Durata plimbarilor la aer liber poate fi pre: lungité, inchuzindu-se somnul de zi pe terase deschise. Incepind cu anul al doilea regimul zilei copiilor include activitati sistematice jocuri mobile. Una din datoriile medicilor din Institutile pregcolare consta in trecerea Ia timp a copiilor dinte-un regim in altul. Aceas ta trecere se va face tinindu-se cont de virsta brologica gi particularitajile fizie $1 neuropst hice individuale ale fiecarui copil ta prescolara. Durata sommului noap- tea pentru coplit de aceasta virsta este de WO ore. Somnul de zi are o singura faza si du: reaza 22.5 ore. Copiil trebuie sa se alle in act liber 5—5,5 ore (plecarea la gradinita si doua plimbari), Observatiile asupra copiilor de la aceste gradinite au depistat, ca daca du rata allarié copilor in aer liber este mai mare, morbiditatea in decursul anului este mai mi ca, Regimul zilel trebuie sa includa diverse activitati, printre care gicele de cultura fizic’, gimnastica si autoservire, jocuri. irsta scolara. Pe baza studieril capacita- tii de munca a elevilor de 7—8 ani, care este ‘maxima inire orele 8 gi 11 si dupa masa intre orele 16—18, minima — intre 1415 si dupa ofa 18, s-a elaborat regimul zilei orientativ pentru elevi. Conform eapacitatii de munca se recomanda activitati pasive si active. Pri cipalul component al regimului zilei elevulul este munea intelectuala gi cea fizica, a eéror durata ereste odata cu vista Pe parcursul zilei intensitatea activitaft trebuie sa altermeze, in regim se va include odihna activa, care impreuna cu somnul va restabili suficient capacitatea de munca a ele vilor. Cu Virsta durata somnutui elevilor scade freptat, se recomanda somnul de zi numai pentru elevii de 7—8 ani si pentru copii slax biti. Treptat va seadea 3i durata plimbarilor in aer liber, dar trebuie de jinut cont, e& chiar gt in elasele superioare ea va trebui sa fie mu mai mica de 2—2.5 ore pe zi, iat in zilele de od 1a, si mai mare, Copiii de virsta scolara se vor aila in aer liber in drum spre scoala (30 minute) la reereatia mare (20 minute), 15 ore dupa masa pina la pregatirea lectilor 31 seata inainte de somn 30) de minute. Acest re igim de plimbari in aer liber va mentine o ea pacitate de munca sustinuti. Timpul camas dupa satistacerea necesitartilor vegetative ale clevilor va fi repattizat pentru diverse acti- vitati instructive — participarea la munica so- cial-utila, autoservire, autoinstruire etc. Res- pectarea regimului zilel este unul din cele mai fective mijoace psihologice pentru mentine- rea capacitafii de munca si rensitei elevilor. Capitolul 30. BAZELE IGIENICE ALE EDUCATIEL FIZICE A COPIILOR DE VIRSTA FRAGEDA, PRESCOLARA SI SCOLARA © mare importan{a in masurile de fort: ficare a sanataii copitlor gi adolescenfilor 0 ‘au migcarile Studiile efectuate in ultima perioada de timp, au aratat, ea mulfi copit sulera de hi podinamie, Hipodinamia, la rindul sau, eau- zeazi diferite modificari poliforme in orga- ism: seaderea rezisten{ei organismului, eresterea morbiditatii, capacitatea fizicd re: dud, petioada prelungita de restabilire dup eforturi fizice, riminerea in urma la antre- narea fizica, greutatea corporala marita din cauza depunerii grasimilor. De asemenea o actiune negativa asupra organismului o are si hiperdinamia elevilor spur livi. Tw acest eae se inhiba Tunctiile care au participa La acti vitate, se deregleaza armonia dezvoltarii fi tice, Famine in urma deavoltarea sexuala. Studiile speciale au permis si se elabore ze un sistem de educatie fiziea pentru copitl 210 ide diferite perioade de virsta, astfel asigu- rindu-se un regim motric sulieient, Incepind eu virsta de 1,5—2 luni copiilor Ii se va face masaj, care contribuie la dex voltarea migearilor, funetionarii aparatul respirator, cardiovascular si metabolismului tisular De la 4 luni, dupa ce dispare hipertonia musculara, masajul va fi insotit de gimnasti- cin permanent la finele primului an de viata, au o Staluré mai mare cu Lem gio grew tale mai mare cu 0,5—0,6 kg deciteei, care nu au primit cursul de masaj si gimnastica Acesti copii au inceput sa sada gi sa se tira ea mai