II.

STRUCTURA PIETREI DE CIMENT SI A BETONULU

rincipalii componenti mineralogici ai cimentului tip Portland sunt

3CaOSiO2 C3S (silicat tricalcic
alit)
2CaOSiO2 C2S (silicat bicalcic
3CaOAl
belit) 2O3 C3A (aluminat tricalcic celit II)
4CaOAl2O3Fe2O3 C4AF (feroaluminat tetracalcic
celit I)
Cimentul reactioneaz cu apa (exotermic) formnd pasta de
ciment care apoi se transform n piatr de ciment. ntrirea
este precedat de priz adic de pierderea plasticittii
pastei, procesul de ntrire reprezentnd un fenomen fizico
chimic complex.
Au loc dou fenomene:
HIDROLIZA descompunerea unor minerale si
combinarea produselor noi formate cu apa,
HIDRATAREA transformarea n hidrati a altor minerale
fr descompunerea lor.
curs 2

Rezult c prin hidratarea cimentului ia

nastere un amestec de hidrogeluri si concretiuni
cristaline. Peliculele de geluri sunt dense si
ecraneaz
nucleele
de
ciment
ngreunnd
hidratarea acestora. Totusi, acestea din urm
absorb o cantitate de ap din aceste pelicule si
Granulele
de interior.
ciment cu:
procesul continu
spre

d = 7 10 se hidrateaz complet n 30 zile,

d = 15 25 se hidrateaz complet ntr-un an
d > 30 nu se hidrateaz complet niciodat.

Prin pierderea apei, n timp gelurile si mresc

vscozitatea,
mbtrnesc
si
cristalizeaz
consolidnd reteaua initial de cristali. Rezultatul
final este piatra de ciment alctuit din nuclee
nehidratate de ciment nvelite n hidrogeluri care
sunt ntreptrunse de o retea cristalin. Tot acest
sistem contine pori, canale capilare, microfisuri si
fisuri deschise de diferite dimensiuni pline cu ap,
vapori de ap si gaze.
curs 2

Pentru hidratarea complet un ciment are nevoie de o

cantitate de ap de 23 25% din greutatea sa. Restul
cantittii de ap este pentru lucrabilitatea amestecului,
dar prin evaporarea ei betonul devine poros, se reduce
compactitatea si implicit si rezistentele mecanice.

Propriettile produsilor de hidratare

C3S (alit) prezint rezistentele mecanice finale cele mai

mari. Rezistenta pietrei de ciment creste odat cu
continutul de alit. Prezint o degajare mare de cldur,
dar nu este rezistent la actiuni chimice agresive datorit
lui Ca(OH)2 pe care-l elibereaz;
C2S (belit) are rezistente initiale mici si hidratare lent,
dar rezistente finale relativ ridicate. Se caracterizeaz
printr-o degajare redus de cldur. Se comport bine la
tratament termic si la actiuni chimice agresive.
C3A (celit II) reactioneaz violent cu apa, asigur
rezistente initiale mari dar care n timp scad si ajung la
zero. Degajarea mare de cldur si rezistenta redus la
actiunea apelor agresive (sulfatice sau acide) este o
caracteristic a acestui component. Se comport
nesatisfctor
la tratament termic.
curs 2

C4AF (celit I) are rezistente finale si initiale mari cu

oarecare degajare de cldur. Rezistent la actiunea
apelor
si
mediilor
agresive.
Compenseaz
unele
deficiente ale lui C3A. Se comport bine la tratament
termic.
Procesul de ntrire al pietrei de ciment este influentat
esential de temperatur, ridicarea acesteia accelernd
procesul de ntrire.
Dac nghetul survine imediat dup punerea n
oper a amestecului la un dezghet ulterior reactiile
continu normal, iar rezistentele finale rezult chiar mai
mari dect cele ale unui beton ntrit normal. Dac
nghetul survine dup un nceput de ntrire (3 36 ore)
prin efectul mecanic de dilatare al apei libere care
ngheat (si mreste volumul cu aproape 10 %) structura
proaspt format se deterioreaz si elementul poate fi
compromis total.

