REFERAT

CHIMIE
ACIZII CARBOXILICI
MOLDOVEANU
SIMONA
Clasa a X-a C
Prof. MOISE
DANIELA

ACIZII CARBOXILICI
Acizii carboxilici sunt compusi organic care contin in molecula
O
R C

una sau mai multe grupari carboxil

O H

Formula generala a acizilor monocarboxilici este R-COOH, unde

R este un radical de hidrocarbura. Acizii monocarboxilici alifatici se
denumesc prin adaugarea terminatiei ,,-oic la numele hidrocarburii de
baza. Numerosi acizi au denumiri comune.
Acizi monocarboxilici saturati:
H-COOH (acid metanoic / acid formic)
H3C-COOH (acid etanoic / acid acetic)
H3C-CH2-COOH (acid propanoic / acid propionic)
H3C-CH2-CH2-COOH (acid butanoic / acid butiric)
H3C-(CH2)14-COOH (acid palmitic)
H3C-(CH2)16-COOH (acid stearic)
Acizi monocarboxilici nesaturati:
H2C=CH-COOH (acid acrilic)
H3C-HC=CH-COOH (acid crotonic)

H3C- 7-CH=CH-(CH2)7-COOH (acid oleic)

Acizi monocarboxilici aromatici:
C6H5-COOH (acid benzoic)
Acizi dicarboxilici:
HOOC-COOH (acid etandioic / acid oxalic)
HOOC-CH2-COOH (acid propandioic / acid malonic)
HOOC-(CH2)2-COOH (acid butandioic / acid succinic)
HOOC-(CH2)3-COOH (acid pentandioic / acid glutaric)
HOOC-(CH2)4-COOH (acid hexandioic / acid adipic)

Acizii carboxilici se clasifica in functie de:

Natura radicalului organic R de care este legata gruparea carboxil:
acizi saturati, nesaturati sau aromatici.
Numarul grupelor carboxil: acizi mono-, di-, policarboxilici.
Denumirea IUPAC se formeaza prin adaugarea sufixului oic la
numele hidrocarburii corespunzatoare. Dupa o alta nomenclatura, se
adauga sufixul carboxilic la numele hidrocarburii corespunzatoare, in
special pentru acizii ciclici. Se folosesc si denumirile uzuale.
In acizii cu catene ramificate sau avand substituienti, numerotarea
pozitiilor incepe de la gruparea carboxil, care are cea mai mare
prioritate.
Prioritatea principalelor grupari finctionale scade in ordinea:
-COOH> -COOR> -CO-NH2> -CN> -CH=O> -CO-> -OH> -NH2>
> -CH=CH2> -CC-> R

H2C

C CH CH2 COOH

CH3 CH3
acid 3,4-dimetil-4-penten-1-oic

H3C CH CH CH CH2 COOH

OH Br C2H5
acid 4-bromo-3-etil-5-hidroxi-hexanoic

Acizii carboxilici prezinta urmatoarele tipuri de izomerie:

de catena (exemplu: acidul pentanoic sau acidul valerianic si acidul
3-metilbutanoic sau acidul izovalerianic);
de pozitie (exemplu: acizii ftalici);
geometrica (exemplu: acidul maleic si acidul fumaric)
HOOC

COOH
C

HOOC

H
C

acid cis-butendioic;
acid maleic

C
COOH

acid trans-butendioic;
acid fumaric

izomerie optica, in cazul in care molecula contine carboni

asimetrici;
izomerie de functiune cu esterii, compusii hidroxicarbonilici, diolii
ciclici.
Proprietati fizice
Starea de agregare. Acizii monocarboxilici saturati cu pana la zece
atomi de carbon in molecula si acizii nesaturati sunt lichizi. Acizii
monocarboxilici saturati superiori, acizii dicarboxilici si cei aromatici
sunt solizi.
Punctul de fierbere creste odata cu cresterea masei molare si scade
cu ramificarea catenei. Acizii nesaturati cu catene normale au
temperaturi de fierbere si de topire mai mici decat acizii saturati

corespunzatori. Temperaturile de fierbere ale acizilor sunt mai mari

decat ale alcoolilor corespunzatori deoarece legaturile de hidrogen
formate intre moleculele de acizi sunt mai puternice decat legaturile de
hidrogen dintre moleculele de alcool, din cauza polarizarii mai mari a
legaturii O-H din acizi. Spre deosebire de alcooli si fenoli,unde puntile
de hidrogen sunt polimoleculare,acizii carboxilici sunt asociati sub
forma de domeri ciclici.
-
+ O ........ H O +
C R
R C
O
O H ....... -

Structura de dimer se pastreaza partial si in stare de vapori, in

special la termenii inferiori. In solventii polari (apa, metanol, acetona),
ca si in solventii nepolari (benzen, CCl4), acizii grasi, la concentratii
medii, se gasesc intotdeauna dimerizati prin punti de hidrogen. La
cresterea concentratiei de acizi, pot aparea asociatii trimere, tetramere,
etc.
Valorile punctelor de fierbere pentru unii compusi sunt
urmatoarele:
CH3CH2COOH

CH3-COOH

H-COOH

C2H5-OH

CH3-CHO

C2H5-Cl C2H6

141,20C 118,20C

100,50C

780C

210C

12,20C

-88,60C

Punctul de topire creste cu numarul atomilor de carbon din

molecula. Acizii monocarboxilici cu catena liniara prezinta o alternanta
a punctului de topire, respectiv acizii cu numar par de atomi de carbon
se topesc mai sus decat cei doi acizi invecinati cu numar impar de
carboni. Aceasta se datoreaza deosebirilor de structura cristalina
generate de diferentele de simetrie moleculara. Configuratia in zig-zag a
catenelor acizilor saturati conduce la o aranjare mai compacta a acizilor
cu numar par de atomi de carbon. Temperatura de topire a

stereoizomerilor trans este mai mare decat la stereoizomerii cis.Din

cauza simetriei moleculare mai mare in stereoizomerul trans moleculele
se impacheteaza mai compact in reteaua cristalina si formeaza retele
cristaline mai stabile. La acizii nesaturati cu catena normala punctul de
topire creste pe masura apropierii dublei legaturi de gruparea carboxil.
Solubilitatea. Termenii C1-C3 sunt miscibili cu apa din cauza
hidratarii gruparii functionale prin legaturi de hidrogen. Solubilitatea in
apa scade cu cresterea radicalului hidrocarbonat care este hidrofob.
Acidul butiric de exemplu are solubilitatea in apa 5,1g% iar acidul
hexanoic are solubilitatea 0,4g%. Termenii cu mai mult de 12 carboni in
molecula sunt practic insolubili. Solubilitatea diferentiata a acizilor in
diversi solventi permite separarea lor. Acizii butiric, hexanoic, octanoic
se pot extrage din amestecuri prin antrenare cu vapori de apa.
Mirosul. Acizii formic si acetic au miros intepator
caracteristic,termenii mijlocii au miros neplacut,iar termenii superiori
sunt inodori.
Structura gruparii carboxil. Proprietati chimice
Gruparea carboxil se reprezinta prin formulele urmatoare:
O

O
C

C
O
I

H
II

-
O

+
O

+
O

III

Datorita structurii plane a gruparii carboxil (atom de carbon

hibridizat sp2) apare o deplasare electronica (o conjugare p-), care face
ca aceasta grupa sa nu se comporte ca o grupare cu functiuni mixte.
Acizii carboxilici prezinta urmatoarele proprietati chimice:

 reactii la gruparea functionala

o caracterul acid
o reactii comune cu reactiile acizilor minerali
o reactii specifice acizilor carboxilici
reactii la catena nesaturata(aditie,oxidare).
Caracterul acid. Polarizarea legaturii O-H in urma conjugarii
interne determina caracterul slab acid.,care poate fi pus in evidenta cu
ajutorul indicatorilor acido-bazici. In solutie apoasa diluata cizii
carboxilici ionizeaza reversibil cunform reactiei:
R-COOH + H2O

Ka=

R-COO- + H3O+

[RCOO-][H3O+]
[RCOOH]

Valorile incluse in paranteze patrate reprezinta concentratiile molare de

echilibru,iar Ka reprezinta constanta de aciditate,care este o masura a
tariei unui acid.Aciditatea scade cu cresterea radicalului hidrocarbonat
(grupele cu efect respingator de electroni reduc aciditatea),si creste cu
cresterea numarului de grupe carboxil.Acizii aromatici si acizii ,nesaturati sunt mai tari decat acizii saturat.
Aciditatea unor compusi scade in ordinea:
Acizi minerali tari (HCl, HNO3, H2SO4)> RCOOH> H2CO3> H2S>
>HCN> ArOH> H2O> ROH
Reactii specifice acizilor carboxilici
Acizii carboxilici formeaza urmatorii derivati functionali:

O
O
R

C
O

R'

ester

O
O

O
anhidrida
acida

Cl

clorura
acida

O
R

NH2

NH R'
amida
-N-substituita

amida

nitril

Reactia de esterificare decurge conform ecuatiei chimice

urmatoare:
R

OH

O
acid carboxilic

OR'

alcool

OR'

+ H2O

O
ester

In reactia de esterificare se substituie un atom de hidrogen din

molecula alcoolului cu radicalul acil, -CO-R. Exemplu: H-CO- (formil),
CH3-CO- (acetil), C6H5-CO- (benzoil). Esterificarea este deci o reactie
de acilare la oxigen, O-acilare.

Reactia de acilare a aminelor primare si secundare conduce la

amide substituite la azot (derivati acilati ai aminelor).

C6H5-NH2 + CH3COOH

t0 C

CH3
CH3COOH +

HN
CH3

C6H5-NH-CO-CH3 + H2O
acetilanilina sau
N-fenilacetamida

t0 C

H3C

CO

CH3

CH3
N,N-dimetilacetamida

+ H2O