devreme (spre finele anului inti di grupul cu gimnastied si masaj mergeau 88.5%, iar din grupul de control numai 61% Tn acest geup copili care s-au imbolnavit de 3 ori pe an alcatuiau 0,6% (in grupul de con- trol 20%) indicele saatatii este de 3 ori matmare, bolile respiratorii au o fereventa de 2-3 ori mai mica decit in grupul de control. Asistenja medicala a educafiet lizice a co- piilor de virsta ftageda fixeaza moditicari ale sanatatit si dezvoltarii miscarilor, contro- Jul asupra condition care se face educatia Educafia fizicd a copillor din erese si gra- 4inie de eopii se va face in prima jumatate aizilel, in incaperi bine aerisite, 1a tempera- tura aerului de 22—-13°C, vara afara, | bra (la temperatura de aproximativ 22°C) In regimul copitlor de 2—3 ani trebuie in: cluse jocuri mobile, plimbari, leetii de educa tie fiziea, activitayi de muzica. Durata acestor activitati ereste odata cu virsta ~ de la 8 10 minute pentru copii de 2 ani pina la 15 mi rnute pentru cci de tret ani. Activitatea organizata coreet trebuie ales: tuité din partea introductiva (1—2 minutep, de bazd (8—12 minute) si de incheiere (I— 3 minute). Studiile au demonstrat, e& daca activitatea se face eorect, frecventa pulsulut In partea introductiva ereste cu 10—15%, in partea de bazd — cu 25—30% sicu o revenire la freeventa initiala in partea de incheiere a activitali Organizarea educatiei fizice a copi llor de virsta irageda e recomandabila, acce. sibild i eficace si in condititle de familie In Virsta pregeolara educatia fiziea inclu 4e gimmastica matinala, exerciii Tizice la ac: tivitati speciale, activitati muzieale, jocuri sportive, procedee de calire, plimbari si jo uri mobile in aer liber. Copiilor de virsta pregcolara educatia fiziea lise face prin inter mediul jocurilor mobile, plimbarilor, gimnas ticli matinale — pauzelor cu exercitii fizice In timpul leetiior, lectiilor de cultura fizica cercurilor sportive, indeplinirca normativelor GMA. activitatilor extrascolare in sectile de pe lings scolile sportive, prin munca fizica dozaté la lectiile de munca, calire, marsuri tucistice. Nivelul optim al activitatii mobile pentru levi este argumentat stiintitic. E stabilit, ln decurs de 24 de ore elevii trebuie s4 faci 21 000—30 000 de pasi. acestia corespunzind necesitatiifiziologice in migeari (cinezofilie) Astiel, activitatea mobila constituie 20—24% dia activitatle sumare de 2i La activitatea fizica redusa se refera cea de pind ta 10 000 de pasi pe 2, activitatea mo: bila aledtuind in acest caz mai putin de 14%. 0 activitate fizica moderata echivaleaza cu 1100020000 pasi pe zi, Daca se fac afard pe pareursul analui n- treg lectiile de educatie fiziea au o actiune pozitiv’ asupra organismului, intarind séna- tatea si marind capacitatea de munca. Lectia ide educatie fizica rationala prevede marirea treptata a eforturilor fizice, partea electiva a lectiei aleatuind 65—70%. Partea eiectiva se considerd cea a eforturilor fizice $1 migea- rilor din durata generala a lectiei. Lectia are trei parti: introductiva, de baza si de Incheiere. Partea iniroductivé va dura 5—8 minute, Ea se face cu scopul de a mo biliza atemtia elevilor, de a spori activitatea sistemului respirator gi a celui cardiovascu lar. Partea de baza a lectiei dureazs 30—35 min gi are ca scop antrenarea principalelor calitati dinamice — viteza, forta $i rezistenta Partea de incheiere a lectici durcaza 6 7 minute, in timpul aeesta intensitates activi tatiiscazind treptat. Aprecierea igienica a lec tiei se face prin determinarea asa-numitel curbe fiziologice a pulsului; se determina freeventa in fiecare parte a leciei, astfel ana: lizindu-se structura, eficacitates’ si conditi le, In care decurge ea In sistemul de educatie fizied o mare im- portanta o au pauzele cu exereiti fizice. Aces- te pauze se vor face pe [a mijlocul leetilor ce solicits o Incordare statiea indelungata a mugchilor spinali, la lectiile in clasele pregi- titoare gi in clasa intiia. Pauzele acestea in clud 3-5 exercitii de corectie a pozitiei forta- te a corpului, functiel aparatului circulator ‘si celui respirator. [n educalia