STRUCTURA BETONULUI

Cuprinde faza solid, lichid si gazoas (vapori de ap

si aer). Ultimele dou faze sunt continute n defectele
de structur ale betonului care pot fi:
curs 2

CAVERNE (1 50 cm) care comunic ntre ele si pot

compromite rezistenta elementului din beton. Sunt
cauzate de compozitia sau prelucrarea defectuoas a
betonului, dar pot fi usor eliminate;
PORI DE AER ( = 0,1 5 mm), de obicei sunt nchisi,
proveniti din includerea aerului n timpul amestecrii
betonului;
PORI CAPILARI (1 50 ), de obicei deschisi, ai cror
origine este existenta apei libere n beton;
PORI SUB AGREGATE nchisi sau n legtur cu porii
capilari, de 0,01 0,1 mm proveniti din sedimentarea
componentilor betonului, dup punerea n oper, cnd
betonul proaspt ntr n repaus;
PORI MICROCAPILARI (5 20 m) nchisi sau n legtur
cu porii capilari, datorit absorbtiei interioare a apei din
geluri;
MICROFISURI SI FISURI deschise produse de variatiile de
temperatur, contractie, reactii chimice sau de actiunea
sarcinilor exterioare
curs 2

PROPRIETTILE FIZICE ALE BETONULUI NTRIT

COMPACTITATEA
reprezint
cea
mai
important
caracteristic fizic a unui beton ntrit, deoarece de
aceasta sunt legate principalele sale proprietti:
rezistente
mecanice,
permeabilitate,
gelivitate,
rezistent la actiuni chimice, conductibilitate termic,
etc
Reprezint
raportul
dintre
densitatea
specific
aparent si densitatea specific a betonului, respectiv
raportul dintre volumul ocupat de faza solid a
materialului si volumul su total (inclusiv porii si
gelurile).

Permeabilitatea
Gelivitatea
Dilatarea termic
Conductibilitatea termic
curs 2

a V
C

Va

III. DEFORMATIILE BETONULUI

II. 1 Deformatiile de volum ale betonului. Contractia si umflarea

Procesul de ntrire al betonului, este nsotit de o
variatie spontan de volum, sensul acestei deformatii
depinznd n mod esential de starea de umiditate a
mediului ambiant.
Astfel, cnd ntrirea se produce n aer srac n
umiditate rezult o micsorare a volumului (contractie),
iar n ap sau n atmosfer cu umiditate ridicat se
produce o mrire de volum (umflare).
Contractia si umflarea cresc n timp, mai repede
la nceput apoi din ce n ce mai ncet, iar dup 3 5 ani
fenomenele manifest o tendint de amortizare.
ntotdeauna c > u. Cresterea n timp a deformatiilor
poate fi exprimat printr-o functie logaritmic sau
exponential. La variatii de umiditate ale mediului
ambiant contractia este partial reversibil.
curs 2

Din acest grafic

care este dedus
experimental, se
observ c att
pentru umflare, dar
mai ales pentru
contractie
armtura frneaz
cele dou
deformatii.

PRINCIPALII FACTORI CARE INFLUENTEAZ

CONTRACTIA:
CIMENTUL prin: dozaj, compozitie mineralogic si
finete de mcinare. Betoanele au contractii mai mici n
comparatie mortarele deoarece prezenta agregatelor
mpiedic contractia;
curs 2

RAPORTUL A/C cnd este ridicat creste si volumul porilor

AGREGATELE prin modulul de elasticitate E,
granulozitate, natura suprafetei
MODUL DE PUNERE N OPER (dac elementele se
vibreaz corespunztor se obtine o compactitate mare si
implicit un volum de goluri mai mic, deci o contractie
redus)
DIMENSIUNILE SECTIUNII ELEMENTULUI DIN BETON.
Contractia este mai mare n elementele cu sectiune
transversal mic. Contractia creste pe msur ce
raportul dintre volumul elementului si suprafata sa
liber este mai mic. Contractia este mai pronuntat la
suprafata elementelor, motiv pentru care apar noi
tensiuni: compresiune n miez si ntindere n straturile
superficiale care pot fisura datorit evaporrii rapide a
apei. Pericolul este mai mare n faza initial cnd
rezistenta la ntindere (Rt) a betonului este foarte mic.
Umiditatea este determinant motiv pentru care udarea
elementelor dup turnare este esential, mai ales la
plci, care au suprafat mare de evaporare
curs 2

III. 2 Deformatii produse de cresterea temperaturii

III. 3 Deformatii produse de actiunea ncrcrilor

Deformatii produse
de ncrcri de
scurt durat

Deformatii produse
de ncrcri de
lung durat

Deformatii
produse de
ncrcri

repetate
De la cele mai mici ncrcri betonul prezint deformatii de
natur elastic si vscos plastic, iar pentru valori mari
ale ncrcrilor si deformatii de natur plastic.

Deformatiile betonului sub ncrcri de scurt du

Comportarea betonului sub ncrcri de scurt durat
(sub o or) se poate exprima prin curba sa caracteristic
care este reprezentarea grafic a functiei .
curs 2

10

De la cele mai mici ncrcri apar deformatii elastice si

plastice, iar curba se abate de la linia dreapt din ce n ce
mai mult odat cu cresterea lui .
Gradul de curbur depinde de clasa betonului
(compozitie si vrst), de mrimea, durata si caracterul de
actiune al ncrcrii, precum si de timpul de actiune al
La compresiune
acesteia.
punctului maxim de
pe curb i
corespunde n
ordonat Rc, iar n
abscis deformatia
specific limit la
compresiune bc.
Sfrsitul ramurei
descendente
reprezint
distrugerea complet
a probei la o
tensiune b < Rc, iar
n abscis i
11
curs 2
corespunde

Se observ c de la cele mai mici valori ale ncrcrilor

apar deformatii elastice si plastice.
Se poate aprecia c pn la limita de microfisurare (R 0) p
<< e si betonul se comport practic ca un material elastic
care ascult de legea lui Hooke, iar curba caracteristic se
poate considera o dreapt.
Tangenta n originea curbei defineste comportarea
elastic a materialului, diferenta dintre dreapt si curb
fiind tocmai deformatia plastic care creste odat cu
ncrcarea.

Deformatiile betonului sub ncrcri repetat

La
ncrcri
repetate
propriettile
de
deformare ale betonului se modific. S analizm
comportarea betonului sub un singur ciclu de
ncrcare descrcare.

curs 2

12

La sfrsitul ncrcrii b se
compune din defomatia elastic e
si din p, care este o deformatie
plastic.
La
descrcare
se
produce
o
revenire
elastic
instantanee (e) si apoi pstrnd
proba descrcat n timp, o
revenire elastic ntrziat (e).
n final rmne o deformatie
remanent notat p. Se constat
e
e
p
c:

> si <
p

Dup mai multe cicluri de ncrcare descrcare

comportarea betonului este esential influentat de
mrimea tensiunii maxime b pn la care se face
curs 2
ncrcarea.

13

curs 2

b R 0

'
p1

b R 0

'
p1

'
p2

'
p2

'
p3

'
p3
14

Dac b R0 cu fiecare ciclu de ncrcare descrcare

deformatia remanent de descrcare (p) se reduce, iar
curnd betonul ajunge s se comporte ca un material
elastic,
curba
caracteristic
transformndu-se
ntr-o
dreapt. Are loc un fenomen de ecruisare si proba poate
suporta practic un numr de cicluri de ncrcare
descrcare nelimitat fr ca ea s se rup.
Dac b R0 dup un numr relativ mic de cicluri linia
dreapt se curbeaz din nou, dar n sens invers,
deformatiile remanente cresc cu fiecare ciclu, iar betonul se
rupe prin oboseal dinamic la tensiuni mai mici dect cele
de rupere static. Rezistenta la oboseal reprezint
valoarea maxim a tensiunii la care se poate ncrca si
descrca un element de un numr infinit de ori fr ca
acesta s cedeze. Aceasta se calculeaz cu relatia:

R 0b m 0b R b

m 0b 0,6 0,5

curs 2

b min
b max

15