Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Cap.33-Cerintele Igienice Fata de Constructia Amenajarea Si Intretinerea Institutiilor Pentru Copii PDF

    Încărcat de

    Mocanu Elena
    16 vizualizări11 pagini

    Titlu original

    Cap.33-Cerintele_igienice_fata_de_constructia_amenajarea_si_intretinerea_institutiilor_pentru_copii.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    16 vizualizări11 pagini

    Cap.33-Cerintele Igienice Fata de Constructia Amenajarea Si Intretinerea Institutiilor Pentru Copii PDF

    Încărcat de

    Mocanu Elena

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 11
    pe tineri pentru o anumita profesiune, | Vilatea sovial-utila in vitor. Orientatea profesional trebuie Taeu | anume in ycoalé_prin diverse -metode | atragerea elevilor in dferite eereuri, excursit "_Iaintreprinderi si familiarizarea eu profesile, © organizares intilnitilor elevilor cu fruntasit in producti Problema orientari profesionale are cite va aspecte: 1) stutfierea profesiunilor din punct de vedere al influentel lor asupra anu- itor particularitati ale adolescentilor atit in perioada de invajamint, eit gi ulterior ;2) stu dierea particularitatilor fiziologice si psiholo- igice individuale ale adolescentilor in deprin- derea’ profesiei ; 3) corespunderea sanat tii adolescentilor profesiei alese. i Capitotui 88. CERINTELE IGIENICE FATA DE CONSTRUCTIA AMENAJAREA $I INTRETINEREA i INSTITUTHLOR PENTRU COPIL Institufiile de invajamint si de edueatie pentru copii vor fi amplasate in localita- 4, reiegind din urmatoarele principii 1. asigurarea microclimatului_ conforta bil, aerului curat in aceste institutii, sa lubrizarea sanitara generala si in specis protejarea aerului de prai sf oxid de carbon ; 2, distan{a mica dintre instituitile pentru copii i locul lor de trai Cu acest scop toate institutille destinate copiilor si adolescentilor — cregele, cresele- gridinite, bucatdriile de produse lactate, Solile generale, gcolile profesionale si poli- fehnice, serale, cu regi semiintern, liceele, ‘nslitujlle extragcolare — easele_pionerilor, linerilor tehnicieni, tinerilor naturalist, bib lioecile pentru copii, vor fi situate in zona locativs. a centrelor populate. Tn subur- bit vor fi amplasate institutitle de tip inter nat —casele pentru copii, scolile—internat, scolile speciale, institutille curative pentru pi. In mod exceptional se admite ampla- sates creselor si creselor-gradinite in. 20- ile industriale ale oraselor, cu conditia, intreprinderile industriale 38 nu polueze ul acestor instilutii. Pentru ca teritoriul isttutiilor pentru copii sa fie protejat ma im de zgomot, oxid de carbon 51 alti iactor! ocvi, aceste institulii se vor construi in jlocul cartierelor de locuit, 1a distante mai mari posibile de strazile animate cu cireulatie intensa, de garaje. Raza de ervire pentru crege va fi de 0.5 km, pen- levil claselor inferioare ale scolilor — 0,75 km, pentru eopiii din clasele medii superioare — | km, pentru loealitatile si pind la 2~3 km. Daca in scolile testi inva\d copii din mai multe sate apro- fe sint necesare internate sau se vor aloca jlowee de transport pentru transportarea scoala gl acasa, EXIGENTELE IGIENICE FATA DE TERENURILE INSTITUTHILOR PENTRU COPI Pentru organizarea edueatiei fizice, uri, plimbariinstituflle pentru copii trebuie ‘8 dispuna de un tertoriu sufieient de mare, el aleatuind un ansamblu cu cladices (lig. 7) Intensitaten 2gomotului in zonele inst tufiilor pentru copii nu va depasi 40 D.bA iar eoncentratia de oxid de carbon, 3.0 mg/m Cu acest scop cladirea va fi situata Ia 15— 20 m de perimetrul tertoriulu sila cel putin 2ot)—U0 m de garaje sau alte surse even. tuale