SE POATE SPUNE CA ARHITECTURA CONTEMPORANA ESTE

O REACTIE CRITICA PERMANENTA

LA TEMELE MODERNITATII

noua libertate [?]

Atitudinea critica, tocmai prin rigoarea ei, accentueaza temporalitatea.

Nimic nu e permanent, ratiunea se identifica cu schimbarea si cu diferenta.

Sintem condusi, nu de identitate si de permanentele ei tautologii, ci de diferente si
contradictii, care sint manifestarile naucitoare ale atitudinii critice.
Inainte, scopul atitudinii critice era adevarul; in timpurile moderne, adevarul este critica
insasi.
Nu un adevar etern, ci un adevar al schimbarii

DE ACEEA E GREU DE SISTEMATIZAT

traditia culta
europeana

t1
t2
t3

I.

ORDINELE
ARHETIPURI

limbaj expresiv / repertoriu formal

cladiri model

II.

ORAS

bazat pe tesut

I.

despatirea de traditie Miscarea Moderna

cladirea unui nou limbaj prin opozitie cu cel anterior

II.

necesitatea interventiei asupra orasului

aplicarea modelului ORASULUI FUNCTIONALIST

momentul critic
I.

POSTMODERNISMUL
recursul la istorie
cladirea unui limbaj prin imbogatirea celui anterior

t3

productia industriala si
coordonarea acesteia cu
planificarea dupa criterii
functionale isi dovedisera
eficienta si eficacitatea, insa
exemplul oferit de insasi cruzimea
razboiului era ambiguu
cum poate fi deturnata masinaria
razboiului pentru a servi scopuri
pasnice?

context / dupa razboi

t3

context / dupa razboi

o profunda indoiala aruncata asupra valorilor pozitiviste:

progresul avansurile tehnicii, planificarea stiintifica, dezvoltarea de
tehnologii noi, etc. s-a dovedit incapabil de a oferi vreo garantie cu
privire la pastrarea, promovarea si, in noile conditii, recucerirea valorilor
umane

t3

din perspectiva postmoderna:

arhitectura moderna a fost respinsa pentru ca a degenerat dupa 1945 intrun produs anonim pentru cel mai mare numitor comun:
- saracita vizual
- tehnocratica
- la scara mare
- indiferenta fata de oameni [modul de viata si cultura locala]
- indiferenta fata de context [mediul inconjurator specific, istoric constituit]

t3

momentul critic
I.

POSTMODERNISMUL
recursul la istorie
cladirea unui limbaj prin imbogatirea celui anterior

II.

revenirea la valorile ORASULUI

TRADITIONAL
[v. PM
recuperarea orasului]

ultimele decade ale secolului al XX-lea,

arhitectura si discursul arhitectural au fost dominate de postmodernism
- ca stil, postmodernismul a fost tot timpul discutabil
- ca scoala de gindire, ideile postmodernismului au fost universal acceptate

Esenta mentalitatii postmoderne consta in respingerea

- ideilor modernismului
- a increderii in progres
- a credintei in ratiune

t3

din perspectiva postmoderna:

astfel,
Charles Jenks [The Language of Post-Modern Architecture, 1977]
ii reproseaza:

- lipsa de comunicare: inabilitatea ei de a vorbi intr-un limbaj (fara cuvinte) inteligibil

si interpretabil, capabil sa comunice oamenilor semnificatii legate de scopul cladirii in
discutie

- abstractia excesiva, incapabila sa propage mesaje simbolice: in anii 1970-80

arhitectura moderna era descrisa in mod curent ca inexpresiva si plicticoasa pentru ca nu

miza pe complexitate si contradictie [Robert Venturi, Complexity and Contradiction in
Architecture, 1966]

- absenta memoriei, ruptura cu istoria [cea mai consistenta idee a constat in

critica orasului functionalist, v. PM recuperarea orasului]

