Sunteți pe pagina 1din 19
PSIHOLOGIF, ANULI FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI, SEMESTRUL I CURS 9 IPOSTAZELE PSIHICULUL: CONSTIENT, SUBCONSTIENT, INCONSTIENT Psihicul uman se caracterizeaza prin dinamism evolutiv si 0 extracrdinar’ complexitate (care il particutarizeaza in raport cu psihicul animal Complexitatea structurala a psihicului uman reiese gi mai pregnant dacd pornim de ia ‘schema lui logicd de organizare interna. Se poate remarca o dispunere atat pe verticalé (Jerathie) et Si pe orizontala. Dimensiunea verticala exprima caracterul plurinivelar al organizarii inteme, elimitarea principalelor subsisteme dupa criteriul inferior-superior, primar-secundar. Se pot identifica tei niveluri esenfiale ale organizarié sistemului psihic uman: nivelul constient,niveful subconstient gi nivelul inconstient. yprimué care a realizar o siructurd ievarhiiea plurinivelord a fost 'S. Freud apararul psihie) CONSTIENTUL (CONSTUNTA) + Ceeste constiinta? Acceptiuni ale notiunii de constient ~ Dificultatea definitii constiinjet deriva din faprul 8 este pur se manifesta in experienfele personale, nefiind de regula accesibilaaltia, + M. Zlate: trei etape in definirea congtiinfe: 1. de ta inceputurile psihologiet ectivitare, stinfifice si pand tn anii 30; 2. perioada anilor 40-60; 3. incepe eu anii 70 $i pana in zilele noaste. ETAPE IN DEFINIREA CONSTIINTEL A.V. Paveleu (1941) ~ Consti Considera od existd urmitoarele acceptiuni: + 4 fi constient inseamna a gindi, a stabili relagii fntre objecte, lucruri. fenomene, siinconstient Petsoane (importante devin numérut gi calitatca acestor relafi); * A fi conjtient ~ capacitatea de a face sinteze (ridicarea la general, uniter — Wunde _sintezi ereatoare"); + A ficonstient — ate autosupraveghen (a-si face eundscut propria experient prin Jimbaj, ai povesti experienga): este 0 reactie a individu la propeile Jui tenet: Afi constient: — a- dispune de. capacitatea: de a te adapta la noile solicitari/flexibititate, Toate aceste definitii pun in evidené funcfiile constiinjei: - relatia, sinteza, aufosupravegherea $i adaptarea. Piccare acceptie este limitatd: prima reduce constiinga la gandire: a dua la sintexa (ca operatic a géndirli) a treia la limba} Paveleu considera cd aceste acceptiuni trebuie corijate, vine cu alte accepfiun: + Constiinga este activitate (capacitate) de infelegere, rolul ei fiind ea prin stabilirea relajilor s& ajungi la infeles, faa integra un fenomen intr-un intreg de retati, de a realiza scindari, opoziti pentru a ajunge la noi sinteze; * Congtiinja este si capacitate de supraveghere (individul se raporteaza Je lume, ta exterior). Cele dowd aspecte ale vieyii psihice (Eu si Lume) realizeazi un singur sistem, ‘+ Constiinta nu trebuie raportaté in general ta adaptare, ea este o anumita adaptare (prin reflectare, constiinfa intervine nu permanent ei numai efind este necesar sh se ajunge la noi ingelesuri), implica o ierarhie a injelesurilor, dela sitplu la complen. Definitie: Constiinga este funetia de adaptare Ia Iumea exterioari prin operagii simbolice, reprezentative, intelectuale, eu seopul asigurarii unui nou echilibru intr individ (Eu) si lume. 2. Henry Ey ~ 1963, 1967 1963 - ,Constiinja” trece in revista modalitaife fling} noastre constiente - Fiinta constientd implica o organizare autohtond; se obiectiveaza si se reflect intr-un model al lumii; dispune de ea insdsi in ordinea temporalitai este structuratl ca o reverberefic a Eului ~ Definitie: a fi constient inseamna a dispune de un model personal al tumii (individul are capacitatea de a-si incorpora in sine un model al lumi tn care sunt incluse propriile sale experiente, de a dispume in mod liber de acest ‘model al lumii) 1967 — Manual de psihiatrie = definitie: constiinga este organizarea experienei sensibile actual. 