Sunteți pe pagina 1din 101

Bazele Electrotehnicii

6. Teoremele fundamentale ale


circuitelor electrice
_

Daniel Ioan
Universitatea Politehnica din Bucuresti
PUB - CIEAC/LMN
daniel@lmn.pub.ro

D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

6.1. Forma matriceala a


ecuatiilor lui Kirchhoff
Prima relatie a lui Kirchhoff:

... ... ...


... 1 ...
A
L
ik 0 k ik 0 a nk ik 0, n 1,2,..., N

... 0 a nk
k( n )
k( n )
k 1

... 1 ...

... i1
...
0
...

... i L

Factorul de semn devine element al matricei totale de incidenta laturi-noduri:


ank
_

1, cand latura k p araseste nodul n

1, cand latura k p araseste nodul n


0, cand latura k nu concura la nodul n

A [ank ]n1,..,N Z NxL


k 1,...,L

iar relatiile capata forma urmatoare, inT care iL este vectorul curentilor circuitului:

Ai 0; i i1 i2 ..., ik ,.. iL R

Ele nu sunt independente: suma liniilor este nula (+1 si -1 pe fiecare coloana).
Eliminad o linie se obtine matricea (redusa) laturi-nooduri:

A [ank ]n1,..,N 1 Z ( N 1) xL Ai 0
k 1,...,L

Aceasta este forma independenta a primei ecuatii Kirchhoff (sunt N-1 ecuatii
liniare iar rangul amtriecei A este N-1).
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Forma matriceala a ecuatiilor lui


Kirchhoff (cont)
A doua relatie a lui Kirchhoff:

... ...
... u1
...
1... 1 ... . 1..
A
L
0
u k 0 k u k 0 bok u k 0, o 1,2,..., B

...
0 bnk
...
k[ o ]
k[ o )
k 1


...
...
...
...

u L
Factorul de semn devine element al matricei totale de incidenta laturi-bucle:
1, cand latura k apartine buclei o si are acelasi sens cu aceasta

_b 1, cand latura k apartine buclei o dar are sens opus fat de aceasta

ok

0, cand latura k nu apartine buclei o

B [bok ]n1,..,B Z B ' xL


k 1,...,L

Relatiile lui Kirchhoff capata forma urmatoare, in care u este vectorul tensiunilor
circuitului:
T
Bu 0; u u1 u2 ..., uk ,.. uL R L

Ecuatiile acestui sistem nu sunt liniar independente. Pentru a oobtine un sistem


minimal, liniar independent trebuie eliminate din sistem o serie de ecuatii.
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Forma matriceala a ecuatiilor lui


Kirchhoff (cont)
Forma independenta a ecuatiilor lui Kirchhoff pentru tensiuni:
Pentru a o obtine vom analiza graful circuitului
(N-1)
presupus conex si vom construi un arbore, alcatuit
ramura N-1
coarda 2
dintr-o multime conexa de laturi ce cuprinde toate
(N)
(3)
nodurile dar nu formeaza bucle. Laturile arborelui
se numesc ramuri si ele sunt in numar de N-1.
Prin coarbore intelegem subgraful complementar
_
arborelui. Laturile lui se numesc coarde si sunt in
numar de B=L-N+1. Fiecare coarda defineste o
bucla formata din ea si in rest din ramuri.
Relatiile Kirchhoff pe aceste bucle:

Bu 0;

B [bnk ]n1,..,N 1 Z

coarda 1
(1)

coarda 3
bucla 3
coarda 2
(N)

( L N 1) xL

k 1,...,L

sunt liniar independente, iar matrice B, parte din B


coarda 1
se numeste matricea (redusa) laturi-bucle.
D. Ioan - Bazele ELTH

(2)
ramura 1

bucla k

bucla 1

2012 Daniel IOAN

Coarda k

Forma matriceala a ecuatiilor lui


Kirchhoff (cont)
Daca laturile sunt numerotate in ordinea: ramuri, coarde, iar buclele sunt
numerotate in ordinea coardeleor generatoare, atunci
.. .. .. 1 ..0 0
B .. .. .. 0 ..1 0 D I ; I Z (L - N +1)x(L- N +1) este mat. unitate
.. .. .. 0 ..0 1

In consecinta, matricea are rangul L-N+1 si ecuatiile sunt liniar independente.


Vectorul tensiunilor se partajeaza in vectorii tensiunilor din arbore coarbore:
_

u uTa | uTc

R;
T

u a u1 u2 ... u N 1 R N 1; uc uN
T

u N 1 ... uL R L N 1
T

Bu 0 Dua uc 0 uc Dua
In consecinta, tensiunile coardelor sunt sume algebrice ale tensiunilor ramurilor,
rezultate din relatiile Kirchhoff scrise pe buclele independente, care contin o
singura coarda si in rest ramuri.
Relatia incadrata este o alta forma matriciala a ecuatiilor lui Kirchhoff pentru
tensiuni.
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Forma matriceala a ecuatiilor lui


Kirchhoff (cont)
Relatii duale valabile pentru curenti se obtin folosind sectiunile grafului.
Sectiune = multimea de laturi notata {s}, care este intersectata de o
suprafata inchisa ce contine in interiorul sau unul sau mai multe noduri.
Relatie lui Kirchhoff pentru curenti se poate aplica atat nodurilor cat si
sectiunilor. Suma algebrica a curentilor din laturile unei sectiuni este nula.

1 0 ... . 1 i1
...

A
L
...
...
0
ik 0 k ik 0 c nk ik 0, n 1,2,..., N 1

...
c nk ...
k{ s}
k 1
_k{ s}


...
...
...

i L
Matricea totala de apartenenta laturi-sectiuni conduce la ecuatiile:
1, cand latura k parasestesectiunea s

c sk 1, cand latura k parasestesectiunea s


0, cand latura k nu apartine sectiunii s

C [cnk ]s 1,..,S Z SxL ;

Ci 0

k 1,...,L

Consecinta a relatiilor Kirchhoff pentru curenti deoarece liniile matricei C sunt


sume de linii ale matricei A (corespunzatoare nodurilor din sectiuni).
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Forma matriceala a ecuatiilor lui


Kirchhoff (cont)
Forma independenta a ecuatiilor lui Kirchhoff pentru sectiuni
Fiecare ramura defineste o sectiune formata din ea si in rest din coarde.
Ecuatiile scrise pe aceste sectiuni sunt liniar independente:

Ci 0; C Z ( N 1)( L N 1)
Unde C este matricea (redusa) de apartenenta sectiunea
2
laturi-sectiuni fundamnetale. Daca sectiunile sunt
_numerotate in ordinea ramurilor generatoare:
1 ..0 0 .. .. ..
C 0 ..1 0 .. .. .. I D; I Z ( N 1)( N 1) mat. unitate
0 ..0 1 .. .. ..

sectiunea
3

ramura 3

ramura 1

sectiunea
1

O proprietate remarcabila a topologiei circuitelor cu u i asociate in regula de la


receptoare este: D' DT d ' d deoarece, daca ramura i apartine
ik
buclei generata de coarda k, atuncikicoarda
k face parte din sectiunea
generatra de ramura i, dar cu orientare diferita. D este numita si matricea
incidenteleor esentiale.
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Forma matriceala a ecuatiilor lui


Kirchhoff (cont)
Vectorul curentului contine vectorul curentilor din arbore urmat de cel al
curentilor din coarbore:
T
T
L N 1
N 1
T
T T
L

i
i
...
i

i
i
...
i

R
i ia | ic R ; a 1 2
c
N
N 1
L
N 1
In consecinta, rezulta

Ci 0 i a DT i c 0 i a DT i c
o alta forma a ecuatiilor lui Kirchhoff pentru
curenti, care afirma ca valorile curentilor din
ramuri
sunt sume algebrice ale curentilor coardelor.
_
Curentii si tensiunile unui circuit se exprima deci in
functie de curentii din coarde si tensiunile de ramuri:

i i |i
T
a

T T
c

u u |u
T
a

sectiunea i

ramura i

bucla k

coarda k

i a DT i c DT
T
T
T

D
I
i

B
i

B
ic
c
c
c
i c i c I

T T
c

u a u a I
T T
T
T

D
u

C
u

C
ua
a
a
a

u c Dua D

D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Forma matriceala a ecuatiilor lui


Kirchhoff (cont)
O alta forma matriciala a ecuatiilor lui Kirchhoff pentru tensiuni este:

... ... ... .. v1 v'1 v"1 u1

v v ' v " u
2 2 2 2
u AT v


1 0 1 0

... ... ... ... vN 1 v'L v"L u L


valabila daca in toate laturile este aplicata regula de la receptoare (u si I au
_ acelasi sens). Ea exprima tensiunile ca diferente de potential. Aici v este
vectorul potentilelor nodurilor de dimensiune N-1.
Constatam ca relatiile lui Kirchhof au diverse forme matriciale echivalente.
Acestea sunt exprimate folosind matricile topologice:

A incidente laturi-noduri;
C apartenente laturi sectiuni

B apartenente laturi-bucle
D incidente esentiale (ramuri-bucle)

Chiar daca initial fiecare din aceste matrice a fost destinata unei ecuatii, in final
constatam ca ea permite scrierea si a celeilalte ecuatii Kirchhoff duale.
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Formele matriceale ale ecuatiilor lui


Kirchhoff. Recapitulare
Ecuatia Kirchhoff I
pentru curenti:

Scrise cu matricea:

uA v

i B ic

Bu 0

Ci 0;

u C ua

uc Dua

Ai 0
_

Ecuatia Kirchhoff II
pentru tensiuni:
aa

ia D ic
T

D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Aplicatii
Circuite, grafuri, arbori

D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Aplicatii
Pentru grafurile din figura, identificati un arbore, alegeti tensiuni arbitrare in
ramuri si curenti arbitrari in coarde. Completati apoi grafurile de curent si
tensiune, aplicand teoremele lui Kirchhoff.

Scrieti matricile topologice A, B, C, D pentru circuitele din figura.


_

Aratati ca matricile B si C sunt ortogonale (BCT=0)


Scrieti un algoritm pentru gasirea unui arbore intr-un graf
Scrieti codul MATLAB de generarea a matricelor A, B,C, D, pornind de la
descrierea tabelara de tip Spice (nod initial-final pentru fecare laturi).
Indicatie: explicati de ce diagonalizarea matricei A duce la matricea C.
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

6.2. Teorema lui Tellegen.


Conservarea puterilor.
Se vor considera doua circuite electrice care au acelasi graf, implicit aceleasi
matric etopologice A,B, C, si parmatrii L, N. In aceste conditii, produsul dintre
curentul si tensiunea din doua laturi corespondente ale celor doua circuite se
numeste pseudoputere. Exista doua pseudoputeri pentru fiecare latura k:

~
pk u k ik ,

~
pk u kik

Ele sunt egale cu puterea transferata laturii, daca circuitele sunt identice:

pk uk ik ~
pk ~
pk

Teorema lui Tellegen: suma algebrica a (pseudo)puterilor din toate laturile


_ unui circuit izolat este nula:
L

k 1

~
p k u k ik 0,
A

k 1

k 1

~
pk A u kik 0,
k 1

Factorul de semn este pozitiv in regula de la receptoare si negativ in regula de


la generatoare. Daca se pastreaza regula pentru toate laturile, atunci
produsul scalar dintre vectorului tensiunilor si cel al curentilor pentru intreg
circuitul este nul. Demonstratie (consecinta directa a celor doua rel. K):

uT i (AT v)T i ( vAT )i v(AT i) 0


D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Conservarea puterilor
Daca in toale latrile tensiunea si curentul sunt orientate dupa regula de la
receptoare, atunci suma puterilor laturilor este nula deci produsul scalar
dintre vectorului tensiunilor si cel al curentilor pentru intreg circuitul este nul:
L

u i i u uk ik 0, u i i u ukik 0 u i
T

k 1

k 1

In circuite izolate vectorul curentilor este perpendicular pe cel al


curentilor
In circuite care nu repsecta respecta regula de la receptore suma algebrica a
puterilor este nula suma puterilor in laturile receptoare este egala cu
_
suma puterilor din laturile generatoare (puterea consumata este egala cu
puterea generata).
L
L
L
L
Pc Pg ;
unde Pc p k u k ik , Pg p k u k ik
k 1
REC

k 1
REC

k 1
GEN

k 1
GEN

iar daca circuitul nu este izolat, suma algebrica a puterilor consumate de laturi
este egala cu puterea transferata circuitului prin nodurile sale terminale:
L

k 1

D. Ioan - Bazele ELTH

p k A u k ik 0
k 1

2012 Daniel IOAN

Teorema pasivitatii.
Bilantul puterilor
Un circuit multipolar alcatuit din elemente pasive /disipative este pasiv/disipativ.
Enuntul teoremei pasivitatii este consecinta a teoremei lui Tellegen:
t
t
t
t n
t L
pk (t )dt uk ik dt 0, k 1,2,..., L p(t )dt vk ik dt uk ik dt 0
0

Fie un circuit cu m laturi surse reale de


tensiune iar restul surse de curent:

u k z k ik ek , k 1,2,..., m
ik y k u k jk , k m 1,...L

i u
k 1

(ikz k ik ik ek )
k 1

pc ikz k ik
cu

k 1
m

p g A ik ek
k 1

D. Ioan - Bazele ELTH

k 1

k 1

Egalitatea:
L

(u

k m 1

y k u k u k j k ) pc p g 0 pc p g

u y u

k m 1

se numeste bilantul puterilor din circuit.

k m 1

u k jk

In fig. puterile surselor sunt conventional generate.


2012 Daniel IOAN

Bilantul puterilor in diverse


regimuri.
Regim
c.c.

Putere consumata
m

pc R i
k 1

c.a.

