Capitolul al Vi-lea Conflictul cu celalalt— Studiu de caz? Impactul razboiului ruso-japonez asupra imaginii Japoniei in Europa Imaginea Japoniei in Occident inaintea declansirii Razboiului ruso-nipon Unul dintre sloganele adoptate de guvernul japonez in timpul modernizirii sale a fost Fukoku kyhei (Tari bogati, armatA puternicd). Degi nimeni nu poate spune cu certitudine daci prima jumatate a sloganului a fost dus la indeplinire in epoca Meiji (1868 — 1912), intrucat chiar dae procesul industrializdrii a avut loc in Japonia acestei perioade, majoritatea populatiei era sdraci in conformitate cu standardele occidentale, nu este nici urma de indoialé referitoare a indeplinirea jelului exprimat in a doua jumitate a sloganului. Dup4 Restauratia Meiji din 1868, in mai putin de trei decenii, Japonia a devenit o putere militaré temutd in Extremul Orient, Intreaga evolutie japoneza poate fi pusi sub semnul militarismuhii. in epoca Heian (794 ~ 1185, A.D.), rémasa in istoria nipond ca Evul de aur al culturii, Japonia a fost guvernata de Imparati gi de aristocratia civila. in secolele ce au precedat si au urmat acestei epoci insi, puterea de facto a apartinut mai degrabi altor eategorii — fie c& a fost vorba de cler, in epocile anterioare, ori de militari in perioada ce a urmat pana la Restauratie, in 1868. Valorile martiale japoneze sunt recunoscute si apreciate ca adevarati ambasadori culturali ai tuturor timpurilor. Putind lume nu a auzit ined de budé (sau artele martiale), ori judé, karate sau kendd. in religie, inflorirea budismului: Zen a fost asociata codului etic si social Bushids (calea razboinicului). fn arte, desi atat religia, cat si natura au constituit teme importante, in literaturé cele mai populare teme au fost cele de istorie militar, exemplul cel mai gritor in acest sens constituind-o drama celor 47 de rénimi, care s-a petrecut in realitate in 1708 gi a fost ulterior folosit’ drept sursi de inspiratie pentru generatiile care au urmat, pentru luptitori ca atitudine, pentru dramaturgi ~ca sursi de inspiratie in piesele de teatru Kabuki si Joruri, precum si pentru industria cinematografic’, evenimentul fiind transpus pe marile ecrane in 1943 de cdtre regizorul Kenji Mizoguchi. Primul european care a tradus si adaptat Povestea celor 47 de ronimri a fost Alexander Mitford (devenit mai tarziu Lord Redesdale) in deceniul al saptelea al secolilui al nowdsprezecelea. Aceasta face ca nu numai in 368arhipelag, dar gi in Occident, Samuraiul si fie considerat un corolar al celor mai scumpe valori nipone: o imbinare armonioas& de cnraj dus la extrem, loialitate de neintrecut, libertate absoluta si frugalitate, Din pacate pentru acest simbol atat de puternic al traditiei nipone, reformele care au urmat imediat dupa Restauratie au avut drept scop, printre altele, abolirea clasoi samurailor ca o categorie social distinct, deschizdnd in acest fel calea ascensiunii socio economice pe merit, fiind lor de talent”. Desfiintarea clasei posibili acum afirmarea tuturor ,oame! samurailor nu insemna ins& gi moartea spiritului de samurai. Dup& 1868 au fost lansate dou’ curente paralele si complementare, pe care Guvernul le-a incurajat. Primul a constat in modernizarea militar intensiva gi al doilea a fost evidentierea spiritului de samurai. in mod paradoxal, asadar, in vreme ce privilegiile militare concrete ale samuraifor erau abolite prin ordinul de concentrare din 1873, etica samuraiului a fost pastrati in randul noilor recruti mai cu seamA prin intermediul decretelor imperiale si a proclamatiilor care au accentuat atat importanta militarilor in genere, ct gi psa fricii, calitigile considerate necesare oric&rui militar loialitatea si japonez. Modernizarea militar incepuse de fapt inainte de Restauratie. Chiar inainte de vizita lui Perry, mulfi japonezi s-au ardtat ingrijorati din eauza sistemelor defensive nipone si au cerut reforme radicale. Dup ,deschiderea” tArii din 1853 aceasti dorinté de modernizare militar s-a intensificat, coneretizindu-se in reforme locale, pe fiecare han%®. Chiar inainte de Restauratie ultimul Shdgun a reugit 4 obtind sprijin logistic din partea armatei franceze si a flotei britanice. Guvernul Meiji a urmat tendintele existente, ins a inlocuit consultanta militaré franceza cu cea germana. in ciuda traditiei militare longevive, japonezii aveau de fapt foarte putin experient in lupta cu un inamic strain, real. Singurii invadatori pe care ii cunoscuse Japonia pana in timpurile moderne, armatele Hanului Kublai din secolul al XIlJ-lea, fusesera infranti de natura dezlantuit&: flota mongol a fost spulberati de un taifun % prima data (in 1274) si de un tsunami %7 9 doua oar’ (in 1881).% Nici planurile hegemonului Toyotomi 886 Feuda (in limba japonera). %6 Vant extrem de puternic (aceste fenomene se produc indeobste toamna, in lunile octombrie si noiembrie) oT Val urias, un efect al undelor seismice ; vizual, poate fi comparat cu un perete de 369oreei si Chinei in secolul al XVI-lea nu fuseser& Hideyoshi de invadare a duse la bun sfargit. Nici in cazul aparitiei strAinilor pe {Armurile nipone, dupa debarearea lui Perry din 1853, nu s-au inregistrat lupte de amploare intre localnici si noii sosifi. Au fost céteva conflicte minore care au fost in&busite rapid, guvernantii militari japonezi realiznd la timp inferioritatea tehnologica a luptiitorilor lor, Misiunea armatei in prima parte a epocii Meiji tre necesit&tile interne de stabilire gi era agadar mai curand orientata mentinere a picii. Aventurierii cavaleri au fost frustrati de guvernanti fi dorinta lor de a lupta cu strainii. O expeditie militara japonez trimisé in Taiwan (pe atunci Formosa) in jurul anului 1874 era considerat& de cAtre guvernanti mai curdnd o solutie de a scipa de c&teva capete infierbantate din zona militarilor. Testul real a venit in 1877, cand oamenii convocati sub obligati si se confrunte cu steagurile armatei japoneze moderne au fo: samuraii lui Saig6 Takamori (1827 - 1877). in afara efectelor pur politice, gestul de revolt extrema al lui Saigé a avut un efect militar profund, ‘Treptat, o serie de factori externi gi interni impingeau Japonia caitre rizhoi in afara granifelor. Pe de o parte, de la inceputul epocii Meiji relatiile Japoniei cu China gi Corea fuseser’ extrem de tensionate, Pe de alti parte, inarmarea extrema a Japoniei in cea de-a doua jumatate a secolului al nouasprezecelea, indoctrinarea populatiei civile si militare cu slogane si activarea patriotismului extrem prin discursuri gi decrete imperiale cu un continut moralizator martial aveau si igi faci simfite efectele. Primul mare rain a fost cel din 1894-1895, in urma ciruia China a fost'infranté fara drept de apel. Zece ani mai trziu era pusii intrebarea: este gata Japonia s& scoata sabia? Numai cA de aceasti dati nu mai era vorba de un inamic asiatic, ci de una dintre Marile Puteri rizboi al Japoniei moderne cu un inamic ale Buropei — Rusia. Japonia ,se afl in pragul unei confruntiri care trebuie si o transforme in Mare Putere sau si o elimine dintre Puteri. $i alte conflicte au avut loc in istoria moderna ~ cfirora lumea leva dat sanse mari si care sau dovedit a fi de important major pentru combatantii dar niciodati, probabil, nu a fost unul atat de inevitabil, incat si implice dincolo de orice dubiu, insigi existenta unuia (din combatanti - n.m.) ca natie puternicd. Dacit apa #86 A se consulta Alexandra Marina Gheorghe, Op. cit., pp.190 — 191 370cu Japonia ar pierde in aceasta lupti, ea ar trebui s& se multumeasc’ permanenta ei clasificare ca Putere de mana a treia sau a patra — probabil pana la eventuala ei disparitie ca natie independent&."2% Nu este nici o indoialé — Japonia igi diduse seama cA aceasta era marea ei sansa. Reverberatiile rezultatului ar fi putut aduce insi o rAsturnare de situatie in Asia. Cum spunea acelagi jurnalist:,in hotararea rezultatului sunt implicate mult mai multe lucruri decét soarta existentei ca natie a Japoniei. Nu numai istoria Orientului Indepartat, ci a intregii Asii fi influentata imens de izbanda.”1000 La inceputul secolului al douazecilea se definitivea: greutate zonele de influenté ale Marilor Puteri din Argentina pana in Filipine. fn Asia de Est, in primele noua decenii ale secolului al nouisprezecelea, Puterea britanicd fusese coa mai importanta fort politica, Puterile francezi si rusi constituind rivali mai putin temuti. in ultimul deceniu al secolului al nouasprezecelea ins, se produseseré numeroase inversiuni spectaculoase: Germania, Statele Unite, Japonia gi Rusia intraser’ in forti in aceasti parte de lume, ultima avand o reusita cu destuli si anume ~ finalizarea constructiei chi tehnologicd important la a ferate Transsiberiene. La randul ei, Japonia, in permanent preocupata de chestiunea coreeand, ficuse progrese militare gi economice remarcabile. Razboiul dintre China gi Japonia din 1894-1895 pornise de la disputarea influentelor asupra Coreei. Japonia a castigat razboiul, Inand prin surprindere numeroase Puteri europene care considerau China mai zboiului, mare decat prima, mai puternicé. Inc& din anul declangarii r Japonia a obtinut revizuirea Tratatelor inegale cu Puterile occidentale. in urma stabilirii victoriei, China ar fi trebuit si cedeze Japoniei Peninsula Liaotung. Acest lucru a fost considerat de Rusia intolerabil si prin tratative diplomatice convinge Franta si Germania si i se aldture in Tripla Interventie care a fortat Japonia s& renunte la aceasta pretentie. Drept compensatie, Japonia primeste o mult mai substanfialé recompensi de rAzboi in bani. Efectele acestei interventii sunt vizibile imediat. in Tokyé si in imprejurimi izbucnese revolte si au loc demonstratii. Japonezii, extrem de incdntati de recenta lor vietorie, se considera umilifi de Puterile ,albe”, ins nu puteau face nimic sf indrepte acest lucru. Japonia singura nu putea s& lupte cu trei °° The Times, 6 februarie 1904 1000 Thidem sitforte precum cea rus&, german si franceza, iar guvernantii igi dideau bine seama de acest lucru. in cuvintele Imparatului Meiji, nu mai era nimic de facut, japonezilor nemairamanandu-le decat si indure ceea ce in mod obignuit nu ar fi putut fi acceptat Victoria japoneza in razboiul cu China gi umilinta indurata in urma ‘Triplei Interventii au constituit o motivatie mai puternic& pentru accelerarea reformelor militare si a revizuirii pozitiei diplomatice. Japonia isi didea seama cA din punet de vedere tactic, pozitia sa de izolare nu mai trebuia repetati, constituind o grav eroare strategic’. Aproape simultan, guvernul de la Londra realiza cresterea puterii eventualilor sii adversari europeni in Orientul Extrem, ceea ce avea si il convinga si initieze o serie de tratative. Prima Mare Putere abordat& este Germania, ins& discutiile cu aceasta esueaza. In consecint&, Marea Britanie descoper& in Japonia un potential aliat de n&dejde in Asia. Alianta anglo-japonezi incheiataé in 1902 a confirmat sustinerea reciproca a color douii tari. Initiativa ruseasc& in constituirea Triplei Interventii si pozitia de putere pe care aceasta o dorea