Sunteți pe pagina 1din 11

REFERAT

SPONDILITA
ANCHILOZANTA

ELEV:Parlea Cristina

AN
UL: II B

SPONDILITA ANCHILOZANTA
Spondilita anchilozanta este o boala cronica inflamatorie, de cauza
necunoscuta, care afecteaza in primul rind coloana vertebrala. Mai
poate afecta si scheletul altor parti ale corpului cum ar fi: umerii,
coapsele si genunchii, precum si tendoanele si ligamentele din jurul
oaselor si articulatiilor.Spondilita anchilozanta debuteaza in jurul
decadelora doua si a treia de viata, prevalenta fiind de trei ori mai mare
la barbati decit la femei.Mai este cunoscuta si ca boala MarieStrumpellsau boala Bechterew.
Nu se cunoaste cauza aparitiei acestei boli, dar se crede ca ar fi
determinata de o combinatie intre anumiti factori de mediu, genetici si ai
sistemului imun. Boala se caracterizeaza prin durere de spate si
redoare matinala, aceste simptome apar tipic la adolescent sau adultul
tinar. Sunt foarte variate de la o persoana la alta si nu toti bolnavii vor
avea simptome grave sau fuziunea coloanei.
In spondilita anchilozanta pot fi afectate si alte parti ale corpului
incluzind ochii, inima, plaminii si tractul digestiv.
Unele terapii pentru spondilita anchilozanta includ schimbarea stilului
de viata, medicatie, chirurgie, monitorizare permanenta.
Spondiloartropatiile reprezinta un grup de afectiuni ale articulatiilor
care pot cauza inflamatii in tot corpul, in special in maduva spinarii.
Acestea sunt caracterizate de factor reumatic negativ si sunt HIA-B27
pozitive.
In afara de spondilita anchilozanta, acest grup mai contine:

artritele reactive

artrita psoriazica

artritele enteropatice (boala Crohn, colita ulcerativa).

Patogenie
Patogenia spondilitei anchilozante este incomplet
cunoscuta. Un numar de trasaturi ale bolii incluzind nivelul seric
crescut de IgA si reactantii fazei acute, histologia
inflamatoriesi asocierea strinsa cu HLA-B27implica mecanisme
mediate imun, fiind deci o boala autoimuna. Nu a fost identificat niciun
eveniment special care ar putea sa declanseze boala, dar se ia in
considerare posibila implicare a unor bacterii enterice.
Leziunea initiala este sacroileita, aceasta consta din tesut de granulatie
subcondral continind limfocite, plasmocite, mastocite, macrofage,
condrocite. De obicei cartilajul iliac, mai subtire dacit cel sacrat, este
erodat primul. Marginile sclerotice ale articulatiilor erodate neregulat
sunt inlocuite gradat de regenerarea fibrocartilajului si apoi de osificare.
Aceste modificari sunt vizibile radiologic.
La nivelul coloanei leziunea consta tot in prezenta tesutului de
granulatie la jonctiunea dintre inelul fibros al discului cartilaginos si
marginea corpului vertebral. Fibrele periferice ale inelului fibros sunt
erodate si in final inlocuite cu tesut osos formind inceputul unei
excrescente osoase numitesindesmofit, care dezvoltindu-se in
continuare va uni corpii vertebrali.Progresia acestui proces da aspectul
de coloana de bambus, observat radiologic.
Alte leziuni sunt osteoporoza difuza, vertebrele patrate.
Cauze
Cercetatorii au identificat
un numar de factori de
risc care cresc sansa unei
persoane de a dezvolta
aceasta afectiune. Sunt
cunoscuti drept factorii de
risc ai spondilitei
anchilopoetice. Prezenta lor nu garanteaza ca respectiva persoana va
face boala, doar creste riscul de a o dezvolta.

Acestia sunt:

prezenta bolii la alti membrii ai familiei


sexul masculin
prezenta unor factori genetici
virsta tinara
istoric pozitiv pentru anumite infectii.

