Empatia

In dictionarul de Psihologie a lui Norbert Sillamy empatia poate fi definita drept

comunicarea afectiva cu semenul. Empatia sta la baza identificarii si a intelegerii
psihologice a celorlalti(Sillamy, N(2009), pag 111)
Empatia poate fi considerata abilitatea de a te pune in pielea celuilalt.Consider ca
aceasta abilitatea nu o are toata lumea.Este dificil sa poti empatiza cu o
persoana,problemele ei si sa incerci sa intelegi prin ceea ce trece si ceea ce simte.Dar
sunt unele pesoana care poseda aceasta abilitate.Atunci cand o persona iti povesteste
problema sau probleme pe care le are,ce simte,prin ceea ce trece,inseamnca ca are
incredere in tine si asteapta intelegere din partea ta.
Oricine isi poate face o idee despre cum se simte un om care plange dar putini reusesc
sa isi dea seama cat de mult sufera acea persoana.Persoanele empatice au capacitatea de
a isi imagina foarte exact cum trebuie sa se simta persoana respectiva chiar daca ei nu
au trecut niciodata prin exact aceeasi situatie.
Datorita acestei intelegeri a firii umane de care sunt capabili, oamenii empatici sunt de
obicei intelegatori cu cei din jur si dau dovada de compasiune.
n urma unui "antrenament", exist posibilitatea de a intra total n starea unei
alte persoane fr a intra n cmpul energetic al acelei persoane. ca empatia consta in
abilitatea de a intra pe frecvena proprie ce corespunde frecvenei persoanei cu care
empatizm - fenomen care se ncadreaz n gama rezonanei Am aflat acest lucru de-a
lungul timpului, pe msur ce ncercam s-mi dau seama care este mecanismul, ceea ce
mi-a permis mai apoi s nu mai trec grania cmpului energetic al persoanelor cu care
comunic. Cred c acest lucru este important deoarece rezult din el dou alte lucruri la
fel de importante: faptul c este posibil s rmi n cmpul energetic propriu i totui s
te poi transpune n starea celuilalt pentru a-l nelege total si faptul c acest fenomen
aduce cu sine dizolvarea total a judecilor i prejudecilor legate de cellalt i
aciunile sale.

Th. Lipps afirma: Empatia deplina este tocmai absorbirea deplina in elementul optic,a
mea si a ceea ce resimt eu,in aceasta.O asemenea empatie deplina este empatia
estetica.(Lipps. Th (1903) )
Empatia este capacitatea unui om de a se pune n locul celuilalt, altfel spus de a
privi lumea prin ochii celulalt. i cnd spun prin ochii celuilalt nseamn prin prisma
experienelor lui de via, mai exact a percepiei lui privind aceste experiene.
Dei pare simplu s te pui n locul celuilalt i ne natem cu aceast capacitate i
chiar o folosim uneori mai mult sau mai puin contient, putem observa c nu o facem
tot timpul, iar cnd se ntmpl, o facem de obicei superficial, din cauz c suntem
copleii de experienele proprii.
Empatia profund necesit rbdare i energie n aceeai msur deoarece fr a ne
elibera de "poverile" cotidiene proprii nu avem suficient "loc" n gnduri i sim iri
pentru cellalt/ceilali.
Empatia estetica este o manifestare la un nivel superior, mai puternic spiritualizat, mai
abstracta si mai contiua.
Fenomenului empatic este teoretizat de Th. Lipps ca smbure general al oricrei
plceri estetice i al oricrui act de valorizare estetic.Empatia estetic nsi trebuie s
conin o marc specific fa de alte forme ale empatiei.
Empatia ii ajuta pe oameni sa citeasca mai usor limbajul corpului sau sa vada acele
sclipiri in ochii oamenilor. Datorita acestei intelegeri a firii umane de care sunt capabili,
oamenii empatici sunt de obicei intelegatori cu cei din jur si dau dovada de
compasiune.