Ludwig Mies van der Rohe

Illinois Institute of Technology

t3
OI

din perspectiva postmoderna:

mizele arhitecturii
[lipsa de comunicare: inabilitatea ei de a vorbi intr-un limbaj (fara cuvinte)
inteligibil si interpretabil, capabil sa comunice oamenilor semnificatii legate de scopul
cladirii in discutie]

arhitectura trebuie sa fie capabila sa comunice, sa fie inteleasa

de toti oamenii, nu numai de specialisti
O2

[abstractia excesiva, incapabila sa propage mesaje simbolice: in anii 1970-80

arhitectura moderna era descrisa in mod curent ca inexpresiva si plicticoasa
pentru ca nu miza pe complexitate si contradictie]

cladirea este inteleasa ca purtatoare de semnificatie indreapta

atentia catre dimensiunea simbolica a arhitecturii
O3
[absenta memoriei, ruptura cu istoria]
cladirea trebuie sa faca referinte la istorie deci la ceea ce exista
in jurul ei, natural si construit

t3
O2

din perspectiva postmoderna:

mizele arhitecturii
[abstractia excesiva, incapabila sa propage mesaje simbolice: in anii 1970-80
arhitectura moderna era descrisa in mod curent ca inexpresiva si plicticoasa
pentru ca nu miza pe complexitate si contradictie]

cladirea este inteleasa ca purtatoare de semnificatie indreapta

atentia catre dimensiunea simbolica a arhitecturii
Pe linia acestei dimensiuni, s-au facut incercari de
exprimare prin arhitectura a unor idei care nu au
nici o legatura cu arhitectura; cladirea devine
un vehicul al unor :
- idei filozofice importate
- categorii estetice necaracteristice pentru arhitectura
[ironia]

t3
O2

din perspectiva postmoderna:

mizele arhitecturii
[abstractia excesiva, incapabila sa propage mesaje simbolice: in anii 1970-80
arhitectura moderna era descrisa in mod curent ca inexpresiva si plicticoasa
pentru ca nu miza pe complexitate si contradictie]

cladirea este inteleasa ca purtatoare de semnificatie indreapta

atentia catre dimensiunea simbolica a arhitecturii

Pe linia acestei dimensiuni, s-au facut incercari de exprimare prin arhitectura a unor idei care nu au nici o
legatura cu arhitectura: cladirea devine un vehicul al unor idei filozofice importate. Pina la urma s-au materializat
in largirea ariei de cautari expresive, la nivelul limbajului: arhitectura deconstructivista - Libeskind, Tschumi,
Eisenman, Zaha Hadid.

t3
O2

din perspectiva postmoderna:

mizele arhitecturii
[abstractia excesiva, incapabila sa propage mesaje simbolice: in anii 1970-80
arhitectura moderna era descrisa in mod curent ca inexpresiva si plicticoasa
pentru ca nu miza pe complexitate si contradictie]

cladirea este inteleasa ca purtatoare de semnificatie indreapta

atentia catre dimensiunea simbolica a arhitecturii

t3
O2

din perspectiva postmoderna:

mizele arhitecturii
[abstractia excesiva, incapabila sa propage mesaje simbolice: in anii 1970-80
arhitectura moderna era descrisa in mod curent ca inexpresiva si plicticoasa
pentru ca nu miza pe complexitate si contradictie]

cladirea este inteleasa ca purtatoare de semnificatie indreapta

atentia catre dimensiunea simbolica a arhitecturii

t3
O2

din perspectiva postmoderna:

mizele arhitecturii
[abstractia excesiva, incapabila sa propage mesaje simbolice: in anii 1970-80
arhitectura moderna era descrisa in mod curent ca inexpresiva si plicticoasa
pentru ca nu miza pe complexitate si contradictie]

cladirea este inteleasa ca purtatoare de semnificatie indreapta

atentia catre dimensiunea simbolica a arhitecturii
Pe linia acestei dimensiuni, s-au facut incercari de
exprimare prin arhitectura a unor idei care nu au
nici o legatura cu arhitectura; cladirea devine
un vehicul al unor :
- idei filozofice importate
- categorii estetice necaracteristice pentru arhitectura
[ironia]

t3
O2

din perspectiva postmoderna:

mizele arhitecturii
[abstractia excesiva, incapabila sa propage mesaje simbolice: in anii 1970-80
arhitectura moderna era descrisa in mod curent ca inexpresiva si plicticoasa
pentru ca nu miza pe complexitate si contradictie]

cladirea este inteleasa ca purtatoare de semnificatie indreapta

atentia catre dimensiunea simbolica a arhitecturii
Pe linia acestei dimensiuni, s-au facut incercari de
exprimare prin arhitectura a unor idei care nu au
nici o legatura cu arhitectura; cladirea devine
un vehicul al unor :
- idei filozofice importate
- categorii estetice necaracteristice pentru arhitectura
[ironia]

t3

din perspectiva postmoderna:

mizele arhitecturii

O3
[absenta memoriei, ruptura cu istoria]
cladirea trebuie sa faca referinte la istorie deci la ceea ce exista
in jurul ei, natural si construit
ad litteram (Porphyrios)
prin aluzii (Hollein, Stirling)
prin citate (Venturi, Moore, Isozaki)
prin interpretarea materialului istoriei (Krier, Rossi, Moneo, Scarpa)

Toate acestea au insemnat o noua eliberare la

nivelul limbajului expresiv, o rupere a noilor
bariere pe care le impusese modernismul.

t3

din perspectiva postmoderna:

mizele arhitecturii

O3
[absenta memoriei, ruptura cu istoria]
cladirea trebuie sa faca referinte la istorie deci la ceea ce exista
in jurul ei, natural si construit

Demittri Porphyrios

ad litteram

t3

din perspectiva postmoderna:

mizele arhitecturii

O3
[absenta memoriei, ruptura cu istoria]
cladirea trebuie sa faca referinte la istorie deci la ceea ce exista
in jurul ei, natural si construit

Hans Hollein

prin aluzii, citate, referinte

t3

din perspectiva postmoderna:

mizele arhitecturii

James Stirling

O3
[absenta memoriei, ruptura cu istoria]
cladirea trebuie sa faca referinte la istorie deci la ceea ce exista
in jurul ei, natural si construit

t3

din perspectiva postmoderna:

mizele arhitecturii

James Stirling

O3
[absenta memoriei, ruptura cu istoria]
cladirea trebuie sa faca referinte la istorie deci la ceea ce exista
in jurul ei, natural si construit

t3

din perspectiva postmoderna:

mizele arhitecturii

Robert Ventturi

O3
[absenta memoriei, ruptura cu istoria]
cladirea trebuie sa faca referinte la istorie deci la ceea ce exista
in jurul ei, natural si construit

t3

din perspectiva postmoderna:

mizele arhitecturii

Robert Ventturi

O3
[absenta memoriei, ruptura cu istoria]
cladirea trebuie sa faca referinte la istorie deci la ceea ce exista
in jurul ei, natural si construit

t3

din perspectiva postmoderna:

mizele arhitecturii

O3
[absenta memoriei, ruptura cu istoria]
cladirea trebuie sa faca referinte la istorie deci la ceea ce exista
in jurul ei, natural si construit

Rob Krier

Michael Graves

apoi mai rafinat prin interpretarea materialului istoriei

t3

din perspectiva postmoderna:

mizele arhitecturii

Rob Krier

O3
[absenta memoriei, ruptura cu istoria]
cladirea trebuie sa faca referinte la istorie deci la ceea ce exista
in jurul ei, natural si construit

t3

din perspectiva postmoderna:

mizele arhitecturii

Aldo Rossi

O3
[absenta memoriei, ruptura cu istoria]
cladirea trebuie sa faca referinte la istorie deci la ceea ce exista
in jurul ei, natural si construit

t3

din perspectiva postmoderna:

mizele arhitecturii

O3
[absenta memoriei, ruptura cu istoria]
cladirea trebuie sa faca referinte la istorie deci la ceea ce exista
in jurul ei, natural si construit

t3

din perspectiva postmoderna:

mizele arhitecturii

Aldo Rossi

O3
[absenta memoriei, ruptura cu istoria]
cladirea trebuie sa faca referinte la istorie deci la ceea ce exista
in jurul ei, natural si construit

t3

din perspectiva postmoderna:

mizele arhitecturii

Rafael Moneo

O3
[absenta memoriei, ruptura cu istoria]
cladirea trebuie sa faca referinte la istorie deci la ceea ce exista
in jurul ei, natural si construit

t3

din perspectiva postmoderna:

mizele arhitecturii

Carlo Scarpa

O3
[absenta memoriei, ruptura cu istoria]
cladirea trebuie sa faca referinte la istorie deci la ceea ce exista
in jurul ei, natural si construit

t3

din perspectiva postmoderna:

mizele arhitecturii

Carlo Scarpa

O3
[absenta memoriei, ruptura cu istoria]
cladirea trebuie sa faca referinte la istorie deci la ceea ce exista
in jurul ei, natural si construit

t3
OI

din perspectiva postmoderna:

mizele arhitecturii

[lipsa de comunicare: inabilitatea ei de a vorbi intr-un limbaj (fara cuvinte) inteligibil si

interpretabil, capabil sa comunice oamenilor semnificatii legate de scopul cladirii in discutie]

arhitectura trebuie sa fie capabila sa comunice, sa fie inteleasa

de toti oamenii, nu numai de specialisti
O2

[abstractia excesiva, incapabila sa propage mesaje simbolice: in anii 1970-80 arhitectura

moderna era descrisa in mod curent ca inexpresiva si goala/plicticoasa pentru ca nu miza pe
complexitate si contradictie]

cladirea este inteleasa ca purtatoare de semnificatie indreapta

atentia catre dimensiunea simbolica a arhitecturii
O3

[absenta memoriei, ruptura cu istoria]

cladirea trebuie sa faca referinte la istorie deci la ceea ce exista in jurul ei, natural
si construit ceea ce a insemnat o noua eliberare la nivelul limbajului expresiv (ruperea barierelor pe care le
impusese modernismul)

t3
se contureaza
ca o reactie
fata de

asadar,

temele arhitecturii postmoderne

critica [= reflexia care fundamenteaza proiectul]

tematica modernitatii la mai multe niveluri:

- nivelul limbajului expresiv
- nivelul orasului
- nivelul teoriei care sustine proiectul

modernismul a fost mult mai nuantat

OI.

arhitectura moderna nu a fost un monobloc:

au existat multe cautari expresive in paralel cu MM
[neo-expresionismul lui Scharoun, organicitatea lui Alvar Aalto];
O2.
nici chiar MM [nucleul dur] nu a fost atit de unitar;
O3.
proiectele marilor arhitectii au depasit mereu ingradirile propriilor
concepte [care erau in lucru, de fapt]
O4.
a existat o permanenta indoiala si deliberare critica chiar in
cadrul
CIAM-urilor

ceea ce a produs reactia postmoderna a fost aplicarea la scara

foarte generalizata a ideilor cele mai simple, cele mai usor copiabile,

[memento]
SE CAUTASE PROGRAMATIC SI SE GASISE UN NOU LIMBAJ FORMAL
cind, in 1927, mai multi arhitecti europeni proiecteaza case pentru expozitia Die Wohnung de la
Weissenhof, apare evident ca acestia impartasesc aceleasi afinitati pentru acoperisul-terasa,
metodele moderne de constructie si tencuielile lise ale planurilor simple,
ceea ce este condamnat de traditionalisti ca o arhitectura araba

ceea ce a produs reactia postmoderna a fost aplicarea la scara

foarte generalizata a ideilor cele mai simple, cele mai usor copiabile,

[memento]
SE CAUTASE PROGRAMATIC SI SE GASISE UN NOU LIMBAJ FORMAL
cind, in 1927, mai multi arhitecti europeni proiecteaza case pentru expozitia Die Wohnung de la
Weissenhof, apare evident ca acestia impartasesc aceleasi afinitati pentru acoperisul-terasa,
metodele moderne de constructie si tencuielile lise ale planurilor simple,
ceea ce este condamnat de traditionalisti ca o arhitectura araba

ceea ce a produs reactia postmoderna a fost aplicarea la scara

foarte generalizata a ideilor cele mai simple, cele mai usor copiabile,

[memento]
SE CAUTASE PROGRAMATIC SI SE GASISE UN NOU LIMBAJ FORMAL
CODIFICAREA NOUL LIMBAJ
se leaga de ideea de stil international, asa cum a fost
formulata de Henry-Russel Hitchock si Philip Johnson:
importanta data articulatiei volumelor nu masei construite
echilibru nu simetrie
perfectiune tehnica nu ornamentatie
materiale produse industrial

si de asemenea de cele cinci pricipii

propuse de Le Corbusier:
cladirea pe stilpi (pilotis)
planul liber
fatada libera
fereastra in banda
acoperisul gradina

[memento]
SE CAUTASE PROGRAMATIC SI SE GASISE UN NOU LIMBAJ FORMAL
CODIFICAREA NOUL LIMBAJ
AUTOSTILIZAREA MODERNISMULUI
consumul noului limbaj,

in relatie cu ideea
ORASULUI FUNCTIONALIST
reconstructia postbelica a
oraselor europene a fost/este
o problema a cantitatii

saracirea lui

AUTOSTILIZAREA MODERNISMLUI
consumul noului limbaj in exces, saracirea lui

modernismul a fost mult mai nuantat

OI.

arhitectura moderna nu a fost un monobloc:

au existat multe cautari expresive in paralel cu MM
[expresionismul lui Scharoun, organicitatea lui Alvar Aalto,
care
erau si semnatari a CIAM];
O2.
nici chiar MM [nucleul dur] nu a fost atit de unitar;
O3.
proiectele marilor arhitectii au depasit mereu ingradirile propriilor
concepte [care erau in lucru, de fapt]
O4.
a existat o permanenta indoiala si deliberare critica chiar in
cadrul
CIAM-urilor

ceea ce a produs reactia postmoderna a fost aplicarea la scara

foarte generalizata a ideilor cele mai simple, cele mai usor copiabile,

modernismul a fost mult mai nuantat

OI.

arhitectura moderna nu a fost un monobloc:

au existat multe cautari expresive in paralel cu MM

Alvar
Alvar Aalto
Aalto

modernismul a fost mult mai nuantat

OI.

arhitectura moderna nu a fost un monobloc

Alvar Aalto

modernismul a fost mult mai nuantat

OI.

arhitectura moderna nu a fost un monobloc

Alvar Aalto

modernismul a fost mult mai nuantat

O2.

nici chiar MM [nucleul dur] nu a fost atit de unitar;

modernismul a fost mult mai nuantat

O3.
proiectele marilor arhitectii au depasit mereu ingradirile
concepte [care erau in lucru, de fapt]

propriilor

modernismul a fost mult mai nuantat

O3.
proiectele marilor arhitectii au depasit mereu ingradirile
concepte [care erau in lucru, de fapt]

propriilor

modernismul a fost mult mai nuantat

O3.
proiectele marilor arhitectii au depasit mereu ingradirile
concepte [care erau in lucru, de fapt]

propriilor

modernismul a fost mult mai nuantat

O3.
proiectele marilor arhitectii au depasit mereu ingradirile
concepte [care erau in lucru, de fapt]

propriilor

modernismul a fost mult mai nuantat

O3.
proiectele marilor arhitectii au depasit mereu ingradirile
concepte [care erau in lucru, de fapt]

propriilor

modernismul a fost mult mai nuantat

O3.
proiectele marilor arhitectii au depasit mereu ingradirile
concepte [care erau in lucru, de fapt]

propriilor

modernismul a fost mult mai nuantat

O3.
proiectele marilor arhitectii au depasit mereu ingradirile
concepte [care erau in lucru, de fapt]

propriilor

modernismul a fost mult mai nuantat

O3.
proiectele marilor arhitectii au depasit mereu ingradirile
concepte [care erau in lucru, de fapt]

propriilor

modernismul a fost mult mai nuantat

O3.
proiectele marilor arhitectii au depasit mereu ingradirile
concepte [care erau in lucru, de fapt]

propriilor

modernismul a fost mult mai nuantat

O3.
proiectele marilor arhitectii au depasit mereu ingradirile
concepte [care erau in lucru, de fapt]

propriilor

modernismul a fost mult mai nuantat

O4.

a existat o permanenta indoiala si o deliberare critica chiar in cadrul

CIAM-urilor

intre timp
PARTE DIN TEMELE MODERNISMULUI CONTINUA
- expresivitate structurala: high-tech / poetica tehnologicului

Frei Otto

intre timp
PARTE DIN TEMELE MODERNISMULUI CONTINUA
- expresivitate structurala: high-tech / poetica tehnologicului
Structuri expresive

intre timp
PARTE DIN TEMELE MODERNISMULUI CONTINUA
- expresivitate structurala: high-tech / poetica tehnologicului
Megastructuri expresive

Renzo Piano & Richard Rogers

Sir Norman Foster

Richard Rogers

intre timp
PARTE DIN TEMELE MODERNISMULUI CONTINUA
- expresivitate structurala: high-tech / poetica tehnologicului

PARTE DIN TEMELE MODERNISMULUI CONTINUA

- expresivitate structurala: high-tech /
expresivitatea ornamentala a tehnologiei

fabrik shop bucharest

Andrei Serbescu

PARTE DIN TEMELE MODERNISMULUI CONTINUA

- expresivitate structurala: high-tech /
expresivitatea ornamentala a tehnologiei

PARTE DIN TEMELE MODERNISMULUI CONTINUA

- expresivitate structurala: high-tech /
expresivitatea ornamentala a tehnologiei

twice bar - bucharest

Dorin Stefan

PARTE DIN TEMELE MODERNISMULUI CONTINUA

- expresivitate structurala: high-tech /
expresivitatea ornamentala a tehnologiei

PARTE DIN TEMELE MODERNISMULUI CONTINUA

- expresivitate structurala: high-tech /
expresivitatea ornamentala a tehnologiei

telecom agency timisoara

Andreescu & Gaivoronski

PARTE DIN TEMELE MODERNISMULUI CONTINUA

- expresivitate structurala: high-tech / poetica tehnologicului
- maxima simplitate formala si abstractiune:

less is more

PARTE DIN TEMELE MODERNISMULUI CONTINUA

- expresivitate structurala: high-tech / poetica tehnologicului
- maxima simplitate formala si abstractiune:

less is more

anii 1990
arhitectura nu mai poate fi inteleasa in termenii POSTMODERNISMULUI

SUPERMODERNISM

Hans Ibelings:
2 dimensiuni/straturi/directii:

OI.
o estetica arhitecturala supermoderna, foarte sofisticata: Rem
Koolhaas, Herzog & DeMeuron, Jean Nouvel, Toyo Ito
Cladiri de mare calitate arhitecturala, care desi neutre, generice si non-simbolice, rezista tocmai
prin excelenta lor si prin aceasta dau semnificatie unui loc, chiar daca nu aceasta a fost intentia
lor initiala.

O2.
transformarea contemporana a mediului erodeaza, in mare masura,
sensul locului
Constructii care sint atit de generice si banale incit, in pofida incercarilor ocazionale de a sugera
specificitate prin aluzii istorice si geografice, pot sa fi fost facute oriunde: cazinourile din Las
Vegas, mall-uri care simuleaza autenticitatea istorica, statiuni turistice care incearca sa creeze
iluzia vietii la tara, programe de turism care nu fac decit sa distorsioneze simtul locurilor si sa ne
afecteze modul in care privim lucrurile.

anii 1990

SUPERMODERNISM

Hans Ibeling:
OI.
o estetica arhitecturala supermoderna, foarte sofisticata:

Cladiri de mare calitate arhitecturala, care desi neutre, generice si non-simbolice, rezista tocmai prin excelenta lor si prin
aceasta dau semnificatie unui loc, chiar daca nu aceasta a fost intentia lor initiala.

anii 1990

SUPERMODERNISM

Hans Ibeling:
OI.
o estetica arhitecturala supermoderna, foarte sofisticata:

Cladiri de mare calitate arhitecturala, care desi neutre, generice si non-simbolice, rezista tocmai prin excelenta lor si prin
aceasta dau semnificatie unui loc, chiar daca nu aceasta a fost intentia lor initiala.

anii 1990

SUPERMODERNISM

Hans Ibeling:
OI.
o estetica arhitecturala supermoderna, foarte sofisticata:

Cladiri de mare calitate arhitecturala, care desi neutre, generice si non-simbolice, rezista tocmai prin excelenta lor si prin
aceasta dau semnificatie unui loc, chiar daca nu aceasta a fost intentia lor initiala.

anii 1990

SUPERMODERNISM

Hans Ibeling:
OI.
o estetica arhitecturala supermoderna, foarte sofisticata:

Cladiri de mare calitate arhitecturala, care desi neutre, generice si non-simbolice, rezista tocmai prin excelenta lor si prin
aceasta dau semnificatie unui loc, chiar daca nu aceasta a fost intentia lor initiala.

anii 1990

SUPERMODERNISM

Hans Ibeling:
OI.
o estetica arhitecturala supermoderna, foarte sofisticata:

anii 1990

SUPERMODERNISM

Hans Ibeling:
OI.
o estetica arhitecturala supermoderna, foarte sofisticata:

Cladiri de mare calitate arhitecturala, care desi neutre, generice si non-simbolice, rezista tocmai prin excelenta lor si prin
aceasta dau semnificatie unui loc, chiar daca nu aceasta a fost intentia lor initiala.

anii 1990

SUPERMODERNISM

Hans Ibeling:
OI.
o estetica arhitecturala supermoderna, foarte sofisticata:

anii 1990

SUPERMODERNISM

Hans Ibeling:
OI.
o estetica arhitecturala supermoderna, foarte sofisticata:

anii 1990

SUPERMODERNISM

Hans Ibeling:
OI.
o estetica arhitecturala supermoderna, foarte sofisticata:

Cladiri de mare calitate arhitecturala, care desi neutre, generice si non-simbolice, rezista tocmai prin excelenta lor si prin
aceasta dau semnificatie unui loc, chiar daca nu aceasta a fost intentia lor initiala.

O2.
transformarea contemporana a mediului, care in mare masura
erodeaza sensul locului
Constructii care sint atit de generice si banale incit, in pofida incercarilor ocazionale de a sugera specificitate
prin aluzii istorice si geografice, pot sa fi fost facute oriunde: cazinourile din Las Vegas, mall-uri care simuleaza
autenticitatea istorica, statiuni turistice care incearca sa creeze iluzia vietii la tara, programe de turism care nu
fac decit sa distorsioneze simtul locurilor si sa ne afecteze modul in care privim lucrurile.

anii 1990

SUPERMODERNISM

Hans Ibeling:
OI.
o estetica arhitecturala supermoderna, foarte sofisticata:

Cladiri de mare calitate arhitecturala, care desi neutre, generice si non-simbolice, rezista tocmai prin excelenta lor si prin
aceasta dau semnificatie unui loc, chiar daca nu aceasta a fost intentia lor initiala.

O2.
transformarea contemporana a mediului, care in mare masura
erodeaza sensul locului

O3.

contextualism

o arhitectura care raspunde imprejurimilor in care se insereaza respectand ceea

ce se gaseste deja acolo [J.S.Curl, Dictionary of Architecture, 1999]

A fi modern inseamna a te gasi intr-un mediu

care promite aventura, putere, bucurie,
crestere, transformare a noastra si a lumii,
dar care - in acelasi timp - ameninta sa
distruga tot ceea ce avem, ceea ce stim si
ceea ce sintem.

contextualism

O3.
o anumita atitudine care permite convergenta diverselor tendinte expresive, derivata din
constientizarea iminentei distrugeri a unor valori care s-au dovedit importante: orasul, mediul
natural, viata comunitara
singura tendinta contemporana care poate sa tina laolalta
diversele cautari la nivelul limbajelor expresive
orasul, teritoriul, peisajul
istoria
cultura locala
in esenta, o pozitie etica nu una formala

Renzo Piano

Jacques Herzog
&
Pierre de Meuron

Larchitettura
e una cosa mentale

sarada
Cind o vazu pe Alice, pisica zimbi doar. Pare cumsecade, se gindi Alice:
totusi are ghiare lungi si multi dinti, deci trebuie tratata cu respect.
Pisica de Cheshire, incepu ea cu timiditate, caci nu stia prea bine daca
pisicii ii va placea acest nume: totusi pisica zimbi mai larg. Pina aici ii
place, se gindi Alice si continua. Ai putea, te rog, sa-mi spui pe ce drum
s-o iau de aici?
Aceasta depinde foarte mult de unde vrei sa ajungi, spuse pisica.

din Lewis Carroll, Alice in tara minunilor