Sunteți pe pagina 1din 52
_EDITURA CERES Sid (tee ae Tee 7 Dr. ing. PARNIA C.PARVAN| MEMBRU TITULAR ASAS Tix avon ora palpi Brie Ras ‘. einen dreclamé fe jetty T g: Mette « URA e CUL arysn PENTRU AMATORI SI PRACTICIENI URA sy. wor vie Pe ‘i ip 4 Gs * ba Be op. © ralagan - t eae } "4 aj i de rv 4 * Petit ele ee P rick ti 1% in), sha de dr tgs 7ae tH, he elie, ctr —_ ahe du » ¢ xen j din > PPh ei é a © td hy EDITURA CERES - Bucuresti, 2001 £1 ROOF Ate Redactor: AURORA NUMITRU. ‘Tehnoredactor: EUGENIA CERNEA ISBN 973-40-0512-X. CUVANT INAINTE Cultura pomilor pentru fructe destinate piefei sau consumului fa- milial reclamd cunostinje si experienja practic mai mare decat cultura cerealelor, a legumelor si vifei-de-vie. Acest lucru este impus de faptul ca pomicultura, indiferent de suprafati si numarde pomi, este o investifie pe termen lung (30-80 ani), paistrand amprenta i amintirea celui ce a plantat livada. De aceea, in popor, se spune ci ,,cine a fécut o casa sia plantat un pom nu a tréit degeaba" Pe langé izvorul de sinatate ce-I constituie consumul de fructe prin aportul de vitamine si séruri minerale indispensabile organismului suman, pom inframusefeazd locul, da umbra atdt de cdutata pe arsifa, Intregeste peisajul din jurul cladirilor, pe marginea drumurilor si chiar izolat in camp, unde oferd umbrat si fructe truditorilor péiméntului, Cultura pomilor practicati in cunostinja de cauzd, in zonele propice, este si foarte rentabild, de pe I ha de livadéi de mar se pot obfine 20-40 tone mere, care valorificate in medie cu cca 1000 lei/ kg, aduce 20-40 milioane lei fafa de grau, de exemplu, care aduce cca 3-5 milioane lei/ha, deci o proportie valorica de 1:10 ha (tha mar = 10 ha grau). Este drept od infiintarea unui ha de mar este mult mai costisitoare decdt infiinfarea a 10 ha gréu, dar 0 data facuté plantatia dureaza cel pusin 30 de ani. Un exemplu graitor ni-t ofera faranii din bazinul pomicol al Dambovigei (comunele si satele Voinesti, Candesti-Vale, Gemenea, Dragodénesti etc.), care, ca prin minune, au scdpat de colectivizare, unde media proprietati ocupate cu pomi (mar, par) este de 0,3—3 ha si prosperitatea acestor farani de pe urma pomiculturii este evidenta pentru oricine trece prin zond. Pomicultura si cresterea animalelor au fost, sunt si vor fisingurele surse de trai din zona dealurilor subcarpatice, unde cultura cerealelor este nerentabild datorité solurilor (siirace én humus, mai grele in unele cazuri, pietroase) si climei specifice, De veacuri, pomicultura 3-a impus in aceste zone, iar cerealele necesare consumului oamenilor si animalelor s-au adus de la ses in majoritatea cazurilor prin schimburi in natura. ‘Munca in livezi, desi cere mai multi pricepere, este mai placutd si, de ce nu, mai usoara, fapt ce a faicut ca in zonele pomicole sé infloreascdt ‘mai pregnant tradigiile, frumusefea portului popular si decorarea locuinjelor. In zonele consacrate, structura de proprietate a fost si raméne in continuare micé, parcelaré si numai pomicultura este ramura agricalturii capabila s& asigure traiul unei familii $i marfa pentru Piefele oraselor. In sfarsit, $i nu in ultimul rand, pomii fructiferi sunt bucuria copiilor si @ oamenilor in general, prin aspectul pldicut ce il dé mediului inconjurdtor i fructele care inmagazineazit in ele razete soarelui, bene- fice pentru cei ce le consumé. AUTORUL CAPITOLUL 1 CATEVA NOTIUNI DESPRE ORGANELE POMILOR Pomut este constituit dintr-o parte acriand, deasupra solului, compusd din trunchi gi coroand gi o parte subterana, care se afls in sol —radacina. Fiecare organ al pomului are o functie specifica si formeaza un tot unitar, un organism viu, de sine statdtor, capabil s& vietuiasc’, s& creased sisi rodeasca. Mecanismul acesta de crestere $i rodire are loc ca urmare a absorbfiei prin ridacing a substantelor minerale din sol (seva brut), care ajunge la frunze (bucatiria plantei), unde, cu ajutorul energiei solare, a bioxidufui de carbon si oxigenului procurat de frunze in procesul respiratici, fabricd seva elaboratd care hrineste tot pomul pentru cfegterea tuturor organelor sale si pentru productia de fructe. Acest proces miraculos, specific numai plantelor, se face cu ajutorul griunciorilor de clorofila (substanfa verde), care este catalizatorul acestui proces (fig. 1:1). Rédacina constituie partea subterand a pomului, formata din portaltoi la pomii altoifi si are rolul de sustinere a parfii aeriene, asa ‘cum $-a araitat mai sus si de absorbtie a apci cu sdrurile minerale, Este formata in functie de provenienta portaltoiului (din sim4nt, marcote sav butasi), dintr-un pivot la pomii altoifi pe portaltoii obfinuti din sdmAnfé, din care pornesc ridacini laterale cu ramificafii de ordimul I, IL, Wete., acoperite cu perigori absorbanti greu vizibili cu ochiut liber, perisori ce constituie partea cea mai activa prin care, datorité osmozei, extrage din sol apa in care sunt dizolvate sarurile minerale. La pomii altoiti pe portaltoi vegetativi, radicinile pornesc direct din tulpina subterana (ingrosata) a portaltoiului. a Moterit nrésitsare eu ap8 Fig. 1.1 — Prezentarea schematicd a transformarii ‘materiel anorganice (seva brut) in materi organicd (ceva claboraté) cu ajutoralIuminiisolare in frunze Schematic, partile componente ale pomului sunt redate in figura 1.2, Asa cum rédacina aparfine portaltojului, tulpina si coroana apartin, de regula, soiului altoit. Indiferent de ce natura sunt radacinile, trebuie sa fie ct mai intregi dupa scosul pomilor (peste 20-30 cm lumgime), proaspete (nevestejite), sé nti se expund mult Ia aer. Dupa principial »din pamant in pian“, daca nu se planteazi imediat dupa procurare, omii se stratificd in santuri direct in nisip, acoperind ridcina si punctul de aitoire, eventual cca 20 em din tulpina, 8 Fig. 1.2 ~ Reptezentarea schematicl a pomalui: ‘8 ~ réicina; I ~ pivotul riddcinii; 2~ ridicini Jaterale; 3 ~ coletul; 4— trunchi; b~ tulpina; $ ~ ‘axul coroanei; 6 ~ virful pomului sau al axului; 17 ~ sarpante; 8 — subsarpante; 9—ramuri de rod Tulpina este formata din trunchi si coroana. Coroana este formats dintr-o rejea de ramuri pe care se géses¢ muguri, care sunt organele de crestere si fructificare ale pomului. Tulpina (trunchiul) este o component de baz a pomului din care pomesc ramurile coroanei cu frunze si fructe in cursul perioadei de ‘vegetatie. Pentru consolidarea si ingrosarea sa, trunchiul necesit& mult seva claborata gi are, pe lang rolul de sustinere, si cel de transfer al sevei brute si apoi elaborate de la rdacina la coroand si invers. La pomii producatori de fructe, lungimea trunchiului sau, aga cum se spune, inilfimea trunchiului, este dirijati de om prin tiierile de formare, aga cum se va vedea la capitolul respectiv. Este bine si cunoastem ci trunchiul trebuie si fie cét mai mic (in funotie de vigoarea portaltoiului), deoarece, in primul rénd, fiecare cm de trunchi peste 40-60 em dimensiune, intarzie intrarea pomilor pe rod cu un an si in al doilea rand, trunchiurile inalte inalf& si coroana gi astfel Iucrarile de taiere, tratamentele fitosanitare si recoltarea se fac greu. in trunchi, ca de altfel si in ramuri si in rédacind, se depun toamna si substantele de rezerva care asigurd reluarea vegetatiei primavara pan’ in momentul cand apar frunzele si ajung la dimensiunile normale, care s& le permita si facd ,asimilatia clorofiliana. Fluxul de seva bruta si claborata care circula pri ; d prin trunchi se face printr-un sistem de vase (tuburi) dispuse circular. Acesi dous feluri: de lemn si de liber. " eee made Vasele lemnoase (delemn) asiguri circulati noas latia ascendents = va de la radacina catre frunze, rn tcomabn ramuri a lastari. Aceste vase sunt asezate in interior, in. part trunchiultig ramurilor si lastarilor: ae: asele de liber (liberiene) prin care circul seva etaboratt d : le frunze prin lastari, ramusi, trunchi, catre ridacind, se afl agezate citre ee, Pate pee ramurilor si lastarilor. Ambele feluri de vase mnoiesc anual, astfel incat la o sectiune prin tulping, apar o serie de cercuri concentrice, dupa care se poate presi eae lui. Aceast reinnoire anuali a vaselor de liber si lemn, dispuse fn cere, se asigura de un strat de celule numit ,cambiu", agezatintre lem si scoarfl (fig. 1.3). ee Seoarté Liber Combis Lema Maduvé Fig. 13 Sectiune transversald ~ prin trunchi sau rarmurd 10 Acest strat de celule-care se inmultesc continu in perioada)de vegetatie genereazA anual vase de liber catre exterior si vase de lemin catre interior. Vasele conducitoare mai vechi de 2-3 ani se astupa si ies din funcfiune, formand partea tare (lemnul). ‘Cambiui are mare importanfa in viata pomului; datorita lui rinile ocazionate de tiieri, lovituri etc. se vindeci, fapt pentru care trebuie protejat. El este evident la baza (insertia) ramurilor $i lastarilor, ca un inel mai proeminent si mai inchis ia cutoare si la taieri operatiunea se execut pe inel, in ras, fara si taiem din ine} si fara s& rman’ ciot, deoarece altfe] rana nu se vindeca. La fel se trateazai si scoarta pomului care trebuie feriti de distrugeri (rosaturi, lovituri), deoarece in scoar}a sunt vasefe de liber prin care Gircula seva claborati. Distrusi de jur ¢mprejurul trunchiului, pomul se usucd din lips de hrana, Cambrul mai este important la altoire cand trebuie puse in contact strans zonele cambiale ale altoiului si portaltoiului. Coroana este format din totalitatea ramurilor ce deriva din ramificafiile pornite din tulpina. Yn functie de specie, forma naturata a coroanei poate fi globuloasa (mar, visin, cais, nuc), piramidala (par, cires). Aceasté forma constituie tendinta naturalai de a se forma a coroanei. Omul intervine ia formarea coroanei prin taieri si poate schimba aceasta tendinté. ‘Neinterventia la coroand duce la indesirea ci, umbrirea reciproca a ramurilor si, ca urmare, degarnisirea lor de Ja baz, urmata de deplasarea vegetatiei si a rodirii c&tre pirtile exterioare si din varf ale coroanei, mai bine luminate, Pentru o rodire echilibrat4, cu recolte constante ct mai multi aai in decursul vietii pomilor, coroanelor li se aplic& taieri de formare la fnceput, apoi de intinerire, de rodire si regenerare. ‘Ramurile coroanei. Tulpina se prehungeste in mod natural cu axul coroanei, care avnd pozitie verticala, are si o dominanta de crestere fati de ramurile cu pozitii mai apropiate de orizontald. Exist& si coroane fird ax, la care acesta se suprima, ca in cazul coroanelor sub forma de vas, mai bine expuse la lumina gi mai ugor de ingwiit gi recoltat. i Fig: 1.4 ~ Schema unei garpente’a coroanei, cu gampante de ordinul I, subseqpante de ordinul I $i I siramuri secundare de semischelet(ordinul IV); ‘a~ unghial de ramifieafie Depe ax sau de la partea superioars a tulpinii iau nastere ramificatii laterale care se ingroasi, devenind puternice; ele se numesc brate saul sarpante si formeaza scheletul coroanei (fig. 1.4), Pomii pot avea 3-8 sarpante, care, dupa felul cum sunt prinse pe ax, determina forma coroanei. Pe ax si pe sarpante cresc ramuri de vigoare mai redust, care nu iau parte la formarea scheletului coroanei si au rolul de sustinere a formatiunilor de rod gi, ca urmare, a fructelor. In cursul cresterii, pe sarpantele coroanei apar sarpante sau rami de ordinul I, pe care, prin ramifieare, apar ramuri de ordinul III, denumite de semischelet, care se ditijeaza de cAtre pomicultor, astfel incat si umple golurile si si primeasea lumina suficienta. Pe aceste ramuri de semischelet iau nastere listarii anuali (cresterile anuale) gi ramurile de rod, Ramurile fructifere (de rod) sunt cele care au dimensiunile cele mai reduse cuprinse intre 0,5 si 10-12 cm gi pot ajunge la 20-30 cm si mai rar la 50-60 cm, Grosimea lor este, de regula, cuprinsa intre 0,5 si 0,8 cm. La pomiiitineri se gisesc gi ramuri de rod crescute direct pe ramurile de schelet, dar majoritatea lor gamisesc ramurile de semischelet. 12 Cu ocazia tdicrilor se impune ca pomicultoru! sé favorizeze aparitia ramurilor de semischelet prin scurtiri potrivite, astfel ineat acestea si nu creasca prea viguroase. Pe ramurile cu crestere viguroas&, de regula cu pozitie de crestere vertical, iau nastere mai putini muguri de rod (spre baza lor), predomindnd procesul de crestere. Ramurile de rod apar in functie de portaltoi in anii 2-7 dupa plantare, la inceput in numir mic i apoi numeroase in perioada de rodire deplina, aparand in fiecare an pe cresterile anuale, pe ramurile de semischelet. Ramurile de rod au o durati de viati de 2-3 ani (buchetul de mai la piersic), altele 4S ani la cais, iar la cires, mar si par, acestea trliesc 8-12 ani. Pomicultorul trebuie sé cunoasca faptul cd rodirea anuala a pomilor si chiar calitatea fructelor este legatd direct de reinnoirea permanent a ramurilor de rod si menfinerea lor in interiorul coroanei, rispandite uniform, deoarece au tendinfa si se formeze catre exteriorul gi varful coroanei, unde, mai ales la pomii la care ‘nw se intervine anual prin tlieri corecte, existi mai mult lumin’. Pentru reinnoirea lor permanent, formafiunile de rod trebuie cunoscute la diferite specii pomicole. Ramurile de rod la méir $i par. Ramuri scurte sunt pintenul si fepusa (0,5~7 cm) sé tungi smiceaua, nuielusa si mladita (15-30 em) (fig. 1.5). _ Pintenul gi u'se scurteazi —Pintenul are in varf un mugure vegetatiy, care in amul ce urmeaza. se transforma in mugure de rod si devine tepusa. i Fig. 1.5 ~ Ramu sourte de rod ta mir i pt: ‘8 pinten; b— jepuss. a 13 Fig. 1.6 Vase de od la ies pie —Tepusa, in anul urmator, dup’ recoltarea fructelor, capati aspectul unei pungi (se umfla la capat), devenind 0 punte de rod, pe care imt nastete noi pinteni si apoi fepuse, ramificdindu-se gi dand nastere unei veire de rod (fig. 1.6), + Vatra se seinnoieste in fiecare an inkiturand o parte din ramificatii, aga.cum se aratd in figura 1.7. Vetrele in varsta, prea ramificate sau prea dese se pot inlatura gi definitiv prin scurtarea ramurii de semischelet pe care sunt prinse (fig. 1.8). \ / Anuol fone (dearth \ i Fig. 1.7 ~Scurtarea unor vetre de rod ‘marcate prin sigeti 14 Fig. 1.8 Scurtarea unei ramuri de Semischelet cu vetre Imbgranite Pentru a mentine calitated fructelor obfinute, vatra de rod se reinnoieste sau se climin& definitiv dup’ 4-5 ani de fructificare la mar i 6-8 ani la par. fs /Tot la mr si par fntlnim si ramuri de rod mai lungi ca smiceaua, nuiclusa, mldita, Acestea sunt prevazute cu muguri de rod si de-a lungul ei, nu numai la varf si deci poate fi scurtata (fig. 1.9). ‘ wrors Smiceaua poarta atat la varf, ct si lateral, muguri vegetativi. in anul urmator cel din varf devine de rod, iar ramura devine nuielus’. La Fig. 9 ~ Rarnur fructifere Tung la mir gi pir: 4 smiceaua; b— nuieluga; . c= milidita, Fig. 1.10 Nuieluge eu pinteni format de-s lungn! sau arenité sub greutatea fructulul, réndul ei, nuiclusa, prin transformarea mugurilor vegetativi laterali in” floriferi, devine in anul urmator mi ‘seallin Dupi fructificare, nuielugele si mlAditele formeaz’ la randul lor pungi de rod (vetre), dar, spre deosebire de cele formate din tepuse, acestea sunt lungi si subtiri, se curbeaad sub greutatea fructelor, iat de pe mugurii vegetativi plasafi pe ele apar in anii urmétori pinteni, apoi fepuse (fig. 1.10), ap a thieri aceste ramuri se scurteazi deasi Ramurile de rod la prun, cais, cires $i vis + Buchetul de mai este ramura cea mai scurta la speciile sdmburoase si este ramura de rod de baz pentru cites, visin, prun gi cais si mai pufin la piersic. In functie de varsti, hungimea buchetului de mai oscileaz de la 1-3 cm la prun gi piersic, la 4~8 cm la cais si 8-12 cm Ia cires. Buchetul de mai are in arf un mugure vegetativ si de jur imprejur 3~6 muguri floriferi foarte apropiafi (fig. 1.11). Ca si la seminfoase, aceastl ramuri de rod nu se scurteaz’, dar se poate scurta ramura de semischelet pe care sunt asezate astfel de ramuri. 16 a ul a ake Fig. 1.11 ~ Bochetul de mai: a~ cires; b ~ cai; ¢~ piersic; d— pram + Ramura mixtd poartd de-a lungul ei atat mugnri vegetativi, oft gi floriferi (amestecafi), cu exceptia ramurii denumita ,salba“, intdlnita Ja piersic, si zamura ,pletoas&, intalnitd la visin care au de-a lungul lornumai mugurifloriferi, din care cauz dupa rodire se degarnisesc si ‘nu mai pot fi regenerate. Soiurile ce piersic si de visin care rodesc pe astfel de ramuri trebuie evitate de cétre pomicultori Ramurile mixte au lungimi diferite, incepand cit 8 cm pand la 70 cm, cu grosimi cuprinse intre 0,3 si 0,7 cm. in varful lor se gaseste intotdeauna un mugure vegetativ, care prelungeste anual cresterea (fig. 1.12). ‘Anual, din mugurii vegetativi laterali, ce altemneaz cu cei floriferi, apar listari noi care ramified ramura mixta, asa cum se observa in figura 1.13. Tot ramificdndu-se anual, ramurile mixte se degamisese la bazi, fructificarea deplasindu-se spre virf. Cu cét ramura mixti este mai ramificat’ cu atat fructele de pe ea sunt mai mici si mai pufin colorate. Pentru a evita acest fenomen este necesar ca in fiecare an sa se scurteze, eliminand ramificatiile indepartate de ramura suport (de semiscielet). 