GRUPUL SCOLAR

GHEORGHE MARINESCU
TARGU-MURES

LUCRARE DE DIPLOMA-47 pag

SCOALA POSTLICEALA
GHEORGHE MARINESCU
TARGU MURES

LUCRARE DE DIPLOMA
INGRIJIREA PACIENTULUI
CU ASTM BRONSIC
-2007CUPRINS
Capitolul 1. Prezentarea notiunilor de anatomie si fiziologie a arborelui
bronsic.
1.1 Anatomia si fiziologia arborelui bronsic...............................................5
1.2 Prezentarea teoretica a astmului bronsic...............................................5
1.2.1 Definitie....................................................................................5
1.2.2 Etiologie....................................................................................6

1.2.3 Patogenie...................................................................................6
1.2.4 Simptomatologie.......................................................................7
1.2.5 Tratament..................................................................................7
Capitolul 2. Supravegherea pacientului din momentul internarii pana la
externare si efectuarea tehnicilor impuse de afectiune.
2.1 Internarea pacientului cu astm bronsic in spital...................................10
2.2 Asigurarea conditiilor de spitalizare....................................................11
2.3 Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati............................11
2.3.1 Pregatirea patului si accesoriile lui.........................................12
2.3.2 Schimbarea lenjeriei de pat.....................................................12
2.3.3 Asigurarea igienei personale corporale si vestimentare a
pacientului. .................................................................................................12
2.3.4 Efectuarea toaletei generale si pe regiuni a pacientului..........12
2.3.5 Observarea pozitiei pa 16316l1124q cientului in
pat.....................................13
2.3.6 Schimbarea pozitiei pacientului si mobilizarea lui.................13
2.3.7 Captarea eliminarilor...............................................................14
2.4 Supravegherea functiilor vitale si vegetative.......................................14
2.5 Alimentatia pacientului........................................................................16
2.6 Administrarea medicamentelor............................................................17
2.7 Recoltarea produselor biologice si patologice.....................................18
2.8 Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de
afectiune......................................................................................................20

2.9 Profilaxia astmului bronsic..................................................................24

2.10 Externarea pacientului.......................................................................25
Capitolul 3.
3.1 Prezentarea cazurilor de boala.............................................................26
3.1.1 Plan de ingrijire nr. 1..............................................................26

Anexa 1 : Culegerea datelor date fixe..........................................26

-

diagnostic de internare

anamneza

istoricul bolii

manifestarii de dependenta

problemele pacientului

Anexa 2 : Diagnostic de ingrijire.......................................................27

Obiective
Interventii
Evaluare
Anexa 3 : Functiile vitale...................................................................29
Recoltarii de produse biologice si patologice
Examinari paraclinice
Tratament
Regim alimentar

3.1.2 Plan de ingrijire nr. 2.................................................................30

Anexa 1 : Culegerea datelor date fixe..........................................30
- diagnostic de internare
- anamneza
- istoricul boli
- manifestari de dependenta
- problemele pacientului
Anexa 2 : Diagnostic de ingrijire.......................................................31
Obiective
Interventii
Evaluare
Anexa 3 : Functiile vitale..................................................................32
Recoltarii de produse biologice si patologice
Examinari paraclinice
Tratament
Regim alimentar
3.1.3 Plan de ingrijire nr. 3.................................................................33
Anexa 1 : Culegerea datelor date fixe..........................................33
- diagnostic de internare
- anamneza
- istoricul boli

- manifestari de dependenta
- problemele pacientului

Anexa 2 : Diagnostic de ingrijire.......................................................34

Obiective
Interventii
Evaluare
Anexa 3 : Functiile vitale...................................................................35
Recoltarii de produse biologice si patologice
Examinari paraclinice
Tratament
Regim alimentar
3.2 Cocluzii asupra lucrarii..........................................................................36

Bibliografie

CAPITOLUL I
Prezentarea Notiunilor De Anatomie Si Fiziologie
A Arborelui Bronsic
1.1 Anatomia si fiziologia arborelui bronsic

Bronhia principala, patrunzand in plaman prin hil, se imparte in intrapulmonar la

dreapta in trei bronhii lobare ( superioara,mijlocie si inferioara ), iar la stanga in doua
bronhii ( superioara si inferioara ).
Bronhiile lobare se divid apoi in bronhii segmentare care asigura aeratia segmentelor
bronhopulmonare. Ele au limite, aeratie, vascularizatie si patologie proprie. Plamanul
drept are 10 segmente, iar cel stang are 9, lipsind segmentul medio-bazal.
Bronhiile segmentare se divid in bronhiole lobulare care deservesc lobulii pulmonari,
unitati morfologice ale plamanului, de forma piramidala, cu baza spre periferia
plamanului si varful la hil. Bronhiolele lobulare, la randul lor, se ramifica in bronhiole
respiratorii de la care pleaca ductele alveolare terminate prin saculeti alveolari. Pereti
saculetilor alveolari sunt compartimentati in alveole pulmonare.
Bronhiolele respiratorii, impreuna cu formatiunile derivate din ele ( ducte alveolare,
saculeti alveolari si alveole pulmonare ) formeaza acinii pulmonari. Acinul e unitatea
morfofunetinata a plamanului.
Structura arborelui bronsic se mofifica si ea. Bronhiile lobare au structura
asemanatoare bronhiilor principale. Bronhiile segmenatare au si ele un schelet
cartilaginos, insa cartilajul e fragmentat ( insule de cartilaj ), in schimb bronhiile lobulare
si respiratorii pierd complet scheletul cartilaginos. Bronhiile respiratorii si lobulare au un
perete fibroelastic, peste care sunt dispuse fibre musculare netede, cu dispozitie circulara.
In peretii ductelor alveolare intalnim numai membrane fibroelastica acoperita de epiteliu.
Alveolele pulmonare au forma unui saculet unic, cu perete extreme de subtire,
adaptat schimburilor gazoase.
Prezentarea teoretica a bolii
1.2.1Definitia astmului bronsic
Astmul bronsic este o boala caracterizata prin accese de dispnee predominant
expiratorie cu durata, severitate si moment de aparitie variabile care apar la persoane cu
hipersensibilitate traheobronsica la stimuli variati, fiind sub aspect anatomic o stenoza
bronsiolara, tranzitorie cu restitutia ad integrum in acalmiile intercalare.

1.2.2 Etiologia astmului bronsic

Astmul bronsic are la baza factori etiologici heterogenic care declanseaza sau
provoaca criza de astm.
Din punct de vedere etiologic, astmul bronsic se clasifica astfel :
a) astm extrinsec = astm alergic = astm neinfectios
Cele mai obisnuite alergene sunt : polenul, praful de camera, parul si scuamele de
animale, fungii atmosferici, unele alergene alimentare ( lapte, oua, carne ) sau
medicamentoase ( acidul acetilsalicilic, penicilina, aminofenazona, unele produse
micribiene ).
b) astm intrinsec = astm nealergic = astm infectios
De obicei, se iveste in timpul iernii si se asociaza cu tuse si expectoratie mucopurulenta si factori infectiosi ( exemplu bronsite cornice ).
c) astm mixt se intrica alergia cu infectia
d) astm cu etiologie neprecizata
e) astm cu alte etiologii
Aici intervin factorii :
-

psihici socul psihic sau starile psihoafective

endocrini pot declansa, agrava sau ameliora astmul ; hipofiza, tiroida,
corticosuprarenalele, gonade, pancreas exocriu.
biometeorologici temperature, presiunea atmosferica, umiditatea, vantul,
altitudinea, razele solare.
f)astm la effort
g) astm la aspirina
1.2.3 Patogenia astmului bronsic
Roluri importante in producerea bolii astmatice au :
a) terenul
b) leziuni ale cailor respiratorii
c) cauzele declansate ( factori alergici si nealergici ).

Fundamentul in astmul bronsic este obstructia generalizata a cailor respiratorii ce

determina dificultatea respiratiei cu perturbari ventilatorii si ale schimbarilor gazoase.
Aceasta obstructie este consecinta urmatorilor factori :
a)
b)
c)
d)

spasmul musculaturii netede prin peretii tractului bronsic

edem inflamator al mucozei bronsice
hipersecretie de mucus
cresterea presiuni intrapulmonare care devine factorul agravant al obstructiei bronsice.

1.2.4. Simptomatologia astmului bronsic

La inceput, crizele sunt tipice, cu inceput si sfarsit brusc, cu intervale libere ; mai
tarziu, in intervalele dintre crize, apar semnele bronsitei cornice si ale emfizemului, cu
dispnee mai mult sau mai putin evidenta. Criza apare in a doua jumatate a noptii, de
obicei brutal, cu dispnee si neliniste, prurit si hipersecretie ; alteori e anuntata de
prodroame ( stranut, lacrimare, prurit al pleoapelor, cefalee ). Dispneea devine
paroxistica, brodipneica, cu expiratie prelungita si suieratoare. Bolnavul ramane la pat
sau alearga la fereastra, prada setei de aer. De obicei sta in pozitie sezanda, cu capul pe
spate si sprijinit in maini, narile dilatate, jugulare turgescente.
In timpul crizei, toracele e imobil, in inspiratie fortata.
La sfarsitul crizei, apare tusea uscata, chinuitoare ( deoarece expulzarea secretiilor se
face cu dificultate ), cu sputa vascoasa, albicioasa ( perlata ). Criza se termina in cateva
minute sau ore, spontan sau sub influenta tratamentului.
Starea de rau astmatic se caracterizeaza prin crize violente, durand peste 24-48 h
rezistente la tratament, de obicei fara tuse si expectoratie, cu polipnee, asfixie, cianoza,
colaps vascular, somnolenta pana la coma. Apare dupa administrarea in exces de
simpaticomimetice ( Alupent ), sedative, opiacee, barbiturice, suprimarea brusca a
corticoterapiei, suprainfectie bronsica.
1.2.5 Tratamentul astmului bronsic
Astmul bronsic raspunde la o gama larga de preparate si proceduri. Si in aceasta
afectiune masurile prevenite sunt foarte importante. Prima actiune vizeaza combaterea
fumatului si propaganda antitobagica. Alte masuri : evitarea virozelor respiratori.
Sensibilitatea particulara a bolnavilor la infectii impune, de asemenea, evitarea virozelor
respiratorii si in primul rand, aglomeratiile in timpul epidemiilor.