de poluare a aerului, Terenul trebuie sa aiba o suprafata suficienta pentru ampla sarea iuluror elementelor. ce ar asigura copi ilor confort microclimatic gi sanitar, condi pentru educatiafizica. Aceasta conditie pre- Zinta o importanta deosebita pentru instituti Je eu regim intern (scoli de ip sanatoriu, tabere pionierest,erese-gradinife de tip sana- torial) Pentru ca teritoriul 98 fic folosit ratio nal, else imparte in zone functionate, Teri toriul eresei-gradinita va dispune de zona sportiva, eo avind teren sportiy si bazin de scaldat, vor fi teremuri cu tent pentru grup, zona de gospodarie. Numarul de terendr va corespunde numa rului de grupe din institutia prescolara. Aces te terenuri vor fi zolate unul de altul eu un rind de arbusl, in special terenurile pentru zrupele de eresa de cele de geadinita. Fie care teren va avea lad cu nisip, instalati pentru antrenarea migcarilor copiilor (scar, Scrincioburi, ete), complete de juearii. Gra dina de zarzavaturi va fi destinata tuturor ghupelor, ungherasul vin va Ti situa mat ap- Foape de zona de gospodarie. Zonele verti 219 cu [atimea de 5 m vor fi situate pe perimetrul tetitoriului institutilor pentru copii, inire Supraletele teritorillor unor institutt pentru copit strada gi cladirea gradinitel ele vor avea latimea de 20 m, pe teritoriu vor fi straturi de Tabet! 36 Cresiegradinits pentew 99 de loeuri Grogs gradinis pentru 110. 390 de Tocar Vila de vara pentru 100 de loeuri Scoala de tip sanatoriu pentru 200 de focutt ‘Scoalé generala potitehnied pentru 3201960 de loeue Seoalé-internat pentra 280-340 de ‘Seollprofesional-ichnice orasenesti ost 0491.12 15 30 4 Lig 13 20 40 35, 150 200 20-50 as_42 50 220 Hlori, arbusti, vita de vie §. a. Pentru inver zire se var planta copaci faiosi, acestia Ta cind umbra si captind zgomotul si praful. Pe teritoriul institutiflor pentru copii nu vor fi plantafi copaci sau tufari ghimposi, pormusoa fe olfavitoare sau care alrag mustele si gin dacii, Terenurile gcolilor generale vor avea zo: ni sportivi, zon de odihna cu terenuri pen tru jocuri, zona didactica-experimentala (ela se de studii in aer liber, teren geografie si meteorologic, terenuri experimentale). Terenurile institutilor pentru copit trebuie relinute intr-o ordine impecabila, sa fie permanent controlate de lucratorii medieali Una din conditiile importante de salubrizare a teritorillor institufillor pentru copii este colectavea, fulstutarea si enti alizarea vali. nala a deseurilor, menfinerea solului in cura lenie, Daca afeste conditii nu vor fi respectate, in straturile superioare ale solului de pe teri- loriul ereselor, gradinifelor, scolilor se vor seumula un numar mare de oua de helminti {ascaride, atrihocefali), ele find uneori in fava invaziva, EXIGENTELE IGIENICE FATA DE CLADIRILE INSTITUTHLOR DE INSTRUIRE St EDUCATIE Institutiile pentru copii si adolescenti vor {i amplasate in cladici speciale, construite upa proiecte tip. Cregele-gradini}é asigurd un sistem unie de educatie a copiilor de virsta frageda si pregcolara, Principiile igienice, earora trebuie Si le corespunda cladirile creselar-gradinite sint urmatoarele : 1) compozitia si sistema zaiea claditilor Webuie »4 asigure izolavea irupelor una de alta, dar totodata si o comu hicare comoda cu ineaperile administrative $i medicale, 2) cresele-gradinifele pentru 280 de locuri si mai mult vor fi amplasate In cladirile de tip pavilion sau blocuri-sec 4 ceea ce va asigura izolarea grupelor una de alta, 3) structura grupei trebuie sa includ dormitoare pentru somnul de zi in aer liber, 4) eresele-gradinije de orive tip trebuie si dispuna de salon muzical pentru activité lile de cultura Tizicd si estetics Cresa-gradinija