2
k k

Sc Z kI
k 1

2
k

Putere generata
m

G u

k m 1

2
k

k m 1

k 1
m

Y kU

pg ik ek
A

2
k

S g Ek I
A

k 1

*
k

k m 1

u k jk

k m 1

Uk Jk

Puterea consumata este o suma aritmetica, in schimb puterea generata este


_
o suma algebrica (cu plus daca e-i au sens comun sau daca u-j au sens
opus si minus in caz contrar).
Se constata ca in regim sinusoidal se conserva atat puterea complexa cat si
puterile activa si reactiva, care sunt partea reala respectiv imaginara a puterii
cumplexe. Se conserva si puterea instantanee, dar nu se conserva puterea
aparenta.
In reprezentarea operatioala U(s)I(s) nu are semnificatia unei puteri, ci este
in domeniul timpului convolutia dintre semnalul de tensiune si cel de curent.
Bilantul este satisfacut de puterile instantanee.
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Aplicatii
Pentru grafurile din figura, identificati un arbore, alegeti tensiuni arbitrare in
ramuri si curenti arbitrari in coarde. Completati grafurile de curent si tensiune,
aplicand teoremele lui Kirchhoff si apoi verificati teorema lui Tellegen
(conservarea puterilor)

Procedati ca in problema anterioara, in cazul circuitelor din figura. Folosind


ecuatiile constitutive ale elemetelor din laturi, detreminati parametrii lor: R, E,
J si verificati apoi bilantul puterilor

D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Aplicatii
Verificati conservarea puterilor pentru circuitul neizolat cu doua terminale
flotante din figura. Orice circuit neizolat devine izolat, daca se include in el
sursele care alimenteaza nodurile terminale.
v=8V
1A
1
4
4
8V
1 1A

Exprmiati puterile (activa, reactiva si complexa) consumate de un receptor de


_ curent alternativ trifazat in functie de marimile (curenti/tensiuni) de linie si
apoi in functie de cele de faza.
Analizati circuitele de c.c., c.a. si tranzitoriu din figura si verificati bilantul
puterilor.
Z1=10
Z2=-10j Z3=10j
i(t)
E=ct
4V
2
L
J2=20
4
2 2A
R
J1=10
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

6.3. Analiza sistematica a circuitelor.


Formularea corecta
Spre deosbire de capitolul anterior in care au fost analizate circuite cu
topologii particulare, in analiza sistematica se considera topologii arbitrare.
Problema fundamentala a analizei circuitleor are ca date:

Topologia circuitului (schema electrica sau graful circuitului descris geometric sau
numeric)
Tipul si valoarea parametrilor definitorii ai fiecarei laturi: R, L, C, M
Tipul si parametrul fiecarei surse din circuit: ek(t), jk(t), k = 1,2,...,L
Valoarea conditiilor initiale corespunzatoare elementelor acumulatoare de energie
din circuit, respectiv curentii din bobine iLk(0) si tensiunile condensatoarelor iRk(0)
la momentul initial t=0.

Necunoscutele acestei probleme sunt


Curentii ik(t) si tensiunile uk(t) din laturile circuitului k=1,2,, L pentru orice t>0.

Solutia trebuie sa satisfaca:


Ecuatiile lui Kirchhoff entru curenti si tensiuni: Ai=0;

Bu=0

Ecuatiile constitutive ale laturilor controlate in curent sau tensiune:

uk z k ik ek , k 1,2,..., m; ik y k u k jk , k m 1,...L
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Formularea corecta a problemei


fundamentale a analizei circuitelor
Forma matriciala a ecuatiilor constitutive laturile controlate in curent:
0 e1
u1 z 1

u
z
e2
2
2

uk z k ik ek , k 1,2,..., L

u Zi e
...
...
...


0
z
u
L
L
eL

Laturile controlate in tensiune: i y1


0 j1
1
j
i
y
2
2 i Yu j
2
i

y
u

j
,
k

1
,
2
,...,
L

k
k k
k
_
...
...
...


0
y
i
L
L
jL
Matricile de impedanta/admitanta sunt diagoale in cazul circuitelor cu
elemente dipolare si au elemente nediagonale in caz contrar.
Problema fundamntala este bine formulata daca are solutie si ea este unica.
O conditie necesara de formulare corecta este ca circuitul sa aiba un
arbore, numit arbore normal, care sa contina toate sursele ideale de
tensiune si nici o sursa ideal de curent. In aceste conditii sursele ideale de
curent nu formeaza bucle iar sursele ideale de curent nu formeaza sectiuni.
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Formularea corecta a problemei


fundamentale a analizei circuitelor (cont.)
Circuitele in care laturile sursa ideala de tensiune formeaza bucle sau laturile
sursa ideala de curent formeaza sectiuni se numesc cu surse in exces si
sunt circuite incorect formulate, deoarece nu au solutie (daca t.e.m. nu
satisfac relatiile Kirchhoff pentru tensiuni sau daca c.e.m nu satisfac relatiile
Kirchhoff pentru curenti) sau au mai multe solutii.
Teorema de buna formulare pentru circuite rezistive liniare
Un circuit liniar alcatuit din rezistore disipative Rk 0, k 1,2,..., N R
(cu rezistente strict pozitive) si surse ideale este bine formulat daca si numai
daca nu are surse in exces (adica are un arbore normal). In aceste conditi
_ problema de analiza are solutie si aceasta este unica. Teorema se extinde in
mod natural in c.a. cat si in regim tranazitoriu.
Demonstratia unicitatii se face aratand ca daca sursele se pasivizeaza, atunci
conform teoremei lui Tellegen, circuitul are doar solutia nula:
NR

R I
k 1

2
k k

NR

U k2 / Rk 0
k 1

I k2 0,U k2 0, k 1,2,..., N R

Existenta se demonstreaza constructiv.


D. Ioan - Bazele ELTH

[b]
{s}
2012 Daniel IOAN

Cazul laturilor controlate hibrid


Vom presupune ca toate laturile controlate in curent (incl. sursele e) sunt
cuprinse in arborele normal si ca cele controlate in tensiune (incl. sursele j)
apartin coarborelui.
Ecuatiile constitutive ale acestor circuite care au atat laturi controlate in
curent cat si laturi controlate in tensiune au deci forma:

u a z
i 0
c

0 i a e
y Hx z

y u c j

in care vectorul y contine marimile esentiale ale solutiei: tensiunile din ramuri si
curentii din coarde, iar vectorul z contine excitatiile circuitului, respectiv
parametrii surselor: t.e.m. e si c.e.m. j (inclusiv conditiile initale).
Matricea hibrida are structura diagonala, daca circuitul este alcatuit din
elemente dipolare si are componente nediagonale, in cazul elementleor
multipolare, cum sunt SUCI, SUCU plasate in arbore, si SICI, SICU in
coarbore, comandate de curentii din ramuri si respectiv tensiuni din coarde.
Circuit Java applet: http://www.falstad.com/circuit/e-index.html
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Aplicatii
Exemple de circuite prost formulate (cu surse in exces):
Surse ideale de tensiune conecate in paralel: nu au solutie daca t.e.m. sunt
diferite si au curenti nedeterminati, daca t.e.m. sunt egale, Conductorul
perfect (sursa cu e=0) nu poate fi conectat in paralel cu surse de t.e.m.
Surse ideale de curent conecate in serie: nu au solutie daca c.e.m. sunt
diferite si au tensiuni nedeterminate, daca c.e.m. sunt egale. Izolatorul
perfect (sursa cu j=0) nu poate fi conectat in serie cu surse de c.e.m.

e1

e1

e2

e2=0

j1

j2

j1

j2=0

Verificati daca circuitele din figura au arbore normal

D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

6.4. Metoda lui Kirchhoff pentru


analiza circuitelor electrice
Cazul laturilor controlate in curenti
Necunoscute principlale: L curenti din laturi. Se rezolva sistemul de L ecuatii:
A
A
A
K I:
K
II:
z i e , b 1,2,..., L N 1
i 0, n 1,2,..., ( N 1)

k( n )

k[ b ]

k k

k[ b ]

KI se aplica pe toate nodurile fara unu. K II se aplica pe L-N+1 bucle


independente. Aceasta este forma particulara a ecuatiei lui Kirchhoff
pentru bucle, cu enuntul: suma algebrica a caderilor de tensiune pe laturile
unei bucle este egala cu suma algebrica a t.e.m. din bucla. Ea rezulta din
_ relatia generala Kirchhoff, prin exprimarea tensiunilor in functie de curenti,
conform ecuatiile constitutive. Forma matriciala a ecuatiilor acestei metode:
1

A 0
A 0
Ai 0; Bu 0; u Zi e BZi Be i i
BZ Be
BZ Be

Daca circuitul contine si surse idele de curent, tensiunile lor sunt necunoscute
uk, in schimb sunt cunoscuti curentii jk prin ele, deci solutia are aceeasi dim.:

0 i j
A
ik jk , n1:N 1 ; z k ik uk ek , b1:L N 1;

k( n )
k( n )
k[ b ]
k[ b ]
k[ b ]
B' Z B" u Be
A

D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Metoda lui Kirchhoff


Cazul laturilor controlate in tensiuni (dualul cazului anterior)
Necunoscute principlale: L tensiuni din laturi. Se rezolva sistemul de L ecuatii:
A
A
A
K I:
K
II:
y u
j , n 1,2,..., ( N 1)
u 0, b 1,2,..., L N 1

k( n )

k( n )

k[ b ]

De aceasta data se foloseste forma particulara a ecuatiei lui Kirchhoff


pentru noduri, cu enuntul: suma algebrica a curentilor din laturle pasive care
concura la un nod plus c.e.m. injectati in nod este nula.
Forma matriciala a ecuatiilor acestei metode:
_

Ai 0; Bu 0; i Yu j AYu Aj
1

AY
Aj
AY Aj
B u 0 u B 0

Dupa rezolvarea sistemului de ecuatii se foloseste solutia u, pentru a calcula


curentii din laturi cu relatiile constitutive:

ik y k uk jk , k 1,...L
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Metoda lui Kirchhoff


Cazul hibrid: laturi controlate in curent si in tensiune
La ecuatiile constitutive se adauga relatiile Kirchhoff:

u a z
i 0
c

0 i a e
y Hx z

y u c j

0 DT
i a 0 DT u a
i a D i c , u c Du a
x
y
u c D 0 i c
D 0
Eliminad
vectorul x, se obtine sistemul de L ecuatii cu L necunoscute: tensiunile
_
din ramuri si curentii coardelor. Fiecare latura sursa ideala scade cu o unitate
numarul de necunoscute.
T

u a z
i 0
c

0 0 DT u a e

y HDy z (I HD) y z

y D 0 i c j
Ky z Ky K 1z
Circuitele liniare de c.c./c.a. au matricea K de numere reale/complexe, deci
conditia de buna formulare este:
det(K) det(I HD) 0
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Algoritmul de analiza manuala prin


metoda Kirchhoff
1. Se alege un arbore care contine toate laturile surse-ideale de tensiune si nici
o sursa ideal de curent.
2. Se aleg orientarile si se noteaza necunoscutele principale: tensiunile din
arbore si curentii din coarbore
3. Pentru fiecare coarda care nu este sursa ideala de curent se scrie ecuatia
sa constitutiva, considerand elementul controlat in tensiunea coardei, care se
exprima ca suma algebrica a tensiunilor din ramurile buclei generata de
coarda respectiva.
4. Pentru fiecare ramura care nu este sursa ideala de tensiune se scrie ecuatia
_
sa constitutiva, considerand elementul controlat in curentul ramurii, care se
exprima ca suma algebrica a curentilor din coardele sectiunii generata de
ramura respectiva.
5. Se rezolva sistemul de L- Ne - Nj ecuatii cu tot atatea necunoscute.
6. Se determina tensiunile coardelor, folosind relatiile Kirchhoff pe buclele
fundamentale generate de coardele respective.
7. Se determina curentii din ramuri, folosind relatiile Kirchhoff pe sectiunile
fundamentale din care face parte ramurile respective.
8. Se verifica bilantul puterilor.
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Aplicatii
Forma particulara a ecuatiei Kirchhof pentru bucle in c.c., c.a. si tr.
Regulile de semn.
A

k[ b ]

k k

u e

k[ b ]

c.a. :

Ik

k[ b ]

k[ b ]

k[ b ]

Element

c.c. :

R I

k k

k[ b ]
A

U E ;

k[ b ]

E k ; tr . : Z k I k
k[ b ]

k[ b ]

k[ b ]

U E

k[ b ]

k[ b ]

Caderea de tensiune

[b]
Tensiunea sursei
ideale de curent

[b]
u

u
[b]

T.e.m. sursei ideale


de curent

[b]
e

[b]
D. Ioan - Bazele ELTH

e
[b]
2012 Daniel IOAN

Aplicatii
Analiza circuitelor folosind metoda Kirchhoff

R2 i2 (3) (1) : i1 i3 i7 0
(2) : i1 i6 i2 0
i
4
u
(3) : i2 i4 i5 0
[3]
i5

1 0
1 1
i3

[2]
0 1
j
0 0
[1] : R3i3 e7

i6
R1 0
[
2
]
:

R
i

R
i

0
[4]
11
3 3

[1]
e
5
e7
R3
[3] : R4i4 R2i2 u 0 0 R2
R4

[4] : R4i4 R5i5 e5 0 0


R5
_
i7 2
Pc R1i1 R2i22 R3i32 R4i42 R5i52 ; Pg i5e5 i7 e7 uj; i6 j

(1)

R1 i1 (2)

0 1
R3 0
R3 0

1
0

R4

0 R4 R5

0 1 i1 0

0 0 i2 j
0 0 i3 0
0 0 i4 e7

1 0 i5 0
1 0 u 0

0 0 i7 e5

Metoda de generare a problemelor cu solutii intregi: Desenati un circuit


REJ bine formulat. Alegeti valori intregi arbitrare pentru tensiunile din ramuri
si curentii din coarde. Completati grafurile de curent si tensiune si folosind
ecuatiile constitutive determinati parametrii elementelor din circuit. Analizati
apoi circuitul cu metoda lui Kirchhoff si verificati solutia prin bilantul puterilor
si prin comparatie cu datele din cele doua grafuri.
Scrieti codul MATLAB al metodei Kirchhoff pentru circuite cu laturi controlate
in curent, tensiune si hibrid.
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

6.5. Metoda curentilor ciclici (opt.)


Se aplica in cazul laturilor controlate in curenti
Necunoscute principlale: L-N+1-NJ <L curenti de coarde, fara sursele de curent.
Ecuatiile se obtin pornind de la relatiile Kirchhoff scrise cu matricea B in care
substituim ecuatiile constitutive ale elementleor controlate in curent.Se obtine
un sistem de L-N+1 ecuatii independente:

i BT i c ; Bu 0; u Zi e B(Zi e) 0
BZBT i c Be Zc i c ec i c Zc-1ec

Zc BZBT

La circuite cu elemente dipolare, matricea sistemului de ecuatii


numita matricea impedantelor ciclice are elementele:
z kk z l
diagonale: suma impedantelor laturilor care alcatuiesc bucla k:
l[k ]
nediagonale: suma algebrica a impedantelor laturilor ce apartin atat buclei k
cat si buclei n. Ele se aduna, cand buclele au aceiasi orientare in latura
comuna si se scad in caz contrar.
z kn z nk z l
e
el
l[ k ]
Termenii liberi sunt sumele t.e.m. din bucle: k l
l[ n ]
[k ]
Sursele ideale de curent j (aflate in coarde) impun valori ale unor curenti ciclici.
Ecuatiile acestor curenti se elimina din sistem.