Chimioprofilaxia recidivelor bronsitice, in astmul bronsic intricate se realizeaza cu

Tetraciclina, mai rar Penicilina V. S-au incercat si Eritromicina, Ampicilina si Biseptolul.
Cu Biseptolul s-au obtinut rezultate bune in lunile de iarna.
Tratamentul cu aerosoli ( inhaloterapia ) este indispensabil in anumite forme. Se
parctica 2-4 inhalatii pe sedinta, uneori mai mult, dar fara a abuza. Metoda comporta si
anumite riscuri, in special inhalarea de diferiti germeni, ceea ce impune folosirea strict
personala si pastrarea in stare de sterilizare a aparatului.
Principalele bronhodilatatoare folosite sunt :
a) beta adrenergicele
b) anticolinergicele
c) derivatii xantinici
Beta adrenergicele sunt derivati ai adrenalinei, care din cauza efectelor secundare
( ca si efedrina) nu mai e utilizata astazi. Din generatia a doua se folosesc Izoprenalina (
Aludrin ) si Ociprenalina ( Alupent, Astmopent ) ;
Superiori acestora sunt derivatii din generatia a treia : Terbutalinul ( Bricanyl ),
Fenoterolul ( Berotec ), Salbutasnolul ( Ventolin si Sultanol ) si Clenbuterolul
(Spiropent). Sunt folositi cu precadere in aerosoli dozati. Dozajul correct ( 4x2 inhalatii /
zi ) este practice lipsit de efecte adverse cardiovasculare. Cele sub forma de spray dozat
sunt de intrebuintare curenta. S-a incercat si prepararea tabletelor de Ociprenalina,
Salbutamol si Terbutalina. Preparatul Ventolin ( Salbutamol ) pare cel mai util. Ca reactii
adverse dupa supradozaj, pot aparea : tremuraturi, nervozitate, palpitatii, tahicardie,
cresterea debitului cardiac si a tensiunii arteriale. Aceste manifestari apar spontan prin
reducerea dozei.
Dintre anticolinergice, cap de serie este atropina, astazi foarte putin intrebuintata din
cauza tulburarilor provocate. In practica s-a impus preparatul Atrovent care nu are efecte
secundare ale atropinei. Rezultatele sunt inferioare beta adrenergicelor.
Dintre Xantine se foloseste Teofilina si derivatii sai, Miofilina, Aminofilina si
Runidural. Au slaba actiune pe cale orala si mai buna actiune pe cale iv sau ca aerosoli.
Rezultatele sunt inferioare betaadrenergicelor si anticolinergicelor.
Alte preparate folosite in tratamentul astmului bronsic :
a) Prostaglandinele prezinta numai un interes teoretic.
b) Cromoglicatul disodic (Intal, Lomudal) desi nu este bronhodilatator, se foloseste ca
masura preventiva ; se administreaza inaintea expunerii la alergenul causal, cu

turboinhalatorul de mana ( spinhaler ), 4 capsule/zi ( 20 mg / capsula ) la 4-6 ore, sau

sub forma de solutie pentru aerosoli.
c) Zaditenul ( Ketotifen ) are tot efect preventive si e administrat sub forma de gelule,
oral, 1 mg dimineata si seara.
Corticoterapia este tratamentul cel mai eficace, dar datorita riscurilor, ramane o
terapie de impas. Se folosesc Prednison, Superprednol, produse retard ( Celestone,
Kenalog ), Synachten retard sub protectie de alkaline, calciu, potasiu. In general,
corticoterapia trebuie rezervata formelor grave ; tratamentul continuu se va temporiza, se
vor folosi doze minime.
Se mai folosesc antibioticele, de preferinta Oxacilina, Cloxacilina, Tetraciclina, in
prezenta semnelor de infectie ; expectorante si mucolitice ( Bisolvon, Mucosolvin) in
crize si suprainfectie ; sedative slabe ( Bromoval, Nervocaliu ) ; oxigen in crizele cu
polipnee.
Masurile profilactice vor fi aplicate intotdeauna : evitarea mediului alergizant ;
evitarea substantelor iritante bronsice tutun, alcool ,etc.
Tratamentul in starea de rau astmatic :
Se administreaza hemisuccinat de hidrocortizou, urmat de perfuzii cu solutie de
glucoza 5 % .
Tratamentul parenteral trebuie sa fie cat mai scurt, urmarindu-se scoaterea bolnavului
din criza. ACTH este superior, dar poate da accidente alergice. Se administreaza de la
inceput antibiotice ( nu Penicilina, fiind alergizanta ), fluidifiante, diuretice ( Ederen ),
oxigen si in cazuri deosebite de grave, se indica bronhoaspiratie, respiratie asistata.
In tratamentul astmului bronsic, antitusivele nu se administreaza decat in cazuri
deosebite ; sunt interzise morfina, opiaceele, tranchilizantele, neurolepticele ; se combat
abuzul de simpaticomimetice si de medicamente alergizante ( Penicilina).
CAPITOLUL II
Supravegherea Pacientului Din Momentul
Internarii Pana La Externare Si Efectuarea
Tehnicilor Impuse De Afectiune

2.1 Internarea pacientului cu astm bronsic

In spital
Internarea in spital constituie pentru fiecare bolnav o etapa deosebita in viata sa,
deoarece se realizeaza in scopul vindecarii sale, dar se intrerup legaturile permanente cu
munca, familia si prietenii sai.
In cadrul serviciului de primire bolnavul are primul contact cu spitalul la biroul de
internari, unde : se identifica bolnavul, se verifica biletul de internare ( sau de trimitere ),
se inregistreaza datele personale in registrul de intrari/iesiri din spital si se pregateste
bolnavul pentru examenul medical.
De la serviciul de internare bolnavul e condos la sectia interne unde medicul
hatareste salonul in care va fi internat bolnavul, tinand seama de diagnostic, stadiul si
gravitatea bolii,sex.
Asistentei ii revine ca sarcina :
- ajutorul acordat bolnavului la dezbracare si imbracare
- ajutorul la efectuarea ingrijirilor igienice.
- pregatirea medicamentelor de urgenta : MIOFILIN ( tablete si fiole ), antialergic
HHC, cardiotonic STROFANTINA sau DIGITALA, diuretic FUROSEMID (fiole).
Medicul in prezenta asistentei medicale efectueaza examenul clinic al pacientului,
dupa care fixeaza tratamentul de urgenta concomitant cu acordarea asistentei de urgenta ;
medicul intocmeste foaia de observatie a pacientului, in care se vor inscrie datele
personale sau anamnestice ale acestuia, cine a insotit bolnavul in spital, la ce mijloc de
transport sa recurs ( specializat ambulanta, nespecializat masina particulara ), starea
prezenta, interventiile si tratamantul efectuat in timpul transportului si la camera de
garda.
Identificarea si cunoasterea adresei pacientului sau a celui mai apropiat apartinator au
o importanta pentru a se instiinta membrii familiei in caz de agravare a bolii sai deces.

In prezenta medicului, asistenta medicala :

- adiministreaza cu promptitudine medicatia de urgenta.

- conecteaza bolnavul la aparatul de respirat.
- monitorizeaza pacientul : - functiile vitale la 15 minute
- pH sangvin la 1 ora
- electroliti Na la 8 ore
- recolteaza probe pentru analizele de laborator considerante urgente, grupa sangvina si
Rh, hemoglobina, hematocrit, probe de coagulare, glicemia.
La internare pacientul va primi echipamentul spitalului, hainele acestuia vor fi
inventariate, inregistrate si pastrate intr-o incapere destinata acestui scop. Bolnavilor sau
apartinatorilor li se inmaneaza un bon pe baza caruia se restitue imbracamintea la
externare. In cazul in care persoanele venite la internare prezinta paraziti, se va efectua
deparazitarea lor si a efectelor acestora, inainte de depozitare.
Asistenta medicala preda foaia de observatie la registratura sectiei si conduce
bolnavul in salon, unde il va prezenta celorlalti bolnavi si il va ajuta sa isi aranjeze
obiectele personale in noptiera.
2.2 Asigurarea conditiilor de spitalizare
Scopul spitalizarii e vindecarea bolnavilor, de aceea trebuie create conditii care cresc
capacitatea de vindecare a organismului, forta de aparare si scoaterea bolnavuluide sub
eventualele influente nocive ale mediului in care traieste.
Saloanele trebuie sa fie luminoase, bine aerisite, fara curenti de aer. Temperatura
salonului trebuie sa fie de 18-20 C. Aerul trebuie sa fie umidificat.
Asistenta isi va petrece timpul in care nu are sarcini concrete de ingrijire printer
bolnavi ; discuta cu ei incercand sa le castige increderea sis a stabileasca o relatie de
comunicare cu bolnavii. Aceasta apropiere de bolnav o va ajuta la indeplinirea sarcinilor
de ingrijire, incurajand bolnavul si inlaturand anexietatea pe care bolnavul astmic o are.
2.3 Asigurarea conditiilor igienice
pacientilor internati
2.3.1 Pregatirea patului si a accesoriilor lui

