OVK'N WHISPERS ® MARCA {NREGISTRATA © 1988 by SANDRA BROWN DRKPTURILE REZERVATE Zgomotul unei vechi masini de scris se auzea sacadat ‘in linistea camerei , un nor de fum albastru atarna deasupra coltului unde lucra Scott Robinson. Ochelarii ridicati pe cap , cafeaua in cesti mari ritdcea periculos pe marginea biroului, scrumierele erau pline , fata lui intensi , cu ochi albastri care se uitau crucig era concentratd la ceea ce lucra. Mai repede , mai repede ! Arunci o privire fugara , peste umiar , spre ceasul care ticdia neobosit in spatele lui. Batea la magina ca si cum, de undeva , din apropie- re , il pandeau niste demoni. Pdrul lui castaniu , care inciruntea , arata ca si cumi dormise si se sculase de mai multe ori, dar nu-si amintise niciodata sa pieptene. Fata era proaspat barbierit& si blanda , liniile puternice si , cu toate astea , ceva jl facea pl&cut. Nu era un barbat pe care s&-1 poti categorisi limpede ca fiind frumos , dar parea puternic , atréga- tor , merita s4-l privesti mai atent , un barbat cu care oricui i-ar fi plicut s&-si petreacd timpul. {ns nu 5acum , nu in vreme ce ofta , uitandu-se din nou la ceas gi-si forta cu indaratnicie degetele sd bata la masgind gi mai repede. Apoi , intr-un tarziu , se asternu linistea. Facu un semn cu pixul , apoi se aplec& si adun& teancuri intregi din ceea ce lucrase in ultimele sapte ore , de la ora cinci dimineafa. Era aproape unu , acum... Se apropia ora la care sd intre in emisie... Strab&tu camera , deschise larg usa , trecu in fugi prin biroul secretarei sale , ca un alergitor olimpic , isi continu’ drumul de-a lungul coridorului cat de repede putu , precipitandu-se printre oameni , evitand coliziunile , ignorand privirile surprinse sau saluturile prietenesti , in vreme ce izbea in usile care se deschideau doar putin si el flutura o m4n& in interior , inh&t4nd un teanc de noi modificdri ficute scenariilor sale. Era o procedur% obisnuité. Se intimpla o dat& , de doud ori , ba chiar si de trei - patru ori pe lund , cand Scott hotiira c& nu-i plicea felul in care se desfigura serialul. Drept inigiatorul celui mai reusit serial de televiziune care se transmitea in timpul zilei , de cAte ori era ingrijorat in privinta episodului , se oprea , scria unu - doud fragmente, schimba totul pe dos gi abia apoi era si el mulgumit. Agentul lui il numea "cea mai nevroticd mami a televiziunii ", ins stia foarte bine ci era cel mai bun. Scott Robinson avea un instinct care nu d%dea niciodat’ greg , stia exact ce-i trebuie emisiunii ca s& continue. Nu gregise niciodata. Cel putin , pana in prezent. “Life goes on “ (Viata merge inainte) era incd cel mai iubit serial al televiziunii americane gi era copilul lui Scott Robinson. {1 concepuse ca sf aiba din ce trai , pe vremea in care murea de foame la New York , cu ani in urmd , cand nu era decat un tanar dramaturg. La inceput ,i se pdruse o simpld joacd cu ideea generald a serialului , apoi , scrise primul scenariu , intre doud piese , in New York. fncepuse prin a scrie piese de inalta clasd , care s4 se joace pe Broadway. Pe atunci , era un purist. Teatrul mai presus de orice ! Numai ca , se gi c&satorise , locuia in Soho in New York si nu avea nici ce m4nca. Sotia lui , Alicia , era dansatoare in spectacolele de pe Broadway , dar la acel moment nu mai lucra nici ea, intrucdt era insdrcinat4 cu primul lor copil. Mai int4i o luase in glum , spunand ca ar fio “ironie "s& se preteze si facd un serial ,dacd asta s-ar dovedi a fi un fel de pauzd mare pe care si-o lua in des&vargirea carierei lui. {n vreme ce se lupta cu scenariul si biblia pentru un serial de lung duratd , n-a mai fost o gluma , ba , mai mult , a devenit o obsesie. Trebuia sa-l fac... pentru Alicia... pentru copilul lor. Adevarul era , insa , cd-i plécea. fl iubea, la fel ca si cei de la reteaua de televiziune , care se dadeau in vant dupa el. Copilul , Mike , si serialul , s-au ndscut aproape in acelasi timp : unul , un bdietel voinic de trei kg sinoua sute de grame , cu ochi albastri , mari , ca ai tatlui sdu , celalalt , o reprezentatie de proba , in programul de.vard , care a cAstigat imediat populari- tatea si care a st4rnit un protest instantaneu c4nd a disparut de pe ecrane in septembrie. Peste doud luni, “Viata merge fnainte “se difuza din nou , iar Scott Robinson devenise acum realizatorul celui mai reusit serial de televiziune care a existat vreodatd. Posibilititile de alegere mai importante au venit abia mai tarziu. , A inceput prin a scrie el insusi primele episoade. Erau bune , dar fi innebuneau pe actori si pe regizori. Pe atunci , cariera lui de dramaturg de piese pentru Broadway fusese cu totul dat& uitarii. Televiziunea devenise izvorul fortei lui de viata. Pana la urma , i s-au oferit mai multi bani ca si vandi ideea de baz pe care o avea asupra continuarii serialului , si stea acasi si primeascd fondurile cuvenite din drepturile de autor si s{ se apuce din nou s& scrié piese pentru Broadway. Numai ca , la vremea aceea , ca si fiul siu de sase luni , “ Viata “, cum fi spunea el , era tot copilul siu. Nu-l putea pardsi si cu atat mai putin vinde. Trebuia s4 rimana cu el. Serialul era prea adevarat pentru el , prea plin de viat& si-si punea tot sufletul in ceea ce spunea in serial. Vorbea despre necazurile vietii , dezamagirile, durerile , furiile , triumfurile , provocarile , incintarea, dragostea , simpla frumusete. Spectatorul