D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Aplicatii
Formele particulare ale ecuatiilor curentilor ciclici:

Zc i c e c

cu Zc BZBT ; e c Be

c.c. : R c i c e c

cu R c BRB T ; e c Be R jk
A

SUCI : el lj i j lj ib R jk
j[ b ]

c.a. : Zc I c Ec
Z ik

Zl

l[ i ],[ k ]

R ;

l[ k ],[ j ]

ej

l[ j ]

l[ j ],[ k ]

lm
l[ j ], m[ k ]

cu Zc B ZBT ; Ec BE
A

jL

l[ i ], m[ k ]

lm

; Ek

l[ k ]

Impedantele mutuale se aduna cand curentii ciclici au aceeasi pozitie fata de


bornele lor polarizate (ambii ies sau ambii intra) si se scad in caz contrar.
http://automation.ucv.ro/Romana/cursuri/beAB12/4%20Metode%20matriceale.pdf
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Aplicatii
Exemplu in c.c. :

R1 i1

R11I '1 R12 I '2 E '1 R11 I '1 j

R2

R21I '1 R22 I '1 E '2 R1 j ( R1 R2 ) I '1 e1 e2

i2 R21 R1 ; R22 R1 R2 ; E '2 e1 e2

I1

i3

e2

e1

I '1 (e1 e2 R1 j ) /( R1 R2 )
i1 I '1 I '2 ; i2 I '2 ; i3 I '1
Exemplu de c.a. :

L12
L

L11

e1

L22

e3

i1

Z 11 R1 1 /( jC ) jL11;

i1

i3

R1 C

D. Ioan - Bazele ELTH

Z 11 I '1 Z 12 I '2 E '1

Z 21 I '1 Z 22 I '1 E '2

i2

i2

R2

Z 22 R2 1 /( jC ) jL22 ;
Z 21 Z 12 1 /( jC ) jL12 ;
e2 E '1 E 1 E 3 ; E '2 E 2 E 3
I 1 I '1 ; I 2 I '2 ; I 3 I '1 I '2
2012 Daniel IOAN

6.6 Metoda nodala


In cazul laturilor controlate in tensiuni: Necunoscute principlale:
N-1<L potentialele nodurilor (usor de vizualizat cu osciloscopul !)
Ecuatiile se obtin pornind de la relatiile Kirchhoff scrise cu matricea A in care
substituim ecuatiile constitutive ale elementleor controlate in tensiuni. Se
obtine un sistem de N-1 ecuatii independente:

Ai 0; u AT v; i Yu j A(Yu j) 0
AYAT v Aj Yn v jn v Yn-1 jn

La circuite cu elemente dipolare, matricea sistemului de ecuatii Y AYAT


n
numita matricea admitantelor nodale are elementele:
y kk
yl
diagonale: suma admitantelor laturilor concurente la nodul k:
l(k )
nediagonale: minus admitantele laturilor dintre k si n
y kn y nk yl
l( k )
Termenii liberi sunt injectiile de curent c.e.m. in nod: j 'k jl
_

l( k )

l( n )

Sursele ideale de tensiune cu un terminal la masa impun potentialele unor


noduri. Ecuatiile acestor noduri se elimina din sistem. Celelalte surse idelale
de tensiune se pasivizeaza cu ajutorul teoremei lui Vaschy N-1-Ne nec.
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Metoda tensiunilor de ramuri (opt.)


In cazul laturilor controlate in tensiuni
Necunoscute principlale: N-1-Ne<L tensiunile ramurilor fara surse ideale e.
Ecuatiile se obtin pornind de la relatiile Kirchhoff scrise cu matricea C in care
substituim ecuatiile constitutive ale elementleor controlate in tensiuni. Se
obtine un sistem de N-1 ecuatii independente:

Ci 0, u CTu a ; i Yu j C(YCTu a j) 0 CYCTu a Cj


1

Ys u a js u a Ys js , cu Ys CYCT ; js Cj

Ys CYCT

La circuite cu elemente dipolare, matricea sistemului de ecuatii


numita matricea admitantelor sectiunilor are elementele:
y kk
yl
diagonale: suma admitantelor laturilor din sectiunea k:
l(k )
y kn y nk y l
nediagonale: minus admitantele laturilor dintre k si n
l( k )
j 'k jl
Termenii liberi sunt injectiile de curent in sectiune:
l( n )

l( k )

Sursele ideale de tensiune impun tensiuni in ramuri, rmanand doar N-1-Ne


necunoscute. Ecuatiile acestor ramuri se elimina din sistem ramanad doar
N-1-Ne ecuatii. Metoda este duala metodei curentilor ciclici.
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Aplicatii
Formele particulare ale ecuatiilor nodale (SRT se transfigureaza in SRC):

Yn v jn

cu Yn AYAT ; jn Aj

c.c. : G n v jn

cu G n AGA ; jn Aj G jk
T

SICU : jl lj u j lj (vni( j ) vnf ( j ) ) G jk


c.a. : Y n V J n
_

G ; G

l( j ), ( k )

kk

G ; j' j
l

l( k )

l( k )

l( j ), ( k )

lm
l( j ), m( k )

cu Y n A YA ; J n A J Y ik
T

Y ;
l

l( i ), ( k )

Y kk

Y ; J ' J
l

l( k )

l( k )

Daca circuitul contine laturi sursa ideala de tensiune, unul din nodurile lor se
alege ca nod de masa (referinta potentialului).
Marele avantaj al tehnicii nodale: termenii din sistem au semn cunoscut,
independent de orientarea curentilor sau tensiunilor: sunt pozitivi pe
diagonala si cu minus cei nediagonali (nu este necesara atentie speciala la
stabilirea semnului, deci riscurile de eroare scad).
Definiti o clasa de obiecte ce reprezinta circuitele RE. Extindeti apoi clasa.
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Aplicatii
Exemple de aplicare a tehnicii nodale:

R1 i1 V1

R2

V2
i2

G11 1 / R1 1 / R2 ; G12 1 / R2 ; J '1 e1 / R1 j;

e1

G11V1 G12V2 J '1

G21V1 G22V2 J '2


G22 V2 e2

i3

R3 e2

(1 / R1 1 / R2 )V1 1 / R2 e2 e1 / R1 j
V1 (1 / R2 e2 e1 / R1 j ) /(1 / R1 1 / R2 );
V1 R1i1 e1 i1 (V1 e1 ) / R1 ; i2 (V1 V2 ) / R2 ; i3 V2 / R3

Eliminarea sursei ideale de tensiune cu teorema lui Vaschy:


(pseudo)nodurile incercuite au acelasi potential formeaza un singur nod!

e1

R3

e1
e1

R2
R1
D. Ioan - Bazele ELTH

R3

R4

e2

R1

R2

R4

e2

2012 Daniel IOAN

Aplicatii
Circuit de c.c. analizat nodal in MATLAB:
>> Gn=[3, -1, -1;
-1, 3, -1;
-1 -1, 3];
>> Jn=[3, -3, -2]';
>> Vn=Gn\Jn
Vn = 0.2500 -1.2500 -1.0000

Circuit de c.a. analizat nodal in MATLAB:

(2)

(3)
1

1
1

1
1
3A

2V

(1)

V in functie de f=(100-10k)Hz. Gasiti frecventa de rezonanta si max(V(f)) .


fmin=100; fmax=10e3; N=100;
(2)
f=fmin+(fmax-fmin)*(1:N)/N; V=f;
for it=1:N w=2*pi*f(it);
YC=j*w*1e-5; YL=-j*1e3/w;
I=1A
Yn=[1+YC+YL, -YC, -1;
10uF
-YC, 1+YC+YL, -YL;
-1, -YL, 1+YC+YL];
Jn=[1, -1, 0]';
Vn=Yn\Jn; V(it)=abs(Vn(3));
(1)
end

1mH
1

10uF
1 1mH
L

plot(f,V); grid; http://an.lmn.pub.ro/lab/an_2011_2012.pdf


D. Ioan - Bazele ELTH

(3) V

2012 Daniel IOAN

Aplicatii
Metoda nodala modificata (MNA = Modified Nodal Approach)
Se aplica analizei circuitelor care contin elemente incompatibile cu tehnica
nodala clasica. Se rezolva un sistem extins in care intervin in plus
urmatoarele necunoscute (grupate in vectorul curentilor im):
- curenii din sursele ideale de tensiune;
- curenii portilor de iesire la SUCU;
- curenii ambelor porti la SUCI
- curenii portilor de intrate (de comanda) la SICI;
_
- curenii bobinelor cuplate magnetic;
- curenii rezistoarelor liniare sau neliniare controlate n curent.
Ecuatiile MNA au forma:
Yn Bm v jn

A
m

Zm i m e m

provenita din forma particulara a primelor ecuatii Kirchhoff la care se adauga


ecuatiile constitutive in care intervin curentii mentionati anterior.
Se constata ca matricea sistemului MNA este de fapt matricea hibrida.
http://automation.ucv.ro/Romana/cursuri/beAB12/4%20Metode%20matriceale.pdf
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Aplicatii
Contributiile elementelor la matricea nodala
Matricea

Y:

SICU
ni

ni 1 / Z
nf 1 / Z

J:

SRC

ni ( j ) nf ( j )

nf

1 / Z ni (i ) ij

nf
(
i
)
ij
1/ Z

ni

SRT
nf

ni

ij ni 1 / Z 1 / Z ni 1 / Z 1 / Z
ij nf 1 / Z 1 / Z nf 1 / Z 1 / Z

ni J
ni E / Z
nf J
nf E / Z

SIC se trateaza ca o sursa reala (SRC) cu admitanta nula.


Determinati ce contributii aduc la matricele A,B, Z, E, J elemntele:
- Sursa ideala de tensiune (SIT)
- Sursa de tensiune comandata iliniar in tensiune: SUCU
- Sursa de tensiune comandata liniar in curent: SUCI
- Sursa de curent comandata liniar in curent: SICI
- Perechea d ebobine cuplate: L, M
D. Ioan - Bazele ELTH

nf

2012 Daniel IOAN

Aplicatii
Contributiile elementelor la matricea MNA
Matricea
Am:

SIT

SUCU

ni(l )

nf (l )

ni(l )

lk

SUCI

nf (l ) ni(k ) nf (k )

lk

1 1

ni nf (l ) ni nf (k )

1
0

ni (l ) 1
nf (l ) 1

el

Im:
D. Ioan - Bazele ELTH

il

1 1

ni (l ) 1
nf (l ) 1

Em:

Bm:

Zm:

SICI

nf (l ) 1

ni (k )
1

nf (k )
1
ni (l )

Cuplaje

ni (k )

il

il
i
k

1
k

lk
nf (l ) lk
ni (k ) 1

nf (k ) 1
ni (l )

ni nf (l ) ni nf (k )

1
0

1 1

nf (l ) 1

ni (k )
1

nf (k )
1
ni (l )

l sLll
k sLkl

l 0 zlk
k 0 0

nf (k )

sLlk
sLkk

ik

il
i
k

2012 Daniel IOAN

Aplicatii
Scrieti o functie MATLAB dedicata analizei nodale a unui circuit de c.a. cu
elemente dipolare liniare. Functia se poate folosi si la analiza de c.c., cand
partile imaginare vor fi nule.Extindeti pentru surse comandate.
1
T
V

Y
J
cu
Y

A
Y
A
; J n AJ
n
n
n
Codul se bazeaza pe relatiile:
% daca (0) este nodul de masa:
for k=1:L
Vom considera datele de intrare:
Y(k,k)=1/Z(k);
Numarul de laturi L, iar pentru fiecare latura
if (ni(k)~=0) A(ni(k),k)=1;
k=1:L, presupusa sursa reala de tensiune
Je(ni(k))=Je(ni(k))-J(k)-
E(k)/Z(k);
si/sau curent se dau: nodul initial ni(k), nodul
end
final nf(k), impedanta Z(k), curentul
if (nf(k)~=0) A(nf(k),k)=-1;
_
electromotor J(k) si tensiunea electromotoare
Je(nf(k))=Je(nf(k))+J(k)+
E(k) reprezentate in complex.
E(k)/Z(k);
end
Solutia (datele de iesire din functie) va fi:
end
vectorul potentialelor nodurilor si vectorul
v=(A*Y*A')\Je; i=(A'*v+E)./Z;
Pc=Z'*(i.*i); Pg=E'*i-J'*A'*v;
curentilor prin impedante.