In conditiile spitalizarii, patul reprezinta pentru fiecare bolnav spatiul in care isi
petrece majoritatea timpului si i se asigura ingrijirea.
Accesoriile patului sunt : salteaua, 1-2 perne, patura, cearceaful, doua fete de perna,
musama, aleza sau traversa.
Atata patul cat si accesoriile lui se vor pastra in conditii de curatenie.
Tehnica pregatirii patului :
Tehnica poate fi realizata de 1-2 persoane.
2.3.2 Schimbarea lenjeriei de pat
Materialele necesare pentru schimbarea lenjeriei de pat sunt : cearceaful de
patura, fete de perna, cearceaf de pat, aleza, musama, sac de rufe murdare.
2.3.3 Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientului
Prin igiena bolnavului se intelege ansamblul de tehnici si proceduri utilizate in
scopul intretinerii curateniei, mucoaselor, tegumentelor si fanerelor, ceea ce reprezinta, in
fond, si o modalitate de aparare a organismului impotriva bolilor.
Bolnavii cu astm bronsic au o sensibilitate crescuta fata de alergeni, dintre care face
parte si praful de casa. Pentru a preveni depunerea prafului , mobilierul din salon va fi
redus la strictul necesar si trebuie sa fie cat mai simplu. Personalul care face curatenie in
aceste saloane va fi atentionat sa foloseasca carpe umede pentru a evita ridicarea prafului
la stergere.
Bolnavii in stare de rau astmic necesita o atentie deosebita din partea echipei
medicale. Acestia fiind imobilizati la pat nu-si pot asigura curatenia personala, drept
pentru care vor fi ajutati de asistenta medicala.
2.3.4 Efectuarea toaletei generale si pe regiuni a pacientului
In efectuarea toaletei se va tine cont de anumite reguli si conditii :
- ferestrele si usile incaperii sa fie inchise.
- temperature incaperii sa fie de circa 18-20 C.
- toaleta se face inainte de masa si nu dupa ce bolnavul a mancat.

- se evita baia prelungita si prea obositoare.

- protejarea lenjeriei de pat ( daca toaleta bolnavului se efectueaza la pat ).
Trebuie avut in vedere ca acesti bolnavi primesc tratament cu corticoizi,
medicamente ce duc la deprimarea reactiilor imunologice si inflamatorii si favorizeaza
infectiile ( infectii micotice, virale, bacteriene si parazitare ) ; prin urmare pastrarea
tegumentelor si a mucoaselor intr-o stare se asepsie e o conditie importanta in asigurarea
unei starii de bine si ea trebuie respectata.
O atentie deosebita trebuie acordata toaletei cavitatii bucale dupa expectoratie si mai
ales dupa folosirea aerosolilor, acesti bolnavi fiind predispusi sa faca candidoza orala si
disfonie prin depunere pe orofaringe cu intrare in circulatia sistemica. Pentru a evita
aceste efecte secundare se recomanda administrarea corticoizilor printr-un spacer atasat
tubului inhalant, cu clatirea gurii dupa utilizarea inhalatorului.
Parul trebuie sa fie curat, unghiile sa nu contina murdarie si sa fie taiate, conductul
auditiv extern, nasul san u contina rinoree, cruste.
2.3.5 Observarea pozitiei pa 16316l1124q cientului in pat
La bolnavii astmatici si in criza, pozitia in pat e fortata, determinata de afectiunea de
baza. La majoritatea afectiunilor de baza cea mai convenabila pentru bolnav e cea
semisezanda. Acest lucru nu trebuie fortat si daca starea bolnavului nu contrazice,
alegerea pozititei trebuie lasata la alegerea lui. In toate cazurile insa el va fi indemnat sasi schimbe pozitia cat mai des pentru a evita complicatiile hipostatice.
Pozitia sezand luata de bolnav in pat sau la marginea patului in cursul acceselor de
astm bronsic, trebuie facuta cat mai comoda cu ajutorul anexelor sau sprijinindu-l in
brate.
Starea de rau astmatic e stadiul clinic cel mai grav al astmului bronsic. Se manifesta
printr-un sindrom de asfixie si de aceea echipa de ingrijire trebuie sa urmareasca fiecare
pas pentru combaterea complicatiilor grave care pot duce la moartea bolnavului.
Bolnavului i se va explica ca pozitia sezand da la marginea patului, cu toracele
impins inainte, cu mainile pe langa corp, favorizeaza o buna oxigenare, deoarece el are
impresia ca se sufoca. Tot printr-o buna oxigenare se combate cianoza tegumentelor,
prezenta in starea de rau astmatic.

Pozitia bolnavului tradeaza nu numai o anumita stare patologica, ci si gradul de

severitate a imbolnavirii. Astfel daca intr-o imbolnavire usoara bolnavul ramane activ,
intr-una grava intalnim pozitie pasiva ( musculature fara tonicitate, absenta miscarilor
active ). Expresia fetei poate traduce unele stari ca : anexitate, durere, anorexie,
deprimare.
Ea se manifesta in functie de starea generala a bolnavului, si de aceea, expresia fetei
trebuie urmarita permanent.
La astmatici faciesul exprima spaima si sete de aer ( bolnavul are senzatie de
asfixiere ). Ei stau cu gura intredeschisa, sunt cianotici la fata, tegumentele sunt palide,
cenusii, acoperite de transpiratii reci.
2.3.6 Scimbarea pozitiei pacientului si mobilizarea lui
Schimbarile de pozitie pot fi active sau pasive si sunt efectuate cu ajutorul asistentei
in cazul pacientilor adinamici, epuizati fizic dupa crizele de astm bronsic.
In mod normal, acesti pacienti se pot mobilize singuri cu greutate, in functie de tipul
de reactivitate a pacientului.
Pacientul e invatat sa intercaleze exercitiile de miscare cu exercitiile de respiratie.
Anvergura de miscare trebuie inceputa incet, marindu-se treptat in functie de raspunsul
fiziologic al pacientului ( puls, transpiratii, ameteli, culoarea tegumentului, slabiciune
musculara ).
2.3.7 Captarea eliminarilor
Daca nu exista contraindicatii speciale, bolnavul trebuie indemnat de mai multe ori
pe zi sa tuseasca in vederea eliminarii continutului patologic al arborelui patologic, ceea
ce permeabilizeaza caile respiratorii si il usureaza. E foarte important ca sputa sa fie
urmarita si pastrata pentru a fi vazuta de medic in cazul in care se recomanda o serie de
investigatii de laborator pentru examen citologic, bacteriologic.
In conditii patologice , sputa se aduna in caile respiratoriisi actioneaza ca un corp
starin, declansand reflexul de tuse puternica, iritanta, de aspect perlat, vascoasa, greu de
eliminate print use.
Alaturi de expectoratie, asistenta trebuie sa urmareasca respiratia tegumentelor si a
mucoaselor, starea psihica a bolii si sa recunoasca in timp util semnele premonitarii ale
complicatiilor.

2.4. Supravegherea functiilor

vitale si vegetative
Una dintre cele mai importante sarcini ale asistentei e supravegherea functiilor vitale
si vegetative si noatarea acestora in foaia de observatie, iar in cazul modificarii bruste a
acestora se anunta medicul.
Modificarile functiilor vitale reflecta starea generala a bolnavului, precum si evolutia
boli.
In cazul astmului bronsic, accentual cade pe urmarirea respiratiei.
Miscarile respiratorii la omul sanatos sunt simetrice si ritmice, iar frecventa
normala a respiratiei e de 16-18 resp/min., putand insa varia dupa varsta si sex. Bolnavii
de astm bronsic au o respiratie ce se caracterizeaza printr-o inspiratie normala urmata de
o expiratie grea, fortata, zgomotoasa, wheezing ( respiratie suieratoare ), deci o bradipnee
expiratorie ce apare de obicei, paroxistic.
Tulburari respiratorii vor constitui un indice important in stabilirea diagnosticului
si aprecierea evolutiei bolii. Ajuta sa recunoastem precoce, eventualele complicatii si la
formutarea unui prognostic. Din acest motiv, e foarte important ca asistenta sa
urmareasca si sa noteze respiratia pacientului in foaia de temperature cat mai prcis. Pe
foaia de temperature notarea respiratiei se face cu un pix verde unindu-se apoi cu
valoarea anterioara. Curba respiratorie se obtine prin unirea valorilor obtinute la fiecare
masuratoare, dimineata si seara. Pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura se
socoteste o resp/min. Asistenta medicala va urmarii inspiratiile timp de 1 minut.
Expectoratia reprezinta eliminarea sputei de pe caile respiratorii, sputa fiind
totalitatea substantelor ce se elimina din bronhii in timpul tusei.
Astmul bronsic este, de obicei, de tuse productive, sputa provenind si de la unele
infectii bronsice. In astm, sputa are un aspect mucopurulent, e aderenta la peretele
bronhiilor, are o culoare albicioasa, arata si are denumirea de sputa perlata
Temperatura corpului in conditii fiziologice are valoarea de 36-37 C, cu mici
variatii zilnice intre 0,5 - 1C si e rezultatul proceselor oxidative din organism numite si
termogeneza. Aprecierea exacta a temperaturii corpului se face cu ajutorul termometrului.

