Adjectivul

n gramatic, adjectivul este o parte de vorbire care indic nsuirile unui concept (obiect,
fiin, idee abstract) exprimat de obicei printr-un substantiv.

Clasificare:
Dup structur:
simple: ru, alb, negru, bun;
compuse: binevoitor, dulce-amrui;
locuiuni: dus cu pluta; fug pn-n nori, cu scaun la cap, de treab;
Dup forme flexionare:
invariabile: aidoma, tenace, rapace, feroce, oranj, kaki, grena, lila, gri, bleu-marine, crem, bej;
cu dou forme flexionare: dulce, mare, repede;
cu trei forme flexionare: mic, rou, larg, silitor, muncitor, binevoitor;
cu patru forme flexionare: frumos, drgu, tnr etc.
variabile: cu doua terminatii la sing. feminin (buna) masculin (bun)

Gradele de comparatie:
Categoria gramatical care se exprim prin trei valori;
Pozitiv sau gradul 0: Ea este nalt.
Comparativ
de inferioritate: E mai puin nalt
de egalitate: E la fel de nalt.
de superioritate: E mai nalt.
Superlativ relativ:
de inferioritate: cel mai puin nalt;
de superioritate: cel mai nalt;
absolut: -gramatical: foarte nalt
stilistic: grozav, teribil etc. de nalt.
Obs: Superlativul absolut stilistic se poate exprima n mai multe moduri:
prin repetiie: E frumoas, frumoas/ frumoas, frumoaselor;
prin locuiuni (construcii fixe): gol puc, beat turt/clamp/cui, ngheat bocn, sntos tun.
prin lungirea unei vocale: buuuuun
prin figuri de stil: roul ca focul, alb ca varul, negru ca abanosul/ pana corbului, iute ca fierul,
mic ct un smbure de mac.

Obs2: Nu toate adjectivele realizeaz categoria gradului de comparaie

cele care prin sensul lor exprim superlativul: maxim, minim, superior, inferior, principal,
secundar, esenial, fundamental, capital, optim, perfect, desvrit, enorm, imens, nesfrit
.a.m.d.
cele care exprim caliti absolute: corect, greit, muritor, nemuritor, mort, viu, nscut,
nenscut, etc.

Functii sintactice:
Nominativ:
Nume predicativ: Crile sunt frumoase.
Atribut adjectival: Crile frumoase sunt pe mas.
Acuzativ:
Atribut adjectival: L-am vzut pe biatul frumos.
Complement circumstanial de timp: De mic era talentat la desen.
Complement indirect: Din palid s-a fcut deodat rou ca focul.
Complement circumstanial rel.: De frumoas e frumoas n-ai ce zice.
Complement circumstanial cauz: i plngeam de suprat c tu nu te-ai priceput.
Genitiv:
Atribut adjectival: n ciuda spuselor false el a mers mai departe.
Dativ:
Atribut adjectival: Am jucat, asemenea unui copil detept.
Vocativ:
Atribut adjectival: Copile obraznic, te arunc pe fereastr!
Obs: La cazul nominativ adjectivul poate ndeplini alte dou funcii sintatice:
atribut circumstanial: Ei i rezolv singuri problemele.
element predicativ suplimentar: l tiu lene i morocnos (tiu c e lene i morocnos).
Obs: n clasa adjectivului se integreaz mai multe tipuri:
adjectivele propriu-zise: gras, scund, frumos
participiu adjectival: Spus, auzit, citit, scris
gerunziu adjectival: aburind, fumegnd etc
numerale cu valoare adjectival
adjective provenite din pronume: adjectivele pronominale demonstrativ, nehotrt, posesiv,
relativ, interogativ, de ntrire, negativ
adjective provenite din adverbe: aa, astfel, bine, repede;
adjective provenite din prepoziii: asemenea, aidoma, potrivit, mulumit, contrar, conform.