Sunteți pe pagina 1din 24

UNIVERSITTATEA AUREL VLAICU ARAD

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARA TURISM SI PROTECTIA


MEDIULUI
SPECIALIZAREA CONTROLUL SI EXPERTIZA PRODUSELOR
ALIMENTARE

SCHIMBTORUL DE CLDUR
" EAV N EAV"

STUDENT: IVAN ADRIANA ELENA


CEPA AN III

2015

Cuprins

1.Schimbatoare de caldura
2.ncalzirea- racirea n industria alimentara
3.Schimbatorul de caldura " teava n teava"
3.1 Descrierea utilajului
3.2 Instalatie din industria vinului
4.Calcule
4.1 Bilant de materiale
4.2 Bilant termic
5.Bibliografie

1. Schimbatoare de caldura

Schimbatoarele de caldura repr 232f523c ezinta aparate care au drept scop


transferul de caldura de la un fluid la altul n procesul de ncalzire, fierbere,
evaporare, condensare, racire sau n alte procese termice,n care sunt prezente doua
sau mai multe fluide cu temperaturi diferite.
Instalatiile tehnologice, aparatele de schimb de caldura ocupa o pozitie
particulara, ele putnd functiona ca organe principale, cnd constituie parti
determinate ale unor procese tehnologice sau ale unor procese exclusiv termice, fie
ca organe secundare, introduse n instalatii din motive de economie de caldura sau
de substanta. Alaturi de sistemul de conducte si de pompe, schimbul de caldura
necesita echipamente termomecanice cele mai numeroase din industrie.
Realizarea instalatiilor tehnologice moderne nu poate fi conceputa fara
perfectionarea continua a proceselor si aparatelor de schimb de caldura.
Domeniile de utilizare de schimb de caldura sunt foarte variate, destinatiile
principale ale acestor aparate fiind urmatoarele:
-

schimb complex de caldura dintre gazele de ardere si apa-aburul din


generatoarele de abur;

transferul de caldura n cadrul proceselor de ncalzire, racire,fierbere,


condensare sau alte procese speciale, practic din toate ramurile
industriale;

prepararea apei calde si fierbinti n sistemele de termoficare;


3

evacuarea n atmosfera prin turnuri de racire a caldurii rezidule


rezultate din procesele industriale;

procesele complexe de recuperare a caldurii cu potential termic redus


pentru ncalzire si scopuri tehnologice.

2. ncalzirea- racirea n industria alimentara

n cadrul proceselor tehnologice din industria alimentara, transmiterea


caldurii este necesara pentru a modifica temperatura materiilor prime sau auxiliare
n vederea ncalzirii sau racirii. n decursul operatiei de ncalzire sau racire,
temperatura agentului termic poate fi variabila daca acesta nu si schimba starea de
agregare (gaze calde care se racesc, apa rece care se ncalzeste) sau poate ramne
constanta daca si schimba starea de agregare (abur care condenseaza, apa care
fierbe). Agentii termici uzuali folositi n industria alimentara sunt apa calda, aburul
saturant, apa rece si apa racita.
Apa calda. Pna la temperatura de 80C, ncalzirea cu apa calda se realizeaza
la presiunea atmosferica. n intervalul de temperatura (80...375)C se utilizeaza apa
sub presiune, denumita impropriu apa suprancalzita.
Aburul saturant. Este cel mai uzual purtator de caldura din cauza avantajelor
pe care le prezinta:
-

caldura latenta masica de condensare mare pentru temperaturile


curente de ncalzire;
4

valori mari ale coeficientului partial de transfer de caldura;

temperatura purtatorului de caldura se mentine constanta;

este neinflamabil si netoxic;

cost suficient de redus pentru a nu se impune n toate cazurile


recuperarea si recircularea condensatului.

Aceste avantaje sunt pentru ncalziri ce nu depasesc 150...200C.


Apa rece. Folosirea apei ca agent de racire se realizeaza n circuit
deschis pentru debite mici si n circuit nchis pentru debite de apa de racire mari .
Apa racita. Este un agent de rpcire secundar utilizat pentru temperaturi de
racire mai mari de 4C. Se utilizeaza n special la schimbatoarele de caldura cu
placi.
Uluiuri minerale. Sunt folosite ca agent termic pentru temperaturi pna la
300C. Dezavantajele utilizarii uleiurilor: coeficient de transfer termic mic si
vscozitate mare.
Operatiile de ncalzire si racire sunt utilizate n industria
alimentara pentru:
- a crea conditii pentru efectuerea unor transformari de catre microorganisme
(ex. fermentarea mustului);
- a favoriza realizarea unor operatii tehnologice din schema bloc de obtinere a
produsului respectiv (ex. difuzia zaharului din sfecla de zahar);
5

- a trata termic unele materiiprime si auxiliare din procesul respectiv (ex. apa
necesara difuziei n industria zaharului trebuie sa aiba 45C).
Schimbatoarele de caldura pot fi componente ale unor instalatii complexe sau
pot functiona independent.