J.P. Guilford afirma:Abilitatea empatica ca o abilitate de prezicere,de recunoastere a

dispozitiilor psihologice ale unei alte persoane,perceptiile sale,gandurile,sentimentele si
atitudinile,de asemenea,ca trasaturi proprii.(Guilford, J.P. (1959) )
O persoana empatica poate identifica usor emotiile celorlalti iar aici ma refer, evident, la

emotiile latente, care nu sunt exprimate. Oricine isi poate face o idee despre cum se
simte un om care plange dar putini reusesc sa identifice faptul ca o persoana sufera
atunci cand acea persoana face tot posibilul sa nu o arate, ascunzandu-se dupa o
masca. Oamenii empatici vad dincolo de masti, cu usurinta.
Ei fac insa mai mult decat a identifica automat ceea ce simt persoanele din jurul
lor.Acesti oameni au si capacitatea de a isi imagina foarte exact cum trebuie sa se simta
persoana respectiva chiar daca ei nu au trecut niciodata prin exact aceeasi situatie.Se
poate spune ca simt ceea ce simt si ei,ca si cum si ei trec prin aceeasi situatie.

R. Bassoul afirma:Empatia-o intentie cognitiva,o vointa participativa,un efort

imaginativ,o tentativa de previziune sau de anticipatie.Oscileaza continuu intre doi
termeni extremi care sunt:proiectia eului si identificarea cu altul.(Bassoul R,(1960) pag
93)
Pentru a empatiza cu o persoana avem nevoie de o oglindire aproape perfecta cu
persoana in cauza, de o raportare foarte buna. Cu toate ca este un proces natural,
inconstient, raportarea poate fi invatata si exersata in mod constient, procesul fiind
decodat si explicat de-a lungul timpului de catre specialisti ai programarii neurolingvistice.
Ne putem da seama de gradul de empatie prezent intre doi oameni observand cat de
bine se oglindesc reciproc, acesta este un indiciu asupra faptului ca intre cei doi s-a
stabilit o foarte buna raportare. Sincronizarea subtila a miscarilor reprezinta calea
spre stabilirea unui raport emotional, calea spre empatizare. Un exemplu de stabilire
inconstienta a unui raport: O persoana da din cap cand celalat isi sustine punctual
de vedere sau amandoi se misca pe scaun in acelasi timp, sau unul se apleaca in timp
ce celalalt se lasa pe spate. Orchestrarea poate fi subtila incat daca ambii se afla pe
balansoare, se pot misca in acelasi ritm.
Sincronizarea pare ca faciliteaza transmiterea dispozitiilor sufletesti, a starilor
indiferent daca acestea sunt negative.

S. Stark afirma:Empatia poate fi definita din punct de vedere psihanalitic ca un proces

al unei identificari scurte prin care,cu o fantezie constienta sau neconstienta,cineva s-ar
contopi pe sine cu o alta persoana pentru ca sa inteleaga si sa impartaseasca
sentimentele si atitudinile altuia.(Stark S. (1966) pag 243-256 )
Atunci cand o persoana se destainuie,iti povesteste situatia prin care trece,ceea ce
simte,cealalta persoana empatizeaza cu ea incercand sa sa puna in locul ei,sa devina
acea persoana,sa simta ceea ce simte ea, pentru a intelege ceea ce simte persoana
respectiva despre o anumita situatie,durerea pe care o are.Atunci acea persoana va
capatata mai multa incredere in persoana care empatizeaza,se vor intelege vor impartasi
sentimente si atitudini si se va simti inteleasa,ceea ce ii va da un gram de putere,o va
ajuta sa treaca peste acea situatie singura sau cu ajutorul persoanei care ii este alaturi
pentru ca o intelege.
Unele persoane empatizeaza fara sa isi dea seama,fara sa depuna un anumit efort
psihic,nu stau sa gandeasca cum sa ajute acea persoasa,ce sa ii spuna ,pentru ca si
cuvintele conteaza foarte mult.
Omul are capacitatea de a se transpune in psihologia altuia,de a intra in pielea
celuilalt,de a patrunde cognitiv si afectiv in cadrul de referinta al
partenerului,indetificandu-se partial cu acesta ca si cum ar fi cealalta persoana.Intr-un
cuvant individul uman are capacitatea de a fi empatic.In producerea fenomenului
empatic nu avem de-a face cu o pierdere a identitatii propriului eu,printr-o indetificare
totala,ci partiala,prin care cineva devine temporar cealalta persoana,gandeste sau
simte ca ea,reusind ca pe aceasta cale s-o inteleaga mai bine,sa-i anticipeze
comportamentul si,de ce nu,sa-si fixeze o strategie corespunzatoare de actiune fata de
acea persoana.
Pana la urma,realizata cu sau fara intentia individului,empatia devine baza strategiei
necesare unei bune comunicari interpersonale,o comunicare implicita de care adesea
depind multiplele relatii intre oameni.