avea toata 8 _} dragostea lui pentru viatd , propria lui suferinta in durere , propria lui incantare de a trai. Dadea specta- colului sperang’ dup& disperare , raza de soare de dup& furtun’. Tema centrald a povestirii precum gi personajele principale erau decente. Erau si rai , desigur , dar oamenii fi devorau. Exista ins& un tip de integritate fundamentald a serialului care-i ficea pe fanii sfi de nezdruncinat in devotamentul lor pentru serial. Era , in fapt ,o reflectare a esentei creatorului lui : plin de viata , incfntat sd trdiasci , modest , increzator , bland , naiv,, inteligent , creativ. El iubea serialul aproape ca pe un copil de care era legat sipe care era hotdrat si-l hrineascd , sd-l creasca. fliubea aproape la fel de mult ca pe Mike si Alicia. fn acele zile de la inceputul serialului era mereu frimAntat , parcd intruna imboldit , dorind in egali, misur& s& stea cu familia lui dar si sf supravegheze indeaproape serialul , si se asigure ci era pe drumul cel bun si nu foloseau vreun scriitor sau regizor nepotrivit. fi privea pe toti cu suspiciune si ii tinea sub un control strict. Ei nu intelegeau nimic din serialul lui... copilul lui. Urmarea fiecare episod ca 0 closc& agitati , innebunit de teama de a nu i se intampla ceva. Continud si scrie episoade la intampla- re , cand si cind , s& fie prezent cat mai mult timp la realizarea spectacolului si si chibiteze de pe margine. La sfargitul primului an , nu mai puteai predinte c& Scott Robinson se va mai intoarce 9vreodata pe Broadway. Era prins ca-ntr-o capcana , atras , indr&gostit nebuneste de televiziune si de serialul lui. Nici nu mai incerca s% giseasc% scuze cand vorbea cu prietenii lui , dramaturgi de piese de clasi care se jucau pe Broadway. Admitea , in mod deschis , c&-i plicea ceea ce ficea. Nu se putea si nu ajung& undeva , ii explic& el lui Alicia intr-o noapte , tarziu , dupa ce scrisese patru ore in sir , dezvoltand noi conflicte , imaginand noi personaje , noi idei filosofice pentru seria anotimpului urmiator. Nu-si putea abandona personajele , actorii complexitatea conflictului , avalanga de tragedii , traume , probleme. fi plicea. Episodul se transmitea in direct , de.cinci ori pe sAptém4ni , iar chiar si atunci cAnd el n-avea nici un motiv si fie prezent la filmare , il m&nca , il bea , il iubea’, il respira , dormea cu el. Erau scenaristi care mentineau desfasurarea zilnicd a episodului , dar Scott ii urmarea intotdeauna. $tia el ce face. Tofi cei implicagi in serial erau de acord cu asta. Era bun. Era chiar mai bun dec&t bun. Era grozav. Avea un sim instinctiv a ceea ce mergea si ce nu , ce anume voia publicul , ce personaje iubea , pe care i-ar fi placut sa le urasc. Pe cand se nastea cel de-al doilea fiu al su , Terry , doi ani mai t4rziu , " Viata merge inainte " primise deja dou% premii din partea criticii si un premiu “Emmy ". Dupa premiul "Emmy" pe care I-a ’ 10 obtinut serialul , reteaua a sugerat transferul, serialului in California. Din punct de vedere creativ , parea mai rational , aranjamentele de productie ar fi mai usor de facut acolo , iar ei simteau cd de fapt, serialul " apartinea " Californiei. Scott a fost incantat de idee , mai putin , inst , Alicia , sotia sa. Se jntorcea si lucreze , nu ca un simplu copil in corul de pe Broadway. Dupi ce timp de doi ani si jumatate il tot vizuse pe Scott obsedat de serialul lui , pentru ea era clar. in timp ce el scria zi si noapte despre incest , sarcina unei adolescente , aventuri amoroase extraconjugale de la periferia oragului , ea se intorsese la orele ei , in felul ei original , de disciplin3 , iar acum dorea s& dea ore de balet la Juilliard. —Ce ? se uitd el fixla ea , uluit , intr-o duminicd dimineata la micul dejun. Totul mergea atat de bine pentru ei , el fécea bani cu nemiluita , copiii erau minunati si , dup cate stia el , totul mergea perfect , pind in acea dimineata. —Nu pot , Scott. Eu nu merg. - Se uita spre el ,cu ochii aceia mari , cAprui , la fel de blAnzi si de copilirosi ca atunci cand o intalnise, cu sacosa in care avea echipamentul de antrenament de dans , in fata unui teatru , cand avea douazeci de ani. Era din partea de nord a New York-ului. Fusese jntotdeauna modesta , bland , nepretentioasd , un setsuflet cald , cu ochi expresivi , cu un simt al umorului timid , dar sincer. Radeau mult in primele lor zile impreun& , vorbeau pana noaptea tarziu in aparta- mentul lor jalnic pe care-l inchiriasera pani la frumosul si foarte scumpul apartament de la ultimul etaj , pe care Scott tocmai li-l cumparase in SoHo. Instalase si o bard de exercitii pentru ea , ca sa-si continue incdlzirea si exercifiile de balet , fara s& fie nevoita s4 mearga la studio. Iatf cd acum , dintr-o data , ea ii spunea ci totul s-a sfarsit. — De ce ? Ce vrei s& spui , Alicia ? Nu vrei si pleci din New York ? El paru dezorientat cand ochii ei se umpluri de lacrimi si cl&tina din cap. O clip& se intoarse cu spatele la el , apoi se uit& din nou in ochii lui , dar ceea ce vazu el in ei i provoacd o durere ca de cutit infipt in inimd. Era furie , dezamigire , sfidare si , brusc , pentru prima dat& , vizu ceea ce trebuia si fi observat cu luni in urmd : se intreb& cu groazi daci-1 mai iubea. ~ Ce este ? Ce s-a intamplat ? Cum de i-a sc&pat ? se intreba el. Cum de-a putut fi atat de prost ? ~ Nu stiu... m-am schimbat... Clating din nou din cap , parul ei lung , negru fluturand in jurul ei ca aripile unui inger ciizut. — Nu... nu e drept... amandoi am... Respira adAnc gi incerc% s&-i explice. fi datora macar atat dupa cinci ani de cAsatorie si cei doi copii pe care-i aveau. — Ne-am schimbat locurile , cred. Eu voiam s& devin o mare vedet& pe Broadway , dansatoarea care reuseste gi devine o vedet’ , iar tu nu voiai decat sd scrii piese de calitate , "integre" , "cu miez", " cu substrat". Numai c& , dintr-o dat& ai inceput sa scrii... ezit? , zimbind trist. Ai inceput s& scrii ceva mai degrabi comercial , ceva care a devenit o obsesie pentru tine. fn ultimii trei ani nu te-ai gindit decat la serial... se va c&s&tori Sylvia cu Buck ?... a incercat oare Eddie s-o omoare pe mama lui ?... este Nick homosexual 7... dar Margaret , e lesbiand 7... isi va par%si Margaret barbatul ca si plece cu o alti . femeie 7... al cui copil este Amelia ,de fapt ?... va fugi Joan de acasi ?... si, dac& o va face , va incepe iar si se drogheze ? Brenda este un copil nelegitim ? Se va cXsMtori cu Chris ?..: Alicia se ridicd si incepu si meargi prin camera , in timp ce insira nume famili- are. Adevarul este ci m4 innebunesc. Nu mai vreau s4 aud de ei ! Vreau si m& intorc la ceva simplu , sAnatos si normal ; disciplina dansului , incintarea de a preda. Vreau o viati normal , linistitd , fara tot rahatul Asta , care vrea sd para realitate. Ea-I privi nefericita , iar lui fi venea si planga. in vreme ce se juca cu prietenii lui imaginari , pierdea oamenii pe care-i iubea gi nici macar nu-gi dadea seama de asta. Cu toate acestea , nu-i putea promite 13ci va renunta , cd va vinde ideea centrald asupra continuarii serialului si se va intoarce la piesele pentru care va trebui s4 se roage in genunchi s4-i fie puse in scend. Cum mai putea face asta acum ? Mai ales c& iubea serialul. {1 facea s& se simt% bun , fericit, realizat ,puternic... iar acum Alicia pleca. Era o ironie. Serialul era un succes enorm , la fel si el , iar ea tanjea dupa zilele in care n-aveau ce méanca. ~ Imi pare rau , incercd el si rim4ni calm si si stea de vorb& rational cu ea. $tiu c% m-a acaparat acest serial in ultimii trei ani , dar am simgit c&¥ trebuie s% controlez eu totul. Daci l-as lisa din mana, dac& as permite altcuiva sd-1 supravegheze , |-ar putea transforma in ceva ieftin , l-ar putea face asemandtor acelor seriale ridicole banale , insipide , siropoase care-{i intore matele pe dos. Nu i-ag putea lisa s¥ faci asa ceva. Serialul chiar are integritate. Fie ci recunosti sau nu , Alicia , de aceea oamenii il apreciaz4. Asta nu inseamni ci o s& fiu mereu in varf. Cred c& in California lucrurile vor fi foarte diferite... mai profesioniste... vor fi mai bine controlate. Voi putea si ma detagez de el mai des. fn ultimul timp nu seria decat fragmente ocazional. {nsi tinea inci totul sub controlul lui. Leslie scuturd numai din cap , a neincredere. {1 cunostea mai bine. La fel fusese si cdnd scrisese pri- mele lui piese. Lucra doud luni in gir , fara pauz’, 14 abia de mAnca , dormea ori se géndea‘la altceva. Asta ins nu durase decét doua luni , iar pe atunci ea incd mai considera c& este fermec%tor. Acum nu mai era. I se scArbise de tot , fi era sili de intensitatea , de obsesia , de mania lui pentru perfectiune. $tia c-o iubeste si pe ea si pe bdieti , inst nu asa cum tsi dorise ea. Ea-si dorea un sot care si meargd la lucru la ora noua , sd vind acasd la ora gase , gata si stea de vorbi cu ea , Si se joace cu copiii , so ajute s& pregiteasc’ cina si s-o scoatt la un film. Nu pe cineva care lucra toat% noaptea si apoi o tulea din cas& la zece dimineata epuizat , cu ochii slbaticiti , cu un vraf de insemnari , dispozifii si schimbari fcute scenariilor , pe care s& le dea la repetat la ora zece gi treizeci de minute. Era prea mult , prea epuizant , prea solicitant si , dup& trei ani , ei ii ajunsese p4na peste cap. Era saturaté , dacd mai auzea inci o dat& cuvintele " Viata merge fnainte " sau numele personajelor pe care intruna le tot adauga sau la care renunta , stia ci va face o crizi de isterie. — Alicia , acordi-i o gsansi , iubito , te rog !... acorda-mi mie o sansi ! O sa fie nemaipomenit in Los Angeles. Ia gindeste-te : s-a terminat cu zApada, cu vremea rece , 0 sd fie minunat si pentru baieti. fi putem duce la plajd... ne putem pune un bazin la noi in curte... Putem merge la Disneyland... 15Ea insd didea mereu din cap... il cunogtea mult prea bine. — Nu. Eu pot sa-i duc la Disneyland gi la plaja. Tu vei lucra tot timpul , vei sta pind dimineag& ca si mai scofi pe cineva din serial , ori vei alerga s& vezi repetifiile sau s& fii prezent la inregistrari , fie ci vei rescrie cu frenezie altceva. Cand i-ai dus tu ultima data pe baieti la gradina zoologica Bronx sau oriunde altundeva ? . ~ Bine... Bine... Deci , lucrez prea mult... sunt un tat groaznic... un ticdlos , ori un sof dezrAdacinat , ori tot ce vrei tu mai rau , dar , pentru numele lui Dumnezeu , Alicia , ani de zile am murit de foame. Acum , iat , pofi avea tot ce wei gi tu gi copiii. fi putem trimite la scoli decente , intr-o bund zi , le putem da tot ce ne-am dorit noi. fi putem trimite la colegiu. E aga de cumplit ? Bun. De acord , am avut niste ani mai dificili , dar lucrurile incep s& se indrepte. Acum fi-ai gisit tu si pleci ? [nainte de a fi mai bine ? Ce socoteala e asta ? Se uit& fix la ea , cu ochii plini de lacrimi gi intinse 0 m4n& spre ea : ~ Draga mea , te implor... te rog... nu face asta !... Dar ea , in loc sa se indrepte spre el , isi isi usor privirea in jos ca sf nu mai vada durerea din ochii lui. $tia c& 0 iubeste si stia mai bine ca oricine c& fi jubea pe baieti. {ns4 asta nu conta. Stia doar c&, de dragul ei , trebuia s& faci ceea ce facea... 