Psihologia educaiei note de curs

Popescu-Mitroi Maria-Monica

ASPECTE ALE DEZVOLTARII PSIHOGENETICE IN ONTOGENEZA

1. DEZVOLTAREA COGNITIVA
1) Teoria dezvoltarii cognitive a lui J. Piaget
Gandirea este la origine actiune ; adica are loc un proces de interiorizare a actiunilor prin doua
mecanisme :
a) operatoriu adica transformarea actiunilor externe in operatii mintale (reversibile, integrabile
intr-un sistem mintal);
b) semiotic capacitatea individului de a opera cu semne sau simboluri ca substitute al obiectelor
sau actiunilor externe. Importanta e capacitatea de reprezentare a subiectului.
Concentrandu-se asupra modalitatii in care copiii isi organizeaza ceea ce invata, Piaget constata ca
se fac greseli similare la o anumita varsta, de unde si concluzia ca fiecare stadiu este caracterizat de
capacitati cognitive diferite.
In interactiunea cu mediul se produce adesea un dezechilibru care necesita adaptarea. Aceasta implica:
- asimilarea: presupune interpretarea noilor experiente in termenii structurilor mentale fara a ale schimba;
- acomodarea: implica schimbarea structurilor mentale existente pentru a explica noile experiente.
Astfel, dezechilibrrile i reechilibrrile constituie sursa dezvoltrii gndirii i trecerea de la un stadiu de
dezvoltare la altul.Dezvoltarea cognitiva se realizeaza prin interactiunea cu mediul. In viziunea lui Piaget
dezvoltarea cognitiva parcurge mai multe STADII PSIHOGENETICE:
1) STADIUL SENZORIO-MOTOR (0-2 ani)
- se dezvolta abilitatea de coordona input-ul senzorial cu actiunile motorii (actiuni aici si
acum)
- obiectul permanent (=8 luni), incep sa existe in minte si obiectele care nu sunt in campul
sau vizual ;apare capacitatea de reprezentare capacitate prin care copilul i poate
reprezenta obiectul i n absena acestuia;
- la aproximativ 2 ani inteligenta se desprinde de actiune si se manifesta in forme simbolice.
2) STADIUL PREOPERATIONAL (2-7 ani)
- apare functia semiotica (reda printr-un cuvant, imagine mentala, desen, comportament aspecte
din real (obiecte, situatii, persoane);
- se dezvolta gandirea simbolica, generalizare excesiva ;
egocentrismul inabilitatea copilului de a vedea si interpreta lumea decat din punctul sau
de vedere; universul este o extensie a propriei sale existente.
centrarea concentrarea atentiei pe un singur aspect al unei realitati (nu e capabil inca sa
sesizeze conservarea);
lipsa reversebilitatii (undo);
animism toate obiectele au viata ca si el, le atribuie calitati umane;
3) STADIUL OPERATIILOR CONCRETE (7-11/12 ani)
Copilul aduna informatii despre lume si acest lucru are la baza capacitatea acestuia de
decentrare(poate sa-si imagineze lucrurile din punctul de vedere al altuia)
reversibilitatea; Prin acest proces copilul i poate reprezenta att realizarea unei aciuni,
ct i aciunea invers acesteia. Totui, reversibilitatea se realizeaz doar prin inversiune
(adunare-scdere, nmulire- mprire), nu i prin reciprocitate.
decentrare;
conservarea ( numarului la 6-7 ani, masa, lungimea la 7-8 ani, aria la 8-9 ani, volum la
10-11 ani,etc.) prin desprinderea invariantilor;
nu pot sa inteleaga relatiile logice inca, ex: Ana < Ioana, Ioana < Dana. Este Ana mai mica
decat Dana?;
au dificultati cu notiunile abstracte;