in China de Nord, Manciuri toate in Coreea, vor duce la tensionarea extrema a relatiilor bilaterale si mai presus de nipono-ruse. Antagonismul japono-rus a explodat in 1904. Unele dintre efactele cele mai importante ale infrangerii Chinei in Razboiul impotriva Japoniei au fost vizibile destul de rapid, atat in evolutiile interne, cat gi in cele externe. Pe plan intern, nu exist nici o indoiala — infrdngerea Chinei in fata Japoniei a scurtat cu mult longevitatea dinastiei Manchu, care a fost indepirtaté dupA aproximativ un deceniu de la evenimentele din 1895. Pe plan extern, a avut loc o modificare a atitudinilor chineze fat de occidentali. inainte de evenimentele din 1894-1895, in China, sferele de influent ale Puterilor occidentale se pstraser§ ca urmare a existentei unor invidii intre conducitorii locali, sistemul supravegherii Chinei fiind bine cunoscut in lume. Pan la rézboi, atét integritatea teritorialf, cat gi suveranitates fuseserA — cel putin cu numele — respectate de Marile Puteri. Singurele zone administrate de occidentali sunt Macao si Hong-Kong-ul. Fragilitatea Chinei, evidentiata de rezultatul rizboiului cu Japonia, a dus la o accelerare a bit&liilor diplomatice intre Marile Puteri pentru extinderea influentelor, fonomen similar evenimentelor petrecute in Africa, mai inainte cu aproximativ un secol. In consecinta, declansarea unui conflict pentru dobandirea unei influente totale, intre Marea Britanie,Franta, Rusia, Statele Unite ale Americii si Germania parea iminent. Degi Japonia provocase toatd aceasta agitatie, nu era ined privité ca © Putere egal celor din Occident, lucru dovedit de ‘Tripla Interventie. Cand Japonia sa alaturat Marilor Puteri occidentale in 1900, cu ocazia solicitarilor venite de la Peking, in vederea indbusirii Revoltei boxerilor!%, luerurile au inceput ins sa se schimbe. Japonia era pregitit& si meargi mai departe, nefiindu‘i suficienti laurii vietoriei impotriva Chinei. Principalul obstacol in calea afirmérii sale si incline era cu siguranti Rusia. Victoria Japoniei impotriva Rusiei ave odat& pentru totdeauna balanta in favoarea dominatiei japoneze asupra Asiei de Est. Cunoscand rezultatul conflictului ruso-japonez, poate nu ar fi exagerat si mentionim faptul c& acesta a avut un rol important in precipitarea evenimentelor care aveau si culmineze cu izbuenirea Primului R&zboi Mondial si al Revolutiei ruse din 1917, Japonia gi Rusia — escaladarea tensiunilor Umilinfa suferita de Japonia in urma Triplei Interventii a determinat-o s& accelereze reformele societitii pe toate planurile, dar si s& isi intareasca fortele militare, atat pe mare, cat si pe uscat. [n acest context de incileare flagranti a dreptului invingStorului, Japonia va cduta si intdreascd legiturile cu Puterea considerat& in acel moment cea mai importanta din lume —,,Tara in care Soarele nu apune niciodat&”, Imperiul Britanic. Legiturile diplomatice, culturale gi strategice cu Anglia se vor inteti, culminand cu Alianta anglo-japonez incheiata in 1902. Fara a abandona ideea tratativelor pacifiste, Japonia propune unei Rusii din ce in ce mai arogante si mai sigure pe sine, un acord — Man — Kan Kékan — prin care Japonia se declara de acord cu ideea ca Rusia si aibi controlul absolut asupra Manciuriei, cu conditia ca, in schimb, s& aiba mana libera in Corea. Rusia nu accepti discutiile pe aceasti temi, supraapreciindu’si fortele si obligand Japonia si ii declare razboi in 1904. in urma conflictului care dureazi intre 1904 si 1905, armata japonezA obtine din now, desi costurile sunt uriase, controlul Peninsulei Liaotoung, precum si 400 ,Boxerii” sunt membrii unei societiti xenofobe secrete, numit& in realitate -Asociatia pumnilor armoniogi”, de unde a derivat numele acestora. 373porturile strategice Dairen si Port Arthur, la care fu renunte in 1895. In zona nord-esticA a arhipelagului, debarca soldatii japonezi. Era extremitatea sudicd a Insulei Sahalin. Japonia isi e id controlul asupra intregii zone, insula devenind in curand o m de schimb profitabili pentru negocierile din timpul Conferintei de pa tinde ra ned de la Portemouth. [sea Kuroki, comandantul Primei Armate in Razboiul ruso-japonez!™ Japonia invinge Rusia, iar la Portsmouth reuseste si obtina nu numai recunoasterea dominatiei japoneze asupra Peninsulei Liaotung, ci gi asupra jumatatii sudice a Sahalinului (care avea si poarte in limba japonezi numele de Karafuto), precum si control absolut asupra Coreei si sudului Maneiuriei. Cu porturi ca Dairen si Port Arthur in posesie, Japonia avea 8 beneficieze de avantaje strategice deosebite, ceea. ce avea s& rezulte in construirea unei flote comerciale si militare foarte puternice pentru intreaga zona a Asiei de Est si Sud-Est. Incheierea unor Acorduri cu Anglia — in 1902, cu Franta, Rusia, Germania i Statele Unite ale Americii in 1907 si 1908, va confirma statutul Japoniei de Mare Putere. in 1910 Japonia anexeazi Corea, numind acolo nu un guvernator, ca in majoritatea coloniilor celorlalte Puteri europene, ci 10 Joan-Pierre Lehmann, Op. cit., p. 145un Vice-Rege inceputul secolului al doudzecilea anunta debutul unui proces care avea sf se incheie de-abia in 1945 — constituirea primului Imperiu Colonial al unei nati care geografic nu face parte din lumea occidentala: Japonia. »Bastioanele” Orientului gi Occidentului Ecourile rezultatului conflagratiei ruso-nipone sunt extinse, iar implicatiile sociopolitice sunt si acestea pe masura. Pentru prima data o putere dintr-un spatiu extra-occidental invingea o Mare Putere europeand, Cum fusese posibil aga cova? Care aveau sa fie implicatiile unui rezultat ca acesta? Dincolo de infierbantatele comentarii de club si cancelarie politica, in réndul intelectualilor europeni exist opinii diferite care dau o amploare neobignuita acestui eveniment. fn ziarul The Times avea sf fie evidentiati incd o trasatura semnificativa a acestui rizboi: ,Este in realitate o competitie intre dou& civilizatii si probabil tocmai acest lucru il motiveazA profund pe oricare observator. Pentru prima data o putere asiatic’ se confrunta cu o putere europeana in termeni de egalitate gi cu o inarmare egala’1003 Pentru o scurta perioada de timp — anii 1904 — 1906, personalitatea natiei nipone, avea ef ocupe primele pagini ale ziarelor, copertile cartilor si discursurile politicienilor, Pentru observatorul contemporan, ecourile victoriei Japoniei asupra Rusiei pot aprea ca o supralicitare neobignuit& a unei infrangeri obignuite ~ in razboi, ca gi in competitiile sportive, exist un singur invingdtor —insa in acel context, inflamarea spiritelor, precum si argumentele pro sau contra acestui deznod&mént ne demonstreazi forta imaginii, a cliseelor, a mitologiei politice, precum gi persistenta unor viziuni apocaliptice in imaginarul european colectiy, consecinfele fiind dintre cele mai neasteptate. Este posibil ca imaginea unei nafii si fie la inceput fructul imaginatiei unui individ. Apoi, incetul cu incetul, ajunge si fie general acceptati, asemenea animalelor fantastice din Evul Mediu. in acest fel, imaginea supravietuieste prin mituri gi legende. Treptat, oamenii incep sa se intrebe daci aceste Iucruri fabuloase exist sau se intdmpla in realitate. Este 1002 The Times, 6 februarie 1904suficient ca atunci, un om care a clAtorit mai departe decat altii, s aduci inapoi cdteva date. Daci acestea le confirma, visele devin realitate, iar inchipuirile sunt credibile”»6 Imaginea joaci in cazul debutului acestui conflict un rol extrem de important. R&spunsul mai curand neglijent si superficial pe care 0 Mare Putere europeani il da unei provociri asiatice este influentat puternic de cligeele mentale ale epocii. Printul Ohtomsky, considerat in Rusia gi chiar in Europa un bun specialist in problemele Orientului Indep&rtat nu se considera deloc satisfacut nici de cei care consimt s& minimalizeze rolul malefic jucat de japonezi in sarada militar’ anti-rusa gi, cu atat mai putin, de coi care considerau :Japonia un posibil pericol. In octombrie 1903 facea remarca’ Aceste manevre suspecte ale japonezilor vizind Coreea... aproape cA ne fac s& dorim s& ii lism e& debarce pentru a avea ocazia de a Ie da o lectic de care si igi aduci aminte mult timp.”!005 Aliati fideli ai Rusiei, francezii isi gestioneaza cu atentie simpatiile i comentariile care denot& siguranta in raport cu forta armatelor japoneze. in ciuda avertismentelor lui Roman Romanovici Rosen, Ambasadorul Rusiei la Tokyé, sunt destule depese in care suficienta si forta cliseului se fac simtite, ca in mesajul acestui corespondent de rézboi francez’ ,Opinia generalai este c& ostilitatile vor dura o lund — cel mult dou. S-ar putea (ca eu) s& fi ajuns deja prea tarziu (pe cdmpul de batilie).” 109 Un corespondent al Revue de Paris relateaz8 — pe baza umor ,surse de ineredere” — ci unul dintre motivele pentru care guvernul din Sankt Petersburg nu a dat curs atentionarilor Ambasadorului rus la Toky@, ar fi fost acela cA siau imaginat Japonia ca pe o ,insulA infima, flori, paravane, pApusi, maimute, imitatori, nimic serios, nici pie de initiativa”. 17 Dup& cum remarcim, nici unul din cligeele consacrate nu lipsese ,optimisului rusesc”. Cu luciditatea cunoscdtorului, pe de alta parte, un atasat militar francez indraznea si fie critic fat de ‘Tarul Rusiei. El scria Ministrului de Mot Setsuko Ono, Op. cit. p. 5 1008 *** Documents... 2 eme serie, t. IV, 1933, pp.377 — 378, in Setsuko Ono, Op. cit., pp. 2°3 1005 Georges De La Salle, Zn Manchourio, Armand Colin, Paris, 1905 1007 Revue de Paris, no. 14, 15 iulie, 1904Razboi din Paris pe 20 februarie 1904:,, in loc sa le fac japonezilor concesiile recomandate de Contele Lamsdorff, Dl. Witte si Generalul Kropotkin, El (Tarul) i-a tachinat.”1008 Remarcim, asadar, inci de la primele manife: conflictul militar, primele semne ale luptei intre forta imaginii Japoniei — tiramul Alrilor gi copiilor — gi observatiile cunoscitorilor, diametral opuse fat de primele. Cliseul literar lansat si cultivat de Pierre Loti si alti colegi de breasli ai acestuia, omitea un fapt simplu — Japonia se transformase, trecuse cu o hotdrare neegalata de nici o alta tara asiaticd, de 1a statu cvasi-feudal ,deschis” cu forta de Comandorul american Matthew Calbraith in 1853, la statul modern, cu baze profund occidentale, din care nu cum ar fi Suveranul (numit fmparad), tari ce anticipau Pery lipsea nici una din institufiile de baz, Constitutia, sau armata, Traditiile martiale ale Japoniei!