Sunteți pe pagina 1din 13

4.

3 Efecte privind parametri ergonomici pentru carusele


Caruselele din parcurile de distractii din ziua de azi au evoluat dramatic in
ultimii ani si ele introduc persoanele intr-un complex tri-dimensional de forte.
Pasagerii pot experimenta in prezent schimbari rapide a directiilor fortelor si a
magnitudini lor, cu acceleratii mai mari decat in trecut.Cu toate acestea
Laboratorul de Sanatate si Siguranta (HSL-Health and Safety Laboratory) a
investigat incidentele si a colectat datele privind fortele G.
Laboratorul de Sanatate si Siguranta (HSL) este o agentie si unul dintre
principali lideri mondiali ce ajuta si ofera soluti pentru cresterea sigurantei si
imbunatatirea sanatati in cadrul domeniilor tehnice si mai ales in domeniul
parcurilor de distractii. HSL s-a dezvoltat si a capatat experienta in decursul a
peste o 100 de ani.Istoria lunga a acestei agentii inseamna ca este cea mai buna
solutie in cazul rezolvari unor probleme si anticiparea lor, de aceea cercetarile si
studiile realizate de ea sunt foarte importante.
Cel care initiat un proiect in cadrul HSL este J A Jackson, iar acest proiect
se numea Stabilirea criteriilor si nivelurile de siguranta pentru fortele G pentru
caruselele folosite de pasageri.
In sectiunea de ergonomie a HSL s-au colectat date in legatura cu fortele
G ce apar in timpul functionari caruselelor inca din 1995. Primele masuratori au
fost realizate cu aparate si sisteme comerciale dar sa intampinat unele probleme
in folosirea lor, astfel HSL a dezvoltat propria aparatura necesara masurarii in
1996.Numele pe care la atribuit aparaturilor si sistemelor de masurare
dezvoltate sau numit Fairlog.Noile modalitati de masurare si analiza a datelor
oferite de Fairlog au fost dezvoltate pentru a ajuta la evaluarea efectelor ce apar
in dinamica caruselurilor si a diferitelor masinari din parcurile de distractii dar si
pentru usurarea proiectarii ergonomice a acestora, sa introdus conceptul
sectoarelor de cvadrant in 1997.Pentru imbunatatirea datelor o echipa de
ingineri software au combinat si sincronizat datele generate de calculator cu
imaginile video a functionarii caruselelor.Acest sistem de analiza se numeste
Qpid si sa dezvoltat intre anii 1997 si 1999.

Acceleratiile caruselurilor
Exista doar doua reviste/documente publicate ce trateaza criteriile
acceleratiilor din parcurile de distractii si a caruselelor.Acestea sunt:

RWTUV, Fairground Rides Attractions with Calculated Safety;


AS 3533.1 (1997), Amusement Rides and Devices Part 1: Design
and Construction.Appendix D: Basic Facts on the Effects of
Acceleration on the Human Body.

Acestea doua surse de informatii au stat la documentarii acestui proiect.


In Tabelul4.1 se prezinta nivelele de forta sugerate in cele doua surse de
informare prezentate mai sus ,iar in Tabelul 4.2 se prezinta valorile pentru
fortele cele mai mari folosite de majoritatea parcurilor de distractii.

Tab.4.1. Criteriile acceleratiilor G extrase din TUV si AS 3533.1

Valorile TUV au fost luate pentru a examina fortele ce apar pe axele Y si


Z.Datele descrise de AS 3533.1 sunt similare cu cele de la TUV.Singura diferenta
a datelor oferite de TUV si AS 3533.1 este aceea a acceleratiilor pe axa X de
inainte respectiv inapoi, in speacial o forta maxima de 2G-3G pe sensul de
inaintare(fore) iar pe cel inapoi(aft) nu exista o valoare dar se considera a avea
valoarea cuprinsa intre -2G si -3G.

Fig.4.15- Axele de coordonate a acceleratiilor

Tab.4.2. Acceleratiile G maxime combinate din TUV si AS 3533.1

Valorile din TUV pentru fortele si acceleratiile G folosite la montagne russe


sunt luate astfel incat sa previna accidentarile ocupantilor la vertebrele de la gat.
Datele din AS 3533.1 sunt luate din programul de explorare a spatiului realizat
de NASA, aceste date au fost publicate in cartea care se numeste Bioastronautics
Handbook (NASA, 1973).
Alte date preluate sunt din ASTM F2291-2006 : Practica standard pentru
proiectarea

parcurilor

de

distractii,

caruselelor

si

altor

dispozitive

in

conformitate cu : Statul Indiana ,685 IAC 1-2-9 .


