Foarte important.

Nu uita sa inveti.
Invidia simpla, indiciu al bucuriei invidioase
Pentru a cerceta ce provoaca aceste sentimente de ,,bucurie la raul altuia profes
orul Richard H. Smith (profesor de psihologie la Universitatea din Kentucky) a i
nvitat doua grupuri de studen?i sa evalueze o a?a-zisa ?edin?a video de antrenam
ent despre intrarea la ?coala de medicina. Unui grup i s-a aratat un film n care
actorul interpreta rolul unui student la ?coala de medicina care avea un BMW, o
prietena dragu?a ?i o familie bogata ?i care se lauda ca este capabil sa ia note
de A studiind foarte pu?in. Celuilalt grup i s-a aratat un tnar cu mijloace mode
ste, fara prietena sau ma?ina, care studia din greu, ob?innd doar note de B. Ches
tionarele, deloc surprinzator, au indicat ca studen?ii au resim?it nivele mai nal
te de invidie fa?a de primul aspirant Profesorul Smith a aratat apoi subiec?ilor
un epilog care dezvaluia ca niciun student nu a ajuns la ?coala de medicina n fi
nal; amndoi au fost aresta?i pentru furt de metamfetamina din laboratorul ?colii.
Un al doilea chestionar a masurat cum au primit vestea subiec?ii sai. Caderea a
spirantului bogat ?i atragator a inspirat mai multa bucurie dect caderea celuilal
t. Invidia simpla, (ca mhnire), pe care profesorul Smith spune ca a testat-o, est
e un poten?ial prezicator (indiciu) al bucuriei invidioase (bucuria la raul altu
ia).[3]
Barba?ii, nu ?i femeile, se bucura la suferin?a celor rai
Un experiment din 2006 sugereaza ca barba?ii, dar nu ?i femeile, se bucura cnd va
d oameni rai suferind. Studiul era proiectat sa masoare empatia prin urmarirea a
ce centrii din creier sunt stimula?i cnd subiec?ii observa pe cineva care are o
experien?a dureroasa. Cercetatorii se a?teptau ca centrul empatiei din creier sa
arate mai multa stimulare cnd cei privi?i ca buni primesc un ?oc electric n rapor
t cu situa?ia n care ?ocul era administrat unor subiec?i pe care individul avea m
otive sa-i considere rai. Acesta a fost ntr-adevar cazul(empatia mult mai mare pe
ntru cei considera?i buni), dar pentru subiectul de tip masculin, centrii placer
ii din creier se activau, de asemenea, cnd altcineva primea un ?oc pe care barba?
ii l considerau binemeritat.(barba?ii sim?eau placere cnd cei rai primeau durere nt
r-un mod considerat de ei meritat)
Barba?ii prefera pedeapsa altruista
Procesele neuronale care stau la baza empatiei sunt subiectul unui interes inten
s n cadrul neuro?tiin?elor sociale(1-3). Oricum, pu?in se cunoa?te despre cum ras
punsurile empatice din creier sunt modulate de legatura afectiva dintre indivizi
. Noi aratam aici ca raspunsurile empatice sunt modulate de preferin?ele nva?ate,
un rezultat care este n acord cu modelele economice de preferare sociala (4-7).
Am angajat barba?i ?i femei voluntari ntr-un joc economic, n care cele doua confed
era?ii jucau cinstit ?i necinstit, ?i le-am masurat apoi activitatea creierului
cu FMRI n timp ce aceia?i voluntari observau confedera?iile primind durere. Ambel
e sexe exhibau activare legata de empatie n zonele cerebrale legate de durere (fr
onto-insular and anterior cingulate cortices) ndreptata spre jucatorii corec?i (e
mpatia barba?ilor ?i femeilor fa?a de cei corec?i). Totu?i, aceste raspunsuri le
gate de empatie erau semnificativ reduse la barba?i, cnd ace?tia observau o perso
ana incorecta primind durere (empatia barba?ilor scade cnd persoana care prime?te
durere este incorecta, nso?ita de activarea dorin?ei de razbunare). Acest efect
era nso?it de activare crescuta n zonele responsabile cu recompensa, zone corelate
cu dorin?a expresa de razbunare. Am concluzionat ca n cazul barba?ilor, cel pu?i
n, raspunsurile empatice sunt modulate de valorizarea comportamentului social al
oamenilor, ?i anume ca ei empatizeaza cu concuren?ii corec?i, favoriznd pedeapsa
fizica a oponen?ilor incorec?i, o descoperire care reflecta o dovada recenta de
spre pedeapsa altruista.[4]