™® — in alt context generatoare de imagini-gablon — sunt de asemenea deformate de incipatanarea oceidentalului de a vedea cu orice pret in japonez o fiinta inferioara, poate mai bund decat alfii din stirpea sat, ins& categoric mai putin evoluat& decat ,marele alb”, occidentalul in acest context, putem intelege usor motivul pentru care cele doud forte combatante sunt privite ca simboluri — adevarate ,bastioane” ale unor civilizatii diferite, unul fiind situat in Occident, iar cel/alt in Orient. Pericolul galben, pericolul alb in 1895, Japonia cdgtigi Razboiul sino-japonez, ceea ce ti aduce despigubiri de razboi in bani gi dreptul de control asupra unor teritorii, fiind 1008 *** Documents... p.389 in Setsuko Ono, Op. cit., p. 8 1009 Si aici ma refer la mult discutatul budé— calea rAzboinicului, popularizata in Occident prin lucrarea lui Nitobe Inazo: Bushidd, The Sou! of the Warrior, scris& in 1900 gi publicat in Anglia. De asemenea, doresc s& amintesc importanta acordat de-a lungul timpului de cdtre niponi artelor martiale — ex. judd, karate, kend6 wn ,,... printre asistici, japonezii sunt numérul unu. Cum ar putea triburile Indiei sau multimile népaditoare ale Chinei sa poaté intra in competitie, fie si pentru 0 secundé, cu cavalerii japonezi? Refuzdim si acceptim monumentele arhitectonice ale Indiei ca teste ale civilizatiei. Acestea sunt dovezi ale superstitiilor si sclaviei ~ nimic mai mult. [In ceea ce priveste China, din nou, japonezii i-au tinut pe locuitorii Imperiului Celest departe deva lungul multor ani, spundnd despre ei ~ $i mu fat motiv — ci sunt 0 rasé inferioaré.” (Edinburgh Review, octombrie 1852, vol. XCVI, pp. 361 ~ 352)ins& impiedicata s& planurile la indeplinire de Tripa Interventie franco-ruso-germana. invingatorul asiatic incepe sf fie temut nu numai de cltre ,ftatii” si, ci side unele Puteri europene, care pretind a detine cheia vizionarului Aga se face of, in acelagi an, 1895, Kaiserul Wilhelm al Il-lea ii trimitea varului sau, Tarul Nicolae al I-lea, la Sankt Petersburg, 0 copie dup un tablou pe care il comandase pictorului Knackfuss. Imaginea inffitiseazi un Buddha in fl&icdri, intitulat de cdtre german ,Pericolul galben’. in ce consta cu exactitate acest ,pericol galben” nu era foarte clar, insa pictura prea si fie destul de impresionant& pe fondul amplificirii spaimei curopenilor de o eventuala invazie a batranului continent de cAtre populatiile numeroase ale Asie. Tmaginea s-a bucurat de o larga circulatie, find reprodusi in ziarele din intreaga Europa si utilizata ca ilustratie pentru copertile unor cairti Knackfuss: Pericolul galben'011 »Pericolul” — un rau fundamental — poate fi interpretat sub diverse aspecte de citre fiecare european in parte. Pentru uni se referd la un eventual rau economic, pentru alti poate fi o problema de coplegire in plan wit Jean-Pierre Lehmann, Op. cit., pp. 144~ 145 378demografic si nu pentru putini — poate trimite cu gndul la hoardele barbare care ar putea cotropi Europa, ucigdnd totul in cale, atacand gi distrugand ,civilizatic” europeand. Sintagma defin insugi conceptul di e un cogmar cu fatete multiple, Desi Rusia nu gi-a asumat niciodaté in mod explicit statutul de ,salvator” ori ,apirator” al Europei, rezultatul rzboiului ruso-nipon a fost interpretat de unif occidentali ca o prima victorie a Orientului inselator impotriva unui avanpost al civilizatiei occidentale »Orientalului, cu puterea sa de rezistonti in conditii in care nici un european nu ar putea trai, cu indrizneala sa salbaticd atunci cnd este intarAtat, cu viclenia sa inndscuti, ii lipseste numai cunoasterea superioari a civilizatiei ca s& ajunga egalul europeanului atat in razboi, cat si in tehnicd.”1012 Ideea de concurent& orientali, chiar mai mult — de competitie pierduta - avea s& declangeze o adevarati isterie in presa occidental, mai vechea sintagma de ,pericol galben” lansata in urma deznodimantului rizboiului sino-japonez fiind reactualizata, Japonia reprezentand de aceasti data materializarea imaginii lui Buddha inconjurat de flcdri din tabloul lui Knackfuss, identitatea concret& a ,spectrului” galben. Cu toate acestea, nu au lipsit pozitiile critice afirmate de alfi europeni si indreptate impotriva rusilor, in urma scufundirii de citre japonezi a patru vase din flota celor din urmé. .Vestile din ultimele zece zile trebuie si fi occidentale cu rapiditatea unei furtuni tropicale... Acesta este riul care se afla la ridicina situatiei prezente — imposibilitatea Occidentului de a lua Japonia in serios... Toate acestea se petrec din cauza studiului superficial al Japoniei, care a caracterizat contactele Occidentului cu niponii. Noi singuri, ca natiune, parem sa ne fi format o impresie mai exacté!0"... Pentru restul a ‘Agut asupra lumii 112 Un fragment din St James ‘s Gazette, 1894, citat in Norman, H., The People and Policies of the Far East, London, 1895, p. 2 1018 Este posibil ca autorul articolului s se refere la Alianta Anglo-japonezi incheiata in 1902. Opinia conform cdreia anglo-saxonii au primii niponologi de ea, este sustinuta si de marci din lumea occidental in secolul al noudspreze cAtre corcettori contemporani — a se consulta teza lui Patrick Beillevaire, Profesor ;, expus in eseul ,French la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, Paris Approaches to Japanese Studies: On their Links with Intelectual Milieus and 379fost suficient sii priveasc pe japonezi prin ochiul estetului! si 8A ii ia drept un neam de pipugi drigilage imbricate in mitasuri inflorate si cu case din hartie de dimensiunile unei cutii de chibrituri...”105 in urma conflictului ruso-nipon, Europa este traversata de spaima inamicului din Rasarit, aceste sentimente find alimentate de numerosi intelectuali si mai ales de c&tre scriitori. Rusul Mihail Bakunin cilitoreste prin Siberia catre coastele Pacificului in anii 60 ai secolului al nouasprezecelea i scrie la intoarcere despre eventuala alianta intre China si Japonia, dotate cu arme gi tebnici occidentale de lupt& si amenintand cu cotropirea Europei pani la sfarsitul secolului al XIX-lea. Spectrul invaziei este alimentat gi in pres&, toma fiind reluata mai tarziu, fri ca sf existe vreo leg&iturA explicit intre cele doua spatii ori publicatii: GAnditi-va la ce sunt chineziii ganditi-va la forta lor de a indura in tdcore in ciuda suferintelor si a cruzimilor (pe care le infrunta); ganditi-va la frugalitatea lors ganditi-va la perseverenta lor linigtitas la rezistenta lor caineasc&, inceata, la faptul c4 nu pun pret pe viata. Inchipuiti-vé c& acesti oameni sunt guvernati de organizatori inndscuti care, pe jumatate aliati ou ei, le-ar intelege temperamentul gi obiceiurile.”016 Existau temeri conform cérora Japonia va renunta la venerarea Occidentului si va reveni la presupusul su trecut mongol, pentru ai conduce pe chinezi citre Vest, declangsand un razboi de proportii al orientalilor impotriva occidentalilor. Baronul german von Falkenegg isi exprima temerile dupi cum urmeaza: Puterile europene trebuie ci si-au dat seama din timp cA neamul viclean, iscusit si brav al japonezilor va murmura in curdnd sloganul « Asia Deindat& ce mongolii s-au apucat de razboaie, nu au mai pentru asiatici ‘raditions", publicat in Harumi Befu & Josef Kreiner, editori, Otherness of Japan. Historical and Cultural Influences on Japanese Studies in Ten Countries, Iudicium Verlag, Miinchen, 1992, pp. 125 - 140 0M Este o aluzie clara la Julien Viaud — cunoscut cititorilor sub pseudonimul su literar Pierre Loti — si la imaginea Japoniei popularizata de acesta in cartile sale, mai concret in Pierre Loti, Madame Chrysantheme, Calman-Levy, Paris, 1893, p. 57 4018 Fragment din The Times, 11 februarie 1904 19 Un fragment din S¢. James ‘s Gazette, 1894, citat in Herbert Norman, The People and Policies of the Far East, London, 1895, p. 2 380cunoscut retragerea, chiar si atunci cénd cadavrele se ingramideau cat dealurile, intocmai ca japonezii. $i aici, ca gi acolo, descoperim acea vitejie lbaticd, fra scrupule, de neinteles pentru mintea curopeanului, pentru care omul are o valoare intrinseci... «Asia pentru asiatici» a devenit sloganul Japoniei gi este indreptat impotriva tuturor acelor europeni care dorese avantaje politice gi comerciale in Asia, Dar pentru japonezi «Asia pentru asiatici » implick in mod evident «Japonia domin& Asia, iar Asia doming Europa 91017 Chiar daci numerogi critici, ziarigti sau lideri de opinie occidentali sau grabit si acuze Japonia de intentii de invazie, au existat si opinii occidentale contrare. Jat cum era definit plastic situatia de ziarul The ‘Times, in numirul din 6 februarie 1904: »Nu lipseste ironia din aceast& controversa in care Puterea asiatick reprezinti fortele progresului civilizational, in vreme ce Puterea european’ — fortele represiunii mecanice”!0!8 Razboiul ruso-japonez (Caran d’Ache, Le Figaro)! in zona reactiilor favorabile japonezilor remarcim opiniile redactorilor influentului ziar The Times, dar gi vocea extrem de puternica a 10:7 Un fragment din Baron von Falkenegg, Japan die Neue Weltmacht, Berlin, 1905, p. 49, citat in Endymion Wilkinson, Op. cit., p 126 W018 The Times, 6 februarie 1904 118 Colectia Mansell, of. Lehmann, Op. cit., p. 12 381luli Sidney Gulick, autorul unei cirti'20 care avea s& modifice — desi prea putin — imaginea profund negativi a Japoniei in Occident dupa deznodamantul Razboiului cu Rusia. Chiar de la inceputul razboiului, presa britanici accentua devotamentul fara limite al japonezilor, transformand aceasta caracteristica —un derivat al imaginilor-cligeu despre samurai — intr-o virtute generatoare de rezultate incredibile pe cdimpul de lupta. »Nu cred si existe nici macar o singura casi umbrita de proverbialul cires, cum se spune, construit& din hartie gi lemn, si care s& nu fi ficut un sacrificiu pecuniar, mult deasupra posibilitatilor sale, pentru razboi. Un patriotism atat de spontan si universal este extraordinar. Pana in prezent, cerintele preliminare de aprovizionare cu armament modern au fost indeplinite in acest m&nunchi de insule... (Sfidand evidenta) au existat oameni — mai mult, natiuni!2! — care au fost suficient de neinspirate si cread& cA pe acestia (pe japonezi —n.m.) nu merit& sA fi iei in serios, cA Japonia nu este altceva decit o cisuti de pApugi — cu oameni cu care te poti juca, capriciogi si pe care fi poti supune prin amenintari atunci cind se revolt. Prea pufine lucruri legate de patriotismul japonezilor se cunosc deocamdat’."1022 Mergand mai departe cu opiniile favorabile reactici nipone in fata arogantei rusesti, Sidney Gulick considera lesne de inteles atitudinea niponilor: ,Vorbim despre posibilitatea ca Japonia s& se inarmeze gi s& conducd rasa galbend intr-un conflict cu cea alba gi ne trec fiorii gandindu-ne la ce ar putea si ni se intample, daca ea ar face asta. Dar ne gandim noi vreodata la fiorii care il'tree pe omul galben din eauza prezentei, metodelor, armatelor gi comertului omului alb?"1™28 Gulick aduce drept argument numeroase exemple ale pericolului a/b, justificdnd reactiile populatiei galbene: »Un exemplu binecunoscut al acestuia a fost Razboiul Opiumului. Comertul Angliei cu China astizi nu este decdt o forma de pericol alb. Oare ot Sidney L. Gulick, The White Peril in the Far Hast: An Interpretation of the Russo-Japanese War, Fleming H. Revell Company, New York, Chicago, Toronto, London, Edinburgh, 1905 102 Aluziile privesc deopotriva Franta si Rusia 1022 The Times, 11 februarie 1904 1028 Sidney L. Gulick, Op. cit., p.165ce popor din Europa sau America ar privi cu indiferentd un astfel de tratament al propriului teritoriu i al capitalei de cdtre o rasi strain’, aga cum a patito