UVVG ARAD

DISCIPLINA FARMACOLOGIE

ANTIBIOTICE SI
CHIMIOTERAPICE

ANTIBIOTICELE
POT

FI DEFINITE CA SUBSTANTE CU
ACTIUNE ANTIMICROBIANA SPECIFICA,
PRODUSE DE CELULE VII SAU
OBTINUTE SINTETIC.

Important
prescrierea rationala a ATB;
cand prescrie ATB medicul zilei de
azi trebuie sa se gandeasca la
viitorul medicinei de maine;
sanatatea nu are pret, dar are
buget

ANTIBIOTICE:

AB
BETALACTAMINE
DIBACTAMI
PENAMI (PENICILINE)
PENICILINE
NATURALE
PENICILINE
ANTISTAFILOCOCICE
AMINOPENICILINE
CARBOXIPENICILINE

UREIDOPENICILINE
AMIDINOPENICILINE
PENEMICARBAPENEMI
CEFEME(CEFALOSP
ORINE)
CARBACEFEME
MONOBACTAMI
TRIBACTAMI

AB
AMINOGLIGOZIDE
AB MACROLIDE

-STREPTOMICINA
-KANAMICINA
-GENTAMICINA
-SPECTINOMICINA
-NEOMICINA
-TOBRAMICINA
-AMIKACINA
-NETILMICINA

-ERITROMICINA
-OLEANDOMICINA
-SPIRAMICINA
-ROXITROMICINA
-DIRITROMICINA
-CLARITROMICINA
-FLURITROMICINA
-AZITROMICINA
-SINERGISTINE

AB LINCOMOCINE
(LINCOSAMIDE):

LINCOMICINA
CLINDAMICINA

GRUPUL
RIFAMPICINEI

AB POLIPEPTIDICE:
POLIMIXINE
BACITRACINA

AB
GLICOPEPTIDICE:

VANCOMICINA
TEICOPLANINA
DAPTOMICINA

AB CU SPECTRU
LARG:
TETRACICLINE
AMFENICOLI

CHIMIOTERAPICE
ANTIMICROBIENE
CHINOLONE SI FLUOROCHINOLONE
SULFAMIDE ANTIBACTERIENE
DIAMINOPIRIMIDINE :
- TRIMETROPRIM
DERIVATI DE NITROFURAN
DERIVATI DE CHINOLINA
DERIVATI DE IMIDAZOL
DERIVATI DE FORMALDEHIDA

 ALTE

STRUCTURI:
ACID MANDELIC
DAPSONA
MESALAZINA
ALTE

ANTIMICROBIENE:
LINEZOLID
SPECTINOMICINA
FOSFOMICINA
ACID FUSIDIC

Antibioticele (AB) i chimioterapicele

ageni antimicrobieni cu activitate selectiv, care introduse n

organism exercit efecte toxice specifice fa de anumite
microorganisme, fungi, parazii, avnd ns efecte toxice mai
reduse sau absente fa de celulele organismului gazd.
Pot fi:
antibioticele sunt produse de diferite specii de microorganisme
(bacterii, fungi, actinomicete),
chimioterapicele sunt obinute prin sintez chimic

Clasificarea acestor substane se face funcie de germenii pe

care acioneaz:
- AB i CT antibacteriene
- AB i CT antifungice
- AB i CT antiprotozoarice

Mecanism de aciune: produc efect de tip bactericid sau

bacteriostatic pe agenii patogeni.
Bacteriostatic - inhib multiplicarea germenilor i i fac vulnerabili la
forele de aprare ale organismului
Bactericid - produc distrugerea germenilor

Mecanisme generale de aciune

1. La nivelul peretelui celulei bacteriene

2. La nivelul membranei citoplasmatice a celulei
bacteriene
3. Asupra proceselor metabolice intracitoplasmatice
a. Inhibarea sau degradarea sintezei proteice la nivel
ribozomal:
30S: tetraciclinele
50S cloramfenicolul, eritromicina
b. Antagonismul competitiv fa de un metabolit esenial
sulfamidele prin inhibarea sintezei de acid foli c