Scrieti apoi o functie care reprezinta grafic modul in care variaza potentialul unui nod dintrun circuit RCLM oarecare in functie de frecventa.
Dezvoltati un program de analiza simbolica in frecventa a unui circuit RLC de c.a. Semnalele
vor fi reprezentate de coeficientii polinoameleor din functiile rationale de pulsatia s. Indicatie:
operatiile aritmetice +-*/ intre numere complexe vor fi substituite cu operatii intre functii rationale.
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

6.7 Teorema liniaritatii. Superpozitia.


Orice circuit multipolar alcatuit din elemente liniare este liniar.
Demonstratia se bazeaza pe faptul ca ecuatiile (din metodele Kirchoff, curenti
ciclici sau potentialele nodale) unui astfel de circuit sunt liniare si in
consecinta solutia depinde liniar de parametrii surselor termeni liberi.
Daca notam cu x solutia si cu y sursele, atunci
n

k 1

k 1

k 1

x [u, i]T ; y [ j, e]T ; x k S (y k ) x S ( k y k ) k S (y k ) k x k


In
care S este operatorul liniar de transfer surse-solutie, cu forma hibrida:
_

u CT
x
i 0

0 u a CT

T
B i c 0

0 1 e CT
K
T
B
j 0

0 1 0 I j
K
S (y )

T
B
I 0 e

u Z A j
u Z j A e
x S (y )

i B Y e
i B j Y e
Daca n=2 si 1 = 1 =1, atunci superpozitia surselor determina suprapunerea
solutiilor:
y [ j, e]T y y x [u, i]T x x
1

D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Aplicatii
Superpozitia surselor
j

i=i2

i=i1+i2 j

i=i1

u=u1+u2

u=u1

u=u2
_ Sursele ideale de tensiune devin prin pasivizare conducoare perfecte
Sursele ideale de curent devin prin pasivizare izolatoare perfecte
Superpozitia se aplica atat tensiunilor cat si curentilor din orice latura a unui
circuit liniar (numite semnalele de iesire sau raspunsurile circuitului)
Forme ale teoremei superpozitiei-liniaritatii:

u Z j A e
u Rj Ae
U ZJ AE
U( s) ZJ ( s) AE( s)
c.c. :
; c.a. :
; tr . :
;

i B j Y e
i B jG e
I B JY E
I( s) B J ( s) Y E( s)
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Aplicatii
Exemple:

e1

R1

j R3

R4 e2

R2
e1=0
j=0

R1

R2

e1 j=0 R3
R1

e1=0

R3
R4 e2

R2

R1

R2

e2=0

R4
j R3

e2=0

R4

Superpozitia dintre solutia libera si cea fortata


Conform teoremei surselor echivalente conditiilor initiale, orice element
acumulator de energie cu conditii initiale nenule este echivalent cu
elementul cu conditii initale nule in serie cu o sursa ideal de tensiune sau in
paralel cu o sursa independent de curent, care reprezinta conditiile initiale.
Deci,in baza teoremei superpozitiei, semnalele tranzitorii din orice circuit
RLCej sunt suma dintre semnalele datorate surselor din circuit (raspunsul
fortat) si semnalele datorate surselor de conditii initiale (raspunsul liber).
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

6.8 Teorema reciprocitatii (opt.)


Orice circuit multipolar alcatuit din elemente liniare reciproce este reciproc.
Elemente reciproce (efectul intrarii asupra iesirii este similar cu cel invers) def.:
Elementele controlate in curent care au matricea impedantelor simetrica
Elementele controlate in tensiune care au matricea admitantelor simetrica
Elementele controlate hibrid care au factorii de transfer in tensiune/curent
antisimetrici:
Z Z T ,Y Y T , A B T
Sursele comandate si AOP nu sunt reciproce, dar bobinele cuplate sunt.
Elementele dipolare sunt implicit reciproce. Doua excitatii arbitrare ale
_ elementelor reciproce determina pseudoputeri egale: ~
pk ~
pk
Deoarece maticea impedantelor ciclice si matricea admitantelor sectiunilor sunt
simetrice, matricile de transfer surse-solutie vor fi si ele simetrice:

i BT i c BT (BZBT ) 1 ec BT (BZBT ) 1 Be Y e Y BT (BZBT ) 1 B YT


u CTu a CT (CYCT )1 js CT (CYCT )1 Cj Z' j Z' CT (CYCT )1 C Z' T
O demonstratie geniala: conf. Tellegen, pseudoputerile se conserva pe intreg
circuitul, deci daca sunt egale pentru elemente vor fi egale si in total.

~
pk ~
pk ~
pk ~
pk ~
p ~
p

D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Aplicatii
Exemple de circuite reciproce:
e

i2

G21 i2 / e

e
i1 =i2

i1 / e G12

j
u2

R21 u2 / j
u1 / j R12

u1 =u2

u2

j
i1

21 u2 / e
i1 / j 12

Relatiile sunt valabile pentru orice combinatie de impedante (de ex. T, , ..).
Prin mutarea sursei dintr-o latura in alta, efectul ei asupra celeilalte laturi
ramane acelasi. Aratati ca circuitele de c.c. nu amplifica: 21 12 1 Dar c.a?
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

6.9. Teoremele lui Thevenin si


Norton. Generalizari.
Teorema lui Thevenin: orice circuit controlabil in curent, format din
elemente liniare, surse de curent si surse de tensiune este echivalent fata de
doua borne A, B cu o sursa reala de tensiune care are t.e.m. egala cu
tensiunea de mers in gol uAB0 a circuitului initial si impedanta interna egala
cu impedanta echivalenta zAB0 a circuitului pasivizat, fata de bornele AB.
Relatia lui Thevenin da expresia curentului din latura AB a circuitului:

iAB (z AB z AB 0 ) 1 u AB 0

cc : I AB

U AB 0
U AB 0
U AB 0 ( s)

; ca : I AB
; tr : I AB ( s)
RAB RAB 0
Z AB Z AB 0
Z AB Z AB 0
A
A

iAB
e = uAB0

A
A

e = uAB0

zAB

z = zAB0

z = zAB0

iAB
zAB

B
B

D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Demonstratia teoremei lui Thevenin


Se inseriaza in latura AB doua surse ideale de tensiune cu actiune si apoi se
aplica superpozitia ca in figura. Daca e este uAB0, atunci i=0 si in al doilea
circuit curentul este dat de relatia lui Thevenin iar sursa reala de tensiune
intre A-B este chiar generatorul Thevenin echivalent.
e

iAB

A
iAB

A
zAB

zAB

_
e

e
i=0

iAB
zAB

uAB0
zAB

zAB0

e = uAB0

D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Teorema lui Norton


Teorema lui Norton (duala teoremei Thevenin): orice circuit controlabil in
teniune, format din elemente liniare, surse de curent si surse de tensiune
este echivalent fata de doua borne A, B cu o sursa reala de curent care are
c.e.m. egal cu valoarea curentului de scurtcircuit iscAB a circuitului initial si
admitanta interna egala cu admitanta echivalenta YAB0 a circuitului pasivizat,
fata de bornele AB.
Relatia lui Norton da expresia tensiunii din latura AB a circuitului:

u AB ( y AB y AB 0 ) 1 iscAB

cc : U AB

I scAB
U ( s)
I scAB
; ca : U AB
; tr : U AB ( s) scAB
GAB GAB 0
Y AB Y AB 0
YAB YAB 0

Demonstratia prin dualitate sau prin teorema generatoarelor echivalente

y AB 0 (z AB 0 ) 1 , iscAB y AB 0 u AB 0
A

A
A

y=
yAB0

yA

j = iscAB

yA
B0

j = iscAB

yA

uA
B

D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Teorema surselor echivalente


Thevenin-Norton
Un circuit format din elemente liniare, surse de curent si surse de tensiune este
echivalent fata de doua borne A, B ale sale cu o sursa reala de tensiune sau
cu o sursa reala de curent. Daca exista ambele surse, atunci ele sunt
A
echivalente intre ele si echivalente cu circuitul initial.
iAB
e= u
Sursa reala de tensiune are t.e.m.
egala cu tensiunea de mers in gol a
z
circuitului uAB0 si impedanta interna
z =z
iAB
egala cu impedanta echivalenta
A
zAB0 a circuitului pasivizat, iar sursa
B
z
_ reala de curent are c.e.m. egal cu
A
curentul de scurtcircuit iscAB al
B
circuitului initial si admitanta
y
j= i
interna egala cu admitanta
echivalenta yAB0 a circuitului
pasivizat.
y
In cazurile limita impedanta respectiv admitanta interna se
uAB
B
anuleaza iar sursele echivalente Thevenin si Norton
degenereaza in surse ideale de tensiune respectiv curent,
surse care nu sunt echivalente intre ele.
AB0

AB

AB0

AB

AB0

scAB

AB

D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Teorema lui Thevenin pentru


circuite tripolare (opt.)

. Cazul reciproc. Un subcircuit controlabil in curent, format din elemente


liniare si reciproce, surse independente de curent si/sau tensiune este
echivalent fata de trei terminale A, B, C ale sale cu un circuit format din trei
elemente dipolare liniare contecte in stea, doua dintre ele inseriate cu surse
independente de tensiune. Sursele au t.e.m. astfel incat sa genereze
tensiunile de mers in gol, iar cele trei impedante interne sunt echivalente cu
cele ale circuitului pasivizat, fata de bornele ABC.

zA0

e = uAC0
A

zB0

zC0

e = uBC0
C

Demonstratia ca in cazul dipolar plus teorema de modelarea a multipolului.


D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Teorema lui Thevenin pentru


circuite tripolare nereciproce (opt.)
. Cazul nereciproc Un subcircuit format din elemente liniare, reciproce sau
nu (inclusiv surse comandate liniar), surse independente de curent si/sau
tensiune este echivalent fata de trei borne A, B, C ale sale cu un circuit
format din doua elemente dipolare liniare contecte in V (cu nodul comun la
unul din terminale), inseriate fiecare cu o sursa de tensiune controlata liniar
in curent si cu o sursa independenta de tensiune. Sursele independente au
t.e.m. astfel incat sa genereze tensiunile de mers in gol, iar cele patru
elemente liniare au impedantele si transimpedantele astfel, incat sa fie
echivalente cu cele ale circuitului pasivizat, fata de bornele ABC.
_

zA0

e = uAC0 e = zABiB
A

iA
e = zBA iA

zB0
e = uBC0

iB

Demonstratia ca in cazul dipolar + teorema modelarii multipolului nereciproc.


D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Teorema lui Norton pentru


circuite tripolare (opt.)
.Este duala teoremei lui Thevenin pentru circuite tripolare. Conform ei, circuitele
tripolare controlate in tensiune au schemele echivalente din figura.
Demonstratia se face prin dualitate sau in cazul reciproc prin transfigurari
succesive: stea-trunghi, alunecarea surselor de tensiune prin Vaschy,
generatoare echivalente tensiune-curent si in final Vaschy pentru surse de
curent. Schema nereciproca se obtine din teorema liniaritatii-superpozitiei:
In cazul reciproc
In cazul nereciproc
A
yCA0
yAB0
A
y11
_

y22

iscBC B
iscAC

yBC0

i1 y11v1 y12v2 j1 , unde j1 B' j Y' e

i2 y21v1 y22v2 j2 , unde j2 B" j Y" e

iscAC
y12uBC

y21uAC

iscBC

v1 z 11i1 12v2 e1 , unde e1 Z' j A' e


H :
i2 21i2 y22v2 j2 , unde j2 B" j Y" e

In cazul hibrid (H), o latura are schema Thevenin si cealalta schema Norton.
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Teorema lui Norton pentru


circuite multipolare (opt.)
.In cazul reciproc dintre cele doua teoreme, doar teorema lui Norton se poate
generaliza pentru un multipol cu n>3 terminale. Enunt: un subcircuit
controlabil in tensiune, cu n terminale format din elemente liniare si
reciproce, surse independente de curent si/sau tensiune este echivalent fata
de terminalele sale cu un circuit format din n(n-1)/2 elemente dipolare
contecte in poligon complet. Dintre acestea (n-1) laturi si anume cele spre
ultimul terminal sunt active, avand conectate in paralel surse independente
de curent. Sursele au c.e.m. astfel incat sa genereze curentii de scurtcircuit,
iar admitantele interne sunt egale cu cele ale circuitului pasivizat.
Alimentand
cu tensiuni arbitrare, din teorema linaritatii-suparpozitiei, rezulta:
_
n-1

ik ik ik iksc y kj e j i i sc Y' e, cu e v
j 1

Parametrii schemei Norton se obtin prin identificarea cu ecuatiile schemei:

j k iksc ;

n-1

y kj y jk y kj ; y k 0 y kj
j 1

Topologia generatorului Norton reciproc multipolar


(laturile ingrosate sunt active, iar restul sunt liniare):
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Teorema afinitatii (opt.)


Consideram cazul general, al circuitelor alcatuite din surse ideale de curent sau
tensiune si elemente liniare eventual nereciproce cu terminale controlate hibrid,
care in general au ecuatiile constitutive de forma afina:
v a Z A i a e a
y Hx z
v j
i
B
Y
b b
b

ce contin un termen liniar si altul constant z. Aceste relatii generalizeaza


relatiile lui Joubert (si implicit Ohm), pentru cazul circuitelor multipolare
controlate hibrid.
Enuntul
teoremei: subcircuitele alcatuite din elemente cu caracteristici afine
_
(liniare cu surse independente) au la randul lor caracteristici afine (sunt
echivalente cu surse reale, care au o parte liniara si una activa).
Conform teoremei liniaritatii-superpozitiei, subcircuitul
controlat hibrid are urmatoarele relatii de tip afin
intre marimile de excitatie si raspunsuri:
v' Z'
y ' H' x'z ' a
i'b B'

A' i'a Z"

Y' v'b B"

A" j'
Y" e'

Schema echivalenta de tip Thevenin-Norton este:


D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Aplicatii
Etapele calculului curentului/tensiunii dintr-o latura pasiva de impedanta zAB :
1. Se elimina latura de impedanta zAB si se pasivizeaza apoi circuitul, inlocuind
sursele ideale de tensiune cu condutoare perfecte, sursele ideale de curent
cu izolatoare perfecte (in general, sursele se inlocuiesc cu impedantele lor
interne) si apoi se calculeaza impedanta (admitanta) echivalenta zAB0 (yAB0)
a circuitului pasivizat fata de bornele A-B.
2. Daca exista zAB0 se calculeaza tensiunea de mers in gol uAB0 la bornele
unui izolator perfect care inlocuieste zAB . In caz contrar se calculeaza
curentul de scurtcircuit iscAB, inlocuind zAB cu un conductor perfect.
_
3. Se alcatuieste sursa echivalenta Thevenin sau Norton, dupa cum circuitul
pasivizat este controlabil in curent respectiv in tensiune. Se aplica apoi
relatia Thevenin sau Norton.
A

zAB0

uAB0
B

D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Aplicatii
Exemple de surse echivalenteThevenin-Nortoni (explicati fara alte calcule)!:

e1(A)

R1

(A)

R2
j (B)
R (B)

R3

R3

R2

e1

RAB 0 R2 R3 /( R2 R3 )
e1 / R2 j e2 / R3
U AB
U AB
; I AB
1 / R 1 / RAB 0
R
u AB 0 e1 R2 /( R1 R2 ) R4 ( j1 j2 ) R3 j1

R4 e2

j1
R1

iscAB e1 / R2 j e2 / R3

R4

j2

RAB 0 R1 R2 /( R1 R2 ) R3 R4
I AB

u AB 0

;U AB RI AB
R RAB 0

Teorema transferului maxim de putere: Puterea transferata de un circuit


de c.c. unui rezistor are valoarea maxima pentru RAB=RAB0.