China cu omul alb? i pericolul pentru China nu este inci trecut. De-abia acum atinge culmile, Adica nu plinuiesc natiunile Europei impértirea Chinei intre ele?... $i dac aceast concluzie este corect’, nu suntem indreptatiti si numim prezenta omului alb in Extremul Orient »pericolul alb”? Acesta este flagelul zilelor noastre. Pericolul alb este cauza acestui razboi (ruso-japonez ~ n.m.). « Pacea in Extremul Orient » despre care diplomatilor europeni le face mare plicere 8A discute, nu este cu adi au dus la razboi la Port Arthur gi pe campiile din Manciuria.”10% Dupa cum ne putem da usor seama, o asemenea atitudine porneste de la presupunerea ci interesele Japoniei in Extremul Orient sunt altruiste, in opozifie cu ambitiile mercantile gi militare ale Puterilor europene. Gulick, Ja fel de mult ca si altii ca el, avea si accentueze firescul vendettei, al rat telul lor, Ki ingigi sunt cauza agitatiilor si a ruinei, a lueraturilor ce riizbunirii nipone: yin toate porturile deschise de China gi Japonia in urma Tratatelor cu Puterile europene, povestile legate de relatiile dintre alb si galben sunt nefiresti si te umplu de dezniidejde, Omul alb, sigur pe pumnii si pe armele sale, il stdrneste pe asiatic in dorinta-i de razbunare.”102% Consecintele victoriei Japonici, in conformitate cu opiniile lui Gulick, ar opri pericolul alb: »Victoria japonezi in acest razboi va avea greutatea sa, Acei albi pentru care idealul este méretia, vor simi respect pentru japonezi, iar respectul modifica atitudinea. Victoria japonezA va tinde de asemenca si stvileasc& pericolul alb in formele sale agresive de astizi.”192 Roferitor la chestiunea pericolului galben, Gulick dovedeste naivitate: ,Se spune uneori ci victoria Japoniei prefigureazd aparitia imediati a pericolului galben. Aceasta (Japonia — n.m.) va reorganiza puterea militara a Chineis si aducind-o Ja standardele propriilor sale impliniri eficiente pe plan financiar, educational gi guvernamental, fi va face pe acei patru sute de milioane de oameni de neinvins. Dup& care, impreuna, China si Japonia vor domina lumea. Japonia victorioas’ — spun uni — 12 Thid., pp.165-166 sot Thid., p. 170 2008 Thid., p. 171 383inseamna Japonia ingamfata, Japonia laudaroasa, Japonia « cu capul mare ». ‘Toate acestea ar fi sinonime cu incomodarea gi pericolul imediat indreptate impotriva Americii si Europei. in realitate, acesta este pericolul galben temut de unii. De unde oare atatea spaime gi acuze? in primul rand, daci maretia il defineste pe omul alb, de ce nu Lar defini si pe omul galben? Daca Japonia si China sunt m&rete, de ce nu sar fli, nu ar arde, ucide gi guverna? Noi, cei albi am avut « capul mare » vreme de secole bune. Este sigur faptul ca reversul medaliei ar fi firesc.”"27 Cunoscutul romancier francez Anatole France sustine idei similare in romanul su Sur /a Pierre Blanche. Unul dintre personaje comenteaz la un moment dat ,mersul evenimentelor” in lume gi explici conflictul ruso-japonez? »Chiar in acest moment, in Marea Japoniei si pe sesurile din nu numai pentru politica lor hrapareata si brutala in Manciuria rusii plates Orient, ci si pentru politica coloniala a tuturor puterilor europene. Bi isplgese acum nu numai pentru crimele lor, ci pentru crimele militare si comerciale ale cregtin&tatii. Nu vreau sA sugerez aici ci ar exista dreptate in lume. Numai cf suntem martorii unor rasturniri de situatie spectaculoase. Tar forfa, ine’ unicul judeciitor al faptelor omenesti, face din cénd in cfnd salturi spectaculoase. Modificirile sale bruste deranjeaz un echilibru pe wre il credeam stabil. $i jocurile sale, care nu sunt niciodata lipsite de vreo regula ascunsa, scot la iveali potriveli interesante. Japonezii traverseazi Raul Yalu si ii bat cu precizie pe rugi in Manciuria. {n aceeasi manierd, flota lor anihileazi vasele europene. Dintr-o data ne dam seama cf ne paste un pericol. Daci acesta exist, cine l-a creat? Nu au venit japonezii dupa rusi Nu galbenii i-au vanat pe albi. Astiizi descoperim pericolul galben. Asiaticii au trait cu pericolul alb de ceva vreme. Asediul Palatului de vara, masacrele din Peking, inecurile din Blagovechensk, trangarea Chinei in felii — nu i-au inspAimAntat oare pe chinezi? Aveau oare japonezii vreun motiv s& se simtA in siguranta in fata tunurilor din Port Arthur? Noi am creat pericolul alb. De vind sunt acele cligee ale Nevoii vechi de cand lumea care dau impresia lumii cf exist Justitie divin si nu putem decat sii o admirim pe aceasti regin’ oarb& a oamenilor gi zeilor, atunci cénd vedem Japonia, atat de crudi cu coreenii si chinezii in trecut, complicea crimelor europenilor in China, 1081 Thid., p. 174 384devenind razbunitorul Chinei si speranta Rasei galbene Nu pare si fie cazul si totusi pericolul galben care ii terorizeazA pe economistii europeni este comparabil cu pericolul alb ce pluteste deasupra Asiei. Chinezii nu trimit misionari la Paris, Berlin sau Sankt Petersburg care s& ii invete pe crestini Aung-chui™® gi treburile Europei. Nu a mers nici un corp expeditionar pana in Golful Quiberon ca sa ii ia Republicii dreptul extrateritorialitatii, ou alte cuvinte produc& un haos general in dreptul de a avea un proces intre chinezi si europeni judecat de un tribunal aledtuit din mandarini. Amiralul Togo nu a venit cu o duzind de vase de rizboi si bombardeze Breste pentru a incuraja comertul japonez in Franta, Floarea nationalistilor francezi, clita agitatorilor nostri, nu a asediat legatiile chineze si japoneze, iar Maresalul Oyama nu a adus ca represalii fortele adunate ale Extremului Orient pe bulevardele noastre, cerand executarea agitatorilor nostri xenofobi!. Nu a ars Versailles-ul in numele mari civilizatii. Armatele puterilor asiatice nu au dus la Toky Peking picturile din Luvru sau portelanurile din Elysee.”10% Anatole France scria inainte de incheierea rizboiului si, desi nu era sau la sigur de deznodimant, era increzitor in ,misiunea” Japoniei: »Nu gtiu care va fi deznodimAntul acestui rézboi. Imperiul rus igi foloseste fortele sale nehotdrate, compromise de prostia feroce a guvernului, vliguite de lipsa de cinste a administratiei, pierdute prin ineptia conducerii lor militare, diametral opus energiei metodice a japonezilor. A artat cat de mare ii este neputinta si cat de adanc& dezorganizarea. Cu toate acestea, rezervele sale financiare, hrdnite de creditori bogati, sunt aproape inepuizabile. Inamicul sku, pe de alt& parte, nu are alte resurse decit imprumuturile dificile si oneroase, de care chiar victoriile sale le vor priva. $i aceasta, intrucat englezii si americanii au de gand si ajute Japonia si slbeascd Rusia, dar nu s& 0 ajute pe ea ( Japonia~ n.m,) sf ajung’ o putere formidabil&. Nu poate nimeni s& prevada cine va invinge... Dar dack Japonia va face rasa alba s& respecte rasa galbend, inseamné ci va fi servit cauza umanitétii din plin gi ca rezultat a deschis calea, chiar dacd impotriva 1028 Cunoscut in prezent sub denumirea de ,feng shui’; in japonez este Asti se refer la cunoasterea gi valorificarea energiei pamantului pentru o coabitare armonioasi a omului cu elementele inconjuritoare; caracterele cu care este scris il 2K inseamni ,vant” si apa. 1029 Se face trimitere la revolta ,boxerilor” 1% Anatole France, Sur la Pierre Blanche, Calman Levy, Paris, 1941, pp.211-212 385vointei sale, catre o organizare in pace a lumii, Unii se tem ci Japonia ,matura” va educa China gi cd o va invata e apere gi exploateze bo face China puternica. Nimeni nu ar trebui s& se teami de asta, ci se intample asa de dragul pacii universale. Natiunile puternice contribuie la armonia si bogitia umii. Cele slabe, ca Turcia si China sunt o perpetua tile. Aceiasi se tem c& Japonia va spere si arsii de necaz. gi pericol.”"95! Misiunea Japoniei de rézbunare ca mare speranta galbend impotriva pericolului alb se va extinde asupra coloniilor europene in Asia: , — Dac& japonezii vor invinge... ne vor lua in cele din urmi Indochina. + Ne-ar face un mare serviciu. Coloniile sunt flagelul maselor populare.” 1032 Nu sunt putine cancelariile europene unde se ridicau deja voci care se opuneau colonialismului. Una dintre publicatiile cele mai virulente impotriva acestuia era sdptimanalul Federatiei Social-Democratice Britanice Justice, editat initial de fondatorul acesteia, Henry Mayers Hyndman (1842 ~ 1921), urmat din 1882 de Henry Hyde Champion (1859 ~ 1928). Hyndman era deja cunoscut pentru pozitiile sale radicale, in urma campaniei impotriva Razboiului Burilor. Nu este agadar prea mare surpiza pe care acesta o face cititorilor s&i incd de la declansarea ostilititilor ruso-nipone: »Toti cei care sustin, asa cum sustinem gi noi, c& asiaticii au tot dreptul sé isi hotZrascd destinele nestanjeniti de civilizatia europeand lipsit& de scrupule, toti cei care sustin, aga cum sustinem si noi c& 0 extindere in China a infamei guvernari ruse din Asia si Europa, sau — de ce nu ~ a infamiilor guvernarii britanice in India, constituie o insult pentru omenire, trebuie si le ureze tot binele din lume japonezilor in luptele ce urmeaza. (...) ‘Toti social-democratii trebuie si urmfreasc& stingerea Rusiei cu fiecare eveniment. Dac& despotismul moscovit ar fi scuturat serios, fie prin infrdingere, fie printro vietorie costisitoare, 0 now& epock scar deschide dinaintea acelei tari mari si a vecinilor s&i europeni. Mai mult, sper ca rezultatul acestui rlizboi s& trezeasci gi China. Sper ca locuitorii acelei civilizatii mérete gi vechi, incurajati si iluminati de exemplul japonezilor, 1031 [bid., pp. 213 -222 1082 Thid., p. 223 386condugi de acestia, vor face o curditenie radical si vor scfipa de rugi, francezi, germani, englezi si alfi furi care vor si ingenuncheze imperiul si si domine peste neamul siu harnic gi pacifist. Sper ca aceste lucruri s& se intample. Am tot avut in zilele noastre parte de destula ipocrizie din partea falitilor nostri e timpul ca noi, social-democratii englezi, de comun acord cu alte nafionalitati, 6A ne declaram impotriva politicii de comert piraterese si de sugere a singelui in Orientul Extrem, sa cerem att pentru asiatici, cat gi pentru europeni dreptul de a-gi hotiri singuri destinele.”1022 Simpatiile pentru niponi rzbat pana departe, existénd chiar gi in Roménia opinii favorabile soldatului japonez, in defavoarea celui rus: ,Soldatul rus: ‘nalt, voinic, curagios, indrdsnet, tenace limpeziciunea judecitii, lipsit de initiativa, nu putea lucra de cat (sic!) in jurul sefului, isi perdea ugor sangele rece. Neglijent, neexact si nemoderat la bauturi... Soldatul japonez: mic de statur4, destept, vioi, intreprinzator, siret, destoinic, exact, neobositor, mult stapAnire de sine, milos, iubitor de adevir, credincios tronului. Frugal, abstinent, curat si cu simtul ordinei si al si lipsit de frumosului.”103 Duelul imaginilor legate de comportamentul militarilor rugi gi japonezi continua, Colonelul Manolescu neincetand si evidentieze mai putin ituri ale subofiterului rus, agezat langi mult mai viteazul inspiratele tri subofiter nipon »Subofiterul rus nu a avut nimic din prestigiul armatelor