2—Pomicuttura 7 Fig. 1.13 ~ Rarmuri mixte tn varsté de2 ani: a=cires, b—prun; c~ cals; d—plersic. ‘Sgotile indicd ocu fructelor recotate 18 Fig, 1.12 ~ Rarmuri mixte in virsti de 4 an: 2 piersic; b~ cais; c~ires; d~ pron ‘Aceste Iucriri de regenerare a ramurilor mixte se face usor la prun si cais care ramifica puternic, mai greu la cires gi vigin, care ramifica slab. La piersic se taie toate ramurile mixte ce au rodit la 2~3 cm de la baz, deoatece lisate produc fructe de slaba calitate dup’ prima fructificare. Se aleg ramuri mixte de 1 an, lungi de 40-60 cm, distantate Ja 20 cm, care se lasi si todeasca. ‘De asemenea, ramura salbi (sau sifon) la piersic siramura pletoas Ia vigin, care dupa rodire se degarnisesc si se alungese prin crestere apicala (prin mugurele terminal), trebuie inliturate anual daca nu se evité cultivarea soiurilor ce rodesc pe astfel de ramuri. Mugurii sunt asezati peramurile de ordine superioare (ramuri subtiri) gi pe lastarii anuali. Din mugurii vegetativi de forma conic ascutita, rezultd, in functie de pozifia lor, listari noi, iar din cei floriferi de forma oval (bombati) sau mugurii de rod apar primavara florile apoi fructele. Mugurii vegetativi asigura cresterea anual a coroanei pomilor prin aparitia de noi lastari, care, in functie de hrana primitd in cursul veri, se transforma in diferite organe, asa cum se prezinta situatia in figura 1.14: Din numérul total de muguri vegetativi ce iau nagtere in fiecare an, numai o parte pornesc in vegetafie primavara, ceilalfi riman dorminzi, nu se observ’ usor si se gasese spre baza ramurilor (zona increfita concentric). _Mugurii floriferi la speciile semintoase (mar, par, gutui) sunt micsti, dand nastere la flori si lastari, pe cand la speciile simburoase, acestia Sunt numai floriferi. Acest lucru trebuie avut in vedere la taieri gi altoire. in primul caz scurtarea se poate face la seminfoase si deasupra unui mugur de rod, din care poate porni si un léstar de prelungire chiar mai slab, pe cdnd la samburoase nu. Ag Laaloire, introducerea la portaltoi a unei ramuri cu mugur floriferi 4a Simburoase, sau a unui ochi cu mugure florifer fac ca operatiunea si fie compromisé, deoarece nu va apare un lastar, ci flor. 19 Aeecreeit re fet ree a ana meee i; 8 ~ ramurd mit; 9 ~ rammura salbl (plete); 10 —ramuri vegetative; 11 ~ramusi lacome; 12 —_muguri dorminzi i Mugurii floriferi incep si se formeze fn luna iunie fi suficient de sevé elaborata. In funefie de hran& si de integrtares frunzigului, are loc diferentieres mugusilor de rod pentru recolta din nul urmator, in procent mai mare, mai mic sau deloe, proces de care depinde inflorirea gi legarea fructelor in procent mai mare, i sau deloe, in anul urmitor. foto Pomiculiorul trebuie sé cunoasca si s8 dirijez geatruaatiguarodrea anil «pomilor.lnaceastperioedl Gani. 20 julie) se ereeaz o concurenti acerbit pentru apa si bran si in eat deinsufienfa, rodirea devine altemanti sau periodicd total sau partial (un an da, altul nu). TLasolurile de var (seminfosse sau simburoase) cu coacere timpuric, alternanta de rodire este mai pujin ‘observati, deoarece dupa culesul fructelor, hrana se dirijeazA spre diferentierea mugurilor de rod, Aici nai intervine si incccitura de fructe care, in/caz cd este prea mare, S° te regla prin taieri Sau rérirea fructelor manual sau chimnic. ‘Trebuie s& mai adugm c& din numirul de flori ce apar in primavara, mumai o parte leagi (formeaz& fract). fn general, dacd 10% din acestea Teaga se poate obfine 0 recolt& normala de fructe. Legatea froctelor este la réndul su condifionati de hrani (in gene- ral substante de rezerva depuse din toamni in ramoti, trunchi si fadicind), condifiile climatice (soare, vant) si insectele rispanditoare depolen. Acest proces, num fecandare la floare cu ajutorul polemului, ads de la alte sojuri ale aceleiagi specii, purtat de vant si insecte, asigur’ Jeparea fructelor. Pentru asigurarea acestui proces este foarte benefica participarea albinelor, ce o putem asigura prin 3-4 stupi Ia Vha de livada. "Franca este bucdtéria piantei, in cazul nostra a pomului. {n frunza, in cadrul procesului de ,asimilatie clorofiliana™ sarurite rminerale si apa absarbite din solse combind cu bioxidul de-carbon Iuat din aer in prezenta energiei solare (lumina * caldura) si dA. nastere substantelor organice si organo-minerale, Asimilafia clorofilian8 arc Joc in prezenfa griunciorilor de cloroGl4, aflati in frunze, iar bioxidul de carkon este absorbit in cadrul procesului de respiratie, invers decit Ja om gi animale (inspie’ bioxid de carbon si elimina oxigen), primenind aerul din livada si din jus, ca toate plantele veri. Tati deci importanta integritatii frunzei care se menfine prin tratamente fitosanitare si protejare fafi de animale. Distragerea franzisului, fn cazul unor calamititi naturale (grindina) sau alfi factor: disteuctiv, duce Ia sefiderea sau compromiterea totala sau parfiald a recoltei de fructe si a diferenfieri nugutilor de rod. Erunza, aceasta bucdtirie a plantei, aseminitoare vn laborator natu- ral, are o structurd aseminatoare;ca cea din figura t.15. 21 TNs ‘Boud decarton Fie 1:15 Circuluia prin runad a diferiteor elements in care au ‘astrehidrai de carbon (substanga organicd) ‘Asa cum s-a mai aratat, seva brut vine prin vasele de lem de ta Fidicing, prin tulpind, ramuci gi listar, la frunze, unde, in prezenta Srdunciorilor de polen, 2 fuminii si bioxidului de carbon absorbit prin stomate (orificii_aproape invizibile, asezate pe partea infericari a frunzei), se transforma in seva elaborati. Aceasta citcula apoi. prin a substantd de rezervat fn ramuri, trinchi girddicini si este folosits Pentru reluarea vegetafiei primavara, pnd apar noile frunze si ating dimensiunile normale pentra a face asimilatia de clorofila. O alti functie indeplinita de frunze este transpiratia prin care pomul climind o parte din apa absorbita din sol, cu ajutorul etre sa transportat pana la frunze strurile minerale. in procesul transpiratici, Pomii elimina cantitagi mari de apa care, de exemplu, atinge cifra de 110 | pe i la un mar fa varsté de 30 ani. Aceastd api contribuie si la umezirea aerului din livada, sporindu-i calitatea pentru respiragia fiinfelor vii. Trebuie si cunoastem, de asemenea, ca pentru hranirca unui truct 80 ne cesate 30-50 frunze, iarla uncle specii, cum este piersicul, chiar 80-85 frunze sénitoase si bine luminate. 22 Fig, 1.16~ Alita lori: pom a i i, in urma procesului de Foarea ia nastere din mugutii de rod §i, P Béleoizars Wise aces (onarel Arete, Dint-ua mugure osifer ia nastere o singurd floare la piersc, cai, migdal si mai : BieiressSk eh etl cir, vigin, mar, pir si muc (2 pani la 1 flori), Pirie component le flor suntredate nig. 116. Floarea ete consti din sepale(runzulit mi iva le bara ¢i, apoi urmeaza petalele colorate in alb sau ro7, staminele ce conti polenul, pistilul la mijloc ce se prelungeste cu ovanil, in care se gisesc ele. ’ ae Staminele sunt organe de nmulire mascule $ sunt compuse dite ic inic denumit i. filament care are la capi superior un sac poli tan 7” pisttal este organ de feature femel compas dn oar i baz contin cu un tub subjire numit stil s#se termina bolsat numit stigmat. in ovar se gasesc ovulele care dupa fecundare i inte. e oe a incepand cu ajungerea graunciorului de polen pe stigmat (adus de insecte sau de vant), apoi germainarea lu, prin care 23 formeaza un tub:polinic ce strabate stilul gi ajunge la ovar, unde confinutul polenului se contopeste cu ovulele, dand nastere la seminte. Peretii ovarului prin ingrosare se transforma in fruct. Amintim aici faptul de o important deosebita pentru legarea fructelor, cd la majoritatea speciilor pomicole, cu exceptia nucului, desi floarea este completi, cu organe mascule si femele, polenizarea (fecundarea) nu are loc cu polenul propriu al soiului respectiv, ci cu polen de la alte sojuri. In literatura acest fenomen se numeste autosterilitate, deci soiul este autosteril. Cand polenizarea s¢ face gi cu polen propriu spunem ca specia (soiul) este autofertil Pentru soiurile autosterile este nevoie de polen de 1a alt soi pentra fecundarea $i legarea fructeior, fenomenul purtind mumele de polenizare incrucisatd. Polenizarea incrucisata are loc 1a mai toate speciile seminfoase si la prum, mai putin la piersic, cais, cires, visin gi chiar gutui, la care acest proces poate avea loc si cu polen propriu, deci sunt Specii autofertile sau partial autofertile, La nuc si alun, florile sunt monosexuate, unele au organele femele, si organele mascule (matisori) pe acelasi pom si pentru fecundare este hievoie de simultanejtatea maturarii ambelor categorii de flori. De aceea si la aceste specii polenizarea incrucigata sporeste legarea fructelor. La alun, aparitia florilor mascule (matisori) are loc cu mult inainte de aparifia celor femele, dar maturizarea polenului se face mai tarziu, de regula cand apar 5i florile femele primavara si devin receptive pentru Polen. Pomicultorul trebuie sa cunoasea bine aceste fenomene atunci cand infiinfeaza o livadd de pomi, in care intotdeauna trebuie si se planteze cel putin 2 soiuri, din care unul ca soi de baz (majoritar) si altul ca Polenizator. De regula, la fiecare 34 randuri din soiul de bazi, se recomanda un rand din, soiul polenizator, sau la 3-4 pomi, in cazul plantirii cAtorva, se intercaleaz un soi polenizator, Pentru insecte si albine ce poarti polenul din ,,floare in floare“, distanta optima intre soiul polenizator si cel polenizat este de 20-40 m, Polenizatorii principaietor soiuri de pomi sunt redate in tabelele ce urmeaza? 24 Tabelul 1.1 Polenizatorii principalelor sojuri de mir (dupa N. Braniste) Soiul de polenizat Prieipalele soiuripolenizatoare ‘Ancula, Ardelean ‘Aromat de vari Tonathan, Galben delicios, Starkrimson Dlicios de Voinest Topathan,Idared, Starksimson Datia Jonatha, Galben delicios Florina Tonathan,Idared, Prima, Pionier Falticeni Starkrimson, Goldenspat Frumos de Voinesti Jonathan, Idared, Prima Geaeros Prima, Pionier, Roms 3, Tonathan Gelben delicios Florina, Granny Smith, Idaed, lonathan Galben spor Florina, Granny Smith, Tare, Tonathan Gloria Tonathna, Idared, Golden delicios Granny Smith Florina, Golden delicios, fared dared Golden dcicios, Granny Smith, James Grieve, Ionathan Tonathan Golden delicios, dared, Wagner James Grieve eared, Frumos de Voinest Mutsu (1) Red deligios, Granny Smith, Prima Pionier dared, Florina, Generos, Romus 3 Romus 1, 2,3 Prim, Pionier, Ionathan, Stark Barfiest Starkrimson Florina, Gotder delicios, Granny Smith, Tdared, Tonathan ‘Wagner premiat Starksimson, lonathan, Golden deticios Tabelul 1.2 Polenizatorit principalelor soiuri de pir (upi N, Braniste), Sojuri de potenizat Princpalele soiur poten 1 2 ‘Aromat de Bist ‘Napoca, Passe Crassane, Republica oz. Untoasi de Geoagiu, Wiliams 25 ST ————————— Tabelul 1.2 (Continuare) 2 (Cpapp's Favourite Conntesse de Paris Cure Doina Jeanne d’Are ‘Napoca Olivier de Serres Passe Crassane Republica ‘Timpurii de Dimbovija Trivale ‘Untoasé Bose ‘Untoasit de Geoagin Unioast Hardy Triumt Argessis Corpica Daciana (A) Clapp’s Favourite, Passe Crassane Pierre Corneille, Cediata Romana B. Hardy, Clapp's Favourite, Highland, Passe Crassane, Williams 'B. Hardy, Conference, Williams Clapp’s Favourite, Republica B. Hardy, Napoca, Williams B. Hardy, Untoasi de Geoagiu, Williams ‘Napoca, Passe Crassane, Williams Jeanne d’Are, Republica, Williams ‘Clapp’s Favourite, Conference, Highland, Pistriviosre, Repubtica, Williams ‘Aromati de Bistrfa, Passe Crassane, Williams Jeanna d’Are, Republica ‘Napoca, Republica, Williams B, Hardy, Clapp’s Favourite, Conference, Passe Crassane, Williams Aromat de Bistrja, Napoca, Republica B, Bose, Clapp's Favourite, Conference, Williams, Passe ‘Cyassane Williams, Angessis, Daciana, Untossi de Geoagiu Williams, Dacian, Trivale Pasttivioare, Williams, Triumt, Untoasi de Geoagiu, astrivioare, Williams, Argessis Polenizatorii principalelor soksri de prun Tabelul 1.3 (dupa R, Roman) Sojuri de polenizet Principalele soiuripolenizatoare ‘Agen ‘Anda Spath, Vinete rominesi, Gras ameliorat, Stanley, Tabelul 1.3 (contisuare) Anna Spath Gras ameliorat ‘Rivers ieapuriu Tuleu Gras ‘Tuleu timpuriv Vinete de Klis ‘Vinete rominesti silvia Centenar Diana Islomita Vitestean Coxpatin Minerva Dambovigt Pescirus Principalole soiuri polenizatoar® fA er Te eee YVinete roménesti, Gras ameliorat, Vinete de Italia, Agen] Stanley, Valor, Rivers timpuri ‘Anna Spath, Vinete romdnesti, Gras ameliorat, ‘Vinete 2} Talia ‘Anna Spath, Agen, Gras ameliorat, Stanley Stanley, Rivers timpurin, Ages, Gras emeliort, Ana Spath) Valor Gras tmneliorat, Valor, Stanley, Early Rivers; Renclod Althat ‘Ansa Spath, Vinete romanesti, Agen, Renclod Althan ‘kane Spath,Vineteromanesti, Agen, Renclod Athan Renclod Athan, Early Rivers, Agen, Gas amelioat, ‘Avna Spath ‘agen, Gras ameliort, Ansa Spath, Renclod Alan, Stanley Rivers timpuriy Agen, Grasameliors, Stanley, Anna Spat Valor Rivers timpuriy, Silvia, Agen, Gras ameliorat, Rene ‘Athan, Valor ‘agen, Gras ameliorat, Stanley, Ansa Spath, Valor ‘Rivers timpuri, Agen, Stanley, Gras ameliora, Anna Spt Rivers impurt, Agen Stanley, Gresameliort, Anna Spat Valor Rivers impor, Silvia, Ago, taney, Gras amelort, Am ‘Spath, Renclod Althan ‘Anna Spath, Renclod Althan, Stanley Polenizatoril principalelor soiuri de cires {Gap Comelia Paria, I. van, T. Gozob) Tabelul 16 Soiun ée polenizat ‘Principalelesoiuri polenizatoere: ‘Armonia Jubilen, Rubin, Van, Negre de Bistifa ‘Amara Silva, Stelia Boambe de Cotnari Van, icla, Rubin, Germersdort Coma Lambert, Stella Coline Van, Siella, Ulstet, Cerna Hedelfinge ‘Boainbe de Cotnari, Bigarreau Donissen Taverna Cerna, Stella Tubilew Van, Rosie Bistrja, Boambe de Cotnati, Roman Olivia 26 Rivers timpuriu 27 Tabelul 1.4 (continasse) Sohay de potent Principalele soturi polenizatoare Denson ‘Tirol de Bist, Roi de Bistrija gers Doninen Boambe de Cotna, Hedafinger, Germersdort Panoare ‘Cema, Stella, Bigarreau Moreau ‘Roman Oliva ‘Fimpuril de Bistita gi Rosii de Bistrijs, Rosi de Bistrita ‘Negee de Bistria, Bigareas Burlar Robin Genmersdorf, Van, Hedelfinger, Bigarreau Donissen silva ‘Amara, Bigarreau Moreau ‘Timpurii de Bistriga Bigarreau Moreau, Rosii de Bistcita, Negre de Bistrita Germersdorf Boambe de Comari, Bing, Hedelfinger, Bigarreau Donissen, Brigarreau Moreau Rofl de Bist, Timpuri de Bistria, Negre de Bistrita Bing, Van, Stella, Boambe de Cotnati Rivan Stella, Boambe de Cotnari Scorospeller Stele, Vn, Bigarreau Burlat Ulster ‘Van, Boambe de Cotnari Van Germersdorf, Stella, Jubileu, Rubia, Ulster, Boambe de Cotmari Tabelul 1.5 Polenizatorii principalelor saluri autosterile de vsin (dupa Comelia Paria, I, Ivan, T: Gozob, S. Buden) Soiufl de potenizat ‘risipalee solu polenizatoare Cristina Obiacinska, Mosinesti 16 Dropia CCrigana 2, Nana, Moctinest 16 Engleze timpuri Timpusit de Cluj, Mosinest 16 Mocinesti 16 CCrigana 2, Nana ‘impure Chyj CCigana 2, Engleze timpuri Tipu de Pite Engleze timpuri, Maiti Terie ‘Timpari de Cj, Nana féncean ‘Nana, Oblacinska, Schattenmorelle 28 Tabelul 1.6 ‘Polenizatorllprincpalelor soiuri de arbusifructifert (Gopi Peatina Miadin) Speci ‘Soiul de polenizat Principalele soiuri polenizatoace Cosciznegrs —_| Record *Fertoly-1, Slitsa, Tinker, Bogatir Cotswold Cross | Slitsa, Record, Tinker, Fertedy-1 Bogatir Blackdown, Bogatir inker Recans, Cotswold, Cross, Blackdown Tema Tinker, Slits, Fertody-1, Blackdown ‘Tenah Slitss, Bogatir, Record; Cotswold, Cross ‘Blackdown “Tenah, Tsema, Tinker, Record, Cotswold, Cross Coaciz osu Hooghton Castel | Royu timpuriu, Abundent, Rondom Red Lake Sonkheer van Tes, Rosu timpuriu onkheer van Tets | Rosu timpuriu, Abundent, Red Lake Afin cu tuft inaltt } Blueray Herman 1, Pemberton, Ivanhoe Coville “Merman T, Pemberton, Ivanhoe ‘Weymowth Herman I, Pembeston. Zmeur ‘Rubin bulgirese | Cayuga, Englezese AL. M. Exploit Lathan Newburgh, September in gospodariile populatiei din zonele pomicole, unde exist’ pomi feluriti de jur imprejur, desigur c& polenizarea se poate asigura de Ja sine, dar