3. Schimbatorul de caldura " teava n teava"


3.1 Descrierea utilajului

Schimbatoarele de caldura "teava n teava" sunt incluse ntr-o grupa separata,


cu toate ca ele n realitate nu sunt dect schimbatoare de caldura simple, tubulare,
n care fasciculul de tevi se compune dintr-o singura teava. Alegnd diametrul tevii
exterioare, se poate usor obtine la aceste schimbatoare de caldura o suprafata mica
a sectiunii transversale pentrul spatiul dintre tevi si se poate ajunge la viteze nalte
si la coeficienti mari de transfer de ambele parti ale tevii interioare. Prin aceasta
6

consumul de agenti termici poate fi foarte mic. Schimbatoarele de caldura "teava n


teava" sunt cu contracurent si se pot utiliza nu numai ca racitoare si condensatoare,
ci si ca ncalzitoare. n cazul cnd consumul de agenti termici este mare,
schimbatoarele de caldura "teava n teava"se compun din cteva sectii racordate
paralel. Vitezele nalte de circulatie ale agentilor termici mpiedica depunerile de
precipitate.
Daca conditiile exploatarii nu impun curatirea spatiului din teava si dintre
tevi, schimbatoarele de caldura se fac nedemontabile (fig.1). Constructia este foarte
simpla si consumul de metal, n comparatie cu alte constructii de acelasi tip, este
minim.

Fig.1.
Daca este necesara curatirea spatiului dintre tevi si pentru ca mantaua sa fie
confectionata din otel carbon, constructia schimbatoarelor de caldura din metale
scumpe (de exemplu oteluri austenitice) se executa demontabila (fig.2). evile se
recomanda a fi confectionate din : aluminiu,otel, nichel, cupru, tungsten si metale
refractare. Se fac cercetari pentru gasirea celor mai eficienti agenti termici si

materiale pentru confectionarea tevilor astfel nct randamentul procesului de


transfer termic sa fie ct mai ridicat.

Fig.2.
Pentru micsorarea numarului de mbinari, fiecare tronson al schimbatorului de
caldura este format din elemente n forma de U.Flansele capetelor tevilor interioare
la fiecare tronson trebuie sa fie si ele demontabile. Etansarea la flanse se asigura cu
o garnitura, care n acelas timp serveste si la compensarea dilatarilor termice.
Suprafata de schimb de caldura n aceste schimbatoare de caldura poate fi
formata nu numai din tevi netede, ci si din tevi cu nervuri (fig.3). Ca si n alte
constructii, tevile cu nervuri se folosesc pentru egalizarea conditiilor schimbului de
caldura de ambele parti ale suprafetei de schimb de caldura. Lichidul mai vscos,
la care coeficientul de transfer este mai mic , circula pe partea cu nervuri, adica n
spatiul dintre tevi.

Fig.3. Tipuri de tevi cu nervuri:


a- cu nervuri longitudinale
b- cu nervuri elicoidale
c- cu nervuri radiale.
n fig.4. este reprezentat un schimbator de caldura "teava n teava" cu o
suprafata de schimb de caldura prevazuta cu nervuri si care se foloseste n industria
petroliera. Pentru marirea compactitatii n locul mbinarii cu flanse se folosesc
mbinarile cu nipluri.

Fig.4.
9

Schimbatoarele de caldura "teava n teava" sunt foarte potrivite pentru


construirea ncalzitoarelor din fonta silicioasa, ceramica, sticla si alte materiale de
acelas gen. Camasa schimbatoarelor de caldura are un astfel de diametru, nct prin
ea sa treaca cu un joc minim capatul ngrosat al tevii.
Jocurile dintre tevi sunt etansate de ambele parti cu garnituri, la care si bucsa
fixa si bucsa de strngere se executa din doua jumatati. Ambele jumatati ale
fiecarei bucse fixe se sprijina pe patru suruburi introduse n bosajele mantalei, dupa
ce teava a fost introdusa n manta. Flansele care leaga coturile de tevi au o
constructie obisnuita (fig.5).