Psihologia educaiei note de curs

Popescu-Mitroi Maria-Monica

Datorit sistemului de operaii concrete, copilul poate s disting ceea ce este invariabil n
obiecte, desprinzndu-se de realitatea perceput. Copilul poate realiza operaii de seriere,
de clasificare, poate stabili echivalene numerice i poate pune n relaie timpul i spaiul.
4) STADIUL OPERATIILOR FORMALE (11/12ani-16/17 sau niciodata)
- capabili sa opereze cu categorii abstracte, concepte abstracte;
- elaboreaza ipoteze/teorii despre lume, le testeaza;
- gandesc asupra solutiilor, consecintelor inainte de a trece la act;
- gandirea devine abstracta, sistematica, logica, reflexiva etc

Psihologia educaiei note de curs

Popescu-Mitroi Maria-Monica

Implicaii educaionale :
dezvoltarea cognitiva a copilului determina abilitatea lui de a intelege si de a invata.
Profesorii trebuie sa fie atenti la abilitatea copilului de a nelege solicitrile (problemele)
propuse, pentru a nu genera confuzie si disconfort prin activitati si sarcini pentru care el nu
este apt. Nu trebuie sa solicitam copilului sa faca lucruri de care nu e capabil, mult peste
capacitatiile sale reale etc
invatarea sa se realizeze prin participare activa, cu implicarea elevilor in rezolvarea unor
situatii problema; mediul de invatare sa stimuleze curiozitatea naturala a copiilor si sa-i
incurajeze sa exploreze mediul;
profesorul sa creeze ocazii ca elevii sa se acomodeze cu idei si experiente noi si sa le ofere
posibilitatea de a le asimila activ ; Conceptele noi trebuie adaptate la ceea ce copiii cunosc
deja si au experimentat.
pana la atingerea ultimului stadiu sa se utilizeze obiecte concrete sau substitute iconice ale
acestora;
cand se da un raspuns incorect , profesorul trebuie sa caute indicii pentru a asigura
intelegerea la nivelul proceselor de gandire.
2) L. Vgotski evidentiaza rolul factorilor sociali (influente sociale si experiente culturale) in dezvoltarea
cognitiva.El considera esentiale 3 elemente :
actiunea: ca mod de raspuns al copilului la solicitarile mediului
limbajul: ca instrument de exprimare a gandurilor proprii
cooperarea cu ceilalti intr-o gama variata de situatii
Dezvoltarea gandirii se realizeaza intercorelat cu dezvoltarea limbajului, cu parcurgerea urmatoarelor
etape :- limbaj socializat (pentru a se adresa adultului)
-limbaj egocentric (pentru sine)
-limbaj interiorizat (permite organizarea proceselor gandirii)
Un proces interpersonal se transforma intr-un proces intrapersonal.
Zona proxima de dezvoltare reprezinta intervalul dintre nivelul actual de dezvoltare al copilului
(ilustrat prin ceea ce poate face singur, fara ajutor) si nivelul de dezvoltare potential (ceea ce poate face
copilul cu ajutorul unui adult, expert)
Adultii trebuie sa creeze situatii de invatare situate in acesta zona, astfel copiii pot sa achizitioneze
cunostinte, abilitati, deprinderi pe care nu ar putea sa si le insuseasca singuri.
3) J. Bruner arata ce exista trei modalitati principale prin care copilul isi reprezinta intern realitatea
externa :
reprezentare activa (gandirea e bazata pe actiuni fizice)
reprezentere iconica (gandirea e bazata pe imagini mentale)
reprezentare simbolica (gandirea opereaza cu simboluri)
Orice copil poate invata orice continut daca acesta este transpus corespunzator varstei celui care invata.
Eafodaj cadrul social, situatii de invatare care sa permita o invatare eficienta (motivarea
elevilor, favorizeaza reusitei , marcarea trasaturilor critice, mentinerea directiei).
Implicaii educaionale:

limbajul am vazut ca are o mare semnificatie, de aceea trebuie stimulat comunicarea

ideilor, nu doar posibilitatea de a actiona, observa, asculta;

Welles (1985) sugereaza ca cele mai relevante experiente ale copilului sunt acelea in care
parintele si copilul interactioneaza si au aceleasi scopuri;

Interventia adultului (ca facilitator) este cruciala in procesul de invatare a copilului, dar
trebuie sa se situeze in zona proxima de dezvoltare (cerintele sa nu favorizeze plictiseala,

