Sunteți pe pagina 1din 3

DELTA DUNARII

La captulunui drum cedepete 2.860 km


colectndapeleunuiimpresionantbazinhidrografic a cruisuprafaacopermaimult de 80% din
suprafaaEuropei, Dunrea, cel de-al doileafluviu ca mrime al btrnului continent construiete la
ntlnireasa cu MareaNeagr, de mai bine de 10 000 de ani, unadintrecelemaifrumoasedelte din
Europa ichiar din lume, cunoscuti ca una din marile zone umede ale planetei. ntinderile de
apiuscat care s-au format aiciconfercondiii de viabunepentru un numr mare de specii de
planteianimale. Dintreacestea, stufulformeazunadintrecelemaintinsesuprafeecompacte din
lume, iarpdurileLeteaiCaraormanreprezintlimitanordicpentrudouspecii rare naranoastr de
stejar, frecventntlnitenzonelesudice ale peninsuleiBalcaniceiItalice.

Din punct de vedregeografic: Delta Dunriiestelimitat la sud-vest de podiulDobrogei, la


nord de cel al Basarabiei, iarnest se varsn MareaNeagr. Delta Dunriiestetraversat
de paralela de 45 latitudine N i de meridianul de 29, longitudine E. La nord,
braele Chilia i Musura formeazgrania cu Ucraina. Delta ocup, mpreun
cu complexullagunar Razim-Sinoe 5050 km, din care 732 km aparin Ucrainei,
Delteiromnetirevenindu-i o suprafa de 2540 km. Este ncadrat
de limanei lacuri adiacenteicuprindesute de lacurintrebrae, dintrecarectevazeci de
maridimensiuni. Datoritcelor 67 milioane de tone de aluviuni aduse de Dunre, Delta
Dunriicreteanual cu aproximativ 40 m.
GENEZA
FormareaDeltei, ainceput in cuaternar in glaciatiavurnianaavanddoua faze distincte:
- o fazacontinentalacauzata de regresiunea marina candtarmul era multretrassibrateleDunarii au
lasatcanioanevizibile in actualaplatformacontinentala
- o faza de golf care a urmatuneitransgresiuni. Ipotezalimanicaemisa de
GrigoreAntipasicontinuata de V. P. Zencovici, admiteprezentaunui golf, barat de
catrecusentiimarinipringrinduritransversalesitransformat in liman. Dunareaaadunatacestspatiu, in
conditiileunei mare reduse de ~70 cm. Calmatarea continua a dus la actualul aspect.
Flor
VegetaiaDelteiestereprezentatn mare parte de o
vegetaiespecific mlatinilor (stuful, papura, rogozul, namestec cu salciapitic) iocup 78% din
totalulsuprafeei. Zvoaieleocup 6% din suprafa adeltei, fiindpduri de salcie, frasin, arin, plop,
care crescpe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, iarochiurile de apsuntacoperite de o
vegetaieacvaticiplutitoare, ocupnd 2% din suprafa adeltei. De asemenea,
existpduripecmpurile Letea i Caraorman isuntalctuitedinstejarbrumriu, stejarpedunculat, fr
asin, plop tremurtor, ulm, planteagtoare.

Faun
Delta Dunriiconinemaimult de 360 de specii de psri i 45 de specii de pe te de
apdulcennumeroasele sale lacuriijape . Acestaesteloculundemilioane de psri din
diferitecoluri ale Pmntului (Europa, Asia, Africa, MareaMediteran) vin scuibreasc.
Speciilemajore de petincadrulDelteiDunriisunt tiuca i somnul.

Se poatespunecprindiversitateaimpresionant a habitatelori a formelor de viape care le


gzduietentr-un spaiurelativrestrns, Delta Dunriiconstituie un adevratmuzeu al biodiversitii,
o banc de gene natural de valoareinestimabilpentrupatrimoniul natural universal.
Multespeciivegetalesauanimale au constituit, totodatiimportanteresursenaturale, exploatabile
economic care au atrasoameniipeacestelocuri din celemaivechitimpuri. Aezrileomenetinfiinate
s-au bazat, n principal pevalorificarearesurselornaturaledezvoltdu-se,
astfelactivitieconomicetradiionaleirelaiisocialecaracteristice.

Curiozitidespre Delta Dunrii:


- estecelmainoupmnt din Europa (crete cu 40 m de pmntnfiecare an)
- este a douadelt ca mrime din Europa (cea a Volgideineprimulloc) iocuplocul
23 nlume
- este a treia ca importanecologic din cele 300 de rezervaiinaturale din lume
- esteunadintrecelemaimariicompacte zone de stuf din lume (240.000 ha)
- estelocul cu ceamaibogat fauna ornitologic din lume (peste 250 specii)
- esteloculn care se gsescspecii de psrifoarte rare ipecale de dispariie, cum ar
fi pelicanidalmaieni, cormoranimici, gte cu pieptulrousauPelecanuscrispus,
Pelecanusonocrateus, Egretaalb, Egretagarzeta.

Produs de Bud Denisa Maria, clasa a 12-a A