Sunteți pe pagina 1din 9

Tema : Sistemul constitutional al SUA

1. Caracteristica sistemului constitutional American


La 4 iulie 1776 s-a semnat declaratia de independenta a 13 colonii britanice. Dupa un razboi lung
s-a semnat Pacea de la Paris (Pacea de la Versailles) unde englezii recunosc independenta
confederatiei americane.
In 1787, la Congresul de la Filadelfia reprezentantii celor 13 state au pus bazele constitutiei
federale.
In 1791 au fost introduse in constitutie 10 amendamente ce priveau declaratia drepturilor. Astfel
prin Constitutie s-a stabilit forma de guvernamint Republica.
Principiu de baza separarea puterilor in stat. Recunoasterea unei autonomii foarte largi statelor
federate. Statele si-au putut adopta propriile constitutii si propriile reglementari de interes local
aplicabile dreptului civil, bugetar, administrative, fiscal, judecatoresc. Stabilinduse ca orice lege
care ar incalca autonomia unui stat membru al federatiei poate fi atacat in fata instntelor
judecatoresti pentru neconstitutionalitate.
In fruntea fiecarui stat federal sta un Guvernator, ales in mod direct, cu exceptia statului Misisipi,
pentru un mandate de 2-4 ani. In unele state Guvernatorul poate fi revocat prin Referendum. Cu
exceptia statului Nebrasca, parlamentele locale sunt bicamerale.
Mandatul parlamentelor locale este de 2-4 ani. Fiecare stat are propria retea de instante
judecatoresti. In fruntea carora se afla Curtea Suprama, care la rindul sau se subordoneaza Curtii
Supreme Federale.
Se acorda o mare importanta initiativei populare pe plan local. Multe legi locale sunt votate prin
referandum sau prin aceasta modaliate se revoca mandatul unifunctionar.
Descentralizarea administrativa este un principiu fundamental pentru SUA, chiar daca astazi
acesta s-a restrins datorita unor cauze obiective, cum ar fi : interventia directa a Guvernului
Federal in viata economica a statelor prin investitii in proiecte de interes local, prin sustinerea de
programe sociale, programe de cercetare stiintifica, prin rezolvarea unor probleme globale la
nivel de Federatie (consum de droguri, traficul de droguri), dar si in acelasi timp protectia
mediului inconjurator, intarirea capacitatii militare a SUA, lupta cu terorismul.
2. Constituia Statelor Unite ale Americii
Constituia Statelor Unite ale Americii este legea suprem a Statelor Unite ale Americii. A
fost conceput ntre 21 februarie i 17 septembrie1787, fiind definitivat n 17
septembrie 1787 odat cu adoptarea sa de ctre Convenia Constituional a Statelor Unite ale
Americii (n englez, United States Constitutional Convention), care a avut loc
n Philadelphia, Pennsylvania, urmnd ca s intre n vigoare n ziua de 4 martie1789.
A creat o uniune federal de state suverane i un guvern federal care s opereze conducerea
acesteia, nlocuind vechea uniune mai neclar definit i cu o constituie mai ambigu, Articolele
Confederaiei.
Imediat dup adoptare, a fost supus ratificrii tuturor celor treisprezece foste colonii britanice,
fiind votat i acceptat de adunrile celor treisprezece state originare la date diferite, ntre 7
decembrie 1787 de ctre statul Delaware, primul, i 29 mai 1790 de ctre statul Rhode Island, al
treisprezecela i ultimul dintre cele treisprezece state originare.
n septembrie 1786, reprezentani a cinci state s-au ntlnit n ceea ce urma a fi numit Annapolis
Convention pentru a discuta modificrile necesare care urmau a fi aduse Articolelor
Confederaiei pentru a netezi relaiile economice, i n special comerul. Cu aceast ocazie,
participanii i-au invitat pe toi reprezentanii celor 13 state s se ntlneasc ulterior
n Philadelphia, Pennsylvania, ca s discute ce ar trebui s fac pentru mbuntirea i nuanarea
crerii organelor necesare conducerii federale.