16 " — Vrei s& stai aici ? O si le spun cd nu mutém turnarea serialului , dacd asta-i problema. La dracu’ cu California ! Vom ramAne aici. O unda de panicd se.strecur4 in vocea lui cand se uitd la ea , dandu-si seama c&3 nu California era motivul. — Asta n-ar schimba cu nimic lucrurile , zise ea cu © voce scdzuta , moale , si se vedea c4-i prea rdu. E prea tarziu pentru noi. Nu pot sd explic de ce , stiu numai cd eu trebuie sd fac altceva. — Ce altceva ? Si te muti in India , si-ti schimbi religia , si te cAlugresti ? Cat e de diferit s4 predai la Juilliard 2? Ce dracu’ vrei de fapt , ce nu-mi spui ? C& vrei s& pleci ? Ce are asta de-a face cu Juilliard sau California ? . Era ranit si confuz , iar intr-un tarziu se infurie. De ce ii facea lui una ca asta ? Ce rdu facuse ca si merite asa ceva. Muncise din greu. Se descurcase. Parintii lui ar fi fost mandri de el , dac& ar mai fi trait , dar muriser& amAndoi , cAnd el abia implinise doudzeci de ani. Muriser’ de cancer , la un an diferent& unul de altul , iar ef n-avea alte rude. Nu-i avea decat pe ea gi pe baieti , iar ea ti spunea c4-1 pardseau si ci urma sa fie din nou singur. Absolut singur. Fara cele trei fiinte pe care le iubea , pentru ca facuse ceva rau : muncise prea mult si reusise , se incununase de succes. Nedreptatea aceasta il enervi peste m&sura.— Pur si simplu , tu nu intelegi , zise ea moale. — Nu , nu inteleg ! Spui cd nu vii cu mine in California. $i eu ifi spun cd , dacd asta e problema , vom riméne aici. Nu-mi pas& ce-or spune cei de la retea. Se vor obisnui si cu ideea asta. Bun. $i mai departe ? {ncotro o luim de aici incolo ? Ne jntoarcem la felul in care trdiam inainte , sau ce ? Ce se intampla , Alicia 2 Se zbitea intre furie si disperare. Nu stia ce si-i ‘spund ca s-o determine si renunte la idee. Numai ci ceea ce el incd nu intelesese era ci ea se hot&rase deja si nu mai putea fi nicidecum intoars& din drum. —Nu stiu cum si-i spun asta... zise ea moale. I se umplurd gi ei ochii de Jacrimi , iar pentru 0 clip , el avu sentimentul ciudat cd intrase in propriul s&u serial si nu mai putea iesi de acolo. fl va parasi Alicia pe Scott ?...Se poate , oare , schimba Scott ?... Intelege , oare , Alicia cat de mult o iubeste Scott ? fi venea s& rad& sau s& plang’ , dar nu facu nici una nici alta. ~ S-a terminat totul. Cred c& e singurul mod de a-ti spune. California nu are nici o legdturd cu asta. N-am vrut si-mi recunosc mie insimi pan4 acum , dar gata , nu mai pot continua asa. Vreau si am propria mea viati cu bdietii. Vreau sd-mi fac propria mea viata , Scott... far si triiesc zi si noapte cu serialul. $i fird el , nu fu ins& in stare sd-i spund asta. Privirea plin’ de durere din ochii lui era atét de 18 coplesitoare incat se gandi cd s-ar putea sd lesine si numai privindu-l. — {mi pare rau... El ar&ta de parcd-l traznise fulgerul. Era alb ca varul , ochii lui mari , albastri ardtau o suferintd cumplita. _ — lei baietii cu tine ? Ce facuse ca si merite asta ? Stiau amandoi c& oricét de ocupat fusese in ultimii trei ani , ii adora. — Tu nu poti avea.singur griji de ei in California, zise ea simplu. El 0 privi furios. — Nu. Dar tu ai putea veni cu mine sd mi ajuti. Era o remarca causticd , dar niciunuia nu-i ardea de glume. — Scott , nu! —O sa-i lasi si vind si md viziteze ? Alicia aproba din cap , iar el se rugi Domnului ca ea sd se tind de cuvant. O clipa , se gandi s& abandoneze serialul , si rimand la New York si s-o implore s& nu-l paraseasca. fsi dadu seama ci , orice ar face , era prea tarziu. fn inima , in sufletul si in mintea ei , il pardsise deja. {si reprosa mimai faptul c& nu sesizase la timp. Poate cd , dacd ar fi observat, acum ar fi fost altfel. O cunostea destul de bine ca sd-si dea seama c4 acum nu mai era nimic de facut. Se terminase totul intre ei , fari smiorcdieli gi vaicdreli. Pierduse rzboiul cu mult inainte si el habar 19n-avea. Viata lui era sfarsita. Urmatoarele doud luni au fost o adevdrata nenorocire , care-l mai faicea incd si plangd de cate ori isi amintea : cum le-a spus biietilor , cum i-a ajutat si se mute intr-un apartament pe West Side jnainte de a pleca el , cum s-a simfit prima noapte singur , in casa in care fuseserd cu tofii... Se gandise de mai multe ori s% renunfe la serial , s-0 implore si-l ia din nou , numai cd acum era limpede cd usa era inchis , ci nu se va mai deschide niciodat&. A descoperit , inainte de plecare , ci exista un profesor la Juilliard de care ea era " foarte incantatd ". N-avu- sese 0 aventur& cu el , Scott o cunostea destul de bine ca s& fie convins c4-i fusese credincioas& , dar se indrigostise de tipul acela si Asta fusese unul dintre motivele pentru care plecase. Voia sa fie liberd , si poat& dezvolta relatia cu el , fard si se simt& vino- vat{ , fara Scott Robinson. Ea si prietenul ei, profesorul , aveau atatea in comun , pe cand ea gi Scott nu mai aveau nimic , cu excepfia copiilor. Lui Mike i se rupse inima cand il vizu plecand , dar , la doi ani si jumatafe gi-a revenit destul de ugor. Terry n-avea decAt opt luni si pentru el nu era