PR I

2
AB AB

2
2
2
RABU AB
U AB
dP
0
0 [( RAB RAB 0 ) 2 RAB ( RAB RAB 0 )]

0 RAB RAB 0
2
2
( RAB RAB 0 )
dRAB
( RAB RAB 0 )

In c.a. puterea este maxima pentru: Z AB Z


D. Ioan - Bazele ELTH

AB 0

RAB RAB 0 ; X AB X AB 0
2012 Daniel IOAN

Aplicatii
Metoda dreptei de sarcina:
Se considera un circuit rezistiv alcatuit din elemente liniare, surse idelale de
curent si/sau tensiune si un rezistor neliniar, presupus controlat in curent, cu
functia caracteristica f. Confrom teoremei Thevenin:

u f (i);

u u AB 0 RAB 0i;

cu u u AB ; i iAB

Reprezentand grafic cele doua ecuatii constitutive: pentru elementul neliniar si


dreapta (numita de sarcina caracteristica sursei echivalente), solutia
problemei neliniare se va afla la intersectia celor doua curbe:
_

A
j

R=RAB0
i

i
u

e
B

D. Ioan - Bazele ELTH

u
uAB0
u

e=uAB0
B

u=f(i)

iscAB

2012 Daniel IOAN

Aplicatii
Raspunsul circuitelor de ordinul intai prin identificarea constantelor
u u =Aexp(-t/)+B
Se considera un circuit rezistiv alcatuit din elemente
C
liniare, surse idelale de curent si/sau tensiune
u
Constante in timp si un elemnt reactiv (L sau C).
Confrom teoremei Thevenin circitul rezistiv se
u0
t
echivaleaza cu o sursa reala de tensiune

A
A
_

R=RAB0

R=RAB0

i
L

E=uAB0
B

C
E=uAB0
B

iL=Aexp(-t/)+B

i
i0

Variabila de stare (curentul iL in cazul bobinei si tensiunea uC in cazul


condensatorului) au o variatie in timp de forma x(t)=Aexp(-t/)+B in care
constanta de timp =L/R si respectiv =RC. Din valaorea initiala si cea de
regim stationar posterior regimului tranzitoriu se determina constatele A si B.
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Aplicatii
Determinati tensiunea si curentul prin dioda Zener (cu Uz = 5V) folosind
metoda dreptei de sarcina.
Determinati expresia de variatoe in timp a
tensiunii de la bornele condensatorului dupa
ce are loc comutarea.

1k

Determinati schemele echivalente Thevenin


si
_ Norton pentru circuitul tripolar A-B-C.

(A)
R1 R
e1 R
2

(B)

R1

j1
R4

j2

1K 5V

1k
1mA
e1 C

(C)

R3

1k

10V

R2
j

R3
R4 e2
R5

Determinati schemele Thevenin, Norton si hibrida ale unui tranzistor bipoar


pentru mici variatii (semnal mic si model liniarizat de semnal mare)
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Aplicatii
Matricea admitantelor multipolului. Se considera un circuit liniar multipolar
(neizolat), Daca toate nodurile sale sunt terminale atunci matricea
admitantelor multipoluluii este chiar matricea admitanteleor nodale. Daca
multipolul este controlabil si in curenti, inversa sa este matricea impedantelor
multipolului Y v j ; i Y v Y Y AYAT Z ( AYAT ) 1
n
n
m
m
n
m
Matricea admitantelor circuitului partial izolat. In conditiile in care doar o
parte din noduri (sa presupunem ca primele m) sunt terminale (t) adica sunt
alimentate din exterior cu curenti iar restul sunt izolate (i), ecuatiile nodale se
partajeaza: Y Y
v
j
_

tt
Yn v jn
Yit

t t
Ytt v t Yti v i jt ;Yit v t Yii v i 0

Yii v i 0
v i Yii-1Yit v t ;Ytt v t YtiYii-1Yit v t jt Ymm v t i t ;Ymm Ytt YtiYii-1Yit
ti

Matricea admitantelor partiale a nodurilor terminale este deci complementul lui Schur a
matricei admitantelor nodurilor izolate http://en.wikipedia.org/wiki/Schur_complement

Matricea hibrida H se obtine partajind nodurile terminale controlate in v si i.


Generatorul Norton multipolar. Daca nodule izolate sunt alimentate cu
surse interne: i Y v j ; j Y Y -1 j Codul MATLAB, simplu!
t

D. Ioan - Bazele ELTH

mm

ti

ii

2012 Daniel IOAN

6.10. Variabile si ecuatii de stare


(opt.)
Variabilele de stare sunt marimi esentiale care descriu starea unui circuit. Ele:
sunt derivate fata de timp (deci continui) in ecuatiile circuitului;
reprezinta, conform teoremei lui Cauchy conditiile initiale ale ecuatiilor
diferntiale ordinare, care descriu evolutia in timp a circuitului;
reprezinta si memoreaza evolutia circuitului inainte de momentul initial;
exprima energia acumulata in circuit, marime termodinamica de stare.
Forma standard (canonica) a ecuatiilor unui sistem liniar invariant in timp:
x : (0, t max) R n variabile de stare, functie derivabila
_
dx
u : (0, t max) R m semnalele de intrare (excitatiile)
Ax Bu
m
y
:
(
0
,
t
max)

semnalele de iesire ( raspunsurile)


dt
A matricea de stare de dimensiune n x n
y Cx Du
B matricea de intrare de dimensiune n x m
C matricea de iesire de dimensiune m x n ;
A B n

D matricea relatiei directe intrare-iesire de dim. m x m F


C D m
n numarul de variabile de stare (complextatea sistmeului)

m numarul de intrari si de iesiri (tensiuni/curenti max 2L)


n
m
Consideram ca la fiecare excitatie (e sau j) corespunde un raspuns (i resp. u).
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Ecuatiile de stare ale unui circuit liniar


(opt.)
Se considera un circuit alcatuit din rezistoare, bobine cuplate sau nu,
condensatoare toate element ideale linare, surse comandate liniar si surse
independente, ideale de curent si tensiune, care sunt excitatiile circuitului
liniar. Vom mai presupune ca exista un arbore care contine toate elementele
controlate in curent si nici un elemente controlat in tensiune. Deci acest
arbore normal contine toate sursele ideale, independente sau comandate de
curent, conductoarele perfecte si toate condensatoarele, fara sa contina
surse ideale, independente sau comandate de curent, izolatoare perfecte
sau bobine. In consecinta nu exista bucle formate din condensatoare ideale
si/sau surse idealale de tensiune si nici sectiuni formate din bobine ideale
_
si/sau surse ideale de curent. Spunem in aceste conditii ca circuitul nu
contine elemente in exces.
Inlocuim in acest circuit condensatoarele cu surse ideale de tensiune si
bobinele cu surse ideale de curent. Conf. teoremei liniaritatii-superpozitiei:
u L R LL
i B
C CL
u j R jL
i B
e eL

A LC i L R Lj A Lj j

G CC u C B Cj G Ce e
A jC i L R jj A je j

G eC u C B ej G ee e

D. Ioan - Bazele ELTH

0 d iL
u L L
i 0 C dt u
C
C

Ecuatiile constitutive ale bobinelor si


condensatoarelor in reg. de la REC.
2012 Daniel IOAN

Ecuatiile de stare ale unui circuit liniar


(cont)
j

iL

j
e

uC

L - matricea inductantelor propriii si mutuale presupusa pozitiv definita


C
- matricea diagonala a capacitatilor, presupuse strict pozitive
_
Rezulata ecuatiile de stare in care: x i L ; uC ; u [ j; e]; y [u j ; i e ]
curentii prin bobine si tensiunile condensatoatelor sunt variabilele de stare
c.e.m si respective t.e.em. ale surselor independente sunt ecitatiile
tensiunile surselor ideale de curent si curentii surselor de ideale de tensiune
sunt raspunsurile circuitului, iar

R jL
L 0 R LL A LC
L 0 R Lj A Lj
A
; C
; B 0 C B
B
G

G
0
C
Ce

CL
CC

Cj
BeL
D. Ioan - Bazele ELTH

A jC
R jj
; D
G eC
Bej
2012 Daniel IOAN

A jj
G ee

Rezolvarea ecuatiior de stare prin


transformare Lapalce (opt.)
1
dx
Ax Bu L sX( s) x 0 AX ( s) BU( s) [ sI A]X( s) BU( s) x 0 X( s) [ sI A] [BU( s) x 0 ]

dt
Y( s) CX( s) DU( s) Y( s) [C[ sI A]1 B D]U( s) C[ sI A]1 x 0

Cx

Du

Raspunsul circuitului are doua componante:


Componenta fortata, datorata surselor depinde liniar de semnalele de
intrare, prin intermediul unei matrice H(s) numita functie de transfer a
sistemului (sau functia de circuit). Ea se obtine consderand starea initala nula:
Yf (s) [C[sI A]1 B D]U(s) Yf (s) H(s)U(s) cu H(s) C[sI A]1 B D
Componenta libera a semnalului de iesire, cea datorata starii initiale depinde
liniar
de vectorul variabilelor de stare in momentul initial si se obtine
_
considerand excitatia nula: Yl (s) C[sI A]1 x0
Variatia in timp a raspunsului circuitului se obtine aplicad transformata
Laplace inversa: y(t ) L-1 Yl (s) Yf (s)
Matricea A este diagonalizabila daca A P 1DP cu D diag( , ,..., )
1
2
n
P si D se obtin din vectorii si respectiv valorile proprii ce satisfac:[A I]x 0
deci sunt polii functiei de transfer H(s):

L1 [sI A]1 L1 [sI P 1DP]1 P 1L1 [sI D]1 P P 1L1diag[1 /( s k )]P P 1diag (ek t )P e At
y l(t) CL1 [sI A]1 x0 Ce At x0

Componeta libera a raspunsului este deci:


D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

k 1 / Re[k ]

Componenta libera a raspunsului


(cont.)

In raspunsul liber starea circuitului evolueaza astfel


xl (t ) e At x0 (t )x
At
1
in care (t ) e se numeste matrice de tranazitie si are L[(t )] [sI A]
Daca valorile proprii ale matricei A sunt reale, atunci operatorul de tranzitie
este format dintr-o suma de exponentiale e, k t care se atenueaza (tind catre
zero), daca valorile proprii sunt negative. Inversele valorilor proprii dau in
acest caz constantele de timp ale circuitului si permit estimarea timpului cat
dureaza raspunsul liber (regimul tranzitoriu). k 1 / k Acest lucru se
intampla in cazul circuitelor formate din elemente acumulatoare de energie
de un singur fel (bobine sau condensatoare) pasive si rezistoare disipative.
_
In cazul circuitelor care contin si bobine si condensatoare, valorile proprii pot
fi complexe. Ele sunt in perechi conjugate k k jk
iar raspunsul liber este o suma de functii sinusoidale atenuate exponential.
Durata regimului tranzitoriu este data de constantele de timp k 1 / Re[k ]
iar partile imaginare dau frecventele oscilatiilor proprii ale circuitului.
Conditia ca circuitul sa aiba un raspuns stabil (marginit in timp, amortizat)
este ca partile reale ale valorilor proprii sa fie negative, cume se intampla in
circuitele cu elemente acumulatoare pasive si rezistoare disipative.
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Componenta fortata a raspunsului


(cont.)
Pe baza teoremei convolutiei pentru transformata Laplace:
t
1
1
1
y f (t ) L [H( s)U(s)] L [C[sI A] B D]U(s) C (t )Bu( )d Du(t )

Raspunsul circuitului la excitatii Dirac se numeste raspuns indicial:

h(t ) L1[H(s)] C(t )B D (t )


Raspunsul fortat este convolutia dintre raspunsul indicial si excitatie:
t
t
1
Yf ( s) H(s)U( s) y f (t ) L [H( s)U(s)] h u def h(t )u( )d h( )u(t )d
0

_ In consecinta, raspunsul total este


t

y(t ) y l (t ) y f (t ) C(t )x0 h(t )u( )d


0

Evolutia variabilelor de stare are si ea componentele libera si fortata:


t

x(t ) (t )x0 (t )Bu( )d e At x0 e A (t ) Bu( )d

Functiile MATLAB ss2tf si tf2ss permit conversia de la modelul de stare


(ABCD) la functia de transfer (num,den) si invers.
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Aplicatii
Ecuatii de stare pentru circuite CGJ
Daca circuitul nu contine bobine, atunci ecuatiile de stare au matricele :
A C 1G CC ,
B C 1 B Cj G Ce
B C1BCj , C A jC , D R jj
R jj A je

ddtuC G CCu C BCj j

B
G
ee
ej

u j A jC u C R jj j
Circuitele din clasa CGJ au o forma si mai simpla a ecuatiilor de stare.
Ecuatii de stare pentru circuite RLE sunt duale:
A jC
C
,

G eC

di L

L
R LLi L A Lee

dt

i e B eL i L G eee

dx
E
Ax By
DOE : dt

v Cx Dy

Daca unele capacitati/inductante sunt nule, atunci matricele C sau L pot devini
singulare. In acest caz dimensiunea spatiului starilor scade, motiv pentru care
vectorul x se numi vectorul variabilelor de semistare. Ecuatiile de semistare au
forma generala cu matricele de semistare A,B,C,D,E, numita si forma
descriptor. Sistemul este de tip diferential-algebric (DAE), continand atat ecuatii
diferentiale cat si ecuatii algebrice.
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

k 1 / Re[k ]

Aplicatii
Exemplu de ecuatii de stare. Prin transfigurari:
i
i
L
e1 C
R2 L
e3
u
u

R1
j

e2

R1

iL
e3
R1
i1

R4 e4

ic

uL
uc
R4 e4

R3
e3 e1 R1 j; R4 R2 R3 /( R2 R3 ); e4 e2 R2 /( R2 R3 );
i1 (uC e3 ) / R1 iC iL i1 iL uC / R1 e3 / R1 ;
u L e4 R4iL uC x i u ; y iC
T

uL

dx R4 / L
1 / L e4 / L
di

R
i

e
4
4

e
/(
R
C
)
1
/
C

1
/(
R
C
)
dt

3 1
dt

du
1 1 / R1 e3 / R1

i u / R1 e3 / R1
y
x

dt

e
4
4

D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

k 1 / Re[k ]

