PROCESELE PSIHICE COGNITIVE SUPERIOARE

GANDIREA. MEMORIA. IMAGINAIA.

Procesele cognitive senzoriale ne ofer informaii despre aspectele concrete, intuitive,

accesibile direct simurilor, prin observaie i prelucrare ,, pe loc ", n timp real, aici i acum,
definim nsuirile aparente ale lumii nconjurtoare. Procesele cognitive superioare ne ofer
posibilitatea de a depai experiena senzorial i de a stabili legturi ntre cunotinele acumulate i
astfel s nelegem esena lucrurilor i a fenomenelor.
Fenomene psihice precum gndirea, limbajul, imaginaia, memoria sunt cuprinse n termenul de
intelect i ne ofer acces la cunoaterea logic, raional a lumii.
Intelectul se dezvolt datorit limbajului care ne ofer posibilitatea s inlocuim obiectele
reale( percepute) nu doar cu imagini mintale ( reprezentri) ci i cu simboluri verbale(cuvinte care
desemneaz obiecte, fenomene, relaii...).Intelectul nu este legat spaio-temporal de materialul pe
care l prelucreaz, ci el ne permite sa ,, cltorim" nelimitat n spaiu i timp - singura limit fiind
propriile noastre cunotine, sau necunoscute. Intelectul i are rdcinile n predispoziiile noaste
ereditare, dar el nu este prezent i la natere, ci se dezvolt pe parcursul vieii individuale, n
contactul cu ceilali i urmeaz 4 stadii de dezvoltare evideniate de psihologul Jean Piaget n anii
'60.
1. Stadiul senzo-motor (0-2 ani) - copiii cunosc lumea prin simuri, nvat nsuirile elementare ale
obiectelor, nu e gndire propriu-zis
2.Stadiul preoperaiona ( 2-7 ani)- se dezvolt limbajul care i permite mbogirea fondului de
reprezentri, dar e foarte ancorat n concret, prezent, nva s analizeze i s compare, tot nu e
gndire, nu poate s transforme n plan intern informaiile de care dispune
3. Stadiul operaiilor concrete (7-12 ani)- incepe s transforme informaiile n minte, poate nva
matematica elementar i cunotine despre mediul nconjurtor, vizibil- dar sunt tot informaii
concrete, nu nteleg sensul ascuns al unui proverb precum ,,cine se scoal de diminea departe
ajunge"; nu intrevad consecinele faptelor
4. Stadiul operaiilor formale (12-18 ani)- ultima etap, n care se ajunge la capacitatea maxim
copilul poate face generalizri, abstractizri, judeci - de accea discipline precum fizica, chimia,
gramatica, logica, filozofia, psihologia- toate solicit o mare putere de abstracie.

PROCESE PSIHICE COGNITIVE SUPERIOARE: GNDIREA, MEMORIA,

IMAGINAIA
GNDIREA - DEFINIIE I CARACTERIZARE
Este procesul psihic de reflectare mijlocit i generalizat - abstract, sub forma no iunilor,
judecilor i raionamentelor, a nsuirilor cumone, eseniale i necesare ale obiectelor i a rela iilor
logice, cauzale dintre ele. Gndirea este nivelul cel mai nalt de prelucrare a informaiei.
Caracterizarea gndirii:caracterul mijlocit al gndirii: gndirea mijlocit prin experiena percepitv
i imaginile din reprezentri sunt stocate n memorie i vehiculate cu ajutorul limajului
caracterul general -abstract al gndirii:
evideniaz nsuiri generale i abstracte ale obiectelor i fenomenelor
se subordoneaz unor modele generale bazate pe noiuni, principii i legi
Gndirea este capaitatea de a rezolva probleme - se apropie de inteligen
Jean Piaget spune aa:
,, Gndirea are caracter nnscut i dobndit
,,Inteligena se dezvolt treptat, stadial
Howard Gardner spune c :
,, n teoria inteligenelor multiple: nu avem o singur inteligen, ci mai multe
,, Gndirea este un sistem multifazic.
Gndirea ocup un loc central n sistemul psihic uman
Atributul centralitii se bazeaz pe celelalte funcii i disponibiliti ale subiectului
fenomen esen
particular general
intuitiv- concret formal -abstract
Acioneaz ca un mecanism de comand.
Trsturile gndirii:
flexibilitatea: modificarea unghiului de abordare a unei probleme, a unui obiect
fluiditatea: densitatea ideilor, a opiniilor, soluiilor n unitatea de timp
originalitatea: gradul de noutate i ineditul produselor i al strategiilor
elaborarea: gradul de completitudine i de elaborare a produselor gndirii
GNDIREA CA SISTEM DE NOIUNI, DE JUDECI I DE RAIONAMENTE
Clasificarea noiunilor:
1. Dup modul n care satisfac criteriile esenialitii i ale necesitii:
a) empirice (limbaj cotidian, conin erori)
b) tiinifice ( limbaj specializat, permit intrarea n posesia definiiilor)