Istoria familiala: aproximativ 20% dintre persoanele bolnave au un


membru al familiei cu aceeasi afectiune.
Factorii genetici: oamenii de stiinta au identificat anumite gene care
cresc riscul unei persoane de a face boala, de exemplu variatii ale genei
HLA-B codeaza o proteina cu rol major in imunitate. HLA-B27, este
descoperita la aproximativ 95% dintre bolnavii caucazieni si africanii
americani.
Virsta si sexul: spondilita anchilozanta apare de doua ori mai frecvent la
barbati fata de femei, iar simptomele sunt mult mai severe la acestia.
Afectiunea se descopera in special in timpul adolescentei sau la adultul
tinar. Majoritatea sunt diagnosticati intre 17 si 35 de ani.
Infectiile: se crede ca infectiile urinare si intestinale ar creste riscul de
boala. Acesta nu inseamna ca este contagioasa, doar ca infectia
declanseaza boala la cei predispusi.
Bacteriile incriminate sunt: Klebsiella pneumoniae, Yerssinia
enterocolitica.
Semne si simptome
Simptomatologia precoce: primele simptome de spondilita
anchilopoietica rezulta din inflamatia articulatiilor dintre baza coloanei
(sacrum) si coapsele (ilia). Aceste articulatii sunt numite sacroiliace, iar
inflamatia lor este denumita sacroileita. Afectiunea cauzeaza si
inflamatia altor articulatii dintre care cele intervertebrale (spondilite),

umar, genunchi.
Inflamatiile determina:

durere de spate, joasa dar si durerea cefei sau a coloanei toracale


redoare matinala a articulatiilor (imposibilitatea mobilizarii
acestora, redoarea se remite dupa o perioada de timp in care sunt
efectuate exercitii fizice)

pierderea flexibilitatii

sensibilitate osoasa (durere la atingerea profunda).


Durerea asociata cu spondilita anchilozanta poate:

sa creasca in intensitate pe durata mai multor luni


sa se agraveze dimineata (sau dupa perioade indelungate repaus)
sa dispara odata cu instalarea activitatii
sa trezeasca persoana din somn
de obicei este prezenta bilaterala (simultan sau poate alterna).

Durerea sau redoarea se inrautateste dimineata si tine pina la 30 de


minute.
Artrita periferica: boala afecteaza si alte articulatii cum ar fi ale
degetelor, umar, cot, genunchi, glezna si calcii.
Simptomatologia tardiva: odata cu progresia spondilitei anchilozante,
miscarile spatelui devin tot mai limitate, pe masura ce corpii vertebrali
fuzioneaza, precum si imposibilitatea mobilizarii altor articulatii
afectate, denumite anchilozate. Astfel, activitati precum incaltarea
papucilor devin imposibile.
In timp pot fi afectate articulatiile dintre coloana si coaste, diminuind
miscarile respiratorii.
Unii pacientii pot prezenta febra, anorexie, pierdere ponderala,

transpiratii nocturne.
Simptome extraarticulare: afectari ale ochilor, plaminilor si inimii.
Ochii sunt afectati in 40% din cazuri, ducind la episoade inflamatorii
numite irite. Irita acuta determina:

durere oculara
vedere incetosata
roseata
lacrimare excesiva
fotofobie.

Irita acuta necesita tratament imediat, de obicei vederea se imbunatateste


in trei luni. Uneori simptomele oculare apar inaintea celor articulare.
Mai rar boala determina complicatii ale inimii si plaminilor. Cea mai
frecventa afectare a inimii este insuficienta valvei aortice (regurgitare
aortica), determinind insuficienta cardiaca congestica. Problemele
pulmonare includ fibroza difuza progresiva a partii superioare a
plaminului.
De asemenea este posibil ca o persoana cu spondilita anchilozanta sa
prezinte si inflamatii ale intestinului: boala Crohn si colita ulcerativa.
Diagnostic
Inainte de a stabili diagnosticul, este necesar sa se faca diagnosticul
diferential cu alte boli asemanatoare cum ar fi:

artrita reumatoida
artrita psoriazica
artrita reactiva
osteoporoza
boli degenerative osoase
alte cauze ale durerii de spate.

Evolutie si prognostic
Evolutia bolii este variabila, de la pacienti cu redoare matinala usoara si
semne echivoce de sacroileita pina la cei cu anchiloza totala a coloanei
si artrita severa periferica. Postura pacientului sufera modificari
caracteristice: dispare lordoza lombara, apare atrofia fesiera, se
accentueaza cifoza toracala, apare flectarea anterioara a gitului.
Progresia bolii poate fi cuantificata prin: testul Schober, masurarea
inaltimii pacientului, a expansiunii toracelui.
Cea mai serioasa complicatie este fractura coloanei vertebrale care
poate aparea chiar si in urma unui traumatism minor pe o coloana rigida,
osteoporotica.
Sindromul de coada de cal si fibroza excesiva a lobului superior
pulmonar sunt complicatii rare.
Prevalenta insuficientei aortice si a tulburarilor de conducere incluzind
blocul atrio-ventricular de grad III, creste odata cu progresia bolii.
Persoanele diagnosticate in adolescenta cu spondilita anchilozanta tind
sa realizeze un prognostic negativ, la fel si sexul masculin, la femei
boala fiind mai putin severa.
Doar in cazuri neobisnuite (fracturi de coloana, HDS, insuficienta
aortica), boala scurteaza viata.
Tratament
Nu exista tratament curativ pentru aceasta boala, doar adjuvant
(simptomatic):