este aleatuita din trei geupuri de incapert — pentru copii de virsta frageda, pentru prescolari si incaperile ad- ministrative 5i gospadaresti. Normativele de proiectare prevad o compozitie universal pentru incaperile unei grupe, ele asigurind Procesui de asanare si pedagogie. Tn incape- Tile de grupa pot luera gi grupele de 2i, si cele saptaminale: grupele constau din camera de joc (ea si ospatarie), dormitor, bufei, antjeamera (vestiar) sicamera de tua leta. Suprafaia camerei de jocuri mu trebuie sa fie mai mica de 50m’, iar inaltimea — mai mica de 3 m Fiecare grupa de eres trebuie 58 alba isi te izolaté. Dacd doua grupe au un antrew comun (se admite pentru grupele de gradini 8), izolarea se asigurd prin iesirea afara si intrarea pe rind, fra a comunica, Pentru asigurares Iuerului educativ si profilactica gradinitele-crege vor dispune de citeva inca: peri comune — salonul pentru educatie muzi- sald cu supraiata de 75 mt, iar in crezele- gradinifele pentru 95—165 de locuri — 100 m#, cresele-gradinijele pentru 275 de locuri ~ doua saloane — unul pentru educa lia muzicala, altul — pentru educatia fiziea. Gradinitele-cresé pentru 340 si mai multe locuri vor avea cabinet medical (6 m') si camerd-izolator pentru copii bolnavi (8—12 m*). Incaperile aiministrative-gospo- daresti constau din cabinetul gefului de gra dinita, blocul alimentar (bueatarie cu spale: torie pentru vase de bucatarie, sect pentn prelucrare primara si de distributie, camari pentru pastrarea legumelor si produselor uscate, spalatorie si depozit pentru lenjerie. Principiile de proiectare a incaperilor pentru scoli: 1) repartizarea elevilor dupa virsta— iolarea claselor primare de cele ‘medi si superioare, 2) asigurarea condi lor pentru: a) educatia fizica, b) instruirea prin munes, c} asigurarea eu hrana calda, Uy asiguiares somuulat de 2) pete copii din grupa pregatitoare si grupele cu regim semiintern (clasele intiia — a doua), e) odih- ha rafionala la pauze, 3) asigurarea condi tiilor optime microclimatice de iluminatie na turala, Cladirile scolilor pot fide treitipuri: cent ralizate, de tip blocuri comunicante st decen trali2ate (pavilioane). In cladirile de tip cent ralizat toate incaperile scolii se situeaza In- trun bloc. fapt eare nu permite diferentieres elevilor dupa virsta. In cladirile de tip pavi lion acest prineipiu Se respect, aranjindu-se fiecare grup de clase in pavilioane apart. Dar ealile de acest tip necesita un terMorin vast sie greu de asigurat comunicarea in: tre pavilioane. Cele mai potrivite din punct 221 Fig. 75, Planul primului etaj al scolt die" 1000 de'loeae! de vedere igienic se considera scolile de tip blocuri comunicate (Fig. 75) Seolile de acest tip vor ii amplasate In et teva blocuri a cite doua-trei etaje Tiecare, Ia fiecare etaj flind repartizate cite 0 sectic din 4 clase. Fiecare sectie are intrare separa- ta, vestiar, camera de toaleta, incapere de re reatie, ceea ce permite izolarea maxima a igrupelor dupa virsta. In aiara de aceasta, In scolile de tip blocuri comunicate pot i zo late incaperile de studii de cele generale (sala de gimnastica si cea de festivitati, ate~ lierele, blocul alimentar), ultimele surse de praf, zgomot gi poluare a aerului. in scolile de tip blocuri comunicante poate f usor asi- gurata comunicatia dintre clasele de studit si lotul scolar, elevii la recreatii pot iesi la aer cura. Cladirile geolflor nu trebuie si albs mai mult de trei etaje. Inciperile scolilor se grupeazd in fetul urmator : incaperi de studii — clase, labora- toare, ateliere, sili de gimnastied, eabinete de lueru manual : incaperi auxiliare — pen: tru recreatii, halul, vestiarele, camerele de toaleta; Incaperi