Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SPONDILITA
ANCHILOZANTA
ELEV:Parlea Cristina
AN
UL: II B
SPONDILITA ANCHILOZANTA
Spondilita anchilozanta este o boala cronica inflamatorie, de cauza
necunoscuta, care afecteaza in primul rind coloana vertebrala. Mai
poate afecta si scheletul altor parti ale corpului cum ar fi: umerii,
coapsele si genunchii, precum si tendoanele si ligamentele din jurul
oaselor si articulatiilor.Spondilita anchilozanta debuteaza in jurul
decadelora doua si a treia de viata, prevalenta fiind de trei ori mai mare
la barbati decit la femei.Mai este cunoscuta si ca boala MarieStrumpellsau boala Bechterew.
Nu se cunoaste cauza aparitiei acestei boli, dar se crede ca ar fi
determinata de o combinatie intre anumiti factori de mediu, genetici si ai
sistemului imun. Boala se caracterizeaza prin durere de spate si
redoare matinala, aceste simptome apar tipic la adolescent sau adultul
tinar. Sunt foarte variate de la o persoana la alta si nu toti bolnavii vor
avea simptome grave sau fuziunea coloanei.
In spondilita anchilozanta pot fi afectate si alte parti ale corpului
incluzind ochii, inima, plaminii si tractul digestiv.
Unele terapii pentru spondilita anchilozanta includ schimbarea stilului
de viata, medicatie, chirurgie, monitorizare permanenta.
Spondiloartropatiile reprezinta un grup de afectiuni ale articulatiilor
care pot cauza inflamatii in tot corpul, in special in maduva spinarii.
Acestea sunt caracterizate de factor reumatic negativ si sunt HIA-B27
pozitive.
In afara de spondilita anchilozanta, acest grup mai contine:
artritele reactive
artrita psoriazica
Patogenie
Patogenia spondilitei anchilozante este incomplet
cunoscuta. Un numar de trasaturi ale bolii incluzind nivelul seric
crescut de IgA si reactantii fazei acute, histologia
inflamatoriesi asocierea strinsa cu HLA-B27implica mecanisme
mediate imun, fiind deci o boala autoimuna. Nu a fost identificat niciun
eveniment special care ar putea sa declanseze boala, dar se ia in
considerare posibila implicare a unor bacterii enterice.
Leziunea initiala este sacroileita, aceasta consta din tesut de granulatie
subcondral continind limfocite, plasmocite, mastocite, macrofage,
condrocite. De obicei cartilajul iliac, mai subtire dacit cel sacrat, este
erodat primul. Marginile sclerotice ale articulatiilor erodate neregulat
sunt inlocuite gradat de regenerarea fibrocartilajului si apoi de osificare.
Aceste modificari sunt vizibile radiologic.
La nivelul coloanei leziunea consta tot in prezenta tesutului de
granulatie la jonctiunea dintre inelul fibros al discului cartilaginos si
marginea corpului vertebral. Fibrele periferice ale inelului fibros sunt
erodate si in final inlocuite cu tesut osos formind inceputul unei
excrescente osoase numitesindesmofit, care dezvoltindu-se in
continuare va uni corpii vertebrali.Progresia acestui proces da aspectul
de coloana de bambus, observat radiologic.
Alte leziuni sunt osteoporoza difuza, vertebrele patrate.
Cauze
Cercetatorii au identificat
un numar de factori de
risc care cresc sansa unei
persoane de a dezvolta
aceasta afectiune. Sunt
cunoscuti drept factorii de
risc ai spondilitei
anchilopoetice. Prezenta lor nu garanteaza ca respectiva persoana va
face boala, doar creste riscul de a o dezvolta.
Acestia sunt:
umar, genunchi.
Inflamatiile determina:
pierderea flexibilitatii
transpiratii nocturne.
Simptome extraarticulare: afectari ale ochilor, plaminilor si inimii.
Ochii sunt afectati in 40% din cazuri, ducind la episoade inflamatorii
numite irite. Irita acuta determina:
durere oculara
vedere incetosata
roseata
lacrimare excesiva
fotofobie.
artrita reumatoida
artrita psoriazica
artrita reactiva
osteoporoza
boli degenerative osoase
alte cauze ale durerii de spate.
Evolutie si prognostic
Evolutia bolii este variabila, de la pacienti cu redoare matinala usoara si
semne echivoce de sacroileita pina la cei cu anchiloza totala a coloanei
si artrita severa periferica. Postura pacientului sufera modificari
caracteristice: dispare lordoza lombara, apare atrofia fesiera, se
accentueaza cifoza toracala, apare flectarea anterioara a gitului.
Progresia bolii poate fi cuantificata prin: testul Schober, masurarea
inaltimii pacientului, a expansiunii toracelui.
Cea mai serioasa complicatie este fractura coloanei vertebrale care
poate aparea chiar si in urma unui traumatism minor pe o coloana rigida,
osteoporotica.
Sindromul de coada de cal si fibroza excesiva a lobului superior
pulmonar sunt complicatii rare.
Prevalenta insuficientei aortice si a tulburarilor de conducere incluzind
blocul atrio-ventricular de grad III, creste odata cu progresia bolii.
Persoanele diagnosticate in adolescenta cu spondilita anchilozanta tind
sa realizeze un prognostic negativ, la fel si sexul masculin, la femei
boala fiind mai putin severa.
Doar in cazuri neobisnuite (fracturi de coloana, HDS, insuficienta
aortica), boala scurteaza viata.
Tratament
Nu exista tratament curativ pentru aceasta boala, doar adjuvant
(simptomatic):
relaxare
distractie.
Programele de exercitii, participarea in cadrul unor grupuri de suport
emotional si o buna comunicare cu terapeutul, sunt alte moduri de a
reduce stresul.
Dieta sanatoasa: o nutritie indestulatoare dar nu excesiva in calorii,
proteine si calciu este importanta.
Climatul: unele persoana au observat agravarea artritei la schimbari
bruste ale vremii. Desi nu exista nici o dovada ca un anumit climat ar
influenta simptomele bolii, mutarea intr-un mediu climatic diferit ar
putea imbunatati viata pacientului.
Medicatie
Unele medicamente sunt folosite numai pentru scaderea durerii, in timp
ce altele pentru a reduce inflamatia. Exemple ale diferitelor clase de
droguri utilizate in spondilita anchilozanta includ:
analgezicele, antiinflamatoarele nesteroidiene,corticosteroizii.
Mai sunt alte doua clase de medicamente utilizate de asemenea in
incercarea de a stopa distructiile articulare. Prima este denumita
droguri antireumatice modificatoare ale bolii: DMARDs, iar cealalta
este cunoscuta drept modificatori ai raspunsului biologic.
Cei din urma pot fi folositi pentru a imbunatati simptomele bolii,
stoparea distructiilor articulare si ameliorarea redorii. Cei mai utilizati
sunt:
etanercept
infliximab
adalimumab.
acetaminofen, aspirina
ibuprofen, naproxen, ketoprofen
diclofenac, meloxicam
indometacine, etc.
Chirurgia
Majoritatea bolnavilor cu sponsilita anchilozanta nu au nevoie de
chirurgie. Aceasta poate fi luat in considerare cind apare: