traditia clasica

in arhitectura europeana

si

marile schimbari in arhitectura

CAUZELE MAJORE
-aparitiadenoinevoiumane,careaducnoiprograme
arhitecturale(tipuridecladiri)
-aparitiadenoitehnologiisimaterialedeconstructie
-reorientarilegindiriiumane:unaltcevacaredevine
importantpentruoameni

TOATE ANTRENEAZA NOI CAUTARI

FORMALE
-lanivelulobiectului,allimbajuluiexpresiv:
morfologie:repertoriu(vocabular)formal
sintaxa:compozitie(moduldepunereimpreuna,intruntotcusens,acomponentelormorfologice,de
vocabular)
-lanivelulorasului

grecia antica o revolutie formala

un nou limbaj architectural, coerent, independent de

dicteul religios, orientat estetic (catre FRUMOS)

se definitiveaza limbajul clasic

prin ceea ce numim azi ORDINELE CLASICE

(se numeau genuri)

grecia antica o revolutie formala

un nou limbaj architectural, coerent, independent de

dicteul religios, orientat estetic (catre FRUMOS)

se definitiveaza limbajul clasic

prin ceea ce numim azi ORDINELE CLASICE

(se numeau genuri)

grecia antica o revolutie formala

ORDINELE CLASICE:
doric, ionic, corintic, toscan
(dupa Vitruviu)

ORDINUL/GENUL: unitatea
formata de coloana si
suprastructura ei in colonada
unui templu = elementul
fundamental al gramaticii
antichitatii

grecia antica o revolutie formala

ORDINELE CLASICE:

grecia antica o revolutie formala

ORDINELE doric,
ionic, corintic, toscan
(dupa Vitruviu)

Ca orice limbaj a fost creat

in anumite circumstante
particulare pentru a
raspunde la anumite nevoi,
si se imbogateste in timp.

grecia antica o revolutie formala

ORDINUL = unitatea formata de coloana si suprastructura ei in

colonada unui templu = elementul fundamental al gramaticii
antichitatii
Sintaxa [punere impreuna]: aplicata celor citeva modele de
temple in conformitate cu un sistem de proportionare bazat pe
anumite NUMERE INTREGI, care reprezentau o armonie
transcendenta si prin aceasta garantau FRUMOSUL.
La inceput e folosit numai pentru temple, apoi si pentru alte
echipamente urbane.
In civilizatia greaca, locul magic al sanctuarului coboara spre
oras prin investitia politica si culturala in echiparea orasului. Se
poate da numele de oras unei aglomerari care nu are nici edificii
administrative, nici gimnaziu, nici teatru, nici fintini cu apa

roma antica
Repertoriul formal se imbogateste :
ordinele se aplica in combinatie cu principiul constructiv al
arcului si boltii

roma antica
Repertoriul formal se imbogateste:
ordinele se aplica in combinatie cu principiul constructiv al
arcului si boltii

roma antica
Repertoriul formal se imbogateste:
se folosesc
suprapuneri de ordine:

Coloseo

roma antica
Repertoriul formal se imbogateste:
se creaza alte surse de expresii gramaticale,

citeva tipuri de cladiri care devin modele

panteonul

roma antica
Repertoriul formal se imbogateste:
se creaza alte surse de expresii gramaticale,

citeva tipuri de cladiri care devin modele

arcul de triumf

roma antica
Repertoriul formal se imbogateste:
se creaza alte surse de expresii gramaticale,

citeva tipuri de cladiri care devin modele

termele

marile spatii boltite care vor deschide calea arhitecturii bizantine

bizant

termele

marile spatii boltite care vor deschide calea arhitecturii bizantine

bizant

termele

marile spatii boltite care vor deschide calea arhitecturii bizantine

sistem international de referinta

edificiile
grecesti
si
romane
capata
un
prestigiu
care
le
instituie
intr-un
sistem
international
de
referinta
deosebit
de
durabil

Ordinele clasice
Repertoriulexpresivpecareni-llasaculturaantica:
[1]
[2]
[3]

este creat in Antichitatea greaca si imbogatit de romani

este reluat in Renastere
este permanent prelucrat pana in sec. al XIX-lea

vocabularulformalalordinelorclasice
sintaxasebazeazapereguliproportionale, teoretizate inca din
Antichitate si adaptate diverselor scheme distributive, pe tipuri
de cladiri si sisteme constructive.

interludiul romanic si gotic

sinteza mostenirii romane
cu traditia constructiva germanica

interludiul romanic si gotic

sinteza mostenirii romane
cu traditia constructiva germanica

interludiul romanic si gotic

sinteza mostenirii romane
cu traditia constructiva germanica

interludiul romanic si gotic

interludiul romanic si gotic

sinteza mostenirii romane
cu traditia constructiva germanica

R
enasterea
Filippo BRUNELLESCHI (1377-1446) - Domul din Florenta

Renasterea
se restabileste
gramatica antichitatii
ca disciplina universala,
aplicabila oricarui
proiect arhitectural
demn de acest nume
arhitectul
trebuie sa o cunoasca
pentru a face parte
din artele liberale