Astmul bronsic e insotit frecvent de infectii ale cailor respiratorii si astfel pot sa
apara stari febrile. Notarea pe foaia de temperatura se face cu un punct albastru ; pentru
fiecare linie orizontala a foii de temperatura corespund 2 diviziunii de grad.
Tensiunea arteriala reprezinta presiunea pe care sangele circulant o exercita asupra
peretilor arteriali. Este determinata de forta de contractie a inimi, de rezistenta
intampinata de sange in artere, fiind data de elasticitatea si calibrul sistemului vascular si
de cascozitatea sangelui.
Valorile normale ale tensiuni arteriale la un adult sanatos sunt : 115-140 mm Hg
maxima sau sistolica, si 75-90 mm Hg minima sau diastolica.
In cazul astmului bronsic variatii patologice ale tensiuni arteriale apar numai in
cadrul anoxiei, cand tensiunea are tendinta la crestere. Pe foaia de temperatura notarea se
face grafic sau cifric cu culoare rosie sau albastra. Notarea grafica a tensiuni arteriale se
face astfel : pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura se socoteste 10 mm Hg ;
se hasureaza patratele foii de temperature corespunzatoare valorilor obtinute.
Pulsul reprezinta expansiunea ritmica a arterelor ce se comprima pe un plan osos.
Pulsul e sincron cu sistolele ventriculare. Valoarea normala a pulsului e intre 60-80
pulsatii/minut, inregistrand mici variatii dupa varsta, sexul si inaltimea individului.
Asistenta are sarcina sa noteze pulsul pacientului in foaia de temperature de mai multe ori
pe zi. Pulsul se noateaza cu un punct rosu pe linia corespunzatoare numarului de pulsatii.
Pentru obtinerea graficului masurarea pulsuslui se face dimineata si seara, punctele
obtinute unindu-se printro linie rosie. Fiecare linie orizontala a foii de temperature
corespunde la 4 pulsatii/minut.
Diureza e cantitatea de urina eliminata pe perioada de 24 ore ; prin urina se elimina
din organism substante toxice provenite din metabolism. Cantitatea normala emisa
variaza intre 1200-1800 ml/zi si densitatea normala intre 1015-1025. Astmatici pot sa
aiba o usoara scadere a diurezei datorita transpiratiilor abundente care se asociaza cu
crizele de astm bronsic.
Prin scaun se elimina substanteleramase pe tubul digestive dupa ingestia alimentelor.
Omul sanatos are zilnic un scaun. Datorita inactivitatii si imobilizarii la pat bolnavii
astmatici acuza uneori o constipatie trecatoare.
2.5 Alimentatia pacientului
cu astm bronsic

Bolnavii cu crize usoare de astm se pot alimenta singuri, in schimb bolnavii de rau
astmatic necesita ajutor.
Alimentatia activa se face in sala de mese sau in salon pe o masa sau la pat.
Alimentatia pasiva se face persoanelor imobilizate la pat, in pozitie sezand, sprijinit.
In acest caz se foloseste o masuta speciala care se fixeaza deasupra patului.
Un rol al asistentei medicale e supravegherea alimentatiei bolnavului. La servirea
mesei bolnavul e incurajat, i se explica importanta nutritiei in procesul de vindecare.
Pacientii cu astm bronsic primesc un aport marit de lichide, luand in consideratie
pierderile de lichide prin expectoratie si prin transpiratie abundenta din cauza respiratiei
ingreunate. Batranii si copii primesc o atentie deosebita din puncte de vedere al bilantului
hidric, ei fiind dispusi la o deshidratare mai rapida.
Bolnavii cu expectoratii mai abundente si fetide au o pofta de mancare scazuta ;
acestia inainte de masa in, fac toaleta cavitatii bucale.
Se vor evita elimentele posibil alergizante si in cazul in care primesc tratament cu
antiinflamatoare steroidiene de tip Prednison, se prescrie regim desodat.
Alimentele permise pentru consum la bolnavul cu astm bronsic sunt :
-

legume diferite
preparate cu cantitati mici de grasime neprajita
fructe crude, compoturi
supe de legume
paine neagra
lapte proaspat cand nu determina manifestari alergice
Alimentele interzise sunt :
carnea, pestele
laptele fermentat
fainoasele
ouale
Mesele vor fi fractionate in cantitati mici si dese.

Pacientii cu astm alergic vor avea un regim hipoproteic, hipoglucidic, normoglucidic,

imbogatit cu minerale si vitamine.
2.6 Administrarea medicamentelor

In cazul unei crize de astm, bolnavul va fi adus in pozitie semisezanda pentru a usura
respiratia, apoi i se administreaza medicatia indicata de medic si este supravegheat pana
la terminarea accesului.
Tratamentul cu aerosoli e indispensabil in anumite forme. Se practica 2-4 inhalatii
pe sedinta, uneori mai mult dar fara a abuza.
Principalele bronhodilatatoare folosite sunt :
1.Beta adrenergicele derivatii ai adrenalinei, care din cauza efectelor secundare nu
mai e utilizata astazi.
Din generatia a doua se folosesc : Izoprenalina ( Aludrin ) si Ociprenalina
( Alupent, Astmopent ) ;
Superiori acestora sunt derivatii din generatia a treia : Terbutalinul ( Bricanyl ),
Fenoterolul ( Berotec ), Salbutasnolul ( Ventolin si Sultanol ) si Clenbuterolul
(Spiropent). Sunt folositi cu precadere in aerosoli dozati. Dozajul correct ( 4x2 inhalatii /
zi ) este practice lipsit de efecte adverse cardiovasculare. Cele sub forma de spray dozat
sunt de intrebuintare curenta. S-a incercat si prepararea tabletelor de Ociprenalina,
Salbutamol si Terbutalina. Preparatul Ventolin ( Salbutamol ) pare cel mai util. Ca reactii
adverse dupa supradozaj, pot aparea : tremuraturi, nervozitate, palpitatii, tahicardie,
cresterea debitului cardiac si a tensiunii arteriale. Aceste manifestari apar spontan prin
reducerea dozei.
2. Anticolinergice Atrovent ; rezultatele sunt inferioare beta-adrenergicelor.
3. Xantine - Teofilina si derivatii sai, Miofilin, Aminofilin si Runidural. Au slaba actiune
pe cale orala si mai buna actiune pe cale iv sau ca aerosoli.
Corticoterapia e tratamentul cel mai eficace , dar datorita riscurilor, ramane o
terapie de impas. Se folosesc Prednison 1 tableta/zi, 5 mig ; Supepredanol 1 tableta/zi
(0,5 mg/tableta ); Superprednol 1 tableta/zi (0,5 mg/tableta ) ; produse retard
Celestone , Kenalog, Synachten retard 1 mg la 7-15 zile, sub protectie de alkaline,
calciu, K. . In general, corticoterapia trebuie rezervata formelor grave ; tratamentul
continuu se va temporiza, se vor folosi doze minime ( 30 mg Prednison /zi tratament de
atac ; 5 mg/zi tratament de intretinere ).
Se mai folosesc antibioticele, de preferinta Oxacilina, Cloxacilina, Tetraciclina, in
prezenta semnelor de infectie ; expectorante si mucolitice ( Bisolvon, Mucosolvin) in

crize si suprainfectie ; sedative slabe ( Bromoval, Nervocaliu ) ; oxigen in crizele cu

polipnee.
Tratamentul in starea de rau astmatic :
Se administreaza hemisuccinat de hidrocortizou in doza initiala de 25-100 mg iv,
urmat de perfuzii cu 200-400 mg in 24 h, in solutie de glucoza 5 % ,2-3 l / 24 h.
Tratamentul parenteral trebuie sa fie cat mai scurt, urmarindu-se scoaterea bolnavului
din criza. ACTH ( 24-100 U / 24 h ) este superior, dar poate da accidente alergice. Ca
doza de intretinere 5-10 mg Prednison, cu tratament de protectie, antiacide, regim
desodat. Se administreaza de la inceput antibiotice ( nu Penicilina, fiind alergizanta ),
fluidifiante, diuretice, oxigen si in cazuri deosebite de grave, se indica bronhoaspiratie,
respiratie asistata.
In tratamentul astmului bronsic, antitusivele nu se administreaza decat in cazuri
deosebite ; sunt interzise morfina, opiaceele, tranchilizantele, neurolepticele ; se combat
abuzul de simpaticomimetice si de medicamente alergizante ( Penicilina).
2.7 Recoltarea produselor
Biologice si patologice
Recoltarea sangelui :
Sangele se recolteaza pentru examinari hemotologice. Biochimice, serologice,
bacteriologice, parazitologice.
Recoltarea sangelui se face prin :
-

intepare la adult pulpa degetului sau lobul urechii, iar la copii fata plantara a
halucelului sau calcaiului.
- punctie venoasa.
1.Recoltarea sangelui capilor prin intepare
Recoltarea se efectueaza pentru examenele hematologice : hemoleneograma, dozarea
hemoglobinei, determinarea timpului de sangerare si coagulare, pentru examen
parazitologic.