Psihologia educaiei note de curs

Popescu-Mitroi Maria-Monica

dar nici sa demoralizeze, sa i se permita copilului sa invete cum sa actioneze

independent).
Faciliatatorul trebuie sa organizeze si sa directioneze activitatea de invatare a elevului
astfel incat sa favorizeze reusita: sa motiveze, sa evidentieze aspectele relevante ale
activitatii, sa ofere explicatii pentru orice discrepanta, conduita sa fiind dependenta de
reusita si nereusita copilului.
,,facilitatorul intr-o clasa de elevi pot fi elevii mai buni care au capacitati ce depasesc
usor capacitatile tor elevi aflati in situatia ,,novicelui;

4) Doise si Mugny
Individul nu actioneaza singur asupra mediului inconjurator ci isi coordoneaza actiunile proprii
cu ale celorlalti. Astfel, se elaboreza prin colaborare, sisteme de coordonare a actiunilor pe care individul
le reproduce ulterior de unul singur. Ceea ce un copil poate sa faca astazi colaborand cu altii, el va putea
sa faca maine singur.
Conflict socio-cognitiv rezulta din confruntarea a doua sau mai multe centrari diferite , opuse
chiar (opinii, solutii);
Marcaj social legaturi intre principiile de reglare sociala si principiile de reglare cognitiva.
Implicaii educaionale :
organizarea de situatii care permit confruntarea opiniilor
facilitarea relatiilor copil- copii, copil-adulti
invatarea prin cooperare
2. DEZVOLTAREA MORALA
Kohlberg are la baza conceptia lui Piaget cu privire la constituirea judecatii morale la copil.
J.PIAGET considera ca exista o concordanta relativa intre dezvoltarea cognitiva si cea morala a
copilului, si distinge doua stadii :
a) studiul realismului moral (moralitatea heteronoma) copilul preia regulile, normele in mod
neselectiv, judeca faptele in alb si negru dupa consecintele acestora si nu dupa intentie,
motivatie.
b) stadiul relativismului moral (moralitatea autonoma)- dupa 7/8 ani regulile sunt stabilite prin
negociere, acceptare, interiorizarea unui sistem de valori propriu. Intentia conteaza mai mult
decat consecintele faptelor.
KOHLBERG bazandu-se pe anumite dileme morale prezentate copiilor sub forma unor naratiuni
distinge :
1) Nivelul premoral/preconventional
a) moralitatea ascultarii supunere fata de norma pentru a evita pedeapsa
b) moralitatea hedonismului naiv supunere pentru a primi recompense care-i fac placere si-i
aduc simpatia celorlalti, orientare spre actiuni favorabile propriei persoane.
2) Nivelul moralitatii conventionale (10 ani-13/14)
a) moralitatea bunelor relatii copilul cauta aprobarea sociala copil bun, judeca faptele dupa
intentie
b) moralitatea legii si a ordinii respecta autoritatea si regulile pentru ca ele sunt o necesitate a
convietuirii sociale
3) Nivelul moralitatii postconventionale (dupa 13/14 ani ; tinerete sau niciodata)
a) moralitatea contractuala acceptarea regulilor deoarece sunt stabilite democratic legile pot fi
schimbate pe considerente rationale in folosul tuturor.
b) moralitatea principiilor individuale de conduita cristalizarea unui cod moral propriu. Se evita
autocondamnarea. Legile pot fi uneori incalcate, ele nu sunt sfinte.

Psihologia educaiei note de curs

Popescu-Mitroi Maria-Monica

Rspunsuri caracteristice stadiilor la ntrebarea "De ce s ne comportm moral?"

1. Pentru a evita pedeapsa;
2. Pentru a obine n schimb recompense ori a evita pedeapsa;
3. Pentru a evita dezaprobarea i nemulumirea altora;
4. Pentru a evita blamul autoritilor ndreptite i sentimentul de
culpabilitate care rezult de aici;
5. Pentru a pstra respectul spectatorului imparial care judec
din punt de vedere al bunstrii comunitii;
6. Pentru a evita autoblamarea.
Exist dovezi clare c progresul moral este n mod stringent determinat de vrst, de I.Q., origine social.
Studiile arat c dezvoltarea moral este inhibat la copiii respini, tratai cu o severitate nejustificat sau
pedepsii fizic de la o vrst fraged.

