Apa

n
sistemele biologice

UMF Carol Davila,

Catedra de Biofizica Medicala
Dr. Adrian Iftime
Dr. Anca Popescu

Cuprins

Interactiuni interinter-moleculare
No
Noiuni de fizic
fizic molecular
molecular a lichidelor
Structura i propriet
proprietile moleculei de ap
ap
Fenomene de interfa
interfa
Solu
Soluii apoase
Apa n sistemele biologice
Tehnici fizice pentru studiul apei din
sistemele biologice

Noiuni elementare
de fizic molecular
a lichidelor

Noiuni elementare
Interactiunile dintre moleculele unui lichid pot fi:
fi:

Forte Van der Waals:

 dipol permanent dipol permanent
 dipol permanent dipol indus
 dipol indus dipol indus
Legaturi de hidrogen (H) (coordinative)
Interactii ion-dipol
Interactii ion-ion

Dipoli

dipoli permanenti:
permanenti:

Molecule care prezinta o distributie asimetrica

permanenta a sarcinilor electrice (de ex. sarcini pozitive
distribuite preponderent catre o zona a moleculei, iar
cele negative catre alta zona [de ex. molecula de apa,

unele polipeptide]

dipoli indusi:
indusi:

Molecule care nu prezita o polarizare a sarcinilor

electrice in mod obisnuit, dar care, odata expuse unui
camp electri exterior, devin polarizate prin rearanjarea
interna a sarcinilor atat cat timp campul electric este
mentinut (de ex. unele proteine)

Dipoli

=molecule neutre electric,

dar cu o asimetrie intra-moleculara a distributiei sarcinilor elementare
constitutive ale moleculei.

aranjarea dipolilor in camp electric

Fore Van der Waals

sunt interacii ntre molecule care au nveliul electronic complet
(deci sunt neutre din punct de vedere electric) dar au o asimetrie
a distributiei sarcinilor (dipoli).
Nu sunt legturi chimice permanente!

Fortele Van der Waals sunt printre cele mai slabe interactiuni
intermoleculare.

Fore Van der Waals

interactiuni dipol permanent - dipol permanent

Fore Van der Waals

interactiuni
dipol permanent - dipol permanent

interactiuni
dipol indus - dipol indus

interactiuni
dipol indus - dipol permanent

Legatura de hidrogen
= forta de atractie intre
un atom de hidrogen (H)
si un alt atom cu o sarcina partiala electronegativa (de ex N, O, Cl)
care apartine altei molecule sau grupari (radical) din aceeasi
molecula.
Este necesar ca H sa fie legat covalent in de un atom electronegativ
in molecula sa, pentru ca acet tip de legatura sa se formeze.
Leg. de H pot apare intre:
- doua molecule diferite (ex. 2 molec de apa)
- intre radicali ai unei macromolecule (ex. intre parti ale unei
proteine)
Leg. de H. este mai puternica ca fortele van der Waals, dar este mai
slaba ca legaturile ionice sau covalente.

Legatura de hidrogen

Wikimedia Commons

Legatura de hidrogen

Wikimedia Commons

Clasificarea lichidelor

Lichide simple

Lichide complexe

Contin doar legaturi Van der Waals

Exemplu: gaze rare lichefiate, halogeni - Br2

Contin tipuri multiple de legaturi

Exemplu: apa

Structuri particulare:

Cristale lichide

Modele moleculare ale starii lichide

Structura molecular
a apei

Structura molecular H2O

aranjament spatial tetraedric

H2O - dipol permanent.

movie from http://www.northland.cc.mn.us

hydrogenbonds.swf

Legatura de hidrogen in apa

O molecula de H2O poate lega prin
leg. de H. alte 1...4 alte moelcule de
H2O
Legaturile de hidrogen
intermoleculare sunt resposabile de
punctul de fierbere crescut al apei
(100 C).
Fara acest tip de legatura,
moleculele de apa s-ar evapora
rapid la temperaturi mult mai
scazute.

discutie:
discutie:
rolul leg. H in
proprietatile apei
Wikimedia Commons

De asemenea, aceste legaturi

intermoleculare sunt responsabile
pentru mentinerea formelor
complexe ale unor macromolecule si
pt existenta ape legate (vezi mai jos)

