Sunteți pe pagina 1din 9

Biochimia sngelui

Sngele este un fluid care circul n interiorul sistemului cardiovascular.


mpreun cu limfa i lichidul intercelular, sngele constituie mediul intern al
organismului.
Volumul sangvin (volemia). Cantitatea total de snge din organism reprezint
7% din greutatea corpului. Volemia variaz, n condiii fiziologice, n funcie de sex (este
mai mare la brbai), vrst (scade cu naintarea n vrst), mediul geografic (este mai
mare la locuitorii podiurilor nalte).
n repaus, o parte din masa sangvin a corpului stagneaz n teritorii venoase i
capilarele din ficat, splin i esutul subcutanat. Acesta este volumul sangvin stagnant
sau de rezerv, n cantitate de 2 litri. Restul de 3 litri l reprezint volumul circulant.
Raportul dintre volumul circulant i volumul stagnant nu este fix, ci variaz n funcie de
condiiile de existen. n cursul efortului fizic sau termoreglator are loc mobilizarea
sngelui de rezerv, crescnd volumul circulant. Astfel, se asigur aprovizionarea optim
cu oxigen i energie a organelor active.
PROPRIETILE SNGELUI
Culoarea. Sngele are culoarea roie. Aceasta se datoreaz hemoglobinei din
eritrocite. Culoarea sngelui poate varia n condiii fiziologice sau patologice. Sngele
recoltat din artere este rou-deschis (datorit oxihemoglobinei), iar sngele recoltat din
vene este rou-nchis (datorit hemoglobinei reduse). Cnd cantitatea de hemoglobin din
snge scade, culoarea devine rou-palid.
Densitatea. Sngele este mai greu dect apa. Densitatea sngelui are valoarea
1055g/l. Plasma sangvin are o densitate de 1025g/l.
Vscozitatea. Valoarea relativ a vscozitii sngelui este 4,5 fa de
vscozitatea apei, considerat egal cu 1. Vscozitatea determin curgerea laminar (n
straturi) a sngelui prin vase. Creterea vscozitii peste anumite valori este un factor de
ngreunare a circulaiei.
Presiunea osmotic (P. osm.). n orice soluie, apare o presiune static
suplimentar ce poate fi pus n eviden separnd, printr-o membran semipermeabil,

solventul de soluia respectiv. Membrana semipermeabil permite trecerea solventului i


mpiedic deplasarea substanei dizolvate de o parte i de cealalt a ei. n aceste condiii
apare fenomenul de osmoz, ce const n deplasarea moleculelor solventului prin
membran spre compartimentul ocupat de soluia respectiv.
Valoarea presiunii osmotice a lichidelor corpului (mediul intern i lichidul
intracelular) este de aproximativ 300 miliosmoli/l (72 atmosfere sau 5500 mmHg).
Presiunea osmotic a substanelor coloidale (proteinele) se numete presiune
coloid-osmotic i are valoare de 28 mmHg.
Reacia sngelui este slab alcalin. Ea se exprim n uniti pH. PH-ul sangvin
are valoare cuprins ntre 7,38 - 7,42, fiind meninut prin mecanisme fizico-chimice
(sistemele tampon) i biologice (plmni, rinichi, hematie etc.). Sistemele tampon
intervin prompt n neutralizarea acizilor i bazelor aprute n exces n mediul intern.
Temperatura. La om i la animalele cu snge cald (homeoterme) temperatura
sngelui variaz ntre 35C (n sngele din vasele pielii) i 39C (n sngele din organele
abdominale). Deplasarea continu a sngelui prin organism contribuie la uniformizarea
temperaturii corpului i ajut la transportul cldurii din viscere spre tegumente, unde are
loc eliminarea acesteia prin iradiere. Sngele astfel rcit se rentoarce la organele
profunde, unde se ncarc cu cldur i aa mai departe.
COMPONENTELE SNGELUI
Sngele tratat cu oxalat de sodiu 1% nu mai coaguleaz.
Prin centrifugarea unei eprubete cu snge incoagulabil timp de 15 minute, la 3000
t/minut, se produce separarea sngelui n dou componente:

Elementele figurate ale sngelui, situate la fundul eprubetei, se prezint ca un


lichid foarte vscos, de culoare roie-nchis;

Plasma sangvin, situat deasupra, este un lichid mai puin vscos, transparent,
de culoare galben-citrin.