Preambulul Constituiei S.U.A. nici nu recunoate vreo putere, nici nu oprete vreo aciune; el
doar explic motivaia din spatele Constituiei.[2] Este o declaraie de baz ce precede Constituia.
Preambulul, n special primele dou cuvinte (noi, poporul) este una dintre cele mai
menionate seciuni ale Constituiei. Sunt cu adevrat cele mai importante cuvinte din Constituie
deoarece arat c aceasta nu vine de la un rege sau mprat, ci de la poporul nsui.
Expresia noi, poporul Statelor Unite este de o importan singular. Se prevede astfel c
puterea i autoritatea guvernmntului federal[3] al Statelor Unite ale Americii nu vine de la mai
multe state sau de la popoarele mai multor state, ci de la o entitate identificat ca fiind popor al
Statelor Unite ale Americii, cu Constituia servind ca un contract ntre poporul S.U.A., mulimea
de state, i noua entitate creat: guvernmntul federal al S.U.A.[4]
Dorina fondatorilor era aceea de a asigura un sistem de echilibre i contraponderi ntre
puteri (Legislativ vs. Executiv vs. Judiciar).[5]
- Art. I- puterea legislativa : -este deinut de Parlament, Camera Deputailor i Senat
- Articolul II - Puterea executiv: -este deinut de Preedinte i Guvern
- Articolul III - Puterea judiciar: detinuta de Tribunalul suprem
- Articolul IV - Puterea Statelor i limitele lor
- Articol V - Procesul de schimbare al constituiei
- Articol VI - Puterea federal
- Articol VII - Procesul de ratificare
Constituia Statelor Unite are 27 de amendamente, primele zece, ratificate simultan intre anii
1789 i 1791, sunt cunoscute sub denumirea de United States Bill of Rights i urmresc limitarea
puterii guvernului federal.
Primul Amendament
Acesta interzice Congresului s voteze legi prin care s se instituie o religie oficial de stat sau
prin care o religie este preferat n locul alteia, s promulge legi prin care s-ar mpiedica
libertatea religioas, legi care s ngrdeasc libertatea de exprimare, libertatea presei, legi care
s limiteze dreptul la adunare panic i la a trimite petiii guvernului.
Textul amendamentului spune: "Congress shall make no law respecting an establishment of
religion, or prohibiting the free exercise thereof; or abridging the freedom of speech, or of the
press; or the right of the people peaceably to assemble, and to petition the Government for a
redress of grievances."
Clauza Instituirii
"Congress shall make no law respecting an establishment of religion..."
Primul Amendament are ca scop aprarea libertii de contiin, a libertii religioase i a
libertii de exprimare, iar Clauza Instituirii (eng. Establishment Clause) contribuie la atingerea
acestui scop prin ridicarea "unui zid de separaie ntre Biseric i Stat".[6] Aceast clauz poate fi
interpretat fie ntr-un mod "separaionist", caz n care aceast clauz ar interzice orice fel de
ajutor oferit de Congres pentru Biseric, indiferent de confesiune, fie ntr-un mod "nonpreferenialist" interzicnd doar ajutarea unei religii n favoarea alteia, nu i intervenia n
domeniul religios cu scopul de a facilita accesul la religie (privete acomodarea conflictelor ce ar
aprea ntre separarea bisericii de stat i datoria statului de a asigura libera alegere i accesul
cetenilor la religie - eng. Free Exercise Clause).

Amendamentul I libertatea cuvntului, a presei, a ntrunirilor , dreptul cetenilor de a se


adresa cu petiii guvernanilor
Amendamentul II dreptul poporului de a pstra i a purta arme pentru sigurana personal
Amendamentul III interzice militarilor de a locui n casele civililor pe timp de pace, fr
acordul proprietarilor
Amendamentul IV inviolabilitatea persoanei, a domiciliului i a averii npotriva oricrii
percheziii i arestrilor nentemeiate
Amendamentul V principiile organizrii activitii judectoreti
Amendamentul VI principiile desfurrii procedurii penale
Amendamentul VII judecata cu jurai s fie aplicat i n prosecele civile
Amendamentul VIII interzice stabilirea inpozitelor excesiv de mari
Amendamentul IX prin constituie nu trebuie s se limiteze drepturile i libertile
cetenilor car enu sunt consfinite prin ea
Amendamentul X ... acele puteri care nu sunt declarate de constituia SUA, nici interzise
de ea pentru state, sunt rezervate pentru aceste state sau pentru popor.