Conditii,recomandari si reglementari date de ASTM F2291-2006:

Dispozitivele si carusele din parcurile de distractii trebuie sa fie


proiectate astfel incat in timpul functionarii sa respecte diferite

norme si reglementari;
Dispozitivele si caruselele sau alte echipamente extreme sunt de
obicei concepute sa depaseasca unele limite de acceleratii dar
trebuie sa includa justificare pe baza de analiza si testare.Analizarea

si testarea va trebui sa fie facuta de un expert in biodinamica.


Acceleratiile pot varia la valori superioare in functie de tipul
dispozitivului si caruselului din parcul de distractii, precum si efectul
acestor acceleratii depind de mai multi factori care au fost luati in

considerare in proiectare;
Acceleratiile trebuie coordonate cu orientarea fizica a persoanelor in

timpul ciclului de functionare,conform fig.4.-;


Caruselele si dispozitivele din parcurile de distractii trebuie sa aiba
sisteme de sustinere si izolare astfel proiectate incat sa fie
conforbabile si sa orienteze adecvat ocupanti, pentru a putea
accepta aceste acceleratii conform fig.4.-,4.-,4.;

Fig.4.16Asezarea ocupantilor fara sustinerea umerilor


Vedere din fata

Fig.4.17. Asezarea ocupantilor cu sustinerea umerilor


Vedere din fata

Fig.4.18. Pozitia de asezare a ocupantilor


Vedere laterala

Limitele de accelerare
Limitele specificate pentru toate axele sunt pentru acceleratiile nete
totale,inclusiv gravitatia Pamantului.Prin urmare,un organism aflat in stare
statica are o valoare egala cu 1 G pe axa perpendiculara pe suprafata
Pamantului , si valoarea egala cu 0 G pe axele paralele cu suprafata Pamantului.
Expunerea intr-un timp mai mare de 90 secunde nu este recomandata dar
se poate face daca exista un interval de timp sau asa zisa pauza intre limitele
atinse de fortele G mai indelungat.

Fig.4.19 Durata limitelor pentru +Gx


Magnitudinea acceleratiilor instantanee combinate pentru oricare doua axe
sunt limitate de o curba reprezentata in fiecare cadran dintr-o elipsa.Elipsa are
originea in (0,0) si este caracterizata de raze majore si minore egale cu limitele
G admisibile .(ANEXA)
Tranzitia de la valorile de la valorile de varf pozitive la valorile de varf
negative realizate consecutiv pe doua axe X si Y trebuie sa se faca intr-un timp
obligatoriu mai mare sau cel putin egal cu 200 ms. Se poate ca in unele aplicatii
timpul de trecere a acestora sa fie mai mic de 200 ms dar cu conditia reduceri
valorilor fortelor si acceleratiilor G cu pana la 50 %.

Duration(sec)

Fig.Durata limitelor pentru Gx

Fig.Durata limitelor pentru

Gy

Tranzitiile directe de la limite negative la limite pozitive este trebuie sa fie


restrictionata. Daca ocupantul este expus la valori negative -Gz mai mult de 3s
atunci trecerea la valori pozitive +Gz se face doar dupa aproximativ 6s.Dupa
expirarea timpului de 6s valoarea poate fi crescuta conform fig.
Masurarea si analiza acceleratiilor de la caruselele si altor dispoitive din
parcurile de distractii se efectueaza in conformitate cu practica F 2137.
Proiectarea nivelurilor de acceleratii la dezvoltarea unui echipament de distractii
extreme se vor verifica dupa terminarea asamblului la punerea in functiune.
Producatorii pot verifica limitele de acceleratii prin diverse metode
(grafice, calcule de mana etc) sau automatic (de calculator).