ELEMENTELE FIGURATE ALE SNGELUI


Reprezint 45% din volumul sangvin. Aceast valoare poart numele de
hematocrit. Hematocritul variaz cu sexul (mai mic la femei), cu vrsta (scade cu vrsta)
sau n funcie de factorii de mediu ambiant (cldura provocnd transpiraie duce la
scderea apei din snge i creterea valorilor hematocritului) etc.
Prin examenul microscopic al sngelui se observ trei tipuri de elemente figurate:
- globulele roii (hematii sau eritrocite);
- globulele albe (leucocitele);
- plachetele sangvine (trombocitele).
ERITROCITELE (hematiile): sunt celule fr nucleu, bogate n hemoglobin, o
protein de culoare roie, cu un rol n transportul O2 i CO2;
Numrul lor este considerabil:
-

4,2 4,8 milioane/mm3 la femeie;

4,5 5,5 milioane/mm3 la brbat;

5,5 6 milioane/mm3 la copilul mic;

8 milioane/mm3 la locuitorii podiurilor nalte.

Numrul hematiilor poate crete temporar prin golirea rezervoarelor de snge


(mai bogate n hematii dect sngele circulant). Creteri de lung durat sunt poliglobulia
de altitudine i poliglobulia unor bolnavi de plmni sau cu defecte congenitale ale
inimii. Scderea numrului este consecina unei distrugeri exagerate sau a unei
eritropoieze deficitare.
LEUCOCITELE: sunt elemente figurate ale sngelui ce posed nucleu.
Numrul lor este n medie ntre 4000 8000/mm3. Aceasta poate varia n condiii
fiziologice sau patologice. Creterea numrului se numete leucocitoz, iar scderea
leucopenie. Numrul leucocitelor poate varia n condiii normale cu 1000-3000 de
elemente/mm3. Astfel, la un copil, se ntlnesc 8000-9000 leucocite/mm 3, iar la btrni
3000-5000/mm3. n efortul fizic avem leucocitoz, iar dup un repaus prelungit
leucopenie. Variaiile patologice sunt mult mai mari. n bolile infecioase microbiene,
numrul leucocitelor poate crete pn la 15000-30000/mm3, iar n unele forme de cancer

(leucemii), numrul poate depi cteva sute de mii la un milimetru cub, nct sngele
capt o culoare albicioas (snge alb).
Grupa mononuclearelor cuprinde: limfocitele (25%) i monocitele (7%).
Polinuclearele cuprind trei subgrupe celulare. Aceste celule se mai numesc i
granulocite, dup granulaiile ce se observ n citoplasma lor. n funcie de afinitatea
diferit a granulaiilor fa de colorani, polinuclearele se mpart n:

polinucleare neutrofile, ntlnite n proporie de 65%. Granulaiile acestora se


coloreaz bine cu colorani neutri; se mai numesc polimorfonucleare neutrofile
(PMN);

polinuclearele eozinofile, n proporie de 2,5%, au granulaii ce se coloreaz cu


colorani acizi;