Trsturile constituiei sunt:


- Prima constituie scris
- Primul act cu caracter progresist care a influenat celelalte constituii
- A consfiinit formarea unui stat federativ suveran, care a aprut n urma luptei de
eliberare naional mpotriva coroanei britanice
- A consfiinit principiul suveranitii naionale
- Astabilit aa principii democratice ca reprezentarea popular, forma republican de
guvernmnt, separarea puterilor.
Controlul constituional se realizeaz n baza obiceiului, aceast instituie nu este
reglementat din punct de vedere juridic.
Curtea Suprem de Justiie are dreptul de a verifica constituionalitatea unei norme numai n
cazul n care a fost nclcat o norm concret.
n SUA orice cetean poate sesiza instana de judecat privind neconstituionalitatea unei
norme , dac prin aceast norm i sa nclcat un drept constituional.

3. Partidele politice ale SUA


Constitutia nu face nici o referire la partidele politice.
SUA a stabilit un sistem bipartid : partidul republican si cel democrat domina viata politica si se
confrunta reciproc pentru toate tipurile de alegeri. Partidul democrat s-a creat in 1791 si se
numea atunci partid republican-democrat si avea ca obiectiv principal de lupta politica
sustinerea autonomiei statelor si limitarea autoritatii puterii centrale. Partidul republican s-a creat
in 1854 avind ca obiectiv principal politic lupta antisclavagista si intarirea puterii federale. Astazi
cele doua mari partide nu se mai infrunta pe motive politice sau ideologice ci doar in domeniile
economice si sociale de interes national sau local. Ele astazi promoveaza lideri pentru toate
functiile eligibile (politice).
Sint partide deschise, foarte mobile care activeaza mai mult la nivel local care pe parcursul
timpului practic nu exista dar lucreaza activ in preajma perioadelor electorale.
In sistemul politic american o mare importanta au grupurile de presiune (lobisti) care nu isi
propun sa cucereasca puterea ci doar sa-si realizeze propriile interese prin intermediul
politicienilor. Unele sunt organizate in Institutii cu programe bine stabilite, cum ar fi organizatiile
ecologice, organizatiile feministe, organizatiile fermierilor. Altele apar spontan in functia de
problema aparuta.

n procesul de cucerire i exercitare a puterii partidele americane ndeplinesc trei funcii