administrative si gospo- daresti — cancelaria, cabinetul directorului sefului de studi, punetul medical, ospataria La sistematizarea interioard a geolii: la pri mul etaj vor fi amplasate clasele de studii (LA) 5 Inedperite pentru grupele cu regim semiintern, sala de gimnastica, punctul me 222 dical, atelierele geolare, cabinetul directoru- lui, éancelaria, blocul alimentar. La etajul doi vor fi amplasate cancelaria si cabinetele de studi, la etajul trei —cabinetele de stusi In seolile de tip blocuri comunicante la etajul {rei vor ii amplasate cabinetele de studi pen tru clasele superioare, in care se fac lect ‘mai des — cabinetele de matematics, de fiir ca, limba, La etajul inti vor fi cabinetele analoge pentru clasele medii (5—7), la etx jul doi — diverse cabinete de studti Aceasta sistematizare permite elevilor si treacd relativ usor dintr-un cabinet fn altul, si, totodata, sa se reereeze in pauze. Invajimintul in cabinetele — specie: Hizate (matematicd, limbi_ strdine, istorie) permite insusirea obiectelor 1a ‘un nivel ‘mai inalt. Pentru ca holul si vestiarele sa nu se rdceascd (usile avestor incdperi_ find In permanenta miseare), se recomanda, ca Inirarea sd fie facut prin tambur, astiel evitind oscilatiile mari de temperatura. In scolile sategti pe linga vestiare trebuie si fie amenajate incéperi pentru useatul haine lor. Se considera rationale vestiarele decent: ralizate, pentru fiecare grup de clase apar te, ele fiind situate in parfile laterale ale clidiris scolii sau in salile de recreatie. In ultimul caz hainele se vor pastra in dulapuri montate in pereti. Decentralizarea vestiare- lor este o masura de profilaxie a bolilor con: tagioase, in afara de aceasta copiii, imbra cindu-se repede, se pot recrea in aer liber Nu se admile, ca elevii si-si pustreze paltoa nele in clasele de studit, deoarece aceasta Inrautateste cu mult aerul din clasa. In scolile contemporane clasele pot aves forma dreptunghiulara-lunga, dreptunghi lard lata si patrata. Conform normativelor clasele de studii trebuie si aibé supratata de 60m Mai convenabile se consider camerele de clase patrate, ele permitind aranjarea liberi a mobilierului, ceea ce este necesar la folosirea mijloacelor tehnice de instruire si pentru Iucrul in clasele cu regim semiintern, Inclasele de forma pitrata. cea ce e oar te important, poate fi mentinuta distanta ne- cesara de la tabla pind la baneile din primul rind, aceasta distant considerindu-se opti- md de 2,65 m. In acest eaz unghiul de vedere (unghiul format de suprafata tablii si linia care merge de la ochii elevilor spre tabla) va fi de 35°, adica va fi optim. In clasele cu latimea mare se ereeazs un unghi de vedere disconfortabil. care pentru primul sal pate lea rind de banei este de 27° Camerele de reereatie pot fi sau de tip coridor, sau inciperi speciale, ultimele asi fqurind condifi pentru miscarea liber’ a clevilr la reereati. fn inedperile de recreatie de regula, vin elevi din 34 clase. Este nece: sar. ca incéperile de recrealie sa aiba gen muri, ce se deschid in exterior, adie s& fie surse de aer proaspat. Suprafa(a recoman dabila pentru un elev este de 0,6-0,7 me Sala de gimnastica este un element obi gator al seolilor de eultura generala. Prin cipalele cerinfe igienice fata de ea sint : sa fie situata la primul etaj intr-un bloc sepa rat dreptunghiular, cu orientarea de 1a nord spre sud, sf aibé geamuri din ambele pari asigurind ventilatia naturals prin curent; pe linga sala de gimnastca sint necesare Xestiare, camere de toaleta si dusuri aparte pentru bale si fete. Salile de gimnastiea trebuie 88 aiba o inalfime nu mai mica de 5.46 m si o supraiata de 162— 288450 m" {in dependenta de