trebuie verificate soiurile din jur. Legarea fructelor poate fi impiedicats sau diminuatd de vremea nefavorabila: ploi, vanturi puternice, temperaturi sedzute si uneori chiar iaghet, inghetul este cel mai periculos si nu se poate combate decit cu fumigatie ficuta in livada prin arderea gunoaielor, frunzelor, rumegusului sau caucicului precum si a ramusilor rezultate din taiere, Se socotesc cam 60-80 grimezi la I ha livada. Aceste materiale se aprind la orele 2-3 noaptea, plzindu-le sé asda ines, reusind si ridiedm cu 1-4? temperatura in liad’. Exist& si um soi de brichete in acest sens, sobite speciale care inca nu se produc la noi. 29 edt constinie jeopul final al culturii pomitor si ia nastere prin Incl La 1015 ails cbs fecundarea ovuletor, asa cum s-a mai ardtat Casio pane alle aParfructele mic i verzi. Forile nefecundate cad, Bits om “i =n on ae au legat fals, fri o fecundare ‘completa. le cadere ‘in iuni al joan aes A fructelor in iunie, ce poarti denumirea Prin cddere fiziologica Pomul face un fel de echilibru intre hrana nu este totusi echilibrat gi de multe ori f te totugi: fructele rimase depi. posPilitile de brand ale pom in detrimental eat aresors {fimgn mic) ln continuare,lpsahraneifcecafrctle sd ead para . icestea i a ba recl Se mai adaugi si fructele viermanoase sat Pentru o recolta buna, asi L i, rares ie it Hanns eran gure pirat gunt cuenta Sinitatea frunzisului se asigura pri : i prin tratamente fitosanitare ex: {a timp, conform avertzarilor sau fenofazelor organclor deat CAPITOLUL 2 PLANTAREA POMILOR 2.1. ALEGEREA LOCULUL PENTRU AMPLASAREA LIVEZIL Pomii gisesc condifii pedo-climatice favorabile in zona dealurilor subcarpatice ale tari, unde regimul de precipitafii insumeaz’ 650- 800 mm anual, temperatura medie este de 7°C, iar temperaturile minime nu scad sub — 25-30°C. Dacd se asigura nevoia de apa, putem aprecia cd pomii se pot planta tar’, exceptind zonele inalte de peste 1 500 m altitudine, nai cnumite speci merg, mai ales arbustii fructiferi. Terenurile din zynele favorabile trebuie si fie de preferinga plane ‘saw in panti care sd nu depaseasca 15°, pentru usurinta ingrijirii pomilor, recoltirii sitransportului fructelor. Se cer terenuri usoare, luto-nisipoase, permeabile, care sd nu permitd baltirea apei, cu panzi de api freatica la peste 1 m adancime, Se evita terenurile umede, pe care creste 0 vegetatie specifica format din pipirig, piciorul cocosului, papurd etc. Se prefer soluri cu o reacfie neutri, slab acida sau slab alcaling cu pH-ul cuprins intre 5 sé 8. Se prefer, de asemenea, terenuri bine expuse la soare, cu expozitie sudicd, S-E sau S-V, evitandu-se expozitiile nordice. Se eviti vaile inguste, bantuite de curengi reci si zonele bantuite de inghefuri tarzii de primavari. fiecare zona se aleg speciile pomicole in functie de pretentiile lor fatd de cAldurd, lumina si rezistenté la temperaturi scéizute. ‘Astfel, in zona dealurilor subcarpatice prosper mérul, paul, gutuiul, prunul, ciresul si visinul. 31 In zonele de campie mai caldeyse cultiv mai bine caisul, piersicul $i migdalul, iar in zonele mai reci arbustii fructiferi. 2.2. EPOCA DE PLANTARE Este bine ca pomii sa se planteze din toamni, i ca po jeamn, in a doua juma ba octombrie si pand la venirea inghetului. finite __. Dupi inghe}, pomii se mai pot planta si in anumite ,ferestre* < d ar - ier cu condita ea temperatura in timpul plantaris mu'scadi sub 0° 'antarea de toamand are avantajul unei prinderi sigure, deoereos {xists timp suficient cu umiditate ridicati,cind rinile sitemuluitadicns {av Se cicatrizeaza, apar noi perisori absorbanfi, care permit reluarea eestatiel pomului plantat(prinderea leplantare). Condtiaobligatone oe ae me Pprotejarea imediata a acestora contra ~ mea ire care la plantirile de Primavaré se face in toamna in primavard, perioada de plantare este si mai seurta i secetasauo tmosferd mai uscat care perciteasd prindenes i lane Primiivara plantarea se face inainte de umflarea mugutilor, iar prinderea ‘a plantare se asigura prin udari repetate in caz de secet?, ms 2.3. PROCURAREA’ MATERIALULUI SADITOR . Indiferent cand se planiteaza, este mai bine ca i sa din toamna, din pepiniere consacrat, recunoscute v contra oe Baranteazi prin material etichetat, autenticitatea $i calitatea solutus Pomii procurafi nu se fin cu rédasinile descoperite, se due in Bospodirie si in functie de timpul cind fi plantém, se pot tine tn beoturt, Du umiditatea corectatl prin udari la ridacing. . .,. Pentru pistrarea mai mult timp, se stratifica la adai i in santuri adinci de cea 30 om gi late de 30-30 em rane rom se af2z4 in picioare, in legaturi de-edte 10 buc., sau, cand sunt putin [eee §i se acoperd cu paméntrAdicinile plus 15420 em din tulpind 4 acoperirea cu pimant pomii sau pachetcle cu pomi sescutur’d perma ca paméntul e4 patrundg printre ridicini. if 32 Materialul destinat plantirii nu trebuie si aib& varsta peste 1 an. Materialul care depaseste aceasta varsta se prinde mai greu la plantare sicreste facet in primul an, De multe ori, cresterile se rezumi doar lao rozet de frunze. in iarna primulvi an dupa plantare, multi din acesti i pier din lipsd de substante de rezerva depusd pe ramuri siridacin8. Ree he rock pomi de 2-3 ani, cu coroani formata, aceasta trebuie mult redusd dupa plantare, pentru a face un echilibru curdacina, deja redusa cu ocazia scosului din pepinierd si fasonatului. Pomii pentru plantat trebuie sa aib& ridicini principale care si depaseasci in lungime 25 em, sau un smoc de radioini subtiri in cazul pomilor altoiti pe portaltoi vegetatiy, la care nu mai conteaz lungimea radacinilor. Alat ridicinite, cat itulpina trebuie si nu fie ofilite (ew zbércituri), faré rini mari, ridicinile de culoare alba sideffe in sectiune transversala, jar tulpina cu indltimea peste J mt ta cei fir coroand gi cu 3-5 ramuri in coroana la pomii peste 2 ani. Precizim c& varsta pomilor destinati plantarii se socoteste din mementul altoini— varsta altoiului. Autenticitatea soiului este garaniatd de pepiniera producitoare prin eticheta ce trebuie prinsd obtigatoriu Ia fiecare pom livrat. Pepiniera, la randul ei, este controlatd de inspectorii aprobatori de stat dia vadrul Inspectoratelor Judefene pentru seminte §1 material siditor, 2.4, PREGATIREA TERENULUI PENTRU PLANTARE Se incepe cu 1-4 luni inainte de plantare, pentru plantétile din toamna. Pentru plantirile de primavar&, aceasti lucrare se recomanda a se face din ‘toamna. Lucrarea de baz consti in desfundarea terenului la adéincimea de 60 ‘om, lucrare ce se execut# mecanic sau manual. Inainte de ptantare se administreaz4 30-50 ha gunoi de grajd + 300- 406 kg/ha superfostat + 150-200 kg/ha sare potasica. La suprafete mai mici aceste cantititi sunt de 3-5 kg gunoi de grajd la me, 30-40.g superfosfat si 15-20 g sare potasicd la mz, in cazul cdind terenui nu se desfunda se poate executa 0 artiturd adéned de 25-30 cm, urmati de grapa, 3—Pomicukura 33 Dacd terenul s-a desfundat, gropile se fac in momentul plantar la 0 a 5s saesletgis [gales adancime de 0,50/0,50/0,50.m. Acolo unde terenul nu a fost desfundat 2 é 38 SMa Ga a SIs 82 ci nuumai arat, sau pe pante, se executi gropi in felina cu dimensiunile i gE de 1/1/0,80 m. Pe terenuri mai ugoare dimensiunile gropilot pot fi de 2leleeleglelesleslasialels ise a2 0,80/0,80/0,60 m. in cazul gropilor si ingrasarea se face individual, la a B)SSIZS/ EES (28/22) Sale JZ ‘groapa, cu cantit3tile orientative recomandate la m2 i ZlElgelagisiagisulsslalele lscles A lelSElssjajesleyss assis jea|es 2.5. PICHETAREA TERENULUL j [ines | Consti in fixarea provizorie cu férusi a locului fiecirui pom, astfel S| |. slaales|eaajgia! jgales incit si repartizim in mod egal terenul explorat de ridacini gi lumina al 2 Hag eUI gage aise Primita de coroanele pomilor. aye le RYO ay Pomii se asaza in randuri drepte la distanfele cerute de portaltoi, de 218 regula mai mici pe rand si mai mari intre randuri (pichetaj in ra aelsiecleviedelsls lneles dreptunghi), EUPEISHSASITSIS9 ISS 125/23 Lucrarea se executa cu sérma, legata de 2 frusi si o ruletd cu care He saeciicaiesiadaala (2e]a¢ se marcheaza distantele de plantare pe sérmi, Pentru aliniere se folosesc: s| |£ ~ Jaloane inalte de 1,5-2 m, vizibile de la distanfa, pentru a trasa liniile ai iF Care inchid terenul intr-o figura geometrica (dreptunghi, patrat etc.) ale |e le Cand se sap gropile, pichefii ({arusii) care marcheaz locul pomilor ‘s z 2\2 |2 18 se string, urmand ca la plantare, Pomiul sa se aseze la mijlocul gropii si 2 le jel 3|$|2 |2 |= Si se alinieze din ochi. 3 |ER eee Sire [eive Pe suprafefe mai mari, pentru ugurarea alinierii fnainte de siparea 2 a7|27\ 2 sie (ere Sropilor, se confectioneazi o scfindurd lung’ de {50 m cu crescdturi la é a gsi [Be cele doud capete si una la mijloc. a erat ters Se asaza scdndura eu crescatura de la mijloc pe pichet si se mai bat aie |e le doi pichefi la ambele capete ale scndurii, Cand se Sapa groapa, cei doi gle g ele ld i gE/— /& picheti raman si la plantare, pe ei se asazd scandura, fa mijloc plasand 22 les/3 2 2 |glgle8ia (8 pomul ce se planteaza, = lg [22|« FE ye 13 ale Fle |e C4nd se sap gropile in teren nedesfindat, stratul de pamant de = 2 5 s{6 je fe deasupra se pune intro parte gi eel de dedesubt fn alta. La plantare ml. straturile de pamént se inverseaza, 3 : eg lzcle late le Distanyele de plantare se adapta in functie de portaltoi si chiar de 2 3 Ee "|e « |= sistemul de intretinere a solului in livad’, E 34 Tabelul 2.1 (consinware) 2.6, PLANTAREA POMILOR = algjge) 528) 2 sie = Se incepe cu fasonarea radacinilor. Lucarea se ‘exeeuti cu 0 foarfecd i dise| 48) = Z| bine ascutt. Se sourteazi Ja hingimea de 95-30 om idacinile principale. z = 2 (8/8 |£ Bese seme pole onentate dea exterior ete intron sistema = ae licula= Z 3 g2|e58| 2 4 Se progiteste o movtls ntr-o prow shpat anume, dintr-un amestec é sin 8{.|8 | de pamant galben si balegs proaspats de vith ints-o proportiede 2-3/1, B12) iy eire se adaugh apd si se amestecd ca sapa pan# c= ‘mmocirla capatl ginel onal s consistenta smantini. efejod) 322] 3 a|8 fn aceasté mocirla se jntrodue pom cu rHdiiinile pnd la punctul g gityy aaal o alae de altoi, dupa care se repartizcaz& 1a gropi pe snasura plantarii, astfel i S]S} Great mociria s3.mu se usice pans ce pomul se planteaz’, ae Gropite mari de 1/1/0,8 m sau de 10, 80/0,86/0,60 m se wmpha ildles| gel 28 _| pimint maruatit si reavan, proverit de deasupra gropii, se taseazh wy0r Byeie3) 333 Zils3] a ohae ) |) iis] mee mice se face ua musuroi Pe care SE agai radacinile pomuli in gles) veri ss SSP EIS jS}a pars tromentul plantiri. Aceasté lncrare se face de regula cu 2-3 sAptimani L S| tnainte de plantare. Daca ingrasémintele organice sunt bine putsezite, als \ : se amestecd cu pamantal scos din jumitatea inferioar’ a gropii si cu g|2 13 3 supertosiatul stsarea potssicl§} se folosestc Ia acoperirea radacinilor, als es 2 {alalatelelelale upd ce s-a pus un’ strat ae sol deeea 10 em fara ingrsgimant. 2 5 ee 5 2 2131 2 Bi 5 jn caz ci nu avem guano! putred se poate fotosi si cel neputrezit, dar Ei2/2 |? e Sig eid iele E\z se pune dupa ce ridfcinile au fost complet acoperite ca paint wsor Sis ? a1) BSB aS fasat cu prciorul, Gunoiu se agazi de jur Gmprejural pomului, catre = ~ marginile gropit. Gunoiul nefermentat, ack mu VRE jn contact direct 2 tes! i & t ile +4 cu radacinile, are chiar o actitine benefic’ si asupra prinderii ka plantare, PRR} EE |S fe | 41E e/EVEIEIEIE Geoarece prin fermentare degajé cBldurd si astfeb incaizesze solu din SFR ai | 2 ele) SEE E i E jurul sadacinilor, gribind calusarea acestora. Beye Evalslelalgigisl | ‘La planare IuereazA out persoane, unl sine ev mana poral, iar re a g)2 celdlalt acoper’ ridacinile cu pamant sav plimant amestecat cu alr le JT Tats ingrigdminte. Cel care fine pom 7 ‘scutur’ ugor pentru 8 paméntal & jo |= a sla) a) Ele ie1s 3 a pitrundi printre ridacini. Tot cel ce fine pomul executt $i tasarea é)8 & Solulué prin cfloare cu picioru), pe c&t posibitincaitat eu nealtimninte ce are taipa moale (cisme de cauciue). 37 Pomul se asazi gi se fixeaza astfel ca punctul de altoi si rimand deasupra nivelului solului, ta 3~4 em. La plantirile de toamna, punctul de altoi se protejeaza peste iam cu un muguroi inalt de 25~30.cm. Primavara de jur imprejurul: pomului plantat, {a dimensiunile gropii se amenajeazi din pamdnt mérunfit un fel de lighean in vederea udai pana ce incepe cresterea listarilor, in caz c& primivara este secetoasd. In cazurile in care solul este argilos sau pietros se poate folosi Ja plantare pimént asa-zis ,de imprumut", luat din stratul superficial din jurul gropii sau adus din alt& parte. $i in aceste soluri, pe suprafefe mici, pomii pot da rezultate bune, cu condifia ingrasarii la plantare gi la 2-4 ani cu gunoi de grajd si anume cu ingrisiminte chimice. Este de altfel singurul mod de folosint’ eficient& a acestor terenuri in Italia, Spania si alte tari se folosesc chiar soluri total neadaptate, ficéndu-se gropi cu picamerul in stanc&, unde planteaza lamai gi portocali, deoarece clima permite cultura acestor specii, care crese gi rodesc la fel ca in vase, prin folosirea ingristimintelor organice gi minerale. Dupa pornirea pomilor in vegetatie, primavara, musuroitil gi ligheanut de pimant se impristie prin prasile. 2.7. PROIECTAREA COROANEL Este o lucrare simpli de care multi pomicultori se feresc si prefer si procure pomii altoiti in varsti de 2~3 ani, cu cocoana format, care se prind mai greu la piantare, asa cum s-a ardtat anterior, Deci, pomul este in varsta de 1 an (varga) (fig. 2.1), Se scurteazi deasupra unui mugure situat de aceeasi parte cu rana cicatrizaté de la punctul de altoi. Taietura de scurtare se face oblic eu2 mm deasupra bazei mugurelui terminal. inaltimea la care se scurteaz& se socoteste insumiind lungimea trunchiului care se adopt, cu 25 em pentru emiterea de ramuri pentru coroani, Eventualii Listari ce se afla in zona coroanei pe portiunea de 25.cm se scurteazi{ la 2~3 ochi, deasupra unui mugure care s4 priveasea spre exterior. Lastarij din zona trunchiului se scot cu foarfeca la inel. 38 Fig. 2.1 ~~ pregitirea pormului; b ~ agezarea pornuhai Ta plantare pentru plantare Cand plantarea se face toamna in locuri neimprejmuite, tulpinile pomilor se protejeazi contra iepurilor, cAprivaretor si altor rozitoare, prin infigurarea cu hartie de ambalaj, saci deteriorati sau folie de polietilend, care se prind in 2 sau 3 locuri de trunchi cu sfoard sau plastic. O protectie de durata, pam la ingrosarea trunchiului, este inconjurarea trunchiutui cu 3-4 picheti, smicele de aiun sawalte esente, de kingime egala cu a truxchiului si grosime de cel pugin’1,5 cm in diametru, Se pot folosi si linteti de seéindura trasi la dimensiuni sau rezultati de la gatere sau fabrici de cherestea. Acestia se leaga in trei locuri in jurul trunchiului, neapirat cu fir de plastic, care df voie legaturi si se lngeasca pe masura ingrosarii tulpinii. Legaturile se refac in fiecare toamnd acolo unde cedeazi. Prin aceasti metoda se apar pomii si de cerbi, care fi distrug cu coamele prin frecare de trunchi si mai are avantajul, c& la tratamentele aplicate ta trunchi, solutia poate patrunde printre legaturi 39 2.8. PLANTAREA ARBUSTILOR FRUCTIFERI $I A CAPSUNULUL Pentru arbustii fructiferi si c&psun sunt preferate solurilé wgoare, luto-nisipoase, deoarece ridicinile acestor speci sunt mai fibroase, fara o putere de penetrare mare ca la pomii fructiferi. Pentru acest motiv pomii fructiferi yi clpsunut sunt mai pretentiosi la umiditate si cer uditi obligatorii la plantare si in caz de secet. La arbustii fructiferi, care sunt plante pe radacini proprii (nealtoite), plantatul se face mai addnc cu 5~6 cm fati de zona radacinilor, cat a fost in pepinier’. La unele specii, cum este afinul care cere sol acid, la plamare se adaugi turbi, rumegns sau litieni de conifere (10-15 kg la plant’), separat sau amestecat in proportie de 2 parti turba la o parte rumegus sau litier’. La alte speci, cum sunt zmeurul, coacizul si agrisul, plantarea se poate face pe brazde trase cu plugut {a adancimi care-s& permitd introducerea radacinilor, plus 5-6 cm din tulpind, iar ingrasimintele. chimice si minerale se aplicd de-a lungul brazdefor, dup’ ce ridacinile s-au acoperit cu un strat de pamant gros de 10-15 cm. Dupi plantare se biloneaza randurile, acoperind plantele cu un strat de soi de 10-15 em. Plantarea stolonilor de capsun se faee toamna, pana la 15 octombrie, pentru a putea obtine o prima recolta fn anul urmator. Se poate face si primavara (martie-aprilie) si chiar ia mai-iunie, cu stoloni refrigerati pastrati in depozite frigorifice peste iarna, Terenul ales, usor si permeabil, se niveleazd gi se fertilizeazi cu cca 60 t gunoi de grajd la ha, 500 g superfosfat si 600 g sare potasic’. Solul se dezinfecteazi contra viermilor albi cu Metodox 25-75 kg/ ha sau Lindatox 25~75 g/ha sau in cazul prezentei nematozilor cu Temik 106-60-80 kg/ha, Mokap 106-20-60 ke/ha sau Dazomet granulat 450 kg/ha. Aceste pesticide impreun ou ingragamintele se incorporeazi Sub o aratura la adancimea de 28-35 cm, exectttati fn perioada 15 iulie — 15 august. Stolonii se fasoneaz’ lisdndu-ti-se 1-2 frunze, iarradacinile 40 mu, grant gresit bine gregit Fig. 2.2~Pozita sistemului radicu- Fig, 1.1 Adincimea de plantare astolonilor laral siofonilor de cApsun i plantare de cépsun se scurteazi numai dacd depagese 20 cm lungime. Se mocirlese si se planteazii, cu plantatoare de lemn, ca orice risad, agezandu-se aza cum este indicat in figurile 2.2 si 2.3. Plantarea se poate face si mecanic pe suprafefe mari cu magina de plantat rasaduri. Plantarea se face in randuri simple distantate Ja 70-80-cm si plantele se pun la distanta de 25-30 cm pe rind. CAPITOLUL 3 LUCRARILE SOLULUI, APLICAREA INGRASAMINTELOR SI.A UDARILOR IN LIVEZILE DE POMI, ARBUSTI FRUCTIFERE $I CAPSUNERIT 3.1. INTRETINEREA SOLULUI {N LIVEZI in primii ani dupa plantare terenul din livada se menfine ogor negru (luorat) printr-o ardturd la 18-20 cm executatd toamna intre randuri i Sipat la casma pe rnd si prin prasiri mecanice sau manuale in cursul vegetatici. Mentinerea soluiui lucrat (aerisit) stimuleaz dezvoltarea ridacinjlor in adancime si elimina concurenta acestora cu buruienile la apa si brand. in plantatiile de arbusti fructiferi sau cipsunerii, solul se mentine afanat si curat de burnieni in permanenta. In livezile de pomi, in primi 3-5 ani dupa plantare, mai aies pe terenurile plane si cu posibilititi de udare, se pot face si culturi interca- late cu plante cum ar fi: cartoful, sfecla, ceapa, usturoiul, mazrea, fasolea, castravetii, davleceii, pepenii, cApsunii, morcovul, pitrunjelul si chiar hreanul. Se exclude din livada cultura gréului, porumbului, ovaézului sau lucerei, care sunt concurente pentru apa, iar in cazul porumbului si talia acestuia deranjeaz pomii tineri prin umbrire, Plantele intercalate se planteaz in randuri drepte, iar in cazul lucririlor cu tractorul chiar in benzi care si permit’ deplasarea acestuia. ‘Oricum se va amplasa cultura intercalata pe randul de pomi, se Iasi o banda necultivati, care se intretine ca ogor negru, lat de 1,5 m si care se lifeste amual pnd la 2,5 m. __ Dup 4-5 ni, cdnd datoriti umbririi nu mai sunt posibile culturile intensive, intervalele se infelenesc prin inierbare, chiar se seamand 42 ierburi (graminee + leguminoase). Iarba trebuie cosita des inainte de a face siménfi si se poate lisa pe loc sau da pe randul de pomi ca mulci, Pe réind, banda lisata se priseste repetat sau se erbicideaz’, Daca iarba rezultati de pe intervale se foloseste in furajarea animalelor, trebuie avut grija ca si fi trecut 10-15 zile de la ultimele tratamente fitosanitare sau sA se faci fan, deoarece prin uscare si depozitare, reziduurile de pesticide se degradeaza. Pe pante sau la pomii altoiti pe portaltoi mai vigurosi, plantati la distante mai mari de 4/4 m, terenul se lucreaz& numai in jurul pomilor pe o suprafafai circular cu raza de 1,5 m, in general corespunzatoare proiectiei coroanei pe sol, restul terenului se mentine inierbat. Pe pante mai mari, cercul lucrat in jurul pomilor se amenajeaz’ ca platforma cat de cat orizontala, prin s’parea mai adénc& in amonte gi ‘dat paméntul in aval sinivelat, platforma care, pe masura posibilitatilor, se méreste anual. in plantatiile de arbusti fructiferi si capsunerii, intretinerea solului sse face ca ogor negru prin ardturi de toamna si prasile repetate in cursul ‘vegetatiei sau erbicidare. 3.2. INGRASAMINTE APLICATE IN LIVADA Pentru o recolta constanti de fructe si pentru calitatea acestora este nevoie ca la intervale de 3~4,ani sa se aplice pomilor ingriséminte organice si anual ingrisiminte chimice, in functie de starea vegetatiei pomilor si cantitatea recoltei obyinute anual. Dac&, din varii motive, recolta a fost slaba si, ca urmare, cresterile pomilor sunt puternice (80-100 cm), se poate amana aplicarea ingrasémintelor organice cu un an saw excluderea aplicarii ingrisamintelor chimice in cursul perioadei de vegetatie, cu conditia a frunzisul si fie mentinut intact, prin tratamente aplicate corect con- tra boliior gi daunatorilor. Este gresiti practica unor pomicultori de'a nu aplica tratamentele fitosanitare in anii fird recolti sau cu recoltiislaba. Ca urmare, pomii pierd frunzigul si astfel se compromite recolta timp de cétiva ani. Daca aplicarea ingrisamintelor se poate micyora cantitativ sau exclude in functie de posibilitii, tratamentele fitosanitare trebuie aplicate obligatoriu. a in continuare redim descrierea principalelor ingrasaminte folosite in pomicultura — Gunoiul de grajd, objinut de\la animale, se poate folosi semifermentat, atunci cAnd paiele provenite din asternut se brunificd si se Tup cu usurinfé. Se aplicd toamna. Gunoiul fermentat (imranita) este $i mai bun si se recunoaste dup culoarea neagra si faptul c& se fairama sor, inclusiy paiele. De regula, fermentarea are loc in platforme amenajate pe lang’ grajdurile de animale sau in locuri anumite din livada. Gunoiul dé grajd se di toamna in cantitate de 4-5 kg/m? si se incorporeazd imediat. Mranifa se poate da si primavara. — Mustul de grajd se colecteaza in bazine de ciment si se amestec cu urina. Este un ingrastimant suplimentar, bogat in azot, si se aplica diluat cu 5-6 parti 2p inainte de pornirea pomilor in vegetatie si la 40-45 zile dupa inflorit, mergind pani la 40-50 litri la un pom in plina vegetatie. - — Gunoiul de pasdre este mai bogat in elemente nutritive decat gunoial de grajd si se aplica primavara inainte de pomnirea in vegetatie si cdtre sfargitul Iunii iunie, Se administreaza diluat cu apa in proportie Ge } la 8, dupa ce a stat la dospit 2-3 zile, sau mai mult. Se di 30-40 litri la un pom in plind rodire. Se poate diminua diluat eu 4~5 portii apd, imediat, pe sol urmat de peasili. Se poate administra si fara diluare cu apa toamna, socotind cam 106-200 g/gunoi de pasare uscat la ma. — Compostul se poate objine in orice gospodarie din resturi vegetale si animale, chiar si cenusd, moloz ete. Acestea se pun la fermentat in gropi anume, adinci de 0,5 m. Cénd groapa se umple Ia juntatate se pune un strat de plmant gros de 10-15 em, sau gunoi de grajd proaspat, apoi se continua depozitarea pind ce platforma depaseste cu 0,5 m suprafata gropii, dupa care se acopera cu un strat de pamant gros de 10-15 cm. O dati, de dova ori pe luna platforma se uda si se mentine timp de 6 uni sau | an pana ce a putrezit bine tot amestecul. La incorporarea ingrigimintelor organice, adancimea este de 5-8 cm lnga.trunchi si creste pind la 12-15 cm spre periferia coroanei. Cind se administreaz peste tot in livada, spre mijiocul intervalubui, adancimea de incorporare creste fa 18-20 om. 44 Ingrisimintele organice imbogatese solul in flora microbiand gi inclzesc si imbunititesc structura acestuia, ~ Ingrésdmintele chimice se administreazi anual, in afara anului cnd se dau ingrasdminte organice. Se poate administra si in ani ¢ind se dau ingraisiiminte organice; numai daca acestea nu sunt bine sau nu sunt deloc fermentate, {ngristimintele chimice se socotese dupa procentul de substantia activa (s.a.) confinut, care poate oscila intre 12, 18 si chiar 40%. Adica, 12% s.a, la 100 g ingrasimant si 120 g la 1 000 g. ‘ingrisimintele chimice folosite mai mult in livezile de pomi sunt cele ew azot (N), eu fosfor (P;G.) si cu potasiu (K;0). Dintre ingrisdmintele cu azot amintim sutfatul de amoniu, cu 20- 25% s.a. Acest ingrasdimént nw este recomandat pe solurile acide (pod- zol). Se recomanda a se da toamna. Azotatul dé amoniu, cu 32-34% s.a., merge pe toate tipurile de sol, in cursul vegetatiei. Urea confine 46% s.a. azot si se recomanda in special pe solurile cu aciditate redusa tot in cursul vegetatiei Toate ingrisdmintele cu azot sunt usor solubile in apa si deci se spali usor de cdtre ploi, migrind in adincime. De aceea trebuie,ad- ministrate in cAteva reprize, la momente de maxima asimilatie si de crestere a listarilor, incorlorandu-se prin prasile superficiale. Cantitativ, se dau in jur de 9-15 g s.a, la m? sau 90-150 kg Ja ha. ‘Ingragamintele cu fosfor se gisesc sub formi de superfosfat cu 16% s.a. (P;Os) si 27-30% caleiu (CaO). Exist si superfosfat concentrat care confine 38-50% s.a. Se preteazi pe toate tipurile de sol, Din cauzi ca se dizolva greu, ajunge greu la nivelu! rédcinilor, fapt pentru care se administreaza toamna sauin ferestrele iemii si se incorporeaza sub ardturd sau sépatura cu cazmaua. Se administreaza in cantitate de 6-10 g la m= s.a. (60-100 kg s.a, la ha), ingrasamintele cu potasiu se gasesc in comert ca sare potasic’, cu ‘un confinut in s.a. cuprins intre 20 si 40% potasiu (KO). Se foloseste pe toate tipurile de sol: in zona dealurilor subcarpatice, pe podzol, au 45 efect mai bun daca se administreaz 0 data cu superfosfatul si cv prat de var ca amendament. Ca si superfosfatul, se di si se incorporeazi toamna in acelasi mod, in cantitate de 8-15 g s.a. la m2 (80-100 kg s.a. laha). i Ingragimintele chimice complexe au 2-3 elemente nutritive in for- muta (N.PK.). Se administreaza toamna, in ferestrele iernii siprimivara foarte devreme, in cantititile recomandate de firma Producatoare. Cenuga, de asemenea, se consider’ drept ingrisimént si contine potasi, fosfor, calciu, magneziu, fier, cupru. : Se poste da impreund cu superfosfatul 30-60 g/m, toamna, §i incorporata in sol. 3.3. UDAREA POMILOR (IRIGAREA) De reguli, in zonele unde suma precipitatiilor depiseste 600 mm. anual, asa cum este cazul in zona dealurilor subearpatice unde este cantonati in cea mai mare parte pomicuitura firii, pomii merg si fri irigare. "Exceptic fac zonele colinare si de cdmpie, unde, de regulé, sunt cantonate speciile termofile (cais, piersic, migdal), unde pomicuftura nu este posibila fara irigare. Daci exist& conditii materiale udarea pomilor este benefic’ peste tot si mai ales dupa plantare $i in lune ulie-august, cnd, in unit ani, se instaleazé lipsa prelungiti de precipitatii sau chiar seceti. Prin udare, trebuie realizati umezirea solului, pand la adancimea de 50-60 om. Astfel, la un pom tnd pana la intrarea pe rod sunt necesare la o.udare 2-4 gileti de apa, iar la un pom pe rod inte 5 si 10 ealdari de apa, in livezi cu suprafafa mare, prevazute eu sisteme de irigare, udarile se fac in finctie de nevoia de apa a pomilor si eficienta economica. CAPITOLUL 4 TAIERILE APLICATE POMILOR FRUCTIFERI Scopu! pomicultorufui este acela de a obfine de la pomi in fiecare an producti de fructe de calitate, mari gi bine colorate. Pomul, din punct de vedere biologic, are tendinfa naturald si produc fructe in scopul perpetuairii speciei, lao anumita varsti, de calitate, in functie de factorii pedo-climatici si de multe ori periodic. Cu trecerea anilor, coroanele se fndesesc, ramurile roditoare se alungesc si se tamific’, stabind ca rezistenta si deci se tup usor. Din cauza umbririi, din interiorul coroanei, ramurile se degarnisese, incepind de la baz. Cu timpul, vegetatia utili se deplaseaza catre exteriorul coroanei gi eatre varf, micsorandu-se suprafata productiva a pomului, Interventia omului prin taieri gi celelalte ingrijiri urmirese stoparea acestui fenomen natural, in favoarea mentinerii rodului repartizat uni- form in coroana, a rodirii constante si obtinerii de fructe de calitate. Prin taieri in primii ani se urméireste formarea unei coroane solide, echilibrate, care sa permit pitrinderea luminii, uniform, in interiorul ci, lumind fard de care nu ave loc ,asimilatia clorofilian’ in frunze si deci fabricarea hranei necesare cresterii si rodirii, Dupa intrarea pomilor pe rod, thierile urmarese un echilibru perma- nent intre crestere $i rodire, reglarea incdrcdturii cu muguri de rod peatru a obfine fructe de calitate, pozitionarea samuritor producdtoare de muguri de rod si intrefinerea for continua. 4.1. TAIERILE DE FORMARE A COROANEI Scheletul coroanei se construieste in primii ani dup& plantare cu Scopuil de a crea conditi pentru intrarea pomilor pe rod edt mai repede, rodire constant’, fructe de calitate. 47 in primii ani dupa plantare, prin ingrasiminte $i tratamente fitosanitare aplicate la timp, urmarim cresteri anuale care si depiseasca 60-70 cm lungime, la sfarsitul fiecdrui an. Asupra acestor ramuri acfionaim, de reguld, prin rariri. Se evit scurtirile cresterilor anuale, acestea rezumandu-se numai la acele ramuri gi in punctele unde dorim, in anul viitor, ramificari pentru formarea eventualelor etaje ale coroanei, a sarpantelor si subsarpantelor. Scurtarea tuturor ramurilor coroanei in perioada de tinerefe nu se face decat accidental in situatia cdnd, din diferite motive (ipsa hranei si apei, atacul bolilor si daunatoritor, grindina etc.) pomii nu au crescat decat foarte putin sau deloc, La pomii cu cresteri normale, prin practica gresiti a scurtirilor generalizate, se obfin in anul urmitor cresteri gimai viguroase, fara a avea loc diferentierea mugurilor de rod, deci intarzierea intririi pomilor in perioada de rodire, Prin riririin perioada forms coroanei se inlatur’ cresterile cu pozitie vertical, de obicei viguroase, cele dese sau cu direetie de crestere spre interior, precum si coneurentele axului sau viitoarelor sarpante si subsarpante. La formarea coroanei se urmireste ca unghiul sub care.o rammur& (sarpanta) se prinde de un ax sau de tulpina pomului si fie de 40-45°. Sarpantele, cu unghiuri de prindere mai mici, se desprind usor prin despicare sub greutatea rodului si Ja vanturi, asa cum este cunoscut acest fenomen la cel mai rispandit si valoros soi romanesc de prun, ‘Tuleu gras. intr-un eta} se Las pentru formarea sarpantelor 3-4 ramuri distanfate intre ele obligatoriu la 8-15 cm si repartizate ct mai uni- form in jurul axului Formarea etajului din muguri succesivi nedistantafi, duce cu timpul, prin ingrosarea ramurilor, la o intrepatrundere a zonelor de prindere pe ax, slabind rezistenta jor Is rupere. Etajele pomului se formeazi la distanta de 60-80 om, la speciile simburoase si la cele semintoase altoite pe portaltoi vigurosi si la 20-25 cm, la speciile semintoase altoite pe portaltoi de vigoare slaba. Distantele intre etaje trebuie sa fie mai mici la baza coroanei si mai mari cltre varf pentraa pitrunde mai multd lumin’. Ramurile etajelor ‘nu trebuie sd se suprapund una deasupra alteia, pentru aevitaumbrites reciproca. 