principale:
- Electoral care const n elaborarea unor programe sau platforme electorale, propunerea
candidailor, organizarea i conducerea companiilor electorale, supravegherea alegerilor
- De conducere rezultat din mbinarea a dou funcii diferite, chiar opuse, exercitate de
partidul de guvernmnt i partidul de opoziie
- De selectare i mbinare a intereselor unei colectiviti ct mai largi, a valorilor naionale
i conexiunea lor ntr-o for politic coerent i unitar capabil s domine activitatea de
guvernare.
4. Congresul SUA
Prin expresia Congres se intelege Parlamentul SUA parlament bicameral, alcatuit din Camera
reprezentantilor si din Senat. Congresul joaca un rol important in viata politica americana.Cu
toate acestea el exercita anumite atributii prin intermediul ambelor Camere dar anumite puteri
sunt rezervate exclusiv Senatului.
In ceea ce priveste relatiile dintre presedinte si Congres acestea se desfasoara intr-un dublu
sens : presedintele adreseaza mesaje Congresului , care poate oferii puncte de reper pentru
importante dezbateri juridice. Presedintele poate exercita si un drept de veto in stituatiile in care
nu este de acord cu textul unei legi adoptate de Congres, situatie in care legea poate fi mentinuta
numai cu o majoritate de doua treimi.
La randul sau Congresul dispune de importante posibilitati de a actiona asupra institutiei
prezidentiale. Teoretic el poate chiar sa il distituie pe presedinte in situatiile in care se pune in
discutie raspunderea penala a sefului executivului. O alta modalitate prin care Congresul poate
actiona blocand initiative ale presedintelui american, este respingerea unor credite pe care
presedintele le solicita. Refuzul il obliga pe presedinte sa renunte la o serie de initiative
importante si de aceea in mod firesc el trebuie sa cultive relatii bune cu membrii Congresului.
Camera reprezentanilor este aleas pe un termen de doi ani, un baza unui scrutin uninominal
Componena camerei este de 435 de membri plui 3 reprezentani ai districtului Washington.
Membrii Camerei reprezentanilor sunt alei prin vot universal, egal , secret i direct. Potrivit
legilor electorale ale fiecrui stat.
n toate cele 50 de stat sunt stabilite 3 principii de eligibilitate a candidailor :
- Sa fie cetean al SUA de cel puin 7 ani
- Sa aib vrsta de 25 de ani
- S locuiasc n statul n care i-a propus candidatura
Camera reprezentanilor este prezidat de speakerul, ales de mebrii acestei camere.
Speakerul dispune de largi mputerniciri
- Conduce activitatea organizaional i de procedur
- Asigur ndeplinirea regulamentului de lucru al Camerii
- Dirijeaz dezbaterile discutarea proiectelor de legi
- Desemneaz membrii Comitetului de conceliere
- Ofer deputailor cuvntul
- Trimite proiectele de legi pentru examinarea n Consiliile Permanente.
Aventaje ale Camerei , efortul reprezentanilor de a imprima mandatului lor vigoare i eficien,
preocuparea acestora de a rezolva ct mai bine problemele aprute pe durata mandatului
Dezavantaje , reprezentanii nu se pot ocupa de probleme de perspectiv, care i-ar propulsa n
atenia opiniei publice pentru o perioad mai ndelungat

Senatul este compus din 100 de senatori, reprezentani ai statelor. Fiecare stat este reprezentat
de 2 senatori.
Durata mandatului este de 6 ani.
La fiecare 2 ani o treime dintre senatori sunt realei. Acest principiu s enumete principiul
rotaiei.
Senatul este condus de ctre vicepreedintele SUA.
Cerinele fa de candidatul la funcia de senator:
- S fie cetean al SUA nu mai puin de 9 ani
- S ating vrsta de 30 de ani
- S locuiasc n statul n care i-a propus candidatura.
Membrii camerei reprezentanilor i ai Senatului dispun de mandat liber.
Deputaii dispun de imunitate , bucurnduse de imunitate parlamentar numai n timpul
sesiunilor i n drum spre i de la sesiuni.
Deputaii dispun i de indemnitate , ei nu poart rspundere cuvntrile i voturile exprimate n
incinta Congresului.
Comisiile camerilor dispun de dreptul de a solicita orice informaie de la persoanele oficiale, de a
patrona activitatea ministerilor i departamentelor respective.
Pe ling comisiile permanente , n Congres mai activeaz urmtrarele comisii precum:
- Comisii provizorii
- Comisii de conceliere
- Comisii unificate
Preedinii comisiilor sunt nvestii cu mputerniciri vaste:
- Stabilesc ordinea de zi
- Numesc referenii la proiectele de legi
- Controleaz activitatea funcionarilor comisiilor
- Au dreptul de a crea subcomisii
- Dispun de atribuii disciplinare
- Dispun de dreptul de a lua cuvntul n numele Comisiei
Atribuiile Congresului:
- Adoptarea legilor federale
- Stabilirea taxelor i mpozitelor i aprobarea fondurilor necesare
- Reprezentarea poporului American
- Exercitarea controlului asupra activitii Administraiei
- Aprobarea sau respingerea numirilor de nali demnitari.
Atribuiile Congresului:
- De legiferare
- Fiscale
- De investigaie
- De a inpune sub acuzaie i de a judeca nalii funcionari
- n domeniul relaiilor internaionale
Cele dou camere ale Congresului dispun de atribuii comune:
- Revizuirea Constituiei federale
- Declararea strii de rzboi.