Leon Battista ALBERTI (1404-1472)

Palazzo Rucellai, Florenta

Renasterea
se restabileste gramatica antichitatii ca disciplina
universala, aplicabila oricarui proiect arhitectural
demn de acest nume
arhitectul trebuie sa o cunoasca pentru a face parte
din artele liberale

Philibert de LORME (c.1517-c.1570)

Alegoria raului si bunului arhitect

Renasterea
Leon Battista Alberti (1452, De re aedificatoria) considera,
dupa observatiile sale,
ca sint cinci ordine clasice:

doric, ionic, corintic, toscan, compozit

Renasterea
Leon Battista Alberti (1452) considera
dupa observatiile sale
ca sint cinci:

doric, ionic, corintic, toscan, compozit

Renasterea

ordinulestepiatradeincercareaarhitectului,
instrumentularhitecturalcelmairafinatdintotceaexistat,
incarnareaintregiiintelepciunianticeprivindartadeaconstrui
ordinelesintnascutedinNATURA,suntinsasiintruchipareaei

Renasterea

Renasterea
Sebastiano SERLIO (1475-1553)
prima gramatica ilustrata a Renasterii,
foarte folosita si raspindita in Franta,
apoi in Germania si zona flamanda,
mai tirziu in Anglia
consacra

autoritatea canonica a ordinelor antice

Renasterea
ordinul este piatra de incercare a arhitectului,
instrumentul arhitectural cel mai rafinat din tot ce a existat,
incarnarea intregii intelepciuni antice privind arta de a construi
ordinele sint nascute din NATURA, sunt insasi intruchiparea ei

imitarea Antichitatii devine

garantia FRUMOSULUI pina in secolul XIX

Renasterea
ordinul este piatra de incercare a arhitectului,
instrumentul arhitectural cel mai rafinat din tot ce a existat,
incarnarea intregii intelepciuni antice privind arta de a construi
ordinele sint nascute din NATURA, sunt insasi intruchiparea ei

Renasterea
ordinul este piatra de incercare a arhitectului,
instrumentul arhitectural cel mai rafinat din tot ce a existat,
incarnarea intregii intelepciuni antice privind arta de a construi
ordinele sint nascute din NATURA, sunt insasi intruchiparea ei

imitarea Antichitatii devine

garantia FRUMOSULUI pina in secolul XIX

Andrea di Pietro, zis PALLADIO (1508-1580)

Renasterea

imitarea Antichitatii devine

garantia FRUMOSULUI pina in secolul XIX

Renasterea

speculatia privind TIPUL IDEAL al fiecarui ordin

se poate urmari de-a lungul istoriei clasice,
oscilind intre venerarea antichitatii si anumite inventii

din Summerson, John, The Classical Language of Classical Architecture

Renasterea

imitarea Antichitatii devine

garantia FRUMOSULUI pina in secolul XIX

speculatia privind TIPUL IDEAL al fiecarui ordin

se poate urmari de-a lungul istoriei clasice,
oscilind intre venerarea antichitatii si anumite inventii
acest limbaj va parcurge istoria stilurilor si a orasului,
folosit diferit, in functie de gust si de circumstantele specifice

Renasterea
acest limbaj va parcurge istoria stilurilor si a
orasului, folosit diferit, in functie de gust si de
circumstantele specifice, dar si de mijloacele la
indemina
acest limbaj se va aplica nu numai arhitecturii ci si
orasului care se supune aceluiasi control estetic

Sebastiano SERLIO (1475-1553/55)

Ilustrarea scenei comice si a scenei tragice

Renasterea
ordinul este piatra de incercare a arhitectului,
instrumentul arhitectural cel mai rafinat din tot ce a existat,
incarnarea intregii intelepciuni antice privind arta de a construi
ordinele sint nascute din NATURA, sunt insasi intruchiparea ei

imitarea Antichitatii devine

garantia FRUMOSULUI pina in secolul XIX

toscan

doric

ionic

corintic

compozit

cele cinci ordine clasice, dupa Palladio

inventia / libertatea manierista

inventia / libertatea manierista

inventia / libertatea manierista

retorica si efervescenta dramatica baroca

retorica si efervescenta dramatica baroca

retorica si efervescenta dramatica baroca

retorica si efervescenta dramatica baroca

retorica si efervescenta dramatica baroca

retorica si efervescenta dramatica baroca

retorica si efervescenta dramatica baroca

retorica si efervescenta dramatica baroca

rigoarea clasicismului francez

rigoarea clasicismului francez

in paralel cu exuberanta gratioasa a rococo-ului

rigoarea reintarita a neo-clasicismului francez

rigoarea reintarita a neo-clasicismului francez

rigoarea reintarita a neo-clasicismului francez

in lumea veche

raspindirea traditiei clasice

raspindirea traditiei clasice

in lumea veche

in lumea noua

raspindirea traditiei clasice

marile schimbari in arhitectura

toate acestea descriu stadiul dezvoltarii

disciplinei peste care
s-au suprapus
MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA
si noile probleme pe care le aduc in fata
arhitectilor