48 in procesul de formare a coroanei urmarim ca pe sarpante si lisim subsarpante (ramuri de ordinul ID), pe care, mai departe, se las ramuri de ordinul III, denumite de semischelet, care se dirijeaz’ prin tSieri deasupra unui mugure bine plasat, astfel incat si se umple golurile bine luminate. Mai departe, pe aceste ramuri de semischelet, apar listarii anuali si ramnurile de rod. in cazul cand nu gasim ramuti plasate corect pentru formarea coroanei se apeleazi la inclinari si legari (palisiri), care se fac fie pe spalieri amplasati anume in livada, fie pe stacheti sau chiar prin palisarea ramurilor prin Jegarea de ax sau unele de altele. Operatiunite de taieri si de dirijare a ramuritor fa formarea coroanci sunt redate in tabelul 4.1. Schemele de formare a coroanei sunt prezentate sintetic in figurile 41,4.2,43, 44, 4.5, 4.6, 4.7, 4.8, 4.9, 4.10, La ten, cord, whe, cons raunred/e ty te Fore a4 tyfAF i0-socw Jo seus Teepe. ofa 05 Fig. 4] ~Formarea coroanei su forma de vas" 4—Pomicultora as Tabelul 4.1 COperatiltehnologice de tier side dinijare a ramurilor Ia pornt A. Operatiunl de titere aplicate Ia pot Denuinires operatiunit CCaracteristici gi parametti [fects si rezultate scontate plastare ls 7 z Taser Copa adc ole prpndilar oa cin, | Reza aetna i rota plate. | pon ex spank ect ma ick [eset a rte r : Soon po cute miloc Tacrara ipa) Pompano de eyie cues ine dot | Sotinpe pentru formare trunchi plus 20-25 em pentru coroand omit cx primul etaj format necesté thieri de scurtare & axului la iniltimea de proisctare a etajului urmitor si scurtare rarurilor din primul eta la © Yungime de 60 em pentru ramificare ‘Scurtarea axului determind ramificarea si formarea rarmsilor celui de-al doitea eta. ‘Suprimarea unor ramuri, “Paierea complet, de bazd a unei ramuri ta nivel inelulul ‘mai ingrojat din zona de ramificare. Bliminarea ramurilor concorente $i ‘tle erescute in poziti nepotrivite. onl ‘Suprimarea unor Sista Tries nsaror ses Te pine spin de eae Eliminarea listarilor coneureat} {a ‘prelungirea ramurilor de baz sista ceresculi in poi necorespunzstoare, muguri . | Suprimarea unor’ ~ | Seexecutimanual| Te dezmugurit, cand mugunis-autumilat si se desprind user. Poate Tnloct plivitul gi taieren’ Vistaritor edorii 0 \ | Tabelul 4.1 (continuate) 2 ‘Ciupital 1istarilor. Suprimarea varfului erbaceu al lstarilo care tind sl creased ‘pea viguios si a eclor care trebuie si formeze organe de| rod. ‘Stopeazi temporar cresterea listarilot, Stimuteaz&aparfia no formayini de rod Copilitulfistarilor anticipai. Scurtarea ramurilor. Taierea si scoaterea de la biz& a listarilor crescutt la subsuoara frunzelo “Aiereaunei porfuni din lungimea ramurilor Scurtaea in Temn nou (de vn an) In 2-3 mm deasupra unui mugure: Scurtarea slab pnd la 1/3 din fungimea ramusi; ~ seucatea moderatd pnd Ia. 1/2 dis lungimea ramus; ~ seurtrea patericd ping a 2/3 dia langimea rama ‘Surtarea ramurilor deur an se reeomands numa ia ticrile de formare pentru a obfineramificarea. ‘Sourtarea in enn vechi se executd deasupra ne ramificfi pe lemn de dot sau mai mull ani, Este specitic8 pomilor in pling rodie sia eel in decln. La acetia din rma, scutarea Se poate face gi deasupea zonei eu muguri dorminzi, Li eles listari prea desi, ‘Scurtarea tamurifet provoact rami- ficarea cu atit mai intens ou edt este ‘mai puternicl. ‘Are efect de stimulare a cresterii side {ntirziere a rodini, Prin scurtare se elimind varfurite atacate de boli, cele nelemnificate sa afectate de ger. Provoacl activarea mugarilor dor ‘minzi sia celor adventvi. Formarea nor listari noi. Revigorarea cresterilor in general, Inelarea Scoarjei ‘Const in sectionarea de ur Imprejur a scoartei ramurilor gi Inelarea provoacd intreruperea tern~ se jeeso oes te SS Aceeasi efectuati sub o ramurd sau mugure deasupra unej ramuri sau mugure provoacd $i intensified cresterea acestora. Crestarea executaté dedesubt frineazt cresterea ramuri sau mugurelui, Tabelul £4 (continuare) B. Operatiuni de schimbarea pote ramurilor ° 1 z Tnclinrearamuilr 3% | Aplearca into ponitie apropits de oizontsla si fixarea | Slibeste rtmul de creer vigoae alistaritr, ci ajuorul unoeagmfe, cals, dstaniere sa legarea cu | Stimalea tendinja evolitict spre fire casi din material plas. froctifiare. Arcuirea samurilorgia | Arcuites ramurilor se efeetueazt dinspre axul pomulvi spre| Permite realizarea nor forme de tailor. ixterior gi de susin jas. ccoroand cu ramuri arcu CCurbura mu trebuie i fie prea pronunjatt pentru a favoriza | Grabeste formares organelor de rot pe apartfaVistarlorlacomi, pporfiunea descendent a ramuri Tmarastiaey | Seige arpevhrorstuoecane” | Sra atneaiaeas | athens Sand C. Forme de coroand mai des Fispanditein cultura Dentieacoranel Carats) L alae Q 1 2 Pinmide caja. | — Trunchil de 06-10 1a species mit, py gu, pr, cires, visi, altoite pe portato de —inalkimes 2,5-4,5 mn, vvigoare mijlocie si mare. ~ Cotoana cu tei etaje a cite 3-4 sarpante, = Distanja inte etaje 0,6-1,2 m. — Fiecare sarpantl cu 3-4 ramuri de ordinul I, dispuse bilateral alter, ta distanfa de 60-70 cm. —Deasupra etajului al 3-lea se suprimé axul coroanei, Tabelul 4.1 (continvare) ° 7 | 2 ‘Vas ameliorat. =m de 06 m. ‘La speciiles piers, ais, gui, altite ~ Inakjimes. de 25-30 m, pe portaltoi de vigoare mijloie simare. ~Coroama cw un singur eta, formatin tre sarpant:inserate pe trunchi la 12-15 em distant ~ Ficeare sarpanti prezinté ramificafi de ordinul Il dispuse bileteral ater, Fas tuff ~ Trunehi de 0,6 m, La speciile: mar si par altoite pe ~Inatimea de 25-3,5 onal de vigour! = Comoand formats din 14-16 rami principle, digpus in | — {rl axutui 20-30 cm, conduse in pote abe (65-70") Fs subir ~ Trunchiul de 0,4-0,6 m, La speciile: mir si plr atoite pe Totnes 2,0-2,5 m. ‘portale vigoare mics sau mijlocie. ~ Coroans conic cu schoetlalcituit in anu por si 23-4 rami la bazd ~Celelale amuri de pe ax sunt de semischelet gi de rod Palme ctaatev rate | —Tronchi de 05-07 m Laspecile: mip, uti, pr, oblice. ~~ Iniitfimes 2,5-3,5 m. 1 oars 53 vixinaltite pe portato’ de vigore ~ Al pomblui susie 2-4 preci de garpante distaste | mijlocie. La’ piste se seeorseels le0.-10mpe drei rindl icine 45°60 a | pnts cua out yrs act Treva ~~ Pe sarpante sunt ramuri de semischelet. * ~Coroan dint pe sale wes Tabelul 4.1 (continuare) 0 T 2 Palmeté etajaté cu brafe | — Trunchi 0,5-0,6 m, orizontale. Laspeciile mir, pr, gutui,visin, altoite inaltimea 2,$-3,0 m, pe portalioi de vigoare mijlocie sau Axul coroanel poarté 3-4 perechi de sarpante distanjate | mica. 1a 0,6-0,7 m, orientate pe direcfia eindului gi dirijate in pozitic orizontald, ~ Pe sarpante sun! inserate ramuti de semischelet, = Dirijarea, palisarea gi susfinerea garpantelor se face cu ajutorul spalieruai. Gard belgian, = Trunchiul 0,4 m. La speciile mir, pir, eu pomi de ~Inatyimea 2,0-2,4 m. vigoare mic ~Fiecare pom prezinti dou garpante cu pozifie inctinat la 45° dirijate pe direct randului. ~ Sarpantele poarekramnuti de semischelet si ramuri de ro. ~ Dirijarea gi sustinerea sarpantelor se face cu ajutorul spalierau | ~Tulpina sub form de vargl se arcuieste pe directiarandutui | La speciile mar si pir, ew pomi de atunci cind atinge lungimea de 1,5-2,0 m si se leagt in| vigoare mica aceasti pozifie de prima sirma de jos a. spalieruui ~ Ramura ce apare in zona cea mai inaltd a curburil se arcuieste la rindul ei, in directia opusd, atunei cénd atinge Tungimea de 1,5-2,0 m. ~ Operatiunile de arcuire a randurilor care alcdtuiesc scheletul pamului se repeté pan la sirma de sus a gpalieruui = Pe ramurile de schelet arcuite se rejin numai ramificafii de semischelet si ramuri de rod. ard rm | a su Fenda [reat] [AL PARK AL va] Fig. 4.3~ Formarea coroanei sub forma de ,Vas ameliorat,anii I-V. Ly yey gs PRIMUL at aa i fateatican] [aL TaTRLEL CONCILER S Fig. 4.4 ~Formares coroanei sub forma de ,Fus tft, watt ed Eactaeltti- aa) fciiiter| © Fig, £5 ~ Formarea coroanci sob forma de ,Fus subjre*, anti HIV frame] © Fig. 4.6 ~ Formatea coroanei sub forma de ,Fus subjite" pe spalier anit -V tala a} to. a) Fanatics) Patetgagtbssns) Eemiceral Fig. 4.8 - Formarea coroanei sub formé de ,Palmetd eu brat orizontale! aati HIV Fig. 4.9~ Formarea coroanei sub formi de ,Gard belgian’, anii LIV Eeneveget oemne gp] pt) Plage] eget] © Fig. 4.10 Forma de coroan’ ,Lépage", anii IV 4.2. TAIERILE DE INTRETINERE A COROANELOR ——— i Séaplicd dupivce pomii intr’ perod si urmaresc limitarea voll + coroanelor pe verticati giorizontalé-sirechilibralanual'intre crestere si rodire. Pentru o exploatare eficienta a pomilor, taierile de intretinere urmaresc limitarea inilfimii coroanelor la urmitoarele dimenstuni, in Funcgie de sistemut de'tivada; portaito’ si species > mrry = livezi clasice (pe portaltoitviguroyi): = 3545 y =livezbintensive (portaltal de vigoare mijlocie) “= 2,2=2;5 m; ~livezr superintensive (portato de vigoare slabs) =1,8-2,0 my — specia pri —3:5ad;0m;~ = specia eign nt —3,0-4,0 m; — speci picisic — specia’ cree oo Cu ocazia tiieritor dé intrefintre se elimina si ramurile atérnande, la baza coroanei, umibrite si care tmpiedica lucrarilé soltlui pe rindi de pomi. Se face Timitarea lifimii .gardurilor fructifere*, in*cazut coroanelor dirijate sib orice forma (aplatizate) pe gpalieri la [,5-1,8 m. Se elimini ramurile suprapuse care impiedica patrunderea luminii in interiorul coroanei. Se scurteazi sau se scot ramificatiile de ordin I care indesesc coroana si care sunt plasate deasupra sau dedesubtul ramurilor de ordinul I. Scurtarea cresterilor la formele aplatizate (garduri fructifere) pentru a capita 0 forma conicd (mai largi a baza si mai strimte spre vart). Rarirea gi scurtarea ramurilor este mai intensd in zgna de ‘intrépatrunderé a cofdanélor. Echilibrarea er€sterilor de la baza si varful corganei se face prin eliminaréa {Astarilor mai vigurosi, din Zona superioara a coroanei, de reguld cu pozifie vertical si scurtarea moderati a celor de la baza coroanei. Echilibrarea sarpantelor din etajele coroanei se face in scopul mentinerii lungimii descrescande, de la baz spre varf. 60 fn urma rupert unor ramus. 4.3. TAIERILE DE. FRUCTIFICARE rr EICARE a eyeeceecrete - Si lose. si sub dk a : le-a aE RT u ae dered ————_—____ La speciile sei a ; ‘Wireline a Rmaclor respective, Te accea, scurtarea acestor ramur u.deasupra unui mugure florifer, De asemenea, scurtarea LISCOR Tips F Fig. 4.11 ~ Regtnerarea prin scurtare ‘vetrelor de sod le seminfoase 61 i micsti ci numai floriferi, eg ail I clrora, la subsuoara frunzelor, se formeazi mugurii de rod concomitent cu cresterea lor, fapt care explica gi rodirea mai constants a acestor specii. La mar si par formatiunile tinere de rod ca: pintenii, tepusele, ste Ca, prin scurtari, ramurile de rod 54 nu se Tungeasca si fructele sa se je mai aproape de rami “por Gnd sunt slab ‘ormatiunile denumite ,.coame d dis care iau nastére prin ramificare, constituie ramurile de rod specifice gutuiului, atunci cand sunt viguroase nu se scurteaza si se raresc, iar de 4 daca sunt prea dese se elimina cele mai slabe. Tot la gutui, ramurile de semischelet pe'care sunt formatiuni de rod si au rodit timp de 4-6 ani, se scurteaz deasupra unci maciulii mai viguroase. ramurile mixte tinere in varst. deJ3.ani eS as ais docieatumet ad oe cara fungi Sigrid se curteaz a9 din sims log PRERTIMS mixie caredepisese vaste de Po Ahi sunt de regulk ramificate si se scurteazi deasupra a 1-3 ramificatii mai apropiate de baza (fig. 4.12). Ramurile de 1 an (de semischelet), crescute in interiorul coroanci, ‘nu se scurteaz, dacd nu au depisit tungimea de 40-50 cm, deoarece 62 12 ~ Regenerarea ramurilorfructfere la de Tod" Dack inst a depagit lungimeade"60=70-cmy SO SCUrtEZE indepittind-1/3-din lungttea-tor-Cele-foarte-vigurozse-yimti ales seu scelecepetumte 2 torde schelet si semischelet. : Ramurile de semischelet in varstd de d e peste 5-6 ani, foarte ramificate, pe oe se — Se de rod imbatranite se reinnoiesc printr-o # urtare executatl a 1~3 ramificatii de la baza insertiei encnanl icafii de la baza insertici pe ramura suport Cand ramura de semischelet este foarte viguroasd si umpl i bine plasat in coroan, atunci, se scurteaza, op ines candies pe ntnitehite tte cat av eae a La specitie sémburoase cais, cires, visin), Famurl si Lag ‘ sin), Tamurile seurte § mijlo>ii nu se scurteaz. Ramurile mijlocii si hmgi, care au varsta de peste 2 ani, se pot scurta pentru normarea rodului. _Ramurile plete, specifice a visin, care sunt degamnisite $i cresc mumai prin mugurele terminal se scurteaza in zona unde apar ramificatiilaterale sau ramuri buchet Jn lipsa acestora, ramura pleata se scoate la inel, 63 “Sirig 2:19 oPostilta devogencrare#amurilor de semischelt imbitrait am. areca = Lepiersicy titeritevde-fructficare sunt obligatoritanual, deoaréce sgroctitea bine mutnat pe ramurtmixte'ts varst de-Y-an,-Lasat Prd + singeeventii detaliaté Tahivelal ramurilor de rod, piersicul se degatniseste 4.14 ~Posibiltti de regenerare a samurilor de semischelet imbitvanite Ye Fi i Tae cas; b~ pran. Loculintervengiei(Scurtii) est indicat prin sige 64 = fn lungime c: sisodul se deplasea7i citre varful coroanei, diminudndu-se foarte mult, ‘Acest aspect se observa destul’de des la piersicii raspanditi prin vii si lacei din gridinile de \anga casi, Astfel, la aceasta specie se scurteazA la 2-3 cm de la bazA toate ramturile mixte care au rodit, Cand sunt prea dese, atunci se inlatura la inel. Se aleg ramurile mixte crescute anul trecut, lungi de 30-40 cm la distanfe de 20-25 cm, Celelalte ramuri mixte sau salbele se scurteazi Ja 2-3 om de la baza. Pentru obtinerea de piersici mari s¢ impune gi inlturarea buchetelor de mai, precum si ririrea fructelor cand au diametrul de cca 1 om, lasind pe fiecare ramuri mixt un pumir de 4-6 fructe. Taierile de fructificare se fac in acelasi timp cu taierile de intretinere, care, de altfel, este prima etapa cu care incepem tdierile la un pom; dupa café sé trece la detaliu, operand pe ramurile de rod. De mentionat A tiicrile aplicate ramurilor de rod nu sunt obligatorii anual Ia toate speciile. Asupra ramurilor de rod se intervine obligatoriu pe masura ce pomii inainteaza in varst’ si ramurile de rod se ramificd si se alungese. De reguld, interventia este obligatorie cand mugurii florifért depagese 40% din totalul mugurilor. La pomii tineri/nu'se intervine asupra ramurilor de tod, iar cresterile anuale se rireso prin scoatere la inel Aird scurtiri, Scurtirile se aplic& atunci cand pomii intr& tn perioada de rodire deplind, cand cresterile anuale se tempereazi si nu mai depasesc 60cm, Taierile de rodire, efectuate anual, prelungesc perioada deplinei rodiri cu producti mari si de calitate. Cu timpul, vigoarea de crestere a pomilor se diminueaz’, cresterile anuale, indiferent de hrana gi agrotehnica aplicati, devin din ce in ce mai sourte sau se reduc la simple rozete de frunze. in aceasta faz se intervine cu ,,t8ieri de reintinerire“ sau regenerare. Sarpantele si subsarpantele se scurteazi, thind pe lemn de 4~6 ani deasupra unei ramuri laterale, ce creste cu directia catre exterior. O dati cu taierile de Tegenerare sau de reintinerire se impune si o ingrasare putemnica a livezii cu ingrisiminte organice $i minerale. . Asupra timpului cfind se executi tierile pretizam c’ Ja pomii tiner\, in perioada formirii coroanei, indiferent de specie, tiierile trebuie faicute primavara, in luna martie, cnd pericolul gerurilor mari a trecut. Tot $~Pomiceltura es primivara este recomandabil s& se aplice taierile Ia gpeciile samburoase, Pini ales la speciile sensibile, a care ranile se vindecd tai greu (cires, isin), La aceste specii este recomandat chiar ca therile si se fac& dup culesul fructelor vara ca $i formarea coroanei. La peciile seminjoase, la pomii pe rod, tierile pot incepe din toamn, dupa cules, in tot timpul ierii pan la umnflarea mugurilor primivara, ‘cind acesti-ead usor In atingere. Conditia este ca temperatura SX permit efectuarea lucrarii, deci sd fie mai mare de 2-3°C. Rinile mari, rezultate in yrma scoaterii unor ramuri groase, cv diametru\ de peste 3.cm, trebuie capsate (unse) cu alifiicicatrizante (ex Sanared), Sairen vopsea de Wet; at ales la speciile sfmburoase- “Taierile din perioada de repaus’® pornilér, denumite ,*aiertinuscat™, er fraslacuite par{falSau total priergtaferi m verde", care Seexeonks «pit cu jumfateaTuni unie, mai sles pentru formares coroanel. ‘La pomil pe rod ttierile se pot face dupt eéderea fiziologic® a uctelor, iar la unele speci chiar dupa cules (cires, visin). 