Camera reprezentanilor deine atribuii exclusive:


- Dreptul de iniiativ legislativ
- Formuleaz actul de nvinuire a nalilor funcionari de stat
- Alege Preedintele SUA
Senatul deine urmtoarele atribuii exclusive:
- Adopt cu 2/3 din numrul de deputai ai Camerii hotrrea privind vinovia sau
nevinovia Preedintelui
- i d acordul privind numirea n funcie a nalilor demnitari de stat
- Ratific acordurile internaionale
- Alege vicepreedintele n cazul cnd nici unul dintre candidai nu obine majoritatea
absolut de voturi.
Congresul se bucura de importanta influenta politica pe lan social fiind un organ care
contrabalanseaza puterea prezidentiala, considerata destul de mare.
5. Puterea legislativa in SUA
Denumirea parlamentului American este Congres, este bicameral, format din Senat si Camera
Rerezentantilor.
Camera Reprezentantilor formata din 435 de membri, alesi pentru mandat de 2 ani, in baza
scrutinului majoritar, uninominal, cu un singur tur. La acestea se mai adauga plus 5 membri fara
drept de vot si care reprezinta districtul Columbia, insulele Verginia Americane, Samoa
Americana, Guam si Comisarul rezident al insulei Puerto Rico.
Conditiile pentru a candida in aceasta camera :
Minim 25 ani ;
Cetatenia americana de 7 ani ;
Sa locuiasca in statul in care si-a depus candidatura.
Senatul 100 de senatori, cite 2 din fiecare stat al federatiei, pentru un mandat de 6 ani, alesi
direct, prin sitemul majoritar, uninominal, cu un singur tur, iar un senator reprezinta districtul
Puerto Rico. La fiecare 2 ani Senatul se reinnoeste cu cite o treime din senatori, ceea ce asigura
activitatea permanenta a Senatului.
Conditile de alegere :
- virsta minim 30 ani ;
- cetatenia americana de minim 9 ani ;
- sa lacuiasca in statul unde si-a depus candidatura.
Statutul constitutional a celor doua camere este egal, totusi exista diferentieri de competenta.
Astfel Camera Reprezentantilor o prioritate fata de Senat in materie de taxe si impozite.
Senatul are prioritate si putere exclusiva in domeniul relatiilor internationale (ex : aproba
tratate internationale, aproba numire in posturi diplomatice si consulare). In procesul legislativ
cele doua camere coopereaza in mod egal.
Proiectele de legi pot fi depuse in orice camera, dar trebuie sa obtina votul pozitiv al ambelor
camere atunci cind legea se considera adoptata. In cazul in care exista neconcordante, legea se
intoarce inapoi in camera initiala pentru a se discuta propunerile facute de cealalta camera. Legea
se considera adoptata numai dupa votarea ei in ambele camere. Dupa adoptare legea se trimite
spre promulgare sefului de stat. Acesta poate exercita un drept de vetto, adica sa respinga legea si
sa trimita spre revizuire congresului. Dupa reexaminare daca legea e votata cu 2/3 din membrii
ambelor camere, vetto-ul presedintelui poate fi respins si el este obligat sa promulge legea. In caz
contrar legea este respinsa sau se modifica conform obiectiilor sefului de stat, se trimite spre
promulgare sefului de stat si acesta o semneaza si o trimite pentru intrarea in vigoare.

Ambele camere participa si la procesul de acuzare a inaltilor functionari ai statului, inclusiv a