mari, nici tinuta, nici deprinderile, nici atitudinea, nici comanda nu il ficean si reiasit©S fata de soldai...”10% Mai departe, incapacitatea acestuia este explicaté fara mila‘... subofiterul neavand nici un prestigiu, era incapabil si ajute pe ofiferi menfinerea disciplinei margului."1037 Despre subofiterul nipon, in schimb, autorul nu are decdt cuvinte de lauda: ,Cu totul altfel s'a prezentat subofiferul japonez. Instruit si pregatit, a fost la indiltimea tacticei intrebuintata de ei cu atata succes. (...) (Subofiterii niponi - n.m.) erau inteligenti si purtau in sac harti topografice; urmareau 1098 Justice, 13 februarie 1904 10 Colonel I. Manolescu, Rasboiul rusoyjaponez, tipografia ,Rasaritul”, Institut de arte grafice, Bucuresti, Sfintii Apostoli, 1921, p.188 1085 Cu sensul de, a se impune in fata cuiva” 4090 Thid,, p.187 " Thid., p.188operatiunile, le injelegeau si’si dedeau seama de tot ceiace se fiicea”.!038 Reactiile starnite de rizboi sunt variate, in afara sustinitorilor ori detractorilor Japoniei existdnd pacifigtii, cei care se pronuntau mai curind pentru o rezolvare pe cale diplomatic a conflictului. Inifiativa porneste chiar din Japonia, din zona stang a esichierului politic. Cotidianul socialist japonez Heimin Shinbun (,Ziarul poporului”) lanseazi un apel citre toti politicienii ]umii s& se opreasca din sustinerea unei tabere sau a alteia, chemAnd la masa tratativelor gi atrZigdnd atentia asupra victimelor pe care o asemonea conflagratie le-ar produce, Kétoku Shusui (1871 - 1911), initaiatorul apelului, avea s4 se bucure de o foarte scurt& clipA de glorie, apelul inifiat de ziarul nipon fiind preluat de toate cotidienele din Occident. in acest fel insi Kotoku gi-a atras aversiunea politicienilor niponi gi, ca urmare a acestui gest, atat el, eat gi u prietenii gi sustinatorii sii aveau 6& urméreasc& evolutia rizboiului din spatele gratiilor. Armatele rusogti tremurind in fata niponilor, Heimin Shinbun (Ziaral poporalui!°= Razboiul a luat amploare, a adus cAstig de cauzA japonezilor, ceea ce a intdrit si mai mult convingerea guvernantilor legati de stavilirea valului socialist pacifist. Pe plan extern, chiar pacifisti recunoscuti ca liderul socialist francez Jean Léon Jaurés (1859 — 1914), aveau si recunoascé faptul c, in ciuda lipsei unui sprijin moral pe care I-ar fi acordat vreunuia dintre 1098 Tbid., p. 188, 1029 Julia Meech-Pekarik, Op. cit., p. 213 388combatanti, preferdnd intotdeauna pacea, ar fi preferat victoria Japoniei asupra Rusiei mai curdnd decat reversul. Pericolul galben si tarismul RAzboiul dintre Japonia si Rusia avea o miza puternica in Europa: o Japonie invingatoare insemna o Rusie slabitd. Desi ugor contradictorie, este relevant& in acest sens declaratia lui Henry Hyndman: ,Unul dintre motivele principale pentru care suntem favorabili Japoniei este acela ci noi suntem prietenii poporului rus gi detestim guvernul rus. Infrangerea dominatiei rusesti existente in Europa gi in Asia va prinde foarte bine intregii omeniri. Patriotii rugi doresc succes Japoniei.”!40 Pentru multi adversari ai tarismului rusese, fie ei rusi sau nu, soarta daponiei nu constituia o preocupare in sine, in realitate. Conta rezultatul din Rusia. Socialistii britanici, dintre care Hyndman pare si fie cel mai activ, precum gi cei francezi, cirora li se aléturi Anatole France sau Jean Jaures, zboiul cu sentimente mai curand pozitive, vazénd in acesta au intampinat un mijloc sigur de a pune capt tarismului. Henry Dyer, spre exemplu, vede 0 serie de implicatii supranationale in lupta japonezilor: sinci de la izbucnirea razboiului acesta, ca gi in perioada de incertitudine care I-a precedat, atitudinea de stipanire de sine linistita a japonezilor a constituit motivul unei constante admiratii si surprize pentru observatorii straini si a fost descris& in termeni elogiosi de cdtre jurnalistii strAini. In realitate, tara este aga cum a fost intotdeauna. Japonezii nu se las& am&gititi de nici o nebunie a razbunirii si nici nu se las& provocati de vreun foc al ambitiilor teritoriale. Hi se lupt pentru ceea ce cred ei ci este dreptul lor minim: pentru cauza institutiilor libere: pentru cauza siguranjei impotriva raspandirii despotismului militar; pentru cauza teritoriului comercial necAlcat in picioare din orice motive si, mai presus de toate, pentru cauza pacii durabile. Ei au imbrdtigat cu efuziune aceste cauze si pentru ele sunt capabili de orice sacrificiu. Chiar si in aceste imprejurari, razboiul nu a stirbit nici un pic sentimentele de prietenie pe care natia nipond le-a nutrit pentru popoarele Europei si Americii. Dimpotriva, a intensificat mult acele sentimente, avand in vedere criza care a scos la lumind in aproape tot 010 Justice, 27 februarie 1904Occidentul expresia simpatici fata de Japonia, pe care o intémpind cu imens% recunostintA si satisfactie. Ba Japonia — n.m.) apreciazé scopul pentru care varsi singe si comori, avand sprijinul complet al tuturor natiunilor iluminate din Occident gi vede cA prin concentrarea intregii sale atentii c&tre indeplinirea acelor scopuri, sa apropiat mai mult de legaturile de prietenie dintre ea gi Occident.”141 Sidney Gulick era sigur c& transformarea istoricd a Japoniei insemna trezirea sa intr-o lume mai buna: »De Ja oamenii cei mai izolati gi suficienti lor ingigi de pe pamant, Japonia a avansat pan’ in randurile de frunte ale mintilor deschise Pericolul alb, atét de temut pana acum, s-a dovedit extrem de tonic si stimulul necesar pentru a o plasa in avangarda natiunilor progresiste. Acum igi aduce contributia ficind munca lumii gi cdutand, cu mijloace intelepte, umane, juste gi puternice, sa il anihileze pe agresorul lacom si s8 ti puna pe picioare pe cei slabi si inapoiati!2,"1040 ‘Surori medicale tratind un soldet rinit, 1904 | HAKUAI MARU, vap — spital, Rizboiul din (arhiva Cruel Rosi japonena { 1904-1905 (ava Crus Roy Nici’ publicatia lui Hyndman nu se lasi mai prejos de la a liuda prestatia niponi si a serie un adevarat epitaf pentru rus Cu toate aeastea fnchaiatal™, cXidaraa Rusii oste comple! ei in Asia este pierdut pe vecie, in vreme ce activitatea ei in Buropa ca «Mare » Putere este paralizat pentru un sfert de secol. Nu putem decat si ne bucuram de acest lucru, Nu o s& 0 mai faci Rusia pe jandarmul Europei, . Puterea 100 Henry Dyer, Op. eit., pp.419-420 1042 Aluzia priveste, evident, China 1043 Gulick, Op.cit., pp. 115-116 19H Julia Meech-Pekarik, Op. cit., p. 215 1088 Tbidem 10 Deznodmantul rzboiului ruso-nipon, in favoarea celei de-a doua combatante. 390si nici Wilhelm si aliatii sai de pret, govinii francezi, nu vor mai gasi intr-insa vreo sursi de putere. «Pericolul galben» a realizat acest lucru si de trei ori trei urale. Fie ca sa continue si « pericolului galben » fi inchin&in creascd gi si adune fort gi in cele din urma si dea afara cat colo « salvare: albi» din Asia! Mult a suferit de pe urma « salvarii » — insulte de nerostit si A nu fie departe” 1047 injurii oribile - sperfim ca ziua socotelilor Fata in fata cu celalalt: generozitate sau neputintd nvinsesera in razboi fa In ciuda faptului ci putinta de tagada, japonezilor li s-au refuzat pretentiile pecuniare de cdtre guvernul rus. Aceste despagubiri de razboi erau mai mult decat necesare la Toky6, iar i momentul in care s-a aflat ci nu vor fi platite, au izbucnit numeroase manifestatii gi revolte atat in Capitald, cat si in alte centre urbane. Oricat de scurt fusese, acest razboi costase ambele tabere combatante sume considerabile. Japonia resimtea ined gustul amar al efectelor Triplei Interventii care avusese loc exact cu zece ani in urmi gi igi dadea seama ci a nu da curs pretentiilor Rusiei, ar fi insemnat redeschiderea ostilitatilor, cea ce nu putea fi posibil intrueat resursele erau deja secituite. Aga s-a flcut c& ponia a invocat vechiul obicei care didea sansa invingatorului si se arate marinimos cu invinsul si s& nu cear nici o despagubire la conferinta de pace. in realitate, aga-zisa renuntare nu era decat o ipocrizie si hot&rarile luate la ‘Tratatul de la Portsmouth nu au convenit decat Puterilor europene Gestul politic nipon avea s& il entuziasmeze pe unul dintre cei mai loiali prieteni ai Japoniei, Alexander Mitford, care trimitea in acest sens 0 serisoare ziarului ,The Times” prin care igi exprima admiratia fara margini fatii de generozitatea nipon’: Domnule, lumea intreagi se afl muti de uimire in fata generozitatii japonezilor... Le-au fost acordate diverse epitete primite numai de c&tre regi si cuceritori. Iam avut pe Filip cel Frumos, pe William Cuceritorul, pe Ivan cel Groaznic. Probabil c& domnia actualului fmparat al Japoniei va riméne in istorie ca « perioada lui Mutsuhito cel Generos »"108, 1047 Justice, 2 septembrie 1905 108 The Times, 31 august 1905 391Anatomia unei spaime Voci care la inceputul rdzboiului stétuseré deoparte, publicatii care eA ffird urmA de indoiala de partea niponilor, incep sa isi ridice glasul, treptat, intr-o directie neagteptatd dupa incheierea razboiului. $i desi opinii ca urmatoarea, exprimata in ziarul Justice nu par prea frecvente pentru inceput, ele tind si se amplifice wJaponia a incheiat pacea, renuntand la dreptul ei de a cere o rascumparare. Toat lumea este surprinsa de generozitatea ei gi elogiile unul mai mare decAt altul, curg pe capul sau nefericit. Japonia si-a epuizat resursele financiare, iar prietenii sAi englezi si americani au lsat-o in obscuritate. Ca si il citez pe Schiller ~ « Maurul sia facut datoria, Maurul poate si plece ». Nu este in interesul Angliei faptul ci Rusia este atat de slabit& incat s% codeze dictatura in Europa ~ Germaniei, aga cum nu este in interesul Americii ca Japonia s& creasc si sA obtin& suprematie totala in Pacific. De aici — usoara presiune asupra daponiei si isteria morali.”109 Comentariile malitioase la adresa non-interventiei anglo-americane in impunorea punctului de vedere japonez cu privire la primirea unei recompense financiare din partea Rusiei si previziunile politice legate de eventualA schimbare a h&rtii dictaturilor europene ca amploare i fort sunt trecute pe un loc secund de semnalul de alarma pe care il gasim limpede exprimat in Revue des Deux Mondes »Departarea foarte mare a cAmpului de batalie, dimensiunile unui rizboi in care dou state mari, unul dintre ele european ~ intrA in conflict, calea ferata ce pare fara sfarsit sila capAtul cdreia se petrece tragedia, tara in sine cu numele sale barbare pe care buzele noastre intémpina dificultti in a le pronunta, rasele sAlbatice ale manciurienilor gi mongolilor care in trecut, cu impiratul lor Inflexibil (Gingis Han) au fost cuceritorii lumii gi care reapar acum dintro data la lumind, chiar si peisajul in care se petrece actiunea unde trenurile cireuld pe gheata gi cite care, in noptile firi lund se indreapti in Liniste jefuitorii — totul, actorii, scena si fundalul contribuie la accentuarea imaginii obsesive pe care acest rézboi a proiectat-o asupra tuturor popoarelor europene inci de la prima sa ori. Un conflict din Balcani, desi mult mai aproape de noi, ar