A Mehrabian. N. Epstein afirma:Empatia ca experienta involuntara,exprimand

abilitatea de substituire in starile emotionale ale altora.(A. Mehrabian. N. Epstein
(1972), pag 525-543 )
n relaiile umane, prin empatie se nelege substituirea persoanei cu cea a
interlocutorului su sau altfel spus starea cnd trebuie s ne transpunem n situaia
altcuiva. Empatia este o nsuire comun tuturor oamenilor, avnd la baz predispoziii
ereditare. Ea constituie nevoia personal de a stabili contacte cu ceilali cu profunde
efecte benefice.
Punctul central al conceptului de empatie l reprezint conduita retririi strilor,
gndurilor, aciunilor celuilalt de ctre propria persoan prin intermediul unui proces
de transpunere substitutiv n psihologia partenerului.
Empatia este, deci, un fenomen psihic ce implic la fel ca oricare fenomen psihic o
transformare continu, se manifest n anumite condiii, sufer evoluii cantitative i
calitative pe parcursul edificrii sale, antrennd planuri cognitive, afective,
motivaionale, putnd fi considerat din acest punct de vedere un construct
multidimensional.

K. B. Clark afirma:Empatia-capacitate unica a fiintei umane de a simti

experientele,nevoile,aspiratiile,frustrarile,dureririle,bucuriile,anxietatile,ranile
sau foamea altora ca si cand ar fi acele persoane.(Clark K. B. (1980). Pag 187190)
Oamenii empatici vd dincolo de mti. Este o mare plcere s fii n compania
unei persoane empatice. Aa descoperi c eti neles fr s vorbeti, eti privit cu
compasiune i cldur fr ca mcar s o ceri, te simi nsoit fr vorbe pentru c
persoana empatic tie s-i citeasc sufletul din priviri. n prezena unei astfel de
persoane regseti comunicarea care curge fr efort, sim i rezonana emoional, sim i
conexiunea n care te poi pierde fr s te temi.
Empatia creeaz puni de legtur ntre lumi, oameni, vise, idealuri i creeaz
magia dezvluirii sensurilor profunde. Creeaz vraja unei comunicri dincolo de
aparen i ne ofer sperana c putem tri sentimente profunde, putem dezvlui ce se
ascunde dincolo de mti, fr teama c astfel ne vom sim i nenelei, neacceptai sau
izolai de o lume prea ignorant pentru a-i bate capul s neleag ce se ascunde n
spatele unui cuvnt att de pretenios ca empatie. Dac nu ar exista oamenii empatici,
lumea ar fi mult mai srac, ar suferi i ar amori n indiferen. Empatia ne ajut s
ajungem la sufletul celui din faa noastr, avnd grij s ne dm jos bocancii deoarece
clcm pe trm sfnt.

M.H. Davis afirma:Empatia este o combinatie intre asumarea cognitiva a rolului

celuilalt si activarea preluarii experientei de substituire emotionala in starile altuia.
(Davis M.H. (1983), pag 113-136 )
Se poate vorbi despre o interpretare multidimensionala a fenomenului empatic prin
combinarea directiei cognitive si a celei emotionale, folosind ca subscale interpretative:
preluarea perspectivei celuilalt, fantezia, relatia empatica si stresul.
Empatia poate fi considerata un construct multidimensional n care se coroboreaz
aspectul cognitiv predictiv de percepere a perspectivei altuia, reactivitatea emotional,
aspectul funcionrii si motivatiei interpersonale care argumenteaz pentru o abolire
multidimensional a empatiei.
Se poate spune ca sunt doua viziuni aspura empatiei:o viziune care priveste planul
cognitiv prin care empatia este considerata ca abilitatea de a prelua punctul de vedere al
altuia si o a doua viziune care priveste planul emotional ca abilitatea de a prelua starile
altora.
Davis ofera o interpretare multidimensionala a fenomenului empatic prin combinarea
directiei cognitive si a celei emotionale,folosind ca subscale interpretative preluare
perspectivei celuilalt,fantezia,relatia empatica si stresul.