diminuarea durerii si redorii


scaderea inflamatiei

incetinirea distructiei articulatiilor


imbunatatirea calitatii vietii bolnavului.

Tratamentele pentru spondilita anchilozanta includ:

schimbarea stilului de viata


medicatie
chirurgie
monitorizare permanenta.

Schimbarea stilului de viata ca parte a incercarii de a controla evolutia


bolii, cuprinde anumite activitati care ajuta la imbunatatirea abilitatii
persoanei de a functiona independent si de a pastra o atitudine psihica
pozitiva. Acestea sunt:

terapie fizica special adaptata


exercitii
reducerea stresului
o dieta sanatoasa
mutarea in alta zona climatica.

Terapia fizica este o parte importanta a tratamentului, demonstrindu-se


ca aceasta imbunatateste simptomele bolii. In timpul acestei terapii,
medicul specialist va personifica pentru fiecare pacient un program de
exercitii fizice, ce au scopul de a reduce durerea, proteja articulatiile si
conserva energia.
Exercitiile sunt importante pentru a mentine muschii puternici,
prevenind atrofia lor si pentru a mentine flexibilitatea articulatiilor,
acestea cuprind: flexii, extensii, intinderi si aerobica.
Reducerea stresului: printre evenimentele care pot creste stresul sunt
emotiile pe care persoana le traieste, cauzate fiind de boala in sine (frica,
furia, frustrarea).

Desi nu s-a demonstrat faptul ca stresul joaca un rol in declansarea


afectiunii, reducerea sa poate face viata mai usoara pentru acesti
pacienti.
Metode de reducere a stresului:

perioade repetate de repaus

relaxare

distractie.
Programele de exercitii, participarea in cadrul unor grupuri de suport
emotional si o buna comunicare cu terapeutul, sunt alte moduri de a
reduce stresul.
Dieta sanatoasa: o nutritie indestulatoare dar nu excesiva in calorii,
proteine si calciu este importanta.
Climatul: unele persoana au observat agravarea artritei la schimbari
bruste ale vremii. Desi nu exista nici o dovada ca un anumit climat ar
influenta simptomele bolii, mutarea intr-un mediu climatic diferit ar
putea imbunatati viata pacientului.
Medicatie
Unele medicamente sunt folosite numai pentru scaderea durerii, in timp
ce altele pentru a reduce inflamatia. Exemple ale diferitelor clase de
droguri utilizate in spondilita anchilozanta includ:
analgezicele, antiinflamatoarele nesteroidiene,corticosteroizii.
Mai sunt alte doua clase de medicamente utilizate de asemenea in
incercarea de a stopa distructiile articulare. Prima este denumita
droguri antireumatice modificatoare ale bolii: DMARDs, iar cealalta
este cunoscuta drept modificatori ai raspunsului biologic.
Cei din urma pot fi folositi pentru a imbunatati simptomele bolii,
stoparea distructiilor articulare si ameliorarea redorii. Cei mai utilizati
sunt:

etanercept

infliximab
adalimumab.

AINS utilizate sunt:

acetaminofen, aspirina
ibuprofen, naproxen, ketoprofen
diclofenac, meloxicam
indometacine, etc.

Tratamentul cu AINS are importante efecte secundare:

durere epigastrica, disconfort abdominal, diaree, ameteli


cefalee, indigestie, arsuri stomacale, ulcer peptic, stari de voma
leziuni ale rinichilor si ficatului.

Chirurgia
Majoritatea bolnavilor cu sponsilita anchilozanta nu au nevoie de
chirurgie. Aceasta poate fi luat in considerare cind apare:

flexia anterioara excesiva


simptome neurologice (pierderea functiilor intestinale sau ale
vezicii urinare)

durere severa, slabiciune in membre

artrita severa a soldului.


Persoanele cu disfunctie valvulara severa pot necesita inlocuirea
acesteia.