4. Asupra aparatului nuclear

a. Inhibarea ARN polimerazei, ARN girazei bacteriene

POSIBILE ASOCIERI POSIBILE CONTRAINDICATI

CEFALOSPORINE
CLASIFICARE DUPA CALEA DE ADMINISTRARE
CEFALOSPORINE PARENTERALE

GENERATIA I:
CEFAZOLINA,CEFALOTINA,CEFAPIRINA,CEFATRIZIN

GENERATIA II:
CEFAMANDOL, CEFUROXIM, CEFOXITINA, CEFOTETAN,
CEFORANID, CEFONICID

GENERATIA III:
CEFOTAXIM, CEFTAZIDINA, CEFOPERAZONA, CEFPIRON,
MOXALACTAM, LATAMOXEF

GENERATIA IV:
CEFEPIMA

CEFALOSPORINE

CEFALOSPORINE ORALE VECHI

GENERATIA I:
CEFALEXINA, CEFADROXIL, CEFRADINA

GENERATIA II:
CEFACLOR

CEFALOSPORINE ORALE NOI

CEFUROXIM-AXETIL
CEFOTAXIM-HEXETIN
CEFTIBUTEN
CEFETAMET
CEFRODOXIM
CEFTERAM-PIVOXIL
CEFPROZIL

CEFEME CEFALOSPORINE

structur beta - lactamic, derivai ai acidului 7-amino

cefalosporanic

Au efect bactericid, acionnd ca i penicilinele ,prin inhibarea

sintezei peretelui rigid al celulei bacteriene.

Se pot folosi ca antibiotice de rezerv ale penicilinelor

(n cazuri de rezisten i alergie) i pe de alt parte ca
medicamente ale infeciilor Gram negative.

GENERATIA I
CEFAZOLINA (KEFAZOL)
CEFALEXINA
CEFALOTINA (KEFLIN)
CEFAPIRINA
Spectru largit ca si spectrul Penicilinei G
Oxacilinei
Ampicilinei

cocilor Gram pozitiv, inclusiv stafilococul auriu

penicilinazo -pozitiv
coci gram negativi
bacili gram pozitiv
bacili gram negativ (analog ampicilinei) n plus Klebsiella.

Cefalexina (Ospexin)

este stabil n mediu acid

pe cale oral n doz de 0,5 g de 4 ori pe zi
infecii ale cilor respiratorii (cu Haemophylus influenzae)
infecii urinare.

Cefalotina, cefazolina i cefapirina

se administreaz parenteral i.m i i.v - t1/2 de 30- 60 minute

n infecii respiratorii i urinare

GENERATIA II

CEFUROXIMA (ZINNAT)
CEFACLOR
CEFAMANDOL (MANDOKEF)
CEFOXITINA
Spectru larg ca si spectrul Penicilinei G
Oxacilinei
Ampicilinei
Gentamicinei
Metronidazol
SA:

Proteus, Providencia i Bacteroides fragilis

GENERATIA III

CEFOTAXIMA (CLAFORAN) CEFTAZIDIMA

CEFTRIAXONA (ROCEPHIN) CEFOPERAZONA
(CEFOBID)
Spectru ultralarg ca si spectrul Penicilinei G
ecthyma gangrenosum
Oxacilinei
Ampicilinei
Gentamicinei
Metronidazol
Ticarcilina
GENERATIA IV
CEFPIROMA
CEFEPIMA
Spectrul foarte larg ce include si enterococul

CARBAPENEMI
IMIPENEM, MEROPENEM
ERTAPENEM

MONOBACTAMI
AZTREONAM piocianic=pseudomonas aeruginosa
CARUMONAM , TIGEONAM

MACROLIDE
CLASIFICARE DUPA ORDINEA INTRODUCERII IN
TERAPIE:

GENERATIA

I:

ERITROMICINA, OLEANDOMICINA, JOSAMICINA,

SPIRAMICINA

GENERATIA

II:

ROXITROMICINA, DIRITROMICINA, CLARITROMICINA,

AZITRIMICINA,TELITROMICINA

LINCOSAMIDE
Este un ATB izolat in 1962 din STREPTOMYCES
LINCOLNENIS. Se comporta ca bactericid. Actioneaza ca
si Eritromicina , asupra sintezei proteinelor la nivelul
rizozomilor . Spectrul de actiune cuprinde coci Gram
(+) bacili Gram (+) anaerobi, actinomicete si
mycoplasme. Prezinta interes in infectiile cu coci Gram
(+) (STREPTOCOC, STAFILOCOC); mai ales in
osteomielita , are buna difuziune osoasa.

LINCOMICINA(LINCOCIN)
CLINDAMICINA

MACROLIDE , LINCOSAMIDE I ANTIBIOTICE

DE REZERV CU SPECTRU ASEMNTOR
ERITROMICINA I ALTE MACROLIDE

MACROLIDE
CARACTERISTICI COMUNE:

INEL LACTONIC

SPECTRU ANTIMICROBIAN LARG

DIFUZIE TISULARA BUNA (utile in infectii cu germen

germe
intracelulari: chlamidia, mycoplasma, legionella,
Helicobacter )

TOXICITATE , TOLERANTA

COMPLIANTA TERAPEUTICA BUNA MAI ALES NOIL

MACROLIDE

CLASIFICARE:
1. MACROLIDE ADEVRATE
INEL LACTONIC CU 14 ATOMI
- COMPUI NATURALI: ERITROMICINA
- OLEANDOMICINA
- COMPUI SEMISINTETICI: - ROXITROMICINA
- CLARITROMICINA
- DIRITROMICINA
INEL LACTONIC CU 15 ATOMI
- AZITROMICINA
INEL LACTONIC CU 16 ATOMI
- COMPUI NATURALI - JOSAMICINA
- SPIRAMICINA
- COMPUI SEMISINTETICI: - ROKITAMICINA
INEL LACTONIC CU 17 ATOMI
- COMPUI SEMISINTETICI: - LANKACIDINA
2. SINERGISTINE
- PRISTINAMICINA
- VIRGINAMICINA

 Macrolide "vechi": - ERITROMICINA

- OLEANDOMICINA
- JOSAMICINA
- SPIRAMICINA
Macrolide "noi": - ROXITROMICINA
- CLARITROMICINA
- DIRITROMICINA
- AZITROMICINA
- ROKITAMICINA

 ERITROMICINA
MA: inhiba sinteza ribozomiala a proteinelor
bacteriene prin fixarea pe subunitatea 50 S
ribozomial => bacteriostatic la doze ;
bactericid la doze .
Obs.: NU se asociaz cu Cloramfenicolul
pentru c au acelai loc de aciune.
SA: CG+; CG-; BG+; Actinomicete,
Mycoplasma, Chlamidia, Ricketsia.
Obs.: ERITROMICINA ESTE ATB DE NLOCUIRE
LA BOLNAVII CU ALERGIE LA PENICILINE !!!

FC: adm. oral abs. duodenala.

Distributie buna n esuturi (cu excepia LCR)
INDICATII: boli cu germeni sensibili:

angine streptococice
pneumonie interstiial cu
Mycoplasme,Legionella,
Chlamidii
profilaxia RAA
sifilis
erizipel
boli sexuale cu chlamidii (cervicite, uretrite

Adm.: - oral la 6 ore

MACROLIDE NOI

Bd% crescuta fata de macrolidele vechi

SA: larg asemanator macrolidelor vechi +
- Toxoplasmoza gondi,
- H elicobacter Pylori
- Mycobacterium avium (SIDA);
- BG (Salmonela, Shigella, Jersinia)

Complianta terapeutica buna (1-2 prize/zi)

RA: - rare
FA: - adm. orala distributie buna in tesuturi si
celule; se c% in pulmon;
renal efect postantibiotic (72 ore)
UT: infectii cu germeni sensibili

 Adm.:

ROXITROMICINA Rulid cp.