Aplicatii
Functia de transfer si solutia libera:
dx R4 / L
1 / L e4 / L dx
1/ L
1 / L
e3
R4 / L
0

Ax

B
A

;
B

e
1/ C

1 /( R C ) 0 ;
1 /( R1C ) e3 /( R1C ) dt

1
/(
R
C
)
dt 1 / C

1
1
4

1 1 / R1
1 1 / R1 e3 / R1
1 / R1 0

y Cx De3

;
D

y
x

e
R

4
4 1
R4 1 e4
H( s) C[ sI A]1 B D; x l (t ) e At x 0 ; y l (t ) Ce At x 0

Polii:

det(sI A) 0

s R4 / L

1/ L

1/ C

s 1 /( R1C )

0 ( s 1 )( s 2 ) 2 0;

cu 1 R4 / L; 1 1 /( R1C ); 2 1 /( LC ) 12

(1 2 )
;
2

(1 2 ) 2 4(1 2 2 ); c 1 2 (1 2 ) 2 / 4 0

c 0 12 j0 ; (1 2 ) / 2; 0 / 2 2 2 1 2
Alegeti valori ale parametrilor elementelor de circuit, a.i. solutia libera sa
oscileze cu 10kHz si sa se stinga in 10 perioade. Rezolvati apoi problema si
reprezentati grafic variatia solutiei (folosind MATLAB si in paralel SPICE).
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

k 1 / Re[k ]

Aplicatii
Solutii libere. In regimul de c.c. anterior comutarii conditia initiala este:

i1

i1 Ee /( R1 R3 R24 ) cu

R3

R24 R2 R4 /( R2 R4 );

R4 E
R2

R1

Ee ER4 /( R2 R4 ) u0 R1i1

In regimul regimul tranzitoriu liber ( de descarcare a condensatorului):


_

Re R1 || ( R3 R4 ) R1 ( R3 R4 ) /( R1 R3 R4 );
du
C
u / Re u (t ) Ae t / ; ReC; A u0
dt

Determinati solutiile libere ale circuitelor:

R1

D. Ioan - Bazele ELTH

R2

R3
L

R1

R2 L
R3 E

u0
u=0

uC=u0exp(-t/)
t

Cand sunt oscilante?


Cat dureaza?
2012 Daniel IOAN

k 1 / Re[k ]

Aplicatii
Solutia fortata. La excitatie Dirac, cu relatia divizorului de tensiune:

Z (s)

R1
R1

sC ( R1 1 / sC ) sCR1 1

U ( s) E

U(s) E=1

Z
R1

Z R2 (CR1 1)( R1 /( sCR1 1) R2 )

R2

R1 1/sC

1 /(CR2 )
2

H ( s ) u (t ) 2 e (1 2 )t
s (1 / R2 1 / R1 ) / C s 1 2
_
H(s) este functia de transfer
Raspunsul fortat (de exemplu pentru e(t) un impuls dreptunghiular de durata T
si amplitudine E) se calculeaza prin convolutia raspunsului indicial:
t

u f (t ) u (t )e( )d

t
t

0
(1 2 ) t
(1 2 )
(1 2 ) t
E
u
(
t

)
d

e
e
d

e
/(1 2 ); t T

2
2

0
0
T
T
E u (t )d E e (1 2 )t e (1 2 ) d E e (1 2 )t e (1 2 )T 1 /( ); t T

2
2
1
2

0
0

D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

k 1 / Re[k ]

Aplicatii. Elemente acumulatoare de


energie in exces

Exces de speta intai: exista in circuit bucle EC sau sectiuni JL


In acest caz, circuitul obtinut prin inlocuirea condensatoarelor cu SIT si a
bobineleor cu SIC este prost formulat.
Exces de speta a doua: exista in circuit bucle EL sau sectiuni JC
In acest caz, circuitul de regim stationar (de c.c.) ulterior regimului tranzitoriu nu
este bine formulat (det (A)=0, A are valori proprii nule). Exemple de excese:
Elemente

2C
_
2L
3C
3L
CE
LJ
2C, E
C, 2E
2L, J
L, 2J
D. Ioan - Bazele ELTH

Exces de speta intai

Exces de speta a doua

Paralel
Serie
Triunghi
Stea
Paralel
Serie
Triunghi
Triunghi
Stea
Stea

Serie
Paralel
Stea
Triunghi
Serie
Paralel
Stea
Stea
Triunghi
Triunghi
2012 Daniel IOAN

k 1 / Re[k ]

Aplicatii. Elemente acumulatoare de


energie in exces (cont.)

Cele doua spete se explica prin ambivalenta elementelor L, C, Bobina idela


este controlata in tensiune, dar in regim stationar devine conductor perfect
care este controlabil in curent. Condensatorul se comporta dual.
Analiza circuitelor cu elemente in exces se recomanda sa fie facuta
folosindtehnici operationale ( transformata Laplace), ca in aplicatia
incarcarea unui condensator de la altul.
Alcatuiti circuite care contin elemente in exces de tipul celor prezentate in
tabelul anterior si analizati gradul lor de complexitate, definit ca numarul lor
de variabile de stare independente (constante de timp valori proprii).
_
Scrieti o functie MATALB care genereaza matricele de stare ABCD ale unui
circuit electric cu elemente dipolare RL, RC si in final RLC liniare.
Rezolvati in MATLAB, prin mai multe metode ecuatiile de stare generate, de
exemplu folosind functia ode45, exponentiala matriceala sau functiei ss2tf si
reprezentai grafic modul in care variaza in timp variabilele de stare.
Extindeti clasa de obiecte circuit sa cuprinda si circuite electrice in regim
tranzitoriu.
Incercati sa definiti un algoritm care sa genereze matricele descriptor
ABCDE pentru un circuit cu elemente LC in exces.
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

6.11. Circuite liniare in regim


periodic nesinusoidal (opt.)
Circuitlele liniare alimentate cu surse de curent si/sau tensiune cu variatie
periodica in timp (T este perioada comuna a tuturor surselor) au semnale
(curenti si tensiuni) functii de timp cu perioada T. Astfle de circuite electrice
pot fi analizate doar pe o perioada 0<t<T, solutia extizandu-se apoi prin
periodicitate la intraga axa a timpului.
O metoda posibila de analiza a acestor circuite este metoda regimului
tranzitoriu repetat. In aceasta metoda se porneste de la conditii initale x0
arbitrare si se analizeaza circuitul in regim tranzitoriu pe intervalul unei
perioade 0<t<T. Din conditiile de periodicitate impuse variabileleor de stare
x(0)=x(T) rezulta valoarea conditiilor initiale, deci si solutia problemei:
_
t

x(t ) e x 0 e
At

AT

A ( t )

I x0 e
0

A (T )

Bu( )d x(T ) e x 0 e A (T ) Bu( )d x 0


AT

Bu( )d x 0 e

AT

1 T
0

e A (T ) Bu( )d

Conditia initiala periodica se obtine rezolvand un sistem de ecuatii algebrice


liniare cu matricea dependenta vaorile solutiilor libere la momentulT si
termenul liber solutia fortata la momentul T.
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Aplicatie
Exemplu de aplicare a metodei regimului tranzitoriu repetat:

R1

e(t)
R2

e(t)
u(t)

u0
T/2

u(T)=u0
T

E; 0 t T / 2
_ Sursa are variatia periodica in timp:
e(t )
Prin identificarea constantelor:
0; T / 2 t T

A' e t / B' ; 0 t T / 2;
u (t )
t /
A
"
e
B"; T / 2 t T ;

A' B' u0 ; B' ER1 /( R1 R2 );

CR1 R2 /( R1 R2 )

A' e T / 2 B' A" e T / 2 B"; A" e T / B" u0 ; B" 0


u0 ER1 (1 eT / 2 ) /[(1 eT / )( R1 R2 )]
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Circuite liniare in regim periodic


nesinusoidal (cont.)
O alta abordare se bazeaza pe dezvoltarea in serie Fourier a semnaleleor
periodice din circuitul analizat. In conditii destul de generale functiile
periodice se dezvolta in serii de functii sinusoidale avand frecventele 1/T,
2/T, 3/T, functii numite armonicile semnalului (prima este fundamentala):

y f (t ) f (t T ), cu f : R R

f (t ) a0 (ak cos kt bk sin kt );

2 / T

k 1

1 T
2 T
2 T
a0 f (t )dt; ak f (t ) cos ktdt ; bk f (t ) sin ktdt
T 0
T 0
T 0

Coeficientii Fourier au aceste expresii deoarece armonicile sunt ortogonale.


De obicei se trunchiaza seriile la polinoame trigonometrice cu m termeni.
Conform teoremei superpozitiei-liniaritatii, circuitele electrice liniare excitate
de surse cu m armonici vor fi la randul lor raspunsul o suma de m armonici.
Analiza se reduce deci la o rezolvarea unui circuit liniar de c.a. la m
frecvente diferite.
http://en.wikipedia.org/wiki/Fourier_series; http://www.uwec.edu/walkerjs/media/fseries.pdf
http://www.miv.ro/books/MCiuc_Fourier.pdf
thtp://www.utgjiu.ro/math/miovanov/book/ms_curs/cap4.pdf
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Aplicatie
Se va analiza circuitul RC rezolvat prin metoda regimului tranzitoriu repetat
Coeficientii Fourier ai t.e.m a sursei sunt:

E; 0 t T / 2
1 T
e(t )
; a0 e(t )dt E / 2;
T 0
0; T / 2 t T
2 T
2E T / 2
2E
ak e(t ) cos ktdt
cos
k

tdt

sin kT / 2 0;

0
0
T
T
Tk
2 T
2E T / 2
2E
E
k
bk e(t ) sin ktdt
sin
k

tdt

(cos
k

T
/
2

1
)

[
1

1
)
]

0
0
T
T
Tk
k

Seria t.e.m contine doar armoniic impare si


se trunchiaza la un numar finit de termeni
m

e(t ) a0 (ak cos kt bk sin kt )


k 1

a0 b1 sin t b3 sin 3t b5 sin 5t...bm sin kt


Daca excitatia are variatie mai neteda (de exemplu este continua si derivabila)
atunci seria Fourier este mai rapid convergenta bk 1 / k 3
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Aplicatie
Componenta de c.c. si armonicile de c.a. se suprapun:

u0 (t ) U 0 a0 R1 /( R1 R2 ) 0,5R1 /( R1 R2 );
E[1 (1) k ]
ek (t ) bk sin kt E k C [ek (t )] bk
k 2
R1
R1
U k E k Z k /( R2 Z k ); cu Z k

jkC[ R1 1 /( jkC )] 1 jkCR1


E[1 (1) k ]Z k
E[1 (1) k ]
E[1 (1) k ](1 R2 / R1 jkCR2 )

_U k
k 2 ( R2 Z k ) k 2 (1 R2 / Z k ) k 2[(1 R2 / R1 ) 2 (kCR2 ) 2 ]

k 0

k 0

uk (t ) U k 2 sin( kt k ); u (t ) uk (t ) uk (t ) U 0 U1 2 sin(t 1 ) ..
Uk

E[1 (1) k ]
k 2 (1 R2 / R1 ) (kCR2 )
2

; k arctg (kCR2 /(1 R2 / R1 ))

Scrieti un cod MATLAB de analiza armonica a circuitelor liniare.


Coeficientii Fourier se pot calcula prin integrare numerica (quad) sau cu fft.
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

k 1 / Re[k ]

6.12. Analiza in frecventa.


Transformata Fourier (opt.)

Cand perioada T tinde catre infinit, seria Fourier tinde catre integrala Fourier:
2 T /2
2 T /2
2 T /2
ak
f (t ) cos ktdt ; bk
f (t ) sin ktdt ck
f (t ) exp( kt )dt

T
/
2

T
/
2

T
/
2
T
T
T

2 T /2
T
f (t ) exp( jkt )dt
f (t ) exp( jt )dt def F f (t ) F ( )

T
/
2

T
Aceasta defineste transformata Fourier (ck este transformata complexa *2/j).
Functiei reale ii corespunde o functie complexa de variabila reala, care da
spectrul functiei
reale. Transformata Fourier inversa este:

_ f (t ) a a cos kt b sin kt
Cand T infinit, spectrul discret
0
k
k
k 1
tinde catre unul continuu.

1
T
-1
ck exp( kt )
f(t) F F ( ) def
F ( ) exp( jt )d

2
k

F (2f ) exp( j 2ft )df

exp( jkt ) ak cos kt bk sin kt

(ak j bk ) / 2; k 0
ak ck ck

ck
a0 ; k 0
F -1 F(f) f (t ).

bk j (ck ck )
(a j b ) / 2; k 0
k
k
http://ro.wikipedia.org/wiki/Transformata_Fourier

D. Ioan - Bazele ELTH

k 0

vezi Tabel de transformate Fourier

2012 Daniel IOAN

k 1 / Re[k ]

Analiza in frecventa. Transformata


Fourier (cont.)

Proprietatile transformatei Fourier:


m
m
F k f k (t ) k F f k (t )
Transformata este liniara:
k 1
k 1
Transforma operatia de derivare in inmultire cu j:
df
F
Intre transformata Lapalce si Fourier exista
dt jF f (t )

similitudine daca s j. In consecinta, reprezentarea operationala a
circuitelor cu conditii initiale nule devine reprezentare Fourier, daca frecventa
complexa s devine variabila pur imaginara j. Rezulta un circuit similar cu
cel de c.a. reprezentat in complex, doar ca semnalele nu sunt constante
_ complexe ci sunt functii de pulsatia .
Daca se aproximeaza integralele din definiile lor cu sume, transformile
Fourier directa si inversa se numesc transformariel Fourier discrete (DFT).
Pentru evaluarea lor exista un algoritm extrem de eficient, numit Fast Fourier
Transform (FFT). Ele este disponibil si in MATLAB sub numele fft si ifft.
Esantionare: retine valorile unei functii continui tntr-o multime finita
(discreta) de noduri. DFT esantioneaza atat semnalul cat si spectrul sau.
Teorem esantionarii: semnalelele cu spectru margnit in banda B [Hz], se
reconstriesc perfecta, daca frecventa de esantionare (1/Ts) este dublul benzii

D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

k 1 / Re[k ]

Analiza in frecventa. Transformata


Fourier (cont.)