C. Rogers afirma:A fi empatic inseamna a percepe cu acuratete cadrul intern de

referinta al altuia,cu toate componentele sale emotionale si semnificatiile care-i apartin
ca si cum ai fi cealalta persoane,dar fara a pierde conditia de ca si cum..(1959, pag
210 )
Exista o relatie de nuanta afectiva intre eu si celalalt.E important sa precizam ca in
ceea ce priveste relatia mentionata , se disting aspecte care delimiteaza fenomene psihice
relativ inrudite.Astfel,in cazul empatiei eul se simte celalalt pentru a-i retrai
starile,gandurile,actiunile fara pierderea identitati proprii.
In cazul simpatiei eul se simte alaturi de celalalt caruia ii acorda sprijin moral.In
cazul identificarii, eul se topeste in celalalt,devine celalalt,pierzandu-si propria
identitate,reprezentand intr-un anume sens,opusul empatiei.
Folosirea constienta a empatiei ne ofera niste posibilitati fantastice de navigare prin
oceanul de simtiri in care suntem continuu imersati.
Multi dintre noi avem amplificata aceasta capacitate empatica. Asta ne face si mai
sensibili in a receptiona emotii din toate partile de la persoanele apropiate, din mediul
social in care ne invartim, de la animale si din spatiile si locatiile in care intram.
Odata ce ne implicam atat de profund trebuie sa avem grija sa nu ne pierdem pe noi
insine in timp ce incercam sa ne punem in locul personaei cu care empatizam.

S. Freud afirma:Empatia este mecanismul ce face posibil ca un individ sa preia unele

atitudini in toate directiile,cu privire la viata mintala a altuia.(1949)
Empatia, ca proces psihic, are o anumit modalitate de desfurare, un anumit
mecanism propriu, care se bazeaz pe un anumit coninut cognitiv-informaional, cu o
anumit funcionalitate i avnd drept efect un produs psihic. Coninutul cognitivinformaional este dat de raportul dintre modelul ce va fi empatizat i retrirea
subiectiv a acestui model.
Mecanismul procesului empatic implic urmtoarele paliere: cognitive, anticipatorii, de
comunicare, de contagiune afectiv sau legate de nevoia de performan, aceasta
subliniind nc o dat complexitatea fenomenului empatiei. Produsul psihic, efectul la
care se ajunge este eul ce retriete emoiile, gndurile i aciunile partenerului, produs
care se poate concretiza i n aciunile individului ce a empatizat.
Mecanismul propriu-zis de producere a fenomenului empatic are la baz imitaia,
identificarea, modelarea i proiectarea si antreneaz procese cognitive, imaginative i
afective. Acest mecanism pune n eviden aspectul de proces al empatiei ce poate fi
prezentat i secvenial n cteva faze:prima faza este contactul cu modelul obiectiv ce
presusupune un act de cunoastere si apropiere a modelului,cunoastere ce se realizeaza
prin procese asociative,imaginative; a doua faza se bazeaza pe modelarea cognitivafectiva ce implica deductie si analogie si produce un proces invers de proiectie si de
mulare pe psihologia celuilalt,cu o identificare emotionala cu celalalt; a treia faza
subiectul trece la formularea predictiei cu privire la comportamentul altuia si
proiectarea propriului comportament in raport cu altul.Aceasta ultima faza vizeaza
efectul producerii fenomenului empatic.

F.L. Ruch afirma:Empatia este abilitatea de a intelege si,intr-o oarecare masura de a

participa la sentimentele altei persoane-depinde in mare masura de abilitatea de a
interpreta comportomanetul expresiv al altuia.(1963. pag 174)
Pentru a exista, omul trebuie sa se afle n relaie cu ceilali oameni; pentru a putea
ntreine relaii el trebuie sa se raporteze adecvat la acetia; pentru a se putea raporta
adecvat trebuie sa-i neleag, sa-i cunoasc. C urmare pentru a se integra n viaa
social, omul trebuie s posede i s-i dezvolte capacitatea de intercunoastere.
Fiecare individ are un "stil" al sau de a-i percepe pe ceilali din jur. n modul de
percepere a celor din jur indivizii se difereniaz nu numai dup felul n care ii percep
sau evalueaz pe ceilali ci i n modul n care i abordeaz i-i interpreteaz n raport cu
propria lor personalitate.
n cazul empatiei este vorba despre o transpunere care faciliteaz preluarea perspectivei
celuilalt, ceea ce nseamn plasarea n cadrul intern de referin al acestuia. Este vorba
despre faptul c Eul se simte n celalalt n timpul momentelor empatice pentru a-i retri
sentimentele, gndurile, strile psihologice.
Daca poti citi si descifra emotiile, intentiile, nuantele, spatiul social, limbajul nonverbal, poti
vedea in profunzimea vietii celorlalti. Poti vedea lucruri pe care ei cred ca le ascund, poti
intelege rapid cum se simt cu adevarat si poti patrunde pana la esenta a ceea ce sunt de fapt.