Materiale necesare : manusi de cauciuc sterile, tava medicala curate, solutii

dezinfectante ( alcool 70 ), ace sterile, tampoane de vata, camera umeda ( cutia Petri),
lame uscate si degresate, pipete Potain.
Tehnica : Bolnavul va fi asezat in pozitie sezanda cu mana sprijinita. Se aseptizeaza
pielea degetului inelar sau medius cu un tampon cu alcool 70. Se evita congestionarea
prin frecare puternica si prelungita. Se asteapta evaporarea completa a alcoolului. Cu un
ac steril se inteapa cu o miscare brusca pielea pulpei degetului, in partea laterala a
extremitatii, perpendicular pe straturile cutanate. Cu un tampon steril uscat se sterge
prima picatura. Se lasa sa se formeze o picatura de sange din care se recolteaza cu pipeta
sau lama. Se sterge cu un tampon cu alcool 70.
2.Recoltarea sangelui prin punctie venoasa
Recoltarea se efectueaza pentru examene de laborator, biochimice, hematologice,
serologice si bacteriologice.
Locul punctiei : venele de la plica cotului, bazilica si cefalica, unde se formeaza
un M venos prin anastomozarea venelor antebratului ; venele de pe fata dorsala a mainii,
venele femurale, venele subclaviculare, venel maleolare interne, venele jugulare si
epicraniene ( la copii ).
Materiale necesare : perna tare elastica pentru sprijinirea bratului, musama mica,
aleza mica, alcool sau benzina iodata sau tinctura de iod, instrumente si materiale steril,
ace sterile de 25-30 mm si diametrul de 6/10, 10/10 mm, seringi,pense, manusi de
cauciuc, tampoane de vata, garou de cauciuc, sau banda Esmarch, eprubete uscate si
etichetate, fiole cu solutii medicamentoase, solutii perfuzabile, tavite renale.
Pregatirea bolnavului : Bolnavul e asezat intr-o pozitie confortabila. Se examineaza
cavitatea si starea venelor avand grija ca hainele san u impiedice circulatia de intoarcere
la nivelul bratului. Se aseaza bratul pe pernita si musama in abductie si extensie, se
dezinfecteaza tegumentele, se aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului
punctiei strangandu-l astefel incat sa se opreasca circulatia venoasa fara a comprima
artera. Se recomanda bolnavului sa stranga pumnul, venele devenind turgescente.
Tehnica : Asistenta imbraca manusile sterile si se aseaza viz a viz de bolnav. Se
fixeaza vena cu policele maini stange la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand o usoara
compresiune si tractiune in jos asupara tesuturilor vecine. Se fixeaza seringa, gradatiile
fiind in sus in mana dreapta intre police si restul degetelor. Se patrunde cu acul,
traversand in ordine tegumentul in pozitie oblica, apoi peretele venos, invingandu-se o

rezistenta elastica pana cand acul inainteaza in gol. Se schimba directia acului cu 1-2 cm
in lumenul venei. Se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratii cu seringa. Se
continua tehinca in functie de scopul punctiei venoase, injectarea medicamentelor,
recoltarea sangelui. In caz de sangerare ( emisie de sange ), se prelungeste acul cu un tub
de polietilena care se introduce in vasul collector, garoul ramanand strans pe brat. Se
indeparteaza staza venoasa prin desfacerea garoului. Se aplica tampon imbibat cu solutie
dezinfectanta la locul de patrundere a acului. Se retrage apoi brusc acul. Se comprima
locul punctiei in 1`-3`, bratul fiind in pozitie verticala.
Dupa tehnica se face toaleta locala a tegumentelor, se schimba lenjeria daca sa
murdarit, se pregateste sangele pentru trimis la laborator si se reorganizeaza locul de
minca.
Procedeul de recoltare e stabilit in functie de analizele ce urmeaza sa se efectueze.

Recoltarea sputei : sputa e un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce se

expectoreaza din caile respiratorii prin tuse.
Materiale necesare : cutie Petri sterile, pahar conic, scuipatoare speciala sterilizata
fara substanta dezinfectanta, batiste de hartie, pahar cu apa.
Pregatirea bolnavului : Se anunta bolnavul, se instruieste sa nu inghita sputa, sa nu
o imprastie, sa expectoreze in vasul dat si sa nu introduca in vas si saliva.
Tehnica : I se ofera paharul cu apa sa isi clateasca gura. I se ofera vasul de colectare
in functie de examenul cerut. I se solicita bolnavului sa expectoreze dupa un efort de tuse.
Se colecteaza sputa matinala sau adunata din 24 h.
In astmul bronsic extrinsec, examenul micriscopic al sputei pune in evidenta
eozinofile, cristale Charcot Leyden, spirale Curschmann si uneori corpi Creola, adica
aglomerari de celule epiteliale descumate si mucus.
In astmul bronsic intrinsic, in sputa predomina polinuclearele neutrofile si bacterii,
iar examenul bacteriologic pune in evidenta agentii infectiosi in cauza.
2.8. Pregatirea pacientului si efectuarea
Tehnicilor speciale impuse de afectiune

Explorarea radiological a toracelui :

Examenul radiologic e un important semn de eliminare sau descoperire a altor boli
pneumonice, el constituind infirmarea diagnosticului de astm.
1.Radioscopia si radiografia dau o imagine asupra modificarilor petrecute la nivelul
plamanilor si inimii.
Se anunta bolnavul si i se explica conditiile in care se face examinarea. Bolnavul va
fi condus la serviciul de radiologie. Se explica bolnavului cum trebuie sa se comporte in
timpul examinarii. Va efectua cateva miscarii de respiratie, iar radiografia se face in
apnee dupa o inspiratie profunda.
Se dezbraca complet regiunea toracica. Parul lung al femeilor se leaga pe crestetul
capului, se indeparteaza obiectele radioopace. Se aseaza bolnavul in pozitie ortostatica cu
mainile pe solduri si coatele aduse inainte fara sa ridice umerii in spatele ecranului cu
pieptul apropiat de ecran sau caseta care poarta filmul. Cand pozitia verticala e
contraindicate se aseaza bolnavul in pozitie sezand sau in decubit. In timpul examenului
radiologic se ajuta bolnavul sa ia pozitiile cerute de medic.
Dupa examinare bolnavul va fi ajutat sa se imbrace si va fi condus la pat. Se noteaza
in foaia de observatie examenul radiologic efectuat si data.
2. Bronhografia reprezinta explorarea radiologica a arborelui traheobronsic cu
ajutorul unei substante de contrast ( lipiodol sau iodipin liposolubile, ioduron B sau
diiodunol hidroslubile ) cu ajutorul sondei Metras.
Materiale necesare : medicamente sedative ( fenobarbital, atropine ), anestezice,
sonda Metras sterila, substante de contrast ( lipiodol sau iodipin - liposolubile, ioduron B
sau diiodunol hidroslubile ), expectorantesi calmante ale tusei, scuipatoare.
Se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii. Se anunta bolnavul sa nu
manance in dimineata examinarii.
Cu 1-3 zile inainte se administreaza bolnavului medicamente expectorante. In ajunul
examinarii se administreaza o tableta de fenobarbital sau alte medicamente similare. Cu
30` inaintea examinarii se administreaza atropina pentru a reduce secretia salivei si a
mucusului din caile respiratorii, medicamente, calmante pentru tuse. Bolnavul va fi ajutat
sa se dezbrace si va fi asezat in decubit dorsal putin inclinat spre partea care trebuie
injectata. Medicul efectueaza anestezia cailor respiratorii. Reusita examinarii depinde de
calitatea anesteziei.

Introduce sonda Metras in arboreal bronsic si apoi substanta de contrast usor

incalzita, incet, cu o presiune moderata. In timpul injectarii substantei de contrast
bolnavul va fi ajutat sa isi schimbe pozitia decubit ventral, dorsal, lateral (drept si stang).
In timpul examinarii radiologice se aseaza bolnavul in pozitie Trendelemburg pentru a se
evidential si arboreal bronsic din partile superioare ale plamanilor, apoi se aseaza
bolnavul cu toracele moderat ridicat pentru a se evidential bronhiile mijlocii si inferioare.
Dupa examinare se ajuta bolnavul sa se imbrace si va fi condus la pat. Va fi avertizat
sa nu manance sis a nub ea timp de 2 ore pana cand inceteaza efectul anestezicului. Va fi
atentionat sa colecteze in scuipatoare substanta de contrast care se elimina print use. Nu
se inghite deoarece produce o intoxicatie cu iod. Refularea substantei de contrast si
patrunderea ei in stomac trebuie evitata deoarece poate fi resorbita producand intoxicatii.
Explorarea endoscopica a arborelui traheobronsic :
Bronhoscopia reprezinta explorarea arborelui traheobronsic cu ajutorul unui aparat
numit bronhoscop.
Materiale necesare : masti de unica folosinta, casolete cu masti, manusi sterile,
casolete cu tampoane, comprese de tifon sterile, pense, port tampon, oglinda frontala,
seringa laringiana, tavita renala, aparatele cu toate anexele sterilzate, flaconul cu
anestezic, xilina 2%, flaconul cu ser fiziologic, flaconul cu solutie de adrenalina 1%,
seringi de 10 ml de unica folosinta, tampoane, comprese de tifon.
Bolnavul trebuie convins de necesitatea examenului asupra riscului pe care si-l
asuma, refuzandu-l, liosind medicul de o informare, diagnostica esentiala. Bolnavul
trebuie convins ca desi e neplacut, examenul nu e dureros in sine, iar incidentele sau
accidentele le survin foarte rar. Se creeaza bolnavului un climat de siguranta pentru a
asigura cooperarea lui in toate momentele examinarii punandu-l in legatura cu alti
bolnavi carora li sa efectuat o bronhoscopiesau o fibroscopie. In ziua premergatoare
examinarii se executa o testare la xilina 2% pentru a depista o alergie la acest anestezic.
La indicatia medicului bolnavul va fi sedat atat in seara premergatoare explorarii, cat si in
dimineata zilei respective. Bolnavul trebuie anuntat ca nu trebuie sa manance dimineata.
Pentru anestezie e asezat pe un scaun, in mana dreapta tine o scuipatoare sau tavita
renala, iar cu mana stanga dupa ce isi deschide larg gura isi scoate limba si o
imobilizeaza cu 2 degete deasupra si policele dedesubt. Intr-un prim timp medicul cu
ajutorul unui spray cu xilina isi anesteziaza limba, orofaringele si hipofaringele, urmand
sa anestezieze arboreal bronsic, instiland picatura cu picatura anestezicul usor incalzit cu
ajutorul unei seringi laringiene. Bolnavul e condus in camera de bronhoscopie.

