Sunteți pe pagina 1din 5

SISTEMUL SOLAR

SISTEMUL SOLAR s-a format acum, aproximativ 4 miliarde de ani I


const n SOARE, cele nou planete care se nvrt in jurul lui I
sateliii lor. Aceste planete sunt: MERCUR, VENUS, PAMANT, MARTE,
JUPITER, SATURN, URANUS, NEPTUN, si PLUTO. Sistemul solar s-a
format, probabi, dintr-un nor de gaze I praf care s-a desprins dintr-un
nor mai mare. Forele gravitaionale au fcut ca norul s se
nvrteasc I s se contracte. Centrul, devenind foarte compact,
dens I extrem de fierbinte, a format SOARELE. Celelalte materiale au
format un disc, care ngrmdindu-se, au format corpuri. In urma
ciocnirii corpurilor I rcirii lor s-au format planetele.

SOARELE
SOARELE este o mas gazoas, de mrime medie care
are cldur I lumin proprie, I care conine 99.9% din toat
materia din sistemul solar. Toate planetele, inclusiv PAMANTUL, fac o
micare de revoluie n jurul SOARELUI. Cu toate c mai puin de
jumtate din a miliarda parte din energia SOARELUI ajunge pe PAMANT
n fiecare secund, este deajuns s susin viaa. Petele solare,
care apar pe suprafaa SOARELUI ca nite pete negre, sunt regiuni
mai reci de pe SOARE. Explozile solare - erupii de gaz I particule
asociate cu petele solare – pot distruge comunicaiile I sistemul
electric de pe PAMANT. Vntul solar, un uvoi de particule electrizate,
strbate tot sistemul solar, cauznd AURORA BOREALA.
MERCUR
MERCUR este cea mai apropiat planet de SOARE. De
pe suprafaa uscat a planetei, SOARELE apare de doua ori mai mare
ca de pe PAMANT. Temperaturile de pe suprafaa planetei, care
variaz cel mai mult din sistemul solar, pot ajunge amiaza la 427 de
grade Celsius I pot scdea noaptea pn la –184 grade Celsius.
Suprafaa lui MERCUR este acoperit de cratere, provenite din
bombardamentele cu meteoriI I comete. MERCUR pare a fi fcut
n majoritate din fier. Din cauza miezului de fier, planeta are cmp
gravitaional, dar este prea mic I prea slab pentru a sustine mai mult
de o subire atmosfer de vapori de sodiu I heliu.

VENUS
VENUS este a II-a planet de la SOARE. Cu toate c
distana pn la SOARE este de dou ori mai mare fa de cea a
lui MERCUR, VENUS este cea mai cald planet din sistemul solar. O
atmosfer subire I noroas format din dioxid de carbon, reine
clduta solar I nvluie planeta cu un strat de acid sulfuric cauzat
de erupiile vulcanice. Suprafaa planetei este format din cmpii
ntinse i regiuni muntoase modelate de vulcani I de rurile de lav.
Se crede c vulcanii continu s erup. Deoarece cantitatea dioxidului
de sulf variaz, s-au depistat regiunile calde de pe planet.

PAMANTUL
Este a III-a planet de la SOARE. Datorit distanei la
care se afl de SOARE, prezena unei atmosfere protectoare I a unui
amestec corect de substane organice, PAMANTUL este singura
planet din sistemul solar care poate susine viaa. Este deasemenea
singura planet pe care o substan (ca apa) exist n stare
gazoas, lichid I solid. PAMANTUL este extrem de dinamic a
crui scoar se recicleaz constant, datorit micrii continue a
platfornelor.

MARTE
Este a IV-a planet de la SOARE avnd ca dimensiune
jumtate din mrimea PAMANTULUI. Deasemenea este nclinat pe
o ax care are ca rezultat existena anotimpurilor. Aceste anotimpuri
schimboare creaz pe planet vnturi care ating 161 k/h I care
cauzeaz puternice furtuni de praf. MARTE are 2 sateliI care sunt
probabil asteroizi capturai. Emisfera sudic a planetei este o
suprafa stabil cu multe cratere. Si totuI, pe emisfera nordic se
observ ruri ntinse de lav I vulcani gigantici consideraI ca fiind
cei mai mari din sistemul solar.
O uria deschidere, numit Valles Marineris, este de cinci ori mai lung I
de dou ori mai lat fa de Alpi. Nenumate canale ramificate strbat
cmpiile care sunt strnse n apropierea Ecuatorului. Aceste canale se
aseamn sistemului de ruri gsit pe PAMANT I s-ar fi putut forma
cnd condiile de pe MARTE erau foarte diferite de cele de astzi.