intivata imaginatia mai putin’ acolo, in iow Justice, 9 septembrie 1905 392domeniul clasic al diplomatiei, complicatiile, toate sunt prevazute, calculate dinainte. $i cu toate acestea, cea ce vedem in Est, sunt pregatirile unui destin misterios a carui amenintare ingrijoreaz& si fascineazi. Enigma de nepatruns a sufletului galben se adauga tuturor lucrurilor pe care le auzim referitoare la Orientul indepartat, ceva ce cutremura omul aflat in fata unor secrete pe care nu le poate pAtrunde; romanii trebuie sii fi simtit ceva similar dinaintea profunsimilor impenetrabile ale Barbarit&tii,”% Una dintre spaimele care traverseazi lumea si afecteazS deformand puternic imaginea celuilalt, este frica de necunoscut, $i in acest caz suntem martorii aparitici i dezvoltarii treptate a unui efect similar, care avea sit afecteze puternic imaginea niponilor intr-o Europa din ce in ce mai fragili si mai orgolioasa. Jat parerea Baronului von Falkenogg, caro nu ezita sa ii invinuiascd pe contemporanii sai europeni pentru c& au permis aparitia acestui flagel, pe care gi el il numeste ,,pericol galben”: »Atitudinea noastra fata de chinezi gi japonezi a fost atat de lipsita de logic si de intelegere a tendintelor naturale, a evolutiei istorice si a aspiratiilor periculoase ale mongolilor... $i japonezii ~ micii « japoni » au fost gi despre care am priviti de sus ca nigte scolari mititei, rapizi la invatatu: presupus noi cA, odata intorgi in idilica lor Japonie, vor fi obtinut din Occident, pentru uz domestic, toate acele juchrii europene mici si dragalage — de la tunuri la biciclete, gi care isi vor privi intotdeauna cu supunere gi respect maestrii. Le-am dezvaluit toate secretele civilizatiei noastre, leam arfitat toate fabricile noastre gi atelierele si laboratoarele, iam lsat si priveasca in culise la cele mai sofisticate metode de manufactura gi eram incdntati cénd omuletii drigalasi si mici, care pireau atat de inofensivi, plecau cu zambetul pe buze. Am fost ingelati — aceasta istoricii viitorului o vor judeca. Ni-i putem imagina oare pe japonezi dezvaluindu-ne chiar si cea mai mic& parte a victoriilor civilizatiei lor strainilor, « diavolilor rogii » daca ar fi fost in posesia unor tehnici de lupta superioare acelora din Occident? Nu, de o mie de ori nu! Numai europenii, firi a lua seama la consecinte, au inarmat mana care intr‘o zi ii va umple de spaima.”1051 1050 Renee Pinon, ,La Guerre Russo- Japonaise et 'Opinion Buropeenne”, in Revue des Deux Mondes, 1 mai 1904,vol. 21, p.188 10st Baron von Falkenegg, Japan Die Neue Weltmacht, Berlin, 1905, pp.11-16, citat in Jean-Pierre Lehmann, Op.cit., p. 169 393Spectrul viziunilor asupra pericolului galben in intervalul 1904-1905 variazd intre imaginea hoardelor galbene praditoare, navalind asupra Occidentului, si atacurile clar orientate impotriva japonezilor. Homo Jjaponensis este descris fird strop de laud ca: ,Un pagan pipernicit, limfatic, cu fata galbend, cu o gur plind de dinti de trei ori mai mari decat ii trebuie, cu nigte despic&turi bulbucate acolo unde ar trebui s& fie ochii, cu par cénit in negru, cu un chicotit prostese, cu inimA cruda si arogant& diavoleasci — acesta, 0, dragi cititorule uimit, este adevaratul mult iubit « japonez mititel » din comert, arunciitorul de flacari din Orientul extrem (...). ined de Ja inceputul rdzboiului — cum, nu ati auzit despre el? Despre « curajul » lui, despre «eroismul» lui, despre « uimitoarea sa capacitate de adaptare », despre « zelul lui de neintrecut » gi « energie », despre « patriotismul siu fiir margini », ca sA nu mai amintim disponibilitatea sa amabila — toate acestea au mentinut vie admiratia noastra ffrd rezerve, exprimata in fiecare ziar din regat. Fituicile de jumatate de penny s-au intrecut care mai de care in inventarea epitetelor pentru acesta — « micul japonez Atkins », « micutul japonez Tar ».... Si aceia care isi spun caricaturisti i-au facut portretul in cele mai favorabile postari, intotdeauna cu piciorul siu pigin pe gatul Rusiei."1002 Pericolul galben sau invazia paganilor ‘Tema Europei crestine amenintata de Iumea pagana este adeseori intalnita in literatura sustinatorilor teoriei amenint&rii pericolului galben. in desenul comandat de Kaiserul Wilhelm al Il-lea 5 pericolul era infaitigat de imaginea Ini Buddha, amenintatoare si inconjurata de flacarile razbunirii. Dedesubtul desenului adeseori putea fi citit mesajul: ,Natiuni ale Europei! Uniti-va intru credinf4 pentru casa voastra!"!¢ Concluzia Kaiserului in urma infrangerii rugilor, comentataé in Evangelische Kirchenzeitung, porneste de la premise religioase, creand imaginea unei intreceri ce p&rea ci precede — si partial, poate, chiar si motiveze — victoria japonezilor (se datoreazi — n.m.) patriotismului, 108 Thomas William Hodgson Crosland, The Truth About Japan, Grant Richards, London, 1904, pp. 1-2 4088 A se vedea ilustratia reprodusi la p. 378 in prezentul etudiu 4.06 Jean‘Pierre Lehmann, Op. cit., p. 171 394afectiunii pentru familie gi disciplinei, ins& (Kaiserul — nm.) a adiugat faptul c& aceste victorii au fost castigate de o natiune pagand asupra unei natiuni crestine nu era garantul concluziei conform cdreia Buddha ar fi fost superior Iui lisus Christos. Dac& Rusia fusese invinsi, aceasta se datora — dup& p&rerea lui — faptului ci religia crestin in Rusia trebuie si fi fost intr-o conditie foarte tristd, in vreme ce japonezii diduseri dovada de numeroase virtuti crestine. Un bun crestin insemna un soldat bun, ins& din nefericire, crestinismul in randul germanilor era intr-o forma proasti i el se indoia in eventualitatea unui rizboi dacd « noi, germanii, mai avem sau nu dreptul si ii cerem lui Dumnezeu sii ne ajute s& obtinem victoria gi sii ne luptdm in rugi cu El pentru acest privilegiu, aga cum se luptase Jacob cu ingerul ». Japonezii au fost « biciul lui Dumnezeu », precum Atila... Este de datoria germanilor s& aiba grija ca Dumnezeu si nu ii biciuiascd vreodata cu 0 sfichiuire ca aceasta.”!955 Pericolul galben sau Apocelipsa Printre sustintorii temerii invaziei galbene sunt gi voci care nu se multumesc s& igi exprime regrotul sau spaima care impinsesera guvernele la actiune: ,noua notiune de Putere a lumii ar trebui indepartata brutal de ea (Japonia ~ n.m.) de acum inainte. Nu poate exista alt putere a lumii, alta decat una alba. Orice deviatie de la acest principiu nu este nimic altceva decat calea sigura citre Apocalipsa.”% AltA voce, dupa ce avertiza cA .nu numai Rusia este implicati, ci intreaga noastré rasi, intreaga noastra civilizatie", mergea mai departe, propunand chiar un plan de actiune care si combat eficient flagelul galben. Acest program sar fi desfagurat pe parcursul a trei etape: 1. Utilizarea intregii influente a Europei asupra Pekinului pentru ai impiedica pe japonezi s& nu intre in China de Sud; s& se convinga toti europenii cd este un pericol de rnd; s& fie convinsi Marea Britanie c&, in ciuda faptului c& Rusia ii este dugman, Japonia este cel putin la fol de periculoasa pentru planurile ei din Valea Yangtse, din Siam si chiar din India. Cu alte cuvinte — sA fie unite toate puterile europene din Orientul indepartat impotriva Japoniei. 55 Op.cit., pp. 171 - 172 2988 T. Crosland, Op.cit,, p. 71 395,2. Oprirea maririi flotei Japoniei prin orice mijloace: oprirea orickror imprumuturi cdtre Japonia. 3. Progatiri de réizboi,1087 Japoniei, complet neinteleasé, nu i se lisa nici o ,usi” deschisi din perspectiva acestor voci inspaimantate de un vitor neinchipuit de dugmfnos. Despre celiilait sau dincolo de imaginatie Spaima sau sperantele pe care europenii sau americanii le nutrese fata dé Japonia in urma incheierii conflictului ruso-nipon, sunt variate. Nu putem s& nu remarcim 0 optiune pro-nipon& predominant in zonele de influent britanic&, asa cum nu putem ignora vocile declarat opuse oricarei sanse acordate inving&torului din rfzboiul din 1904-1905 in zonele germane. O concluzie, desi tragici, marcati insi de o amara ironie, ii poate fi atribuit& lui Mori Ogai8, unul dintre cei mai prolifici scriitori ai Japoniei moderne, participant activ, ca medic militar si coordonator al spitalelor de campanie att in RAzboiul sino-japonez, cat gi in cel ruso-nipon. Un fragment. al unei poezii a acestuia suna in felul urmator: De ciistigdm razboiul, Japonia va fi denuntata ca « pericol galben » De-l vom pierde Ti va fi pusé eticheta de « tinut barbar » dustetea opiniilor lui Mori Ogai nu poate fi pusd sub semnul intrebarii. Spaimele de o eventual invazie galbenA gi sperantele puse intr-un bastion al civilizatiei occidentale in Orientul Extrem aveau 85 fie inlocuite de subiecte noi: Primul Razboi Mondial, Revolutia bolsevic& din Rusia gi alte evenimente similare ca importanta. Din picate stigmatul pericolului galben avea si ramana in mintea diplomatilor europeni si chiar 2957 Charles Petit, Pays de Mousmés! Pays de Guerrel, Felix Juven, Paris, 1905, pp. 240 - 241 Hl 108 Despre experienta germani a lui Mori Ogai, pe numele su real Mori Rintaré (1862 — 1922), am vorbit mai inainte. In ultimii ani de viata a fost curatorul bibliotecii Imperiale a Japoniei si se va dedica scrierilor cu caracter predominant istoric, inspirate exclusiv din treeutul Japoniei. 396britanicii, aliati destul de fideli ai niponilor, aveau sa ii pardseasca treptat, mai cu seam in urma presiunilor Australiei, Canadei si a Statelor Unite care isi inispriser legile, interzicand emigrantilor japonezi stabilirea in aceste teritorii. Nici la Conferinfa de pace de Ja Versailles atitudinea europeani fata de niponi nu s-a schimbat, find refuzata categoric initiativa Japoniei de introducere a clauzei egalitati intre rase gi recunoasterea acesteia de caitre Liga Natiunilor Unite. Japonia secolului al dougzecilea nu era nici mai mult i nici mai putin decat o natiune cu tendinte expansioniste, diferiti de Marile Puteri ale Europei gi Statele Unite din considerente de apartenenti rasiala, ins nici mai mult si nici mai putin periculoasé decat acestea. 