Fig.5. mbinarea tevii din fonta silicioasa cu camasa de otel


Dezavantajele schimbatoarelor de caldura "teava n teava":
1)

consum mare de metal la 1m2 de suprafata de schimb de caldura, n


comparatie cu alte tipuri de schimbatoare de caldura;

2)

dimensiuni mari de gabarit.

10

Aceste dezavantaje sunt compensate din plin de productivitate nalta pe


fiecare metru de suprafata si prin micsorarea suprafetei necesare de schimb de
caldura.
Schimbatoarele de caldura tip "teava n teava" sunt utilizabile mai ales n
cazul unor consumuri mici si medii de agenti termici si constituie un tip modern de
utilaj.
Schimbatoarele de caldura "teava n teava" sunt construite din doua tevi
coaxiale prin care circula cele doua fluide. Elementele sunt asamblate n serie prin
legaturi fixe (sudura) sau demontabile, daca conditiile de exploatare impun sau nu
curatirea spatiului din interiorul tevilor. Au o constructie relativ simpla si permit
variatia marimii suprafetei de transfer prin adaugarea si eliminarea de elemente
(fig.6).

Fig.6. Schema functionala a schimbatorului de caldura tip "teava n teava" : aschimbator de caldura tubular; b- schimbator de caldura compact (cu asezarea
11

tevilor n serpentina); H- naltimea schimbatorului; D- diametrul serpentinei; Llungimea tevilor; S- pasul serpentinei; d2e- diametrul tevii exterioare; d1e- diametrul
tevii interioare; (diametre exterioare); t1',t''1- temperaturile, initiala si finala, ale
produsului incalzit sau racit;t2', t2''- temperaturile, initiala si finala, ale agentului
termic.
La ncalzirea unui lichid pe seama caldurii cedate de aburul saturat care
condenseaza, este indicat ca lichidul sa circule de jos n sus prin interiorul tevii, iar
aburul (si condensatul) de sus n jos n spatiul inelar dintre cele doua conducte,
condensatul evacundu-se pe la partea inferioara prin intermediul unui separator de
condensat. n acest sistem se realizeaza o circulatie n contracurent. Aceasta se
poate realiza si n cazul transferului de caldura ntre doua lichide, cnd viteza
lichidului care circula de sus n jos trebuie sa fie aleasa nct teava sa fie tot timpul
plina (sa existe curgere fortata).
Acest tip de schimbatoare de caldura este utilizat atunci cnd debitele de fluid
sunt mici. Ele se construiesc prin legarea n serie sau n paralel a unor elemente
compuse din doua tevi coaxiale.
Aparatul poate fi adaptat cu usurinta la procesul tehnologic pentru care este
destinat, prin schimbarea lungimii tevilor sau a numarului elementelor de transfer
de caldura.
n industria alimentara, schimbatoarele de caldura cu tevi coaxiale sunt
utilizate n industria uleiului si a vinului, n general pentru variatii mici de
temperatura.
3.2 Instalatie din industria vinului

12

Industria de prelucrare a produselor horticole, n particular cea vinicola si de


prelucrare a fructelor, este dotata cu utilaje si instalatii complexe, cu un grad nalt
de mecanizare si automatizare.
Utilizarea caldurii si frigului n procesele tehnologice se face n diferite stadii
de prelucrare a strugurilor si fructelor si are ca scop obtinerea calitatilor specifice
ale produsului finit.
Operatiile termice n procesul tehnologic de prelucrare a produselor vinicole
pot fi urmatoarele:
- termomaceratia strugurilor sau a bostinei n scopul intensificarii extractiei
colorantilor si a altor substante din pielita boabelor;
- racirea mustului pentru evitarea fermentarii nainte de limpezirea acestuia;
- limpezire prin ncalzire rapidapentru coagularea proteinelor si separarea
suspensiilor din sucul de fructe;
- conservarea sucurilor de fructe si a vinului pentru pasteurizare si refrigerare.
Maceratia la cald sau termomaceratia este o operatie tehnologica care se
bazeaza pe ncalzirea strugurilor sau mustuielii n vederea extractiei culorii din
pielita boabelor.
Tratamentul termic al mustului pentru evitarea fermentarii nainte de
limpezirea acestuia consta n ncalzirea mustului timp de 2 minute la 85...90C si
racirea lui imediata pna la temperaturi de 15...16C. Acest tratament este
recomandat n special pentru vinurile de consum curent.