fiziea in seoa- Ia 0 mare important o are indeplinirea nor mativelor G.MA. Din anul 1972 este in vigoare complexul unional Gata pentru munca si aparare™ (GMA). Pentru adoleceentii de 10 18 ant complexul prevede 3 etape : prima etapa — .Viteji si dibaci* e pentru elevii de 10—13 ani, Scopul primei etape este de a educa activitati gl deprinderi mobile, de a educa la copii o ati- Ludine constiincioasa fata de lectiile de educa tie fizica, determinarea aptitudinilor sportive. Etapa a doua a G. M. A. — elaborata pentru copiii de 14—15 ani, prevede deprinderi motri- ce aplicative, periectionarea activititilor $i deprinderilor sportive. Etapa a treia — Por {4 si Darbatie e pentru adolescentii de 16— 18 ani $1 prevede perfectionaren deprinderi lor fizice pina la nivelul necesar pentru ser: viciul in rindurile Armatei Sovietice si acti vitatea de munca, In legatura cu accelerarea eresteril si lez 2cn sag te at sae at fe niece sat ina et Pe ena icine item eeancobane EC iuae te wee fe tt Fete ai tet He ae ee eee heres ee Chern rein ote cronaitemeraaats Cigna ans ees feild aces relate feet 2a i cel special. In grupul pregatitor vor fi estat ate i neat thse hho siti at at feieiy eta probe — cele de forta gi rezistenta. In gru- Capitotut a1 pul de baza se vor ocupa elevii, care au o pre- fatire fizica suficienta — din grupul inti $i oj de sanatate. Grupul special se completea- za cuclevi din grupul patru sicinci de sanata- te, lectille de edueatie fizicd facindu-se dups tun program special extrascolar. Elevii care au o finuta incorecta sau picior plat vor trece un eurs de gimnasticd de core. tie in afara orelor de curs. Eficacitatea inalta alectilor de educatie fizica pentru fortilicarea shnatatiiarala, ¢8 elevil pot fi eliberati de lec lille acestea numai avindu-se motive serioa- se {ridicarea temperaturii corpului, men: struatie 5. a.) Ediucatia fizica a copiilor din toate perioa- dele de virsta va fi insofita de masuri de cd lire, acestea sporind rezisten{a organismulut fata de factorii nefavorabili ai mediului in conjurator, In acest sens vor fi practicate pro- cedurile cu apa, baile de ger si de soare, res: pectindu-se principiile generale. ale caliri Eieetul de cdlire poate ft atins gi exeluzin du-se din viata cotidian’ a eopilului scondi tiile de sera, acestea necontribuind la antre: znarea mecanismului de termoreglare gi astfel slabind organismal. Calirea cotidian’ se face legindu-se rational imbracamintea (con- form anotimpului si stirit vremii), creindusse in incaperile inchise un microclimat rational, ‘educindu-se deprinderea copiilor de a se afla in aer liber in haine relativ usoare in orice timp. BAZELE IGIENICE ALE INSTRUIRIL COPIILOR $1 ADOLESCENTILOR INSTRUIREA IN PERIOADA DE VIRSTA FRAGEDA SECEA PRESCOLARA Instruirea este 0 activitate planitieata, ata spre obfinerea anumitor cunostinte, prieeperi si deprinderi Elementele instructive sint ineluse in Iu cru] educativ in toate perioadele de virsta, ‘ i L 48 activitatile de dezvoltare a vorbiri, deprin: derile mottice contin clemente instructive. Acesie activitati se fac in una din fazele, eind copilul este treaz, durata lor ftind de 8 10 min, Programele de invatamint pentru copii de virsti frageds i prescolara au fost revazute, durata leelillor — marita, deoarece investiga: 212 fille speciale au aratat, ca in conditii respec- tive organismul copiilor de virsta pregeolara dispune de posibilitati psihofiziologice mat ‘mari decit se credea, 4 ei pot insusi mai mul te cunostinfe si deprinderi. Dar aceste con cluaii tcebuie controlate, cu scopul de a deter mina care-i ,pre{ul” real al acestor deprin deri si cunostinte, daca activitatile intense mur se reflect asupra cresterii gi dezvoltaril, In programul pentru erese sint prevazute 15 activitati pe saptamina, cite 810 minute pentru Tiecare. Cu virsta durata activité lor se mareste. Copiii de la | an si 6 luni pina Ja 2 ani aw zilnic cite doua activitath de cite 10—12 minute fiecare. In grupele de 3 ani se ac doud activitati de cite 12-15 minute fie caren grupele de 4 ani — 1 activitati pe sap- tamind de cite 15-20 minute, patru zile se