La efectuarea tehnicii sunt necesare 2 asistente. Prima asistenta aseaza bolnavul pe

masa de examinare in decubit dorsal cu extremitatea cefalica in extensie. Sub umerii lui
se plaseaza o perna tare care ridica capul cu 12-15 cm, ajuta la extensia acestuia.
Orienteaza capul in directia indicate de medic pentru a permite acestuia o orientare cat
mai completa. A doua asistenta ii serveste medicului instrumentele si materialele
necesare. Daca masa de examinare e prevazuta cu o tetiera e nevoie de o singura
asistenta. Ambele asistente inainte de examinare se vor spala pe maini si vor purta masca
sau cagula.
Dupa examinare bolnavul nu are voie sa manance 1 ora. Asistenta va supraveghea in
acest timp parametric vitali anuntand imediat medicul daca survin modificari ale acestora.
Asistenta va avea la indemana hemostatice care le va administra in cazul unor hemoragii,
chiar inainte de a anunta medicul (Adrenostazin, Dicinone, Venostat ).
In urma bronhoscopiei pot aparea urmatoarele incidente si accidente :
-

hemoragii
diseminari tuberculoase
suprainfectii cu diferiti germeni
dureri in gura
disfagie sau orofagie
dureri retrosternale
cefalee
insomnii
tuse
expectoratie
stare subfebrila
Explorarea functionala a aparatului respirator :

1.Spirometria reprezinta explorarea ventilatiei pulmonare si se realizeaza cu ajutorul

spirometrului care e alcatui dintr-un cilindru gradat ce comunica cu exteriorul printr-un
tub de cauciuc prin care sulfa bonavul. Cilindrul gradat e scufundat intr-un cilindru mai
mare plin cu apa. Aerul expirat de bolnav face ca cilindrul sa se ridice deasupra apei
putandu-se citi pe el volumul de aer expirat.
Metoda cerceteaza numai capacitatea vitala.
2. Spirografia permite inregistrarea miscarilor respiratorii. Se pot executa toate
masuratorile statice si dinamice.

Spirografia se poate determina cu :

-

aparatul Eutest
expirograful Sodart
pneumoscreen

Aparatul Sodart e un aparat cu circuit inchis ; e alcatuit din spirometru asociat cu

chimograf pe care se inregistreaza, un barbotor cu hidrat de potasiu sau carbonat de
calciu pentru captarea CO2 si un dizpozitiv pentru dirijarea in sens unic a curentului de
aer.
Materiale necesare : aparat, piese bucale, pensa pentru pensat nasul, pensa de servit
si recipient cu solutie dezifectanta pentru piesele folosite ( piesele bucale obligatoriu
sterilizate ).
Pregatirea bolnavului : in stationar, cu o zi inainte, bolnavul e informat ca
examinarea se executa dimineata pe nemancate sau la 3-4 ore dupa masa ; bolnavii nu vor
folosi nici un fel de medicatie excitanta sau depresiva a centrilor respiratori cel putin cu
24 ore inainte.
Bolnavii din ambulator vor fi interogati in ziua prezentari la probe daca nu au
consumat alimente sau medicamente. In ziua examinarii asistenta care executa proba,
asigura repaus psihic si fizic fiecarui bolnav circa 30 de minute inainte de proba. Bonavul
va fi asezat in pozitie comoda pe scaun si va fi linistit pentru a i se obtine colaborarea.
Racordarea bolnavului la aparat : se efectueaza tot prin intermediul piesei bucale ;
se solicita bolnavul sa respire linistit cateva secunde pentru acomodare ; i se penseaza
nasul cu clema, bolnavul respira linistit, obisnuit 30-40 de secunde cu supapa aparatului
deschisa ; se inchide circuitul si se pune aparatul in pozitie de inregistrare.
Inregistrarea volumului curent se inregistreaza 2-3 minute volumul current prin
respiratie linistita, normala
Inregistrarea capacitatii vitale ( CV ) se solicita bolnavul sa faca o inspiratie
maxima, urmata imediat de o expiratie maxima ; se repeta proba pana la obtinerea a 3
curbe egale sau cvasiegale ; curba inscrisa arata CV reala si se numeste spirograma.
Determinarea volumului expirator maxim pe secunda ( VEMS ) se reia proba
pentru determinarea VEMS-ului ; se solicita bonavul sa faca o inspiratie maxima urmata
de o expiratie fortata maxima ; se repeta proba pana se obtin 3 curbe egale sau

cvasiegale ; se decupleaza bolnavul de la aparat ; se masoara cantitatea de aer expirata in

prima secunda, aceasta reprezentand VEMS-ul.

Testarea cutanata la alergeni :

Testele cutanate la alergeni reprezinta baza diagnosticului clinic la alergie, respective
baza diagnosticului de astmbronsic alergic.
Locul de electie pentru efectuarea testelor cutanate e fata interna a antebratului.
Asistenta are ca sarcina sa ii explice bolnavului in ce consta examinarea, ii atrage
atentia pacientului fata de posibilitatea aparitiei unor semen ce prevestesc o posibila
hiperreactie din partea organismului si care pot duce chiar la aparitia edemului glotic sau
a socului filactic.
Rezultatele se citesc la 15 minute si consta in masurarea diametrului eritemului, caci
prin acest test se pot reproduce simptomele bolii.
2.9 Profilaxia bolii.
Educatia sanitara.
Profilaxia trebuie facuta in cazul copiilor nascuti din parinti astmatici pentru ca
aceste persoane prezinta un risc crescut prin teren si susceptibilitate mare de a face astm
bronsic. Aceasta profilaxie primara este utila inainte de aparitia simptomelor bolii.
Profilaxia secundara sau cauzata presupune prevenirea expunerii la alergeni ; e o
masura mai mult terapeutica, insa numai pentru unii alergeni, mai ales pentru cei
profesionali : faina, medicamente, par de animale, alimente.
Alergia la parful de casa poate fi ameliorate printr-o serie de masuri profilactice :
-

curatarea cu aspiratorul si aerisirea locuintei

stergerea prafului cu carpe umede
curatarea covoarelor cat mai des posibil
indepartatea animalelor de casa
combaterea igrasiei

In cazuri extreme insa cea mai buna metoda de profilaxie e schimbarea locuintei sau
a locului de munca.
O masura preventiva ce vizeaza hiperreactivitatea bronsica a astmaticului e evitarea
expunerii la diversi factori care pot influenta negativ evolutia bolii : fumatul, fumul de
tigara, ceata, iritanti ai mucoasei nazale, schimbari bruste de temperature.
In astmul profesional, pe langa masuri directe de reducere a alergenilor la locul de
munca sunt obligatorii :
-

examenul medical la angajare pentru ai indeparta pe subiectii cu boli

bronhopulmonare existente si pe cei cu raspuns correct la alergeni.
- examenul medical periodic al mucitorilor in vederea depistarii celor sensibilizati si cu
o boala in stadiul cat mai precoce pentru tratarea, urmarirea si eventual schimbarea
locului de munca.
Profilaxia tertiara se face odata ce sa instalat boala si are ca scop evitarea aparitiei
complicatiilor.
Pcientul e sfatuit sa urmareasca indicatiile medicului, sa evite expunerea la frig,
umeaeala sis a trateze precoce toate infectiile respiratorii, sa evite emotiile puternice sis a
revina la controale periodice de specialitate.
2.10 Externarea pacientului

Momentul in care bolnavul s-a vindecat si rupe contactul cu spitalul si personalul

medical se numeste externare.
Externarea se face pe baza biletului de externare semnat si parafat de catre medicul
care a ingrijit pacientul.
Imediat dupa externare incepe perioada de covalescenta in care pacientul trebuie sa
continue o perioada tratamentul pentru vindecarea completa.
Medicul si asistenta de ingrijire sfatuieste pacientul in privinta regimului de viata,
facandu-se educatia pentru sanatate, foarte importanta in viitoarul pacientului.

CAPITOLUL III

3.1 PREZENTAREA CAZURILOR DE BOALA

3.1.1 Plan de ingrijire nr. 1
ANEXA 1
Culegera datelor :
Date fixe :
Nume : P
Prenume : V
Sex : Feminin
Varsta : 67 ani
Greutate : 70 kg
Inaltime : 1,69 m
Nationalitate : romana
Diagnostic de internare : Astm bronsic in criza, NTA
Anamneza :
Antecedente heredo colaterale neimportante
Antecedente personale neaga
Istoricul bolii : Bolnava se intreneaza cu criza de dispnee de tip expirator, tuse cu
expectoratie mucopurulenta, cefalee cu ameteli care se agraveaza si se intensifica cu
palpitatii pentru care se interneaza in sectia interne pentru tratament de specialitate.
Bolanava relateaza ca e cunoscuta cu astm bronsic de mai multi ani.
Manifestari de dependenta : dispnee de tip expirator, wheezing, tuse cu expectoratie
mucopurulenta, cefalee, ameteli, palpitatii.
Problemele pacientului :

alterarea functiei respiratorii

alterarea functiei circulatorii
imposibilitatea de a se odihni
incapacitatea de a-si acorda ingrijiri igienice corporale.