Duration(sec)

Fig. Durata limitelor pentru Gz

Fig. Durata limitelor pentru +Gz


Forte
Fortele si alte sarcini sunt extrem de importante si se vor tine cont de ele
in procesul de proiectare pentru caruselele si diverselor dispozitive din parcurile
de distractii.Aceste date , a sarcinilor si fortelor se folosesc in special in pentru
calcularea si alegerea materialelor in procesul de proiectare.
Toate structurile ce tin de un carusel sau a unei masinarii de distractie
extrema (coloane, brate etc.) trebuie sa fie proiectate folosind calcule si analize
bazate pe faptul ca acestea trebuie sa reziste cel putin 35000 de ore.Proiectantul
sau inginerul trebuie sa verifice aceste calcule si analize daca indeplinesc aceasta
cerinta minima de functionare.Aceasta cerinta este menita sa asigure ca toate

structurile primare in cadrul unui echipament sau dispozitiv de distractie extrema


este proiectat sa functioneze o perioada minima supus la oboseala.
Tab. Rezumat al fortelor pentru fiecare axa conform TUV si AS 3533.1

Analize legate de accidentari


Aceste analize si date sunt rezultatele muncii efectuate de Consiliul
National de Securitate si Statistica Services Group (National Safety Council
Research and Statistical Services Group, prescurtat NSC) in parteneriat cu
Asociatia Internationala de Parcuri de distractii si atractii (IAAPA).
Inca din 2001 Asociatia Internationala de Parcuri de distractii si atractii
(IAAPA) a sponsorizat studii anuale si servicii de colectare a datelor in legatura
cu accidentarile din parcurile de distractii.
Conform fig.4. avem o vedere de asamblu, si anume aproximativ 53% din
accidentari pe anul 2013 au avut loc pe masini, carusele care erau destinate
familiilor si adultilor, comparativ cu 2012 care avea un procent de 54%, 2011
avea 59%, si 2010 avea 54%. Numarul de accidente pe caruselele destinate
copiilor au scazut de la 104 in 2012 la 78 in 2013, acestea scazand de la 17%
pana la 7,7%-6,4%.In mod similar, numarul total de leziuni si accidentari pe
roller coaster (montagne russe) a scazut de la 515 in 2012 la 494 in 2013, adica
o scadere cu 4,1%.

Fig.4. Procentajul accidentarilor pe diferite tipuri de carusele


In 2013 rata de accidentare era de 0,8 pe un milion de calatorii la
caruselele destinate adultilor si familiilor si de 1,4 pentru montagne russe si de
0,5 pentru caruselele destinate copiilor. Aproximativ 6,9% din accidente au fost
raportate ca fiind grave, ceea ce inseamna ca a rezultat imediat spitalizare pe o
durata de cel putin 24 de ore.

Tab.4. Rezumat privind accidentarile din U.S intre anii 2003-2013

Zonele de pe corpul uman care sunt cele mai expuse accidentari sunt
prezentate in fig.4.

Fig.4.Procentul accidentarilor asupra corpului uman conform datelor


Conform fig.4. accidentarile care au un procent ridicat si anume de
aproximativ 50 % sunt cele in zona gatului si a capului, urmate de accidentarile
in zona umerilor de aproximativ 15%, trunchi 24% si 11% alte accidentari sau
leziuni.

Fig.4. Felul accidentari din total

Fig.4. Frecventa accidentarilor datorate mecanismelor


In fig. sunt prezentate frecventa accidentarilor datorate mecanismelor
cum ar fi : aruncarea pasagerului din scaun (25 % din numarul total de intrari
n=48 de persoane accidentate), lovituri sau impacturi( 27 % acestea fiind legate
de impacte cu structuri,cu mecanisme de retinere) , forte (31 % datorate
fortelor excesive sau ridicate, forte sau acceleratii ridicate mentinute) si nu in
ultimul rand cele datorate de comportamentul si respectarea indicatiilor de catre
pasageri (17 %).
Conform statisticilor facute de de Consiliul National de Securitate si
Statistica Services Group (National Safety Council Research and Statistical
Services Group, prescurtat NSC), probabilitatea de a fi ranit grav intr-un parc de
distractii este de 1 la 24 de milioane , in schimb probabilitatea de a fi ranit
mortal este de 1 la 750 de milioane.
Concluzia care reiese din toate statisticile este faptul ca masinariile si
caruselele din parcurile de distractii extreme sunt foarte sigure. In comparatie cu
toate sporturile si numarul lor de accidente, parcurile de distractii ies
invingatoare. Pentru a putea vizualiza aceasta comparatie am pus la dispozitie
urmatorul tabel.

Tab.4. Riscul accidentarilor pentru sporturile cele mai des intalnite