Structura apei lichide

Legaturi de H; distanta atom O atom H al altei molecule este

de aprox.
aprox. 1.8 ; o molecula poate lega 1-4 alte molecule

Wikimedia Commons

Modele ale apei lichide

Modelul retelei cristaline partial distruse
Datorita agitatiei termice unele legaturi de H se rup
domenii microcristaline intre care circula molecule libere

Modelul gramezilor temporare

Cooperativitate in formarea si desfacerea
legaturilor de H domenii dinamice

Modelul domeniului unic

Modelul actual; un domeniu unic cu discontinuitati
locale

Modelul actual al apei lichide

Modelul domeniului unic: un domeniu unic cu discontinuitati locale; acestea apar si dispar
pe masura ce leg de hidrogen se desfac si se creaza aleator.

Shigeo Maruyama Group

Department of Mechanical Engineering, The University of
Tokyo

Apa solid

Forme diferite de cristalizare, in functie de:

Temperatura
Presiune
Existenta unor nuclei de cristalizare

Cele mai comune forme, la presiune atmosferica:

Gheata hexagonala (temperaturi -80 0 C)

Gheata cubica (temperaturi < -80 C)

NB: Legaturile de H formate sunt permanente

Gheaa hexagonal

Wikimedia Commons

Gheaa hexagonal - cristale

Wikimedia Commons

Gheaa cubic

Wikimedia Commons

Proprietile apei
Densitate maxima la 4
4C
Constant
Constant dielectric
dielectric mare

Favorizeaza disocierea electrolitica

Tensiune superficial
superficial mare
Caldura specific
specific foarte mare,
conductibilitate termic
termic mare, caldur
caldur
latent
latent de vaporizare mare

Importanta in autoreglarea termica a

organismului

Soluii apoase

Solubilitatea in apa a unei substante este determinta de modul in care moleculele acelei
substante interactioneaza cu moleculele de apa.

Soluii electrolitice

+ Na+Cl-

Fenomen de solvatare a ionilor:

ionilor:

Disocierea ionilor (favorizata de constanta dielectrica

mare a apei)
Orientarea dipolilor de apa in jurul ionului, cu polul de
polaritate opusa spre ion

http://www.mhhe.com/physsci/chemistry/essentialchemistry/flash/molvie1.swf

Substane care formeaz

legturi de hidrogen cu apa.

aceste molecule se insera printre moleculele de apa si

fac leg. de H. cu ele.

ex in imagine: OH-CH2-CH2-CH2-OH (un poliol) intre molecule de apa

Substane hidrofobe

Sunt substante fara moment dipolar (nepolarizate)

nepolarizate)
Sub influenta apei formeaza dipoli instantanei legaturi
Van der Waals slabe cu moleculele de apa
Sistemul tinde catre stabilizare energetica prin formarea
unui numar maxim de legaturi:
legaturi:

Intre moleculele de apa cavitati de clatrare (clatrati)

Moleculele hidrofobe sunt cuprinse in cavitatile de clatrare

Intre moleculele hidrofobe legaturi hidrofobe

Clatrai

Clatratii sunt structuri solide derivate din apa.

O molecula mica nepolara (ex. hidrocarburi) este
prinsa intr-o cusca formata de molecule de apa
stabilizate intre ele prin legaturi de hidrogen.
http://nambal.egloos.com/970332

Clatrai

Clatratii seamana cu gheata, dar au o cu totul alta structura si proprietati.

Se formeaza la presiuni mari pe fundul oceanelor, daca sunt prezente hidrocarburi; se
descompun rapid aduse la suprafata, eliberand apa (ca lichid) si moleculele hidrofobe (in
imagine, metan, care a fost aprins )
http://nambal.egloos.com/970332

Clatrai

http://ferrisholding.com

http://www.lsbu.ac.uk

Molecule amfifile (amfipatice)

Exemple:
fosfolipidele din constitutia mmbr. celulare
parte
hidrofil

parte
hidrofob

http://bioweb.wku.edu/courses/BIOL115/Wyatt/Biochem/Lipid/P-lipid.gif

Apa in sistemele biologice

Compartimentalizarea apei in celule

Apa liber
liber
Apa partial legat
legat
Apa legat
legat:

Se evapora greu
Ingheata la temperaturi sub 0 C
Nu dizolva cristaloizi
Nu participa la osmoza