numarul elevilor in scoe- 1a) aceste dimensiuni asigurind cite 1520 mn? de aer pentru fiecare elev. Instruirea prin munca necesita cabine te pentru lucrul manual, ateliere pentru luce rul"in- metal, lem, cabinete de. mena aicliere de producere penteu elevii claselor a ‘noua —a zeeea, laboratoare. Atelierele sco late vor Ti amplasate la primal eta, intrun loc aparte, cu geamuri din doua parti. In cabinetele de deservire suprafaja pentru un elev va fi de 25-28 m?, in ateliere — de 38 m! Blocul alimentar de asemenea este unut sinelementele necesare ale scolilor else am plaseaza la primul etaj, in componenta lui intra ospataria, bucataria, secfile de. pre iuerare primard a legumelor, cdrnii si pes teu, seciet pentru spalatul vaselor de buca tarie gi a veseled (aparte), depozite pentru Frodusele de bacanie gi legume, Incaperea de toaleta si dus pentru personal La intrarea in ospatirie vor fi spalatoare si uscatoare electrice pentru. mini. Inedpe Tile de toaleta in scoli vor fi repartizate in sectoarele laterale ale etajelor gi vor fi ale {ute din camere de spatat st waterciozete, prima incapere find un fel de ecluza. Tot aici tor f incaperi pentru pastrarea si uscarea in Yentarului necesar pentru deriticare Tm incaperile de clasa, in special pentru cele primare, laborataare, ateliere, cabinetul medical vor fi numatdect lavoare. In scolile cut regim semiintern sint necesare dormitoare pentew copii din clasele intiia—a dova Pentra inedlzicen institupilor pentet co- plise foloseste incdlzirea central cu apa sau fu panouri si trebuie sa se asigure urmatoa rele temperaturi {a incaperile pentru noi- nasenti —22—23°C. penitu eopill pind La | an—2122°C, 23 ani —19-20°C, 3-7 ‘ni — ISIC, in clasele din seoli — 18°C, in salile de gimnastica 15—16°C, in cabine tele medicului — 22°C Ventilarea incaperilor destinate copilor se Tae in fond pe ale naturalé— prin aeratie(ferestruii, oberlihturi si canale na lurale de exhaustare cu dellectonre. Nor- mativele de ventilatie prin exhaustare sint tirmatoarele pentru clastle de studit 11.5 ori pe ora, in camerele de joc Ia crese — 3 Fi in salile de gimnastica —3 ori, camerele de toaleta —5 ori, ducati — 3 ori Toate incaperile destinate copilor eu ex- ceptia celor auxiliare, trebuie si dispund de iluminatie naturala. inedperile in care copii se afla timp indelungat (camerele de jocu- Ti terasele, clasele, salle de gimmastics) € de dort s4aiba stele uviole, permeable pen try razele solare ultravioiete. uminatia mi hima a locurilor de lucrw din gradinite, tre buie sa ie de 600 le. cea optima conside- Finduese de 120)—1400 le. In zona de inso- latie medie «'U.R.S.S. coetiientu iluminaties naturale caleulat pentru aceste incaperi este de 2,5—5%, La proiectarea incaperilor pentru clase coeicientl iaminatet naturale este de 1.53%, coeficientul de_luminozitate — 1-4 Pentru a mari intensitates. sluminatiet din gridinie, scoli_ pina. la nivelul_ fziologie {ELN. 2.5%) netualmente se Tne gear tnariveare ocuptapronpetotpereteleexterior Dar asemenes. construetii mu prea cores pond conditilor igienie, cle in aile insorite find iluminate neunitorm si temperatura in- perilor find prea mare. Fncaperile cu gea~ iri mari necesita instaalit de protectie — perdele,jalvzele, lambrigr, Pentru a asigura ilumninatia mai intensé si ma uniform par- tea superioara a pereilor $i podurile inst ior pentru copit se vor vopsi in culoare . pattea inferioara a perelior in glen dleschis. be}, iar bancile In verde. Cu acest scop distanta de la pod pina la partea de Sus a Tevestre) vf) minim, jar inallimen pervazului (de la podea)— 05-082 m va Coeespuinde inaltinit meselor de hicru (ban 223 E cilor). In gradinite, gcoll nu se