3.1970 ~ 1980 ~ se axeaza pe proprietatite psihologice ale constiinfei; constiinja este forma de reflectare psihied superioara, deosebita DEFINITIE (M. ZLATE): Constiinga este forma superioara de organizare psihic& prin care se realizeazi integrarca subiectiv-activa a tuturor fenomenclor vietii psihice si care faciliteaza raportarea individului la medi M. GOLU: este un nivel specific, calitstiv superior al organizairii psihice, caracterizat printr-o Ita la om, cemergenja integrativa ireductibila i atingind complexitates cea mai MODELE EXPLICATIV-INTERPRETATIVE + TRADITIONALE: - Static (topic) ~ in termeni de cmp (Wundt, Buhler, Ey) = Dinamist ~ ca proces (curgere permanent) W. James; - Constructivist — construct sistematica treptata (Vagotski). ‘+ PSIHOLOGIA MODERNA ~ cibemnetic; - _psihocognitivist; = psiboumanist a he ctid icin rctatso Gui M. Zlate Tipe EAU le mot ows qhadtl onal SUBCONSTIENTUL ool Patlres = pozita I este dest de imprecisa Tenmenul a spirit le sf. secXIX — ine, see XX, cu diverse sensuri, Uni autor! it considera postconstiinga sau preconstiinja; alfii inconstient normal; aljii tendinya de a-l defini in opozitic cu. congtiny Pot fi igenifcate doud etape in definirea Iu 1. Este interpretat ca formafiune sau nivel psihie ce cuprinde actele care au fost cindva constiente, dar care in prezent se desfSsoard in afara controlului constient (ar putea redeveni constiente: deprinderi, obisnuinje, amintii, ticuri, automatisme, stereotipuri etc.) + unii autori neagd existenfa subconstientului ca nivel de sine stitétor, consideriind ca nu existi decat doud nivele: constient gi inconstient. 2. H.Wallon — caracterul dinamic si existenja ca nivel de sine stittor; nimie nu rimdne in subconstient fairii a fi fost constient; informatiile care existd in subconstient nu se pastreaza_ a0 gravard ci ino forma modificts ~ cerebratie latentd, Caracteristici si roluri: 1 latenta si potenfiatitatea (confinuturile Iui se menjin inu-o stare latent pind dnd vor fi reactivate gi disponibilizate de citre constiina); soexistenta cu constinga (conginuturiles. sunt o alt& expresie @ continuturlor cconstiinjei, poate mai concentraté, mai condensetd, neintrénd th conflict cu confiauturilec, ei coexisténd eu ele); facilitatea, servines constiinjei (se pune in slujba ¢.); 4 filtarea si medierea conjinuturilor care tree dinte-un nivel in alta (confinuturile ©. mu tree direct in i, ci poposese pentru perioade de timp mai scurte sau mai Jungi in s. la fel petrecdindu-se lucrurile si cu contimuturile i) ~ ¢ alld in relatii de proximitate fafh de constinta si compatibitiate cu constinga, este un fel de servomecanism al constiintei; ~ este nivel activ. cu proprile lui mecanisme. nu doar conservé ci poate prefucra,restructura,erea INCONSTIENTUL ea inconstientuh fn literatura de spevialitste sunt precizate doud modalitagi de definire: 1. definite restrictiva: un rezervor ai tendintelor infrénate, frustrate; structura psihicd ce explicd lapsusurile, actele ratete, visele (accepjiunea freudiand) % aon vic insist pe considerarea rolului inconstientului in viata psihicd: apare ca ‘os, involburare de pulsiuni oarbe, iational, insofit de efecte dezorganizatoare care tin de patologia mena 2 Psihologia contemporand defineste inconstientul int-o manieri extensiva $1 pozitiva omatiune psihicd ce cuprinde tendinele ascunse, conflctele emotionale, dorinfele nereslizate generate de resorturile intime ale pesonaliti. Degi pare e& nu are organizare, el dispune de o organizare foarte personals. ait organizare decit cea a constinjei. Ca un alter-ego, neagd organizarea impusd de constiingé dar vine eu ordinea proprii sale subiectvitai Desi se manifesta spontan, impulsiv, dispune rotusi de structuri propri Natura inconstientulut: . 1. controversd afeetiv — rational — este preponderent afectiv (lung: arhetipurile, iimagini condensate si colective, desi instinctive, sunt apropinte in egala misurd de sentiment si de idee); ~ Imagini: conceptia fui Freud (este considerat autonom, find constituit din imagini, investite libidinal, din percepyi interme sau fantasme, din evenimenie cristalizate ale preistoriei individului: Ye INCONSTIENTUL (continuare) Rolul inconstientului Roluri pozitive: © energizare si dinamiizare a intregii vii psibice; © facilitare a procesului creativ; © asigurare a unitatii Eului (principal depozit al programelor informafionale si al tensiunii motivationale). Opinii: = Jung: inconstientul este superior constiiinfei pentru. c el confine toatd injelepeiunea conferitd prin experienfa a nenumérate mii de ani. - M, Pradines: este germenele viefii psihice, conditia si elementul stu fundamental = psihologia contemporand: implicarea inconstientului in procesarea informatilor. th soligionsree problemelor, chiar in acteic de create: psihologia wanspersonela, ‘Tipuri de ineonstient in manifestirile sale, ca stare. in psihologie se vorbeste despre Inconstientul este difer tiputi de inconstient + Fread deosebea ref tipuri: inconstient Jatent sau preconstient (starile susceptibile de a deveni constiente); altul format in fapte psihice refulate: al = treilea constituind partea cea mai important a eului ideal, * = Ralea: inconstient funcyional (inconstient fiziologic si inconstient pai), 3 inconstient adaptativ (inconstient automatic si inconstientafects). ~ Pavelcu: inconstient abisal: inconstient periferie si inconstient temporal, 2 A M, Zlate selecteaza trei forme: cerebral; colectiv si cogniti. a S ~ & 1. Inconstientul cerebral we Este important nu att prin ceea ce este, eft mai ales prin ceea ce @ insemnat pentru evoluia ‘Banditii psihologice. Daca modele propuse de filozofie (. filosofic) si psihopatologie (i. ereditar) au ‘ocupat un rol important tn psitologie, cel propus de neurofiziologie (i. cerebral) @ fost in mare ‘masa ignorat, in esengi, inconstientul cerebral este inconstientul fiziologic, eel pe care Lam putea numi reflex, automat, care intra in func = este structurat ca an limbaj (Lacan: metaforele, simbolurile au capacitatea de a vorbi, pentru a dezvalui sau ascunde i, Simptomete araté structura unui Jimbaj al incons. si sunt descifrate Ta fel ea o inseriptic.) Concluzie: interacfiunea dintre imagine si cuvint, yerbalizarea imaginilor, a fantasmelor profunde abisale sau refulate reprezint& esenfa inc. afecteazi viata psihici constientd. Unificarea fimcfiontla a axei cerebro-spinale, ca si extinderea de la maduva spindrii la ereier a proceselor reflexe au constituit modalititile care au impus nofiunea de incongtient cerebral. Cei care studiau viata psihicd, normalé sau patologict, au avansat ideea potrivit cireia 0 mare parte a cerebrajiei este in realitate automata si incongtienta. Contributit importante/momente importante in dezvoltarea acestei nofiuni: + 1853, W. Carpenter a introdus notiunea de cerebratie inconstienta: ~ ait autor german, botile psihice sunt bol ale ereierului; = Secenov explica ccle mai complexe fenomene psibice prin apetul la reflexe gi identified trei categorit de miseari involuntare: 1. pur spinale (care se petree fn timpul somnului, atunci cfd creierul nu actioneaza); 2. slabite sau oprite (ganditea, cu capacitatea de a infidna ultims veriga a unui reflex); 3. consolidate (pasiunile), = Marcel Gauchet realizeaz o ampla incursiune in isteria nojiuni? de inconstient cerebral. Se poate concluziona ea, prin formularea, argumentarea si experimentarea existentei i. cerebre!. s-a realizat 0 redimensi viziunii asupra viejii psihice a individului, evidengiindu-se si locul inconstientului, Inconstientul colectiy Este de naturé pur psihied, spirituala. Printre cei care au abordat acest subject au fost: + Gustave Le Bon: se referd la i. eolectiv (al multimior) caracterizat prin inhibitia colectiva a functionarii intelectuale, prin exagerarea rotului afectivitafii, prin reducerea i. la viata psihicd a primitivilor sau a copislor impulsivitete, mobilitate, iritabiitare, sugestbilitate gi (caracteristici credulitate; exagerare si simptism in sentimente: intoleranfd, autoritarism gi ilor) conservatorism; moralitate joas4: disparitia personalitatii indiv + Freud: i, colectiv cuprinde elementele ce se regasese in orice i, individual, cle ‘lind comune mai multor indivizi (ex. complexul Oedip). CARL GUSTAV JUNG — dezvolti notiunea [dei centrale: Psihicul se compune din trei niveluri: = Constientul este reprezeniat de Eu (gdnduri, percepyfi, sentimente. amnintiri} suturi cafe au_devenitincongtiente i ~ Inconstientul personal: cont confinuturi care sunt de fapt percepfii senzoriale, care datorit prea slabei lor intensitayi, ou au sjuns niciodatt in constient; este alcituit din complexe (fiecare complex este legat de céte un achetip, find personificdri ale uwhetipuritor, modalittyi prin care arhetipurile se manifesta in_psihismul flecar individ); ~ Inconstientul coleetiv: este general