CLARITROMICINA Klacid cp.; fl.; sirop

AZITROMICINA Zitaromax cp.

SPIRAMICINA Rovamycine cp; fl.; sirop

IV. LINCOSAMIDE
-

LINCOMICINA
CLINDAMICINA

LINCOMICINA
SA: streptococi; stafilococi; anaerobi
(Bacterioides fragilis)
UT: infectii osteoarticulare cu stafilococ
profilaxia endocarditei infectioase
Administrare: oral si parenteral (i.m., i.v. perfuzie)
CLINDAMICINA
SA: ! bacteroides fragilis

GLICOPEPTIDE
-

VANCOMICINA
TEICOPLANINA

VANCOMICINA VANCOCINE fl.

Este un antibiotic de rezerv, bactericid

MA: - inhiba sinteza peretelui bacterian
- afecteaza permeabilitatea membranei
citoplasmatice
- afecteaza sinteza ARN bacterian
SA: CG + (streptococi, stafilococi); BG +
UT: ATB de rezerva pentru:
- infectii stafilococice severe
- colita pseudomembranoasa cu Clostridium
- peritonita stafilococica
RA: ototoxicitate;
nefrotoxicitate
Adm.: i.v.

TEICOPLANINA TARGOCID
SA: asemanator Vancomicinei
CG+ (streptococo,stafilococ)
BG+
Uneori mai activ de 2 - 3 ori decat
Vancomicina

POLIPEPTIDE CICLICE
COLIMICINA
- POLIMIXINA
SA: active pe CG- si BG-

AMINOGLICOZIDE (AGZ)
GENERATIA I

STREPTOMICINA activa pe BK

KANAMICINA

NEOMICINA

SPECTINOMICINA activa in gonoree

PAROMOMICINA - activ ca
antimicrobian
GENERATIA II

GENTAMICINA

TOBRAMICINA
GENERATIA III

AMIKACINA

NETILMICINA

sunt bazice, avnd un intens caracter polar i hidrosolubile

nu se absorb din tubul digestiv

pot fi ns folosite n infecii intestinale

Pentru efecte sistemice se administreaz

parenteral, i.m sau i.v. n organism, difuzeaz
numai n lichidul extracelular, nu intr n celule,
nici la nivelul l.c.r. sau S.N.C.

Aminoglicozidele acioneaz bactericid, prin

dereglarea sintezei proteice bacteriene,
legndu-se de subunitile ribozomale
bacteriene 30S.

Rezistena la aminoglicozide este

unidirecional

exemplu

: germenii rezisteni la
streptomicin nu sunt rezisteni la
kanamicin, gentamicin.

cazul apariiei rezistenei la gentamicin

se folosesc tobramicina sau amikacina

(fiind antibiotic de rezerv pentru toate

aminoglicozidele ).

Spectrul de aciune

coci:
streptococi (hemolitic i viridans),
enterococi,
stafilococi,
Neisseria(gonoreae, meningitidis);
bacili Gram negativi:
E.coli,
Klebsiella,
Proteus,
Enterobacter,
Haemophylus influenzae,
Pseudomonas aeruginosa,
Brucella,
Pasteurella,
Mycobacterium tuberculosis,
Salmonella,
Shigella

EFECTE ADVERSE
Neurotoxicitatea se manifest prin lezarea perechii

VIII de nervi cranieni i apariia de leziuni cohleare i

vestibulare;
Ototoxicitatea este ireversibil, ducnd la surditate.