Apa legat

http://www.lsbu.ac.uk

Apa legat

http://sciencenotes.wordpress.com

http://thglab.berkeley.edu

Apa legat

I. Kosztin/Univ. of Missouri (made with VMD)

Molecular model of the complete GPCR (rhodopsin) in an atomistic representation of its

environment. The protein is rendered in gold color, with the retinal in red. The lipid portion of the
phospholipids is shown in green, and their head groups are rendered in yellow. The surrounding
water molecules are rendered in blue.
Weinstein H. Hallucinogen Actions on 5-HT Receptors Reveal Distinct Mechanisms of Activation and Signaling by G
Protein-coupled Receptors. AAPS Journal. 2006; 7(4): E871-E884.

Cristale lichide

Cristale lichide

Sunt faze intermediare (mezofaze),

mezofaze), anizotrope,
anizotrope, de
trecere de la solid la lichid pentru anumite substante
Au proprietati:
proprietati:

De lichid fluiditatea
De solid (cristalin) structura ordonata spatial

Cristale lichide

Tipuri:
Tipuri:


Termotrope:
Termotrope tranzitia la faza de cristal lichid este
influentata de temperatura

Nematice
 Smectice (ex: mielina)
 Colesterice sunt optic active (ex: colesterolul)


Liotrope:
Liotrope tranzitia la faza de cristal lichid e influentata de

concentratie (si mai putin de temperatura)

 Exemplu: Membranele celulare

Cristale lichide termotrope

Nematice

Smectice
Moleculele ordonate cu axul
Moleculele ordonate cu axul
mare paralel
mare paralel
Nu se diferentiaza straturi
Ordonare in straturi care pot
aluneca unul peste celalalt
Optic active
Tip A: axul perpendicular pe planul
stratului

Tip C: axul oblic fata de planul stratului

Cristale lichide termotrope

Colesterice


Moleculele orientate paralel intr-un

strat

Structura helicoidala

Optic active

Isi schimba culoarea in functie de

temperatura:

Reflecta lumina cu lungimea de

unda = pasul helicoidei (p)
Temperatura modifica pasul
helicoidei
wikimedia commons

Cristale lichide liotrope

1. faza lamelara: bistrat format de fosfolipide (structura de baza a membranelor
celulare).
2. micelii formate de fosfolipide

Partea hidrofilica: rosu; partea hidrofoba: albastru.

wikimedia commons

Cristale lichide liotrope

d)
c)

e)

b)

a)

in functie de concentratia in apa, c.l. liotrope realizeaza spontan structuri diverse; discutie.

Fenomene de interfa

Interfaa gaz-lichid

fenomenul de
tensiune superficiala
( ).
(Discutie)

Substane tensioactive
Cele mai efciente in scaderea
tensiunii superficiale:
superficiale:
moleculele amfifile

Legea Traube:
Traube: tensioactivitatea
unei molecule creste cu numarul
de grupari hidrofobe ale acelei
molecule.

Exemple de substante
tensioactive:
tensioactive:

- detergentii,
detergentii, sapunurile
- saruri biliare
- surfactantul pulmonar

Surfactantul pulmonar

Surfactantul pulmonar lichid cu proprietati

tensioactive care acopera suprafata alveolelor
pulmonare

Roluri:

Creste complianta pulmonara si scade travaliul

respirator
Previne colapsul alveolelor la sfarsitul inspirului


Complianta pulmonara: Vpulm / p

Surfactantul pulmonar

Legea lui Laplace




p presiunea aerului alveolar

r raza alveolei pulmonare

2
p =
r

p = 12-24 torr ptr apa, doar

cativa torri ptr surfactant
travaliu respirator mai mic
 Contribuie la egalizarea
presiunilor in arborele respirator

Auto-ionizarea apei

Auto-ionizarea apei
H2O H+ + HOH+ + H2O H3O+
2H2O HO- + H3O+
pH = -

log[H+]

pH (sau "nivelul de aciditate")

Un pH < 7 inseamna ca solutia este
acida, un pH > 7 inseamna ca solutia
este bazica. Un pH = 7 este neutru.

apa pura, 25 C:
+
-7
 [H ]=[HO ]=10
mol/l
 pH = 7
In organism, medie:
 pH 7.4