umen, substratul oricarai_psihisen individual; cuprinde arhetipurile si Sinele Este acea imensi zestre spirituala ereditard, rezultaté din evolufia ommeniri, care renaste ‘mereu, in fiecare structurl cerebrala individuala; este un strat abisal al structuri psihice, o alt ume, © lume in oglind& care se contrapune imaginii noastre constiente, momentane despre lume; este o imagine eterna (spre deosebire dé constient, care este efemer, deoarece produce toate adaparile gi orientirile momentane). Acelasi la toti indivizii si prezent la fiecare, inconstientul catectiv psilick de naturé suprapersonaii. constituie ba ‘rezentate de arhetipuri Conjimuturite i, cotectv ey Ashetipurile sunt ereditare si jin de instinee. Conginuturile inconstientuloi colectiv nu au fost niciodats constiente, nv sum dobindite individual. Ble sunt constientizate numai mijlocit anifestindu-se in vise, mituri, basme, fenomenul religios sau in extrema reprezentata de nevroza 9 psibozd. Arhetipurile sunt .modele fundamentale ale comportamentului urman” (Jung, 2003, p ‘ert forma consinuturilor constiingei. Ele sum in acelagi timp. $4) si din pozitia pe care 0 ocup imagine si emotie. Arhetipurile apar in vise si fantasme sub forma unor persoane care intreprind actiuni, dar pe Tanga acestea existd si un alt tip de arhetipuri, ale transformarii care se manifesta sub forma de situa, mijlonce, locuri, Ele constitwie simboluri care nu pot fi interpretate, deoarece au 0 ‘altitudine de sensuri inepwizabile. Tocmai aceasta inepuizabilitate de semnnificati le plaseazt in categoria simbolurilor ca expresie a athetipurilor. Jung considera el esentiala pentru ashetipuri este bipolartatea acestora, oscilatiaintre un pol pozitiv si unul negativ. (Cfteva arbetipuri sunt: anima, animus, mavea mama, Sinele Rolul inconstientului cotectiv: Este chiar mai mare deat al constientului, = Inijiazd, controleaza si mijloceste trite si manifestirile comportamentale tipice tuturor oamenilor, idiferent de epoca istoric’, localizare geografica, clash social, nafionalitate + Mijloceste realizarea ,lumi depozitarul experienfel cumulate a steimogilor nostri, acfionenaa ca un ghid si unitare” a psihicului uman si, prin faptul cd este este esential pentra supravietuire Prin accentul pus pe i, eolectiv, ca element esential al structurii si funetionalit8tii psihicului, Jung depiigeste conceptiile care subliniau rokul esential al constiinjei, oferind o modalitate de relajionaze a studiului corpului si minfi, precum sia legéturii dintre om si natura/univers. 3. Inconstientul cognitiv, Notiunea a fost lansat& de cognitivisti side psihologia cognitiva. Studiind procesarea si prelucrarea informatiilor, acestia au ajuns Ia concluzia ci oamenii ‘au capacitatea de a constientiza conjinutal si produsete preluerarilor informationale si nu procesele, Coperatiile care au loc si condue spre o anumitt finalitate. Ramdnea de demonstrat ci exist& o serie de procese implicite, inconstiente care se produc pe durata preluerarior si care se convertese in produse constiente, influenyand comportamentele si conduitele congtiente ale oamenilor. Existenta unui inconstient nepulsional (nefreudian) a fost intuita de Pierre Janet, interesat ce studiul starlor de disocieve a constiingel Harry Hunt (1995) in Iucrarea ,nconslientul cognitiv: sistem separa sau protoconstiinfa?” considera inconstientul cognitiv ca un proces pe cale de constientizare care, in anumite conditii, este capabil de o anumiti forma de reffcetie in interiorul constiintei in. desfigurare, El este parte a unei tendinte inerente de a deveni constiente sau un aspect al unei 1-0 constiinja implicita. Inconstjentul devine astfel o consecinga, preconstiinge care se va dezvoti cu important’ funcjionala foarte mare, a automatizarii proceselor care erau la inceput reflectate th constinga. - inconstientul cognitiv este consubstatial eu constiinta, fiind inseparabil de aceasta, nor decizi si achiuni = este un fel de protoconstiim{a subterana, care sti la baza initier voluntare. Exemplu: localizarea unui potential de pregatire in BEG-ul ce preceda migcarile volumtaré + ‘ale degetelor ct: aproximativ $50 de milisecunde. Cind subiectilor li s-a cerut sti precizeze timpal EE «= chcbe —ensfolle shone subiectiv al deciziei de a-si indoi degetele; ei si-au localizat decizile congtiente de migeare eu 200 de milisecunde inainte de migcarea propriu-zist, fapt ce a sugerat existenja unui proces inconstient ‘ce precedi comportamentul voluntar cu aproxitnativ 400 de milisecunde. Concluzie: constinta si ineonstientul cognitiv apar ca doua fajete ale unei dimensiunt ‘comiine a devenirii constiente. M.Zine considera cA aceasts coneluzie sugereazi existenja doar a unor diferentieri rminimale, de grad, intre congtient si inconstient, intre cele doud formatiuni psibice existind si difesenje mai profunde, calitative. Prihologia cognitiva apare ca o stiinya care vede constiinja ca pe unul dintre principle sale fundamentale, iar inconstientul cognitiv ca pe o ramurd automatizaté a acesteia, firk a fi subordonaté constiinjei, RELATIILE DINTRE CONSTIENT SI INCONSTIENT veluri a fost abordata fle prin opuzifia tor meiafizies doua te 1 soral diferita) fie prin reduetia simpl ea lor ca find independente.c mecanicista a unuia la alt Fiecare nivel are propriile sale conjinuturi. mecanisme si legitayi specifice care nu pot fi reduse unele Ie altele: In anumite limite, fiecare acfioneazA independent unul de altul (incongtientul cazurile patologice: poate funefiona gi atucni cdnd structurile constiente sunt destramate, ca constientul isd, in absenfa inconstientului se aurodestrama), Starea normalé, fireased, aetionaié si existenjialé a celor dous nivele este interaefiunea gi interdependenfa lor reciproc&. Intre constient si inconstient exist relatii dinamice vitale, fird de care integritatea sistermului psihic uman este in pericol Constientul i inconstientul sunt momente funetionale inseparabile ale psihicului uman. im fumctie de ipostaza manifestirilor comportamentale individuale, ele sunt eoordonate gi alternante prin praguri mobile: = ecea ce In un moment dat este constient, 1a un alt moment poate deveni inconstient; = confinuturile constiente se stocheaza in incongtient (ele mu sunt inavtve, cj le {nsojese pe cele inconstiente, te tensioneazd in funcfie de imprejursri: = inconstientul activeazd, modified descarctsile energetico-inormationale ale constientului, constientul restriefioneaza si stabilizeaza inconstientul Byistd astfel celatié logic integrate unui proces de reglare psihocomportamentald (aceasta reglare apare sub doud aspecte: ea 0 coeckilibrare imernd a nivelurilor de organizare structural- funcfionalé a psihicului si ca 0 echilibrare a sisternului psihic cu solicitarile externe. Atunci cand una sau alta dintre aceste forme este perturbatd, se perturba intregul sistem psihic.) ‘Tipuri de relati He Relafii circulare: ovicare dintre confinuturile constientulul trece in inconstient, pentru ca apoi, dupa o perioad’, sa treac& din now, nu neapdrat toate in congtient. Schimburile si transformérile sunt continue si reciproce: inconstientul preia sarcinile fixate constient si le prelucreaz’ in maniera sa specifica; constientu! capteazii rezultatele unor asemenea prelucrai : presupun subordonarea si dominarea unuia 2 Relafii_ de subordonare integrativ: de cate celalalt. Aceste relatii iau doua forme distincte: dominarea inconstientulut de cftre constient (constientul stapaneste, contracareaza, injelege, fine fn frau impulsurile inconstientului, mai ales unele carevin in contradictic cu velorile, normele i regulite sociale acceptate) si dominarea constientului de eatre rect sau Indirect, tendinfele; apar cu Inconstient (inconstientul isi impune, precidere in sidrile de afect, de transa creatoare, inspi le patologice), ibrare: presupun realizarea unui usor balans intre cele doua Relatii de echi nivele, fard predominanga vadita a unuia sau altuia, Este vorba despre acele stati psihice in care individul nu este nict total constient. nict total inconstient (atipire, reverie, spontaneitate, contemplatie). Pentru a ilustra aceste relat, Wolman folosea termenul de protoconstient fem de refering rimane constiinta (doar prin fm accasth dinamied, prineipatul 3 intermediul ci, omul re-produce adecvat realitatea gi isi poate conduce si regla corespunzitorconduita, Ey: subordonarea organicd a inconstientului fata de constient

S-ar putea să vă placă și