recomanda perdele grele sau glastre cu {lori pe perva- Zuri, acestea diminuind considerabil ilumi- natia natural Huminatia artificiala va si cu lampi elec- trice incandescente sau cu Limpi luminiscen- te cu lumina de ai. Pentru a mentine la clevi acuitaten vizualé atabilé ¢ foarte important, ca lampile incandescente s8 asigure o inten: sitate de lumina nu mai micd de 150 le, cele luminiscente — 900 le, lumina si fie uniformd, s& nu orbeased, coeficientul unifor mitatii find nu mai mie de 0,5, luminozitatea suprafetei corpului iluminat general enw mai mare de 200 ed/m*. Acestor conditii enume- rate mai sus le corespund corpurile de ilumi natie cu luming difuzi de tip «Luceta> cu lampi de 200-300 Vi, ca cele refractare de tip $.C.—300. Corpurile de iluminat vor fi suspendate la fraltimea de 2.2.2 m de la sup- alata de lucru. O clasa are nevoie de sapte corpuri de iluminat S.C, —300, daca intensita tea curentului este de 220 V gi de opt corpuri, daca intensitatea este de 127 V. EXIGENTELE IGIENICE FATA DE JUCARIT Jucariile stat alribute absolut necesare pentru dezvoltarea copiilor. Din punct de ve- ere igienic cele mai bune materiale pentru fabricarea jucarillor se consideré masele plastice, celuloidul ineandescent, cauciueu! folosit pentru. ambalajul alimentelor. Nu eorespund conditilor igienice jucdir ile din fesaturi, hirtic, carton. Se considera satisfacatoare jucariile din lemn, netede, care mu au crapaturi, agehil, sint colorate cu vopsea stabila. neioxicd si date cu lac Jucdriile nu trebuie si aida colfuri sau proe- minente ascutite, eare 4 provoace traumatis. me la copii, Jucariile pentru copiil de cresa vor avea o greutate nu mai mare de 220 g, pentru copii de gradinita — de 400 g, pentru copiii din clasele primare de 800 g. Diametrul partilor componente ale piras delor din inele nu trebuie s@ fie mai mic de 30 mm, iar inaltimea lor — mai mica de 12 mm, Puiul de pe jucariile viloase va fi bine fixat pe o suprafata din masa plastica sau cauciuc. Pentru a prevent intoxicatile, con- form regulamentului sanitar — la fabricarea jucirillar se admit anumite vopsea, lacuri solventi. Stabilitatea vopselelor se determing spalind jucdriile timp de 23 minute cu sa 204 pun si apa fierbinte (de 60°C), cu solutie de 2% clorura de var, prin scufundarea jued- riilor in solutie de 1% acid cloriidric, apoi in solutie de 1% bicarbonat de sodiu, timp de 2 minute. Jucariile care se pun in gura— fluiere, muzicute, {uruieci, pot fi folosite numai individual. Juedriile trebule s& cores panda scopului didactic dupa culoare, as ect, adiea se corespunda intocmai obiect Ii despre eare este vorba. Pentru a menti ne principiul de izolare fiecare grupa din in- stitulia pregeolaré va_avea complexul su de jucdrii. Jucariile mai inainte de a fi repar- tizate in grupe se vor spala si deziniecta bi- ne cu solutie de 2% elorura de var, cu solutie de 1% cloramina, vor fi expuse lampilor bac- tericide B. U. V.—15, ete. Jucariile din grupe de asemenea vor fi periodic prelucrate in acelasi mod EXIGENTELE IGIENICE FATA DE MOBILIER $1 UTILAS Conform destinatiei, mobilierul poate fi re partizat in {rei grupuri: 1) mobilierul de Hucru (esentital) — maneje, serincioburi, ba riere, mese, scaune, (bdnel}, table de clasa, strunguri, menghini ; 2) mobikierul auxi lias — dulapusi, bufete, cuiere, mesele pen tru acvarii, ladite de nisip, etc. ;3) mobilierul pentr somn — paturi, cusete, etc ‘Mobilierul pentru institutiile de copii si adolescen{i va corespunde particularitatilor anatomice si fiziologice de virst’ ale lor, va fi usor curatit si spalal, va avea supra faja neted’ si colfuri rotunjite. Mobilieru! trebuie 54 fie astiel, ca in timpul exploat: til si