sefului de stat, prin procedura de impeachement. Punerea sub acuzare revine Camerei
Reprezentantilor, iar judecata o face Senatul.
6. Presedintele SUA
Presedintele SUA se alege prin vot universal, indirect, de catre un colegiu electoral format din
mari electori. Fiecare stat avind un numar de electori egal cu cel al congresmenilor. Cetatenii
participa la votarea marilor electori care fac cunoscuta candidatura la presidentie caruia ii va
acorda votul sau. Alegerile prezidentiale se desfasoara intotdeauna in a doua zi de marti dupa
prima zi de luni din noiembie.
Inaugurarea in functie se face in mod oficial pe 20 ianuarie in anul precedent (urmator)
alegerilor. Odata cu alegerea presedintele se allege si vicepresedinte, tot de marii electori. Acesta
nu are influenta politica, singura lui atributie de a deveni presedinte in caz de deces, demisie,
destituire sau incapacitate a presedintelui de asi exercita atributiile. Nu poate exercita mandatul o
persoana mai mult de doua ori.
Atributiile sefului de stat :
- Exercita functia de sef de stat (reprezinta statul pe plan intern si extern, acrediteaza
ambasadori, primeste reprezentantii altor state, acorda titluri de onoare, grade militare) ;
- Functia de sef a puterii executive. Cum in SUA in exista prim-ministru atributiile acestuia
sunt executate de sef de stat. El conduce administratia, supravegheaza aplicarea corecta a
legilor. El dispune de un cabinet de un secretar de stat, aproximativ 15, care ii numeste si
ii distituie din functie si raspund doar in fata sefului de stat.
- Este comandantul suprem al fortelor armate ;
- Sef al diplomatiei ;
- Functia de sef al partidurilor, care l-au propus candidat la presidentie ;
- Nu are initiativa legislativa, dar poate sa-si realizeze proiectele sale legislative prin
intermediul mesajelor trimise congresului, cel mai important fiind starea uniuniii, care
cuprinde programul sau legislativ.
El dispune de un drept de vetto, prin care se poate opne de legile adoptate, dar care poate
fi inlaturat prin votarea legii inca o data cu o majoritate de 2/3 a membrilor celor 2 camere.
Limitarea puterei prezidentiale se face prin principiul separatiei puterilor in stat, constitutia, dar
care-i permite in acelasi timpsa-si stabileasca atributii suplimentare decit cele stabilite de
constitutie. Exista o legatura dintre seful de stat si MasMedia prin adresarile catre natiune
regulate care le face.
Raporturile cu puterea judecatoreasca prin numiri de membri la curtea suprema de justitie.
Presedinte al Statelor Unite ale Americii (cateodata abreviat in engleza ca "POTUS"
conform President of the United States of America) este seful statului american fiind simultan
presedintele si seful guvernului Statelor Unite ale Americii. In multe tari, cele doua functii sunt
separate, presedintele unei tari nefiind si primul ministru al aceleiasi tari. Conform Constitutiei
SUA, presedintele in exercitiu este si sef de guvern (in engleza chief executive) al guvernului
federal al Statelor Unite si totodata comandantul suprem al fortelor armate.
Preedintele Statelor Unite este eful statului i eful guvernului din Statele Unite ale
Americii. Din cauza statutului Statelor Unite ale Americii de superputere si marii puteri
economice, preedintele american este adesea considerat cea mai puternic persoan a lumii,
fiind adesea una dintre cele mai bine cunoscute figuri publice.
n timpul rzboiului rece, preedintele american a fost adesea considerat ca "liderul lumii
libere" (conform originalului din englez, "the leader of the free world"), perifraz cu care este
nc cotat astzi.

Articolul II al Constituiei Statelor Unite supune presedinte la "executa cu fidelitate de"


lege federal,
deasemenea el este cel care numeste comandantul-ef al forelor armate ale
Statelor Unite si desemneze executivi cu acordul Senatului
Cele ase rolurile pe care conducerea de vrf (puterea executiva) o indeplineste sunt
dup cum urmeaz:
eful statului - lider simbolic al naiunii
director executiv - execut funciile de stat, gestioneaza birocraia , i decide modul de
aplicare a legii