ANEXA 2

Diagnostic de mursing
1.Alterarea functiei res-

Obiective

Interventii

Pacienta sa Invat pacienta sa tuseasca

Evaluare
Pacienta raspunde

-piratorii datorita aparitiei prezinte o

sa expectoreze si sa

bine la tratament

obstructiei bronsice mani- respiratie

colecteze sputa in recipe-

astmatic si se linistes-

-festata prin accese de dis- buna si cai -ent, administrez O2 la

-te; starea de anexitate

-pnee paroxistica si tuse

respiratorii nevoie. Asigur aerisirea

a bolnavului se ameri-

cu expectoratie mucopu-

permeabile. salonului, asigur pozitia

-oleaza. Pacienta

-rulenta.

semisezand (ortopnee)

colaboreaza si

care favorizeaza o respi-

raspunde la intrebari.

-ratie mai buna.

Fac educatie sanitara pt
prevenirea infectiei bron-sice. Administrez trata-mentul prescris de medic

cu expectorante, bronho-dilatatoare si desconges-tionante ale mucoasei

traheobronsice. Linistesc
pacientul psihic in vederea
imbunatatiri starii generale.

2.Alterarea functiei circu- Pacienta

Invat pacienta sa evite con- Pacienta prezinta o

-latorii datorita palpitatii- sa prezinte -sumul excesiv de grasimi

TA in limite normale,

-lor si nelinistii manifesta o circulatie si sa consume alimente bo- Raspunde pozitiv la

prin HTA

adecvata.

-gate in vitamine,zarzava-

tratamentul medica-

-turi si fructe.

-mentos si evita

Adm. medicatiei prescrise

efortul fizic.

de medic cardiotonice,vaso-dilatatoare antiaritmice,

diuretice,hipotensoare.Ur-maresc efectul medicamen-telor adm. aplic tehnici de
favorizare a circulatiei,
efectuez exercitii pasive si

active,masaj al extremita-tilor.
Sfatuiesc pacienta sa conti-nue tratamentul medica-mentos atata timp cat e
necesar.

Diagnostic de mursing

Obiective

Interventii

3.Imposibilitatea de a

Pacienta sa

Calmez tusea si dispneea prin

se odihni datorita

beneficieze

adm. de medicamente prescrise un somn

nelinistii manifestata

de un somn

de medic. Invat pacienta tehnici odihnitor, tonus

prin insomnie.

odihnitor atat de relaxare, exercitii respiratorii muscular prezent

calitativ, cat

inainte de culcare. Sfatuiec

si cantitativ.

pacienta sa consume o bautura

calda inainte de culcare (ceai
sau lapte).
Psihoterapie-calmez si linistesc

Evaluare
Pacienta prezinta

echilibrata psihic

Bolnava.
Asigur un mediu ambiant
linistitor, fara zgomote.

4.Incapacitatea de a-si

Pacienta sa

Combat starea de liniste a

Dupa efectuarea

Acorda ingrijirii

prezinte o

pacientei care a provocat

uei bai bolnava

igienice corporale

stare de bine transpiratiile. Asigur o stare de

datorita alternarii starii

si sa isi

curatenie perfecta a corpului

generale manifestata

pastreze

pentru a preveni aparitia

prin cefalee, ameteli

tegumentele

complicatiilor. Sterg pacientul

tuse, dispnee de tip

intacte.

de transpiratii si schimb lenjeria

expirator, wheezing,

de corp de cate ori este nevoie.

HTA, palpitatii.

Asigur un aport important de

lichide pentri reechilibrare
hidroeteclorlitica explicandu-i
pacientului necesitatea acestora
in vederea pastrarii elasticitatii
Pielii.

ANEXA 3

Data

Functiile vitale si vegetative

Examinari
de lab.si
paraclinice

Tratament
medicament
os

TA

Sca
-un

Diure
-za

Regim
aliment
ar

11.05
2007

240/10
0
mmHg

80

36,5
C

b/mi
n

20

1200

resp/mi
n

LV.N=40008000
mm
V.O=7,700
mm

12.05

180/9
0

2007
mmH
g

13.05

180/8
0

2007
mmH
g

80

36,5
C

b/mi
n

19

78

36,3
C

b/mi
n

18

19

2007

mmH
g

b/mi
n

resp/mi
n

16.05

140/8
0

2007
mmH
g

1200

Htc
V.N=40-41
%
V.O=36,5 %

37,2

mmH
g

resp/mi
n

85

2007

H
V.N=4,2-5,5
ml/mm
V.O=4.5mil/
mm

!70/70

165/7
5

1150

resp/mi
n

14.05

15.05

80

36,8
C

b/mi
n

18

1300

1200

resp/mi
n

b/mi
n

36,5
C

18
resp/mi
n

1200

2x1/zi IV
fiole
10 ml Actiune
bronhodilatat
o-are.
HHS : fiole
100 mg IV
2x1/zi
Actiune
inflamatoare
si decongesti-va, bronhodi-latatoare
VENTOLIN :
Spray 2
pulverizari x
3/zi.Actiune

V.O=13,1
g/100 ml

bronhodilatat
o-are.

Uree
V.N=20-40
mg %

Glicemie
V.N=80120mg %
V.O=72mg

Regim
normo-

Hgh
V.N=13-15
g/100 ml

V.O=83 mg
%

75

MIOFILIN :
fiole

BROMHEXI-NE : compri-mate a 8
mg ; per os
3x1/zi.
Actiune exp-ectorant,flui-difica secre-tiile traheobronsice

-caloric,
hiposodat cu
evitarea
alimente
-lor care
pot fi
alergeni.

vascoase si le
usureaza elim-

17.05

145/8
0

2007
mmH
g

18.05

140/7
5

2007
mmH
g

75

36,4
C

b/mi
n

75
b/mi
n

19

1100

resp/mi
n

36,4
C

18
resp/mi
n

1100

VSH
V.N=1-10
mm/ 1h

-inarea.

AMPICILINA
VO=13mm/
1h
4x1 f.IM,500
mg.Actiune
bacteriostatic
Examen
cu spectru larg
sputa:
PREDNISON
macroscopic
1 tb/zi per os
: vascoasa
doza de atac
-microscopic 30mg/zi se
scade treptat
:
pana la 10 mg
doza de intreozinofilie
-tinere. ActiRtg nu arata
modificari.

-une-antiimfl-amatoare,an-tialergic.
CAPTOPRIL:
Tb 3x1/zi per
os. Actiune
hipotensoare.
NITROPECTOR : tb
3x1/zi per os.
Actiune
cardiotonica.
ASPACAR-DIN : tb 3x1/zi

per os.
Actiune
cardiotonica.
FUROSEMID
1tb la 2 zile per
os.Actiune
-diuretica.
DIPIRIDA-

3.1.2 Plan de ingrijire nr. 2

ANEXA 1

CULEGEREA DATELOR :
Date fixe :
Nume : V
Prenume : R
Sex : Feminin
Varsta : 18 ani
Greutate : 56 kg
Inaltime : 1,67 m
Nationalitate : romana
Diagnostic de internare : Astm bronsic alergic in criza.
Anomneza :
Antecedente heredo colaterale nesemnificative.
Antecedente personale la 7 ani a avut varicela.
Istoricul bolii : Bolnava cunoscuta cu astm bronsic de la varsta de 15 ani prezinta
dispnee, wheezing, tuse productiva. Se interneaza in spital pentru investigatii si tratament
de specialitate.
Manifestari de dependenta : dispnee, wheezing, tuse.
Problemele pacientului :
-

dificultate in a respire
dificultate in a se alimenta
perturbarea somnului

ANEXA 2

Diagnostic denursing Obiective

1.Dificultate in a res- Pacienta sa

Interventii

Evaluare

Ii asigur pacientei o cat mai buna Pacienta dupa 1-2 zile

-pira datorita inflama- respire fara pozitie in timpul acceselor

prezinta cai respiratorii

-tiei mucoasei si

astmatice (pozitia ortopneica).

permeabile si respira

spasmului musculatu- si sa aiba

administrez medicamentele

normal, nu mai

-rii bronsice manifest- caile respi-

prescrise de medic pentru a

prezinta dispnee.

-tata prin dispnee si

-ratorii

preveni crizele de astm.

wheezing.

eliberate de

dificultate

secretii.
2.Dificultate in a se

Pacienta sa

Ii explic bolnavei necesitatea

Starea pacientei s-a

alimenta datorita

se poata

alimenattiei si a consumului

ameriolat, i-a revenit

dispneei si anexitatii

alimenta

suficient de lichide.

pofta de mancare.

manifestate prin

corespunza-

imapetenta.

-tor

3.Perturbarea

Pacienta sa

Am asigurat liniste in salon ca

Pacienta se odihneste

somnului datorita

aiba un

pacienta sa se poata odihni.

suficient pentru a

Convingem pacienta ca starea ei

prezenta o stare de

anexitatii manifestata somn

prin insomnie.

odihnitor si se va ameliora.

mai bine.

corespunza-tor

ANEXA 3
Functiile vitale si vegetative

Examinari de
lab. si
paraclinice

Data

Tratament

Regim
alimentar

medicamentos

3.06
2007

TA

129/7
5

82

37,2

14

b/min

resp/mi
n

mmH
g

Sca- Diurun
eza

1200

LV.N=40008000 mm
V.O=5,500 mm

HHS : 300 mg
tablete.

