Metacogniie

nvarea este semnificativ facilitat de utilizarea strategiilor puternic

structurate.
ntre acestea se disting strategiile metacognitive, care ofer subiectului
momente favorabile orientrii gndirii asupra propriei gndiri.
Dezvoltarea metacognitiv asigur mecanismele de autoreglare a
nvatare.
n abordarea nvarii prin cooperare, sarcina de lucru este un pretext
pentru a pune elevii n interaciune. Scopul este atins nu prin rezultatul
obinut n activitile de grup ci prin analizele care au loc dup fiecare
exerciiu de acest gen.
Procesul de metacogniie nu este unul aplicat cu generalitate i
generozitate, deoarece baza nvrii o constituie transferul de cunotine i,
mai puin analiza experienei pentru a facilita nvarea viitoare.
Dialognd cu elevul asupra modului cum a lucrat, cu cine a colaborat, ce
strategie a abordat, cum s-a simit, reuim s atingem i alte obiective pentru
elev: autocunoaterea, dezvoltarea unor strategii de nvare, multiplicarea
resurselor de nvare, socializarea, dezvoltarea competenelor de comunicare
.
Profesorul trebuie s l pun permanent pe elev n situaia de a putea
estima propriul rspuns la ntrebrile : Ct de interesat sunt de ce nv? Ct
timp voi aloca pentru a nva? Ce alte lucruri mi distrag atenia? Beneficiez
de condiii bune pentru succes? Am un plan? Planul include experienele
mele anterioare?
Metacogniiile profesorului determin metacogniiile elevilor.
Modul lui de a ghida cursanii ctre obiectivele propuse trebuie
s in cont de capacitile acestora.
Reflectnd n mod contient asupra propriei nvri i sporeti n mod
considerabil ansele de succes.
Strategiile metacognitive intr n aciune n trei momente diferite ale
invrii:

nainte de realizare, prin stabilirea unui plan de aciune, care se

refer la alegerea strategiilor adecvate;
n timpul realizrii, prin monitorizarea progresului nspre scopul
stabilit;
-

dupa finalizare, prin evaluarea rezultatelor.