Analizei in frecventa a circuitelor electrice liniare in regim tranzitoriu este


similara tehnicii reprezentarii complexe sau a transformatei Laplace:
- se transforma Fourier semnalele de intrare (t.e.m./c.e.m. ) cu tehnici
numerice (DFT, FFT) sau analitice (din definitie sau tabel) determinad U();
- se analizeaza circuitul electric liniar cu excitatii unitare, pentru o pulsatie
arbitrara sau parcurgand sirul de pulsatii discrete, si se determina functia
de transfer (de circuit) H() pentru acea pulsatie. Impedantele complexe au
expresiile din c.a. jL si 1/jC. Deoarece functia H rezulta in urma unor
operatii aritmetice */+-, ea este rationala in (raport a doua polinoame in );
_
- se calculeaza semnalele de iesire la pulsatia curenta Y()=H()U();
- se aplica transformata Fourier inversa (DFT sau FFT in cazul analizei
numerice) si se determina semnalul de iesire y(t).
Modul in care variaza modulul si argumentul functiei de transfer in functie de
frecventa reprezentate in scara dublu logaritmica poarta numele de
diagrame Bode iar reprezentarea lor ca o curba in planul complex (in forma
polara-trigonometrica) poarta numele de diagrama Nyquist.
http://en.wikipedia.org/wiki/Bode_plot http://en.wikipedia.org/wiki/Nyquist_plot
http://en.wikipedia.org/wiki/Discrete_Fourier_transform .wikipedia.org/wiki/Fast_Fourier_transform
D. Ioan - Bazele ELTH
2012 Daniel IOAN
http://en.wikipedia.org/wiki/Nyquist%E2%80%93Shannon_sampling_theorem

k 1 / Re[k ]

Aplicatii. Transformata FFT din


MATLAB

Semnalul x(t) este esantionat pe o retea uniforma cu N noduri, cu perioada de


esantionare Ts, rezultand vectorul real x(1:N) pentru t=(0:N-1)*Ts.
FFT il transforma intr-un vector complex X, de dimensiune N, cu componentele:
N

X(k) x(i) N(i 1)( k 1) ; cu N e 2j / N radacina de ordin N a unitatii


i 1

asociat frecventelor f=(0:N-1)*fs, in care fs=1/Ts este frecventa de esantionare.


N
Transformarea inversa ifft are expresia:
( i 1)( k 1)
x(i)

(
1
/
N
)
X
(
k
)

;
N
FFT este eficient, daca N = 2^m.
k 1
_Daca semnalul are L esantioane n timp, atunci se adopta N = 2^nextpow2(L);
si se apelaza FFT cu sintaxa: Y=fft(x,N); iar xi=ifft(Y) va fi semnalul initial
prelungit cu valori nule restul de N-L noduri.

F ( ) F f (t ) def
f(t) F -1 F ( ) def

1
2

Tf

f (t ) exp( jt )dt

Tf

f (t ) exp( jt )dt f (ti ) exp( jk ti )Ts Ts FFT ( f )


i 1

F ( ) exp( jt )d F ( ) exp( jt )df F (k ) exp( jk ti ) f s / N f s iFFT ( F )


fs

fs

k 1

Deoarece spectrul generat de FFT este simetric fata de k=N/2, pentru a obtine spectrul
corespunzator frecventelor pozitive se foloseste doar restrictia:
f = fs/2*linspace(0,1,N/2+1); plot(f,2*abs(Y(1:N/2+1)));
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

k 1 / Re[k ]

Aplicatii. Analiza in domeniul timpului


vs in domeniul frecventei
i

Exemplu de analiza in domeniul timpului/frecventei

R=1k

>> A=-100;
B=100;
N=1000; tmax=25e-2; t=[0:N-1]*tmax/(N-1); x=t;
for k=1:N x(k)=exp(A*t(k))*B;
end
[T,Y] = ode45(@state,[0 5e-2],[0]);
yprim=diff(Y)./diff(T);
fmin=0; fmax=2e3; N=1024;
f=fmin+(fmax-fmin)*(0:N-1)/(N-1); xf=f;
_ for it=1:N w=2*pi*f(it);
YC=j*w*1e-5;
xf(it)=1/(1+1e3*YC);
end
y=ifft(xf);
plot(T(1:size(T)-1),yprim,t,x,
(0:N/2-1)/fmax,2*fmax*real(y(1:N/2)));
function [dy] = state(t,Y)
%state ecuatie de stare unidim
dy=-100*Y+100; end

e(t)

10uF

Cdu / dt i u / R e / R
u e Ri i (e u ) / R
dx / dt ax bz; a 100; b 100
I E Z /( R Z )

E
E

Y ( R 1 / Y ) 1 RY

Calculatiti raspunsul la diverse excitatii:puls, sin..


D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

k 1 / Re[k ]

Aplicatii. Analiza in domeniul timpului vs


in domeniul frecventei

Exemplu de analiza in domeniul timpului


Circuitele liniare pot fi analizate in regim tranzitoriu in domeniul timpului sau al
frecventei. Din raspunsul la excitatie treapta se obtine prin derivare
raspunsul indicial si apoi prin convolutie raspunsul la o excitatie arbitrara.

(2)
J

i1

i2 (3) V

L=1mH
R=1

C=10uF
_

2 1mH
L

(1)
(2)

e=u1

(1)
D. Ioan - Bazele ELTH

i3

i4
e=Ri2(3)
e=u3
1

j=i4

10uF

j=i2 (3) V

(2)

e=u3

e=u1
1

(1)

j=i4

G11V1 I sc1 2V1 / R i4 u1 / R ( Ri2 u3 ) / R


V1 (i4 u1 i2 u3 ) / 2;V2 u1 V1 ;V3 u3 ;
i1 j i2 V2 / R; i3 i2 (V1 V3 ) / R
i2 (i4 u1 i2 u3 ) / 2 u3 ; u2 V2 V3 ; u4 V1
2012 Daniel IOAN

k 1 / Re[k ]

Aplicatii (cont.)
Ecuatiile de stare:

G11V1 I sc1 2V1 / R i4 u1 / R ( Ri2 u3 ) / R C1du1 / dt i1 j i2 V2 / R (i4 u1 i2 u3 ) / 2 j;


C du / dt i i (V V ) / R (i u i u ) / 2;
V1 (i4 u1 i2 u3 ) / 2;V2 u1 V1;V3 u3 ;
3 3
3
2
1
3
4
1
2
3

i1 j i2 V2 / R; i3 i2 (V1 V3 ) / R
L2 di2 / dt u2 u1 V1 u3 (i4 u1 i2 u3 ) / 2;
i2 (i4 u1 i2 u3 ) / 2 u3 ; u2 V2 V3 ; u4 V1
L4 di4 / dt u4 V1 (i4 u1 i2 u3 ) / 2;

105
u1
100 100 100 100
i1
1 1 1 1 u1

u
100 100 100 100
i
1 1 1 1 u
3
; B 0 ;
3 0.5
3 ; x ; A 500
_ u
0
i2
1
1 1 1 1 i2
1
1 1
2


1
1
1
0
1
i4
1 1 1 1 i4
u4
dx / dt Ax Bj; j (t ) x(t ) exp( At )B
>> A=500*[-100, 100, 100, 100; 100, -100, 100, 100; -1, -1, -1, 1; -1, -1, 1, -1];
B=[1e5, 0, 0, 0]'; N=100; tmax=30e-3; x=zeros(4,N); t=zeros(1,N);
for k=1:N
t(k)=(k-1)*tmax/(N-1);
x(1:4,k)=exp(A*t(k))*B;
end
plot(t,x(3,:)); eig(A)
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Aplicatii (cont.)
Acelasi rezultat se obtine prin superpozitie:

j=i2

u2=-u1/2
1

1
J

e=u3

e=u1

i3

e=u1
J

j=i4

j=i2

u4=-u1/2
i1=-u1/2+J
u2=-u3/2

i1= i2/2 u2=-i2/2


1

u4=i2/2
i3= i2/2
D. Ioan - Bazele ELTH

i1
1
i
1
3 0.5
u2
1

u
1
4

1 u1
1 1 1 u3
1 1 1 i2

1 1 1 i4
1

i3=u1/2
u2=i4/2
1

e=u3

u4=-u3/2
i1=u3/2 i3=-u3/2

i1=i4/2
1

i3=i4/2

j=i4
u4=-i4/2

2012 Daniel IOAN

k 1 / Re[k ]

Aplicatii (cont.)
Valorile proprii: Matricea A are doua valori proprii reale negative si o
pereche de valori proprii complexe. Solutia libera este de forma:

1 1e5 1 1 / 1 ; 2 1e3 1 1 / 2 ;
34 -8.18e - 12 j1e4 3 j0 1 / 2 ;
1 10s; 1 1ms; 3 1 / 8.18Ts; f 0 0 /( 2 ) 1591.54 Hz
xl (t ) C1e t /1 C2 e t / 2 C3e t / 3 sin(0t )
Datorita dispersiilor mari ale valorilor constantelor de timp, ecuatia face parte
_ din categoria stiff ODE si este foarte dificil de rezolvat numeric, iar exp(At)
este instabile numeric pentru valori mari ale timpului.
Transformata Fourier se aplica la analiza tranzitorie a circuitelor liniare cu
conditii initale nule. Avantajul fata de transf. Laplace este algoritmul FFT
In MATLAB convolutia a doua semnale x si y esantionate pe aceasi retea
de noduri se realizeaza in domeniul frecventei (chiar pentru functii indiciale
determinate in domeniul timpuui), prin transformarea lor FFT, inmultirea
punct cu punct si apoi inversarea transformarii: ifft(fft(x).*fft(y));
http://en.wikipedia.org/wiki/Stiff_equation
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

k 1 / Re[k ]

Aplicatii. Analiza in domeniul timpului


vs in domeniul frecventei

Exemplu de analiza in domeniul frecventei. Va fi analizat acelasi circuit.

fmin=1; fmax=2e3; N=128;


(2)
2 (3)
L
f=fmin+(fmax-fmin)*(0:N-1)/(N-1); xf=f;
L=1mH
for it=1:N w=2*pi*f(it);
R=1
1
J
YC=j*w*1e-5; YL=-j*1e3/w;
Yn=[1+YC+YL, -YC, -1;
C=10uF
10uF
-YC, 1+YC+YL, -YL;
3
1 1mH
-1, -YL, 1+YC+YL];
Jn=[1, -1, 0]';
L
(1)
4
Vn=Yn\Jn; xf(it)=(Vn(2)-Vn(3))*YL;
end
figure; plot(f(1:N),xf(1:N));
figure; y=ifft(xf); plot((0:N/2-1)/fmax,2*fmax*y(1:N/2));

In domeniul frecventei se obtin


rezultate mai stabile numeric decat
in domeniul timpului.
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Aplicatii. Modelarea elementelor cu


parametri distribuiti
Elementele de circuit cu parametri distribuiti sunt caarcterizate de impedante
compexe ce depind de frecventa prin intermediul unor functii transcendente
(vezi conductorul masiv in MQS sau linia de transmisie). Aceste functii au o
infinitate de poli zi zerouri, deci pot fi modelate cu circuite care au o infinitate
de elemente acumulatoare de energie. Sunt deci sisteme cu un numar finit
de intrari si iesiri, dar au un spatiu al starilor de dimensiune infinita.
Prin discretizarea spatiala a ecuatiilor campului electromagnetic se obtin
ecuatii diferentiale ordinare cu un numar finit stari. In consecinta, sistemul
discretizat este unul care are o dimensiune finita a starilor (de ordinul
numarului de grade de libertate folosite in metoda numerica de camp),
_
Chiar daca este finit, modelul discret are o complexitate prea mare. Pentru a
fi util. lui ii trebuie aplicata o procedura de reducere a ordinului. De
exemplu prin Vectror Fitting care da o aproximare rationala a datelor.
Determinati un model de ordin redus pentru un conductor cilindric masiv
Determinati raspunsul indicial al liniei lungi, cu FFT aplicat matricei Z().
Determinati un model de ordin redus pentru o linie de transmisie bifilara
(cu si fara efect pelicular!). Comparati cu discretizarea cu lant de linii scurte.
Generati automat modelul SPICE al liniei pornind de la datele ei geometrice.
http://web.mit.edu/mor/about_mor.html http://www.energy.sintef.no/Produkt/VECTFIT/
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

6.13. Analiza numerica a


circuitelor electrice (opt.)
Cea mai simpla problema este cea a circuitelor electrice liniare de c.c.
Analiza consta in patru etape:
- Introducerea datelor (descrierea circuitului)
- Generarea matricei sistemului liniar si a termenului liber
- Rezolvarea sistemului de ecuatii algebrice liniare
- Postprocesarea: calculul si afisarea rezultatelor
Circuitul poate fi descris intr-un limbaj dedicat (de exemplu de tip SPICE)
sau pe cale interactiva, inclusiv grafica.
_
Generarea matricelor se face cu una din metodele sistematice prezentate
anterior. Cea mai simpla este tehnica nodala (eventual modificata). Pentru
circuitel de foarte mari dimensiuni se recomanda folositrea matriceleor rare
(in care se meoreaza doar valorile si pozitiile elementelor nenule).
Rezolvarea sistemului de ecuatii se face secvential sau paralel prin metode
directe. Rezolvarea sistemelor cu matrice rare cere tehnici speciale, care
minimizeaza umplerea. Aceste tehnici sunt apelate si de \ din MATLAB:
http://www.mathworks.comhelp/techdoc/math/f6-8856.html
Postprocesarea se poate face automat sau interactiv.
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Analiza numerica a circuitelor electrice