4.4, TAIERILE LA ARBUSTII FRUCTIFERI fin zonele de deal si de munte eu suma precipitatilor peste 600 mm anual, arbustii gisesc conditii ‘bunede crestere si rodire, iar pentru zonele mai inalte constituie singura al partizi mici pentru piat’, lipseascd in nici o gospodarie, dat find mtiplele lor intrebuinféri pentru prelucrare gi continutul ridicat de vitamine si sfruri minerale, Pretind mai putine tratamente fitosanitare, find mai rezistent! la boli-si-diundtori, datorita frunziguliipielos sau bogat fn taninuri. Necesit& mai putine eforturi-la'tdieri, tntrefinere-si cules eomeagiateDupi plantare; toate ramurile ge scurteazs la 3-4 mugun openitraa obtinie’o tuft multe tamificatil-inprimii ani, nu seintervine bu taieri, Cand tufa se indeseste mult, se elimin’ ramurile mai slabe, cele prea dese gi cele care cresc spre interiorul tufe 66 ternativa. Pentru consumul casnic sichiar _ credem of arbustii fructiferi nu ar trebui si - _ Ramurile anuale nu se scurteazi deoarece mugurii rs 2A, deo: igurii de rod-sunt oe Te Coa ‘au varsta de 5-6 ani se elimina. pres labe ite se scurteazi in cepi de 2-3 ochi la suprafata O tufé normala trebui sa aiba 15-20 ramuri a trebuisd aiba si anual este necesar pe 3-4 remuri noi, Tntinerirea se face treptat, prin taieri aplicate upra nor ramuti tinere, viguroase situate cAtre baga sult = aris Dupé plantare, tulpina se sourteazi la iniltimea de T5-20 eps impel vegetatici, se aleg 34 lastari vigurosi, iar ceilalti se in anul al doilea, prima ii alesi listarii alesi in pri se scurteazi ae ert din Tangtinea TOF roe in din nou 2~3 lastari amplasafi la Za tater ome, Tn prumavara anulur IM, se scurteaza, de asem a din cei amplasafi la baza fufei. ea anul al [V-lea acesti listari se scurteadTa 17 din Tungimea lor Lal I\ . ngumea Tor Remar a varstd de 2~3 ani se lasi nescurtate. in continuare Eilat mind prit i cel ; se ciming pin seoatere de la baz ramurile uscate, rupte si cele care 45 Ramificaile laterale ale lastarilor se scurteaza la lungimea de 20- Tulpinile in varsta de 6-7 ani se elimina, ti i ipinile i ; (ndu-le de la bazi-Din bisa al nowt aleg un numar de 34 bine plasati shse scurteaza la 4-5 muguri, pentrua stimul i a i eae a aparitia de noi lastari necesari * Coacézul, Dupi plantare, tulpit _ + Coaci plantare, tulpina se scurteazi la 34 mug, Din ee ce iau nastere in primul an de vegetatie sealeg 4~5 jn primivara m are se lasi int ir numai varfurile in cA au de; qual dHl-lea, primavara, se pl gise aleg alti 45 lastari de un an, crescufi la baza tufei, iar ceilalfi se elimina in contiquare, anual, se retin céite 3~$ listari 5 anual, = 1 ajunge la 16-20 lastari la tufa. Nsctacnhon: 7 Anal si treptat se inliturd ramurile imbitranite si se inlocuiese cu altele tinere, care pomese de Ta ine suficienfi la baza tufei, la inlaturarea ramurilor mai in varsta se las& cepi de pe care s porneascd lastari noi. In fiecare primavard se elimina tamurile slabe, rupte, atacate de boli si cele plasate rau (spre interior} pentru luminarea tufei. + Zraguril.a plantare, drajonii se scurteazi la 20~25 cm lungime si se musuroiesc, In priméavara urmatoare se aleg 2-3 tulpini la fiecare planta de la care se inlatura prin scurtare partea superioara in lungime de 15-20 em, in ficcare ap, primavara se elimina prin tHiere sau rupere pur si sue ics Ef a ‘ulpinile de Pana care a sap et i an THO Sevusucd Concomitent, se inlatura tulpinile not, slabe, Mingimés sub | mm Ulpinile ramase se scurteaza Ja 10~20eny a spre. (Cand sistemul de cultura ea acestora Se Timiteaza la 40-30 cm prin-suprimarea de Js baza a Jastarilorce Sepigesc aceasta fauime, ah [pinile ram ate pentru a produce fructe, se leagi in manunchi largi pe spalieri, tutori sau intre ele. * Murui fard spini, Dupa plantare, se scurteaz& la 20 cm ‘a nivelul musurojului. in cursul vegetatiei iau nastere 2-6 lastari (nulpini) eu ramificafii laterale (listari anticipati).. Tulpinile se dirijeaza in forma de evantai pe garduri sau spalieri, iar Listarii anticipati se scurteaz la 25-30 cm. Tulpinile de 2 ani care au rodit se scot de la baza si se inlaturd. Tulpinile de 1 an se scurteazit la inaltimea de 1,8-2 m. Tulpinile noi ce apar la baza plantei se leag’ (paliseaz’) de suporti (garduri spalieri), dup’ ce au depasit lungimea de 80-100 om. + AliunulySe formeaza in 5-6 ani dupa plantare ca tufi, eareveste forma de conducere cea ti cu 4-10 tulpini sa i imal Vigurosi se scurteaz& din nou anual pan& ajunge la cca 10 J4stari fn tuff. Pentru alunul condus cu trunchi, scurtarea dupa plantare se face la indltimea corespunzitoare lungimii trunchiului 6k lus 34 muguri pentra 3, casi omi, Mugurii sau lastarii Spe pe Sa Portines destatpened eee es ca si la proiectarea coroanei pentru pomi, Anual'se elimina drajonii ce avur. Cand productia incepe' si scadi, se trece la ‘aieri de shiner : Scurtind pevlemu de 4-5 ani deasupra unei ramificatii La tute. se Bins tlpinile mbit, aeisnd wae prin rire. . + Smochinul. Inca de Ja plantare in groay , butasul sé incli; ‘Taierile vizeazd obtinerea a 3-4 tulpini principale care, prin inlaturarea {Getler tn primi 2-3 an, raid. Din lista porn dela baza ‘i r : ; leocprtjar pet ark elo greoion a8 geviiietilosdosinictficare-sunt-aseminatonreremecle-ale-piomiolwr JWromse seurteaz Renurffermuatercare depisesc-hmrgimea tie 6 7 Pentrerareviredepamnistrewtorsia favorizaistiniren@larbariot iarthst face pri ‘alge si {F Keopeld cu plimint sa folie de politilem™=—---em— = in finalul acestui capitol, amintim c& tZierile la arbi i fac numai primavara, SRLS CARO ape SPECIFICUL RODIRD POMILOR SI MASURI DE SPORIRE A CALITATIHI FRUCTELOR inceputul rodirii sau intrarea pe rod a pomilor dup’ plantare, are loc in Ritietie de specie, portaltoi si, in ultima instant’, de soi. Depinde (Parle male de. ingcijirile pomiler (Iucrarea solului, aplicaréa ,ingrisdmintelor si,fratamentelor.fitosanitare) care si pemmuia cresterea, ‘PAnd.la intrarea.pe.tod si in continuare,, ores _-Dintre, speciile, pomicole,-la-mir-gi-pirse poate-dirijarmai bine Jintrarea pesrodyfolosind diferii portatoi. Astfel, soiurile de mar altoite pe portaltoi de vigoare slaba (M9, M26, Voinesti 2} intré pe rod tn ani 2-3 dupa plantare, dar este nevoie de susfinerea pomilor pe spalieri sau pe tutore. Sistemul radicular al acestor portaltoi nu ancoreaza bine pomti in sot si acestia se ristoami sub greutatea fructelor, mai ales cind mai intervin vanturi mai putemice si vijelii. fn viitor gi pomicultorii nostri ver opta pentru fotosirea portaitoilor de vigoare slabs, cu mijloace de susfinere, deoarece, pe lings faptul cd pot obfine fructe de calitate (mai mari si mai colorate), au posibilitatea schimbarii rapide a sonimentului de fructe, in funcfie de cerintele pietei si recuperatea rapid’ a investitici Pesig.tot,n lume, in porticultura modern’ se folosesc poctaltoi de vigoare slaba care maresc,cficienjastivezii, si_prin usucints aplicarit Iucririlorigi‘a CulesUliinnee=- slaughter Pe portaltoi de. vigoare. mijlocie.(MIMIL06,M4-i-Gutuil- pen pir), intrarea pe rod a pomilor are loc in anii 4-5 dupa plantare gi tn locuri adépostite de vaneuri, pomii pot fi cultivati si fird spalieri sau tutori pentru sustinere, Intrarea pe rod are loc in anii 45 dup’ plantare. 70 Pe portaltoi vigurosi (paduret, franc si chiar vegetativi M 11 srivaz2, ‘mara! $7 Paral intra pe rod fn anit 6 fis plantare, Lapiersic, cites, vigin si cais nu exist’ diferente mari intre portaitai, a intrarea acestor speci pe rod. Rodirea are foc in anii 4-6 dupa plantate. La piersic, intrarea pe rod are loc in anul al Ill-lea, fa nucii altoiji dupa 5~7 ani, iar la cei obsinugi din sfimanfa dup’ 8-12 ani, La arbusti (coaciz, agris), intrarea pe rod are loc la 3 ani dupa Plantate, iar zmeurul si cipsunul in anul al H-lea. Mutte greseli facute in primii ani, cum ar fi scurtirile nejustificate, aldituri de lipsa ingrijiritor (lucrat solu, ingr’sarea, udarea $i combaterea Ddolilor si,dauntorifor), pot intarzia intrarea pomilor pe rod. Ingrasamintele apficate in exces provoacd, de asemenea, cresteri buiace, care pot intarzia intrarea pe rod. % Nerodirea pomilor mai poate surveni i in cazntile cdnd nu saul asigurat polenizatorii necesari ce au fost prezentati la capitolul respectiv,, in cazul soiurilor autosterile, in care de altfel se incadreazd multe din soiurile speciilor pomicole. 5 Rodirea depling (maxima) are loc dup’ 4~7 ani de la intrarea pe rod fn functic de specie, sai si portattoi. In fumotie de zestrea sa ereditard, iecare specie si soi are un potential Produetiv, care se manifesta pe deplin in condifii optime pedo-climetice si de ingrijire a livezii. Astfel, la mar si par se pot obtine si 50-70 tha, 2a prun, cais si piersic 15-25 vha, la cires si visin [8-24 ha gi 12-16 tha la coacaz ete. Asa cum s-a ardtat, acestea sunt producti potentiale, dar care in realitate scad, in funcfie de conditiile pedo-climatice ale anului gi nivelul aplicatii ingrijirilor necesare pomilor. Ca urmare, Ja alegerea speciilor si soiuritor, pornicuttorut trebuie si cunoascd pretenfiile pedo-climatice ale acestora si chiar sensibilitatea unora, rai ales Je boli gi dtundtori Astfel, caisu!; piersicul si migdalui, specii cu pretentii ridicate la ealdura nu merg decat in zonéle sudice’si vestice gi mai putin in zona deaturitor subcarpatice, unde este Cantonatd pomicultura, Pentru consumul casnic (1-2 pomi) sunt unele sojuri care merg gi in aceste zone, dar au durata de viati mai scurti. La fe} este Ja prun, cazul soiului.D'Agen care n merge in zonele sudice ale de la cildurd. Se cunoasteyde as iehea, sensibilitatea Soiului Jonathan $i Idered la fainare, a soiului Jonathan Ja patarea si prabusirea fructelor * in depozit. Soiurile: Generos, Pionier si Florina sunt rezistente la rapan si flinare, De aici, necesitatea ca, la procurarea pomilor din pepiniere, sf se ceari relapii asupra performantei fiecdrui soi, relafii pe care producitorul este obfigat sa le dea cumpératorului. Pentru a avea o parere general la alegerea sortimentului de plantat, rediim, in continuare, producfiile medii pe pom la diferite specii gi pe diferiti portaltoi. — Meri altoiti pe portaltoi de vigoare slab (M9, M26, M27) — 20-30 kg; — Meri altoiti pe portaltoi mijlocii (MM106, M4) — 50-80 kg; Meri altoiti pe portaltoi vigurosi (franc si salbatic) — 100-120 kg; = Peri altoiti pe’gutui - 40~60 kg; ~Peri altoiti pe franc gi silbatic — 80-200 kg; ~ Peri altoii pe corcodus sau prun franc - 50-80 kg; ~Caigi altoiti pe zarzir sau corcodus — 50-80 kg; —Piersici altoiti pe piersic ~ 30-60 kg; ~ Ciresi altoiti pe cires - 50-100 kg; — Visini altoiti pe visin — 30-40 kg; ~ Nucu aitoiti si nealtoiti - 50-100 kg; — Coacize — 1-2 kg/tufi; ~ Capsun — 0,1-0,2 kp/planta. Jn perioada rodirii depline, in anii cu conditii foarte favorabile pentru difezentierea mugurilor florari, pomiise incarca peste masura cu fructe. Caurmare, fructele rimén mai miei, se coloreazi mai slab, o serie de ramuri se rup, dar cel mai grav este diferenfierea slab sau deloc a mugurilor de rod pentru anul urmator, fenomen care duce la asa-numita periodicitate de rodire. Rodirea abundenta poate avea uirmiiri negative si asupra gradului de coacere a lemnului, deci o pregitité incOmpleta a pomului pentru iam, cu consecinte negative asupra rezistentei pomilor la ger. Cereetiirile efectuate in domeniu au dus la concluzia cd la mir si par, pentru hranirea necesari unui fruct, cu formare in paralel si a R mugurilor de rod pentru anul urmitor, sunt necesare 20-24 frunze sfnitoase, Pentru a ne putea orienta mai usor"asupra incdrciturii cu muguri de rod la taieri, se apreciazd ca normala distanta de 12-20 em ntre mugurii de rod pe ramura. Pentru corectarea inedreaturii de fructe pe pom, se actioneaza asupra formafiunilor (ramurilor) de rod, prin reglarea intensit&tii scurtarilor salt chiar prin rarirea fructeler la 4~5 sdiptimani dup’ legare, cfind au mirimea unei alune. Lucrarea se face manual cnd este vorba de un numiar mic de pomi sau de anumite ramuri, fn livezi mari, raritul se poate face chimic, prin stropiri cu anumite substanfe recomandate de cercetare sau de firme producdtoate autorizate, Rérirea fructelor pe scarii mai mare se practica deocamdat® la noi la piersic, pentru obfinerea de fructe mari. Oricum, costuf livrarii se Tecupercaza eficient prin preful fructelor la speciile ce se vatorificd pentru consum in stare proaspat’. CAPITOLUL 6 TRATAMENTE IMPOTRIVA BOLILOR, SIDAUNATORILOR Pe misura modemnizarij pomiculturii in Romania, prin introducerea in cultura a unor soiuri de pomi de mare productivitate, cu ealitsti superioare, in livezi organizate, cu spatii de nutritie strict delimitate, au apairut $i s-au rispindit si o serie de boli si diundtori, comune in toatl fumea. Conceptia, dupa care sofurile vechi, traditionale (Crejese, Domnesc la mils, Cordoane, Henge la pir, Grase, Varatice la prun etc.) erav imune sati mai pufin atacate de boli si daumtori, nu se verifica. Soiurile vechi roménesti, dintre care multe exist gi astizi, sunt in general tot atit de sensibile la boli si dunatori ca si cele nobile rispandite astlzi in cultura. Faptul ci nu se aplicau teatamente fitosanitare se datora necunostintei, lipsei de posibilitati, dar mai ales destinatiei productiei de frocte. Acestes se produceau, de regula, pentru consunsul fansifial, se foloseaur ca produs de schimb, cu cereale la cfmpie gi, din cele ce se alegeau mai bune, ajungeau i pe pista oraselon Abunden{a fructelor pe pietele oragelor noastre in trecut se datora gi productiei de fructe din oras (grdinile de Langa casd). Pentru familiite boieresti si de propietari de pimant ce locuiau én orase, fructele se aduceau de pe proprietatile lor. O dati cu dezvoltarea impesuoas’ a Viefii citadine, in special dupa cel de-al doiles rizboi mondial, s-au dezvoliat si piefele de desfucere si consurmul de fructe a crescut. De aici sinevoia de plantajii organizate, ‘cu productii mari si stabile, cu soiusi care s& reziste concurentei fructelor provenite din import, activitate care, de asemenea, s-a dezvoltat in aceast perioada ca i exportul de fucte roménesti. 4 "fn livezile comerciale, unde se produc fructe pentru pia{é, trebuie cate tratamente fitosanitare, la avestizarea: stafiilor de prognoza din ard sau in functie de ienofaza in care se afla formatiunea de rod sau fructele. y g ‘Pin noianul de pesticide care se afla pe piata, pomicultorul trebuic s& aleaga pe cele eficiente, mai pujin poluante pentru media $i mai putin ofivitoare pentru animale siom. : 1Ga cxmoascd, de asemenea, fapnul cd prin boli s¢ infeleg o serie de fenomene ce apar pe frunze, fructe si seoarfa ramurilor, provocate de ciuperci si bacterii, materializate prin pete, apoi necroze, ciuruit $1 chiar uscarea frunzelor sau criparea gi, tn ultima instanya, chiar irea fructelor. ae Prin diundtori se infeleg viefuitoare (fhuturi, viermi, acasieni, diferite insecte, precum si animale mari), care ataci pomii, rarmurie, frunzsle i fruciele. ; . De regula, bolile se combat cu substante, mai putin otravitoare decat daundtorii si tn instructiunile de folosire este breviat tmopl de pauzd d fructele si chiar iarba de sub porni nu pot fi consumate. BT TAL actioncaza prin contact cu boala sau diuundtorul si se umiesc de contact" si prin ingestie care actioneazi dupa consusmul din frunza sau fruct de cfitre daunator sav intrarea in circuitul sevei, cand pesticidele se numese sistemice. ; Treramentul fitosanitar (stropirile) se aplica cu ajutorul:pompelor de spate sau pe rofia caror presitine se face manual pentrm suprafefele mici, sau cu masini de stropit tractate manual sau de tractor, Ia care presiunea necesari pulverizarit solufie se execurd mecanizat, Deplasarea de la un pom Is altul se face din mers, Ja pompele de spate, cu furtune lungi, la pompele acfionate de motoare sau prin deplasarea tractorului, !a pompele legate de tractor. Pompele tractate de tractor executa o stropire eficlentd, dar ou dezavamajul cd batitoresc gi fac sleauri, mat ales efind terenul este moale dupa ploi. Pentru evitarea acestor situafii este obligatorie inierbarea intervaleior pentru a impiedica acest fenomen negativ. Pentru suprafete mai mici suntide preferat pompele actionate de ‘motor propriu sau tractor, prevazure cu furtunuri jungi cu care se face deplasarea in livada. es Cei ce lucreaza la stropiri trebuie sa se. protejeze cu masti sau tifon 5 Ube aa: la gura gi ochelari, iar tractoarele trebuie prevazute eu cabine inchise. es s i bs La prepararea solufiilor pentru stropit trebuie si cunoastem bine 53 x lis be 3 concenirafia pentru care pesticidul a fost omologat in Romania sitrebuie | # 2? Se [5S eee Tespectatd intocmai. O concentrate mai mare poate produce arsuri pe ae es Ba fnx 25 38 frunze $i fructe, uneori urmate de uscarea ramurilor si chiar pomnilor es ce pg [eted ee = intregi, iar concentrasiile mai mici nu au efect asupra boli $i 32 ga 8 gbuGe 22 dzunatorilor. Se.) [32 | 2 ga |c28 2832 De regula, pesticidul calculat pentru cantitatea de apa din pomp se ge ze |s a] e8 4 webs EF dizolva mai intai (de preferin}d pulberi) intr-un vas mai mic, in care se %. g be 3 ie Slee 44 ag wie amestecai bine pe masuri ce se adaugd apa, dupa care se toami in pompa ai ard i ee |e ge iG es si se completeazi cu api la capacitate, spilind, in paralel, si'vasul de Z 4 i j 3 sl? ele ‘ : 3 = ie aS maia, r £ B83) 5 2) 3 a 3 i Bele iarnd, care se fac in perioada de repaus vegetativ, g a a? ee |Es Pentru mir si pair rediim aceste faze in figura 6.1 “| ]e as 2eslesg ~ Stropirea I. Se face primavara la umflarea mugurilor, cénd 10 4 ale | G2 i i ie ae 15% din mugurii floriferi au plesnit (s-au desfacut). 2 | {se & SESE SS ~ Stropirea a II-a. Se aplica dupa cca: 15~20 zile, cand la 10-15% e121 1. ae din mugurii florali au aparut frunzisoarele verzi (urechiusa de soarece). + res 16 Tabetut 6.1 (continuare) ° 1 2 3 i. 5 | Inceputal scuturérii Rapin, finare, defoliatoare, vies- Fungicid complex sau sistemic +de contact antiventuric (vezi petalelor (10-15%) pea fructelor, minatoare, tratamentul 4) + Zolone 35 EC cone. 0.2% (celectiy pentra Ia avertizare. albine) Fruct cit bobul de jRapdn, nae, viermele fuctelor | Idem tratamnental 4, Serecomandi alt fungicid dec cal olosk mazise(14 zile de [(GyT1)* defotintoare, minatoare | ta tratamentul 5, 1a Ts) —avertizare 7 | Froct edt aluna (14. Rap, ftinare,viermelefructelor | Idem tratsmentul 4, Se recomand’ altematea amesteoulut ile de Ia tratamentul {(G} T2) minatoare folosit ia tratamentul 6. 