nici o diferenti. Numai Scott resimtea enorma diferent& ca pe o durere cumplita. Ochii fi erau plini de lacrimi care i se prelingeau usor pe obraji , in timp ce avionul survola incet New York-ul , indreptandu-se spre California. ~ Odat& ajuns acolo , Scott munci la serial ca din rdzbunare. Lucra zi si noapte , uneori chiar dormea pe canapeaua de la birou. Popularitatea serialului crescu pe culmile gloriei , primind nenuméarate premii Emmy. {n cei sapte ani de cénd se afla in California, Scott Robinson devenise ceva mai putin maniac. “Viata merge inainte" devenise mandria si bucuria lui , fi tinea zilnic de urat , era cel mai bun prieten al lui , era copilul lui. Nu mai avea de ce si se lupte cu el. Las& ca munca s& devind pasiunea lui zilnic. Baietii veneau si-1 viziteze cu ocazia anumitor s&rbatori gi cAte o lund vara. fi iubea mai mult ca oric&nd. Fiind ins& la o distant& de peste cinci mii de kilometri departare , cAnd gi-ar fi dorit , dimpotriva, s&-i vada in fiecare zi , simtea o durere de neinla- tuart. Fusesera o multime de femei-in viata lui , dar singurul lucru care ii tinea cu adevarat companie , erau serialul si actorii care jucau in el. Triia numai pentru a se bucura de vacanjele cu Mike si Terry. Alicia se maritase de mult cu profesorul de la Juilliard , aveau gi ei doi copii , iar ea , pana la urmda , renuntase la meserie , nu mai preda. Cu patru copii sub zece ani acas& , era deja foarte ocupata , dar se pdrea cd asta era viata pe care o iubea. Ea si Scott mai stdteau din cAnd in cand de vorbi la telefon , mai ales cind veneau biietii la el , sau daci vreunul dintre ei era bolnav , dacX avea vreo problema , ins{ nu prea mai aveau ce-gi spune , cu -~ 21 _exceptia discutiilor despre Mike si Terry. Abia de-si mai amintea cum era cAnd fusesera casatoriti. Nu mai simfea durerea pierderii ei , iar amintirea zilelor frumoase era estompat’. In afar baietilor , totul disparuse dintre ei. Ei erau adevaratele iubiri ale vietii lui. Vara , cand petreceau luna cu el , pasiunea lui pentru ei era chiar mai mare decét orice simtea pentru serial , atentia pe care le-o acorda era mai intens’. {si lua un concediu , in fiecare an ,de o lund si de obicei mergeau undeva impreund o parte din acea luna , restul il petreceau la Los Angeles , se duceau la Disneyland , vizitau prieteni , sau se jucau pe undeva ; el le gitea , avea grija de ei si suferea de fiecare dat c4nd se intorceau la New York si il lisau din nou singur. Mike , cel mare , avea aproape zece ani. Puteai conta pe el. Era vesel , dar si serios. fi semana in multe privinte , mamei lui. Terry era inci un copil , dezordonat , chiar la cei sapte ani ai sai prea inc’ un bebelus , capricios , mofturos , dar uneori foarte nostim. Alicia fi spunea adesea lui Scott ci Terry fi semana intru totul lui , dar el nu vedea aceast% asemanare. El fi adora pe am4ndoi , iar in noptile acelea lungi , singuratice din Los Angeles , ii era dor de ei , isi dorea s& locuiasc’ impreuni cu ei. Era singurul lucru din viata lui pe care- regreta , singurul pe care nu-l putea schimba , singurul cared deprima din cand in cnd , desi incerca din rasputeri s& nu se lase curpins de dezn4dejde. Ideea ci avea doi _ 22 copii pe care-i iubea si pe care-i vedea atat de rar > nu era oare un pret prea ridicat ce-l platea pentru o casnicie nereusiti ? De ce a trebuit s¥-i ia ea si nu el ? De ce ea trebuia recompensatd pentru anii pierduti , iar el pedepsit ? Ce era cinstit in asta ? Nimic. Nu facea decat s&-i intdreasci convingerea asupra unui lucru : nu va mai permite sd i se intample aga ceva. Nu se va mai indragosti el nebuneste , si se cdsdtoreascd , sd aibe copii si s4-i piardd ! Stop ! Nici gind ! Cu anii , gisise si solutia ideali : actritele. Cu zecile , cand avea timp ,ceea ce nu se intampla prea des. Cand venise in California , cu durerea in suflet pentru c4-i lisase pe Alicia si pe copii , czuse , plin de recunostinta , in bratele unei regizoare serioase. A avut cu ea o aventura care a durat sase luni si care a dus aproape la un dezastru. Se mutase la el , i acaparase cu totul , invita prieteni care si stea la ei , fi mobilase apartamentul , fi dirija viata intrutotul , pana cfnd el se simti sufocat. Fusese la UCLA (Academia de teatru din Los Angeles) , era absolventa Universitatii din Yale , vorbea intruna despre doctoratul ei , lucra la un " film serios " sii spunea mereu cd " Viata " este sub nivelul lui. Vorbea despre el ca despre o boald de care Scott putea fi cat mai curand vindecat dacd ar lisa-o pe ea sa-1 ajute. Ei nu-i pliceau_deloc copiii si-i tot ascundea pozele copiilor lui. Categoric , i-au trebuit 23sase luni intregi ca s&-si traga sufletul , timp in care a lisat-o si faci ce-a vrut. A durat sase luni pentru c4 era grozavi in pat : se purta cu elca si cu un copil de gase ani , exact atunci cind el avea atéta nevoie de cildurk. De altfel , ea parea s& stie totul despre industria programelor de televiziune din Los Angeles. {ns& , cand a inceput si-i spund cd ar trebui sd nu mai vorbeasci despre copiii lui , s4-i uite , atunci , el a inchiriat un apartament la hotelul din Beverly Hills pentru o luni , i-a dat cheia , i-a spus s& se distreze de minune gis nu se deranjeze s4-1 sune cAnd isi va gasi un alt apartament. I-a mutat lucrurile in casa ei in aceeasi sear&:si n-a mai tntalnit-o in urmatorii patru ani deloc , pana la o ceremonie de decernare a