13

Practica vinicola arata ca ncalzirea mustuielii la 70C, timp de 15...30


minute, face ca extractia antocianilor sa fie buna iar oxidazele sa fie inactivate.
Aducerea mustuielii la temperatura de 70C trebuie facuta ct mai rapid posibil,
deoarece enzimele oxidazice, cu activitate maxima n intervalul de temperatura
45...50C, produc modificari rapide si profunde cnd ncalzirea este lenta.
Termomaceratia are, n comparatie cu tehnologia clasica, o serie de avantaje
dintre care se pot mentiona:
- valorificarea mai eficienta a recoltelor atinse de putregaiul cenusiu,
contaminate de digerite mucegaiuri sau care n-au ajuns la maturitatea tehnologica ;
- permite reducerea dozelor de SO2;
- favorizeaza scurtarea duratei de fermentare;
- conduce la intensificarea culorii rosii;
- necesita mai putina manopera;
- elimina unele opetatii greu de executat;
- favorizeaza o mai buna utilizare a capacitatilor de fermentare si creeaza
posibilitatea diversificarii productiei vinicole;
- permite executarea procesului tehnologic de obtinere a vinurilor rosii n flux
continuu, cu productivitate nalta;
- permite separarea operatiilor de macerare si de fermentare si dirijarea
individuala a acestora;

14

- termomacerarea la 70C evita aparitia gustului fenic care se percepe la


vinurile obtinute din struguri alterati, vinificati prin procedeele clasice.
n exploatarea curenta se folosesc utilaje pentru termomacerare cu functionare
continua, formate n principiu dintr-un schimbator de caldura si un recipient pentru
stocarea mustuielii n vederea termomacerarii.
Schimbatorul de caldura teava n teava este folosit pentru termomacerarea
mustuielii prin recircularea n masa acesteia a fazei lichide (must) ncalzite. n
acest scop , circa 60-70% din mustul separat se trece prin schimbatorul de caldura
unde se ncalzeste la aproximativ 85C. Mustul mcalzit este recirculta prin
mustuiala din care provine pna cnd temperatura acesteia ajunge la 70C. Pentru a
atinge aceasta temperatura, ntr-un timp ct mai scurt, fara ca temperatura mustului
sa depaseasca 85C, este necesar ca debitul de recirculare al mustului sa fie de
cinci ori mai mare dect debitul mustuielii.
Acest procedeu, prin care se poate ncalzi ntraga cantitate de mustuiala prin
recircularea mustului, se caracterizeaza prin ridicarea rapida si omogena a
temperaturii fara riscul suprancalzirii partilor solide. Procedeul poate fi folosit si
la termomacerarea strugurilor nezdrobiti, la care ca agent termic recirculant se
foloseste vin de circa 8% vol. ncalzit la 50C. Actiunea simultana a alcoolului si
caldurii permite reducerea duratei de macerare la 10 minute.
Fluxul tehnologic de obtinere a vinurilor rosii prin macerare la cald cu
ajutorul mustului este prezentat n fig.7.
Fractiunea de must folosita pentru ncalzirea mustuielii repreuinta 60-70% din
cantitatea totala de must ravac. Restul de 30-40% din mustul ravac, ce a fost n
prealabil separat cu ajutorul scurgatorului nclinat cu melc, nu se mai ncalzeste ci
15

se colecteaza separat n vederea asamblarii lui cu mustul termomacerat, rezultat de


la al doilea scurgator nclinat si presa continua.

Schema fluxului tehnologic pentru vinificatie n rosu prin macerare la cald:


1-

mijloc de transport autobasculant;

2-

buncar de receptie;

3-

zdrobitor- dezciorchinator cu pompa;

16

4-

scurgator nclinat cu snec;

5-

vas de ncalzire a mustuielii;

6-

recipient pentru maceratie la cald;

7-

scurgator nclinat cu snec;

8-

presa continua;

9-

cisterna tampon;

10-

schimbator de caldura "teava n teava".