Leziunile vestibulare se manifest prin greuri, ataxie,

nistagmus; pot fi ns compensate.
Fenomenele nefrotoxice se datoresc acumulrii

aminoglicozidelor n corticala renal

Un alt efect advers pseudocurarizant cu blocarea

transmisiei neuro-musculare

Streptomicina
se folosete actualmente mai mult ca antituberculos n asociere cu
tuberculostatice.

Kanamicina
este mai toxic dect streptomicina , se administreaz mai rar pe cale
sistemic.
Este indicat n caz de rezisten la streptomicin, n infecii grave cu
germeni gram negativi. In infecii stafilococice se asociaz cu oxacilina.

Gentamicina
este antibioticul aminoglicozidic cel mai utilizat datorit activitii
antimicrobiene intense i toxicitii ceva mai reduse dect a kanamicinei.

Acioneaz pe Klebsiella, Haemophillus, Enterobacter.

Este indicat n infecii grave cu germeni rezisteni la alte antibiotice meningite, endocardita, infecii respiratorii, urinare, hepatobiliare, arsuri ntinse
infectate.

Rezistena la gentamicin este ncruciat unidirecional. Oto- i

nefrotoxicitatea sunt prezente, fiind favorizate de concentraii mari,
tratamente prelungite.

Tobramicina
activ pe tulpinile de Pseudomonas i ceva mai puin nefrotoxic

Amikacina
este mai activ pe piocianic dect tobramicina
toxicitate asemntoare sau chiar mai mare dect a tobramicinei
se folosete ca antibiotic de rezerv n caz de rezisten la
gentamicin i tobramicin

Neomicina (Negamicin)

nu este utilizat sistemic datorit potenialului su toxic foarte ridica

se administreaz oral n enterocolite, naintea interveniilor
chirurgicale pe colon pentru sterilizare, insuficien hepatic pentru
reducerea florei intestinale, scznd formarea de amine biogene
previne autoitoxicaia

Paromomicina

n infecii cu Entamoeba hystolitica

are toxicitate sistemic mare

ATB CU SPECTRU LARG

TETRACICLINE
- AMFENICOLI
TETRACICLINELE
Tetracicline vechi (I)
- TETRACICLINA
- CLORTETRACICLINA
- OXITETRACICLINA
Tetracicline noi (II)
- DOXICICLINA
- MINOCICLINA
-

AMFENICOLI
CLORAMFENICOL
TIAMFENICOL

TETRACICLINA
(Tetraciclina caps)
abs. influentata de

alimentatie
c% biliara modesta
NU patrunde in LCR
complianta terapeutica
(T1/2 6 ore)

DOXICICLINA
(Vibramicin caps; fl)
abs. neinfluentata de

alimentatie
c% biliara buna
patrunde modest in LCR
complianta terapeutica
buna (T1/2 = 18 20 ore)

CLORAMFENICOLI
- CLORAMFENICOL
- TIAMFENICOL
CLORAMFENICOL
FC: absorbtie intestinala 80-90%, difuzie buna
in tesuturi si organe (LCR) metabolizare
hepatica (inutilizabil in insuf. hepato-biliare)
MA: identic Macrolide
SA: CG-: H.I.; Salmonella; Shigella
CG+: streptococ, stafilococ, pneumococ
BG+: b. difteric
anaerobi: Richettzi, Clamidia, Mycoplasma

UT:
ATB de rezerva

febra tifoida si paratifoida A (alternativa la trat. cu Ceftriaxona

si Ciprofloxacina)
Meningita cu pneumococ sau bacili Gram negativi
encefalite, abcese cerebrale cu anaerobi
infectii genito-urinare si abdominale cu anaerobi

RA: Toxicitate hematopoetica (inhibitia hematopoetica sau

aplazie medulara ireversibila)
sindromul cenuisiu al n-n prin deficit de
glucuronoconjugaza, hepatica;

dismicrobisme:

suprainfectii cu

Candida
!!!!