poati fi evitate traumatismele infan. tile. Pentru a mentine pozitia corectd a corpu lui tn timpul sormmului dimensiunile paturilor vor fi conform virstei eopiilor = pentru copiti pina la 3 ani ele vor fi de 120% 60% 50 em, cu ingradire si inalqime glisanta, pentru copiil de 37 ani — respectiv 140% 60% 30 cm. in institugite pregcolare seaunul va fi de inaltimea gambei Impreuna cu incaltamin tea, inaltimea mesei va fi egala eu suma inal limii gambei (a scaunului) si a antebrafului de deasupra scaunulut. Dace Inaitimea seau- nului gi a mesel vor fi eorespunzatoare corpul copilulul ew antebratele pe masa va avea o pozifie corecta, adica trunchiul nu va fi nici ridicat, nici aplecat Recent a fost stabilit Standardul de Stat pentru mobilierul pregeolar. Conform acestut standard mobilierul a fost repartizat conven- fional in 6 grupuri dupa inaltimea copiilor Deniru copiii cu statura pina la 80 em, pen ‘tu copii cu statura de 80—90 cm, pentru ‘opiii cu inaltimea de 99—100 em, 100—115, 115-130 em si mai inalt de 130 em. Pentru 3 alege mobila potrivita pentru fiecare copih, se folosese rigle speciale, pe o laturd a careia sint fixate inalfimea scaunului, pe alta — inaltimea mesei, pe a treia intervalele de inalfime a copiilor. E de dorit ea scaunul fiecdrui copil st alba acelasi desen ca gi cel 4e pe cuierul pentru servet, de pe dulapul de haine, ete. In grupurile pentru copii sugari vor fi instalate mese pentru infagat, lavoar, cuier pentru gervetele individuale ale mame: lor (se va evita atingerea unui servet de al (ul), vas pentru rufe murdare, polite pentru vale de noapte, dulap pentru pastrarea atribu. lelor de dereticat, maneje. Grupele pentru co: pill de 2—3 ani vor fi amenajate cu mese si scaune de 2 tipurt de tnaltime, dulapuri pen- ‘iy pastrarea jucariilor, masuja-suport pen- (ru acvariu, dulapuri individuale in vestiar Caracteristica fiziologica si aprecierea ozitie’ sezind a copilului Din punct de vedere fiziologic pozitia se- tind poate fi considerata ca munca statica Studille au demonstrat, c@ pozitia corpului aproape verticala este incorecta, ea modi ind distanta de la ochi pina la supraiata Je lucru (pina ta 48 cm), astfel ingreuind scrisul gi lectura Sa constatat, ca cea mai potrivita pout Jiein timpul scrisului este cea putin inclinata Inainte (unghiul intre partea toracala si cea lombara a coloanei vertebrale find de circa 170"), aceasta pozitie dind oscilatii mici ale venirulut de greutate. Se considera obositos. fe si instabila pozifia cu inclinare mare a torpulu inainte (unghiul de aplecare a por- lint toracale — 145°). In aceasta pozitie distanta de la ochi La obiectul privit (carte, aiet) este de 27—28 cm, ceea ce duce ta patifia miopiel, supraincordarea muschilor sginali In Umput ascultarti (cind nu se serie) & psibils pozitia inclinata inapoi, elevul spri- nindu-se de speteaza seaunlui In timpul sederit in baned sau 1a masa ioarele vor fi fixate pe podea sau pe suport, ambele vor avea pozitia verticala: comands 6 140 EXIGENTELE IGIENICE FATA DE BANCA, SCOLARA. ARANJAREA CORECTA ‘A ELEVILOR IN BANCL Banca scolara (masa si scaunul) trebuie s4 asigure pozitia corecta a elewului (fig. 76) Constructia incorecta a bancil poate cauza moditicant patologice ale oaselor, schimbares Ainutei copiluly Speteaza scaunului va corespunde curbu: rilor parfii toracale gi lombare ale coloanei vertebrale, scaunul insusi— formel feselor si coapselor. Banca trebuie sa aiba asa o Constructie, ca ea $a determine o interpo- zitie coresta a mesei si scaunului in plan ori zontal (scaunul trebuie sa fie sub masa), 0 inelinatie de 15° a mesei spre elev. Inaifi mea seaumilui va fi egald cu Iungimea gam- bei plus doi trei eentimetri