Masturbarea reprezinta ac?

iunea de autostimulare, excitare manuala a organelor s

exuale, de catre barba?i sau femei. Actul mai este impropriu denumit onanie sau
onanism.
Cercetarile au demonstrat ca masturbarea este frecventa la oameni de ambele sexe
?i de toate vrstele, dar exista varia?ie. Multe beneficii medicale ?i psihologic
e au fost atribuite unei atitudini sanatoase fa?a de sexualitatea umana n general
?i masturbare n particular. Nu este cunoscuta nicio rela?ie cauzala ntre masturba
re ?i vreo forma de tulburari fizice sau mentale.[1]
Masturbarea a fost reprezentata n arta din timpuri preistorice ?i este men?ionata
?i discutata n scrieri foarte vechi. n secolele al XVIII-lea ?i al XIX-lea unii t
eologi europeni ?i medici au descris-o drept ticaloasa , deplorabila ?i hidoasa , dar de
-a lungul secolului XX aceste tabuuri au disparut n mare parte. A sporit discutar
ea ei ?i explicarea ei n arta, muzica, televiziune, filme ?i literatura. Religiil
e de azi au punct de vedere diferite despre masturbare; unele o privesc drept o
practica aducand daune spirituale, altele nu o vad ca daunatoare din punct de ve
dere spiritual, iar altele o evalueaza func?ie de situa?ie. Statutul legal al ma
sturbarii a variat de-a lungul istoriei iar azi masturbarea n public este ilegala
n cele mai multe ?ari.[2]
n Occident masturbarea de unul singur sau cu un partener este considerata o parte
sanatoasa ?i normala a placerilor sexuale, a?a cum diverse autorita?i de sanata
te s-au exprimat n bro?uri ?i politicile lor. Masturbarea a fost observata la mul
te specii animale, att libere ct ?i n captivitate.[3][4][5]