premiilor , unde ea s-a prefacut c& nici nu-l cunoaste. Ce-a urmat apoi , a fost intentionat vesel si fara complicatii. Actrite , mici vedete , figurante , modele , fete care doreau si se distreze putin , cand avea el timp , c&rora le plicea s& meargi la 0 petrecere ocazionald cu el , cand el nu era in una din marile perioade de stres datorit’ modificrilor ce trebuiau aduse serialului , si care nu doreau nimic mai mult de la el. Ele nu se sup&rau dacd el nu le suna. Unele ii mai giteau cAte o cing , cand si cand, ori gitea el pentru ele , pentru c& lui fi plicea s& giteascd , iar cele care erau bune cu copiii , erau invitate uneori s{ mearg’ la Disneyland cAnd erau baietii in oras , dar de cele mai multe ori prefera s4 24 fie singur cu copiii de cAte ori veneau in California. Mai nou , Scott se incurcase cu una dintre actri- tele serialului. Gloria era o fat’ frumoasd din New York si avea un rol important in serial. Era pentru prima dat& , de mult vreme , cAnd igi permitea sd se combine cu cineva dintre cei cu care lucra efectiv. Ea insi arita senzational gi nu-i putuse rezista. Juca in serial , dupa ce ani de zile jucase roluri de copil , fusese model sau dublura actritei din filmul " Vogue .,Lucrase un an la Paris pentru Lacroix , sase luni in Los Angeles turnase diferite parti , scene mai mult sau mai putin importante din filme nereusite. Era 0 actriti foarte modest4 , lucru destul de rar gi sur- prinzStor ,o fata dulce care parcd picase din cer. Se mira gi Scott cit de mult putea s-o placd. Doar s-o plac&,! Nu s-o iubeasc4. Dragostea si-o rezerva numai pentru Mike si Terry , care acum aveau noua ani si jumitate si , respectiv , sapte ani. Gloria avea doudzeci gi trei de ani , dar uneori lui i se parea cd gi ea se comporta ca un copil. Pe langd dulceata , avea un fel de simplitate si naivitate care-l miscau si-l ficeau si se simt& bine cu ea. fn ciuda bogatei ei © experiente in actorie ca si in prezentarea de moda din ultimii noua ani , rimasese relativ nesofisticatd , ceea ce uneori era odihnitor , alteori plictisitor. Era att de inconstient& de inevitabilele sfori care se trAgeau in spatele scenelor din serial , incat jocul ei era superb , dar era si o prada usoard pentru femeile 25mai surmenate impreuna cu care juca ea. Scott se trezea mereu avertizind-o sd fie mai sprintend in fazele pe care le juca si mai precauta la necazurile pe care ele incercau pe furig s& i le cauzeze. Copilares- te , ea reusea ins% s& se strecoare prin-tre toate acestea gi se striduia s& se distreze cum putea cind Scott era prea ocupat ca s& stea cu ea , aga cum se intampla de s&ptimani de zile , de cand el lucra la introducerea a dowd noi personaje si la o modificare surprinzitoare a unuia. Avea mereu grij ca serialul si rim4n& interesant , s4-si mengin4 telespectatorii fascinati de nesfarsitele modific&ri de conflict. La treizeci si noud de ani , devenise regele scenariilor serialelor zilnice de televiziune , asa cum atesta sirul de premii Emmy care straluceau aliniate pe un raft. Pentru el , erau , ins’ , ca de obicei , absolut inexistente. Se intorcea la birou si incepea s4 se plimbe de colo colo , intrebandu-se cum vor reactiona actorii la neasteptatele sale schimbari de ultim moment. Dou& dintre femei , de obicei , se_ descurcau de minune , dar unul dintre actori incurca frecvent replicile , cand se intampla si existe modificari in ultima clipS , mai ales daca ele 1 si deranjau. Juca in serial de doi ani. Scott se gandise de mai multe ori si-l inlocuiascd , dar totusi ii placea calitatea umani pe care o dadea serialului ca si taria pe care o aducea reprezentafiilor cand credea si el in ceea ce spunea. Era un serial care parea si insemne mult pentru milioane de oameni din Statele Unite , iar scrisorile pe care le primeau Scott , actorii si producdtorii nu erau cu nimic mai putin uimitoare. Interpretii , intregul echipaj de filmare gi regie , devenisera de-a lungul anilor , un fel de familie , iar serialul insemna foarte mult pentru ei toti. Devenise 0 cas& si un mod de viata pentru o multime de oameni talentati. fn acea dup4-amiaza , iubita lui , Gloria , urma s4 joace rolul lui Kelly Hartwell , frumoasa sord mai tanara a Brendei , eroina principala a serialului. Kelly fusese atras intr-o aventura de c&tre cumnatul ei. El © invdtase sA se drogheze , nestiutd de nimeni din familie , cu atat mai putin de propria ei sora. Prins4 fntr-o capcand din care ea pdrea incapabild si se elibereze singurd , cumnatul lui Kelly , Chris’, 0 seducea din ce in ce mai mult , o prindea in mrejele lui, impingand-o spre distrugere. Printr-o neasteptata schimbare de situatie , in episodul din acea zi , Kelly avea si fie martora unei crime comise de catre Chris. Politia o va ca&uta pe Kelly pentru uciderea vanz&torului de droguri', care-i futniza ei drogurile de cand il prezentase Chris. Fusese o serie de evenimente dificile , iar Scott supraveghease indeaproape scriitorii scenariilor , gata s& intervind daca era necesar. Era , insd , exact tipul de schimbare de conflict care tinea serialul mereu deschis spre noi actiuni , de zece ani de zile. Scott era foarte 27multumit de ceea ce lucrase in acea dimineata , schitand noile modificdri in dezvoltarea actiunii. Se agez pe un scaun in biroul lui , isi aprinse o figar’, lud o gura din ceasca de cafea aburind’ pe care tocmai i-o adusese secretara. Se intreba ce va spune Gloria de schimbarea