L. Wispe afirma:Empatia este o cale de cunoastere.Ea se referea la incercarea unui eu

de a intelege cu acuratete experientele subiective ale altui eu,fara prejudecati.(1986)
Procesul empatic, se ncheie cu dobndirea strii de empatie, acea stare prin care Eul
se simte relativ identificat cu cellalt putnd retri emoiile, gndurile i aciunile
partenerului, efect (sau produs psihic) care se poate obiectiva n activitate.
Consider ca punctul nodal al conceptului de empatie il reprezinta conduita retrairii
starilor,gandurilor,actiunilor celuilalt, de catre propria persoana prin intermediul unui
proces de transpunere in psihologia partenerului.
E de la sine inteles ca fenomenul empatic nu ne apare numai ca o formula de deziderat
comportamental ce ar trebui sa-l insoteasca permanent pe om in relatia cu
semenii.Acesta ni se dezvaluie ca o nevoie personala de a stabili contacte cu ceilalti cu
profunde efecte benefice.

J.A. DeVito afirma:A empatiza cu cineva reprezinta a simti ceea ce traieste o alta
persoana.(1988)
Em patia este acel fenomen psihic de retraire a starilor,gandurilor si actiunilor
celuilalt,dobandit prin transpunere psihologica a eului intr-un model obiectiv de
comportament uman,permitand intelegerea modului in care celalalt interpreteaza
lumea.
Interaciunile dintre oameni presupun disponibilitatea fiecrui individ de a nelege i
interpreta perspectiva, punctul de vedere al celuilalt, starea sufleteasc i chiar mental
a celuilalt.
Empatia este diferit de simpatie, mil i contagiune emoionala. Preocuparea empatic
este sentimentul de compasiune pentru alte persoane, dorina de a i vedea mai fericii.
Empatia este capacitatea de a recunoate i, ntr-o oarecare msur, de mprti
sentimentele (cum ar fi tristeea sau fericirea) care sunt experimentate de ctre o alt
fiin, chiar dac aceasta nu le exprim explicit. O persoan are nevoia de a avea un
anumit grad de empatie nainte de a putea s fie capabil s simt compasiune.

R. Hogan afirma: Empatia este actul construirii pentru sine a starii mentale a
altuia.(1959)
Empatia apare la indivizii pe care-i intereseaza si altceva in afara de propriile
probleme,indivizi pe care ii intereseaza si altceva in afara propriilor probleme,care sunt
dispusi sa-i asculte pe altii,carora le pasa de oameni,care pot retrai ceea ce observa ca
traiesc ceilalti,care stiu ce se petrece in ei,si nu apare sau apare greu la acele persoane
care au carapacea defensiva prea rigida pentru a fi penetrata de emotiile altora.
Sensibilitatea emotionala fata de altii depinde mult de experienta existentei traite.
Empatia presupune ca subiectul isi imagineaza cum altcineva se simte intr-o anumita
situatie.O parte din acest proces de empatizare va include plasarea simbloca a eului
propriu in locul altuia,deoarece el se va proiecta pe sine pentru a dobandi o intelegere
mai buna a experientei celuilalat.

J.M. Lemaine afirma:Aptitudinea empatica este capacitatea variabila a unui individ de

a-si asuma rolul altuia.(1959)
Empatia apare ca o capacitate, cu program ereditar, peste care se cldete viitorul
comportament empatic, o trstur de personalitate ce poate atinge valene aptitudinale
prin intermediul creia omul poate nelege, cunoate i prezice conduitele altuia,
facilitatoare a interaciunii sociale i performanei.
Continutul informational al procesului empatic,acesta este asigurat de raportul dintre
modelul de empatizat si retrairea subiectiva a acestui model.Principala problema in
cunoasterea celorlalti este descoperirea starilor interioare ascunse ale acestoria,ceea ce
inseamna ca in cunoasterea psihologica nu ne putem baza doar pe exprimarea directa a
acestei stari.
De aceea este important si necesar sa sesizam modul in care persoana pe care vrem sa o
cunoastem percepe evenimentele cu care se confrunta din punctul acesteia de vedere si
nu din propriul unghi de vedere.
Trebuie sa incercam sa interpretam evenimentele prin optica persoanei respective,daca
dorim sa o cunoastem cu adevarat.Este o sarcina dificila,dar eficienta.