0 voce singular in peisajul rusesc ce se doreste un mesager al pacii si echilibrului, ii apartine lui Ley Tolstoi. Aléturandu-se unui grup de pacifisti, el milita pentru echilibru intro lume a spaimelor si temerilor. Despre niponii identificati de c&tre uni francezi si germani cu ,pericohil galben”, el spune: ,Ei sunt ceea ce sunt, cu calititile gi defectele lox, dintre care multe sunt intalnite la orice om.” Scriitorul a refwzat s& participe in rizboi, s& igi exprime opiniile — de asteptat impotriva inamicului -, motivandu-gi ,neutralitatea” prin lipsa unor tensiuni reale intre oamenii de rand din Japonia gi cei din Rusia. Singurul inamic real atat al unora cat si al celorlalti era ~ in opinia sa, acela care ignora aceasta stare de fapt.10%° Epoca Meiji adusese japonezilor increderea intr-o tara moderna gi aces puternicd, un egal al lumii occidentale, nu de putine ori existdnd chiar voci autohtone ce sustineau ,civilizarea” similar a vecinilor din Asia de catre aceast natie evoluatd. Hchilibrul politic international insi va fi serios afectat de reactiile occidentale in urma conflictului Japoniei cu Rusia. Spaimele si prejudeciitile ce traverseazi o lume occidentala suficient, care se considera modelul intregii lumi moderne, sunt amplificate de fantezii apocaliptice, sau de temeri concurentiale care imbraci forme complexe — de la purele laude sau atacuri orientate impotriva niponilor — la subtilele asocieri negative ale acestora cu strimogi barbari inchipuiti, care aveau s& isi lase amprenta asupra (de)valoriaarii celuilalt. In ciuda entuziasmului descoperirii unui ,bastion” al civilizatiei in Orientul Extrem, temerile generate in imaginar de un eventual rau ce ar fi putut fi provocat de 1008 Lev Tolstoy, Dernieres Paroles, Paris, 1904, pp. 7 397»pericolul galben’, treneaz gi influenteaz& nu numai decizii politice de nivel inalt ~ cum ar fi nedreptatea comisa de c&tre Liga Natiunilor in 1921, dar si o indepartare a unui posibil aliat, frustrat in permanen{& prin devalorizarea sa cronicd, fie pe temei biologic (rasa), fie cultural (obiceiurile i credintele) Consecintele acestor reactii vor nutri, in bund misura, atat aspiratiile imperialiste ale Japoniei intre cele dou Razboaie mondiale, atitudinea de dublata de una de respingere valorica fata de celelalte natiuni asiatice care aveau si intre in sfera sa de influent, gi ale céror rii in Cel de-al Doilea atragere parinteas , cat gi motivele int repercursiuni se vid pana ast Razboi Mondial, cu deznodamAntul tragic cunoscut. Extrem de sensibila la imaginea sa in lumea occidentala, Japonia avea sa fie derutati de discursurile anti si pro-nipone, precum si de argumentatia utilizaté mai mult de edtre detractori deeat de prieteni— din pacate prea putini gi destul de marginalzati din cauza simpatiilor lor politice afiliate mai curdnd socialismului, decét politicilor conservatoare. Confuzia optiunilor sale ulterioare si neincrederea in aliatii europeni aveau si se amplifice, agaday, in ciuda victoriei sale note asupra Rusiei tariste. in ciuda nedreptitilor comise impotriva Japoniei, nu exist ins nici un document care s& ateste existenta unei hotirari clare in cea ce priveste o eventuala rizbunare ulterioard a acesteia impotriva detractorilor, alianta sa cu Germania nazista fiind semnul unei ruperi certe de trecutul plin de acuze lansate de citre liderii nemti. Episodul confrunt&rii dintre rugi si niponi la inceputul secolului al doudzecilea constituie un test al sportivititii ideologice si al limitelor acceptérii celuilalt, un moment al polarizérii dramatice a taberelor simpatizantilor celor doi combatanti, consecintele sale rémAnand vizibile pana in contemporaneitate. »Batalia de la Trafalgar a spulberat puterea lui Napoleon’ batalia de pe Marea Japoniei a pecetluit soarta Port Arthur-ului si a incheiat rézboiul cu Rusia, Doua rezultate mari, demne de a fi puse unul Langa celdlalt.”1000 10% Algernon Bertram Freeman Mitford (Baron Redesdale), The Garter Mission to Japan, Macmillan and Co., Ltd., London, 1906, p.50 398Capitolul al VIl-lea Concluzii Reformele propuse in societatea nipond a celei de-a doua jumatati a secolului al no isprezecelea constituie initiativa unui grup clar delimitat de personalitati provenite in cea mai mare parte din randul samurailor de rang ciale, mic, care beneficiaserA de o educatie caracteristic& apartenentei lor dar care, spre deosebire de alti fii de militari, venisera in contact la un moment dat al evolutiei lor cu civilizatia occidentala. Data find aceasta directie a schimbirilor ,de sus in jos”, Restauratia Meiji are un caracter revolutionar aparte. {n ceea ce priveste conceptul de revolutie, exista voci — gi cea mai cunoscuta este aceea a criticului cultural Katé Shiich?®! — care rea lipsei acestei manifestari culturale in aduc o serie de argumente in favoa peisajul traditional nipon. Kato observa faptul tezaurizeaz’ elementele noi aparute in peisajul cultural, fara a renunta la tradifia_nipona cele vechi!®, Cu alte cuvinte, nu exist un fenomen al inlocuirii radicale a formelor vechi de expresie sau existenta, tendinta specifica japonezilor fiind aceea de a adiuga ceea ce este nou la cea ce exist’ deja. Un exemplu al in prezent 0 constituie specia liricé acestei supravietuiri de succes pan tanka, ale carei principii de compozitie — forma gi sens, sunt inca pistrate. Lipsa unui moment radical precum Revolutia francez din 1789 in istoria Japoniei pare si confirme pani in prozent aceasta teorie. Pornind de la aceasta idee insi, observim coexistenta a dou’ tendinte extrem de puternice in cultura nipon&: puterea de absorhtie a elementelor specifice unei civilizatii diferite si conservatorismul cel putin la fel de puternic care, printr‘o indigenizare rapida si profunda, pare si tind’, in realitate, s& anuleze aceste influente, mai ales dac sunt de scurti durata. Numai in acest fel putem explica modificirile etnocentriste severe suferite de toate institutiile Japoniei c&tre sfarsitul epocii Meiji. Asimilarea profunda a elementelor constitutive ale civilizatiei occidentale a fost prea rapid finalizaté din pacate, din cauza atingerii relativ brugte a pragului de suportabilitate, de c&itre o populatie obisnuit vreme de dou& secole si jumitate cu universul concentrationar controlat de militarii Tokugawa si 108 Kats, Shiiichi, Nihon bungaku shi josctsu (ntroducere in istoria literaturii japoneze), Chikuma shobd, Toky6, 1999, 2004 4062 Op. cit., p. 14 399expusi dintro data diversititii néucitoare a lumii, Infuzia cu elemente culturale specifice spatiului ceidental a fost contracarata de un reviriment puternic al sentimentelor nationale, culminand cu ideologia oficial kokutai aceasta este prezentat ca un sa se face c& Japonia are o Constitutie, in cadou al imparatului cdtre supusi. in aceeasi manierd, Japonia are un Parlament in urma alegerilor pentru Camera Inferioari, din 1890. Ins& Camera superioara, alc&tuité dintr-un for desemnat gi nu ales, are atributii egale cu Camera Inferioard. Japonia renunti la rangurile aristocratice civile sau militare in epoca Meiji, cultivand 0 democratie aproape republican pana in 1884, cAnd td Hirobumi, desemnat de impfrat, infiinteazi un nou sistem al claselor in Japonia, dupa modelul aristocratiei europene. Aga se face cA din 1884, in Japonia, fosti membri ai guvernarii militare, daimyo gi functionari merituosi primese titluri de conte, baron, duce, etc. Japonia are un conducdtor considerat relativ similar monarhilor constitutionali europeni si, tocmai in virtutea diferentelor date de atributii mai numeroase in acest caz, este numit /mpdrat. Acesta insa este privit de ctre niponi, pe de o parte ca un fata — in virtutea traditiei confuciene a valorilor pictatii filiale i loialitatii sunt repuse in drepturi depline dupa Rescriptul pentru educatie din 1890 — si pe de alt& parte ca Preotul suprem, urmag direct al zeit&tii solare Amaterasu Omikami. Desi Japonia are toate institutiile unui stat modern, laic, fmpfratul este atat descendent divin'%, cat si parintele supusilor, oferind in acest fel maselor, intr-un imaginar extrem de labil, apartenenta direct la esenta zeilor, printro relatie de paternitate oficial recunoscuta si acceptata. Nici in viata laic’ nu ii lipsese imparatului prerogativele liderului absolut: conduciitor suprem militar (daigensua) gi civil. Cu toate ci fmpiratul Meiji are toate atributiile despotului, ale liderului absolut, in buna traditie niponi, nu el este cel care conduce direct, ci, in virtutea logicii japoneze, un grup de oligarhi guverneazi in numele sau, insugindu'si autoritatea lui politica si transformandwl intr-un simbol extrem de puternie tocmai prin absentia. in lumea occidental sunt observate prea putin toate aceste mutatii ale elementelor cultural-civilizationale preluate de citre japonezi. in realitate nu exist nici o preocupare susfinuta pentru observarea atenté a 1063 Degi sunt privite astzi ca o simplé formalitate la urcarea pe Tron a noului impirat, acesta trece printro serie de ceremonii secrete — daijésai—in urma ckrora se considera c& igi schimba esenta dintr-una eminamente umana intr-una divina. 400evenimentelor care se petrec in Japonia. Lumea occidental a celei de-a doua jumitate a secolului al noudsprezecelea gi inceputul secolului al douazecilea este dominata de imaginar, printre altele, de miturile $tiintei, Realitatii, ‘Tehnii ori Virtutii, care genereazi un imens confort psihic, accentuand constiinta propriei valori. Nimeni nu putea egala, aga cum nu se putea revolta impotriva principiilor vestice. Lumea occidental in secolul al nowasprezecelea se repliazA la nivelul mecanismelor de gandire mai intai, urmand mai apoi si alte paliere ale existentei sale — educatie, mod de viat: cultura, muzica, ritm, cadenta, ete. Totul pare a intra incet si sigur in subordinea iluziei controlului celuilalé, precum gi a propiei persoane sau culturi. Un lucru a parut s& omit& Vestul, si anume faptul cé umanitatea nu a putut fi niciodati restrictionata de reguli pentru o perioada prea indelungata — oricat de respectabile si pozitive ar fi pérut acestea — asadar, cu atat mai putin avea si se intample acest lucru acum, find stiut faptul c& ‘unei tendinte supra-impuse din exterior ii corespunde o alta tendinta, la fel de puternica, izvoratd din interior. Oamenii sunt ins gata s& impart lumea vaautelor si nevisutelor in categorii si grupuri meticulos dispuse, in conformitate cu teorii extrem de atent verificate. Fenomenul este similar intentiei clare de sistematizare global, a chinezului Chu Hsi (sau Zhuxi) (1130 — 1200) din timpul dinastiei Song (860 - 1279). Neoconfiscianismul fusese adoptat de japonezi la inceputul dominatiei Tokugawa, ins& fusese japonizat prin desfiintarea categoriilor gi reducerea la un set de norme care puteau fi aplicate moralei publice gi, implicit, vietii politice. Puterea imaginarului este extrem de mare si intr-un spatiu si in celdlalt, ins& constiinta centrului, amplu argumentati in mentalitatea occidentald, ii impiedica pe acestia s& analizeze cu atentie posibilele ocurente, reaultate dintr-un proces de asimilare incomplet& intr-un spatiu diferit. Extrapoland o apreciere plasticé, am putea si ii includem pe niponi reflexului de nis. Perceptia firidei in spatiul cultural occidental difera de perceptia japonezi. In Occident firida reprezinta acel spatiu minimal, prea putin accesibil vederii; nu este imposibil sa o observim, ins& prin dispunerea sa, desi asimilata inciperii, pozitionat& marginal, nu atrage atentia decat printr-un efort deosebit de punere in valoare: un obiect decoratiy, o planta. in firid& pot fi de asemenea ascunse obiecte care pot influenta radical anumite evenimente din viata sau din exteriorul casei. Firida reprezinté deja un element arhitectonic mai sofisticat, un semn al unei evolutii 401neces es nnnanenceneantesegsnttl psihorsocial-educationale, Firida imbina principiul pasiv— ea poate constitui suportul sau fundalul unui element decorativ ~ cu principiul activ — poate ascunde ceva sau pe cineva care ar putea declanga imprevizibilul, tulburand in mod pozitiv sau negativ un anumit curs al evenimentelor. in cazul