din scenariu pe care abia io d&duse prin uga de la cabina ei. N-o mai vdzuse din noaptea aceea , cind plecase de la ea la ora trei si venise la birou si inceap& si puna pe hartie ideea care-l obsedase toati seara. Ea dormea cand el a plecat. S-a dus acasd la el , s-a barbierit gi s-a schimbat inainte de a veni la birou la ora patru si treizeci de minute. Pe la douasprezece si treizeci , atmosfera din biroul lui era inc& fierbinte. Se ridicd in picioare , stinse tigara si se indrept& in grab& spre studioul de filmare , unde il urm4ri cu atentie pe regizorul care citea noile modificari. Regizorul era un barbat pe care Scott il cunostea de ani de zile , era un veteran de la Hollywood , care venise la acest serial dup’ ce regizase o multime de filme reusite pentru televiziune. Fusese 0 decizie neobisnuit de serioas’ pentru un foileton cu episoade zilnice , ins.era clar c& Scott stia ce face. Tate MacMillan fi tinea pe tofi in frau. C4nd Scott intra in studio , el st&tea serios de vorbi cu Gloria si cu actorul ‘care-l interpreta pe Chris. Scott se asez% direct intr-un colt al incdperii de unde putea s& vada totul fara s4-i deranjeze. 28 — Vrei niste cafea , Scott ? il intreba o tanarad scenarista. fl urmarea de un an. fl plicea. Era un fel de “ursulet de jucdrie "cum I-ar putea numi unii : inalt, puternic , bland , inteligent , ardtos , dar nu splendid, cu un ras usor gi un stil pldcut , care mai diminua intensitatea cu care muncea. Scott zambi doar si clatina din cap. Era un copil dragut , dar el nu se gandise Ja ea decat ca la o scenaristaé. Era prea ocupat , cat era acolo , ca si se mai poata concentra la orice altceva in afara a ceea ce se petrecea in fata camerelor de luat vederi , sau in capul lui , de indat4 ce se gindea la noi schimbari si rasturnari de situatii in serial. = Nu , multumesc. li z4mbi fetei si-si indrept& din nou atentia spre regizor. Observa cd Gloria studia replicile ei , actorii care-i intrepretau pe Brenda si Chris stateau incet de vorba fntr-un colt. Doi oameni erau imbracati in uniforme de politisti , iar “ victima “ , vanzdtorul de droguri pe care Chris urma s&-l omoare in episodul de azi , purta deja o cimasa insAngerata care pdrea surprinzator de real. RAdea gi glumea cu unul din politisti. Era ultima lui aparitie in serial si n-avea nici o replicd de fnvatat. Avea sa fie deja mort cand aparatul de filmat il va prezenta pentru prima data. -— Doud minute ! zise 0 voce , destul de tare 29pentru ca lumea s-o auda. Scott simti o ghear’ strangandu-i partea de sus a stomacului. fntotdeauna pitea asa. Resimtise acest spasm inc& din primele zile de actorie , de cand era la colegiu. La New York , se simfea literalmente ru cu © ord inainte de ridicarea cortinei , in fiecare seard cand se juca una din piesele lui. Acum , la zece ani dupa ce n&scuse " Viata ", tot mai simgea un spasm ori de cate ori erau gata s& intre in emisie si sd inceapi transmiterea episodului. Dacd era un fiasco 2... dac-i scidea publicitatea ?... dacd nu-l urmarea nimeni ?... dacd nu tofi actorii erau pregititi 2... dac&-si uitau replicile ?.. dacd ?... posibilitatile si potentialele erori erau infinite. —Un minut ! Nodul din stomac i se stranse si mai tare. Ochii lui Scott trecuré repede in revisti teatd incdperea. Gloria , cu ochii inchisi , memora incd 0 datd replicile sisi mentinea st%p4nirea de sine. Brenda si Chris, la locurile de unde trebuiau ei si intre in scend , erau gata si aibe acea ceart% cumplita cu care incepea episodul de azi. VAnzitorul de droguri manca un ~ enorm sandvis cu pastrama , imbracat in cimasga lui plind de sange. Nu se afla inc pe platoul de filmare. Nimeni nu mai scoase nici un sunet cand regizorul secund ridici o m4nd , cu degetele desfacute , care indicau cinci secunde p4na la intrarea in emisie... patru... trei... doi... unu... Un gol in stomacul lui Scott, 30 mana coboara , Brenda si Chris se luptd cu furie pe platou , un limbaj usgor abuziv , care se abate putin de la text , dar incd in limitele acceptabile pentru cenzori. Situatia se tensioneazi p4nd la punctul de explozie. Cuvintele ii sunt familiare lui Scott ,cu toate acestea , ici si colo , pe masurA ce le dau viat% , accelereazd ritmul. Brenda mai mult decat Chris , dar la ea merge , iar pe Scott nu-l deranjeaza atéta timp cat nu se distanteazd prea mult de scenariu gi nu fi incurcd pe ceilalti actori. Pand acum , merge... Usa se tranteste dup& patru minute intens dramatice , actiunea episodului se intrerupe pentru a introduce 0 reclamd comerciala. Brenda iese din platou aratand alb4 ca varul. Munca pe care o fac este de scurt% durata , dar este intens trditd , dialogul si situatiile sunt atat de reale , incdt ei togi cred in ele. Scott ii surprinde privirea si-i zimbeste. A facut o treaba bund. Intotdeauna face o treabi bund. E 0 actrita minunata. Ea dispare. Mana se ridicX din nou. Liniste deplind. Nici un sunet , apoi , o moneda zbArnie intr-un buzunar , ori o cheie sau un inel de chei , ori un pas. Chris se dusese la casa indepartata de la arf a vanzatorului de droguri , care-i diduse un telefon anonim Brendei si-i spusese de legitura amoroasé a sotului cu sora ei. Se aud impuscaturi si cu totii vedem corpul cazut la pamént al barbatului cu cdmasa plind de sAnge , intins pe podea , desigur mort. Fata de o duritate extrem’ a lui Chris , 31privirea de criminal din ochii lui , in timp ce Kelly sta in