6) ~ In avertizare. 8 | Froot cat ioea (i. Rapin, ftinar,viermele ructelor 14 zile del tratamen-|(Gs 73) inseote minatoare, defo. al 7)-leaverizare. fiatoare, ungicid sistemic + de contact antiventuric (vez tratamentul 4) + un insecticid piretroid (Decis 2,5 EC, Chinmix 5 EC, Siumi-alpha 2,5 EC), Po ta 0-44 le dela Rap, nar, piduchele din San | Fungicd antventuric de contact: Dithane MS 0.2%, Folpan atamentil § ia Vosé (GiT1=T2), pliduchele linos, | 50 WP 0,3%, Captadin 50 PU0,25%, Vandozeb 80 WP 02%, avertizare):Trata- Jminatoare, defolistoare, acarieni | Sancozeb 80 WP 0:2% sau Polyram DEOAS%. mental 10~ta apro- et + Fungicid antioidic: Karathane NF $7 0,1%, Bumper 25 ximativ 10-12 zile de EC 0,03%, Bayleton 25 WP 0,05%, Nimrod 0,1%, Afugan {a tratamentul 9 0.1% sau Kamulus 0.3%, + Insecticid: Ekalux 8 0,1%, Carbetox 37 0,5%, Reldan 40 EC 0,15%, Wophatox 20 EC 0,2%, Pyrinex 48 EC 0,2% sau Imidan $0 EC 0,1% + Acaricid: Demitan 200 EC 0,07% Rufast 1$ECO04%6 Sanmite 20 WP 0.05%, Danisum I1 Tabla 61 (cominuare) 7 ° L 2 3 BC 0,06% ~ cu acfiune total; Mitigan 18,5 EC 0,2% ethane 18.5 02% Neoron S00 EC 0,05% Ming 20 BC 0.2%, Peropal 25 WP 9,1%-actiune adult sau Nissoran 10 WP 0,3% ~ acme ovicis. 11 | Lal0ziledeatrata- | Rapin, fainare, paduchele din rane oe a Cae veo fee Gis i ” 4 nu se crea biotopuri rezistente; PED 3-5 forme mobile/ {nron te ae a geet ee Eo ‘m. vn. 13 | La 10-12 zile deta | Rapin, fainare, piduchele din | Idem tratamentu ‘ratamental 12 ~ Ia | San Joss —-Go, piduchele linos, avertzare Yiermele merelor (GT), mina- tour, defoliatoare, acarien te. | 14} 12 10-12 zie de ta | Rapin, Giinare, boli de nutritc, | Topsin M 70 cone. 0,1% sau Benlate 50 WP conc. 0,1% + ‘ratamental 13. | pduchele din San José GyT2, | Insectcid (vez tratamental9 yi 10) +CaCT,0 0.2% (Chimie pduchele lénos, minatoare, | pura). ‘efoliatoare. (SS Seer DES dos tm [al ips tn | en + genetic; T- tratament Tabetul 6.1 (vontowsare) 1 2 3 PAR’ 1 | Repaus vegetatv. | Paduchiestosi(PsducheledinSan} Oleockalux 1,5%, Oleocarbetox 3.0% sau Polisufra de Test) oud de Psylide, aide etc. | bariu 6.0% 2 | Umflarea mugurilor| Puricii meliferi, (Psylla spp.),| Bkalux $ 0,1%, Carbetox 37 EC 0,59% sau PEB 25 cons. si incepunl dezsnn- | garpirita Horie 05%, _guritului 3 | tnceputul infrunziri| Focul bacterian, rapan, patareal Produse cuprice: Turdacupral 50PU0,3%,zeanrl bordelezA mugurifor. lb gi brund a fronzetor. sau Champion 50 WP 0,3%, 4. | Risfirarea intlores. | Rosabéterian,rapin,pitarea alba] Produse cuprice: Vezitratamentul 3 + US-RV 92% cone. centelor. bruni. frunzelot, oui ibemante} 1,58 + Ekalux S 01% sau Carbetox 37 04%. | de acarieni, paris melfe. 5 | Scuturares petalelor] Rapin, pitarea albs si bruni a Fungicid antventuric: Dithane M45 0.2%, Captadin PU (10-15% flori | frunzelor, monilioza, viespea) 0,25%, Folpan 50 WP 0,3% Sancozeb 89 WP 0,2% + suture) ‘erelor, minatoeredefoliatoaretc.| ingecticid (Zolone 35 EC 0,2% sau Sumi-alpha 2,5 EC 0.0444) 6 | Laléziledela | Rapin, patarea alba yi brund a] Fungicid antiventurie de contact: Vez! ratamental 5 + tratamentul § (la | frunzelor, monilioza, puriciil amestecol Mitac 20 EC 0.3% + Dismilin 25 WP 0,04% avertzare). melifer,viermele frutclor, defo-| (acfiune adulticids gi larvicidi pentru Psylla spp). liatoare, mimstoase ste. 7 | Latozitedeta | Rapin, pitarea alba gi brund a] Fungicidantiventurc de contact: Ve itamental § + un tratamentul 6 Qa} nzslogmonilioz,virmeleperclor|insectcid Decis 2,5 EC0,03% Chinmix 5 EC0,03% Sumi- avertzare). GT; defoiatoar,minatoare alpha 2,5 EC cone, 0,04% sau Diazol 60 EC cone. 1,15%. La 10ziledeiata- | Rapin, pltares alba gi brunt a dem tative 7 tamentul 7 (a Trunzelot, monilioza etc., viermele avertizare). perelor (GiTs), defoliatoare, Instore. : Ta Tile dein) Rapln pltaresalbt i tank ce, | Fungicd sativenurio de contact Vez! watamentul 5 tratamentul 8 (la Paduchele din San José (G,T|~3), | Insecticid: Ekalux § 0,1%, Ultracid 20 BC 0,2%, Carbetox 37 vetiar) deflistare, miatoae. EC 0.5% Iman 50 cone. 019%, Reldan 40 BC 015% et i214 La 10-14 zile dela | Viermele perelor, defoliatoare, | Insecticid: Decis 2,5 EC 0,03%, Diazal 60 EBC 0,15%, Sumi- ‘ratamentul 11 (la | minatoare etc. alpha 2,5 EC 0,04%, Chinmix 5 EC 0,03% sau Dinan 25 avertizare), WP 0,04%. 14 [ 1a i4zite dela | iduchoe din San Tore (GyP), | Insectiid: Faint 801% Relan 40 EC 0.18%, Carbetox ‘tratamentul 13 (la | pusicele mefifer al pirului, mina- | 37 CE 0,5%, Pirinex 48 CE cone. 0.2%. avertizare), Joare, defoliaivar 15] Duptcidersa | Foculbacterin, rap, pitareaaPs | Produse euprice:Turdacopral SU PU cone, 05% sau amd Arunzelor. si bruni a frunzelor. bordeleza 1,0%, FRUN sqft | Repausvegeass. | eidaci exon Paducele din San] Oleocana 1.5%, Oleoeabetox 37EC 3,0% sau Pliulfard oo uleanj com out de tide. | de Kara 60% 2 [Tnflorirea coroie’ | Gruruirea bacteriand si micotcd, | Produsicupick Turdacupral SOPU cone. 0;3-04%sanzear | (10-18% din info) moni pitaren ogi a frunzlor|bordeleza 0,5% +USI~92%, 1.5%. Fescene). ctc., ou de scarieni Cals Rho wi apres 2 CG neh F | 10-15% din flor | Ciurwirea. bacteriand gi micoticd, | Fungicide de contact: Dithane M 45 0,2%, Polyram DF 5-30 seuturat, monilia, patarea rosie & frunzelor,| 0,25%, Folpan 50 WP 0,3%, Sancozeb 80 WP 0,2%, espe prunelor ee Vandozeb 80 WPO.2% sz Capndin 50 PU025 + Insect Diazol 60 EC 0,15%, Devi 2,5 EC 0,3%, Chix 5 EC 10.03%, Sumi-alpha 2,5 BC 0,04% sau Zolone 35 0.2%. ‘abelul 6.1 (continvare) ° 1 2 3 4 | La t0-I2zite deta tratamental 3 (la svetizare), simburilor ete. “Piarea ropie & franzelor, moli-| Fungicide de contac: Vez ratamentel 3+ Insecticide: Bkalox nioza, ciuraitea micoticd, viespea | $0,196, Carbetox 37 EC0,5% Simtox 25 EC 0,2% sau Nurells DOI%ete. 5 | La6-8zile dela tratamentul 3a avertizare), mele proneior (6:7). Tern tratanentul 4 i partial vier-| Idem tratamentul 4 ‘Se renommandi alt amestec, 6 | La68zite dela tratamentul 5 (la melinioza, ejuruirea micotics Patarea rosiaticd @ frunzelor. ) Fungicide de contac: Veri atamentol 3+ Insecticid: Diszol | 60 0,15%, Chinmis 5 B 0,03%, Sumi-alpha 2,5 BC 0.04% avertzare) Yiermele prinelor(GyTs}ete, | suu Decis 25 EC 003% ete 7 | ta6-Saiedeta | Idem tratamentul 6, Viermele | Fungicid de contact: Vezitatamentl 3 + Inseticid: Ekalux tratamentt 6 (la +] prunclor (GyT) si Padvehele din} § 0,1%, Reidan 40 0,15%, Sntox 25 BC 0,2% sau Carbetox avertizare) San José (iT1) 370,5%. 9] ta 10-12ziledeta | paduchele din San Yost GiT,| Inseetici: Vee tatamentul 7+ Acaricid: Deitan 200 EC teatamentul 7(la | defoliere, miatoare, acarien | 0,07%, Daninan 1) EC0,06%, Rufest 1S BC 004%, Sanmite avertizar). {ind PED = 3-5 forme mobile’) 20 WP 0.05% (cn acfine total): Mitigan 18.5 BC 0.2%, frunza) ete Kelthane 18,5 BC 0.2%, Mitac 20 EC 0,2%, Peropal 25 WP 10,1% (cu aetiune adulticia) sau Nissorum 10 WP 0,03% (ca sctiune ovicida). 0-1] La 10-14 zile deta ‘ratamentul 9 (la avertizare) (G2T}-2), defolioatoare, min ‘ware, seasieni, Monilioze, viermele prunclor] Fungicid antibotitric: Rovral 89 WP 0,1%, Sumilex 80 WP 0.1% cnumai pentra soiurile cucoaceretimpurie)+ Insecticié: Diazol 60 EC 0,15%, Chinmix $ EC 0,03%, Decis 2.5 EC (0.04% # Acaricid (veri tratarnentl 8). 2 Tosé, defoliatoare etc frunzelor, moniioza et. Moniliozs, Paduchele din San |“ Fungicide antibotritice: Vez ratamentil 10 (nama la soiurile| ‘Cruruinea bacterind si micotick a | Produs cupric: Turdacupral 50 PU cone. 0,5%, ream 3 ‘ou coacere tirtie) + Insecticid: vezi tratamentul 7, 1. bordetezi 1,0% sau sulfa de oxpra 1.0% CIRES - ViSIN 1 | Repaus vegetativ. ‘San Joe!) ou de afide, acareni Paiduchi festosi (Piduchele din] Oleoekslux § 1 5%, Oleocarbeiox 37CE cone. 0,5% sau Polisulfura de bariu 6,0%. 2 | Infoierea corole. Tacepera ete patallor. ‘anttacaoza frunzelor, monilioze, ‘ud de acarieni ete. atoare ete. ‘Ciuruirea bacteriana si micoticd, | Produs cupric: Turdacupral 50 PU cone. 0,4-0;5% sau zeami ‘Ciurirea basterians si micotics, | Fungicid: Saprol 19 BC 0,125%, Atemsi C 0,1%, Metoben antracnoza, monilioza, defoli- | 700, 1%, Systhane C 0,1%, Topsin M 700, 19+ Insecticid: | bordeleza 0,5% + US} —91% =1,59%: Cee phe Diazol 60 EC 0,15%, Suminalpha2,5 EC0,08% sa Zolone 35 BC 02%, 4 | La tdaile dela ‘ratamentul 3 (a avertizare) ricotid, viermele fructelor etc Antracnoza, monilioze, civruirea | Fungicid: Vezi tratamentul 3. Insect id: Actellic $0 EC Ipha 2,5 EC 0,04% 0,059, Sinosatox 35 EC 0,1%, Sumi sau Meothrin 009%. § ] La i0zite dc ta trata} ‘mentul 4 (Ja aver- dematratamentul 4, Idem tratamentul 4: Se recomandi alt amestec decat ee! folosit ta tatamental 4. | {_| tears % | ta Idaitede la] Aniracnoza, monitions, aide, | Fungiord anibonite: penta prevenica moniiozet Rowal tratamental5. | defoistoare et 80 WP 0,8% sua Suites 80 WP 0,1% + Fungicid pentru antracnozi ~ vezi tratamentul-3 + Aficid-Chinmix $ EC 0.03%, Pirimor 0,1%. Tabelu! 6.1 (continuare) 0 1 2 3 7-8] Dupa recoltare (Ia | Antracnoza, monilioza, ciuruirea| Fungicid: Topsin M 70 0,1%, Saprot 19 EC 0,125% + avertizare. bacteriand si micoticd, Piduchele| Insecticid: Bkalux $ 0,19%, Carbetox 37 EC 0,5%, Reldane| din San Jost G,T;-G,T2, defo-| 40 EC.0,15%, Imidan 50 WP 0,1% etc. Acaricid: Demitan Tiatoare, acarieni ete. 200 EC 0,07%, 5-10] La.21 vile de ia] Idem tratamentil 7, Péduchele din] Idem tatamentul 7, Se recomanda alternarca amesteculuil tratamentul 8 (Ia | San José ~ GT}. decit cel folosit anterior. avertizare). TT | Dupicéderca fran- | Ciuruirea bacteriani gi micotied,| Produs cupric: Turdacupral 50 PU cone. 04-0,5%, zeamil 2elor. monilioz’, bordelezi conc. 0,1% sau sulfat de eupru 4,0%, ‘CATS — PIERSIC t 1 | Repaus vegeta. |-Paduchi estos (PaducheledinSan | Oleoekalux 15%, Polisulfurd de baru 6,0% stu Oleockali | José), oud de afide, acarieni ete. | 37 BC 3,0% pox 2-3] Umflarea mugurilor} Ciuruirea bacteriana si micotica, | Turdacupral 50 PU conc. 0,3-0,4%, zeama bordelezA 1,0%. A] | sideschiderea primei] deformarea frunzelot (Ia piesic), | La tratamentul 2 se adaugl gi US; ~ 92%, 1,5%; ¥ flori (la avertizare). | antracnoza (la cires}, ous de acarieni 4 | Le scuturarea peta-| Ciuruitea bacterians si micoticg, | Fungicide: Dithane M 45 0,2%, Captadin 50 PU 0,25%, Jelor (la avertizare)-| monilioze, deformarea frunzelor gi | Folpan SO WP 0,3% Vondozeb 80 WP 0,2% etc. Pentru ¥ aproximativ 15-20} filinarea (la piersic) si viermele | inare (soiurisensibile) Bumper 25 EC 0,03%, Karathane Vv. fructelor (G;T}), minatoare, | 57NF 0,2% + Insecticid: Zolone 35 EC 0,2%, Decis 2.5 EC defolioatoare. 0,03%, Sumi-alpha 2,5 EC 0,04%, Consult 0,05%, Talstar 0,04%6 sau Karate 2,5 BC 0,02%. ‘Ciuruirea bacterian’ $i micotied, 7 | zile—sproximativ | monitioze, deformarca frunzelor gi 251V-25 (la | fEinare (1a piersic), antracnoza (la Fungicide: Veri atamentul 4+ Insecticide: Vezitratamental 4, Serecomand flosireaaltor produse decit cele precedente. teria). | cai molileg irmelefuceor (Get, deflistone, minors = §-9| ta taste dela | Tdem eatamentsl 7+ Paduchele| Fungicide: Ver watamenul 4+ Iosectsde:Ekaux 15%, wtamentulT (| din San Jove (GT), acaieni | Carbon 37 EC 03%, Reldane 40 EC 015%, inidan$ ert), (PED-F3-5 foe mobil. | WP 0.1% sau Utacid 20 EC 0.2% + Acarcde: Demian 200 EC 0,05%, Mitac 20, 0,2%, Danirun 11 EC 0,06%, [10 J tmaime derecotare | tonitioze (use) Fungicide: Rovral 50 WP 0,1%, Ronilan 50 WP 0,1% sau (Getta pret, Sumslen 50 WFO. 1-12] Duparecoltare (la | Idem tratamentul 8. Piduchele din | Fingicide: Vezi tratamentul 8 verte), San Jos (GiT) Sr neccide Vet ramen 13 | Dupé caderea ‘Idem tratamentul 2. ‘Idem tratamentul 2 ~ numai fungicid cupric. fmion COAGKZ ST AGRIS 1. |Repaus vegetativ. | Piduchele din San José, out de | Oleockalux 1,59%, Polisulfuri de bariv 6,0% sau zeama ide, defoliatare etc. subfocaleicd 28-30" BE 20% 2 [La umflares mugu-| Acscieni fide (ous), finare, | Polisulfurd de bari 1,0% sau zeama sulfowalecd 28-31" rile BE 20%. Tabet! 6.1 (continuare) ° 1 2 3 Lainfrunzire (2 [ Antracnoza gi flinaree frunzelor, | Fungicéde: Topsin M70 01,%, Metoben 70 0,1%, Captadin frunze detasate) | acarieni,afide etc. 50 PU 0,25%, Acatieid: Neoron 500 EC 0,1% + US 92%, 15%. 4) Laspatitia inflorescenfelor. ‘Antrachoza $i fknarea frunzelor, sfredelitorul tulpinilor (G,), defoliatoare etc. Fungicide: Topsin M 70 0,1%, Metoben 0,1%, Karathane NF 5700,2%, Bayleton 25 WP 0,05%, Saprol 19 EC 1,25% sau Rubigan 12 EC 0,04% + Insecticid: Sintox 25 EC0,2%, Nurelle D 0,075% sau Pirimor 50 WP Q,1%. 5} Cénd tofi butonii sunt liberi Idem tratamentul 4 Idem tratamentul 4, Se recomanda alte produse decat la tratamentul precedent 6| La inflorire, ‘Antracnoza, flinarea, rugina, ‘fredelitoral rulpinilor ~ Gz — insecte defoliatoare et, Fungicide: Topas 50 WP 0,1%, Topas 100 EC 0,05%, Tilt 250 EC 002%, Anvil § SC 0,04% sau Dithane M45 0,2% + ‘Afugan 0,1% sau Nissorum 0,05%. 7| - Cand fractele av smirime naturals, {dem tratamentul 4 + Paduchele din San José (Gi). Fungicid: Tilt 250 EC 0,02%, Topas 100 EC0.05%, Anvil’ S SC 0,04% sau Topas C 0,1%. Insecticid: Actellic $0, 0.2% sau Decis 2,5 BC 0,05%. 8 | Imediat dupa recoltarea fructelor Fainare, antracno-rugina, Pédu- | chele din San José )G,), sfredeli- torultulpinilor, defolitoare exe Fungicid: Captadin 50 PU 0,25% sau Ziram 75 PU conc. (0,4%+ Insecticid: Carbetox 37 EC.0,5% + Acaticid: Neoron 500 EC 0,1%, Mitac 30 0.2%, Peropal 0,1% sau Omite 57 CBO1%, ZMEUR $i MUR 1] Repaus vegetativ. Paduchele din San José, oui de afide, acarieni etc, Oleoekalux 1,5% sau Polisulfurd de bariu 6.0% o 1 = 2 2 | Laumflarea mugu- Antracnoza zmeurulyi, patar Fungicid:un produscupric: Turdacupral 50 PU0,2% zeami flor trun-viclace a ramurilor, caren.) borden 0.5% > Insecticid Sinton 25 0.2% say Sinorfox insetedefliatoar. 350% 3 | tatntunzire. | Putra bond aramurir,pitrea | Fungiide: Turan 75 PU 04%, Zram 150,64 set alba frunzelor, aren, piri | Thiodan 35 EC 0.2%, Sintox 25 0,2% sau Sinoratox R 35 fori, afide te. ot, 4 | Lainatares Fare, ptarea ronda amrilo, | Fungield Tram 75 PU 4%, Ziram 750049%sau Captain Inflorescenfelor | antraenoza, girgarifa florlor.| $0 FU 0.2% +Metoben 0,1% lndacal zmeura 5 | Leincepol | Puregaial unzels, pitareaalbi| Fungi: Suilex 50 WP 0.1% Ronilan 500,1% sau Rovrl Infor 2 frunzelor, rugina, fEinarea, | 50 WP 0.1% + Metaben 70 0,% sau Topsin M70 0,1% + sindacul zmeurului ete. Insecticid: Decis 2,5 EC 0,0250%, dem tratamentul 5, Fungicid: Sumilex 50 WP 0,)%,Ronilan 50 WP 0.1% sau Rowal 50 WP 0,1% + Topas 100 EC 0,05%, Anvil $ SC 0,04% sau Tik 250 EC 8,02% + Insecticid: Zolone 38 EC 0.2%, Karate 2,5 EC 0,02% sau Fastac 10 EC 0,008%, a 7 | Lamarimea Putregaiul fructelor, fainarea, | Fungicid: Ronilan 50 WP 0,1%, Sumilex 50 WP 0,1% sau ‘normal a fructelor.| rugina, patarea alb& a frunzelor,| Rovral 50 WP 0,1% + Tilt 250 EC 0,02% sau Anvil $ SC pPitarea brun-violacee a ramurilor. | 0,04%. 