2. Dup natura nsusirilor pe care le reflect:

a) concrete
b) abstracte
Judecata: structur informaional mai complex
-reflect obiectul n relaie cu alte obiecte.
Raionamentul: structur discursiv i ierarhizat
- sistem de cel puin trei judeci ntre care exist o relaie ( o nou judecat apare pe
baza celor precedente)
Raionamente: inductive
- deductive
- prin analogie.
nelegerea este funcia esenial a gndirii i se poate realiza spontan i treptat.
ntelegerea este empatic i contextual i presupune sesizarea unei legturi ntre noile cuno tin e i
vechile cunotine, stabilirea semnificaiei acestei legturi i ncadrarea noilor cunotin te in setul
vechi de cunotine.
TIPOLOGIA GNDIRII:
pe baza raportului analitic-sintetic: tip de gndire: - analitic
- sintetic
pe baza raportului dintre concret si abstract: tip de gndire: - intuitiv-concret
- abstract-formal
dup demersurile logice implicate: tip de gndire: - inductiv
- deductiv
- analogic.
MEMORIA
Definirea memoriei
Memoria este un proces psihic care const n intiparirea, recunoaterea i reproducerea
senzatiilor, sentimentelor, micilor, cunotinelor etc. din trecut.
Memoria defineste dimensiunea temporala a organizarii noastre psihice, integrarea ei pe cele
trei segmente ale orizontului temporal trecut, prezent, viitor.
Exista trei procese principale de intrare in functiune a mecanismelor mnezice:
- encodarea
- stocarea
- reactualizarea
Encodarea
Encodarea este procesul prin intermediul caruia informatia este tradusa dintr-o forma care-i
permite patrunderea in sistemul mnezic. Computerul transforma informatia in semnale
electronice, omul in imagini sau in unitati cu sens.
2. Stocarea
Stocarea informatiilor este procesul de pastrare in memorie a informatiilor pana cand vom
avea nevoie din nou de ele si le vom reactualiza. Principala problema pe care le ridica
stocarea sun durata si forma ei.
Dupa durata se clasifica in:
- stocare de scurta durata (SSD)
- stocarea de lunga durata (SLD) fiind de doua feluri: -vizuala; - verbala
S-a remarcat in urma unor experimente ca diverse litere erau mai rapid uitate de subiecti
daca acestora li se cerea sa faca o serie de calcule minitare, fapt care le-a permis sa
considere ca informatia stationeaza un timp oarecare in minte apoi se sterge.

Transferul de informatii din memoria de scurta durata in memoria de lunga durata

Fr memorie, omul ar tri un continuu prezent, viata psihic ar fi haotic, spontan fr
stabilitate durabilitate i finalitate n timp.
Informaiile importante sunt transferate gradual din memoria de scurt durat n memoria
de lunga durat. Cu ct informaia este repetat mai mult sau folosit, cu atat sansele mai
mari ca acestea sa fie stocate.
Oamenii rein mai usor daca stiu ceva despre acel lucru. Informaia are astfel un nteles si
poate fi conectata mental la alte date referitoare, care se afla deja in memoria pe termen
lung. Din acest motiv persoanele cu memorie bogata retin mai repede.
3. Reactualizarea
Reactualizarea informaiilor, numit si reamintire, const in scoaterea la iveal a
informaiilor memorate i pastrate in vederea utilizarii, valorificarii lor.
Ea se realizeaza prin recunoateri i reproduceri, prima se realizeaz n prezenta obiectului,
iar a doua in absenta lui. Recunoasterea presupunand procese de perceptie, cealalta
implicand interventia unor procese de gandire.
Uitarea
Multe din procesele din datele experientei anterioare se diminueaza, se degradeaza, dispar
din mintea noastra, aici intervine fenomenul uitarii, fenomen natural, normal si mai ales
relativ necesar. E un fenomen negativ dar si pozitiv pentru ca uitarea treptata, graduala a
anumitor informatii contribuie la echilibrarea sistemului cognitiv al individului.
Exista trei forme ale uitarii:
1. Uitarea totala (stergerea, disparitia datelor memorate si pastrate)
2. Recunoasterea si reproducerile partiale
3. Lapsusul.
IMAGINAIA
Definiie: Imaginaia este procesul cognitiv superior prin care se produc imagini si proiecte noi pe
baza prelucrrii (combinrii i transformrii) datelor din experiena anterioar.
Numai omul este capabil de performana realizrii unitii dintre trecut, prezent i
viitor = de a IMAGINA.
Imaginaia este un proces psihic cognitiv complex care apare n contextul eforturilor omului de a se
adapta la mediu; ea apare pe o anumit treapt a dezvoltrii psihice umane, dupa dezvoltarea
reprezentrilor, achiziia limbajului,evoluia gndirii i mbogirea experienelor de via.
Cum ar fi viata noastr fr imaginaie?
Imaginaia se manifest sub forma unei construcii imagistice, rezultat n urma
operrii cu imagini mentale a carui caracteristic este NOUTATEA rezultatelor ei.
Imaginaia este n continu interaciune cu celelate procese psihice:
MEMORIA este cea care ofera imaginaiei material pentru combinaii reprezentri, idei,
triri afective, etc. i totodat conserv produsele sale finale.
GNDIREA ofera cunoaterea si intelegerea realitatii si totodata ghideaz tr-o oarecare
masura transformarile imaginative; imaginaia particip la elaborarea ipotezelor si gasirea
unor strategii pentru rezolvarea problemelor prin explorarea necunoscutului, a posibilului, a
viitorului; imaginatia faciliteaza invatarea prin intelegerea si integrarea superioara a noilor
cunostinte.
LIMBAJUL este fundamental necesar imaginaiei, cuvintele ca i instrumente ale operrii
mintale permit evocarea selectiv a ideilor i reprezentrilor, punerea lor in cele mai