(cont.)
Analiza numerica a circuitelor electrice liniare de c.a. este similara cu
analiza de c.c. numai ca acum se opereaza cu numere complexe. MATLAB
nu face deosebirea intre variabilelele reale si cele complexe. Singura
modificare a codullui se refera la introducerea datelor cand se reprezenta in
complex impedantele/admitantele si semnalele sinusoidale de intrare.
Analiza numerica a circuitelor rezistive neliniare. In acest caz trebuie
rezolvate sisteme de ecuatii algebrice neliniare. Cea mai simpla abordare a
acestei probleme este folosirea aproximarii liniare pe portiuni, care reduce
analiza la o serie de rezolvari de probleme liniare de c.c.
_ Functiile caracteristice ale elementelor dipolare, descrise tabelar sunt
aproximate linair pe portiuni. In acest fel ele au in fiecare portiune cate o
schema echivalenta de tip SRT. Analiza numerica presupune parcurgerea
ciclica a tuturor combinatiilor de portiuni ale elementelor neliniare din circuit
si rezolvarea pentru fiecare combinatie a probemei liniare de c.c. obtinuta
prin inlocuirea elementului cu SRT corespunzatoare portiunii respective.
Ciclul este abandonat, daca solutia este in interiorul intervalului de
valabilitate a schemei SRT folosite. http://www.mate.tue.nl/mate/pdfs/6004.pdf
Scrieti codul MATLAB pentru analiza circuitelor neliniare cu aceasta metoda.
http://www.plexim.com/files/plecsmanual.pdf
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Analiza numerica a circuitelor electrice


(cont.)
Daca circuitul contine multe elemente neliniare iar elementele neliniare sunt
descrise de tabele cu multe noduri, atunci metoda aproximarii liniare pe
portiuni nu este performanta, deoarece risipeste resursele de calcul,
rezolvand inutil foarte mule circuite liniare de c.c. Pentru a evita aceasta
risipa se folosesc metode de rezolvare iterativa a sistelemor de ecuatii
neliniare ce descriu circuitele rezistive neliniare. Dintre acestea, cea mai des
folosita este metoda Newton-Raphson.
In rezolvarea sistemului de n ecuatii nelinare cu n necunoscute, la fiecare
iteratie se aproximeaza functia neliniara
cu o functie afina obtinuta prin
i
trunchierea seriei Taylor la primii ei doi termeni:
_
k

f(x) 0; f : R n R n ; f(x) f(xk ) f '(xk )(x xk ) 0


La iteratia k=0,1,2... se rezolva sistemul liniar f ' (x k )(x k 1 x k ) f (x k ) x k 1
Matricea sistemului liniar este chiar Jacobianul
sistemului de functii. Circuitul electric care are
aceste ecuatii liniare se obtine inlocuind la iteratia k+1
rezistoarele neliniare cu SRT (dinamica) de ecuatie:

u f (ik ) f ' (ik )(i ik ) Ri e

u=f(i)

i1 i2 ..

cu R rezistenta dinamica pentru curentul din iteratia anterioara.


D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

i0

Analiza numerica a circuitelor electrice


(cont.)
Metoda Newton-Raphson in tehnica nodala:
AYAT v Aj f(v) AYAT v Aj Yn v jn

f ' ( v k )( v k 1 v k ) f ( v k ) AY' AT w k (AYAT v k Aj) f ( v k )

w k v k AY' A

T 1

f ( v k ) v k 1 v k v k 1 v k w k

solutia incrementala (variatia de la iteratia


curenta la cea urmatoare) este data de
un circuit liniar (diferential, de variatii):
_
Noua iteratie se obtin si rezolvand circuitul
liniar (diferential):

u
i=g(u)

f ' ( v k )( v k 1 v k ) f ( v k ) AY' AT ( v k 1 v k ) (AYAT v k Aj)


AY' AT v k 1 ( AYAT v k Aj) AY' AT v k A(Y - Y' ) AT v k Aj u
k+1
Ambele circuite se obtin inlocuind rezistoarele neliniare cu SRC
cu conductanta dinamica la iteratia curenta, dar c.e.m. diferiti.
ik+1
Similar, in cazul MNA. Modificati codul anterior!. Jk=g(uk)-Gkuk
D. Ioan - Bazele ELTH

Gk=dg/du|uk

Jk=g(uk)
Gk=dg/du|uk

2012 Daniel IOAN

Analiza numerica a circuitelor electrice


(cont.)
Analiza numerica a circuitelor electrice in regim tranzitoriu se poate face
prin integrarea numerica a ecuatiilor de stare (ODE), caracteristice acestor
circuite neliniare sau liniare
x' f (x, t ); x' Ax Bu(t )
cu metode de tip Runge-Kuta sau bazate pe derivarea numerica in m pasi:
m

x k x k 1 hf (x k ); Euler regresiva
x' (tk ) x'k (1 / hk ) ar x k r ;

r 0
x k x k 1 hf (x k 1 ); Euler progresiva

m
x k hk f (x k , tk ) / a0 ar x k r x k x k 1 h(f (x k ) f (x k 1 )) / 2; Metoda trapezelor
r 1

_http://en.wikipedia.org/wiki/Runge%E2%80%93Kutta_methods
http://www.mccormick.northwestern.edu/docs/efirst/ode.pdf
Axa timpului se discretizeaza in momentele t0, t1=t0+h, t2=t1+h, si se
parcurg aceste noduri. La fiecare moment discret, in cazul metodelor
implicite (la care a0 este nenul) se determina solutia prin rezolvarea
sistemului de ecuatii neliniare sau liniare:

r 1

r 1

x k hk f (x k , tk ) / a0 ar x k r x k hk ( Ax k Bu(tk )) / a0 ar x k r
Ecuatii ale unui circuit rezistiv obtinut prin inlocuirea elementelor LC cu SRT.
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Analiza numerica a circuitelor electrice


(cont.)
De ex. in metoda Euler implicita, L,C se inlocuiesc cu SRT sau iSRC (discrete):

i i
di
L k k 1 uk u Ri e; R L / h; e Rik 1
dt
h
uk uk 1
du
iC C
ik i Gu j; G C / h; j Guk 1
dt
h
R h / C; e Rj uk 1
uL

G=h/L

L
e=Lik-1/h

ik

R=L/h

Jk=ik-1

ik

Daca circuitul estel liniar, la fiecare moment de timp se rezolva circuitul liniar de
c.c. obtinut prin inlocuirea elementelor reactive cu surse reale de curent sau
_ tensiune. Circuitele neliniare se rezolva iterativ, cu metoda Newton-Raphson.
La fiecare iteratie neliniara, rezistoarele neliniare se inlocuiesc cu surse reale
de curent sau tensiune. Precizia metodei de integrare in timp este mai
ridicata cu cat pasul de timp h este mai scazut. La pasi mici de timp si
metoda Newton este mai rapid convergenta. Prin aceasta abordare analiza
s-a redus la o serie de rezolvari de circuite de c.c. liniare. Aceste circuite pot
fi rezolvate cu orice metoda, inclusiv cu tehnica nodala, deci nu este
necesara scrierea ecuatiilor de stare.
Pentru precizia simularii, programele performante modifica automat pasul de
timp si adapteaza ordinul si tipul metodei la fiecare pas de timp.
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Analiza numerica a circuitelor electrice


(cont.)
Structura algoritmului de simulare tranzitorie a circuitelor neliniare
t=0; Initializaza tensiunile/curentii cu zero sau cu conditiile initiale

repeta t=t+h % avanseaza pasul de timp al integrarii numerice


inlocuieste elementele reactive cu SRC/SRC discrete; It=0
repeta It = It + 1 % iteratiile neliniare Newton-Raphson
inlocuieste rezistoarele neiniare cu SRC/SRT dinamice(de variatii)
rezolva circuitul liniar cu MNA %(calculeaza variatia w a solutiei)
(x = x + w
% corecteaza solutia)
daca It == Itmax mesaj de eroare % neconvergent
pana cand norma(v)<tol sau It==Itmax
pana cand t > tmax

Scrieti codul MATLAB pentru analiza circuitelor electrice in regim tranzitoriu.


Indicatie: incorporati codul dezvoltat anterior pentru circute rezistive neliniare.
Chiar daca aplicatiile implementate nu au performantele unor programe
profesionale, ele permit intelegerea anatomiei acestor programe dar si
folosirea lor eficienta in cazul problemelor dificile (vezi de exemplu comanda
SPICE .OPTIONS). Mai mult, portiuni din codurile realizate pot fi folosite cu
succes in cercetare/dezvoltare, cand sunt necesare aplicatii customizate.
http://automation.ucv.ro/Romana/cursuri/beAB12/7%20Analiza%20prin%20programe%20specializate.pdf
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Analiza numerica a circuitelor electrice


(cont.)

Comenzi SPICE cu punct


.DC analiza de c.c. si analiza variatiei parametrice a surselor
.OP gaseste PSF (Punctul Static de Functionare) in c.c.
.TF functia de transfer pentru semnale mici de c.c.
.AC analiza de c.a. de mici variatii a circuitului liniarizat in PSF
.NET calculeaza functiile de circuit (Z, Y, H) intr-o analiza c.a.
.TRAN analiza tranzitorie neliniara
.IC specificarea conditii initiale
.FOUR analiza Fourier dupa una tranzitorie
.STEP analiza parametrica
.NOISE analiza de zgomot
.OPTIONS optiunile simulatorului: de ex. itl1=Itmax; method= metoda de
integrare numerica; pivtol=toleranta pivotului; reltol=toleranta relativa; s.a
.END sfarsit descriere circuit
http://www.it.hs-mannheim.de/cms/files/1/.261.140.706.335,000,00.pdf
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

6.13. Concluzii
Relatiilor lui Kirchhoff in forma matriciala au o diversitate de forme
echivalente, in care intervin matricile topologice A, B, C sau D. Arborii din
grafurile circuitelor joaca un rol central in construirea acestor matrici si in
scrierea corecta a ecuatiilor lui Kirchhoff.
Teorema lui Tellegen are o importanta deosebita, atat din punct de vedere
conceptual cat si aplicativ. Ea garanteaza conservarea puterilor, indiferent de
topologia circuitului sau de tipul elementelor care alcatuiesc circuitul.
In teoria circuitelor electrice, circuitele sunt alcatuite din elemente ideale,
deci sunt modele abstracte ale circuitelor reale. Din acest motiv este posibil
_ ca circuitul sa fie gresit alcatuit, Verificarea corectitudinii formularii este o
conditie necesara pentru a obtine solutii cu semnificatie corecta in practica.
De obicei formularea incorecta se explica prin modelarea idealizata excesiv.
Analiza sistematica se poate face prin mai multe metode: Kirchhoff, curenti
ciclici, tehnica nodala si atele, fiecare cu avantaje - mai ales tehnica nodala.
Teoremele fundamentale ale circuitelor: a pasivitatii, liniaritatii, reciprocitatii
sau a afinitatii au formulari elegante, asemanatoare, independente de regim.
Teoremele Thevenin, Norton si generalizarile lor completeaza teoremele de
echivalenta prezentate in capitolele anterioare. Algebra liniara si calculul
matriceal sunt instrumente de baza in analiza circuitelor.
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

6.14. Referinte
Sunt recomandate pentru o pregatire minima: [1,2] ; [3] dezvolta teoria campului iar [4]
teoria circuitelor. Titlurile [5,6,7-8] sunt cursuri de nivel introductiv, mediu si respectiv
avansat iar [9] este util pentru capatarea deprinderilor de rezolavare a problemelor
aplicatii. Ultimele titluri se refera la aspecte avansate-de cercetare.
1. FMG Tomescu, Anca Tomescu, Bazele electrotehnicii, Camp el-mg, Circuite electrice, Matrix Rom
2.
3.

Mihai Iordache, Bazele electrotehnicii, Editura Matrix Rom 2009


A. Timotin, Viorica Hortopan, A. Ifrim, M. Preda, ''Lecii de Bazele Electrotehnicii'', Editura Didactic i
Pedagogic, Bucureti, 1970.
4. L.O. Chua, C.A. Desoer, E.S. Kuh, ''Linear and nonlinear circuits'', McGraw-Hill Book Company, New York,
1987.
5. D. Ioan. Electrotehnica si electronica industriala, vol. 1-3. I.P.B., Bucuresti, Romania, 1983-5
_5. bis. Daniel Ioan, Bazele elctrotehncii, 2000, www.lmn.pub.ro/~daniel/cursbaze.pdf
2. M. Preda, P. Cristea, ''Bazele electrotehnicii'', vol. I i vol. II. Circuite electrice, Editura Didactic i
Pedagogic, Bucureti, 1980.
3. C .I. Mocanu, Teoria campului electromagnetic, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1981
4. C.I. Mocanu, ''Teoria circuitelor electrice'', Editur Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1979
5. R. Rdule, Bazele Electrotehnicii - Probleme I si II, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1975.
6. R. Radulet, Al. Timotin, and A. Tugulea. Introducerea parametrilor tranzitorii in studiul circuitelor electrice
lineare avand elemente neliforme si pierderi suplimentare. St. cerc. energ. electr., 16(4):857-929, 1966
7. Wai-Kai Chen,The Circuits and Filters Handbook, CRC Pres, 2009,
8. L.O. Chua, P.M. Lin, ''Computer-aided analysis of electronic circuits'', Prentice-Hall, Englewood Cliffs, 1975
9. Ricardo Riaza, Differential-Algebraic Systems: Analytical Aspects and Circuit Applications, 2008
D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN

Referinte

http://msdn.microsoft.com/en-us/library/ms379574(v=vs.80).aspx
Prof. dr. ing. Dumitru TOPAN, Curs Bazele electrotehnicii la Fac. Automatica Univ. Craiova
http://www.automation.ucv.ro/Romana/cursuri/beAB12/c_be.htm
http://en.wikipedia.org/wiki/Tellegen's_theorem
http://www.mathworks.com/matlabcentral/fileexchange/27244-circuit-analysis-toolbox
http://www.mathworks.com/matlabcentral/fileexchange/27244-circuit-analysistoolbox/content/circuit%20analysis/help/helpfiles/tellegen_demo.html
EENG223 - Circuit Theory I / INFE221 Electric Circuits; Eastern Mediterranean University;
http://faraday.ee.emu.edu.tr/EENG223/
http://en.wikipedia.org/wiki/Mesh_analysis
http://en.wikipedia.org/wiki/Nodal_analysis
http://en.wikipedia.org/wiki/Analysis_of_resistive_circuits
http://web.cecs.pdx.edu/~prasads/CircuitTheorems.pdf
http://en.wikipedia.org/wiki/Th%C3%A9venin's_theorem
http://en.wikipedia.org/wiki/Norton's_theorem
http://www.tifr.res.in/~achanta/Electronics/Lectures/EquivalentTheorems_Proofs.pdf
http://en.wikipedia.org/wiki/State_space_(controls)
http://en.wikipedia.org/wiki/Zero_state_response
http://www.tedpavlic.com/teaching/osu/ece209/support/circuits_sys_review.pdf
http://en.wikipedia.org/wiki/Convolution

D. Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN