Antropologia se ocup cu studiul tiinific al omului (genul Homo Hominis).

Este o
disciplin holistic din dou puncte de vedere: se ocup de studiul tuturor oamenilor, din toate
epocile i trateaz toate dimensiunile umanitii. n centrul antropologiei se afl ideea de cultur i
noiunea c aceasta reprezint specia uman, c specia noastr i-a dezvoltat o capacitate
universal de a concepe lumea simbolic, de a preda i nva astfel de simboluri n mod social i de
a transforma lumea (i pe noi nine) pe baza acestor simboluri.
Antropologia a debutat ca tiin a istoriei. Inspirat de triumful metodei tiinifice n tiin ele naturale,
antropologii secolului al XIX-lea considerau c fenomenele socio-culturale erau guvernate de legi i
principii care pot fi descoperite. Aceast convingere, existent nc nainte ca tiin ele sociale s- i
formeze teorii i metode, era dublat de viziunea iluminist a umanitii - concomitent ncreztoare
n emanciparea socio-cultural a oamenilor i critic fa de ndeprtarea acestora de natura lor
inocent. Aceast dubl sensibilitate, fa de tradiiile culturale (tradiie) i fa de procesele
schimbrii sociale (modernizare) va caracteriza ntotdeauna discursul antropologiei.