eful diplomaiei - supravegheaza ambasadorii de stat i determina politic extern


Comandantul ef - comandantul forelor armate i cel ce stabileste politica militara
ef legiuitor poate influenta puterea legislativa cernd trecerea sau impunerea unei noi
legi
gardian al economiei - protejeaz valoarea monedei i banii poporului
Condiiile pe care trebuie s le ntruneasc candidatul n funcia de preedinte:
- S fie cetean American prin natere
- S ating vrsta de 35 de ani
- S locuiasc n SUA nu mai puin de 14 ani.
Mandatul Preedintelui Statelor Unite este de 4 ani i ncepe, n mod oficial, la 20 ianuarie n
anul urmtoralegerilor, prin prestarea de ctre Preedinte ales a jurmntului prevzut de
Constituie., nici o persoan nu va fi aleas n funcia de preedinte mai mult de dou ori.
eful statului dispune de inviolabilitate , adic nu poate fi urmrit sau arestat pn cnd nu este
destituit din funcie conform procedurii de impeachment.
Atribuiile sunt reglementate n art. 2 din Constitutie:
- Atribuii de reprezentare
- Atribuii n domeniul legislativ
- Atribuii militare
- Atribuii externe
Actele Preedintelui pot fi divizate n trei grupe;
- Ordine executorii
- Planuri de reorganizare
- Instruciuni,directive,proclamaii, reguli
Cazurile de ncetare a mandatului preedintelui nainte de expirarea termenului:
- Demisia
- Demiterea
- Moartea
- Imposibilitatea temporar de a exercita funcia
Preedintele SUA nu poart rspundere politic n faa Congresului, dar el poate fi nlturat din
funcie de ctre Congres, dac Preedintele va fi recunoscut vinovat de trdare de patrie, luare de
mit i de alte infraciuni deosebit de grave.
7. Sistemul Judiciar. Sistemul judiciar al fiecrui stat este format din tribunalele stabilite de
fiecare legislativ local, n funcie de numrul populaiei i mrimea teritoriului respectiv.
n sistemul de drept american, instanele judectoreti federale au prerogativa i competena de a
interpreta i ntri fora Constituiei.
Sistemul Judiciar la nivel statal , practic exist 50 de sisteme judiciare n SUA, plus un sistem
judiciar federal.

Sistemul judiciar statal cuprinde :


- Tribunalele de prim instan,
- Curi de apel i
- Curte suprem, ca tribunal de ultim instan.
Tribunalelor de prim instan legea le recunoate plenitudinea de jurisdicie att n materie
civil, ct i n materie penal.
Aici se administreaz toate probele necesare pentru soluionarea cauzei i de regul , judecata se
face de un singur judector.
Curile de apel au fost create n vederea exercitrii unui control judiciar asupra hotrrilor
pronunate de tribunalele de prim instan.
n virful ierarhiei jurisdicionale statale se afl o instan suprem, care are rolul de a realiza o
interpretare uniform a legii pe ntreg teritoriul statului respectiv. Ea este o instan unic, iar
hotrrile sale sunt definitive i neacceptabile
Curile supreme sunt alctuite dintr-un numr impar de judectori -5, 7 , 9 , majoritatea curilor
de apel sunt formate dintr-un judector ef i nc 6 judectori
Instanele judectoreti la nivel federal . Sistemul judiciar este alctuit din:
- Curi federale de district
- Curi federale de apel
- Curtea Suprem de Justiie
Curile de sistrict, n prezent ,n SUA exist 94 de curi de district, cel puin una pentru fiecare
stat . Ele judec un numr mai mare de cauze civile dect cauze penale, dintre cele penale fcnd
parte doar 15%. Competena material a curilor de district este general.
Curile federale de apel, competena lor este de a soluiona n ultim instan apelurile ntreptate
mpotriva hotrrilor pronunate de tribunalele federale de district. n SUA exist n prezent 13
curi de apel, 12 sunt curi de circuit i o curte federal, cu sediul n capitala rii, dac care are o
competen la nivelul ntregului teritoriu naional.
Curtea Suprem a SUA i-a nceput activitatea la data de 2 februarie 1790, cu sediu n capitala
federal, n oraul Washington. Curtea suprem este compus din 9 judectori. Instana suprem
nu este divizat n seciuni , ea desfurndu-i ativitatea n Plen.
Deciziile instanei supreme se adopt cu majoritatea de voturi.
Funcia principal a Curii Supreme cu competen n materie de apel este de a soluiona
recursurile ndreptate mpotriva hotrrilor pronunate de tribunalele federale i statale, n
cazurile i n condiiile strict determinate de lege.
n SUA funcioneaz i unele instane speciale, create de Congres, care au competena de a
soluiona litigii civile sau penale, dar numai n anumite materii.
- U. S Tax Court
- U. S Claims Court
- U. S. Court of Internaional Trade
- U. S. Court of Military Appeals.