Implicatii psihopedagogice :
educatia trebuie sa tina cont de calitatea mediului social in care traieste individul ;
dezvoltarea sociala si morala se realizeaza pe tot parcursul vietii ;
perioadele critice in evolutia omului trebuie asistate educational
dezvoltarea morala a copilului este foarte importanta la fel ca si cea cognitiva ;
dezvoltarea personalitatii morale (constiinta morala,conduita morala)
3 DEZVOLTAREA PSIHOSOCIALA
E.ERIKSON sustine ca potentialul de dezvoltare al individului se realizeaza pe tot parcursul
existentei sale ca urmare a rezolvarii unor contradictii sau conflicte ale individului cu ceilalti. Conflictul
exista intre cerintele mediului social si posibilitatile de relationare ale persoanei.
STADIUL

CRIZA DE VIATA

Rezultat favorabil

Sugar (0-1an)

incredere/

Mica copilarie 1-3 ani

autonomie/rusine, indoiala de
sine

Copilaria mijlocie 3-6

ani

initiativa/retragere,vinovatie

Copilaria mare 6-12

ani
Adolescenta 12-18/20
ani

sarguinta/inferioritate, trandavie

Varsta adulta
20-30/35 ani

tanara

neincredere

Initiativa, participare la
activitati, finalitate in
actiuni
Simtul competentei

Suspiciune, neincredere
teama de viitor
Sentiment de rusine,
indoiala
de
sine,
indoiala fata de propria
capacitate de autocontrol
Teama
de
pedeapsa,
vinovatie cu privire la
sentimentele personale
Sentiment de inferioritate

identitate/confuzia
rolului

Identitate, unitate

Confuzie: cine sunt ?

intimitate/izolare

Abilitatea de iubire,
daruire,
mutualitate
afectiva
Interes si grija pentru
ceilalti,
devotament
responsabilitate
Satisfactia
de
viata,
acceptarea
mortii,
intelepciune

Izolare,relatii superficiale,
neutralitate

Varsta
adulta
mijlocie 42-60/65 ani

realizare/ stagnare, rutina

Varsta adulta
65ani -

integritate/ disperare

tarzie

incredere/speranta
viitor
simt al autonomiei
aprecierii, vointa

Rezultat nefavorabil
de
si al

Plictiseala, interes pentru

propria persoana
Regret ,teama de moarte

Psihologia educaiei note de curs

Popescu-Mitroi Maria-Monica

Dup Erikson, personalitatea se dezvolt cu ocazia crizelor succesive. Dup cum individul triumf sau nu
n aceste crize, el progreseaz, se situeaz adecvat ntr-un context social din ce n ce mai larg, sau
regreseaz. O dezvoltare pozitiv duce la o stpnire a mediului nconjurtor, la un grad de coeren n
funcionarea persoanei, la capacitatea de a se percepe i de a-i percepe pe ceilali n mod corect .
Modul in care sunt rezolvate aceste crize specifice fiecarui stadiu, precum si felul in care sunt traversate
anumite etape critice de dezvoltare (pubertatea, adolescenta) sau evenimente critice din viata (casatoria,
divortul, somajul, pierderea partenerului de viata etc.) afecteaza dezvoltarea psihoindividuala.

TEME DE REFLECIE:
1) Prezentati caracteristicile dezvoltarii cognitive, morale si psihosociale specifice varstei adolescentei.
2) Identificati cateva aspecte de ordin educational, pentru fiecare teorie, de care un cadru didactic trebuie
sa tina cont in activitatea didactica.
3) De ce este importanta cunoasterea etapelor de dezvoltare a judecatii morale la copil?
4) Surprindeti posibile legaturi intre dezvoltarea cognitiva, dezvoltarea morala, dezvoltarea emotionala,
dezvoltarea sociala.