pentru toeul panto- fului, latimea (adincimea) scaunului va. fi eqala cu 2/3—3/4 din lungimea coapsei Indicele, ce caracterizeaz’ pozitia inalti mii mesei si a scaunului in plan vertical se umeste diferenta Projectia partii posterioare a bancii asupra scaunului, numita distan{d, caracterizeaza pozitia mesei si scaunului in plan orizontal, adied, eu cit marginea scaunulut intrs sub anes, Diferenta scaunului si a mesei trebuie s8 egaleze cu diferenta dintre scaun si anteb {ul lasat liber in jos (mina fiind sprijnita de banca), plus 5—6 cm. Inaitimea scaunului trebuie’s@ corespunda indltimii gambei, plus 2em. Distanja scaunului poate fi nul daca mar- ginea mesei dinspre elev se proiecteaz’ (ver- tical) pe marginea scaunului, adici daca ambele margini revin pe acelagi plan verti cal ; poritiva — daca marginea scaunulul nu ajunge pina la masa, si negativa —cind marginea scaunului intra sub masa si mar- fginea mesei se proiecteaz’ pe scaun nemij- locit. Din punct de vedere igienic numai dis- anja negativa asigura elevului o pozitie corecta in banea, partea lombard fiind spri jinita de speteaza, trunchiul nu se apleaca prea mult inainte. Pentru a luera 1a masa cu distan{a pozitiva trunchiul si capul vor Iiaplecate mult inainte, astfel copilul sprit- nindu-se de mas cu antebrafele. Din studii- le efectuate relese —ca cea mai potrivita pozitie a elevului in banca e in eazul daca distanta negativa este de 3—5 om, In tara noastra se fabrica banci de unu sau doua 225 Fig. 76. Pozitia corecta a elevulai In timpul serisul locuri eu carcase de metal, care pot fi adap- tate La inaljimea elevilor. Cele mai poirivite se consider bincile de un loc, ele fiind alese dupa inaltimea fie carui elev, ugurinduse deriticarea claselor Astiel de binci elevii le pot avea gi acasi. Baneile de un Toe sint folosite in geoli ip ternate speciale (pentru copiit oligofreni, cu vedere slaba, ete.). In cabinete cele mai po trivite sint bincile eu carcase de metal, ele putind fi usor modificate dupa inaltimea Uiferitor grupe de elevi. ‘Actualmente clasele, in loe de banc, sint amenajate cu mese si seaune, Studille elec: tuate de institutul de fiziologie al AS. al ULRS.S. au stabilit, cé folosirea_meselor i scaunelor in clasele primare nu inrauta {ese (comparatiy cu bancile) eapacitatea de munca $i finuta elevilor cu condijia, ca inva {atorii vor avea grijé ca elevil sd respecte in impul lectilor distanta negativa a seaunelor. InU.RS.S. sint standardizate dimensiuni le pentru banei in Standardurile Unionale de Stat (SLUS.) pentru eleviiclaselor 5—10. Aces- fe stands dri periodic sint revaiznte gi curee tate conform studiilor antropometrice, fotogo- niometrice, tenzogratice si electromiogratice ale elevilor de 7—17 ani, efectuate in timpul serisului, lecturii, desemului Prin aceste studil sau stabilit dimensiuni le principalelor elemente ale baneilor, mes lor, seaunelor, care, dupa cum s-a dovedi pot fi egale pentru elevi, Indltimea arora n difera de 15 em (pina Ta 130 em, 130—145, 145-160, 160-175 em si mai mult de 175 cm). Exist 9 grupuri de mobila scolara (A,,B.,C., D., E.) conform grupelor de inl time enumerate mai ans. Supeatata meselor trebule si fie mata, coeficientul de relracte flind de 35—55%. Aceste conditi ii corespun ide culoarea verde. Aranjarea dupa mese se face conform ‘inaltimil elevilor. Cu acest scop se folosese rigle speciale de masura a inaltimi copillor sia baneilor (meselor, seaunelor). (fig. 77). EXIGENTELE IGIENICE FATA DE TABLA DIN CLASA Exist doud tipuri de table gcoldresti — fixate gi mobile. Principala conditie, carcia trebue si-i corespundd ea este ca lucrul le tabla sa nu oboseasca ochii

    S-ar putea să vă placă și