picioare chiar langa el. Paleste. Paleste si el. Fata - lui Kelly devine de o extrema duritate , desi pare incredibil de frumoas’ in micul , dar luxosul apartament. Chris 0 trateaz& ca pe o fetitd bund care a devenit rea si noi o vedem pe ea luandu-si rimas bun de la un barbat , simtind fard si ni se spund , ci ea anuna intrarea unui alt personaj in scend. Ochii lui Kelly se fixeazi pe camera de luat vederi , tulburati , frumosi si cumva de gheafi. Scott . priveste cu infrigurare , in vreme ce actiunea, continua gi nu se relaxeaz% dect in momentul in care se opresc din nou , pentru o alt& reclamd. Este o plicere aceast{ nou’ pies’ , in fiecare zi , 0 noua drami ,o lume complet noua , iar partea de magie a acestui lucru nu inceteaz4 s&-1 intrige. Uneori , se mira si el cum de continua , de ce serialul are atata succes , dar se intreaba si dacd nu cumva este pentru c& el insusi e aga prins de el. Se mai intreaba , dar foarte rar , ce s-ar fi intamplat dac& ar fi vandut conceptul general in realizarea serialului sau daca |-ar fi isat balt cu ani in urmi... si se fi apucat de altceva... sX fi rimas cu Alicia si cu biiefii... ar mai fi avut oare alti copii ? Ar scrie , oare , acum piese pentru Broadway ? Ar fi reusit ? S-ar fi despartit , oare , oricum pénd acum ? Era ciudat si te uifi in urmi si s& faci speculatii de mana a doua. Apoi Scott parasi studioul , convins cd 32 fragmentele urm&toare vor merge bine gi. nu era nevoie si stea pani la sfarsit. Regizorul tinea totul sub control , iar Scott se indrepta incet spre biroul lui, simtindu-se obosit , ugurat si sigur pe regia urm4- toarelor fragmente. Ce-i placea lui cel mai mult in acest serial era ci nu putea s4-I lase si leneveascd sau sX fie multumit de el , nu putea sd-l lase s§ urmeze © singurd linie sau formula , sau aceleagi linii gene- rale ale actiunii. Trebuia s4-1 mentina viu , clipa de clips , ori de ord , altfel serialul ar muri pur si simplu. fi placea , il incdnta aceast& provocare zilnicd. Odat& intalnit& provocarea , se intorcea Ja biroul lui, se rasturna pe canapea, privind fix afara, pe fereastra. ~Cum a mers ? intreba Sarah. Era secretara lui de aproape trei ani , ceea ce in televiziune inseamnd jumatate dintr-o viatd. Era o adevirat® comedian noaptea si credea c& Scott mergea la apd cAnd nu-l vedea nimeni. — A mers bine. Parea relaxat si multumit. Nodul din stomac se transformase intr-un freamat pasnic de satisfactie. ~ Avem vreo veste de la retea ? Trimisese c4teva idei noi de regii interesante pentru serial si astepta s% aud& acceptul lor , desi stia ci , mai mult ca sigur , il vor lisa si facd orice dorea. — Nu inc’. Dar mi se pare ci Robin McNeil nu e in orag , ca si Roger Denault , de altfel. 33Zeii care-i dirijau viata , omnipotentii , tipul " gandeste tot", “vede tot ", “ stie tot “. El si Roger mergeau impreuni fa pescuit si cu toate ca se spunea despre el c& ar fi un ticdlos , Scott il placea si sustinea cd , cu el , fusese foarte de treaba. — Pleci-devreme in seara asta ? intrebi Sarah plind de speranta. C4teodata cAnd venea la birou inainte de rasaritul soarelui , pleca dupa ora cinci , dar asta se intampla destul de rar. Dadu din cap gi se duse spre celalalt capat al inc&perii , unde vechea magind de scris st&tea pe o m&suf& chiar in spatele lui. Era un Remington , una dintre pufinele amintiri care-i ramasesera de la tatal sau. —Cred ci mai ram4n pe aici. Scenele pe care le-am turnat azi au fost foarte bune , ceea ce jnseamn& ci avem o multime de modificari de facut pentru noile fragmente. Trebuie sa-1 elimine complet pe Norman. L-am omort. Kelly va ajunge la pusca- rie , ca s& nu mai vorbim de faptul ci Brenda a descoperit adevarul despre Chris. Asteapt& numai s& vezi ce va face cAnd va afla c& surioara ei a facut.o multime de gmecherii ca si-si intretina obiceiul de-a utiliza droguri , gratie drag&lasului ei sotior. Radia de fericire in timp ce-si intinse picioarele sub birou , isandu-se pe spate , cu mainile deasupra capului , intr-o pozitie de totald incantare si relaxare. — Ai o minte bolnavd ! se strambd Sarah si 34 inchise usa biroului Jui , apoi isi bagd din nou capul pe usa : — Vrei s&-ti comand ceva de la bufet de mancare pentru seara asta ? — Doamne... ei bine , acum stiu c& tu incerci s& mad omori. Lasd-mi doar cfteva sandvisuri si un termos cu'cafea pe biroul tiu. Am sa inghit dacd-mi va fi foame. . De cele mai multe ori , era trecut de miezul noptii inainte ca el sd se fi uitat macar la ceas sii trecuse de mult foamea. Era o minune cd nu murea de foame , zicea adeseori Sarah , cand constata cd lucrase toat% noaptea si ldsase scrumiere pline de mucuri de tigard , paisprezece cdni de cafea rece si vreo gase invelitori de ciocolat’ Mars in urma lui. — Ar trebui sd te duci acasd si te culci ! — Multumesc , mami , zimbi el , in vreme ce ea inchidea usa. Era o fat& de treabd si il placea. {nc% mai zambea , cu gandul la Sarah , cand usa se deschise din nou si el uitd s4 vad& cine era. Ca de fiecare dat cand o privea , ise tdia rdsuflarea vizand cum arita. Era Gloria , incd imbrdcat&.in costumatia si cu maghiajul din platou : arata uluitor. Era inaltd , subtire , find , cu sAnii plini , ridicati, care parcd te implorau sf te ridici sd-i atingi , iar picioarele pareau cd-i incep de la subtiori. Era aproape la fel de inalt& ca Scott , avea un par negru, bogat , care-i ajungea p4na la talie , 0 piele alba , 35