 de lingurita). Si in cazul acestei diete tensiunea
arteriala a subiectilor implicati in studii, a scazut semnificativ.
Pentru a respecta principiile nutritive ale dietei DASH trebuie sa includeti in planul dietetic
zilnic urmatoarele grupe de produse alimentare:
- cereale: 7 - 8 portii pe zi;
- legume: 4 - 5 portii pe zi;
- fructe: 4 - 5 portii pe zi;
- lactate cu continut scazut (sau fara) de grasimi: 2 - 3 portii pe zi;
- carne de pasare si peste: 2 portii pe zi sau chiar mai putin;
- nuci, seminte, fasole uscata: 4 - 5 portii pe saptamana;
- grasimi si uleiuri: 2 - 3 portii pe zi;
- dulciuri: mai putin de 5 portii pe saptamana.
Dieta fara gluten este tratamentul primar in boala celiaca. Oamenii cu aceasta boala pot
avea dificultati in absorbtia de vitamine si minerale si de asemenea pot avea necesitati
crescute de calciu, fier si vitamine.
Schimbarea stilului de viata este cel mai important tratament pentru reducerea tensiunii
arteriale si a nivelului de colesterol, in special a celui "rau" (LDL ). Daca acest lucru nu
este suficient, este necesara terapia medicamentoasa.

13

Bibliografie
http://www.speedgym.ro/piramida-alimentara/
http://www.revistafelicia.ro/
http://www.creeaza.com/familie/alimentatie-nutritie/RATIAALIMENTARA914.php
http://www.doctor.info.ro/prevenirea_bolilor_prin_dieta_si_nut
ritie.html

14