polinuclearele bazofile, n proporie de 0,5%, au granulaii cu afinitate pentru


coloranii bazici.
Rolul leucocitelor este complex i diferit, dup tipul lor. Principala funcie a
leucocitelor const n participarea acestora la reacia de aprare a organismului.
Polinuclearele neutrofile au rol n fagocitoza agenilor patogeni. Datorit vitezei
de diapedez i deplasrii rapide prin pseudopode, polinuclearele nu stau n snge mai
mult de cteva ore. Ele ajung primele la locul infeciei, unde fagociteaz microbii,
distrugndu-i. Datorit acestei aciuni, polinuclearele se mai numesc i microfage.
Numrul lor crete mult n infecii acute.
Eozinofilele au rol n reaciile alergice. Granulaiile lor conin histamin.
Numrul lor crete n bolile parazitare i alergice.
Bazofilele au rol n coagularea sngelui, prin intermediul unei substane
anticoagulante, numit heparin, coninut n granulaii. Tot datorit heparinei,
leucocitele bazofile au rol n metabolismul lipidelor, heparina favoriznd dizolvarea
chilomicronilor i dispersia lor n particule fine, ce pot fi mai uor utilizate de ctre
esuturi.
Monocitele sunt leucocite capabile de fagocitoz, att direct, ct i n urma
transformrii lor n macrofage, proces ce are loc dup ieirea monocitelor din vase n
esuturi. Monocitele i macrofagele formeaz un singur sistem celular care fagociteaz

att microbii, ct i, mai ales, resturile celulare (leucocite, hematii etc.) i prin aceasta
contribuie la curirea i vindecarea focarului inflamator.
Limfocitele au rol considerabil n reacia de aprare specific.
TROMBOCITELE sau plachetele sangvine. Sunt elemente figurate necelulare
ale sngelui. Numrul lor variaz ntre 150000-300000/mm3. Creterea numrului
trombocitelor peste 500000/mm3 se numete trombocitemie, iar scderea sub
100000/mm3 trombocitopenie (trombopenie).
PLASMA SANGVIN
Dup ndeprtarea elementelor figurate ale sngelui, rmne un lichid vscos,
glbui, numit plasm. Plasma reprezint 55% din volumul sngelui. Proprietile plasmei
sunt similare cu ale sngelui, difer doar valorile i culoarea (plasma este incolor).
Compoziia plasmei sangvine este foarte heterogen.
Proteinelor plasmatice le revin urmtoarele roluri:

Albuminele au rol de transport al unor substane minerale (Cu, Ca, Fe), hormoni,
pigmeni biliari, precum i rol n presiunea coloid-osmotic a sngelui. Scderea
albuminelor compromite schimburile de la nivelul capilarelor.

Globulinele au rol n transportul substanelor prin snge, n coagularea acestuia i


contribuie, alturi de albumine, la presiunea coloid-osmotic. O anumit clas a
gamaglobulinelor, numit clasa imunoglobulinelor, reprezint suportul chimic al
anticorpilor.

Fibrinogenul are rol n coagularea sngelui, prin trecerea sa din starea solubil ntr-o
reea insolubil, numit cheag de fibrin.

Alte roluri ale proteinelor plasmatice: determinarea vscozitii i densitii plasmei,


reglarea echilibrului acido-bazic (proteinele sunt substane amfotere, adic au
proprietatea de a se comporta att ca baze, ct i ca acizi, n funcie de pH-ul
mediului, jucnd rol de sistem tampon).

Plasma conine proteine cu roluri specifice n reglarea funciilor (hematopoieza,


reglarea tensiunii arteriale, aprarea antiinfecioas etc.)