JUPITER
A V-a planet de la SOARE, JUPITER este cea mai mare
planet din sistemul solar. Suprafaa lui JUPITER este de dou ori mai
mare dect suprafaa total a celorlalte planete laolalt. Inconjurat de
16 sateliI, JUPITER seamn cu un sistem solar n miniatur. La
fel ca o stea, este compus n majoritate din gaze I I genereaz
propria-I cldur. Oamenii de tiin speculeaz c dac
JUPITER ar avea de 70 sau de 100 de ori mai mult materie, ar fi o stea.
Atnosfera planetei este fcut din benzi mictoare, de gaze.
Dominanta “MAREA PATA ROSIE”, avnd diametrul de trei ori mai mare
fa de cel al PAMANTULUI, este o furtun uria care a existat cel
puin de cnd telescoapele observ JUPITERUL. O rotaie foarte
rapid - odat la 10 ore - d lui JUPITER cele mai scurte zile din
sistemul solar I ajut la formarea unui puternic cmp magnetic care
este de nenumrate ori mai mare fa de cel al PAMANTULUI.
Noaptea pe JUPITER este departe de a fi ntunecoas: cerul este
luminat de cei 16 sateliI, o auror strlucitoare cauzat de cmpul
magnetic I strlucirea fulgerelor gigantice.

SATURN
Planeta SATURN este a VI-a planet de la SOARE. Este
nconjurat de nenumrate inele formate din bucele mici de roc
I ghea. Acestea pot fi resturile de la un satelit care a fost
frmiat ntr-o coliziune cu un alt corp ceresc. SATURN are cel
puin 24 de sateli iar unii dintre ei au urmele unor astfel de coliziuni.
Densitatea uriaei planete este att de mic nct poate oluti pe
ap, un indiciu c este fcut n majoritate din gaze de hidrogen I
heliu. SATURN I genereaz propria-I cldur, probabil, deoarece
gazele se separ n interiorul lui, printr-un proces similar celui de
separare a uleului de oet. Aceast separare permite gazelor s
transforme o parte din energia de micare, energie cinetic, n
cldur. SATURN are un cmp magnetic puternic a crui poli coincid
cu polii geografici.
URANUS
Este a VII-a planet de la SOARE. Cea mai caracteristic
particularitate este c se rotete pe o parte ajungnd doar pe un singur
pol lumina solar. O teorie sugereaz c URANUS a fost lovit de un
obiect mare,care l-a rsturnat. Obiectul a fost pulverizat iar resturile au
format nori din vapori de ap I pulbere de roc. Mai trziu aceste
resturi s-au strns formnd cei 15 sateliI I 11 inele care
nconjoar planeta. O alt teorie susine c inelele s-au format din
resturile create cnd civa din sateliii planetei au fost zdrobiI de
meteoriI mai mici. Ca I NEPTUN, n mare parte URANUS este un
ocean murdar de ap susinut de un miez de roc. Atmosfera format
din hidrogen I heliu cu urme de metan d planetei culoarea albastru-
cenuie.

NEPTUN
Planeta NEPTUN este a VIII-a planet de la SOARE. Cu
furtuni uriae care sufl cu o putere de zece ori mai mare dect cea a
uraganelor – aproape deajuns s sparg bariera sunetului – NEPTUN
este planeta din sistemul solar bntuit de vnturile cele mai puternice.
V-a rmne de determinat ce cauzeaz aceste vnturi puternice. De
patru ori mai mare dect PANANTUL I puin mai mic dect
URANUS, NEPTUN probabil, nu are limite bine definite ntre straturi. Are
un mic miez de roc topit nconjurat de un ocean amestecat
cubucI de roc I noroi. Partea superioar a oceanului se
gradeaz treptat ntr-o atmosfer compus din hidrogen I heliu. O
mic cantitate de metan d planetei culoarea albstruie – gri.

PLUTO
Este a IX-a planet de la SOARE, cu toate c orbita ei
eliptic o aduce mai aproape ca NEPTUN de SOARE. Mica planet (25
de planete ca PLUTO ncap n MERCUR, urmtoarea planet ca
micime) PLUTO pare a fi mai mult un asteroid fcut dintr-un amestec
deroc, ghia, amoniac I metan. PLUTO I singurul ei satelit
funcioneaz ca o planet dubl. CHARAN, satelitul lui PLUTO, este
aproape jumtate din mrimea planetei I ar prea de pe cerul lui
PLUTO ca fiind aproximativ de ase ori mrimea LUNII. Cele dou
corpuri se rotesc n jurul unui punct balansat care se afl ntre ele.
Cele dou corpuri mpart chiar atmosfera subire de nitrogen a lui
PLUTO.

Evaluare