Alimente
premise :

Actiune
antiinflamator.

legume fierte,
fructe crude
si sub forma

4.06

110/65

69

2007

mmH
g

b/min

37C

13

110/60

67

2007

mmH
g

b/min

6.06

120/7
0

63

36,7

15

37C

b/min

resp/mi
n

110/65

75

2007

mmH
g

b/min

37C

H V.N=4,25,5 ml/mm
V.O=4.500.000
mm

15

1100

resp/mi
n

mmH
g

7.06

1100

resp/mi
n

5.06

2007

Htc V.N=4041 %
V.O=29,8 %

1200

Hgh V.N=1315 g/100 ml

V.O=13,3 g/100
ml

16

resp/mi
n

1200

Euzinofilie :
V.N = 2-3 %
V.O = 0,5 %

VSH V.N=7-15
mm la 2 h
V.O = 13mm la
2h

3.1.3 Plan de ingrijire nr.3

ANEXA 1

CULEGEREA DATELOR :
Date fixe :
Nume : M

Ventolin : 3x1 +
2 ml ser
fiziologic.
Actiune
bronhodilatator.

de compot ;
supe de
legume,
cartofi, paine
neagra.
Alimente
interzise :
Sa evite
alimentele
alergene.
Sa evite
alimentele
prea sarate si
grasimile.

Prenume : A
Sex : Feminin
Varsta : 51 ani
Greutate : 69 kg
Inaltime : 1,60 m
Nationalitate :romana
Diagnostic de internare : Astm in status astmaticus.
Anamnoza :
Antecedente heredo colaterale : mama cu astm bronsic
Antecedente personale neaga
Istoricul bolii : Pacienta relateaza ca e cunoscuta de astm bronsic de mai multi ani. Cu 6
zile inainte de internare prezinta o viroza respiratorie ce declanseaza o criza astmatica
manifestata prin accese de dispnee expiratorie de tip wheezing sit use. In dimineata zilei
ce prevede internarea, pacienta prezinta un acces de dispnee astmatica progresiv
evoluand spre agravare pana la aparitia ortopmeei. Se asociaza cu respiratia suieratoare
si tuse. Dispneea nu se amerioliaza nici la administrarea repetata, de miofilin si
bronhodilatatoare simpaticometice, respectiv spray Salbutamol, motiv pentru care se
interneaza in sectia interne.
Manifestari de dependenta : dispnee de tip expirator, wheezing, tuse.
Problemele bolnavului :
-

alterarea ritmului respirator

alterarea starii generale
alterarea hidratarii bolnavului
perturbarea somnului
ANEXA 2

Diagnostic de mursing Obiective

Interventii

Evaluare

1.Alterarea ritmului

Pacienta sa

Asez pacienta intr-o pozitie se-

Pacienta raspunde

respirator datorita

respire

-misezanda la marginea patului

bine la tratament-

obstructiei bronsice

normal,

cu capul usor, in extensie.

-ul medicamentos

manifestata prin

dispneea sa

Indepartez factorii care ar putea si dispneea a

dispnee cu ortopnee,

dispara.

produce alergii (praf,florii).

wheezing si tuse

disparut.

Asigur aerisirea salonului pentru

favorizarea unei bune respiratii.
Administrez tratamentul prescris
de medic, bronhodilatatoare.

2.Alterarea starii

Pacienta sa

Calmez pacienta, o asez intr-un Starea de anexitatea

generale datorita

fie echilibra- salon cu bonavi, cu un nivel

a disparut si

cefaleei si ddinamiei

-ta psihic, sa ridicat si plini de optimism.

bolnava prezinta

nanifestata prin

dispara starea Ajut pacienta sa isi recunoasca

o stare de bine.

anexitate.

de anexitate

Pacienta sustine ca

anexitatea si sa o combatem

si sa fie com- distrugandu-i atentia de la boala cefaleea a dispa-batuta

diminuez stimuli care l-ar putea -rut si prezinta o

cefaleea si

deranja. Aerisesc salonul

conditie fizica

adinamia.

asigurandu-i o stare de confort

mai buna.

si asigur conditii de odihne

pentru bolnav. Invat pacienta sa
expectoreze, explicandu-i
necestitatea acesteia.

Administrez la indicatia medi-cului analgezice si expectorante

3.Alterarea hidratarii

Reechilibra-

pacientei, datorita

-rea hidroele- indulcite explicandu-i necesita- ca respecta

dezechilibrului

-ctolitrica a

-tea ingerarii a cat mai multe li- indicatiile in

hidroelectrolitic

pacientei si

-chide. Schimb lenjeria de corp legatura cu

manifestata prin

impiedicarea si de pat de cate ori este nevoie. hidratarea.

transpiratii abundente unei eventusi expectoratie.

Administrez pacientei ceaiuri

Pacienta relateaza

Asigur conditii corespunzatoare

-ale raciri din de temperatura mediului. Ajut

cauza trans-

pacienta sa isi efectueze toaleta

-piratiilor.

corporala

4.Perturbarea

Pacienta sa

Combat tusea si dispneea. Invat Pacienta prezinta

somnului datorita

aiba un somn pacienta tehnici de relaxare,

nelinistii si anexitatii

odihnitor.

exercitii respiratorii inainte de

manifestata prin

culcare. Asigur un mediu

insomnie.

ambiant, linistitor fara zgomote

Sfatuiesc pacienta sa consume
o bautura calda inainte de
culcare (ceai sau lapte).

ANEXA 3

un somn odihnitor

Data

Functiile vitale si vegetative

Examinari
de lab.

Tratament
medicamentos

si
paraclinic
e
TA

P
T

Sca
-

Diu
reza

un
15.06

130/7
0

2007
mmH
g

88

36,8

20

b/mi
n

r/min

1000

LV.N=4000-

ml

1 puf/zi spray

8000 mm
V.O=7600
mm

16.06

130/8
0

2007
mmH
g

17.06

125/7
0

2007
mmH
g

18.06

125/7
0

2007
mmH
g

SALBUTANOL:

85

36,7

19

b/mi
n

r/min

1200
ml

H
V.N=4,25,5 ml/mm
V.O=4.8
mil/mm

83

36,7

19

b/mi
n

r/min

1000
ml

Htc
V.N=40-41
%
V.O=43 %

80

36,6

18

b/mi
n

r/min

1200
ml

Hgh
V.N=13-15
g/100 ml
V.O=13,5
g/100 ml

Actiunebronhodilatator.
MIOFILIN : tb.
3x1/zi per os
Actiune
bronhodilatator.
HHS : 300 mg
IV.Actiune
antiinflamator,
steroid in crizele
astmatice.
PREDNISON :
5 mg tb 3x1/zi.
Actiune
antiinflamator.
AMPICILINA :
4x250 mg IM.

Regim
alimenta
r

19.06

125/8
0

2007
mmH
g

20.06

125/7
5

2007
mmH
g

80

36,6

18

b/mi
n

r/min

1200
ml

VSH
V.N=1-10
mm la 1 h
V.O = 5mm
la 1 h

82

36,6

19

b/mi
n

r/min

1200

Glicemie

ml

V.N=80120mg %
V.O=90mg
Actiune bactericid,
%

antibiotic cu spectru
larg.

21.06

130/8
0

2007
mmH
g

80

36,6

18

b/mi
n

r/min

1200
ml

Creatinina
BROMHEXIM :
V.N=0,6-1,2
mg%
3x2 tb/zi.Actiune
V.O=0,6 mg
mucolictic,favori%
zeaza expectora
-tia,usureaza
respiratia.

3.2 CONCLUZII ASUPRA LUCRARII

Ingrijirea bolnavului este o munca de mare raspundere care necesita cunostiite

profesionale profunde si calitatii morale deosebite.
Mi-am ales astmul bronsic ca tema a lucrarii de diploma pentru faptul ca este o
afectiune extreme de frecventa, intalnita atat la adulti cat si la copii, cu debut la orice
varsta si indiferent de conditia sociala.
Lucrarea e constituita din 3 capitole :
-

primul capitol prezinta teoretic boala, respective unele aspecte legate de etiologie,
simptomatologice, patogenie si tratament
- al doilea capitol cuprinde ingrijirele bolnavului cu astm bronsic acordate de
asistenta, de la internare si pana la externare, cu asigurarea conditiilor de
spitalizare, pozitia pacientului in pat, urmarirea functiilor vitale si vegetative
asigurarea igienei corporale, asigurarea unei alimentatii adecvate si examinarii
specifice. Capitolul cuprinde de asemenea, externarea bolnavului, educatia sanitara
si profilaxia bolii.
- al treilea capitol cuprinde 3 cazuri de pacienti cu astm bronsic.
In cele 3 cazuri pe care le-am urmarit am observat ca aceasta afectiune este rezultatul
obstructiei bronsice acute care determina in anumite imprejurari, aparitia unei expiratii
tipice suieratoare, ca un tiuit numit wheezing. Bolnavii se plang de lipsa de aer si se
aseaza de obicei sezand, pozitia ce le asigura respiratia.
Criza de astm bronsic constitue o urgenta medicala majora care presupune internarea
pacientului in spital si acordarea de asistenta medicala de specialitate.

Bibliografie
1.Tratat de medicina interna vol. I Bolile aparatului respirator sub redactia prof. Radu
Paun,coordinator prof. Constantin Anastasiu
Editura Medicala 1983
2.Medicina interna pentu cadre medii Corneliu Borundel
Editura All,vol. II

3.Anatomia si fiziologia omului dr. Roxana Maria Albu

Editura Corint
4.Tehnici speciale de ingrijire a bonavilor,coordinator dr. Georgeta Balta
Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1983