Nichita Stanescu - A Mea

Singuratec ea m ateapt s-i vin acas,

n lipsa mea ea se gndeste numai la mine,
ea cea mai drag i cea mai aleas
dintre roabele sublime.
Ei i se face ru de singurtate
ea st i spal tot timpul podeaua
pn o face de paisprezece carate
i tocmai s calce pe dnsa licheaua.
Ea spal zidul casei cu mna ei
i atrn pe dnsul tablouri
ca s se bucure derbedeul, e-hei
czut de la u-n ecouri.
Ea i ateapt brbatul beiv
Ca s-i vin acas
i degetele albe i le mic lasciv
pentru ceafa lui cea frumoas.

Pregtindu-i-le de dezbtat
ea ine n boluri i zeam acr,
prul lung i negru i-l ntinde de la u spre pat
s nu greeasc brbatul niciodat
drumul predestinat.