variate relaii pe care imaginaia le poate plasmui.

AFECTIVITATEA are o interactune speciala cu IMAGINAIA: tensiunea emoional pe
careomul o traiete la un moment dat stimuleaz evocarea elementelor experienei anterioare
i apoi combinarea variata si neasteptata a acestora; momentele de maxime trairi afective
(pozitive sau negative) sunt urmate de un maximum al productivitatii imaginative;
MOTIVAIA are un rol deosebit in dinamica IMAGINAIEI, dorintele puternice si
aspiratiile
fiecaruia determinand producerea de proiectii imaginative individuale.
PERSONALITATEA intreaga este definita si legata de IMAGINAIE, deoarece
experientele de viata, dinamica temperamentala, orientarile dominante si configuratia
caracteriala ghideaz combinrile imaginative si le finalizeaz in produse specifice pentru
fiecare.
Imaginaia este factorul prin care se pot depasi rutina, conformismul,stereotipurile. Acest lucru se
poate realiza doar printr-o atitudine deschisa spre nou, spre creatie, care este rezultat al educatiei in
acest sens.
IMAGINAIA sta la baza activitatii creatoare a omului, activitati aducatoare de nou in toate
domeniile vietii umane: stiinta, tehnica, arta si altele.
FORMELE IMAGINAIEI
Dupa criteriul originalitatii produsului imaginat se disting:
Imaginaia reproductiv: realizarea unor imagini noi pentru subiect pe baza informatiilor verbale
primite, sau a unor scheme; foarte utilizata la scoala in procesul invatarii, permite reconstituirea
realitatii trecute sau prezente care nu poate fi cunoscuta direct. Este diferita de memorie, deoarece
amintirile se bazeaza pe fapte reale, rezultate intr-un proces perceptiv; imaginatia se desprinde de
concret, rearanjeaza datele despre real, se proiecteaza in viitor.
Imaginaia creatoare: aceea care aduce noul, originalul, contribuind la progresul tuturor domeniilor
de activitate umana. Considerata de catre unii sinonima cu fantezia, aceasta imaginatie are ca
rezultat operele moderne si clasice,eseurile, desenele, creatia culturale; si in viata cotidiana fiecare
dintre noi o utilizam, ea este implicata in toate activitatile omului; la baza asocierii imaginilor stau
raporturile emotionale de preferinta sau de repulsie.
Ex: situatia in care un roman este pe de o parte creat si pe de alta parte citit: scriitorul foloseste
imaginatia creatoare,iar cititorii folosesc imaginatia reproductiva cand il citesc, fiecare
reproducandu-si ce a produs scriitorul functie de personalitatea si cunostintele sale
Asa se explica de ce 2 filme facute de 2 regizori dupa aceeasi carte nu sunt deloc identice.
Dupa criteriul implicarii vointei in actul imaginativ rezult:
Imaginaie voluntar: imaginatia reproductiv i creatoare (descrise mai sus)
Imaginaie involuntar: visul din timpul somnului si reveria.
Visul din timpul somnului este o forma de imaginatie inconstient i involuntar ce const itr-o
succesiune de imagini derulate scenic, uneori haotic si avand caracter simbolic. Sigmund Freud,
intemeitorul psihanalizei acorda o mare importan viselor, considerndu-le modul cel mai sigur de
cunoatere a inconstientului si instituind ideea c visele sunt rezultat al dorintelor noastre ascunse,
sau neindeplinite.
Cercetarile moderne demonstreaz ca visul este un fenomen natural, normal, chiar necesar, care
apare ntr-o anumit perioada a somnului somnul paradoxal cand se mai pastreaza legturi
dintre stimulii din mediu i creier; de aceea visele despre un organ aflat n suferina, sau cele legate
de evenimente stresante i importante din prezent.
Reveria (visul diurn, cu ochii deschii): are loc in starea de veghe si consta in derularea libera a
unor imagini atunci cand persoana se afl n stare de relaxare; are ca suport dorine, sperane,
nazuinte si este putin, sau deloc cenzurat raional, priveste frecvent relatiile interumane i este
orientat afectiv i motivaional; apare cu precadere la adolesceni i tineri i are efect de relaxare.