8-9] Dupa recoltarea_| Antracnoza ramurilor, pitarea| Fungicid: Thuram $0 PU 0,4%, Captadin 59 PU 0,25% sau fructelor (la averti- ate) brun-violacee 4 ramurilor, Paduchete din San José et. Ziramn 75 PU 0,4%6 + Insecticid: Carbetox 37 EC 0.5%. isfirarea obocilor florari; d~ incepumal scumuricit petalelor, e— fructe cu diametrul de 0,5 em; 12-15 zile interval fafa de precedenta, dupa inflorirea deplina, cind 10-12% din flori s-au souturat, Este jezmuguri = et fnceputulinfrunzitulu; ~Stropirea a III-a. Se execut Ja rasfirarea bobocilor florali, cand la 50-60% li se vad coditele, aproximativ in jurul datei de 1 mai; Fig. 6.). - Fazele de vegetajie a mugurilor de rod la mar gi pir, dupa care pomicultorul se van, la fructele abia legate; ~ Stropirea a V-a. Cand fiuctele au diametnul de 0,5 cm, la sfairsitul —Stropirea a VI-a. Cand fructele au atins diametrul de cca 1 cm. Stropirea este destinaté combaterii viermelui merelor §i perelor, ~Stropirea a VII-a. Cand fructete at diametrul de 1,5 cm, in jurul age BBs ig B [Pasay oU gee 3 5 sige 3 4 geese 3 3 se eee 4 q aeEne a 4 J 2 g i = 3 aaa eae - spain at | ravouyen wapy L yrausuumyen wapy eouisoa ping | 9 waaay 1 om ipsa vans tpeagysnent | _ says Seqqeeareped vojamyyniefonng fasyd wy women ey | ¢ aa sega i oss ‘at sedoy + %2'0 dA 08 (0 das 05 Urpin soyormed pps seuss oe rea or eee ane Termini wom °467'0 weynuiopaTa MES "9 (OH SE Xue, “%7'0 AO SE UEPOMHLL :Pronsesu] + %4¢0'O “oy maLEDe ain er wooyieg ne 94309 aan 08 OPO 96200 “ae Se stings seco nag oo + sr'o da ox sees me wn des Imes %¢1'0 JMO "%I'0 aA OS XOHUNS :aprorsuNg pe tec nhees Yel'0 SE WxOMOUIS VE YZ'0 JD Sz OHMS %2"0 3 {PIONDNSUL + %62'0 dA 08 GS2ORUOR 0s 96 Sp SURI "42'0 Aa OS MPRIdED ‘prom ‘Wye tome Yorn rong, xorBs04S HS 94z"0 SZ KO}UIS ;pIONDESU] + %6"0 #7910109 yureaz nes 96¢'9 Ma 0¢ rexdnaepany, ‘oudno snpoug “proton ‘19 uoureae ‘axoyjoyop “Inymyspoo wasyzonnd ‘sojezunyy ® yumag 1S Raye Bax tou ezuny soysssd ‘qiude ey rngina (oxetuu0s) 1-9 rmaqru 89 Fig, 6.2, Dezmuguritul la speciile simburoase: 1 ~ cites; 2 — prun; 3 ~ ais; 4—piersie ~ Stropirea a VIlI-a. Cand fuctele an diametral de 2 em, in jurul perioadei de 10-15 iulie; ~ Stropirea a IX-a. Cand fructele au diametrul de 3,5-4 om — la sfarsitul lunii iulie. Combate generatia a doua a viermelui merelor si perelor, ~ Stropireaa X-a, Cénd fructele au diametrul de 4,55 cm, mijlocul Iunii august. La speciile prun, cais, cires si vigin. —Stropirea I. Se aplicd la faza dezmuguritului (fig. 6.2). = Stropirea a Il-a. Cand 10-15% din bobocii florali au aparut si sunt visibili (fig. 6.3). ~Stropirea a Illa. Fste tratamentul cheie la prun si se face la inceputul scuturarii petalelor cand 10-15% din ele s-au scuturat (fig. 6.4). ‘Combate diunatorul cel mai periculos la prun care poate distruge fntreaga recolti (Eurytoma), ~ Stropirea a IV-a. Cand fructele au diametrul de 0,5 em, in luna mai pentru viermele prunelor. [alse Fig. 6.3 ~ Apavtia bobocilar floral: { —cires, 2— prun; 3 eais; 4— piers Fig. 6.4 toceputal scuturirii petalelor: 1 ~eires; 2—prun; 3 —cais, 4— piersic ~ Stropirea a V-a. Cand fructele au diametrul de 1 cm (fig. 6.5). Stropirea se face in luna iunie si nu se face la fructele care au inceput coacerea (ciresele). — Stropirea a VI-a. Cand fructele au diametrul de 1,5 em. ~ Stropirea a VIL-a, La diametrs| fructelor de 2 cm. $i ultimele dowa stropiri se intrerup dacd fructele av intrat in pargit (cirese, prune, caise). Cu riscul ¢& ne repetim, reamintim precaufia cu care trebuie si se manipuleze pesticidele, incepand cu un loc anume de piistrare sub cheie, etichetarea lor cu data procuririi, evitarea celor foarte otravitoare pentru ‘om, animale gi insecte si folosirea lor in alternanti cu mAsuri de igien& cultural’, capcane cu feromoni pentru atragerea masculilor unorinsecte, favorizarea unor insecte pridatoare etc. Fig. 6.5 ~ Fructe cu diametrul de 0,5 emt: 1 —cires;2~ prim; 3 ~eais:4= piersic 91 Pomicultorul trebuie, asa cum s-a mai spus, si-si protejeze pieles gi ‘ochii gi sa nu respire vapori cu otravuri. Pesticidele mai vechi, dac& se prezint& bine ca aspect, se mai pot folosi la concentrafii mai mari cu cdteva procente, dar cu consultarea unor specialisti, Pesticidele expirate, resturile si cele ce au se mai pot identifica, se pun in gropi anume faicute, unde se ard, dup’ care se acoperai cu pamént, clit mai departe de ape, izvoare sau fantani CAPITOLULT RECOLTAREA, TRANSPORTUL SI PASTRAREA FRUCTELOR La speciile seminfoase (mar, pir, gutui) fructele se recolteaza la maturitatea fiziologica, cind seminfele se brunified (capati culoare cafenie-brun’). Jn functie de soi (de vari, de toamna, de iam), aceste fructe continu’ coacerea, adici devin bune la gust, treptat, fapt pentru care dupi ecoltare ele trebuie timute in depozite speciale, beoiuri sau magazii aerisite, la temperaturd care si nu depaseasci 8-10°C. Aici fructele de vari ale speciilor semintoase se coc si se pot pastra inainte de valorificare 1-3 siptiméni la soiurile de vara, 1-2 luni la soiurile de toamna si 4~7 luni la soiurile de iarn’. Pastrarea fructelor timp indelungat, unele (soiurile de iam) in tot cursul anului, se poate face numai in depozite frigorifice speciale, unde temperatura si umiditatea sunt controlate. Lisarea fructelor s& se coaca pe pom nu este economic’, deoarece acestea se coc neuniform, in valuri, cad pe sol si se depreciaza., * Fructele speciilor smburoase si ale arbustilor fructiferi, cunoscute si ca fructe moi (cirese, visine, prune, caise, piersici, arbusti) se recolteazA la sfarsitul fazei de pargi si se valorificd imediat sau in timp de 3-5 zile, cu conditia pastrarii la umbrii in beciuri sau magazii. in depozite frigorifice (1-2°C) se pot pastra $i 10-15 zile, cu exceptia c&psunilor si zmeurei, care nu pot depasi 2-3 zile, La aceste fructe perisabile, recoltatul se face esalonat in functie de soi, de distanta de valorificare si destinafia consumului. Astfel, pentru transportla distanti, aceste fructe se recolteazi intr-o faz4 incipient de coacere, in general 93 pentru consumul in stare proaspata gi la coacerea avansati pentru prelucrare (dulcefuri, magiunuri, compoturi, marmelada, fermentare etc.), Pentru transport la distante mari si pentru export, exist masini speciale cu instalaii de frig, produse de agregate proprii unde fructele moi se depoziteaz pe mésura recoltatului si ambalatului. Fructele destinate consumului in stare proaspiti se recolteaz’ cu mina, apisénd pe codifi la punctul de prindere pe ramuri gi rsucind usor. Se recolteaza in coguri de nuiele (tame), previzute cu carlige de prindere pe ramurile pomului, in gilefi de plastic sau saci speciali de recoltat. Manevrarea fructelor destinate consumului proaspat se face cu.atentie, astfel incdt si nu se bat’ si pruina sZ nu se steargi pentru a le asigura pistrarea si aspectul placut. Pistrarea in beciuri sau depozite ingropate sau semiingropate se face pe rafturi, containere de cca 300 kg sau lizi de tip P cu capacitate ic 30 kg. Rafturile sau paturile din depozite sau beciuri trebuie asezate ia 15--20 cm deasupra pardoselei, iar merele se pot aseza intr-un strat pros de 1,5~2 m, Beciurile sau subsolurile sunt mai eficiente cdnd pe jos au pamant batut pentru menfinerea umezelii, iar cu ciment numai o alee pe mijloc pentru trafic. Aceste depozite trebuie si aiba posibilititi de acrisirc prin curent natural de aer prin geamuri amplasate pe pereti opusi sau chiar usi la ambele capete pentru crearea curentului de aer. Att geamurile, cat si usile se fac duble, cea din interior find din sipci prevzute cu spatii mici intre ele, sau plasi de sirma astfel inca inchise find s permiti vehicularea aerului, dar sa impiedice pitrunderea soarecilor. Usile exterioare (masive) se fin deschise pana la venirea gerurilor, cand se inchid impreuna cu ferestrele. in depozit sau in beci este bine s& nu se mai umble decat cu ocazia livrarii merelor total sau partial. in aceste depozite se creeazi o atmosferi bogata in bioxid de carbon sictilen, gaze cu efect conservant, respectiv efect asupra coacerii si pastririi fructelor. Pe timpul pistririi se verificd umiditatea care nu trebuie si scadi sub 70-80%. In cazul cind beciul sau depozitul este uscat, sAptimanal se uda pardoseala. 94 Te ‘ Unitatile mari producatoare de fructe sau cele’ care se ocupa cu achizitia si vanzarea acestora, sunt dotate cu depozite frigorifice unde temperatura se menfine constant (12°), umiditatea de 90% gi unde fructele speciilor seminfoase se pot pastra intot timpul amului, livrandus se pe piat permanent fructe proaspete, In functie de gradul lor de dotare sunt previizute cu benzi de sortare automate, ambalaje modeme ete. In viitor aceste depozite pot fi puse la dispozitia pomicultorilor organizati in cooperative pentru valorificare superioara a fructelor. Aceste coo- erative vor avea $i un rol de ajutorare a producittorilor individuali, de uniformizare a sortimentelor, indrumare, legislatie ete., intr-un cuvant modernizarea sectorului. Aceasti/ modemnizare viitoare presupune:o organizare treptati a producatorilor de fructe pe zone si bazine pomicole, unde, in funcfie de conditiile pedo-climatice, se vor extinde aceleasi specii si chiar soiuri la majoritatea pomicultorilor din zona respectiva, astfel incat si se creeze posibilitatea valorificarii unor partizi mari de fincte pe piata interna gi chiar la export. Deoarece fara noastra, fa trecut, a fost o mare produciitoare de nuci, credem de cuviinté si spunem céteva cuvinte si despre recoltarea, condifionarea si pistrarea acestor fructe. Daca la aceasta specie nu se pune problema culegerii manuale si a deteriorarii fructelor prin batere tuna de alta, momentul recoltarii, pregatirea si uscarea necorespunzitoare pot compromite productia, dar mai ales calitatea fructelor si ca urmare valorificarea lor eficienta, Momentul recoltirii este atunci c’ind crapa coaja verde si fructele incep sa cada. Recoltarea se face in 2-3 reprize, prin scuturarea cu céilige de lemn. ” fn cazul cind se impune recoltarea total’, atunci se aleg deoparte nucile cojite, iar cele ce nu au iesit din coaje se pun fie in saci de polietilend, fie in adaposturi asezate pe sol in straturi groase de 30-40 ‘cm, unde, timp de 3 zile, se ud cu apa pnd ce pericarpul (coaja verde) rapa si se desface usor. $i fntr-un caz si in altul, fructele decojite de pericarp se spald cu jeturi de api sau la rau, in cosuri de nuiele sau térne, unde se freacd ‘ugor cu mana, desigur cosurile nefiind umplute decat pe jumatate. 95 | | | Dupé spalare, nucile se un in poduri sau magaaii pe gratii sau pe scnduri intr-un strat subfire (un rand de nuci), umbland in ele cu grebla zilnic timp de 2-3 sptimani pan’ ce se usucd (apa din miez. atinge nivelul de 5-8%). Daca la o pistrare necorespunzitoare nucile mucegaiesc, atunci se freacd cu rumegus de fem, se clitesc repede cu api gi se ptin din now la uscat. Pentru ale mari vatoarea comercialé si mai ales pentru export, nucile dupa spillare se indlbesc prin introducerea intr-o solutie de hipoclorit de caleiu, in concentratie de 6% si carbonat de sodiu, in concentratie de 3,5%. in 100 Ide solutie se pot inalbi 300-400 kg nuci. La acest tratament se pot supune numai nucile care sunt bine sudate (sudura carpelara bund) care nu las% solufia 8& patrunda in interiorul lor. CAPITOLUL 8 REALTOIREA POMILOR iN LIVADA Lucrarea este impusi de schimbarea soiurilor, ca urmare a aparitiei unui soi cu calitati superioare celor existente sau este cerut mai mult pe piatd de cétre consumatori, Se impune $i atunci cind dini pepinierd s-au mai strecurat pomi nealtoifi sau soiuri ce nu le- am dorit si acest Jucru nu se observa cu certitudine decat la intrarea pomitor pe rod. Maijeste necesari realtoirea siin caz de distrugere parfiala a pomilor de citre rozitoare sau ruperea lor de la nivefuil punetului de altoire, tn acest ultim caz numai dac’ a crescut un lastar din portaltoi. Sunt 9 multime de metode de altoire, ins& pomicultorul trebuie si find seama de regulile urmétoare: . =m |. Ramurile altoi si se recolteze din toamn’ $i sf se pastreze in beciuri, cu baza in nisip umed, sav insicuite in pungi de plastic, perfo- rate cu acul si legate la guri, asezate pe sol in beciuri sau in frigider. exw 2 Portaltoiu! (pomul din livada) si se afle in faza dezmuguririi, ‘and seva circula, iar ramurile altoi s4 nu fie pornite in vegetafie. em 3. La imbinarea altoiulutcu portaltoiul, scoarfa celor doi parteneri trebuie si se suprapund perfect ca si lemnul, deci vasele de liber si Jemn prin imbinare s& vin’ in continuare. exe 4. Dupi imbinare se iau masuri ca ranile produse si nu se usuce in contact cu aerul, fapt pentru care se leagi imediat stréns cu rafie sau plastic si se acoperai cu mastic, inclusiy capatul de sus al ramurilor altoi. 7 ~Pomicultura 7 Metodele de altoire sunt cele ti ramura detagata, care se aplic’ in Iunile aprilie, inceput de mai, condifia esentiala fiind aceea ca ramurile altoi si nu fie pornite in vegetatie. eis Se pot face si altoiri in ochi dormind in luna iulie-august, cu un mugure detasat de pe lastari crescuti in acelasi an, dar numai pe pertaltoi de I-2 ani, De regula nue aplici aceast metoda decat la pomii tineri si cere o calificare mai mare a altoitorului, =a La altoire se fac capetele de altoire in numér de 1-5, iar restul Tamurilor se pot scoate la inel, lsfnd 0 parte, care se scot in anul ‘urmator, dupa prinderea si cresterea altoaielor. Decapitarea total’ poate duce la nereusita realtoirii prin faptul c& datoriti afluxului puternic de seva, sudura si nu aiba loc, mai ales la pomi maturi sila specii sensibile, cum sunt samburoasele. Capetele de altoire se fac prin tierea unor ramuri de schelet sau semischelet cu feristraul in punctele unde au grosimea de 3-5 cm in diametru. w= Tiictura de ferdistriu se netezeste cu briceagul sau cosorul, iar ramurile, ce gamisesc capatul de altoire in jos, se las deocamdata pe loc, urmand sa fie scoase la taieri in anul urmator. Cele mai folosite metode pentru realtoire sunt metodele ,,sub coaje', in pana sau ,in triangulatie (fig. 8.1 si fig, 8.2). Ramucile altoi se scurteaza la 3 ochi, introducénd la fiecare capat de altoire 2-3 ramuri altoi. Asa cum s-a mai ardtat, in cazul decapitanii partiale, care este metoda cea mai eficientd, se mai menjine si vechiul soi, care va da productie pana la intrarea noului soi altoit pe rod. In acest caz, se inldtura anual concurenfele ramurilor altoi, sau cele care pein pozitia lor dominanta sunt favorizate si creasci in dauna celor~+ nou altoite. Altoirea in punte se practicd atunci cénd scoarta pomului a fost... distrusa de rozitoare sau prin lovire (fig, 8.3) de jur imprejur. Tn cazul cfind scoarja pomului a fost roasi de jur imprejurul tulpinii, se instaleaz mai multe ramuri altoi, fasonate in pani simpli la ambele capete. * ‘in scoarfa pomului se-fac incizii in forma de ,.T* in partea de sus gi »L" ristumat in partea de jos. Dupa prindere, mugurii de pe ramurile altoi se scot (orbesc) cand pornesc in vegetatic. 98 = pregatitea; 2 pregitirea portaltoiulai; 3 imbinarea partenerilor; 4 ~legarea gi ceruirea) le metod de altoire cu ramura detagaté sub scoarf: a ~terminald simpli; terminal perfctionati; : i 5 i é Pe, 5 | ot | " | mM” Bak ft ’ z 2 . | — | j aN Waa fl AA TRIG Md - T Fig. .2~Principaleie metoce de lwoire in emn: a copalaiestmpi;» ~ eopulayia Pesectonat; c—semicopulaiesimplt;d~ semiopuaiepefecionll Ceara sau masticul folosit la altoire trebuie ficut dup’ o refet ce permite prepararea usoard. Nu trebuie si crape la temperaturi scdzute, sau si se topeasca la temperaturi dicate, Sa nu fie toxic pentru fesuturile pomilor. _Redim in continuare céteva rejete de mastic ce se pot prepara de orice pomicuitor. 100 “Refeta I: 750 g saciz baie Tine, Fig, 8.3 Altoirea in punte Mastic la cald Refeta a II-a:1250 gragind 100 g ceari de albine 730 g parafind 140 g seu de vita 250 g seu de vita 10g ocru 50 gocru 700 g smoala 0 g parafina 100 g ceara albine 50 g ocru Refeta a IIl-a: 200 g parafina Refeta a LV-+ 600 g risina 100 g seu 100 g ocru Refeta a V-a: 250 g rasind 350 g ceard de albine 1/4 ulei de in 30g ocru Mastic la rece Refeta I: 1000 g raisin Refeta a Il-a: 250 g parafind 1000 g seu 350 ere 1000 g ceara de albine 10 gceara de albine 50 g alcool industcial 100 g ocra 140 g alcool indus- trial 101 Modul de preparare al masticului. Se topesc mai intai toate substanjele grase pe plita la foc domol. Dupa ce se racoreste, se adaugi toate celelalte ingrediente amestecdnd bine pentru omogenizare. Dupé preparare, masticul la cald se taie in bucafi si se pastreazi invelit in hartie. La folosire se incalzeste in sobite speciale, portabile. Se poate incalzi si intr-un vas de metal pe pirostrii, din care se ia intr- ‘© cutie de tabla si se poarta la altoire. Cutia este dotati cu maner de ‘arma. in momentul ungerii cu mastic, acesta trebuie si fie caldut, dar mu fierbinte. Prepararea masticului rece se face prin topirea substantelor_grase sia celorlalte componente care se amestecd bine. Alcoolul se adauga cand temperatura masticului a ajuns la 40°-50°C. Se amestecd cu lopatica And se objine o pasté omogena. Se pune in cutii inchise bine si se foloseste ca atare, CUPRINS CUVANT INAINTE, git ‘Cap. 1. CATEVA NOTIUNI DESPRE ORGANELE POMILOR. Cap. 2; PLANTAREA POMILOR 2.1. Alegerea locului pentru amplasarea livezi 2.2. Bpoca de plate sennnsewnsnnnsn 23. Procurarea materalului siditor 2.4, Pregitireateronului pentru plantare 2,5. Pichetarea terenului 2.6 Platarea pomilor 2.7. Proiectarea coroanei . : 2.8. Plantarca arbustlorfructfer gia efpyunulut ‘Cop. 3. LUCRARILE SOLULUI, APLICAREA INGRASAMINTELOR $I UDARILOR fN LIVEZILE DE POMI, ARBUSTI FRUCTIFERT SICAPSUNERII.. a 3.1. Intrejinerea solu in livezi 3.2. Ingrasimintele aplicate fn livada. 3.3. Udarea pomilor(rigarea.. (Cap. 4. TAIERILE APLICATE POMILOR FRUCTIFERI AL. Thierile de formare a coroanei 4.2. Taierile de intrefinere a coroanelor 43. Tuirile de tructificare 44, Taierile la arbusti fructfer... (Cap. 5. SPECIFICUL RODIRI POMILOR $I MASURI DE SPORIRE, ACALITATILFRUCTELOR sso ‘Cop. 6. TRATAMENTUL IMPOTRIVA BOLILOR $1 DAUNATORILOR ‘Cap. 7. RECOLTAREA, TRANSPORTUL $I PASTRAREA FRUCTELOR (Cap. 8. REALTOIREA POMILOR IN LIVADA. 103

S-ar putea să vă placă și