4. Calcule

ntr-o instalatie termica, schimbator de caldura cu circulatia fluidelor n


contracurent, trebuie sa se ncalzeasca o cantitate de must m 1=215kg/h de la
temperatura t1=42C pna la t2=75C.
Mustul are o capacitate termica de 3726J kgK.
Pentru ncalzire se foloseste apa, care intra n schimbator cu temperatura
90C, debitul apei fiind de 350kg h.
Valoarea coeficientului global de transfer de caldura este
k=1004W m2K.
4.1 Bilantul de materiale

17

materiale intrate = materiale iesite

Materiale intrate - 215kg must


- 350kg apa calda
Materiale iesite - 213kg must
- 345kg apa racita
- 7kg pierderi
215+350=213+345+7
565=565
4.1. Bilantul termic
Expresia bilantului termic este:
Qin=Qies
Qin - cantitatea de caldura intrata n schimbatorul de caldura;
Qies - cantitatea de caldura iesita din schimbatorul de caldura;
Calculul cantitatii de caldura intrata n schimbatorul de caldura "teava n
teava"

18

Qin = Qmust intrat + Qapa calda


Qmust intrat - cantitatea de caldura adusa de must
Qapa calda - cantitatea de caldura adusa de apa calda (agentul termic)
Qmust int = mmust cmust tmust intrat

mmust - cantitatea de must supusa ncalzirii [kg]


cmust - capacitatea termica sau caldura specifica a mustului [J/kgK]
tmust intrat = 42C = 42+273 = 315K
Qmust intrat = mmust cmust tmust intrat
= 215kg 3726 K
= 252343350 J

Qapa calda = mapa calda capa calda tapa calda


mapa calda - cantitatea de apa calda intrata n schimbator;
capa calda - caldura specifica a apei calde;
tapa calda - temperatura apei calde;
mapa calda = 350kg
19

capa calda = 4190J/kgK (la 90C)


tapa calda = 90C = 90+273 = 363K

Qapa calda = 350kg 4190

=532339500 J

Qin = Qmust+Qapa calda


= 4205722,5+8872325=13078047,5W

Calculul cantitatii de caldura iesita din schimbatorul de caldura "teava


n teava"
Qies = Qmust ncalzit + Qapa racita + Qp
Qmust ncalzit - cantitatea de caldura primita de must;
Qapa racita - cantitatea de caldura cedata de apa calda;
Qp - cantitatea de caldura pierduta cu mediul extern;
Qmust ncalzit = mmust ncalzit cmust ncalzit tmust ncalzit
mmust ncalzit - masa de must ncalzita [kg];
cmust ncalzit - caldura specifica a mustului ncalzit [J/kgK];

20

tmust ncalzit - temperatura mustului ncalzit;


mmust ncalzit = 213kg
cmust ncalzit = 3726J/kgK
tmust ncalzit = 75C = 75+273 = 348K
Qmust ncalzit = mmust ncalzit cmust ncalzit tmust ncalzit

= 213kg 3726
= 276186020J

Qapa racita = mapa racita capa racita tapa racita


mapa racita - masa de apa racita;

capa racita - 4180J/kgk;


tapa racita = 78C = 78+273 = 351K
Qapa racita = 345kg 4180J/kgk 351K
21

= 506177100J

Qp = Qin - (Qmust ncalzit + Qapa racita)


= 13078047,5-(46031003+8436285)
= 13078047,5-13039385 = 38662W

22

Bibliografie

1.

Banu C., Ingineria produselor alimentare. Operatii si utilaje., Editura

"Tehnica" , Bucuresti 2002


2.

Cebotarescu I. D., Neagu C.,Bibire Luminita, Utilaj tehnologic pentru

vinificatie , Editura "tehnica", Bucuresti 1997


3.

Stancu Alexandru, Mamaliga Ioan, Industria chimica- Operatii si utilaje de

baza , Editura " Gh. Asachi", Iasi 1997


4.
5.

.http://www.directindustry.com/find/coaxial-heat-exchanger
Ibrahim Dincer, Heat transfer in food cooling applications, University of

Victoria, 1997
6.

http://alisa.ucsd.edu/LIB/REPORT/UCSD-ENG/UCSD-ENG-089..

7.

http://www.me.umn.edu/education/courses/me4331/heatex

8.

http://wwwsoc.nii.ac.jp/grsj/back/back7-8.html

9.

http://www.egi.kth.se/courses/4A1601/Files/VT-tenta%20

10. http://saato014.hut.fi/Hyotyniemi/publications/02_sims
11. Rasenescu, A. Badea, A. Leca, M. Marinescu; Transferul de caldura si masa.
Teorie si aplicatii, Editura Didacticasi Pedagogica, Bucuresti 1983

23

24