!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

ANTIBIOTICE POLIPEPTIDICE
Bacitracina

produs de Bacilus

subtilis
Polimixinele sunt mai multe dintre
care mai importante sunt :
POLIMIXINA B
POLIMIXINA E (COLIMICINA)
BACITRACINA
COLISTINA

CHINOLONE
ANTIBACTERIENE

CLASIFICARE IN FCT. DE MOMENTUL APARITIEI:

GENERATIA

I:
ACID NALIDIXIC
GENERATIA II:
ACID OXOLINIC
ACID PIPEMIDIC
CINOXACINA
GENERATIA III:
CIPROFLOXACINA
ENOXACINA

SULFAMIDE ANTIMICROBIENE
SULFAMIDE

SISTEMICE:
SULFAFURAZOL, SULFATIAZOL,
SULFADIMIDINA, SULFAFENAZOL,
SULFADIMETOXINA.
SULFAMIDE

INTESTINALE
FTALILSILFATIAZOL
SULFAMIDE

LOCALE:
NITROFURANI

NITROFURANI
NITROFURANTOINA
FURAZOLIDONA
NIFUROXAZID

IMPLICATII TERAPEUTICE
Antibioterapia rationala implica utilizarea
diferentiata a ATB in functie de:
CONDITIILE

CLINICE :

 FELUL

INFECTIEI:

- necomplicata (se folosesc ATB

bacteriostatice)
- imunitate scazuta (obligator ATB
bactericide)
PARTICULARITATILE

ORGANISMULUI

GAZDA:
-

Prezenta insuficientei hepatice, IRC .

Mijloace de aparare reduse prin boala ( DZ
necontrolat, infectii cronice) sau prin
medicamente (imunosupresive)
sarcina

 CONDITIILE

LOCALE:

IMPORTANTE PENTRU OBTINEREA

CONCENTRATIEI ACTIVE DE ATB IN
TESUTUL INFECTAT
- ACCES LA LOCUL INFECTIEI
(VASCULARIZATIEI)
- pH-ul acid, prezenta puroiul
-

 GERMENII
Obligator:

PATOGENI:

izolarea si identificarea
agentului patogen si stabilirea
sensibilitatii la ATB.
In urgente: -empiric (orientare dupa
tabloul clinic)

 ANTIBIOTIC
Farmacocinetica

ATB (pentru alegerea caii de

administrare si pentru mentinerea concentratiei

plasmatice active)

Schema

de dozare (dependenta de t1/2 , de

concentratia minima inhibitorie si de efectul

postantibiotic)

Interactiunea
Riscuri

cu alte medicamente

eventuale reactii adverse

STRATEGIILE ADOPTATE PENTRU

CONTRACARAREA REZISTENTEI
BACTERIENE LA ATB INCLUD:
1.

ALEGEREA ATB POTRIVIT

2. ATB IN DOZA CORESPUNZATOARE:

- pe calea cea mai buna
- la intervale optime
- pentru perioade corespunzatoare
- dupa un diagnostic corect

3. EVALUAREA RASPUNSULUI LA TRATAMENTUL

CU ATB SE FACE IN FUNCTIE DE:
-

Starea clinica (ameliorarea starii generale,

disparitia febrei)
Antibiograma
Examene de laborator

5. DURATA TRATAMENTULUI CU ATB ESTE

VARIATA in infectiile grave se recomanda
continuarea tratamentului timp 7-10 zile
dupa normalizarea temperaturii si
negativarea culturilor bacteriene.

5. ASOCIEREA ATB

ESTE NECESARA PENTRU:

- tratamentul initial in infectii grave

- infectii microbiene
- potentarea efectului antibacterian (in endocardita )

ARE AVANTAJE:

- largirea spectrului actiunii

- potentarea multimicrobiene
- evitarea producerii rezistentei bacteriene

ARE DEZAVANTAJE:
- risc crescut de aparitie a variantelor microbiene
cu rezistenta multipla
- cresterea frecventei reactiilor adverse alergice,
toxice, a suprainfectiilor.