Substanele anorganice din plasm sunt reprezentate de sruri minerale. Ele se


ntlnesc n dou forme principale: legate de proteinele plasmei (deci, nedifuzibile) i
libere n plasm (difuzibile). Activitile chimice ale anionilor i cationilor plasmei sunt
egale ntre ele i reprezint, n medie, cte 155 mEq/l. Dintre cationi, cei mai importani
sunt Na+, K+, Ca2+ i Mg2+, iar dintre anioni Cl,CO3H, SO42, PO43.
Biochimia sau stiinta vietii este stiinta care se ocupa cu studiul reactiilor chimice care au
loc in organismele vii,respectand aceleasi legi ca si celelalte reactii chimice fiind insa mai
complexe.
Cele mai fascinante ansambluri de reactii biochimice se petrec la nivelul aparatului
digestiv procesul fiind numit digestie si la nivelul celulelor unde au loc arderile celulare
proces numit respiratie celulara.
Tot o biochimie avansata este si la nivelul sangelui.
Este de o importanta majora in corecta functionare deoarece la nivelul sau se realizeaza
schimbul si transportul gazelor respiratorii o2 si co2.
De asemenea compozitia sa este una complexa pe langa plasma si elemente figurate
contine un numar mare de aminoacizi glucide lipide,dar si proteine solubile cum ar fi
albuminele si globulinele.
Din punct de vedere chimic sangele contine o mica cantitate de saruri organice,saruri
anorganice cum sunt sarurile de calciu, fier,potasiu.
Contine de asemenea si aminoacizi mai exact dintr-un numar total de 150 de aminoacizi
doar 20 sunt esentiali.De asemenea contine si vitamine.Acestea sunt de 2 tipuri
hidrosolubile si liposolubile.Printre cele solubile se numare vitamina C,complexul de
vitamine D,vitamina PP,iar liposolubile cim ar fi vitamina D,vitamina A,vitamina E,si
vitamina K.
Elementele figurate ale sangelui insumeaza 45 la suta din cantitatea volumului
sangvin,aceasta valoare numindu-se hematocrit.
Privind sangele din punct de vedere chimic constatam culoarea rosie a acestuia in functie
de cantitatea de oxigen pe care o contine, mai deschis la culoare fiind sangele incarcat cu
oxigen in timp ce o culoare rosie aprinsa,inchisa,scoate la iveala sangele venos
neoxigenat.

Tot din punct de vedere chimic constatam de asemenea densitatea sa el fiind mai greu
decat apa,astfel avand o densitate de 1055g/l.Plasma sangvina are o densitate mai mica
apropiata de cea a apei avand valoare de 1025g/l.
Aceasta proprietate a sangelui depinde de comportamentulsau si in special de cantitatea si
calitatea hematiilor si proteinelor.
Acesta mai detine si alte calitati cum ar fi vascozitatea,presiunea osmotica,dar si o reactie
chimica a sa.
Reactia sangelui este slab alcalina.Ea se exprima in unitati PH.PH-ul sangvin are valoarea
cuprinsa intre 7,38-7,42,fiind mentinut prin mecanisme fizico-chimice(sisteme tampon) si
biologice(plamani,rinichi,hematie).
Un sistem tampon antiacid este un cuplu de doua substante format dintr-un acid slab si
sarea acestuia cu o baza puternica(ex.cuprulH2CO3+HCO3Na).
Daca in mediul intern apar acizi in exces cum ar fi acidul lactic(CH 3-CH-COOH)atunci
are loc reactia CH3-CH-COOH+HCO3Na=CH3-CH-COONa+H2CO.
Lactatul de sodiu este o sare neutra deci nu acidifica mediul;acidul lactic a disparut si in
locul lui se formeaza un acid slab,acidul carbonic,care se descompune in CO 2 si H2O,iar
CO2 se elimina prin plamani.
In acest mod,prin cooperarea dintre mecanismele fizico-chimice si cele biologice se
mentine stabil PH-ul sangvin.
In organism exista numeroase sisteme tampon,repartizate unele in plasma,altele in
hematii,si alte celule ale corpului.
Privind aceste aspecte intelegem cat de complex este sangele,cat de comlexa este
structura sa chimica,si de asemenea functia pe care acesta o indeplineste organismului.
Privind in plan secundar,biologic sangele este fluidul care circula prin organism in mod
inchis.
Privind in plan principal,el este ce care efectueaza alaturi de plamani functia
respiratorie.Aceasta functie este indeplinita de hematii care datorita continutului lor mare
de saruri de fier fixeaza O 2 formand oxihemoglobina care o transporta catre celule unde o
cedeaza si preia CO2 formand carboxihemoglobina care este dusa pana la nivelul alveolei
pulmonare si eliminata de catre plaman.

Datorifa importantei sale functii orice boala a sa poate fi mortala in functie de segmentul
sangvin afectat dar si de gradul de evolutie a bolii.
De asemenea sangele mai poate transporta si substante toxice care s au fixat pe
membrana hematiilor formand methemoglobina.

S-ar putea să vă placă și