japonezilor, ei insigi o firidi a imaginarului occidental, se manifest’ atat estetica nipond constituind un reper pentru arta occidental — cat si Ls si deznodimAntul Razboiului ruso-japonez). Legind conceptul de nia de evolutiile culturale nipone, observim rezistenta Iui Yamato damashit plastice de tip: wakon kansai (spirit occidentalai). imprevizibilul, prezent atat pozitiy, cat gi negativ (comportamentul niponilor (spiritul vechii Japonii) in expresi japonez, tehnici chineza) si wakon yosai (spirit japonez, tehni 1 sf existe prin wakon (spiritul japonez), in pofida si modelelor culturale sugerate prin kansa/ (tehnicd chinezd), respectiv yasai (tehnic& occidentala). in perceptia culturala japone: ga nu constituie un element arhitectonic marginal, ci unul central, demonstrat prin importanta acordat& firidei denumite tokonoma‘®*: spatiul, aflat la nord, in care sunt asi fie un rulou de hartie continand un mesaj scris cu o caligrafie foarte frumoasi, fie un aranjament floral ikebana. In austeritatea incdperii, ceea ce se a! tokonoma scoate in evident acest spatiu, onordndwl gi conferindwi o inclireiturl deosebit8. Urmand asadar logica imaginarului in conformitate cu care spatiul japonez ar constitui o migd, cultura niponi plaseazi Yamato damashij — sau wakon — in permanent& intro pozitie central. Adulati de cele mai multe ori si foarte putin blamati (in perioada goanei occidentalizarii), esenta spiritului japonez (wakon sau Yamato damashii) confer un suport permanent imaginarului, fie — din perspeciva occidentala ca decoratie mentali ori generatoare de imprevizibil, fie — din perspectiva nipond, intotdeauna prezenta gi centrala. Nu este in intentia niponilor de a esului Nisa contin’ ni te fie un emaki reprezentand o imagine inspiraté din natur’ in oferi nimanui vreo surprizd neasteptata, ins in momentul in care interesele momentului o cer, in deplina siguranta de sine, nu se dau in laturi de la a provoca un inamic considerat teoretic imbatabil, gratic apartenentei sale culturale la spatiul occidental. we In dispunerea invitatilor la masa, locul dinspre tokonoma ii este rezervat musafirului cel mai important: in lipsa caspetilor, locul dinspre tokonoma este ocupat de membrul cel mai important al familiei (in general tatal) 402Vreme de secole Orientul a reprezentat o atraetie irezistibilé pentru gAnditorii occidentali. Acestia, educati in spirit dogmatic crestin, au fost convingi de-a lungul Evului Mediu si Renasterii de declinul permanent al umanit&tii inci de la CAderea omului. Din acest punct de vedere nu au diferit prea mult de confratii lor japonezi influentati de paradigma kalpelor budiste. In conformitate cu aceasta cosmologie, evolutia civilizatiei budiste se desfiigoara in trei etape: prima dureazi 500 de ani si incepe odata cu moartea lui Buddha istoric, find singurul interval in care atat predicatorii budisti, ct si credinciogii inteleg esenta invatiturii; urmatoarea etapa are o durati mai mare — 1000 de ani — ins& in aceast8 etap& singurii care inteleg esenta adevarata a invataturilor budiste sunt preotii gi initiatii; in cea de-a treia etapa, de 10.000 de ani, adevarul invataturilor budiste nu le mai este accesibil nici oamenilor si nici predicatoriloy, constituind etapa declinului absolut. La sfarsitul acestei perioade urma si se nascd un nou Buddha care sa determine reluarea ciclului varstelor civilizafiei. Din acest punct de vedere cele dou viziuni asupra timpului difera: cosmologia iudeo-erestin’ propune o viziune Jin‘ar# (Dumnezeu a creat Omul, dup care urmeazi evolutii gi involutii, totul incheindu-se cu Apocalipsa), in vreme ce cosmologia budist® propune o viziune ciclicd asupra evolutiei umanitatii gi valorizrii timpului in spatiul occidental Juminismul si evolutia gandirii scientiste au dus la secularizarea mentalitatii omului modern gi inlocuirea treptat a atitudinii fundamental pesimiste cu una dominata de optimism. In lumea japonezi resortul filozofic autohton similar, care si contracareze atat viziunea pesimisté budista, cAt si educatia rigid’ de inspiratie confuciand, a venit din shintaism si ideologiile care au reabilitat — atat la sférsitul epocii Edo, eat gi in epoca Meiji, acest set de credinte. Prin instituirea oficiala a kokka shinté (shintdismului de stat) se urmarise initial imprimarea unei dimensiuni religioase institutionale care s& includ’ Japonia, cu propriul ,bagaj” religios in concertul Puterilor lumii. Aga cum Puterile lumii occidentale invocau crestinismul drept dimensiune culturala fundamentali, Japonia a gasit in shintdism un corespondent. Atat shintéismul, cat si ideologia oficial’ au avut drept efect in Japonia celei de-a doua jumit8ti a secolului al nouAspreecelea construirea unui optimism national, menit s& contracareze orice urmA de pesimism cultural (fie de sorginte budist&, fie cauzat de problemele aparute din dificult&tile adoptarii 403modelelor Vest fost augmentata de certitudinea superioritatii zonale, data de semnele clare si sincronismului civilizational). Constiinta religioas& a ale incheierii tranzitiei de Ia 0 traditie evasi-feudala Ia un prezent industrial, modern, Senzatia de incremenire a expresiei occidentale in forme fixe, de satictate culturald, duce la convingerea artistilor si ginditorilor occidentali se confrunta cu o perioada de penurie inspirational. A devenit imperioa cAutarea unor surse de inspiratie noi, identificate cu culturile aga-zis japoneza — generatoare inocente ~ cum ar fi cele africana, indiana, chino: de suflu now. Ficdind abstractie de pistrarea cAtorva t spatiul cu pricina, augmentand diferentele in defavoarea aseminarilor turi care singularizeazi culturale, aceste surse sunt transformate de ochiul observatorului in asa fel incdt ceea ce descoperi acesta si poata fi definit ca ,extraordinar” — intotdeauna iegit din comun in sensul pozitiv ori negativ, dar niciodati obignuit. Filtrul prin care sunt deformate aceste observatii este dat de iutarea idealului si a ceea ce merit& imitat, cat si in afirmarea naturii diferite, in confirmarea existentei certe a celuilalt. Ca gi primitivismul, exotismul pare si imbrace atat forme eronologice, ct gi culturale. in cazul Japoniei putem vorbi despre exotizarea cronologica a culturii acesteia, manifest in tot ceea ce tine de invocarea »vechii Japonii”. fn ceea ce priveste exotismu/ cultural, Japonia se exotism. Exotismul const’ atat in infatigeazA Impresionistilor prin stampe, literatilor prin formele sale lirice si dramatice proprii drept o sursi de inspiratie, oferind o alternativa compozitionala a formelor deja cunoscute. Valorile prelate din epocile anterioare — Credinta si, odati cu aceasta, constiinta Puterii, respectiv a Centrului — devin elemente constitutive ale noii gandiri. Nicicdnd puterea imaginarului nu pare si fie mai mare decat acum, Numai ci lumea occidentalé a veacului al nouisprezecelea este convinsi c& a evoluat destul de mult, crede ci a atins 0 maturitate respectabilé gi, ca atare, cel putin prin aparente, simte ci este de datoria sa s& resping& existenta fabulosului. in acest caz apare dilema nu mai putin onorabilului vulgarizator: cum si explici faptul c& oameni cel putin la fel de onorabili ca aceia considerati normali, traiesc in locuri extrem de indepartate? Solutia rezid& in cdutarea unei ,traduceri” culturale in care 404fie respectate normele lumii in care a fost format respectivul translator” Urmand acest mecanism de gandire care respi nu se face, ce se spune si ce nu se spune, sunt prezentate civilizatii indepartate, pentru care, cAutandu’se explicatii — interpretari culturale care si nu deranjeze valorile deja existente si acceptate — se recurge la reinventarea lor. Japonia nu constituie o exceptie in cea de-a doua jumatate 4 cu strictete ce se face gi ce a secolului al noudsprezecelea gi este reinventaté. Exist un discurs despre Japonia, care, in functie de evolutia relatiilor dintre aceasta si europeni, respectiv americani, se modifica. Anumite elemente raman insa neschimbate —in genere cele ce tin de aspectele fizic si socio-cultural. Bpitetele cu valoare de apreciere sau depreciere sunt justificate prin comentarii ample. La inceput aceste explicatii contin erori grosolane — element caracteristic chiar sischitelor -, dar care vor fi ugor diminuate cu trecerea timpului. insa nu vor disparea niciodata complet Din observarea istoriei indelungate a Japoniei prin prisma asimilérii modelelor civilizatiilor straine (chinezi, european si, dup& Cel de-al doilea Razboi Mondial, americana) apare o dilema referitoare la obiectul cAutirii Japoniei: este acest fel final succesul sau supravietuirea? Daci privim imperiul asiatic construit de japonezi pnd in 1945, ajungem la coneluzia c& clea le-a asigurat pe amandoul. tot ce s-a construit in secolul al nowaspreze: Discipolul este selectir, isi ia libertatea de a-si schimba maestrii, iar dacd interesele sale de moment o cer (abolirea Tratatelor inegale cu Puterile occidentale), este gata si se revolte impotriva vechilor invatatori (R&zboiul contra Chinei). Gestul poate fi privit ca o supravietuire de succes (viziunea nipond), dovada incontestabila a depisirii mitului intangibilitatii si superioritatii maestrului (viziunea occidental), sau ca un semn al unei dazagregiri complete din punct de vedere al eticii traditionale (viziunea chineza). »Aproape singura in randul culturilor asiatice, Japonia a jucat rolul important al terenului de intalnire pentru Est si Vest.”!965 Pentru Walt Whitman, dupa Statele Unite, ,terenul de intalnire a traditiilor europene”, Japonia este ,purtiitorul acestei misiuni” de intdlnire a Estului cu Vestul!, Ernest Fenollosa a continuat traditia de considerare a Japoniei drept punctul de intélnire a Estului gi Vestului prin metafora mariajului dintre 4068 Miner, Earl, Op. cit., p. 270 1065 Tbid., p. 271 405sorii unui cunoscut minin” si.,Vestul masculin”!%", Raspunzéind s Estul in dorinta sa de a evada din decadenta urbana europe ar Wilde afirma: ,De fapt, intreaga Japonie este puri inventie ni, plecase in Japonia, O: Nu exista nici o asemenea tara gi nici asemenea oameni.”1068 Statul autohtonist, paternalist gi autoritarist constituit ideologic in Japonia epocii Meiji pe fondul unei interactiuni intense cu civilizatia occidental se va manifesta plenar in epocile Taishé (1912 — 1926) si Showa (1926 — 1989), pana la Cel de-al Doilea Razboi Mondial. Ibidem Oscar Wilde, The De y of Lying, Brentano's, New York, 1912, p. 47 406ERATA Ja teza de doctorat Japonia si lumea occidental — imaginea ,celuilalt” intre 1853 si 1912 de Alexandra Marina Gheorghe Nr. ert. ASE CITI iN LOC DE EXPRESIA/ TERMINOLOGIA CORECTA p. 97: ,Cartajuramant »Cartajuramant cu 5 cu 6 articole” articole” p. 159: Londra, |,Londra, Berlin, Sankt Berlin, Kronstadt gi alte capitale europenc” Petersburg si alte capitale europene” p. 388:,,... atat el, eit gi u prietenii si sustinatorii sii aveau si urmireascd evolutia razboiului din spatele gratiilor” atat el, cat gi prietenii gi sustinitorii sii aveau sa urmareasci. _—evolutia razboiului din spatele gratiilor” bey bs